lucrare de diploma

5/27/2018 Lucrare de Diploma

1/57

CAP.I. DREPTUL DE PROPRIETATE.

1.1. Consacrare contitutionala.

Dreptul de proprietate este un drept fundamental de veche traditie in

catalogul drepturilor si libertatilor cetatenilor.Dreptul de proprietate este

garantat fiecarui cetatean.

In continutul acestui drept cuprindem dreptul persoanei fizice de adobandi o proprietate, de a se folosi si de a dispune liber in legatura cu

proprietatea sa si, de a putea transmite dreptul sau altuia.

Constitutia impune autoritatilor publice obligatia de respecta si ocroti

dreptul de proprietate, recunoscandu-se de fapt ca orice persoana fizica,

orice om are dreptul la proprietate.

Realizarea dreptului de proprietate presupune obligatia statului de a

garanta si apara proprietatea obtinuta pe cai licite.Autoritatile publice trebuie

sa ia toate masurile posibile si rezonabile pentru a ocroti dreptul de

proprietate.Prin eercitarea dreptului de proprietate, cetateanul nu trebuie sa

incalce drepturile altora, ordinea publica si, mai nou, sa nu aduca atingere,

prin actiunile sale, mediului incon!urator.

Constitutia Romaniei, in art."1, garanteaza dreptul de proprietate

precum si creantele asupra statului, ocrotind in mod egal proprietatea

privata, indiferent de proprietar.

#primand realitatea conform careia nu eista drepturi absolute,

Constitutia da legii posibilitatea de a stabili continutul si limitele dreptului

reglementat prin art."1 din Constitutie.


2/57

1.$. %ecesitatea ocrotirii dreptului prin mi!loace penale.

In sistematizarea normelor din partea speciala a Codului Penal roman

adoptat in 1&'(,legiuitorul a folosit criteriul obiectului !uridic sau astfel

spus, a valorii sociale orotite prin aceste norme si, implicit, lezate sau puse

in pericol prin savarsire faptelor incriminate.

Plecandu-se de la acest criteriu, normele partii speciale ale Codului

Penal au fost ierarhizate dupa importanta obiectului !uridic si grupate in

unsprezece titluri.

)iecare titlu reuneste in cuprinsul sau un numar de norme penale

speciale care incrimineaza fapte antisociale indreptate impotriva unei

anumite valori sociale.Astfel spus, fiecare titlu al partii speciale reunesteincriminari ce au un obiect !uridic generic comun.

*tudiile nomelor penale speciale se face, in primul rand, prin prisma

celor prevazute in normele penale generale, dar in elaborarea, interpretarea

si aplicarea lor trebuie avute in vedere foarte multe aspecte care tin de

specificul lor, cum ar fi valoarea sociala ocrotita prin intermediul normelor

de incriminare, natura, sfera de cuprindere, locul pe care-l ocupa in ierarhia

valorilor sociale.+rotirea relatiilor sociale devine, in acest mod, obiectul

reglementarii normelor penale specifice. De asemenea, ocrotirea acelorasi

relatii sociale poate forma obiectul reglementarii si a altor norme !uridiceapartinand dreptului constitutional, dreptului international, dreptului civil,

dreptului familiei. Din aceste norme de ocrotire !uridica a relatiilor sociale,

ocrotirea prin mi!loacirea dreptului penal este cea mai energica, mai

eficienta, in acelasi timp, ea fiind ultima ratio deoarece dreptul penal nu

intervine decat acolo unde alte mi!loace de ocrotire s-au dovedit ineficiente.

%ormele penale speciale coopereaza cu celelalte norme !uridice la

ocrotirea celor mai importante valori sociale considerate ca atare la un

moment dat.

