lucrare afectiunile cerebrale.docx

8/19/2019 LUCRARE AFECTIUNILE CEREBRALE.docx

1/103

Dupa O.M.S 1971 AIT este definit ca o instalare brusca a unor episoade cu caracter repetitivde tulburare a unor functii cerebrale, determinate de o ineficienta a irigatiei sanguine intr oregiune limitata si care dispare complet in !" ore.

Un accident ischemic tranzitor este un semn care poate anunta aparitia unui accidentvascular cerebral constituit. Accidentul ischemic tranzitor apare cand fuxul sanguin catre o parte acreierului este temporar redus sau blocat (obstructie partiala sau totala) adesea, datorita unuicheag de sange. Aceasta obstructie produce aceleasi simptome cu cele ale unui accident vascularcerebral constituit, dar di erenta este ca fuxul de sange se restabileste in cateva minute sisimptomele dispar complet. Spre deosebire de accidentul ischemic tranzitor, in accidentul vascularcerebral constituit obstructia nu dispare, fuxul de sange nu se restabileste, iar leziunilecerebrale care apar sunt de nitive. esi mani estarile accidentului ischemic tranzitor sunttemporare si dispar complet, pacientul necesita obligatoriu un consult medical pentru stabilireadiagnosticului si tratamentului corespunzator, cu scopul de a impiedica aparitia unui accidentvascular

!ulti pacienti nu stiu ca au avut un accident ischemic tranzitor pana la e ectuarea uneiconsultatii medicale, in general pentru un alt motiv, ocazie cu care, medicul, pe baza relatarilorpacientului poate stabili un diagnostic retrospectiv.

#eversibilitatea fenomenelor neurologice este caracterul de ba$a al AIT. Intervalul detimp de !"% pare sa aibe un caracter arbitrar.

Ma&oritatea autorilor admit ca limita ma'ima de reversbilitate !"% de la debut, iar pentrufenomenele reversibile in !" 7! de ore la ( saptamani folosesc termenul de atac ischemicreversiv care poate fi precoce , cand simptomatologia cedea$a in !" 7! ore si tardiv candsimptomatologia dispare complet in ( !1 $ile.

Dupa un accident vascular cerebral pot aparea complicatii amenintatoare de viata. )eadministrarea precoce a unui tratament poate scadea numarul celulelor din creier care ar

putea fi le$ate permanent, accentuand amploarea di$abilitatii.

Accidentul vascular cerebral este cea mai frecventa cau$a de dezabilitate fizica datorata unei afectiuni ale sistemului nervos. *a persoanele care supravietuiesc dupa unA+ , &umatate din ei vor mai pre$enta un deficit inca lunide $ile dupa aceea.

Capitolul 1

Notiuni de anatomie si fiziologie ale sistemului nervos

Sistemul nervos central

Sistemul nervos , impreuna cu sistemul endocrin, reglea$a ma&oritatea functiilororganismului. Sistemul nervos -S) are rol in special in reglarea activitatii musculaturii si aglandelor secretorii - atat e'ocrine cat si endocrine , in timp ce sistemul endocrin reglea$a in

principal functiile metabolice. #eglarea activitatii musculaturii sc%eletice este reali$ata de S)somatic, iar reglarea activitatii musculaturii viscerale si a glandelor -e'o si endocrine estereali$ata de S) vegetativ. Intre S) si sistemul endocrin e'ista o stransa interdependenta.


2/103

Sistemul nervos periferic actionea$a doar ca un releu pentru transmiterea mesa&elorintre sistemul nervos central si musc%i, glande si organe de simt. /ractic, nu &oaca nici un rolin anali$a informatiilor sen$itive sau in initierea impulsurilor motorii. Ambele activitati simulte altele apar in sistemul nervos central.

Creierul si maduva spinarii formea$a unitatea centrala care prelucrea$a impulsurile.0le primesc mesa&e prin fibrele sen$itive de la organele de simt si receptori, le selectea$a sianali$ea$a si dupa aceea, transmit impulsurile de a lungul fibrelor motorii, producand un

raspuns adecvat al musc%ilor siglandelor.

unctia de anali$a sau de procesare poate fi relativ simpla pentru unele activitati ce sedesfasoara in maduva spinarii, daranali$a la nivelul creierului este deobicei de o inalta comple'itate,implicand participarea a mii deneuroni diferiti. Desi multi neuronisen$itivi se termina si multi neuroni

motori au originea in creier, ma&oritatea neuronilor cerebrali sunt interneuroni care au functiade a filtra, anali$a si stoca informatiile.

Intregul sistem nervos central necesita un aport substantial de sange, care furni$ea$ao'igenul si substantele nutritive.

0l este de asemenea prote&at de doua tipuri de iinvelisuri. /rimul este osos2 craniul,care adaposteste creierul, si coloana vertebrala, care adaposteste maduva spinarii. el de aldoilea este constituit din trei membrane fibroase denumite meninge. Acestea acopera inintregime creierul si maduva spinarii.


3/103

Lichidul cefalorahidian este un fluid limpede,apos, care circula in meninge, in maduva spinarii si inventriculii cerebrali -cavitali . *ic%idul are un efect deamorti$are, a&utand astfel la prote&area tesutului nervosvital fata de agresiuni.

luidul este produs continuu din sange de catrecelulele speciali$ate ale ple'urilor coroide dinventriculii cerebrali. Spre deosebire de ventriculiiinimii, care au nume specific, ventriculii cerebrali suntnumerotati. )umerotarea incepe de la emisferele

cerebrale in &os, catre maduva spinarii, iar primii ventriculi -denumiti ventriculi laterali suntsi cei mai mari.

*ic%idul circula de la ventriculii laterali, printr un orificiu ingust, in ventriculul al treilea siapoi, printr un canal si maiingust, apeductul cerebral, in cel de al patrulea, care este putin mailarg. De aici iese prin orificii ale planseului ventriculului in niste spatii -cisterne pline culic%id care incon&oara trunc%iul cerebral la ba$a creierului. Dupa aceea, lic%idul circula catre

partea superioara a creierului -emisferele cerebrale si este reabsorbit de catre proeminentespeciale, denumite vilo$itati ara%noidiene, de pe ara%noida, una dintre cele treimeninge.

In principiu, creierul poate fi impartit in trei regiuni distincte: creierul posterior,creierul mijlociu si creierul anterior. iecare din aceste regiuni este divi$ata in $one

separate, care controlea$a functiidistincte, toate interconectate cu alte

portiuni ale creierului.

ea mai mare structura acreierului posterior este cerebelul .Aceasta $ona are, in principal, activitatimotorii. 0a trimite impulsuri care

produc miscarile inconstiente alemusc%ilor, astfel postura si ec%ilibrulsunt mentinute si actionea$a in perfectacord cu ariile motorii ale emisferelorcerebrale pentru coordonarea miscarilor

corpului.


4/103

Trunchiul cerebral , careleaga creierul cumaduva spinarii,cuprinde parti din

creierul posterior,tot creierulmi&lociu si o partedin cel anterior.Aici este locul deincrucisare altuturor cailoraferente sieferente, astfel

incat partea stanga a corpului este controlata de partea dreapta a creierului si viceversa.

+ariatele structuri ale trunc%iului cerebral inclu$andu le pe cele denumite bulb-medulla oblonga si punte, care fac parte din creierul posterior, si formatia reticulata -uneori,denumita sistem reticulat activator , care face parte din creierul mi&lociu au functii vitale.0le controlea$a frecventa cardiaca, presiunea arteriala, deglutitia, tusea, respiratia si somnul.

ontrolul gradului de constienta este una dintre cele mai importante functii ale creierului.ormatia reticulata este cea care filtrea$a aflu'ul de informatii, decide care este destul de

importanta pentru a fi transmisa la creier. aile nervoase din intregul organism trimit ramuricatre formatia reticulata si o alimentea$a cu un flu' constant de semnale cu origine in celulelenervoase. In consecinta, acest fapt determina formatia reticulata sa emita semnale catre toate$onele creierului la centrii adecvati, unde semnalele sunt preluate, colationate si prelucrate.Daca aceasta capacitate de conducere scade sau este impiedicata sa apara, partea din creier

denumita cortex cerebral devine inactiva si persoana devine inconstienta.

Cortexul cerebral

orte'ul cerebral este un strat gros deapro'imativ ( mm -134 inci de materie cenusie cuaspect cutat repre$entand suprafata e'terioara acreierului. Aceasta parte a creierului a devenit atatde de$voltata la oameni incat a necesitat plierirepetate pentru a avea loc in craniu. Depliata, ar

acoperi o suprafata de (5 de ori maimare.

Intre pliuri e'ista cateva santuriadanci, care impart fiecare din cele douaemisfere ale corte'ului in patru $onenumite lobi. iecare din acesti lobiindeplineste una sau mai multe functiispecifice. *obul temporal serveste

pentru au$ si miros, lobul parietal pentru pipait si gust, lobul occipital pentru va$, iar celfrontal pentru miscare, vorbire si gandirea superioara.


5/103

In fiecare din acesti lobi e'ista portiuni specifice ce receptionea$a mesa&ele sen$orialedintr o singura $ona a corpului. De e'emplu, simtul tactil este locali$at pe o arie mica in lobul

parietal, care nu receptionea$a decat sen$atiile de la genunc%i si o arie intinsa pentru police.Aceasta e'plica de ce policele este mai sensibil decat genunc%iul. Acelasi principiu se aplicasi altor arii sen$oriale din corte', ca si ariilor motorii.

De aceea, corte'ul cerebral este locul unde informatiile primite de la cele cinci simturi va$, au$, pipait, gust si miros sunt anali$ate si prelucrate astfel incat alte parti ale

sistemului nervos pot reactiona la informatie daca este necesar. In plus, ariile premotorii simotorii ale corte'ului cerebral conlucrea$a cu alte arii ale sistemului nervos central si

periferic pentru a produce miscarea coordonata care este vitala pentru orice activitateconstienta.

Emisferele cerebrale si hipotalamusul

/artea cea mai mare din creier este repre$entata de emisferele cerebrale -cerebrumlocali$ate in creierul anterior. Acestea sunt mai de$voltate la om decat la orice alt animal sisunt esentiale pentru gandire, memorie constienta si procesele mentale superioare. Acesta este

locul unde toate celelalte parti ale creieruluitransmit mesa&ele pentru a fi luata o deci$ie.

reierul mare este impartit pe liniamediana in doua &umatati, cunoscute subnumele de emisfere cerebrale. 0le sunt unitela ba$a printr un fascicul gros de fibre

nervoase, denumit corp calos.

Desi fiecare repre$inta imaginea inoglinda a celeilalte, ele au functii completdiferite si conlucrea$a prin intermediul corpului calos.

In interiorul emisferelor cerebrale e'ista o aglomerare de substanta cenusie -celulenervoase denumiti ganglioni ba$ali. Aceste celule formea$a un sistem comple' de control,care coordonea$a activitatea musculara, ceea ce permite corpului sa indeplineasca diferitetipuri de miscari libere si inconstient. Acest tip de activitate musculara este implicat in

balansarea bratelor in timpul mersului, in e'presia fetei si in po$itionarea membrelor inaintede ridicarea in picioare sau de mers.

ipotalamusul se afla la ba$a creierului, subcele doua emisfere cerebrale. 0l este situat imediat subo alta structura importanta din creierulanterior, talamusul , care functionea$a ca un releutelefonic intre maduva spinarii si emisferele cerebrale.

