lucrare de laborator nr 5

Mod Coala N. Document Semnat Data

Elaborat

Verificat

Dicusari A. Lit. Coala Coli

Beiu I.Consultant

CTC, gr.ITTA-131

Aprobat

Control N.

LUCRAREA DE LABORATOR Nr. 5TRANSMISIA AUTOMOBILULUI

Scopul lucrării: Studierea schemelor constructive şi principiul de funcţionare a diferitor tipuri de transmisii pentru automobile, de asemenea studierea construcţiilor transmisiilor mecanice şi a agregatelor care intra în componenţă (ambreiajul, cutia de viteze, reductorul distribuitor, transmisia cardanică, transmisia principală, diferenţialul, semiaxele. )Timpul de efectuare – conform planului de studiu.Utilaj şi echipament: Planşe de studii, standuri şi machete ale agregatelor transmisiei mecanice, cărţi si material ilustrativ, set de instrumente ale lăcătuşului.Metodologia de îndeplinire a lucrării de laboratorLucrarea de laborator prevede studierea construcţiei transmisiei mecanice, schemelor constructive şi principiul de funcţionare a diferitor tipuri de transmisii care se folosesc la automobile, şi de asemenea îndeplinirea părţii practice a lucrării care constă în reglarea cursei libere a pedalei ambreiajului, scoaterea şi montarea transmisie principale.

5.1.Tipurile de transmisii la automobile2. Transmisii hidraulice (hidrostatice si hidrodinamice ). Destinatia, constructia generala , principiul defunctionare si utilizarea lor.Transmisiile hidraulice si cele pneumatice utilizează lichide, respective gaze, pentru transferul de energie intreintrare si iesire, care sunt supuse unei duble transformari energetice. In prima faza, fluidul primeste energiemecanica, marindu-si energia specifica intr-o masina hidraulica sau pneumatica de lucru (pompa saucompresor); ulterior, fluidul cedeaza energia dobandita unui motor hidraulic sau pneumatic. Transformarileenergetice sunt afectate de pierderi inerente de energie. Intr-o transmisie hidraulica, o pompa transforma energiamecanica furnizata de masina de forta in energie hidraulica. Aceasta este retransformata in energie mecanica deun motor hidraulic care antreneaza masina de lucru. Parametrii energiei mecanice furnizate de aceste transmisii pot fi reglati continuu si in limite largi prin mijloace relativ simple. Flexibilitatea constituie un avantaj esentialal transmisiilor hidraulice si pneumatice fata de cele mecanice, asigurandu-le o larga utilizare, desi principiul lor de functionare implica randamente relativ mici. In functie de tipul masinilor hidraulice utilizate, transmisiilehidraulice pot fi: hidrostatice (volumice), hidrodinamice sau hidrosonice.Daca maşinile hidraulice (pompa si motorul), care constituie elementele fundamentale ale transmisieihidraulice, sunt de tip volumic, transmisia se numeste uzual hidrostatica sau volumica, deoarece energiamecanica furnizata de masina de forta este utilizata de o pompa volumica practic numai pentru crestereaenergiei depresiune a lichidului vehiculat; aceasta este retransformata in energie mecanica de un motor hidraulic volumic.Schema structurala a transmisiei hidrodinamice este

UT IVAF 527.1 2.1 009

TRANSMISIA AUTOMOBILULUI

Coala


prezentata in fig. 1,e). Pompa 9, care este actionatade motorul de ardere interna, este conectata prin conductele cu hidromotoare 10, arborii carora sunt conectate curotile motoare. Presiunea hidrostatica a lichidului produsa de pompa este realizat in momentul de torsiune pearborii hidromotoarelor. Rotile motoare cu hirdomotoare sunt numite hidrorotile.

Fig.1.Schema structurala a transmisieihidrodinamice

Ambreiajul monodisc simplu cu arcuri periferice .Datorita costructiei simple si a greutatii reduse acestambreiaj este cel mai raspindit la autmobile.Organele conducatoareale ambreiajului sunt: volantul 2, carcasa 9 discul de presiune 6, arcurile de presiune 20 si pirghii de decuplare 12.Discul de presiune 6 este solitar la rotatie cu volantul prin intermediul carcasei si se poate deplasa axial.Arcurile de presiune 20, care realizeaza forta de apasare ,sunt asezate intre discul de presiune si carcasaambreiajului . Pirghiile de decuplare 12 sunt prevazute cu doua puncte de articulatie cu rulmenti cu role ace: 7in dicul de presiune su 8 pe carcasa. Pirghiile de decuplare sunt articulate cu carcasa ambreiajului prin furcile 11 prevazute cu piulite de reglaj.