#ista, de asemenea, o legatura indisolubila intre normele penale

speciale si normele morale pentru ca orice infractiune, inainte de a fi omanifestare ilegala apare, de regula, ca o manifestare imorala. De astfel,

starea de imoralitate individuala si colectiva este o premisa a starii de

legalitate, in general, si a starii de legalitate in materie penala, in special1

Dreptul penal are, dupa cum rezulta din dispozitiile primului articol

din Codul Penal, un rol deosebit de important in ceea ce priveste apararea


3/57

valorilor fundamentale ale societatii. Acest rol al dreptului penal se

evidentiaza cu mare pregnanta in partea sa speciala, deoarece aceasta parte a

dreptului penal, reflectand interesele fundamentale ale societatii, stabileste in

normele pe care le cuprind, faptele prin care se incalca interesele precum sisanctiunile ce se aplica celor ce le savarsesc.

Codul Penal prevede si sanctioneaza cu severitate faptele indreptate

impotriva atributelor esentiale ale fiintei si personalitatii umane, ca si pe cele

indreptate impotriva celorlate drepturi si libertati ale omului, normele penale

apara dreptul persoanelor de proprietate, precum si viata, integritatea

corporala si sanatatea, libertatea si demnitatea persoanei.$

1./. Reglementari in materie in legislatia penala autohtona.

Retrospectiva.

Primele legi scrise aparute in spatiul Carpato0 Danubiano -Pontic au

apartinut geto- dacilor dar, din pacate, acestea nu s-au pastrat.arturii in

privinta eistentei acestor legi sunt amintite de Iordanes, care arata ca regele

dac 2urebista si-a luat ca a!utor pe Deceneu si a dat poporului legi

scrise.Insa, datorita faptului ca aceste legi nu s-au pastrat, nu avem prea

multe detalii despre cuprinsul lor./

+data cu infrangerea dacilor de catre armatele romane, regulile

dreptului roman sunt etinse si in noua provincie, acestea aplicandu-separtial, chiar si dupa retragerea armatei romane, in perioada navalirii

populatiilor barbare, migratoare, prioritate avand totusi obiceiul sau normele

!uridice proprii

Deoarece, in perioada de cristalizare si formare a statelor feudale

romanesti, continua sa aiba aplicare dreptul cutumiar, primele legiuiri intru

totul romanesti apar la mult timp dupa formarea acestor state, ele fiind

Cartea romaneasca de invatatura de la pravilele imparatesti3, aparuta la Iasi

in anul 1'"' si Indreptarea legii3 aparuta in anul 1'4$, la 5argoviste.

In perioada feudala se etinde treptat represiunea penala cuprinzand in

sfera sa toate faptele prin care se putea aduce atingere patrimoniului.)urturile marunte se pedepseau cu biciuirea, insa la al treilea furt se aplica

pedeapsa cu moartea. Daca furturile erau grave se aplica pedeapsa cu

moartea inca de la primul furt. Aceasta asprime a pedepselor arata frecventa

si gravitatea unfractiunilor.


4/57

In vechiul drept romanesc au eistat reglementari foarte detaliate

referitoare la infractiunile contra patrimoniului in lucrari, cum ar fi6

Pravilele lui 7asile 8upu , Codicele penal al lui Aleandru *turza in

oldova si al lui 2arbu *tirbei in untenia.

9ltima legiuire feudala, pe cuprinsul statelor romanesti, a fost8egiuirea lui Caragea , lege care a intrat in vigoare la 1septembrie 1(1( si

s-a aplicat pana la 1decembrie 1('4.In cadrul acestei legi se gasesc dispozitii

cu privire la infractiunile contra patrimoniului.

Iesirea din vigoare a 8egiuirii Caragea3 coincide cu inceputul

dreptului penal roman modern, inceput marcat de aparitia Codului Penal de

la 1('4, Cod ce realizeaza unificarea legislatiei romane din Principate. Acest

Cod este copiat, in mare parte, dupa Codul Penal francez de la 1(1:, avand

insa si unele imprumuturi din Codul prusian de la 1(41. *pre deosebire de

modelul sau francez, Codul Penal de la 1('4, nu prevedea pedeapsa cu

moartea si nici confiscarea averii sau pedepse corporale, caracteristici careau condus pe unii autori sa-l aprecieze ca fiind cea mai blanda lege penala

din #uropa, la acea data."

