lucrare de observatie - alba iulia

12
Lucrare de observatie: EVOLUTIA ORASULUI ALBA IULIA Realizata de: Stanciu Iulia Felicia, Sgr. 4, Gr. 2 Profesor coordonator: Mihaela Ioana Agachi

Upload: iulia-stanciu

Post on 09-Nov-2015

103 views

Category:

Documents


11 download

DESCRIPTION

lucrare de observatie. evolutia orasului alba iulia

TRANSCRIPT

  • Lucrare de observatie:

    EVOLUTIA ORASULUI ALBA IULIA

    Realizata de:

    Stanciu Iulia Felicia, Sgr. 4, Gr. 2

    Profesor coordonator:

    Mihaela Ioana Agachi

  • "Alba Iulia este leaganul vrerilor noastre: este infernul celor mai cumplite suferinte indurate de titanii acestui popor, este paradisul implinirilor noastre sfinte. Alba Iulia nu este o cetate nascuta din legende.

    Este jumatate din istoria noastra."

    (Ardealul, I, nr. 37, din 28 noiembrie 1942, p. 1.)

  • Incadrare

    Municipiul Alba Iulia este asezat in centrul podisului

    ardelean, la 4605' latitudine nordica si 2334' longitudine

    estica, 330 m altitudine, intr-o zona de interferenta a

    dealurilor ce coboara din Muntii Trascaului cu sesurile din

    valea cursului mijlociu al Muresului. Orasul este situat la o

    altitudine de 270 m, la o distanta de 340 km de Bucuresti,

    100 km de Cluj, 70 km de Sibiu si la 241 km de Arad.

    Municipiul este asezat in perimetrul format de rul Ampoi,

    rul Sebes, crestele muntilor Apuseni si Podisul

    Transilvaniei. Orasul propriu-zis este asezat pe prima

    terasa a Muresului, care formeaza spre est un

    ses lung de 8-10 km si lat de 2-4km. Partea de vest a orasului este strajuita de inaltimile impadurite ale

    Muntilor Metalici cu Vrful Mamut (630 m). Spre est, peste Mures, se disting dealurile argiloase de

    culoare rosiatica ale podisului ardelean, erodate de rurile Mures, Sebes si Secas, acestea formnd un sir

    de rpe cu forme interesante si vegetatie rara. Spre partea de sud se vad culmile muntilor Sebesului, cu

    Vrful Surianu (2245) si cu vrful Patru (2130).

    De la inceputurile sale ,orasul Alba Iulia s-a dezvoltat in doua zone

    distincte: o zona inchisa, protejata de o incinta fortificata, in care

    sa aflau sediile institutionale si casele orasenilor privilegiati, si o

    zona deschisa, destinata populatiei majoritare, formata din

    agricultori, mestesugari, comercianti si soldati, care s-a extins

    liber in exteriorul zidurilor. Dupa anul 1541, odata cu intemeierea

    principatului autonom al Transilvaniei, orasul Alba Iulia va

    parcurge cea mai infloritoare perioada. Acest fenomen se reflecta

    in planele constructive, prin lucrarile de infrastructura, de

    amplificare si innoire a edificiilor reprezentative pentru o curte

    princiara.

    Orasul Alba Iulia, Judetul Alba

    Motivatia alegerii

    Oras invaluit in nimbul legendar al unor mari evenimente istorice

    petrecute intre batranele-i ziduri, Alba Iulia s-a intiparit adanc in

    mintea si inima poporului roman. Numeroase izvoare atesta

    existenta pe acest teritoriu si in imprejurimile lui imediate, a unor

    asezari preistorice de acum 5000 de ani. Importanta orasului se

  • datoreaza pozitiei geografice strategice, fiind un punct natural de trecere si rascruce a drumurilor,

    arterele de circulatie din Transilvania intalnindu-se aici. Zonele inconjuratoare, bogate in zacaminte de

    metale pretioase, sare si podgorii renumite dar si caile de comunicare cu importante centre economice

    au impulsionat dezvoltarea sa demografica, economica si urbanistica. Alba Iulia este orasul in care am

    fost nascuta si in care am trait pentru 20 de ani, orasul care mi-a oferit mai multe amintiri decat speram

    a strange in intreaga mea viata. Astfel, doresc a-i cerceta evolutia pe parcursul anilor, pentru a-i intelege

    prezentul si a-i putea prezice sau chiar schimba in bine viitorul.