6ipotalamusul este, in fapt, o colectie de centrinervosi speciali$ati, care sunt conectati cu alte $one importante din creier si cu glanda


6/103

%ipofi$a. 0ste regiunea creierului implicata in controlul unor functii vitale, cum ar fimancatul, dormitul si termoreglarea. 0ste strans legat de sistemul %ormonal endocrin.

6ipotalamusul are cai nervoase care il conectea$a cu sistemul limbic, care este stranslegat de centrul olfactiv din creier. Aceasta portiune a creierului are, de asemenea, cone'iuni

cu arii ce controlea$a alte simturi, comportamentul si organi$area memoriei.

!aduva spinarii

Maduva spinarii este o coloana de tesut nervos apro'imativ cilindrica, in lungime decirca "5 cm -1 inci , care este situata in interiorul canalului vertebral de la creier pana lavertebrele inferioare. 0ste compusa din aglomerari de neuroni si fascicule de fibrenervoase. Materia cenusie denumire a aglomerarilor neuronale are forma de 6 pesectiune transversala, cu un corn posterior si unul anterior in fiecare &umatate. el anterioreste compus din neuroni motori, in timp ce cornul posterior contine corpii celulari aineuronilor de asociatie si sen$itivi. Materia cenusie este incon&urata de materia alba . Aceastaeste imprastiata in trei cordoane si contine fasciculele ascendente si descendente careconectea$a creierul la maduva spinarii in ambele directii. asciculele descendente propagaimpulsurile motorii de la creier la sistemul nervos periferic8 fasciculele ascendente duc

impulsurile sen$itive catre creier.Functiile maduvei spinarii

Maduva spinarii are doua functii principale. In primul rand, eafunctionea$a ca un sistem de

conducere in ambele sensuri intre creier sisistemul nervos periferic. Aceasta functie este indeplinita prin intermediul neuronilorsen$itivi si motori8 fibrele acestora din urma formea$a fascicule lungi, ce pleaca din diferite

parti ale creierului. 0le coboara pe distante variate prin maduva spinarii si la capatul lor, lamare distanta de creier, vin in contact cu dendritele sau cu corpii celulari ai neuronilorsen$itivi sau motori apartinand sistemului nervos periferic. Mesa&ele pot fi transmise prinintermediul sinapselor , intre neuronii periferici si cei spinali.


7/103

A doua functie a maduvei spinarii estede a controla activitatile reflexe simple .Aceasta se obtine prin neuroni, ale caror

prelungiri se e'tind pe distante mici in sus siin &os prin maduva spinarii si prin interneuroni

care transmit mesa&ele direct intre neuroniisen$itivi si cei motori. Daca puneti mana pe osoba fierbinte, receptorii pentru durere din

piele transmit mesa&e la maduva spinarii.nele dintre acestea sunt transmise imediat

prin interneuroni la neuronii motori cecontrolea$a miscarile musc%ilor bratului si ai mainii si mana este retrasa rapid si automat.Mesa&ele urca prin maduva spinarii si sunt conectate prin interneuroni cu nervii motori carecontrolea$a miscarile gatului.

In acest fel, capul se intoarce automatcatre sursa dureroasa. Alte mesa&e sunttransportate pana la creier si determinasen$atia constienta de caldura si durere.

n nerv este un fascicul alcatuit dinfibre motorii si sen$itive, impreuna cu tesutulcon&unctiv si vasele sanguine. )ervii

principali, in numar de "( de perec%i, isi auoriginea in sistemul nervos central2 1! perec%ise desprind din portiunea inferioara acreierului -nervii cranieni si (1 perec%i dinmaduva spinarii -nervii spinali .

"ervii cranieni inervea$a, in principal, organele de simt si musc%ii capului, desi unnerv cranian foarte important, vagul, inervea$a organele digestive, inima si caile respiratorii

din plamani. nii nervi cranieni, cum ar fi nervuloptic, contin doar fibre sen$oriale.

"ervii spinali se desprind la intervale regulatedin maduva spinarii si contin intotdeauna atat fibremotorii, cat si sen$itive. 0i inervea$a toate regiunile

corpului situate mai &os de gat. iecare nerv spinaleste atasat de maduva spinarii prin intermediul a douaradacini, una alcatuita din fibre motorii si cealalta dinfibre sen$itive. Dupa unirea radacinilor, cele douatipuri de fibre se alatura pentru a forma nervul, desifiecare actionea$a independent de cealalta, ca douafire ale unui cablu electric. -In timp ce la nervii

cranieni, de asemenea atasati de regiunea inferioara a creierului prin radacini, fibrelesen$itive si motorii formea$a, de regula, nervi separati .

*a mica distanta de maduva spinarii, fiecare nerv spinal se divide in ramuri care, la

randul lor se divid in numeroase ramuri mai mici, formand o retea care inervea$a tot corpul.


8/103

Atat fibrele sen$itive, cat si cele motorii sunt doar parti ale neuronilor sen$itivi simotorii. ibrele motorii si sen$itive sunt prelungirile cele mai lungi ale neuronilor respectivi.

#iziologia neuronului si a sinapsei

Neuronul repre$inta unitateamorfofunctionala a sistemului nervos din

punct de vedere al formei si aldimensiunilor, sunt foarte diferiti formaneuronilor este variabila2 stelata - coarnele

anterioare ale maduvei , sferica sau ovalara -in ganglionii spinali , piramidala -$onele motoriiale scoartei cerebrale , si fusiforma -in stratul profund al scoartei cerebrale .

In functie de numarul prelungirilor, neuronii pot fi2o unipolari au aspect globulos cu o singura prelungire8o psdudounipolari : se afla in ganglionul spinal si au o prelungire care se divide

in T dendrita se distribuie la periferie iar a'onul patrunde in sistemul nervos central8o bipolari de forma rotunda, ovala sau fusiforma, cele doua prelungiri pornind de la

polii opusi ai celulei -neuronii din ganglionii spiral orti si vestibular Scarpa, dinretina si din mucoasa olfactiv 8

o multipolari : au o forma stelata, piramidala sau piriforma si pre$inta numeroase prelungiri dendritice si un a'on -scoarta cerebrala, cerebeloasa, coarnele anterioaredin maduva spinarii .

Dupa functie, neuronii pot fi2 receptori , care, prin dendritele lor, receptionea$astimulii din mediul e'terior sau din interiorul organismului -somatosen$itivi si

viscerosen$itivi , motori , ai caror a'oni sunt in legatura cu organele efectoare -somatomotorisau visceromotori , intercalari -de asociatie care fac legatura dintre neuronii sen$itivi simotori.

)euronul este format din corpul celular -pericarionul si una sau mai multe prelungiri care sunt de doua tipuri dendritele prelungiri celulipete -ma&oritatea neuronilor aumai multe dendrite si a'onul care, functional este celulifug, prelungire unica a neuronului.

orpul neuronului este format din neurilema -membrana plasmatica , neuroplasma -citoplasma si nucleu .

Neurilema celulei nervoase este subtire, delimitea$a neuronul si are o structuralipoproteica.

Neuroplasma contine organite celulare comune -mitocondrii, ribo$omi, reticulendoplasmatic, cu e'ceptia centro$omului, deoarece neuronul nu se divide , inclu$iuni

pigmentare si organite specifice2 corpii tigroi$i -)issl din corpul celular si de la ba$adendritelor, cu rol in metabolismul neuronal si neurofibrilele care se gasesc atat inneuroplasma cat si in prelungiri avand rol mecanic, de sustinere si in conducerea impulsuluinervos.


9/103

"ucleul. elulele nervoase motoriisen$itive si de asociatie au un nucleu unic, cu 1! nucleoli. elulele vegetative centrale sau

periferice pre$inta deseori un nucleu e'centric,aceste celule pot avea nuclei dubli sau multipli.

$endritele , in portiunea lor initialasunt mai groase, apoi se subtia$a. In ele segasesc neurofibrile, acestea receptionea$aimpulsul nervos si il conduc spre corpulneuronului.

A%onul este o prelungire unica, lunga-uneori de 1m si mai groasa. 0ste format dintro citoplasma speciali$ata numita a'oplasma, in

care se gasesc mitocondrii, ve$icule ale reticulului endoplasmatic si neurofibrile. Membranacare acopera a'oplasma se numeste a'olema si are un rol important in propagarea impulsuluinervos. De a lungul traseului sau, a'onul emite colaterale perpendiculare pe directia sa iar in

portiunea terminala se ramifica8 ultimele ramificatii :butonii terminali : contin mici ve$icule pline cu mediatori c%imici care inlesnesc transmiterea impulsului nervos la nivelul sinapselor.;utonul mai contine neurofibrile si mitocondrii.

In &urul a'onului, se deosebesc, in functie de locali$are :sistemul nervos periferic-S)/ sau sistemul nervos central -S) : si de diametrul a'onului, urmatoarele structuri.

"evroglia

elula nervoasa are proprietatile de e'citabilitate si conductibilitate, adica pote generaun potential de actiune care se propaga si este condus.

Conducerea impulsului nervos

Aparitia unui potential de actiune intro $ona a membranei neuronale determina aparitiaunui nou potential de actiune in $ona vecina. Asadar, aparitia unui potential de actiune intrun anumit punct al membranei a'onale este consecinta depolari$arii produse de un potentialde actiune anterior. Aceasta e'plica de ce toate potentialele de actiune aparute de a lungulunui a'on sunt consecinta primului potential de actiune generat la nivelul a'onului respectiv .

Conducerea lanivelul axonilor mielinici

In acest ca$, potentialulde actiune poate sa apara inorice $ona a membranei./roprietatile electrice alemembranei permitdepolari$area regiuniloradacente iar potentialul de

actiune este condus intro singura directie opusa, unde s a produs potentialul de actiuneanterior, membrana este in stare refractara absoluta. De fapt, termenul de conducere este


10/103

impropriu deoarece orice nou potential de actiune este un eveniment complet nou, care serepeta, se regenerea$a de a lungul a'onului.

Conducerea la nivelul axonilor mielinizati

Datorita proprietatilor i$olatoare ale mielinei potentialul de actiune apare la nivelulnodurilor ronvier si sare de la un nod la altul intrun tip de conducere numita saltatorie. Acesttip de conducere permite vite$e mult mai mari -155m3s fata de 15m3s in fibreleamielinice . Aceasta e'plica aparitia mai rapida a unor refle'e decat altele .

Sinapsa este cone'iunea functionala intre un neuron si o alta celula. In snc, a doua celulaeste tot un neuron dar in snp ea poate fi o celula efectoare, musculara sau secretorie. Desisimilara cu cea neuroneuronala, sinapsa neuromusculara se numeste placa motorie sau

&onctiune neuromusculara. *a nivelul sinapselor, transmiterea se face intr un singur sens.

Sinapsele neuroneuronale pot fi a'osomatice sau a'odendritice, a'oa'onice saudendrodendritice.