In perioada de aplicare a acestui Cod, dupa area 9nire de la 1&1(,

au ramas in vigoare si unele dispozitii din Codul transivanean si bucovinean,

acestea aplicandu-se pana la unificarea legislatiei penale romane, unificare

ce s-a realizat abia in anul 1&/' prin aparitia Codului Penal Carol al-II-lea,

cod ce are meritul de a fi primul cod penal romanesc. Acest cod a realizat un

progres insemnat in evolutia dreptului penal, fiind elaborat pe baza

principiilor democratice si progresive confirmate de practica.Codul penal roman din 1&/' cuprinde materia infractiunilor contra

patrimoniului in Cartea II, 5itlul ;I7 0 Infractiuni contra patrimoniului3 0

sistematizat in cinci capitole, dupa cum urmeaza1&&",Curtea *uprema de =ustitie-

sectia penala- a respins recursul, motivand acest fapt prin aceea ca este

lipsita de relevanta impre!urarea ca unul dintre faptuitori a savarsit actele de

sustragere a bunurilor iar celalalt actele de constrangere sau violenta, de

vreme ce actiunile lor au fost concomitente si cooperante, in vederea

realizarii aceluiasi scop.

Conform opiniei anumitor autori$$ decizia Instantei *upreme este

corecta, iar in spri!inul acestei hotarari au fost aduse si alte argumente.

Astfel, activitatile celor doi faptuitori au fost indispensabile pentru atingereascopului urmarit.In speta, acestia au avut contributii cu caracter

complementar si indivizibil, actele comise de fiecare fiind determinante in

savarsirea infractiunii, chiar daca inculpatul a participat doar la luarea

bunurilor aflate asupra partilor vatamate, nu si la eercitarea actelor de

violenta, acestea fiind realizate de celalalt faptuitor.

In practica !udiciara s-a format un punct de vedere unitar in ceea ce

priveste coautoratul in cazul infractiunii de talharie, respectiv s-a retinut ca

pentru a eista talharie este suficient daca fiecare autor a realizat cel putin

unul din actele care se integreaza in ansamblul celor comise de ceilalti, dacaacestia au desfasurat,in mod concordant activitati materiale prin care s-a

realizat infractiunea, in baza unui plan conceput in comun.

In ceea ce priveste instigarea, aceasta este acea forma a participatiei

penale care consta in fapta de determinare,cu intentie, prin orice mi!loace, de

catre o persoana numita instigator, a altei persoane, numita instigat, sa

savarseasca o fapta prevazuta de legea penala.Instigatorului ii apartine

hotararea de a savarsi infractiunea, hotarare pe care o trasmite persoanei ce o

va savarsi efectiv, instigatul.Datorita acestui motiv instigatorul este numit

autorul moral al infractiunii iar instigatul autorul material.

Deci, instigarea, ca forma a participatiei penale, este posibila in cazulinfractiunii de talharie, implicand indeplinirea cumulativa a doua conditii6

1 - sa se savarseasca un act intentionat si specific de determinare a

altei persoane la savarsirea infractiunii prevazuta de are.$11Cp,

$ - sa se produca trasferul, trasformarea psihica a instigatului, asa

incat acesta sa treaca la eecutarea faptei de talharie$/.


17/57

Pentru a ne afla in prezenta instigarii la infractiunea de talharie,

instigatorul trebuie sa-l fi determinat pe instigat sa savarseasca un furt prin

intrebuintare de violente sau alte mi!loace de constrangere.