    Istoric

    Numeroase izvoare atesta existenta pe acest teritoriu si in imprejurimile lui imediate a unor asezari

    preistorice inca de acum 5000 de ani (in partea de nord a orasului s-a descoperit o importanta asezare

    neolitica (5000 - 1900 i.Ch.), care a fost locuita de triburi de pastori si agricultori). Dacii, o ramura a

    tracilor, ating apoi un apogeu politic, social si economic, punand bazele unei asezari puternice

    Apoulon, care va ajunge unul dintre cele mai mari centre urbane ale Daciei si va face fata invaziei

    romane. Primul razboi daco-roman pune orasul la grele incercari, iar al doilea il distruge definitiv.

    P1.Traseul celor Trei Fortificatii

    In epoca romana, Apoulon-ul dacic devenit Apulum cunoaste o mare dezvoltare. Primul nucleu al

    orasului a fost castrul legiunii a XIII-a Gemina, care se intindea pe 30 ha, avand o forma dreptunghiulara,

    conform arhitecturii militare romane. Prin administratia impusa de Traian la Apulum s-a pus temelia

    organizarii celui mai mare centru urban din Dacia romana, ajungand in sec II si III o mica Roma a Daciei.

    Urmeaza o perioada in care popoarele barbare se stabilesc pe rand in Dacia, Apulum pierzandu-si

    treptat rolul central economic si social.

    O data cu venirea slavilor, orasul renaste sub numele de Balgrad. Din aceasta au derivat celelalte

    denumiri ale orasului: Fehervar (in limba maghiara) si Weissenburg (in limba germana).

  • Pentru a deosebi Cetatea Alba din Transilvania de celelalte orase cu acelasi nume (ex. Alba Regala,

    Szkesfehrvr, respectiv Belgrad, Nndorfehrvr), maghiarii denumesc cetatea de pe Mures

    "Gyulafehrvr", adica Cetatea Alba a lui Jula (in maghiara Gyula). Numele a fost tradus in latina -

    Alba Iulia, acest nume este fiind folosit si astazi.

    O deosebita atentie o acorda orasului si episcopiei Iancu de Hunedoara. La 1442 el pregateste in cetatea

    Alba Iulia atacul impotriva turcilor, care au invadat Transilvania. Lupta s-a dat la Sintimbru. Dupa

    moartea sa, de ciuma, in 1456, Iancu de Hunedoara este inmormintat in Alba Iulia, sarcofagul sau

    aflandu-se in Catedrala romano-catolica din oras.

    P2.Catedrala romano-catolica

    Dupa 1541 Alba Iulia devine capitala principatului autonom al Transilvaniei (pana la 1690). Timp de doua

    secole si jumatate orasul va cunoaste o perioada de dezvoltare economica rapida si o intindere

    urbanistica considerabila. In anul 1516 incepe construirea unei noi cetati care se termina abia prin sec. al

    XVII - lea. Principii Transilvaniei inalta edificii importante (palatul princial, cladiri cu diferite destinatii) si

    duc o politica de dezvoltare a orasului. Evenimente politice, sociale si culturale, momente de mare

    importanta din viata poporului nostru, au loc la Alba Iulia. Cel mai memorabil eveniment se petrece la

    sfarsitul sec. al XVI - lea: intrarea triumfala in oras a lui Mihai Viteazu (1593 - 1601) impreuna cu oastea

    sa, la 1 noiembrie 1599, trei zile dupa biruinta de la Selimbar. Alba Iulia avea sa devina astfel, dupa

    cucerirea Moldovei, prima capitala a celor trei tari unite sub sceptrul marelui voievod. Actiunea lui

    constituia prima incercare de unificare politica a tarilor romane. Din Alba Iulia Mihai Viteazu a condus

    cele 3 tari romanesti, prin masuri menite sa-i consolideze domnia; aici se intituleaza " voievod si domn a

    toata tara Romaneasca si al Ardealului si al tarii Moldovei ".

  • La 7 octombrie 1698 a avut loc la Alba Iulia Sinodul de

    Unire cu Biserica Romei, sinod prezidat de mitropolitul

    Atanasie Anghel. Unirea Transilvaniei, Banatului,

    Crisanei si Maramuresului cu Romnia a fost

    proclamata la 1 decembrie 1918 prin Declaratia de la

    Alba Iulia.

    La 15 octombrie 1922 a avut loc in fata Catedralei

    Reintregirii, incoronarea regelui Ferdinand I si a reginei

    Maria, simboliznd actul unirii tuturor provinciilor

    istorice romnesti cu Tara, sub sceptrul aceluiasi

    monarh.

    La 6 mai 1928 a fost organizata de Partidul National-

    Taranesc, in cadrul unei vaste campanii de rasturnare a

    guvernului liberal, o adunare la care au participat circa

    100.000 de cetateni.

    P3. Statuia lui Mihai Viteazul

    In anul 1933 orasul nord-italian Alessandria a donat orasului

    Alba Iulia o copie a Statuii Lupoaicei (Lupa Capitolina),

    ca semn al mostenirii culturale latine comune. La data de

    13.04.2007 a avut loc inaugurarea oficiala a Pietei

    Allessandria in Alba Iulia, in care este amplasata statuia

    Lupa Capitolina, ca simbol al infratirii dintre Alba Iulia si

    Alessandria.