Fig.2Ambreiaj1-arbore ambreiaj, 2-volant, 3-arc element elastic suplimentar, 4-garnitura de frictiune, 5-disc condus, 6-disc de presiune, 7 si 8articulatie cu rulmenti role-ace, 9-carcasa ambreiaj, 10-arc de prindere inel de debriere, 11-furca de articulatie a pirghiei de debriere, 12- pirghie de debriere,13-rulment de presiune,14-tub de ungere,15-carter,16-

UT IVAF 527.1 2.1 009

Coala


manson de debriere, 17-carcasa rulment de debriere, 18-disc,19-surub de fixare, 20-arc de presiune, 21-bosaj, 22-garnitura termoizolanta ,23-rulmant de debriere, 24-garnitura de frecare a amortizatorului de oscilatiide torsiune, 25-carter volant, 26-flansa, 27-furca de debriere, 28-tija, 29-pompa receptoare, 30-contrapiuta,31-piulita, 32-conducta de legatura, 33-pompa centrala, 34-burduf de protectie, 35-suport pedala,36-pedala.Capetele interioare ale pirgiei de debriere nu sunt apasate direct de rulmentul de presiune 13, ci prin intermediulinelului de debreiere 23, fixat cu arcurile de prindere 10 pe pirghiile de debreiere.Organele conduseale ambriajului cuprind : discul condus 5 si arborele ambreiajului 1. Discul condus 5 are posibilitatea sa se deplaseze axial pe arborele ambreiajului prevazut cu ceneluri , la fel ca si butucul discului. Pediscul condus sunt fixate prin nituri doua garnituri de frecare 4 ce au un coeficient de frecare mare.Pentru inlaturarea aparitiei fenomenului de rezonanta , dicul condus al ambreiajului este prevazut cu arcurile 3(elemente elastice care contribuie si la o cuplare progresiva ) si cu garniturile de frecare 24 dispuse intre discul propriu zis si flansa butucului in scopul amortizarii oscilatiilor de torsiune.Mecanismul de actionarese compune din: mansonul de debriere 16 ( prevazut cu rulment de presiune 13),furca de debriere 27, tija 28, pompa receptoare 29 , pompa centrala 33 si pedala ambreiajului 36.Cindambreiajul este cuplat ,intre rulmentul de presiune su inelul dispus pe capetele interioare ale pirghiilor dedecuplare este necesar sa existe un joc de 2-4 mm. Acest joc permite o cuplare sigura a ambreiajuuli atunci cindgarniturile sunt uzate. Da asemenea ,acest joc mai permite ca rulmentul de presiune sa nu se rotesca in timpulcit ambreiajul este cuplat, reducind pron aceasta uzura lui.Ambreiajul monodic cu arc central tip diafragma.Rolul arcurilor de prisiune , la unele tipuri deambreiaje ,este indeplinit de un arc central sub forma de diafragma format dintr-un disc subtire ,prevazut cutaieturi radiale . Arcul diafragma functia arcurilor periferice cit si functia pirghiilor de decuplare. In starelibera ,arcul are oforma tronconica, iar la motaree in ambreiajul el este deformat in raport cu inelul exterior 3 siapasa cu partea exterioara pe discul de presiune 1. La decuplaj ,arcul 4, fiind actionat de rulmentul de presiune 5,se deformeaza in raport de inelul interior 2 ,iar partea lai exterioare se deplaseaza spre dreapta impreuna cudiscul 1 Prin intermediul elementului de legatura 6.

Fig.3Constructia si functionare arcului tip diafragma.

UT IVAF 527.1 2.1 009

Coala


Acest tip de ambreiaj este monodisc cu comanda macanica, prin cablu flaxibil, prin care se transmite fortamaxima de debriere de 160 N realizindu-se o cursa de debriere de 7,5,-8.5 mm, pentru o cursa la pedala de 150mm ( cursa nominala necasara debrierii fiind de 96,3-109 mm).In pozitia ambreiaj cuplat, discul de presiune 14apasa discul condus 5 pe suprafata volantului 2, asigurind astfel tranmiterea momentului motor la cutia deviteze.Prin apasarea pedalei ambreiajului, cablul flexibil 12 actioneaza furca 11 , care ,prin intermediul rulmentuluide presiune 6, apasa asupra partii interioare a diafragmei 15, astfel incit zona exterioara a acestuia elibereazadiscul de presiune . Acesta este pozitia ambreiaj decuplat.