In acest sens s-a pronuntat si Curtea *uprema de =ustitie, sectia penala

prin decizia nr.1'&& din /iulie1&&@$", care considera ca determinarea uneialte persoane sa deposedeze partea vatamata de o suma de bani dandu-i

acelei persoane si un spra lacrimogen pentru a infrange eventuala opunere a

partii vatamate, care a fost urmata de agresarea partii vatamate prin folosirea

spraului si aplicarea de lovituri care au avut ca urmare producerea de

vatamari corporale, constituie infractiunea de instigare la infractiunea de

talharie si nu aceea de instigare la infraciunea de furt, inculpatul fiind

constient ca a determinat pe autor la savarsirea unui furt prin intrebuintare de

violente.

Cu privire la complicitate, potrivit dispozitiilor art.$' Cp complice

este persoana care, cu intentie, inlesneste sau a!uta, in orice mod, lasavarsirea unei fapte prevazute de legea penala.#ste, de asemenea, complice

persoana care promite, inainte sau in timpul savarsirii faptei ca va tainui

bunurile provenite din aceasta sau ca va favoriza pe faptuitor, chiar daca

dupa savarsirea faptei promisiunea nu este indeplinita.3

Pentru eistenta complicitatii este indiferent daca autorul a savarsit

furtul in modalitatea avuta in vedere de complice 0 de eemplu, prin punerea

victimei in stare de inconstienta 0 sau in alta modalitate de realizare a laturii

obiective a infractiunii de talharie 0 de eemplu, prin intrebuintare de

violente-, deoarece ,si in acest caz, complicele a stiut ca autorul va comite otalharie si a vrut sa contribuie, prin acte de a!utor, la savarsirea acestei

infractiuni.$4

Pentru sanctionarea participatiei penale, Codul Penal, a consacrat prin

dispozitiile art.$@ 0 /1, sistemul parificarii pedepselor, cu corectivul

diferentierii sanctiunilor in functie de contibutiile aduse de fiecare

participant la savarsirea infractiunii. 8uarea in considerare a contributiilor

tuturor participantilorla savarsirea unei fapte prevazute de legea penala, cu

ocazia stabilirii unei pedepse concrete de catre instanta de !udecata, nu apare

numai ca o consecinta a individualizarii pedepselor ci si ca o obligatie

epresa stabilita de [email protected] sanctionarea participantilor la savarsirea unei infractiuni de

talharie, cu aceeasi forma de vinovatie, potrivit art.$@Cp, acestea vor fi

sanctionate cu pedeapsa pre vazuta de lege pentru infractiunea la a carei

savarsire au contribuit. %ecunoasterea, de catre un participant, a unei

circumstante reale are drept efect, potrivit art.$(Cp, neproducerea agravarii

raspunderii penale ca urmare a acelei circumstante.


18/57

Daca autorul savarseste o infractiune mai grava decat cea la care a fost

instigat sau spri!init, raspunderea penala a instigatorului sau complicelui va

putea fi atrasa numai in masura in care acestia au prevazut producerea

rezultatului mai grav.

In situatia in care autorul savarseste o infractiune mai putin gravadecat cea de talharie la care a fost instigat sau spri!init de catre un complice,

aceasta impre!urare nu se rasfrange asupra participantilor deoarece nu s-a

realizat, de fapt, o participatie,instigatul putand raspunde in acest caz de

instigare neurmata de eecutare$'.

3. 3. 2. SUBIECTUL PASIV

*ubiectul pasiv al infractiunii de talharie nu este circumstantiat detet,poate fi orice persoana pre!udiciata fizic, psihic sau material in urma

infractiunii.Pot fi subiecti pasivi ai infractiunii de talharie atat persoanele ale

caror bunuri au fost sustrase prin savarsirea talhariei, cat si persoanele fata

de care s-au comis faptele de violenta, amenintare sau celelalte constrangeri.