Din punct de vedere al mecanismului prin care se face transmiterea, sinapsele pot fic%imice sau electrice.

Oboseala transmiterii sinaptice

Stimularea repetata si rapida a sinapselor e'citatorii este urmata de descarcari foartenimeroase ale neuronului post sinaptic, pentru ca, in urmatorele milisecunde, numarulacestora sa scada accentuat. In acest ca$, avem de a face cu un mecanism de protectie

impotriva suprastimularii care se reali$ea$a prin epui$area depo$itelor de mediator c%imic dela nivelul terminatiei presinaptice.

nele medicamente cresc e'citabilitatea sinapselor -cofeina , altele o scad -uneleaneste$ice .

Reflexul

Mecanismul fundamental de functionare a sistemului nervos este actul refle' .refle'ulrepre$inta reactia de raspuns a centrilor nervosi la stimularea unei $one receptoare. Termenulde refle' a fost introdus de catre matematicianul si filo$oful france$ #ene Descartes -1


11/103

receptorilor sunt celule epitoriale, diferentiale si speciali$ate in celule sen$oriale-gustative,auditive, vestibulare . Alti receptori din organism sunt corpusculii sen$itivi mici organe

pluricelulare alcatuite din celule, fibre con&unctive si terminatii nervoase dendritice. neorirolul de receptor il indeplinesc c%iar terminatiile butonate ale dendritelor. *a nivelulreceptorului are loc transformarea energiei stimulului in impuls nervos. In functie de

provenienta stimulului se deosebesc2

0'teroreceptori primesc stimulii din afara organismului

Interoreceptori primesc stimulii din interiorul organismului

/roprioreceptori primesc stimulii de la musc%i, tendoane, articulatii si informea$a despre po$itia corpului si permit controlul miscarii, in functie de tipul de energie pe care o prelucrea$a

%emoreceptori stimulati c%imici2 muguri gustativi, epiteliul olfactiv, corpii carotidieni siaortici, nociceptorii sunt considerati ca facand parte din aceasta categorie deoarece sunt

stimulati de substante c%imice eliberate de celuleledistruse

otoreceptori sunt stimulati de lumina2 celule cuconuri si bastonas Termoreceptori raspund lavariatiile de temperatura2 terminatii nervoase libere

Mecanoreceptori stimulati de deformareamembranei celulare2receptori pentru tact, vibratii si

presiune . In functie de viteza de adaptare :

a$ici raspund cu o crestere a activitatii la aplicarea stimulului, dar, in ciuda mentineriiacestuia, activitatea lor scade ulterior2 receptorul olfactiv

Tonici pre$inta activitatea relativ constanta pe toata durata aplicarii stimulului2 receptorulvi$ual

*a nivelul receptorului are loc traducerea informatiei purtate de stimul in informatie nervoasa

specifica -impuls nervos .

alea aferenta : receptorii vin in contact sinaptic cu terminatiile dendritice ale neuronilorsen$itivi din ganglionii spinali sau de pe traiectul unor nervi cranieni prin centrii unuirefle' se intelege totalitatea structurilor din sistemul nervos central care participa laactul refle' respectiv.

Sistemul nervos periferic

Sistemul nervos periferic -S)/ contine prelungirile neuronilor care constituie nervii pe traiectul carora se pot gasi si ganglioni -aglomerari de corpi neuronali situati in afarasnc8cei sen$itivi sunt ase$ati pe radacina posterioara a nervilor spinali si pe traiectul unornervi cranieni si sunt alcatuiti din neuroni sen$itivi8cei vegetativi se afla de o parte si de


12/103

alta a coloanei vertebrale in apropiere de viscere sau in peretele acestora si sunt alcatuiti dinneuroni vegetativi . /relungirile a'onilor sunt 2a'onul -prin care influ'ul nervos pleaca de lacelula si dendritele -prin care influ'ul vine la celula . orpii neuronali formea$a substanta

cenusie a sistemului nervos iar prelungirileacestora formea$a substanta alba

Nervii periferici sunt fascicule denervi individuali care sunt fie sen$itivi ,fiemotori sau micsti . din nervii periferici fac

parte nervii cranieni in numar de 1! perec%inervii ra%idieni .

Nervii cranieni transmit mesa&e de la sicatre musc%ii care i prmit persoanei

miscarea si activitatile $ilnice. Afectarea nervilor cranieni produce urmatoarele dereglari2

• )ervul I olfactiv-sen$orial 2anosmie, %iposmie, parosmie.

• )ervul II optic-sen$orial 2 amauro$a, ingustarea campului vi$ual, acromato'ie,%emeralopie, nictalopie .

• )ervul III oculomotor-motor 2 pto$a palpebrala superioara, strabism, diplopie,midria$a

• )ervul I+ tro%lear-motor 2 diplopie prin parali$ia musc%iului oblicul mare .

• )ervul + trigemen cel mai mare nerv cranian 2are o componenta motorie careinervea$a musc%ii temporali si ma'ilara si o componenta sen$itiva care inervea$acorneea, fata, capul si membranele mucoase. *e$area acestui nerv produce2 nevralgiefaciala, anasta$ia mucoasei bucale, trismus -inclestarea ma'ilarului , parali$iamusc%ilor masticatori .

• )ervul +I oculomotor e'tern -motor 2 diplopie, strabism intern.

• )ervul +II facial-motor 2 parali$ia fetei, fata asimetrica, imposibilitatea incretiriifruntii si a inc%iderii oc%iului, comisura bucala coborata, tulburari de gust, scaderea

secretiei lacrimale si salivare .• )ervul +III acustico vestibular -format din nervi auditivi si vestibulari din punte 2

srditate, nigstagmus si tulburari de ec%ilibru .

• )ervul I= glosofaringian -mi't 2 tulburari de gust, parali$ia musc%ilor faringelui cudificultate de deglutitie.

• )ervul = vag -mi't, motor sen$itiv, secretor pentru toate organele interne toracoabdominale 2 tulburari de ritm cardiac tulburari respiratorii, deglutitie, digestive,fonatie intestinale.


13/103

• )ervul =I : spinal -accesor8 motor 2 tulburari de fonatie, parali$ia laringelui sivalului palatin, parali$ia masc%ilor trape$, si sternocleidomastoidian.

• )ervul =II %ipoglos-motor 2 %emiparali$ia si %emiatrofia limbii, tulburari inarticulatia cuvintelor, tulburari in masticatie si ing%itire.

Capitolul 2

Date din literatura legate de !"!C

#rezentarea generala a accidentului vascular cerebral

Definitie

Accidentele vasculare cerebrale -A+ sunt suferinte grave ale sistemului nervoscentral, determinate de modificari circulatorii cerebrale si se caracteri$ea$a prin pierdereamotilitatii unei parti din corp, asociata sau nu cu tulburari de ec%ilibru, sensitive, sen$oriale side limba&.


14/103

n accident vascularcerebral apare atuncicand un vas de sange -oartera care furni$ea$asange la nivelul unei

$one a creierului sesparge sau este blocat deun c%eag sangvin. Incateva minute, celulelenervoase din acea $onasunt afectate si ele potmuri in cateva ore. a

re$ultat, acea parte a corpului care este controlata de $ona afectata a creierului nu mai poatefunctiona adecvat. In momentul in care apar simptome ale unui A+ este necesar un tratament de urgenta,e'act ca si in ca$urile de infarct miocardic. In ca$ul in care tratamentul medical este inceputcat mai curand dupa aparitia simptomelor, cu atat mai putine celule nervoase vor fi afectate

permanent.

Accidentul vascular cerebral care se instalea$a brusc in plina sanatate aparenta estedenumit si ictus apopletic -ictus > brusc, subit8 apople'ie > lovitura, suprimarea brusca afunctiilor unui organ .

Aceste tulburari de motilitate -a functiei motorii musculare pot fi de diferite grade dela pare$e -diminuarea fortei musculare pana la parali$ii -disparitia totala a functiei motorii >

plegie .

Clasificare

Din punct de vedere al sindroamelor anatomo c%imice, accidentele vascularecerebrale pot fi clasificate in2

&schemia cerebrala suspendarea temporara saudefinitiva a circulatiei cerebrale pe o anumita$ona a creierului in care sunt cuprinse2

a infarctul cerebral care poate fi datde2 tromboza arterelor cerebrale , emboliaarterelor cerebrale


15/103

b isc%emia cerebralatran$itorie -fara infarct

emoragia cerebralaonceptia actuala preci$ea$a

ca A+ %emoracic poate fidat la randul lui de !

afectiuni complet diferentiate si anume2

a Hemoragia cerebrala revarsare sanguinadifu$a in tesutul cerebral

6emoragie cerebrala

b Hemoragia intracerebrala colectie sanguina bine delimitata, locali$ata in substanta

alba

emoragia subarahnoidiana

Mai pot fi cuprinse in A+si2 6.intracerebrala

0ncefalopatia %ipertensiva Trombofeblitele venelor cerebrale sunt procese

inflamatoii ale vaselor si sinusurilor cerebrale

Cauzele accidentului vascular cerebral isc$emic

A+ isc%emic este cau$at de un c%eag de sange care bloc%ea$a circulatia sangvina acreierului. %eagul de sange se poate de$volta intr o artera ingustata care iriga creierul sau

poate a&unge in arterele din circulatia cerebrala dupa ce a migrat de la nivelul inimii sau dinorice alta regiune a organismului.


16/103

%eagurile sangvine apar de obicei care$ultat al altor defecte din organism care determinaafectarea circulatiei sangvine normale, cum ar fi2

rigidi$area peretilor arterelor -aterosclero$a .

Aceasta este cau$ata de tensiunea arterialacrescuta, dediabetul $a%arat si de nivelulcrescut al colesteroluluisangvin

fibrilatia atriala sau alte aritmii cardiace-ritmuri cardiace neregulate

anumite afectiuni ale valvelor cardiace, cumar fi o valva cardiaca artificiala, o valva cardiaca reparata, o boala cardiaca valvulara

precum prolapsul de valva mitrala sau steno$a -ingustarea orificiului valvula infectia valvelor cardiace -endocardita un foramen ovale patent, care este un defect cardiac congenital tulburari de coagulabilitate a sangelui inflamatie a vaselor sangvine -vasculita infarctul miocardic.

u toate ca este mai rar, tensiunea arteriala sca$uta - %ipotensiunea de asemenea poatesa cau$e$e un accident vascular cerebral isc%emic . Tensiunea arteriala sca$uta duce lascaderea circulatiei sangvine la nivelul creierului8 ea poate fi determinata de o ingustare sau oafectare a arterelor, de infarctul miocardic, de o pierdere masiva de sange sau de o infectiesevera.

Steno$e de valve cardiace

Anumite interventii c%irurgicale-precum endarterectomia sau alte procedee -cum arfi angioplastia folosite pentru tratamentul arterelorcarotide ingustate, pot duce la formarea unui c%eagsangvin la locul unde s a intervenit, cau$and ulterior

una cci d ent

vascular cerebral .