5.2 Ambreaje mecanice3. Ambreajele mecanice cu doua discuri. Constructia si principiul de functionareDestinatia ambreiajului. Ambreiajul face parte din transmisia automobilu¬lui si este intercalat intre motor si cutia de viteze, in scopul compensarii princi¬palelor dezavantaje ale motorului cu ardere interna (imposibilitatea pornirii in sarcina si existenta unei zone de functionare instabila).Ambreiajul serveste la decuplarea temporara si la cuplarea progresiva a mo¬torului cu transmisia. Decuplarea si cuplarea motorului de transmisie sunt nece¬sare la pornirea din loc a automobilului si in timpul mersului pentru schimbarea treptelor cutiei de viteze.Ambreiajul serveste in acelasi timp la protejarea la suprasarcini a celor¬lalte organe ale transmisiei.Conditiile impuse ambreiajului. Ambreiajul trebuie sa indeplineasca anu¬mite condiţii, si anume:- sa permita decuplarea completa a motorului de transmisie pentru ca schimbarea treptelor sa se faca fara socuri;-sa necesite la decuplare eforturi reduse din partea conducatorului fara ase obţine însa o cursa la pedala mai mare de 120-200 mm (limita superioarala autocamioane). Forta la pedala necesara decuplarii nu trebuie sa depa-seasca 150 N la autoturismesşi 250.N la autocamioane si autobuze;- sa asigure în stare cuplata o îmbinare perfecta (fara patinare) între motorşi transmisie;- sa permita eliminarea caldurii care se produce în timpul procesului decuplare (ambreiere) prin patmarea suprafeţelor de frecare;- sa permita cuplarea suficient de progresiva pentru a se evita pornireabruscă din loc a automobilului;- sa fie cât mai usor de întreţinut şi reglat şi sa ofere siguranţa înfuncţionare.Clasificarea ambreiajelor. Ambreiajele se clasifică după principiul de funcţionare şi după tipul mecanismului de acţionare.

Dupa principiu de funcţionare, ambreiajele pot fi;• mecanice (cu fricţiune)• hidrodinamice.• combinate• electromagnetice.

UT IVAF 527.1 2.1 009

Coala


Dupa tipul mecanismului de actionare, ambreiajele pot fi:1.cu actionare mecanica¬2.hidraulica3. pneumatica4.electrica

Clasificarea ambreajelor mecanice. Ambreiajele mecanice utilizate la automobile se clasifică după mai multe criterii:

Dupa forma geometrica a suprafeţelor de frecar, pot fi:cu discuri (cele mai răspândite la autovehicule)• cu conuri• speciale.

Dupa numarul discurilor conduse, pot fi• cu un disc (monodisc)• cu două discuri• cu mai multe discuri.

Dupa numărul arcurilor de presiune şi modul de dispunere a lor pot fi:• cu mai multe arcuri dispuse periferic• un singur arc central (simplu sau tip diafragmă).

Dupa modul de obţinere a forţei de apasare, pot fi:1 simple (cu arcuri)2 semicentrifuge3 centrifuge.

Dupa tipul mecanismului de acţionare, pot fi cu acţionare:- mecanica- hidraulica- servomecanisme- automata.

Ambreiaj mecanic cu doua discuri (fig. 2).Ambreiaj mecanic cu 2 discuri are urmatoare piese, ce apartin la partea conducatoare: volant 4, disc intermediar 13, disc de presiune 5 si carter 6. Partii conduse apartin doua discuri conduse 2. Presiunea ce stringe discurile este produsa de catre arcurile de presiune 14. Momentul motorului este transmis prin 4 caneluri de pe volant in care intra proeminentile discurilor 13 si 5, care se misca in directia axiala in raport cu volant in timpul conectarii si deconectarii ambreiajului.Pe discul conducator intermediar 13 este montat mecanism cu brate 15. Arcul lui roteste bratul de forma Z in timpul deconectarii ambreiajului iar furca, sprijinindu-se cu marginile sale de volantul 4 si disc de presiune 5, asigura pozitionare discului intermediar 13 la distantele egale fata de volantul si discul de presiune. Furcile de

UT IVAF 527.1 2.1 009

Coala


deconectare 16 sunt antrenate la inel de debriere 9 la care se sprijina rulmentul 10 muftei deconectarii ambreiajului in timpul deconectarii ambreiajului.