Infractiunea de talharie fiind o infractiune complea, in continutul ei

intra doua actiuni 0 o actiune principala, de furt si o actiune adiacenta, de

violenta, amenintare sau alte constrangeri.Cele doua actiuni pot avea acelasi

subiect pasiv sau subiecti pasivi diferiti.*e pote, astfel, ca aceeasi persoana

sa fie, in acelasi timp, si victima violentelor si subiect pasiv al furtului, darse poate ca violentele sa fie eercitate asupra unei anumite persoane iar

furtul, spri!init de aceste violente, sa fie savarsit in paguba altei

persoane$@.

Cu privire la orice infractiune complea, unitatea sau pluralitatea

infractionala se stabileste dupa numarul actiunilor principale, numarul

actiunilor adiacente ne-avand nici o relevanta.Deci, indiferent de numarul de

parsoane asupra carora s-au eercitat violentele, daca ne gasim in fata unei

singure actiuni principale de furt, talharie astfel savarsita constituie o

infractiune unica, si nu un concurs de infractiuni.In cazul cand avem o

pluralitate de subiecti pasivi deposedati de bunuri printr-o actiune unica deviolenta sau de amenintare, vor eista tot atatea infractiuni de talharie, in

concurs ideal, cate persoane au fost vatamate fizic sau psihic$(.

Cu privire la acest aspect, se poate eemplifica fapta inculpatului care

in ziua de 1@ ianuarie 1&&1, a comis o infractiune asupra a doua parti

vatamate iar in data de $/ ianuarie 1&&1,a comis o alta talharie asupra altor

trei parti vatamate.Prima instanta a condamnat pe inculpat pentru comiterea


19/57

a doua infractiuni de talharie.Prin recursul etraordinar, declarat in cauza,s-a

sustinut ca inculpatul nu a savarsit cate o infractiune de talharie la datele

mentionate, ci doua si respectiv trei infractiuni.Astfel, Curtea *uprema de

=ustitie, sectia penala prin decizia nr.@(" din ' mai 1&&/ a considerat ca

recursul este intemeiat deoarece fapta inculpatului de a fi constransconcomitent doua sau trei persoane, printr-o actiune unica de amenintare cu

bataia,sa-i dea banii si alte bunuri pe care le aveau asupra lor, constituie,

datorita pluralitatii subiectilor pasivi si a rezultatelor produse, tot atatea

infractiuni de talharie,in concurs ideal,nu una singura,chiar daca victimele au

remis sumele de bani sau bunurile in acelasi timp.

In cazul cand persoana vatamata fizic sau psihic printr-o amenintare

sau violenta este un functionar care indeplineste o functie ce implica

eercitiul autoritatii de stat, aflat in eercitiul functiunii, atunci ne vom afla

in prezenta unui concurs de infractiuni intre infractiunea de talharie si

infractiunea de ultra!.

3.4.LATURA OBIECTIVA A INFRACTIUNII.

Cercetarea laturii obiective, care desemneaza totalitatea conditiilor

cerute de norma de incriminare, privitor la actul de conduita necesar pentru

eistenta infractiunii, se realizeaza prin eaminarea componentelor sale6

A. #lementul material


20/57

Actiunea de luare,desi este o actiune unica,se realizeaza prin doua

acte6 a deposedarea,respectiv scoaterea bunului din sfera de stapanire a

posesorului sau detentorului si

b imposedarea,respectiv trecerea acelui bun in sfera de stapanire a

faptuitorului$&.De regula,aceste acte se succed, in asa fel incat este destul de greu sa

fie delimitate

Actiunea de luare produce o mutatie efectiva,obiectiva in realitatea

patrimoniului lezat, in sensul ca sunt scoase din acesta bunuri care sunt

trecute in stapanirea faptuitorului care, astfel,intra in stapanirea de fapt a

bunului

Prin a lua3 se intelege a scoate bunul din sfera de stapanire a

persoanei in posesia sau detentia careia se gasesc sau trebuia sa se

gaseasca,astfel incat aceea persoana va inceta de a mai avea la dispozitia sa

bunul luat.Deci, luarea este o actiune de sustragere prin care se schimbastarea de fapt a bunlui sub raportul pozitiei sale in sfera de stapanire in care

se afla anterior savarsirii actiunii de luare.