Cauzele accidentului vascularcerebral

$emoragic

Accidentul vascular cerebral%emoragic este cau$at de o sangerare in interiorul creierului -numita %emoragieintracerebrala sau in #uptura anevrism

spatiul din &urul creierului -numita %emoragie subara%noidiana .


17/103


18/103

anticoagulantele sau corticosteroi$ii. Se pare ca la femeile aflate in menopau$a,terapia de inlocuire %ormonala are un risc mic de accident vascular cerebral

consumul crescut de alcool . /ersoanele care consuma e'cesiv alcool, in special celecare au into'icatii acute cu alcool -betii au un risc mare de A+ . ;etia alcoolica sedefineste prin consumul a mai mult de < pa%are de alcool intr o perioada scurta de

timp folosirea de cocaina sau de alte droguri ilegale.

Factorii de risc care nu pot fi modificati sunt2

varsta . #iscul de accident vascular cerebral creste cu varsta. #iscul se dublea$a cufiecare decada dupa


19/103

simptomele unui A+ pot progresa in curs de cateva minute, ore sau $ile, adesea inmod treptat. De e'emplu, slabiciunea usoara poate evolua spre o incapacitate de a

misca bratul si piciorul de pe o parte a corpului.

In ca$ul in care accidentul vascular cerebral este

provocat de un c%eag de sange mare -isc%emic , simptomeleapar brusc , in decurs de cateva secunde.

In ca$ul in care o artera care este ingustata de&a deaterosclero$a este blocata, de obicei simptomele se dezvolta

gradat , in curs de cateva minute sau ore, sau mai rar, in cateva$ile.

Daca in cursul timpului apar mai multe accidente vasculare cerebrale de micidimensiuni, persoana respectiva poate pre$enta o modificare treptata a gandirii,comportamentului, ec%ilibrului sau a miscarii - dementa multi%infarct .

)u sunt intotdeauna usor de recunoscut simptomele unui A+ mic. 0le pot fi atribuitegresit varstei mai inaintate sau pot fi confundate cu simptomele provocate de alte afectiuni sicare pot fi asemanatoare.

&nsuficienta circulatorie cronica

Insuficineta circulatorie cronica cuprinde mai multe forme clinice2 cau$ele suntmultiple dar cea mai frecventa este arteroscleroza cerebrala .

(seudoneurastenia aterosclerotica : este cea mai des intalnita. Apare de obicei dupa

"


20/103

• Sindromul pseudobulbar

0ste o manifestare grava care apare la bolnavii cu le$iuni cerebrale -lacune datoritaunor A+ mici repetate si adesea negli&ate.

+asele cerebrale pre$inta le$iuni aterosclerotice difu$e, le$iunile sunt mici si diseminate bilateral, apar tulburari de deglutitie si fonatie , tetrapareze si tulburari sfinteriene .

De obicei bolnavul este un vec%i aterosclerotic %ipertensiv.

ata este ine'presiva, labilitate emotiva pronuntata -plange si rade usor atentia si memoriasunt diminuate, tulburarile de mers sunt caracteristice -pasi mici, tarati pe sol, miscari lente .

#efel'ele sunt e'agerate , vocea slaba cu di$artrie.

0volutia este progresiva fiecare nou puseu agravand tulburarile prin scoaterea din functiune aunor teritori cerebrale.

Tratamentul vi$ea$a aterosclero$a cerebrala, o atentie suplimentara trebuie acordata masurilor de igiena si alimentatie a bolnavului.

&nsuficienta circulatorie acuta

unoscuta sub numele de accident vascular cerebral , cuprinde mai multe formeclinice, se instalea$a brusc, lovind bolnavul in plina sanatate aparenta, este denumit ictusapopleptic.

• 'demul cerebral acut -encefalopatia %ipertensiva

Apare de obicei ca urmare a unor tulburari circulatorii consecutive, unei %ipertensiuniarteriale si mai rar a unui proces infectios, alergic sau to'ic. reierul este edematiat cu micifocare %emoragice isc%emice.

Debutul poate fi acut sau subacut.

linic se manifesta prin sindrom de %ipertensiune intracraniana8 cefalee , vasaturi , sta$a palpabrala.Acestea se pot instala in 1 ! ore sau numai in cateva ore.

efaleea este atroce insotita de varsaturi, insomnie totala, tulburari psihice , convulsii sisemne de atingere piramidala -pare$a, afazie .

Simptomele sunt de obicei tran$itorii, disparand dupa cateva $ile, dar daca serepeta pot aparea le$iuni organice grave.

Diagnostic

Se ba$ea$a pe cefalee intensa, varsaturi, convulsii, tulburari de vedere, ameteli, greutate ingandire si e'primare.


21/103

Tratamentul edemului cerebral : uramareste scaderea tensiunii arteriale cu furosemid -fiolede !5 mg administrate i.v. repetat la 4 ore .

0demul cerebral se combate prin administrarea de sulfat de Mg !


22/103

Marirea suprafetei corticale le$ate nu este in raport cu volumul muscular, ci cucomple'itatea, finetea, preci$ia miscarilor in mod special al mainii si gurii.

Cauzele (

afectiuni cardiovasculare, posttraumatisme craniene, %ipertensiune arteriala, diabet$a%aratboli autoimune colagene$a, boli infectioase

#actori favorizanti

• Alcoolismul ,tabagism, efort fi$ic, stres emotional, bai fierbinti, %emoragii masive

Caracteristici de debut

durata este de cateva saptamani

%emiplegia poate lua diferite aspecte in functie de locali$area le$iunii cerebrale.

Daca pacientul este dreptaci si %emiplegia afectea$a partea dreapta apar tulburari devorbire afazia

Tumefierea mainii si a degetelor, bloca& articular al mainii si degetelor

Mana este edematiata difu$, uscata, blocata in pronofle'ie

Durerea cu debut brutal sau agravat

Durerea are caracter de arsura, cu intensitate mare

Tonusul muscular este sca$ut

apul si privirea sunt deviate spre partea sanatoasa

Catacteristici de recuperare

• parali$ia flasca devine treptat parali$ie spastica• musculatura afectatata pre$inta contracturi permenente care duc la atitudini caracteristiciale membrelor parali$ate

Evolutie si prognostic

/rognosticul este re$ervat datorita ictusurilor repetate determinand decesul rapid prin comavasculara cerebrala.

0volutia in infarctul cerebral este cronica de luni si ani de $ile.

Diagnosticul ramolismentului cerebral se pune pe %emiplegie.

Tratamentul ramolismului cerebral


23/103

0ste in principal profilactic adresandu se in special aterosclero$ei si factorilor de risc.

Tratamentul curativ consta in repaus la pat , sc%imbarea po$itiei in pat pentru evitareaescarelor si a pneumoniei %ipostatice.

Se mai administrea$a sedative, vasodilatatoare -papaverina, miofilin anticoagulante-%eparina, trombostop , antibiotice profilactice -pentru prevenirea infectiilor .

Tratamentul sec%elar se face prin masa&e si miscari pasive ale musc%ilor parali$ati siantrenarea bolnavului pentru a e'ecuta miscari cat mai

precoce.

• 'mbolia cerebrala ) este o alta forma clinica aramolismului cerebral

Cauze 20ste datorata steno$ei mitrale, endocarditei lente,infarctului de miocard si e'ceptional unei embolii ga$oase.

Semne de debut (

• debutul este brusc• dupa un efort mai mare• cefalee• scurta pierdere a constientei• uneori convulsii• frecvent la cei cu antecedente cardiace

Semne de evolutie (

• %emiplegie• cri$e comitiale• tulburari respiratorii• tulburari psi%ice delir, de$orientare• aspectul clinic este asemanator celui din trombo$a , adesea fara coma profunda.#asetele

sunt frecvente observandu se embolii si in alte viscere.

Diagnostic 2 se ba$ea$a pe instalarea brusca a unui deficit neurologic de focar -%emiplegie,afa$ie , la un bolnav care pre$inta o cardiopatie emboligena.

Tratamentul emboliei cerebrale consta in vasodilatatoare, combaterea edemului cerebral cumanitol !5@, .

*emoragia cerebrala

Definitie : este revarsarea de sange in parenc%imul cerebral.

au$a cea mai des intalnita este hipertensiunea arteriala .


24/103

In absenta acesteia in special sub varsta de "5 ani, pot fi luate in consideratiemalformatiile vasculare congenitale - anevrism sau angioame , discra$iile sanguine, purpurasi leucemia.

De asemenea pot aparea ca urmare a unui traumatism cerebral.

Sediul de predilectie al %emoragiei este teritoriul arterei cerebrale, mi&locii cel mai ades pestanga.

Intinderea le$iunii este amplificata in fa$a acuta de edemul penfocal.

Simptomatologie

debutul este de obicei de o brutalitate e'trema aparand cu oca$ia unui efort a unei emotii,mese copioase, unui puseu %ipertensiv, sau fara cau$a aparenta.

Clinic : aspectul clinic este de ictus care apare in plina sanatate cu cefalee violenta, semnemeningiale ,greturi,varsaturi,redoarea cefei

)olnavul isi pierde rapid cunostinta si cade intr o coma profunda si prelungita -cateva $ile . In ca$uri mai usoare bolnavul nu intra in coma si asista la instalarea progresiva a parali$iei.

Coma este caracteri$ata prin pierderea totala a constientei, sensibilitatii si mobilitatiivoluntare.

In forme grave apar tulburari de ritm cardiac , respirator, febra mare si transpiratii profuze .#espiratia este stuporoasa , fata bolnavului este ine'presiva, apare deviatia con&ugataa capului si a oc%ilor, membrele de parte parali$ata cad inerte cand sunt ridicate, obra$ul de

partea parali$ata bombea$a in timpul respiratiei, aerul fiind e'pul$at in vecinatatea comisurii bucale de aceeasi parte - semnul pipei .

Lichidul cefalorahidian este de obicei hemoragic .

Semnul clinic principal este hemoragia si hemiplegia , care evoluea$a in aceleasistadii ca la trombo$a -%emiplegie fa$a spastica, sec%ele definitive .

0volutia este variabila , unii bolnavi mor in $iua ictusului, altii in a treia sau a patra $i, iarunii se pot vindeca cu sec%ele definitive.

#iscul unei %emoragii in lunile sau anii care urmea$a este obisnuit.

#orme clinice 2

a %emoragia cerebrala meningeala este o %emoragie initial cerebrala, care cuprindeventriculii si spatiile subara%noidiene.

oma este profunda, febra ridicata, sindromul meningeal pre$ent, lic%idul cefalora%idian%emoragic.


25/103

0volutia de obicei letala in !", "4 ore.

b %emoragia cortico : meningeala

0ste alta forma clinica, mai benigna in care %emoragia este inttial meningeala atingand

ulterior o mica portiune din corte'.

c %ematomul intracerebral

*emoragie intracerebrala

0ste o %emoragie cerebralacircumscrisa

d %emoragia meningeala

0ste un accident vascular cerebralrelativ frecvent aparand la oricevarsta in deosebi dupa "5 ani.

au$e2

malformatii vasculare

aterosclero$a vaselor cu sau fara 6TA

traumatisme craniene

discra$iile sanguine

Malformatii vasculare increier

le$iunile to'ice

arteritele trofice sau luetice

Debutul este brusc, de obicei in plina activitate, in urma unui efort cu cefalee intensa,e'acerbata de $gomot sau lumina si cu semne de sindrommeningeal 2

cefalee difu$a, fotofobie, varsaturi ,redoarea cefei, semnulernig po$itiv

;olnavul este agitat, %ipertermic, uneori confu$, rar

delirant, adesea pre$entand o stare de coma care de obicei nueste pofunda, lic%idul cefalora%idian este %emoragic.