Fig. 4. Ambreiaj mecanic cu doua discuri

Piesele principale ale ambreiajului ce se rotesc sunt supuse balansarii statice. Mai mult ca atit, ambreiajul este supus balansarii impreuna cu volantul si cu arborele cotit a motorului. La demontarea ambreiajului de pe volant este necesar de semnat pozitia lor reciproca ca la montare sa nu fie incalcata balansarea lor reciproca

5.3. Cutiile de viteze în trepte 1. Construcţia generală şi principiul de funcţionare a cutiei de viteze mecanice în trepte. Reductoarele distribuitoare şi divizorul. Destinaţia, construcţia şi principiul de funcţionare.Cutia de viteze este destinatăpentru a modifica forţa de tracţiune, viteza şi direcţia dedeplasare a automobilului. În afară de aceasta cutia de viteze permite de a decupla motorul de latransmisie în cazul când automobilul stă pe loc cu motorul în funcţiune. În fig.4 se reprezintă cutia de viteze cu trei arbori şi patru trepte de viteze înainte şiuna de mers înapoi. Se utilizează la autovehiculele cu punţile motoare în spate. Cutia asigură undemaraj intensiv, viteze medii majorate. Pinioanele cu dantura înclinată şi sincronizatoareasigură funcţionarea fără zgomot a cutiei de viteze.Cutia de vitezeconstă din trei arbori: arborele primar 1, intermediar 13 şi secundar 16

UT IVAF 527.1 2.1 009

Coala


cusincronizatoare. Arborii şi pinioanele lor se află în interiorul carterului 2, iar comanda cu treptelede viteze este dispusă pe capacul din spate 8. Centrarea cutiei de viteze faţă de carterulambreiajului se asigură prin ajustarea precisă a capacului din faţă la carterul ambreiajului

Fig.5 Cutia de viteze în trepte cu trei arbori:1-arbore primar; 2-carter; 3,6-sincronizatori; 4,15-pinionii treptei trei de viteză; 5,14-pinionii treptei adoua; 7,12 pinionii primei trepte; 8-capacul din spate; 9-pinion de mers înapoi; 10-maneta de acţionare;1-pinionul conducător de mers înapoi; 13-arbore intermediar; 16-arbore secundar

Arborele primar 1 se roteşte pe doi rulmenţi; unul în locaşul arborelui cotit iar altul în partea din faţă a carterului cutiei de viteze. La arbore sunt prevăzute caneluri pentru disculcondus al ambreiajului. Împreună cu arborele este executat pinionul care se află în angrenajcontinuu cu pinionul arborului intermediar 13, cu dantură înclinată. La capăt este prevăzutădantura cu dinţi drepţi pentru sincronizator la cuplarea treptei a patra de viteză.Arborele intermediar 13 reprezintă un bloc din patru pinioane, care se sprijină pe doirulmenţi: în faţă cu bile în spate cu role.Arborele secundar se roteşte pe trei rulmenţi. Rulmentul din faţă cu role este instalat înlocaşul arborelui primar; rulmentul intermediar este amplasat în peretele din spate al carteruluicutiei de viteze, iar rulmentul din spate în capacul din spate şi este strâns cu o piuliţă între pinionul de acţionare a vitezometrului şi flanşa cuplajului elastic. Capătul din spate al arboreluisecundar este etanşat cu simering. Pe fusurile tratate termic ale arborelui secundar se rotesc pinioanele primei trepte de viteze 7, treptei a doua 5, treptei trei 4. Fiecare din aceste pinioane audouă coroane dinţate cu dantură înclinată şi dreaptă. Dantura înclinată se află în angrenajcontinuu cu pinioanele arborelui intermediar 13, iar dantura dreaptă pentru cuplarea treptelor deviteze cu sincronizatorii 3 şi 6. Printr-un pinion intermediar se cuplează pinioanele de mersînapoi 11 şi 9 de pe arborii intermediar şi secundar.Cuplarea treptelor de viteze se face cu maneta 10 cu comanda mecanică care constă dintrei tije culisate cu furci, dispozitive de fixare a treptelor de

UT IVAF 527.1 2.1 009

Coala


viteze şi de zăvorire. Dispozitivul defixare este destinat pentru fixarea treptelor de viteze, iar cel de zăvorire nu permite cuplareaconcomitentă a două trepte de viteze.