Ceea ce apare ca specific infractiunii de talharie, este ca luarea

bunului de catre faptuitor ia, deseori, forma remiterii silite facute acestuia,de

catre insasi victima./:Intr-un asemenea caz, talharia se deosebeste de

infractiunea de santa! prin aceea ca victima,satisfacand pretentia

faptuitorului,isi redobandeste, de indata,libertatea care i-a fost incalcata,

ceea ce inseamna ca prin savarsirea faptei s-a incalcat,in principal,avutul

acesteia, si numai in secundar dreptul ei la libertate/1Pentru a forma elementul material al infractiunii de talharie,actiunea

de sustragere trebuie sa indeplineasca anumite cerinte esentiale6

- lucrul sustras sa fie un bun mobil deoarece infractiunea de talharie

nu poate avea ca obiect material principal decat un bun mobil1&&' (', privind regimul armelor de foc si al

munitiilor, prin arme de foc se intelege acele arme a caror functionare

determina aruncarea unuia sau mai multor proiectile, substante aprinse sau

luminoase ori imprastierea de gaze nocive, iritante sau de

neutralizare3.Conform art.141, alin.$ 0 sunt asimilate armelor orice alte

obiecte de natura a putea fi folosite ca arme si care au fost intrebuintate

pentru atac3.

Conceptul substante narcotice3 este precis definit si consta in acele

substante care actioneaza asupra centrilor nervosi, producand pierdereacunostiintei, relaare musculara, diminuarea sensibilitatii si a refleelor3.

7a eista aceasta agravanta la infractiunea de talharie, in cazul cand

faptuitorul foloseste arma sau substanta narcotica asupra victimei deoarece

atunci cand acesta doar poarta, detine o asemenea arma sau substanta

narcotica asupra sa fara sa o foloseasca, ne vom afla in prezenta infractiunii

de furt calificat prevazuta de art.$:&, lit.b, Cp.(@

Conform unor opinii eprimate in literatura de specialitate((, ne

aflam in prezenta infractiunii de talharie in forma agravata prevazuta in

art.$11,alin.$, lit.b si atunci cand armele sunt la vedere, simpla lor eibare,etalare, reprezentand un act implicit de amenintare.Intr-o alta opinie (&, s-a

eprimat ideea ca, indiferent daca armele sau substantele narcotice se afla la

vedere, ne vom afla in prezenta infractiunii de furt calificat prevazuta de

art.$:&, lit.b.

Pentru incidenta acestei agravante este irelevant daca faptuitorul s-a

inarmat special in vederea comiterii faptei sau daca acesta era inarmat

intamplator la momentul savarsirii infractiunii.5otusi, pentru eistenta

acestei agravante, este necesar ca faptuitorul sa fi stiut ca are asupra sa arma

sau substanta narcotica, avand, astfel, posibilitatea de a o folosi la nevoie.

&:In cazul in care faptuitorul care savarseste talharia are asupra sa o

arma sau substanta narcotica, nu poseda permisul legal de a o purta, talharia


41/57

prevazuta de art.$11, alin.$, lit.b intra in concurs cu infractiunea prevazuta in

art.$@& Cp 0 nerespectarea regimului armelor si a munitiilor.

Aceasta circumstanta, la fel ca circumstanta analizata la alin.$, lit.a,

este o circumstanta de fapt si, astfel, ea se resfrange asupra tuturor

participantilor nepurtatori de arme sau substante narcotice, cu conditia caacestia sa cunoasca impre!urarea ca faptuitorul detinea asemenea mi!loace in

momentul comiterii faptei.