26/103

and suferinta este si corticala apar semne de iritatie piramidala.

Mai rar debutul este pregresiv cu cefalee, ameteli, obnubilare, varsaturi.

Prognosticul 2

este favorabil bolnavul vindecandu se fara sec%ele

pericolul recidivelor este insa mare.

ratamentul hemoragiei cerebrale 2

in coma, deplasarea bolnavului este inter$isa, iar ingri&irile igienice vor fi practicate cuma'ima atentie.

se vor asigura drena&ul ve$ical si cel rectal

se va mentine igiena bucala si a pielii pentru evitarea escarelor

partile e'puse contactului prelungit cu patul vor fi deosebi de atent curatate cu alcool, pudrade talc si prote&ate prin colaci de cauciuc banda&ati cu tifon

asternutul si len&eria vor fi mereu sc%imbate si intinse pentru a evita cutele ce pot duce laescare

%idratarea bonavului este principala gri&a in aceasta perioada, ea asigurandu se prin perfu$ii

cu gluco$a i$otonica sau ser fi$iologic, sonda gastrica.

terapia medicamentoasa urmareste scaderea edemului cerebral cu solutie gluco$ata,%ipertonica ((@ sau sulfat de magne$iu !


27/103

Dupa apro'imativ " minute fara sange si o'igen, celulele creierului devin afectate si pot muri.

Organismul incearca sa restabileasca aportul de sange si de o'igen la nivelul celulelor prin largirea altor vase de sange -artere aflate in apropierea $onei afectate. Daca bloca&ul esteintr un vas sangvin mare, cum ar fi artera carotida, organismul ar putea fi incapabil sa

furni$e$e sange in regiunea afectata prin intermediul altor vase sangvine.

Daca aportul sangvin nu este restabilit, de obicei apare o le$are permanenta a $oneirespective.

Atunci cand celulele creierului sunt le$ate sau mor, acele parti ale corpului care suntcontrolate de aceste celule nu mai pot functiona. /ierderea functionarii lor poate fi usoara sausevera, temporara sau permanenta. Aceasta depinde de locali$area si de e'tinderea regiuniiafectate din creier si de cat de repede este restabilit aportul de sange in $ona afectata.

Dupa un accident vascular cerebral pot aparea complicatii amenintatoare de viata.Administrarea precoce a unui tratament poate scadea numarul celulelor din creier care ar

putea fi le$ate permanent, diminuand amploarea di$abilitatii.

Accidentul vascular cerebral este cea mai frecventa cau$a de dezabilitate fizica datorata unei afectiuni ale sistemului nervos. *a persoanele care supravietuiesc dupa unA+ , &umatate din ei vor mai pre$enta un deficit inca luni dupa aceea.

+indecarea depinde de locali$area si de e'tinderea le$iunii din creier cau$ata de A+si de capacitatea altor regiuni sanatoase din creier de a prelua functionarea regiunii afectate.In general, cu cat este mai mica le$area tesuturilor cerebrale, cu atat este mai mica sidi$abilitatea re$ultata si cu atat este mai mare sansa unei vindecari cat mai complete.

ea mai mare sansa de recuperare a abilitatilor este in timpul primelor luni de dupa unaccident vascular cerebral. #ecuperarea anumitor abilitati, precum vorbirea, se face lent, dacase face. Apro'imativ &umatate din toate persoanele care fac un accident vascular cerebral voravea o perioada indelungata de timp unele dificultati in vorbire, in intelegere si in luareadeci$iilor. De asemenea ei pot avea tulburari ale comportamentului, care le afectea$a relatiilecu membrii familiei sau cu prietenii.

Complicatiile pe termen lung ale unui accident vascular cerebral, cum arfi depresia si pneumonia , se pot de$volta imediat sau dupa o perioada de cateva luni pana lacativa ani dupa A+ . nele complicatii pe termen lung pot fi prevenite cu tratament adecvat

la domiciliu si prin monitori$are de catre un medic.

Dintre persoanele care au pentru prima data un accident vascular cerebral sauun accident isc%emic tran$itor -AIT , 1" @ vor avea un alt A+ sau un AIT in cursulurmatorului an.

ccident isc$emic tranzitoriu

Definitie( dupa I. inca si . /opa, ischemia cerebrala tranzitorie - Accident &schemic Tranzitoriu * A&T defineste alterarile c%imice, %emodinamice si metabolice alecreierului de scurta durata, repetitive si ireversibile.

.


28/103

Forme clinice in &T

1. AIT ce durea$a 1 minut, pana la !" ore in sistemul carotidian si cateva minute pana la7! ore in sistemul vertebroba$iliar

!. AIT reversibil in !" 7! ore pana la ( saptamani

(. Atac isc%emic constituit dupa ( saptamania atac isc%emic partial constituit

b atac isc%emic total se refera la aria vasculara daca este prinsa partial sau total.

(atogenia A&T recunoaste doua mecanisme principale 2

mecanismul tromboemboliei mecanismul %emodinamic

!ecanismul tromboemboliei legat de aterosclero$a vaselor mari toraco cervicale estemult mai frecvent decat cel legat de embolii cardiace, de aici importanta cunoasteriimecanismelor de producere a aterosclero$ei, de combatere a factorilor de risc.

actorii de risc sunt aceeasi cu factorii ma&ori care sunt recunoscuti si pentruaterosclero$a.

a Ateroscleroza : alterea$a peretele arterelor mari si mi&locii. Deosebirea esentiala dintreaterosclero$a si arteriosclero$a pre$inta ca prima are ca substrat le$ional placa cu locali$areelectiva in inima arterelor mari si mi&locii, %ialini$area mediei arterelor mici simi&locii, le$iunile arteriosclero$ei se instalea$a foarte lent in $eci de ani incepand dincopilarie -perioada 15 : !5 ani , sunt inaparente pentru mult timp, apoi brusc complicate de

isc%emie in teritoriul irigat de artera atinsa.onsecintele aterosclero$ei sunt inainte de toate de ordin %emodinamic ca urmare a reducerii

calibrului vascular, placa de aterom determina aparitia tulburarilor isc%emice .

Steno$a arterei se poate instala progresiv, alteori steno$a aterosclerotica se constituie brusc prin de$voltarea unui tromb la nivelul placii, prin aparitia unui %ematom intramularcare bombea$a spre lumen sau prin mobili$area unui fragment de tromb sau de debriuri din

placa ulcerata.

Deci aterosclero$a produce diminuarea sau oprirea circulatiei arteriale a unui teritoriu prin2

mecanismul de reducere a calibrului arterei

mecanismul trombo$ei arteriale

mecanismul emboliei arteriale

b+ Embolii de origine cardiaca


29/103

Dupa o embolie la o cardiopatie reumatismala inma&oritatea ca$urilor o steno$a mitrala cu fibrilatie atriala

: ((@ dintre pacienti pre$inta embolie sistemica dupa !ani,


30/103

Simptomatologia clinica simptomatologia clinica a AIT include o gama variata demanifestari clinice, care poarta urmatoarele trasaturi caracteristici2

instalarea in mod brusc a simptomelor, acestea atingand intensitatea ma'ima in catevaminute

caracterul deficitar al fenomenelor clinice, foarte rar sub forma de manifestarie'citatorii

durata variabila a atacurilor in general scurta de la cateva minute la !" 7! ore

caracterul repetitiv al cri$elor este intalnit in special in ca$ul steno$elor avandfrecventa mai ridicata in primul an dupa debut.

Semnele unui accident isc$emic tranzitor - &T+

Simptomele sunt asemanatoare celor din accidentul vascular cerebral, cu e'ceptiaurmatoarelor2

pierderea vederii este de obicei descrisa ca o sen$atie, ca o umbra, scaderea vederii unuioc%i

tipic, simptomele accidentului isc%emic tran$itor dispar dupa 15 pana la !5 de minute, darele pot persista pana la !" ore. Deoarece nu se poate preci$a daca simptomele se datorea$aunui A+ sau unui AIT, este nevoie de un tratament de urgenta in ambele situatii.

Se recomanda consultarea imediata a unui doctor in ca$ul in care2

au fost pre$ente de curand simptome ale unui A+ sau AIT, c%iar daca simptomele audisparut

persoana respectiva a avut in trecut un A+ sau un AIT si este in tratament cu aspirina saualte medicamente pentru prevenirea formarii c%eagurilor de sange si a aparut orice semn desangerare

persoana respectiva a avut un A+ si are acum un episod de innecare in timpul ing%itiriiunor alimente

au aparut semne care se pot datora pre$entei unui c%eag in vasele de sange profunde, care pot fi inrosirea, incal$irea si durerea intr o anumita $ona a unui brat sau a unui picior.

Tratamentul chirurgical al A&T

/rimele incercari terapeutice c%irurgicale in insuficienta circulatorie cerebrala au fostintreprinse prin simpatectomie pericarotidiana sau re$ectia ganglionului cervical superior.Aceste metode par sa reali$e$e un efect antispastic, cat si o vasodilatatie la nivelul sistemeloranastomotice.

Sunt totusi de$avanta&e multe printre care si faptul ca sunt necontrolabileintrucat vasodilatatia reali$ata poate provoca %emoragie in focarul cerebral cu efecteagravante.


31/103

Concluzii Isc%emia cerebrala repre$inta perturbarea functionala si3sau anatomica atesutului cerebral determinat de intreruperea sau dimnuarea circulatiei cerebrale si care setraduc clinic prin diferite manifestari.

Tabloul clinic si formele clinice de boala

Accidentele vasculare cerebrale isc%emice sau %emoragice, au o serie de simptomecomune dar si unele caracteristice ce permit diferentierea lor.

/e langa accidentele isc%emice tran$itorii sau prin insuficienta circulatorie cronica maisunt definite si alte forme de afectiuni cerebro vasculare care inc lud2 %emoragiasubara%noidiana, %ematoamele si tromboflebitelesinusurilor cerebrale, fiecare avand oserie de caracteristici clinice si paraclinice.

Dintre aceste afectiuni ne vom a'a in principal pedescri erea simptomatologiei accidentelor vasculare cerebrale prin hemoragiecerebrala si ischemie cerebrala . Astfel, in %emoragia cerebrala produsa prinruptura vasului, se constata e'istenta unor simptome si semne premonitorii.

Acestea preced cu cateva ore sau $ile instalarea accidentului vascular, dar pot sa silipseasca total ca in ca$ul ictusului apoplectic ce apare in plina sanatate aparenta.

ele mai frecvente si importante simptome premonitorii sunt2 cefaleea , urmatade varsaturi , iar intr un numar restrans de ca$uri convulsii de tip epileptiform.