    P4. Statuia Lupa Capitolina

    In urma reformei administrative din 1968 orasul a devenit municipiu. La 1 decembrie 1990, la Alba Iulia

    s-a sarbatorit pentru prima oara ziua nationala a Romniei.

    Ca o recunoastere a rolului pe care l-a avut Alba Iulia in istoria neamului, in fiecare an la 1 Decembrie se

    sarbatoreste aici Ziua Nationala a Romaniei, municipiul Alba Iulia fiind declarat de catre Parlamentul

    Romaniei in anul 1994 "CETATE SIMBOL AL MARII UNIRI A ROMANILOR". Calatorul care trece astazi prin

    Alba Iulia devenita centru turistic, vizitand Muzeul Unitatii Nationale din chiar cladirea unde s-a

    infaptuit, vede sapat in piatra pe frontispiciul arcului de triumf de la intrare:

  • " In anul Domnului 1918, 1 decembrie, in acest loc s-a proclamat pentru totdeauna si in mod irevocabil

    prin votul solemn si unanim al poporului, unirea Transilvaniei cu intreaga Daco-Romania. Eterna fie

    aducerea aminte a acestui act maret ". Ratificarea unirii Transilvaniei cu Romania s-a facut apoi prin

    Decretul Lege nr. 3631 din 11/24 dec. 1918.

    P5. Catedrala Reintregirii Neamului

    Relief

    Judetul Alba este format, predominat din unitati montane (61%) la care se adauga,subordonat, cele de

    dealuri (39 %). Carpatii Meridionali sunt reprezentati prin Muntii Sureanu. Acestia intra in alcatuirea

    judetului doar prin culmile care se desprind prin plaiul inalt de peste2000 m ( Vf. Patru 2130 m, Vf.

    Sureanu 2059 m) si coboara domol spre nord pna la 800 m.In bazinul superior al Sebesului se gaseste o

    parte din Depresiunea Oasa. In nord sunt delimitatide Carpatii Apuseni prin Culoarul Depresionar al

    Muresului, respectiv Culoarul Orastiei, in cadrul caruia se remarca lunca larga si terasele Muresului

    continuate spre sud de un relief colinar, uneori cu caracteristici piemontane. Podisul Transilvaniei, ce

    formeaza partea de est ateritoriului judetului se remarca prin relief colinar, cu inaltimi de 400-500 m

    fragmentat de vai largi cu lunci si terase, dominate uneori de versanti cuestici afectati de alunecari de

    teren si ravenari.

  • Functia urbana

    Functiile orasului (administrativa, comerciala, de transport,

    culturala, turistica, militara, industriala) au suferit modificari,

    avnd loc impletirea lor, astfel acesta indeplineste in acelasi timp

    una sau mai multe functii. Alba Iulia este un municipiu cu

    functiuni complexe, administrative si politice, economice,sociale

    si dotari publice diversificate cu rol dominant teritorial.

    Remarcam totodata existenta a trei centre cu functiuni diferite.

    Astfel, in estul cetatii exista zona denumita centru care are un

    rol administrativ, in vestul cetatii zona cetate care marcheaza

    spatial de locuit, iar in interiorul cetatii predomina centrul

    cultural-istoric cu intitutiile specifice. Din toate acestea rezulta o

    buna dispunere si o organizare sistematica a functiunilor urbane.

  • Tesutul urban

    Datorita contextului istoric dificil, orasul a avut o evolutie neunitara, aceasta fiind influentata de factori:

    socio- economici politici (razboaie, asedii, cuceriri), conceptii filozofice, idei religioase, stiinta si tehnica,

    conditiile climatice care au dus la distrugerea orasului (inundatii), dar si de alte evenimente cum ar fi

    incendii devastatoare sau epidemii de ciuma.

    P6. Panorama asupra orasului

    In cetate elementele construite au ca dominanta verticala Catedrala Romano-Catolica, in timp ce orasul

    modern s-a dezvoltat in jurul zidurilor cetatii, ceea ce demonstreaza existenta unei dominante clare,

    orizontale. In interiorul cetatii se remarca prezenta cladirilor dezvoltate pe inaltime, iar in exterior,

    constructii joase, ceea ce demonstreaza o monotonie. Per ansamblu se observa un contrast general

    intre zona de cetate si exteriorul ei. Trama stradala este dezvoltata in jurul perimetrului cetatii si are o

    dispunere radial semi-inelara a strazilor secundare. In estul si centrul orasului se remarca o trama

    stradala organica datorata dezvoltarii acesteia pe o perioada de timp indelungata, cu diferite interventii

    pe parcurs, in timp ce in vest (datorita dezvoltarii recente) remarcam o trama rectangulara pe un plan

    prestabilit care urmareste anumite axe de orientare,si care la randul lor impart spatiul in mici insule de

    forma dreptunghiulara.