Deci, daca participantii 0 instigatorii, complicii anteriori 0 n-au

cunoscut aceasta impre!urare, ei vor raspunde doar pentru instigare sau

complicitate la infractiunea de talharie simpla.

c 5alharia a fost savarsita de catre o persoana mascata, deghizata

sau travestita.

Aceasta circumstanta agravanta consta in folosirea de catre faptuitor a

unui anumit procedeu pentru a nu putea fi recunoscut.)olosirea acestui

procedeu este sanctionata mai sever, inrtru-cat folosirea acestor procedee

releva periculozitatea aparte a faptuitorului, care chibzuie asupra modului de

comitere a talhariei, adopta si foloseste mi!loace ce asigura eficienta actiunii

iar, totodata, prin practicarea lor este ascunsa infatisarea faptuitorului,

ingreunand astfel identificarea autorului iar procedeul mascarii este, cel maiadesea, de natura a panica victima sau persoanele intalnite la locul faptei ori

in impre!urimi, diminuand ori anuland capacitatea acestora de riposta.

Prin mascare3&1 se intelege acoperirea integrala sau partiala a fetei

cu un obiect sau cu un material, astfel incat individului sa nu i se poata

vedea trasaturile.Cel mai intalnit procedeu de mascare, in cazuistica penala,

interna si eterna, este asezarea pe cap a unui ciorap de matase de culoare

inchisa care, datorita plasticitatii materialului, deformeaza partile

proeminente ale fetei si permite celui mascat o vizibilitate si respiratie buna.

Deghizarea3&1 implica un proces mai comple de ascundere a

identitatii, in cadrul caruia faptuitorul isi poate modifica parametriitrunchiului 0 atasarea unei cocoase sau unui abdomen fals - ,ori a aspectelor

faciale 0 atasarea unei barbi false - , vopsirea parului ori purtarea unei

peruci, modificarea mersului.


42/57

In acelasi procedeu se include si prezentarea intr-o tinuta sau insemne

proprii unei profesii 0 purtarea uniformei de gardian, pompier, postas,

anga!at C.).R. In cazul cand deghizarea are loc prin folosirea unui astfel de

procedeu, ne vom afla in prezenta unui concurs de infractiuni intreinfractiunea prevazuta de art.$11, alin.$, lit.c si infractiunea prevazuta de

art.$"1, alin.$ 0 portul ilegal de decoratii sau semne distincte.

Prin travestire3 se intelege aparitia faptuitorului sub un alt se decat

cel pe care il are, ceea ce necesita folosirea recuzitei si a altor procedee

trebuincioase.

Aceasta fiind o circumstanta de fapt , se va resfrange asupra tuturor

participantilor care au cunoscut-o.Astfel, persoana care instiga o alta

persoana la savarsirea unei talharii in aceasta forma va raspunde pentru

instigare la infractiunea de talharie prevazuta de art.$11,alin.$, lit.c iar

persoana care a a!utat sau inlesnit savarsirea unei astfel de talharii varaspunde pentru complicitate la infractiunea de talharie in aceasta forma

agravata.

d 5alharia a fost savarsita in timpul noptii.

Aceasta situatie este de natura a agrava fapta deoarece, pe de o parte,faptuitorul, stiindu-se la adapostul intunericului, va actiona cu un plus de

aplomb iar, pe de alta parte, victima se va impotrivi mai putin cura!os

actiunii ilicite a faptuitorului.*e considera ca talharia savarsita in timpul

noptii este mai grava deoarece noaptea ofera impre!urari deosebit de

favorabile pentru savarsirea acestei infractiuni.Astfel, noaptea, datorita

intunericului, a scaderii atentiei si vigilentei oamenilor, care in marea lor

ma!oritate se retrag pentru odihna, faptuitorul se poate apropia mai usor si cu

mai putine riscuri de a fi descoperit, de bunul pe care urmareste sa-l

sustraga. De asemenea, cel ce intelege sa se foloseasca de toate aceste

impre!urari se dovedeste mai periculos, ceea ce impune o mai mareseveritate din partea legii penale.&$