Simptomele premonitorii comune sunt2 ameteala, cefaleea, paresta$iile locali$ateuneori intr un %emicorp, tulburarile tran$itorii de limba& iar, uneori, o Bsen$atie de gol in

cap? ce poate precede cu cateva ore ictusul8 alteori, bolnavul descrie o sen$atie dureroasacefalica cu caracter compresiv.

Se pare ca aceste simptome sunt date de mici sangerari ce au fost evidentiate pe piesele anatomo patologice.

Dupa modul de debut si de evolutie a ictusului %emoragie, se descriu trei forme2

%emoragia cerebrala supraacuta -masiva %emoragia cerebrala acuta %emoragia cerebrala subacuta.

emoragia cerebrala supraacuta -masiva 2survine adeseori fara nici un simptom premontor, de obicei la tineri, barbati in &urul varstei de


32/103

*a e'amenul obiectiv, bolnavul pre$inta un facies vultuos care, asociat cuobe$itatea, caracteri$ea$a mare parte din acesti bolnavi constituind asa numitul B habitusapoplectic ?. Starea de coma este profunda, bolnavul este putin reactiv sau areac tivcomplet la stimulii nociceptivi de intensitate crescuta. Initial refle'ul este cornean este

pastrat, abolirea lui indicand un pronostic infaust si rapid. *a fel refle'ele de deglutitie

sunt initial pastrate, abolirea lor indicand un prognostic grav.

Clobii oculari sunt deviati de partea opusa membrelor parali$ate,Bbolnavul privindu si le$iunea .

;ron%oplegia se instalea$a rapid si se traduce clinic prin respiratiestertoroasa si periodica de tip Che+ne Stoc-es ,indicand gravitatea situatiei.

Membrele sunt atone iar pentru a evidentia partea parali$ata, se ia inconsiderare %ipotonia faiala -B semnul pipei ? ,caderea membrelor pe planul patului si cu pre$entaunui )abins-i pre$ent in peste


33/103

0'amenul obiectiv pune in evidenta un tablou focal, cu deficit motor pe un %emicorp.

0volutia poate fi progresiva, cu accentuarea starii de coma si aparitia manifestarilorvegetative ce anunta de$nodamantul final, dar e'ista ca$uri cand bolnavul supravietuieste

cu grave sec%ele neurologice.

Diagnosticul pozitiv si diferential al"C

$iagnosticul pozitiv se stabileste pe2

anamne$a

e'amenul clinic si

e'amenele paraclinice

/rin anamneza se stabileste in general relatia dintre manifestarile prodromalesimptomatice si obiective si debutui afectiunii ca si e'istenta si rolul factorilor etiopatogenideclansanti, favori$anti si de circumstanta.

In general se constata aparitia afectiunii la persoane in &urul varstei de


34/103

In ca$ul formelor acute si subacute, indoielile asupra diagnosticului pot persistacateva $ile, fiind necesare o serie de e%amene paraclinice %

(unctia lombara pune in evidenta a in * # sau unui lic%id cefalo ra%idian ro$atsau 'antocrom. In ceea ce priveste oportunitatea efectuarii punctiei aceasta este un subiect

de disputa pentru ca e'tragerea * # poate declansa fenomenul de anga&are inca$ul e'itentei unui edem cerebralimportant sau poate sa declanse$e onoua sangerare.

/unctia lombara poate fi efectuata inorice afectiune a sistemului nervos,efectuandu se cu multa precautie la

bolnavii cardiaci, %ipertensivi, la cei cucompresiuni medulare, morb, fiindcontraindicata in tumorile cerebrale si alte

procese e'pansive craniene.

*ic%idul cefalo ra%idian

*a e'amenul * # se aprecia$a2

Aspectul in mod normal este clar ca apade stanca pre$entand, in patologie, diferiteaspecte2 limpede, %emoragic, 'antocromsi tulbure. In &'C este evident ca

#$C este hemoragic in toate cele treieprubete,deosebindu l astfel de lic%idaccidental %emoragic din cursul unei

punctii ra%idiene prin inteparea unui vas

meningean.

/unctia lombara cu anali$a * #

E%amenul citobacteriologic normal * # contine 1 ( elemente3mmc care, in general,sunt limfocite. /olinuclearele cresc in meningitele septice la cateva $eci de mii pe mmc.Astfel lic%idul devine tulbure si se face determinarea calitativa a elementelor princentrifugare, frot iu colorat cu albastru de metilen sau %emato'ilina.

E%amenul chimic consta in do$area albuminei , clorurilor si glucozei . Albumina sedetermina prin reactia /A)DF. )ormal nu trebuie sa apara nici o reactie, in timp ce, in

patologie apare un nor fin alb G albastrui.

antitatea normala de albumina este de 5,! 5,( g3l.


35/103

lorurile in mod normal sunt egale cu 7,( g3l, sca$and mult in meningiteletuberculoase, la fel ca si glicora%ia care normal este de 5,< 5,4

E%amenul fondului de ochi pune in evidenta e'istenta unui edem cerebral important saudeclansarea unei noi %emoragii, aratand o retinopatie hipertensiva severa .

0ste indicat sa nu se apele$e Ha substante pupilodilatatoare pentru a nu masca aparitia unormodificari pupilare cum ar fi midria$a aparuta in cursul formarii unui %ematom intracranianacut.

O eventuala sta$a pupilara este un indiciu deosebit ce contraindica efectuarea punctieira%idiene e'amenul fundului de oc%i, ofera informatii asupra starii arterelor mici si arterelorcerebrale si mai putin a arterelor cerebrale mari.

Timpul este critic in diagnosticarea unui accident vascular cerebral. n diagnostic pusrapid poate duce la administrarea de medicamente care asigura o recuperare mai buna./rima prioritate va fi sa se determine daca accidentul vascular cerebral este isc%emic sau%emoragic. Aceasta distinctie este critica deoarece medicamentele administrate pentru unA+ isc%emic -cau$at de un c%eag de sange poate fi amenintatoare de viata daca accidentulvascular cerebral este %emoragic -cau$at de o sangerare .

Doctorul va trebui de asemenea sa ia in considerare si alte afectiuni care pot dasimptome asemanatoare unui A+ si sa vada daca e'ista complicatii.

/rimul si cel mai important test care trebuie efectuat dupa un accident vascularcerebral este tomografia computeri$ata -T cerebrala, care repre$inta o succesiune de

radiografii ale creierului8 aceasta poate identifica e'istenta unei sangerari. Acest test va punediagnosticul de A+ isc%emic sau de A+ %emoragic. De asemenea se poate face #M)-re$onanata magnetica nucleara cu scopul determinarii e'tinderii le$iunii cerebrale8 el poate

a&uta la pre$icerea recuperarii.

Alte teste care pot fi recomandateinitial intr un accident vascular cerebralisc%emic includ2

electrocardiograma -0 C, 0 C pentru acauta afectiuni cardiace, precum aritmiile sifibrilatia atriala

teste sanguine, cum ar fi %emoleucogramacompleta -6*C , glicemia -gluco$a dinsange , electrolitii, testele pentru evaluareafunctiei ficatului si rinic%ilor si timpul de

protrombina -un test care masoara cat timp este nevoie pentru ca sangele sa secoagule$e . Aceste teste il a&uta pe doctor sa aleaga conduita terapeutica si sa caute alteafectiuni care pot cau$a simptome asemenatoare cu cele ale accidentului vascular cerebral.

in ca$ul in care doctorul suspectea$a, sau alte teste sugerea$a e'istenta unei ingustari a uneiartere carotide, se poate recomanda efectuarea unei ecografii Doppler pentru evaluareaflu'ului sanguin din artera. /oate fi necesara de asemenea o angiograma cu re$onanta

magnetica -M#A , o angiograma cu tomografie computeri$ata - T angiograma sauo angiograma carotidiana.


36/103

in ca$ul in care se suspectea$a ca accidentul vascular cerebral ar fi putut fi provocat de oafectiune cardiaca, se poate efectua o ecocardiograma sau o monitorizare

electrocardiografica 6olter sau un test telemetric .

este de asemenea recomandata evaluarea factorilor

de risc pentru afectiunile cardiace cu scopul prevenirii di$abilitatilor sau decesului datorate unei probleme cardiace, care ar putea aparea in viitor.

Electroencefalograma EE/0 ( este o metoda dee'plorare a activitatii bioelectrice cu o valoareimportanta ce contribuie lacert if icarea diagnosticului de accident vascular

cerebral putand aduce clarificari privitoare la patogenia si topografia A+ precum si lastadiul lui evolutiv. In perioada initiala se constata o depresiune moderata a ritmului alfa iar incursul evolutiei traseul este invadat de unde delta mai bine e'primate de partea le$iunii./e acest fond se poate contura focarul le$ional format din unde delta polimorfe uneori intricatcu varfuri spi e uri.

In ca$ul unor forme foarte grave, traseul este de$organi$atdifu$ fiind format din unde de volta& crescut.

$iagnosticul diferential

Diagnosticul diferential inca$ul &'C hemoragic se realizeaza) cu urmatoarele afectiuni2

ematomul spontan al tinerilor ( boala ce esteapana& al varstei tinere produs de o malformatie vasculara si care se de$volta in substantaalbaa emisferei cerebrale spre deosebire de %emoragia cerebrala ce sede$volta topografic in $ona capsulo : striata, diferentierea se face peangiografie,scintigrama si 00C si dau posibilitatea diferentie rii si stabiliriideci$iei operatorii.

emoragia meningeana ( se caracteri$ea$a prin debut brusc insotit de stare deagitatie psi%omotorie cu semne de focar putin importante, iar daca e'ista coma aceasta estesuperficiala si rapid reversibila.

Embolia cerebrala survine de regula la persoanele tinere suferind devalvulopatii cronice, fibrilante, avand un debut, brusc cu ictus in plina sanatat e s i

intrare in coma imediata dar o coma fara semne vegetative.

Diferentierea se face pe absenta sangelui in * #, pe ameliorareasimptomatologiei generale si de focar si pe e'istenta unei embolii interitorii e'tracerebrale.

Encefalopatia hipertensiva se intalneste la bolnavii %ipertensivi ce pre$inta brusc un sindrom de %ipertensiune intracraniana -6.I. . la care pierderea decunostinta este putin importanta, semnele focale lipsesc adeseori,iar evolutia este remisivaimbracand un caracter pseudotumoral.

% ematomul subdural are un debut progresiv, cu evolutie ondulatorie sisemne de focar putin e'primate. Dupa o perioada lunga de timp se instalea$a un sindrom de


37/103

6.I. . ce se accentuea$a progresiv. Diferentierea certa este facuta prin e'amenarteriografic.

Tumorile cerebrale ( se traduc uneori printr un ictus tumoral ca modalitatede debut a unei tumori cerebrale, evolutia mergand de cele mai multe ori spre deces.

Diferentierea se face prin scintigrama cerebrala.

el mai important diagnostic diferential este cel dintre %emoragia cerebralasi ramolismentul cerebral datorita atitudinii terapeutice diferite pentru cele doua afectiuni.