Fig.6 Cutia de viteze la puntea motoare din faţă cu doi arbori:1-rulment presiune ambreiajului; 2-bucşa rulmentului de presiune; 3-pinionul conducător alvitezometrului; 4-carterul ambreiajului; 5-pinion planetar; 6-satelit; 7-axa sateliţilor; 8-casetadiferenţialului; 9-şaiba reglabilă, 10,12-sincronizatori; 11-semiinele de sprijin; 13-rulmentulace al pinionului; 14-arbore secundar; 15-capacul posterior al cutiei de viteze; 16-carterul cutiei deviteze; 17-arbore primar.

Cutia de viteze cu doi arbori (fig.6) este utilizată la transmisiile automobilelor cu puntea motoare din faţă. Este executată împreună u transmisia principală şi diferenţialul.Arborele primar 17 este executat sub formă de blocul pinioanelor, care se află în angrenajcontinuu cu pinioanele arborelui secundar 14 pentru treptele de viteze de mers înainte. Arborii serotesc pe rulmenţii din carterul cutiei de viteze. Pe arborele primar sunt prevăzute douăsincronizatoare 12 şi 10. Împreună cu arborele secundar este executat pinionul cilindric altransmisiei principale cu dantura înclinată.

Fig.7 Comanda cu cutia de viteze:1-comanda treptelor viteze; 2-mecanismul selectării treptelor viteze; 3-pîrghie triplă; 4-carterulambreiajului; 5-braţul tijei; 6-tija; 7-articulaţie; 8-fixator; 9-braţ; 10-protector

UT IVAF 527.1 2.1 009

Coala


praf; 11-maneta deschimbare a treptelor viteze; 12-articulaţie sferică; 13-locaşul articulaţieiComanda cu cuplarea-decuplarea treptelor de viteze (fig.7) constă din maneta decuplare 11 cu articulaţie sferică 12 cu locaş 13, braţul 9 fixat cu articulaţia 7 la tija 6 şimecanismul 2 de selectare a treptelor de viteze. La capătul inferior al tijei 6 se fixează braţul 5care acţionează pârghia triplă 3 al mecanismului de selectare al treptelor de viteze. Acestmecanism este executat separat şi se prinde la carterul 4 ambreiajului. Gaura de trecere a braţului9 este acoperită de un protector de praf 10.Sincronizatoruleste destinat pentru egalarea vitezelor unghiulare şi cuplarea lentă atreptelor de viteze fără zgomot. Cu sincronizatoarele sunt dotate toate treptele de viteze de mersînaintate ale autovehiculelor iar la unele camioane numai treptele de viteze majore.Sincronizatorul cu inele blocabile este reprezentat în fig.6. Pe canelurile arboreluisecundar este amplasat manşonul 8 sincronizatorului. Dantura manşonului are trei crestături 9 pentru pastilele 6 cu proeminenţe la mijloc. Pe manşon se îmbracă coroana 3 care culisează pemanşon în direcţie axială. Pastilele cu proeminenţele intră în degajarea inelară din interiorulcoroanei. Pastilele sunt fixate cu arcurile 7. În ambele părţi ale manşonului se prevăd două inelede blocare 5 din bronză cu trei tăieturi pentru pastile. Inelele de blocare au dantură dreaptă iar pegaura conică este executat filetul fin pentru a majora frecarea cu conurile pinioanelor 4 şi 1.Marginile pinioanelor şi a inelelor de blocare au teşituri pentru a uşura angrenarea lor. La poziţianeutră a sincronizatorului coroana şi inelele de blocare nu funcţionează. La cuplarea treptei deviteze coroana cu ajutorul furcii 2 se deplasează şi prin proeminenţe pastilele apasă un inel de blocare 5 la conul pinionului 1 sau 4. La apariţia frecării între conurile suprafeţelor pinionul116 antrenează în mişcare de rotaţie inelul de blocare 5 şi îl întoarce faţă de coroana 3 sub un anumitunghi din cauză că între pastile şi tăieturile inelului de blocare există un joc. Teşiturile frontaleale danturii inelului de blocare 5 nu permit coroanei 3 să se angreneze cu dantura butucului pinionului şi apasă inelul de blocare la conul pinionului. Ca urmare treptat se egaleazăfrecvenţele de turaţie ale inelului de blocare (ca urmare şi a arborelui secundar) şi a pinionuluicuplat. Când frecvenţele de rotaţie vor fi aceleaşi, dinţii coroanei sincronizatorului la început sevor angrena cu dinţii inelului de blocare, apoi şi cu dinţii coroanei butucului pinionului.