*-a pus problema determinarii momentului cand incepe noaptea,

precum si a momentului cand aceasta inceteaza.Cu privire la solutionarea


43/57

acestei probleme au fost emise mai multe opinii &/, sustinandu-se ca

noaptea incepe de la apusul soarelui si dureaza pana cand acesta rasare din

nou, ca noaptea incepe din momentul cand locuitorii se retrag pentru

odihna.Intru-cat legiuitorul a folosit epresia in timpul noptii3 in sensul pecare il are in vorbirea obisnuita, respectiv in sensul de fenomen natural care

se manifesta prin lasarea intunericului cu toate consecintele pe care le atrage

in mod obiectiv acest fenomen 0 reducerea vizibilitatii 0 atunci se considera

ca noaptea incepe in momentul cand se creaza aceasta ambianta si dureaza

pana in momentul cand, ziua aparand din nou, se ridica intunericul si

inceteaza conditiile create de timpul noptii.&"

5impul noptii3 nu poate fi predeterminat prin lege, intru-cat el difera

de la anotimp la anotimp, difera in functie de pozitia geografica, de ora la

care se comite fapta. #sential pentru stabilirea acestei situatii de fapt este

instalarea intunericului.*tabilirea impre!urarii daca a eistat sau nu, in momentul savarsirii

faptei, aceasta ambianta generala pe care o presupune noaptea, revine in

fiecare caz concret instantei de !udecata.

Cu privire la aceasta agravanta, au eistat divergente, considerandu-se

ca, in unele cazuri, trebuie sa se stabileasca, in afara impre!urarii ca talharia

a fost savarsita in timpul noptii, si eistenta altor impre!urari, cum ar fi6

impre!urarea ca afost intuneric la locul faptei sau in apropierea acestui

loc.Acest punct de vedere, adauga legii conditii pe care legiuitorul nu le-a

prevazut, restrangand astfel, in mod ne!ustificat, sfera de aplicare aagravantei.&4 8egiuitorul, prevazand ca o circumstanta agravanta a

talhariei, savarsirea faptei in timpul noptii, nu a avut in vedere o anumita

impre!urare prielnica savarsirii talhariei oferita de timpul noptii, ci ambianta

generala pe care o creaza noaptea.Chiar daca la locul savarsirii talhariei, a

fost lumina artificiala, chiar daca faptuitorul nu s-a folosit de intuneric

pentru a se apropia de bun, circumstanta agravanta eista deoarece, intr-un

fel sau altul, ambianta generala creata de timpul noptii i-a usurat savarsirea

faptei.

Caracterul agravant al acestei infractiuni de talharie si, deci,

raspunderea penala agravata fata de talharia savarsita in timpul zilei deriva,eclusiv, din impre!urarea de fapt ca infractorul a sustras bunul prin violente,

amenintari sau alte mi!loace de constrangere noaptea, astfel incat instantele


44/57

nu pot modifica prevederile eprese ale legii, conditionand aplicarea

acestora si de dovedirea altor impre!urari.&'

Agravarea prevazuta in art.$11,alin.$, lit.d, Cp se aplica si atunci cand

numai o parte din actele de eecutare a talhariei au fost savarsite in timpul

noptii.*i aceasta agravanta, fiind o agravata de fapt, se rasfrange asupratutror participantilor care au cunoscut-o.

e 5alharia savarsita intr-un loc public sau intr-un mi!loc de trasport.

Potrivit art.14$ Cp, fapta se considera savarsita in public atunci

cand a fost comisa6

1 0 intr-un loc care prin natura sau destinatia lui este

totdeauna accesibil publicului, chiar daca nu este prezenta nici o persoana.

lucrare de diploma

Documents