$iagnosticul diferential al A.&.T %are in vedere e'cluderea unor manifestari ce nusunt determinate de o isc%emie cerebrala tran$itorie2

vertijul labirintic ce se manifesta i$ola t sau insotit uneori de fenomenecoc%leare si vegetative8 se diferentia$a prin probele vestibulare instrumentale, po$itive

pentru verti&ul labirintic8 crizele epileptice senzitive care cuprind progresiv encefalul, spre deosebire

de cele din AIT ce cuprind dintr o data tot teritoriul interesat8 unele tumori cerebrale -meningioame sau glioame care debutea$a

si evoluea$a lent, progresiv si de care se diferentia$a prin 00C si prinscintigrama cerebrala2

hipoglicemia la diabetici ce poate provoca manifestari sen$itive simotorii8

migrenele de acompaniament ce insa debutea$a la varste mult mai tinere,

aparand progresiv, in < "< minute si care se insotesc de tulburari vi$uale si pareste$ii8 tulburari nevrotice ce se intalnesc la pacientii sub


38/103

ramolismentul cerebral survine de cele mai multe ori noaptea 8la varstnici cu %ipertensiunemoderata sau mare.

starea de coma este caracteristica prin gravitate si profun$ime de la debut in%emoragia cerebrala in timp ce in ictusul isc%emic este vorba mai mult de obnubilare sau

o coma superficiala. De asemenea, febra este precoce si ridicata, in %emoragie fiind denatura central diencefalica, in timp ce, in ictusul isc%emic apare tardiv ca e'presie a uneicomplicatii infectioase8

instalarea semnelor neurologice este rapida in %emoragie cu bilaterali tatea semnelor obiective2 %emiplegie masiva, deviatia con&ugata a oc%ilor si capului.in timpce, in ictusul isc%emic, instalarea sidefinitivarea simptologiei obiective este lenta, unilateralitatea este stricta, deviatiacon&ugata absenta, %emipare$a disociata, iar tulburarile sfincteriene,foarte marcate in %emoragia cerebrala, sunt absente in ictusul isc%emic. De asememea sindromul meningeal ce constituie regula in %emoragia cerebrala lipseste intotdeaunain ictusul isc%emic.

modul de evolutie in cel mai mare Jnumar de ca$uri de ictus %emoragiemerge ine'orabil spre deces in timp ce forma isc%emica este oscilanta uneori cucaracter partid remisiv.

semne paraclinice . Dintre ele cel mai important este *# care este clar sinemodificat in ictusul isc%emic si %emoragie sau 'antocrom in forma %emoragica.

'volutia. complicatiile si prognosticul accidentelor vasculare cerebrale

Evolutia A'C este imprevi$ibila mergand de la una favorabila cu recuperaredefinitiva si fara sec%ele, cum este ca$ul formelor isc%emice tran$itorii, pana la oevolutie nefavorabila, infausta, cu deces, in ca$ul formelor %emoragice masive.

(rognosticul vital al ictusului %emoragie este e'trem de sumbru, ierar%i$area inordinea gravitatii fiind urmatoarea2

%emoragia pontina moare inainte de !" de ore %emoragia cerebeloasa deces intre !" "4 ore %emoragia in teritoriul striat daca nu intervine inundatia ventriculara permite

supravietuirea pana in a 1" a $i.

O categorie deosebita o repre$inta evolutia formelor cronice cu ramolismentcerebral ce duc la sec%ele definitive de la monopare$e la tetrapare$e, %emiplegii sautetraplegii cu tulburari neurovegetative intense.

Acestea pot fi considerate atat forme evolutive cat si complicatii .

Dintre toate complicatiile insa cea mai grava ramane desigur decesul, ca si formanefavorabila de evolutie in ciuda tuturor progreselor din medicina, si a progreselor iningri&irile de sanatate.

(rognosticul varia$a in functie de evolutia bolii si de gradul de dependentaal bolnavului referindu se la prognosticul imediat si la cel Kuo ad vitam.


39/103

Se cosidera in general ca prognosticul %emoragiei cerebrale este mai putinsumbru la persoanele de se' feminin, in ca$urile de %emoragie subacuta sauacuta&inortalitatea putand scadea pana la


40/103

• recidivele8• starea mentala si fi$ica, pre$enta tulburarilor psi%ice agravand prognosticul8• locali$area le$iunii8• varsta si se'ul, rata de supravietuire fiind mai mare la femei decat la barbati.

Tratamentul "C

Tratament generalitati

Tratamentul prompt al accidentului vascular cerebral si al problemelor medicaleasociate cu acesta, cum ar fi tensiunea arteriala crescuta si presiunea intracraniana crescuta,

poate minimali$a le$area creierului si poate imbunatati sansele de supravietuire. Incepereaunui program de reabilitare cat mai curand posibil dupa un A+ creste sansele de recuperarea unora din abilitatile care au fost pierdute.

Tratamentul initial al accidentului vascular cerebral

Tratamentul initial al unui accident vascular cerebral este diferit, depinde de cau$a daca a fost provocat de un c%eag sanguin -isc%emic sau de o sangerare in creier -%emoragic .Inainte de inceperea tratamentului, se recomanda efectuarea unei tomografiicomputerizate -T craniene sau, daca este posibil, o rezonanta magneticanucleara -#M) pentru a se vedea tipul de A+ . Alte teste pot fi efectuate in continuare

pentru a se determina locali$area c%eagului sau a %emoragiei si pentru evaluarea e'tinderiile$iunii creierului. In timp ce se determina optiunile de tratament, se vor monitori$a cuatentie tensiunea arteriala si capacitatea respiratorie si poate fi necesara administrarea deo'igen.

Tratamentul initial este centrat pe restabilirea circulatiei sanguine -in A+ isc%emicsau pe controlarea hemoragiei -in A+ %emoragic . a si in ca$ul infarctului miocardic ,le$area permanenta datorata unui accident vascular cerebral se de$volta adesea in primelecateva ore. u cat se administrea$a mai repede un tratament, cu atat le$area este mai mica.

Accidentul vascular cerebral ischemic

Tratamentul de urgenta in ca$ul unui accident vascular cerebral isc%emic depinde delocali$area si de cau$a formarii c%eagului. Se vor lua masuri pentru stabili$area semnelorvitale, folosindu se inclusiv medicamente.Daca A+ este diagnosticat in primele ( ore de ladebutul simptomelor, se administrea$a medicamente pentru di$olvarea c%egurilor,numite activator tisular de plasminogen -t /A , care ar putea creste sansele de supravietuiresi de recuperare. Totusi, t /A nu se poate administrata in siguranta la orice pacient. In ca$ul incare accidentul vascular cerebral este %emoragic, utili$area de t /A este periculoasa.Alegereaoptiunii de a utili$a sau nu t /A trebuie evaluata rapid in camera degarda. 0'amenul Doppler transcranian


41/103

Se poate administra de asemenea aspirina,singura sau in asociere cu un altmedicament antiagregant plac%etar . Totusi, aspirina nuse recomanda in urmatoarele !" ore dupa administrareade t /A. Se pot da si alte medicamente2 pentru

controlarea nivelurilor sanguine ale gluco$ei-glicemiei , pentru febra sau pentru convulsii. Ingeneral, tensiunea arteriala crescuta nu va fi tratataimediat decat daca tensiunea sistolica este mai mare de!!5 mm 6g si cea diastolica este peste 1!5 mm 6g

-!!5 cu 1!5 .

Accidentul vascular cerebral hemoragic

Tratamentul initial pentru accidentul vascular cerebral %emoragic este dificil. Se faceforturi pentru controlarea sangerarii, pentru scaderea presiunii intracraniene si pentrustabili$area semnelor vitale, in special a tensiunii arteriale.

0'ista cateva medicamente care se administrea$a in A+ %emoragic. In unele ca$uri,se pot da medicamente pentru controlarea tensiunii arteriale, scaderea tumefierii cerebrale, anivelului glicemiei, febrei sau convulsiilor. Se monitori$ea$a indeaproape semnele de cresterea presiunii intracraniene, precum nelinistea psi%omotorie, confu$ia, dificultatea de a efectuacomen$ile si durerea de cap . Alte masuri pot fi luate pentru ameliorarea eforturilor provocatede tusea e'cesiva, de varsaturi, de ridicarea din pat, de sc%imbarea po$itiei sau de eliminareascaunelor.

De regula nu se recomanda interventii c%irurgicale pentru controlarea sangerariiusoare sau moderate. Totusi, daca a avut loc o sangerare in cantitate mare si daca stareagenerala a persoanei se inrautateste rapid, poate fi nevoie de o operatie cu scopul indepartarii

sangelui care s a acumulat in creier si a scaderii presiunii intracraniene &n cazul in care sangerarea se datoreaza rupturii unui anevrism , se face

o interventie chirurgicala pentru a se repara anevrismul. #epararea poate include2

folosirea unui clip de metal pentru clamparea anevrismului, cu scopul prevenirii unei noiresangerari

emboli$area endovasculara, o procedura care consta in insertia unui mic ?coil? in interiorulanevrismului care sa l bloc%e$e.

Deci$ia de efectuare sau nu a acestor interventii c%irurgicale depinde de locali$areaanevrismului si de starea generala a persoanei respective dupa accidentul vascular cerebral.

Tratament de intretinere

Dupa ce s a administrat tratamentul de urgenta si dupa ce starea generala a pacientuluis a stabili$at, tratamentul are ca scop recuperarea si prevenirea aparitiei unui alt accidentvascular cerebral. 0ste importanta controlarea factorilor de risc pentru A+ precum tensiuneaarteriala crescuta, fibrilatia atriala , nivelul crescut al colesterolului sau diabetul .

Se poate recomanda administrarea de aspirina sau alt medicament antiagregant plac%etar. In ca$ul unui accident vascular cerebral isc%emic -cau$at de un c%eag sanguin , poate fi nevoie de anticoagulante pentru a se preveni un alt A+ . /oate fi nevoie deasemenea de medicamente precum statine, pentru scaderea colesterolului sau de medicamente

pentru controlarea tensiunii arteriale.

Medicamentele care scad tensiunea arteriala includ2


42/103

in%ibitori ai en$imei de conversie aiangiotensinei -I0

blocanti ai receptorilor angiotensinei II betablocante diuretice

blocanti ai canalelor de calciu.De asemenea se poate recomanda

oendarterectomie c%irurgicala carotidiana cu scopulindepartarii placii de aterom formate in arterele

carotidiene.

O procedura relativ noua care consta in motareade stenturi in artera carotida este o alta optiune

pentru persoanele care au un risc crescut deA+ . Aceasta procedura seamana mult

cuangioplastia , care este folosita frecvent pentrudesc%iderea arterelor inimii -coronarelecare sunt blocate. In timpul acestei proceduri, unc%irurg de c%irurgie vasculara insera un tub demetal numit ?stent? in interiorul artereicarotide, cu scopul cresterii flu'ului sanguin in ariile blocate de placa de aterom. %irurgul

poate folosi un stent in asociere cu medicamente, pentru a preveni blocarea ulterioara acarotidei.

#eabilitarea precoce poate permite recuperarea partiala a functionariinormale. #eabilitarea se va centra pe abilitatile fi$ice care au fost pierdute, ba$andu se pe

starea generala de sanatate de dinainte de accidentul vascular cerebral si pe capacitatea pacientului de a indeplini sarcinile. #eabilitarea incepe cu planificarea activitatii cotidiene, precum mesele, dusurile si imbracarea.