  • Spatiul construit este dens, cu un ritm compus, determinat de

    oscilatia inaltimilor si de retragerea fronturilor de la strada.

    Dimensiunile parcelelor dinamizeaza forma urbana iar

    supradimensionarea unor elemente arhitecturale creaza un

    important impact vizual.

    Detaliu - Cetatea Bastionara Alba Iulia

    Cetatea bastionara din Alba Iulia a fost ridicata intre anii 1714-

    1738, fiind considerata cea mai reprezentativa fortificatie

    bastionara de tip Vauban din tara noastra. Planul cetatii a fost

    intocmit de arhitectul italian Giovanni Morando Visconti, sub

    conducerea generalului Stefan de Steinville, completata apoi de

    generalul Weiss. Lucrarile propriu-zise la fortificatia de la Alba

    Iulia au inceput la 4 noiembrie 1715, cand s-a pus piatra de

    temelie a bastionului Carol, dedicat imparatului, situat pe latura de nord a cetatii. Fortificatia a fost

    denumita in proiectul lui Weiss "Fortificatia capitala de la Alba Iulia din Principatul Transilvaniei".

    P7. Interiorul cetatii

    Intre secolele XVIII-XIX cetatea a indeplinit rolul de centru militar al Transilvaniei si de depozit general

    pentru armament. Perimetrul zidurilor este de aproximativ 12 kilometri, acestea fiind ridicate cu ajutorul

    a 20000 de iobagi. Cetatea este alcatuita din 7 bastioane (Eugeniu de Savoia, Sf.Stefan, Trinitatea, Sf.

    Mihail, Sf. Carol, Sf. Capistrano, Sf. Elisabeta) configurandu-i imaginea stelata caracteristica cetatilor de

    acest tip.

    Cel mai mare dintre bastioane este cel al Trinitatii, care masoara 116 si 135 m si are plasat in centru un

    blazon incoronat cu campuri multiple si frunze de acant. Zidurile cetatii sunt construite din caramida ,

  • piatra de cariera sau din ruinele cetatii romane, ele masurand la baza 3m, iar la varf 1,20 m fiind

    sprijinite de contraforturi pentru a neutraliza inpingerile pamantului. Intrarea se face prin sase porti,

    decorate cu statui si reliefuri de catre o echipa de sculptori condusa de Johhan Konig. Proiectarea si

    construirea cetatii a determinat si modificarea tramei stradale, astfel s-au construit cele sase porti, trei

    spre oras si alte trei spre campul de instructie din vest.

    P8. Poarta a 3-a a cetatii

    Cetatea este impresionanta atat prin elementele decorative, cat si prin frumusetea celor sase porti ale

    fortificatiei, care sunt unice in toata arhitectura militara europeana. Fara indoiala, sursa de inspiratie

    pentru artisti a fost mitologia antica, decoratia fiind

    realizata de sculptori ca Johann Konig, Johann

    Vischer si Giuseppe Tencalla. In totalitate cetatea se

    impune ca cel mai semnificativ ansamblu de plastica

    figurativa baroca din Transilvania. Intre zidurile ei s-

    au desfasurat evenimente de cea mai mare

    importanta pentru istoria poporului roman: epilogul

    rascoalei lui Horea si marea unire a Transilvaniei cu

    Romania la 1 Decembrie 1918.

    Statuie cetate Alba Iulia

  • Concluzie

    Cetatea Alba Iulia ramane un caz singular in istoria fortificatiilor transilvanene, un oras in care bogatia

    pamantului se impleteste armonios cu peisajele variate si odihnitoare si care a reusit sa-si pastreze

    intact tot sistemul de aparare, ce adaposteste un valoros patrimoniu de constructii.

    P9. Obeliscul lui Horea, Closca si Crisan Vedere dinspre Poarta a III-a

    Bibliografie

    1. Ion Berciu, Gheorghe Anghel " Alba Iulia " editia a - II - a Editura Stadion, Bucuresti

    2. Horia Ursu " Alba Iulia " Editura tineretului

    3. " Alba Iulia - 2000 " - Comitetul judetean Alba al P.C.R

    4.Urbanismul, Probleme de estetica oraselor-- Radu Laurian

    5.Cetatea Alba Iulia-Gheorghe Fleser

    6.Scurt Istoric al Albei Iulia-drd. Doina Hendre Biro

    7. http://www.apulum.ro/ - Primaria Municipiului Alba Iulia