Fig.8 Sincronizatorul:

UT IVAF 527.1 2.1 009

Coala


1-pinionul arborului primar al cutiei de viteze; 2-furca; 3-coroană; 4-pinionul arboreluisecundar ;5-inele de blocare; 6-pastile; 7-arcuri; 8-manşon; 9-cresturi

5.4 Transmisiile principale si diferentialul4.Semiaxe semidescarcate ,complect descarcate si la trei patrimi descarcate.Destinatia,fortele care solicita semiaxele.Arbori planetari.Destinatia si clasificarea arborilor planetari. Arborii planetari servesc la transmiterea momentului motor de la diferential la rotile motoare sau la pinioanele conducatoare ale transmisiei finale.Clasificarea arborilor planetari se face dupa solicitarile la care sunt supusi. Solicitarile arborilor planetari depind de medul de montare a capatului lor exte¬rior în carterul puntii motoare.In functie de modul de montare al arborilor planetari in carterul puntii motoare ei se împart în:

• total descarcati,• semiincarcati• total încarcati.

Arborii planetari total descarcati (fig.3. a) sunt solicitaţi numai la tor-siune de către momentul Mr,. In acest caz, butucul roţii motoare se montează prinintermediul a doi rulmenţi conici 2 şi 3 pe trompa 1 a carterului punţii dinspate. In această situaţie, solicitarea la încovoiere este preluată numai de carterul pun¬ţii motoare. Soluţia ca arborii planetari total descărcaţi se utilizeaza la autocamioane.Arborii planetari scmiincărcati (fig.3, b) se montează printr-un singur rulment 2 dispus între butucii roţii şi carterul punţii motoare 1. Aceşti arbori sunt solicitaţi la torsiune de momentul Mr şi parţial la încovoiere de forţa Y. Momentul încovoietor dat de această forţă este preluat atât de arborele primar cât şi de carterul punţii din spate. Momentele încovoietoare ale forţelor Fr şi Z2 sunt preluate de carter dacă roata se află în acelaşi plan cu rulmentul 2 în caz contrar, momentele sunt preluate parţial şi de arborele planetar. Această soluţie se utilizează la autoturisme şi la autocamioane uşoare.Arborii planetarii total incarcatii (fig.3, c) se sprijină printr-un singur rulment 2. montat între arbore şi carterul punţii motoare. .Aceşti arbori sunt so¬licitaţi atât la torsiune de momentul Mr cât şi la încovoiere de forţele Fr şi Z2 Soluţia se utilizează în special la autoturisme.

UT IVAF 527.1 2.1 009

Coala


Fig.9. Scheme de montare a arborilor planetari in carterul puntii motoare.Mr- moment motor la roată.F2-forta la roată.Y2-reacţiune transversală a caiiZ2 - reacţiune normală a caiiTipuri constructive ele arbori planetari.Pentru a transmite momentul motor de la diferenţial la roţile motoare, arborii planetari sunt solidarizaţi la ro¬taţie atât cu pinioanele planetare cât şi cu butucul roţilor motoare.Constructiv, arborii planetari se deosebesc între ei după modul de solidari¬zare cu pinioanele planetare, precum şi cu roţile motoare.Arborele reprezentat în (figura 9, a) este solidarizat cu pinionul planetar prin intermediul canelurilor prevăzute la capătul 1, iar eu butucul roţii prin flanşa 2.Arborele din (figura 9, b) se solidarizează la rotaţie cu pinionul planetar tot prin capătul canelat 1. iar cu butucul roţii motoare prin interme¬diul unei pene ce are un locaş pe porţiunea conică 3.La arborele din (figura 4, c). solidarizarea la rotaţie atât cu pininul planetar, cit şi cu butucul roţii " motoare se face prin intermediul capetelor canelate 1 şi 4.

Fig.10. Tipuri constructivi de arbori planetar

UT IVAF 527.1 2.1 009

Coala


Concluzie:In rezultatul efectuarii lucrarii de laborator am facut cunostinta cu tipurile de transmisii la automobile,constructia ambreiajelor mecanice,cutiile de viteze in trepte sitransmisiile principale si diferentialul.

UT IVAF 527.1 2.1 009

Coala


Bibliografie:1) Gh. Fratila si altii, «Automobile.Cunoastere, intretinere si exploatare.» Editura didactica si pedagogica, Bucuresti 2001, pag.455.2) www.wikipedia.org ;3) Н.Н. Вишняков, «Автомобиль», изд. Машиностроение, 1986 г, 299 стр.

UT IVAF 527.1 2.1 009

lucrare de laborator nr 5

Documents