Modificarea stilului de viata poate fi de asemenea o parte importanta a tratamentuluide intretinere, avand ca scop reducerea riscului de aparitie a unui nou accident vascularcerebral. 0ste importanta efectuarea de e'ercitii fi$ice atat cat este posibil, respectarea uneidiete ec%ilibrate, renuntarea la fumat . Se poate recomanda o dieta speciala care sa a&ute lascaderea tensiunii arteriale sau la scaderea colesterolului. Aceste diete recomandaconsumarea alimentelor cu continut sca$ut in grasimi -mai ales grasimi saturate si contin maimulte cereale, fructe, legume si produse lactate sarace in grasimi.

Tratament ambulator la domiciliu0

Dupa un accident vascular cerebral, tratamentul la domiciliu este o parte importanta a procesului de reabilitare.

/oate fi nevoie de dispo$itive care sa usure$e activitatea cotidiana2 alimentarea2 daca mana este slabita, se pot folosi dispo$itive de agatat, din metal prin a

caror manevrare cu usurinta, se pot apuca si utili$a obiectele in ca$ul persoanelor slabinte imbracarea2 dispo$itive denumite ?reac%ers? pot a&uta la punerea sosetelor sau a ciorapilor

daca mana sau bratul este slabit mersul, plimbarea2 pot fi folosite car&e pentru a se preveni caderile.

1ptiuni de medicamente


43/103

0ste foarte importanta efectuarea unui consult medical de urgenta daca e'ista simptome deaccident vascular cerebral. Daca este vorba de un A+ isc%emic, care este cau$at de un c%eagsanguin, se poate administra un activator tisular de plasminogen -t /A , un medicament caredi$olva c%eagurile. Acest medicament este recomandat cu tarie, dar este cel mai eficient dacaeste administrat in primele ( ore de la debutul simptomelor. Daca se administrea$a t /A in

acest interval de timp, pot fi sanse mari de imbunatatire a vindecarii. )oi studii arata ca ar putea fi un oarecare beneficiu si in ca$ul in care t /A s ar administra si dupa primele ( ore.Totusi, t /A poate fi periculoasa -potential letala daca se da la un pacient cu un accidentvascular cerebral %emoragic, cau$at de o sangerare.

De vreme ce ma&oritatea accidentelor vasculare cerebrale sunt provocate de c%egurilesanguine, medicamentele care impiedica formarea de c%eaguri sunt folosite pentru prevenireaA+ urilor isc%emice ulterioare. Aceste medicamente sunt de obicei administrate dupatratamentul initial. 0le nu sunt recomandate in primele !" de ore de la administrarea de t /A.

ele doua tipuri de medicamente folosite pentru prevenirea formarii c%egurilor sunt2

antiagregantele plac%etare, care impidica cele mai mici celule din sange sa forme$e

agregate. Aspirina este cel mai frecvent folosit antiagregant plac%etar care este folosit pentru prevenirea accidentului vascular cerebral. Doua studii de amploare au aratat ca aspirina luatain primele "4 de ore de la un A+ poate reduce sansa aparitiei unui alt A+ si poate prevenidecesul. /ersoanele care nu pot lua aspirina sau cele care au accidente isc%emice tran$itorii-AIT sau un accident vascular cerebral fiind sub tratament cu aspirina, sunt sfatuite uneori saia alte medicamente antiagregante plac%etare, cum ar fi clopidogrel sau ticlopidina . Aggreno'este o combinatie de aspirina si dipiridamol cu eliberare prelungita, si care previne aparitiaunui A+ isc%emic. Aggreno' reduce riscul unui A+ la fel de eficient ca si aspirina sisemnificativ mai mult decat clopidogrelul. Aspirina nu se recomanda in primele !" ore de laadministrarea de t /A

anticoagulantele, care previn producerea de proteine necesare pentru formarea normala ac%eagurilor sanguine. Administrarea de anticoagulate -in principal de arfarina este cea mai

buna metoda pentru prevenirea formarii c%eagurilor in inima din cau$a fibrilatiei atriale ,a infarctului miocardic , a afectiunilor valvulare cardiace si a insuficientei cardiace . 0le nu sedau ca tratament de urgenta in accidentul vascular cerebral.

*a persoanele cu boala arterelor coronare, tratamentul cu medicamente care scadcolesterolul, numite statine, poate incetini de$voltarea aterosclero$ei in arterele carotide si

poate, de asemenea, scadea riscul aparitiei unui AIT sau A+ . Studiile arata o reducere de !5 pana la (1@ a riscului de A+ la persoanele care iau statine.

Tratament chirurgical

In ca$ul in care se ia in considerare o interventie c%irurgicala dupa un accidentvascular cerebral, factorii ma&ori de deci$ie sunt varsta, starea de sanatate generala dedinainte de eveniment si starea de sanatate actuala. %irurgia nu este recomandata ca parte atratamentului initial sau a celui de urgenta a unui A+ .

Medicul c%irurgul poate efectua2 endarterectomie carotidiana . Aceasta este o interventie c%irurgicala care consta in

indepartarea placii de aterom formata pe peretii arterelor carotide la persoanele care auingustare moderata sau severa a arterelor carotide. Aceasta interventie poate a&uta la

prevenirea altor accidente vasculare cerebrale interventie c%irurgicala pentru drenarea sau indepartarea sangelui din interiorul sau din

&urul creierului, sangerare cau$ata de ruperea unui vas sanguin -A+ %emoragic


44/103

interventie c%irurgicala - embolizare endovasculara pentru repararea unui anevrismcerebral care a cau$at accidentul vascular cerebral %emoragic. Se introduce un mic carlig ininteriorul anevrismului ca sa il bloc%e$e. Daca aceasta interventie c%irurgicala se poate facesau nu depinde de locali$area anevrismului, de marimea lui si de starea de sanatate a

pacientului -daca poate suporta aceasta procedura terapeutica interventie c%irurgicala pentru repararea vaselor sanguine anormal formate -adica

malformatiile arteriovenoase care au cau$at sangerarea in creier. O malformatiearteriovenoasa este o afectiunecongenitala

care formea$a o retea anormala avaselor sanguine din creier sau dinmaduva spinarii. /eretii vasculari aiunei malformatii arteriovenoase potdeveni mai subtiri si se pot fisura sau

rupe.

0ndarterectomia carotidiana nu se recomanda urmatoarele situatii2 ca tratament de urgenta pentru persoanele care au avut un A+ provocat de un c%eag sanguin -A+ isc%emic

la persoanele la care este improbabila supravietuirea dupa accidentul vascular cerebral cand riscurile interventiei c%irurgicale depasesc beneficiile ei. /ersoana respectiva poate

avea anumite afectiuni medicale care fac ca operatia sa fie prea riscanta sau nu este nici undoctor speciali$at in aceasta procedura

la persoanele care au un accident isc%emic tran$itor -AIT sau un accident vascular cerebralin arterele din partea posterioara a creierului -arterele vertebroba$ilare

la persoanele care au o rigidi$are si o ingustare minima a arterelor carotide -o ingustare maimica de


45/103

metal numit stent in interiorul arterei carotide cu scopul cresterii flu'ului sanguin in $onele blocate de placa de aterom.

Studiile arata ca montareade stenturi pe artera carotida este

la fel de eficienta ca siendarterectomia carotidiana in

prevenirea accidentului vascularcerebral, a infarctului miocardicsi a altor complicatii la persoanelecu risc crescut de A+ . In pre$entse fac studii pentru a se clarificain ce situatii se indica montarea

de stenturi in artera carotida.

Montarea stenturilor in artera carotida

nexe

Capitolul /

Rolul asistentei medicale in ingri0irea pacientului cu

"C

/!1 nexa 1 % Rolul M in profilaxia "C (rofila%ia bolilor , in general, cuprinde ansamblul masurilor medico sanitare impuse

pentru prevenirea aparitiei si a raspandirii bolilor.A+ constituie in pre$ent a treia cau$a de deces dupa bolile cardiace si neopla$ice.

0'ista o serie de factori de risc a caror pre$enta repre$inta un pericol ridicat inde$voltarea unei maladii vasculare la nivelul creierului. Trebuie preci$at ca in ma&oritateaca$urilor nu e vorba de un singur factor de risc, ci, de obicei, de o combinatie de mai multifactori.

Cravitatea maladiilor vasculare impune aplicarea unor masuri care vi$ea$a in prima linie factorii de risc ai acestor afectiuni. Deoarece marea parte a tablourilor clinice

de suferinta cerebrala vasculara apare pe un fond de aterosclero$a, se impune luarea din timpa unor masuri de profila'ie.

(rofila%ia primara se adresea$a intregii populatii si se refera la ec%ilibrareamodului de viata si munca2• alimentatie rationala, evitand depasirea necesitatilor cal orice ale organismului

prin administrarea unui regim alimentar %ipolipidic,normoglucidic.si bogat in aci$i grasi nesaturati, consumul de alimente sarac in colesterol8• respectarea normelor de igiena a muncii cu regularitate fireasca a perioadelor deactivitate si de odi%na8• evitarea fumatului si a consumului abuziv de bauturi alcoolice si cafea 8


46/103

• participarea $ilnica a unor e'ercitii fi$ice sau cel putin a miscariiin aer liber cu scopul de a ameliora respiratia, de a mobili$a capacitatile dere$erva ale aparatului cardiovascular si de a activa metabolismul lipidic si glucidic.

!odificarea stilului de viata si a factorilor de risc

!edicamente antitrombotice si anticoagulante

(rofila%ia secundara se adresea$a bolnavilor ce au repre$entat un AIT sau un A+ si pe langa cele mentionate mai sus, include si tratamentul afectiunilor de ba$a si alcomplicatiilor lor.

!edicatie antitrombotica si anticoagulanta

Aspirina in do$e de


47/103

amorteala intr o parte a corpului. Simptomele unui AIT, totusi, sunt temporare si de obiceidispar dupa 15 pana la !5 de minute, desi uneori ele pot persista pana la !" ore.

Multe A+ uri pot fi prevenite prin controlul factorilor de risc si prin tratarea altorconditii medicale care pot duce la aparitia unui accident vascular cerebral.

Daca la pacientul respectiv s a spus ca are o rigidi$are3ingrosare a arterelor-aterosclero$a , poate fi nevoie sa ia o aspirina pe $i si3sau medicamente care sa scadacolesterolul. Administrarea unei tablete de aspirina $ilnic poate reduce riscul de aparitie a

unui accident vascular cerebral la o persoana carea mai avut de&a un A+ isc%emic.

Daca se aude un sunet ca un fosnet laauscultarea flu'ului sanguin din vasele sanguinemari de la nivelul gatului -arterele carotide , serecomanda continuarea e'aminarii, de obicei cuefectuarea unei ecografii carotidiene . /oate fifolositoare administrarea de aspirina sau ointerventie c%irurgicala pentru redesc%idereaarterei carotide

blocate.

*a unele persoane cu un risc crescut de accident vascular ce

lucrare afectiunile cerebrale.docx

Documents