lucrare 1 parodonto 1-108

8/11/2019 Lucrare 1 Parodonto 1-108

1/26


2/26


3/26


4/26


5/26


6/26


7/26


8/26


9/26


10/26


11/26


12/26


13/26

o Si liso uberculozao 1eucemie acutao %granulocitozao Candidoze acute

58. ingivo!tomatita ulcero#necrotica- evolutie !i complicatii- n ab!enta tratamentului evolueaza !pre $orme mai grave cu di!$unctii

parodontale intin!e !i denudarea radacinilorSindromul de alterare a !tarii generale !e agraveaza

o n cazuri rare pot aparea complicatii mai grave% ca-Stomatita gangrenoa!a !au noma

eningita&bce! cerebralSepticemie

o areori% in ab!enta tratamentului pot retroceda !pontan- Sub tratament

o volueaza !pre reducerea !u$erintelor acute locale !i ameliorarea !tariigenerale

o ecidivele !unt de!tul de $recvente% mai ale! in ab!enta corectarii$actorilor $avorizanti

59. 3ingivostomatita herpetica: factori favorizanti- +ste o afectiune contagioasa produsa de virusul herpetic- %pare mai frecvent la copii si are o evolutie mai grava decat in cazul eruptiei herpetice in

zonele de tranzitie cutaneo-mucoasa- 'upa o perioada scurta de incubatie (5-2 zile boala debuteaza brusc prin aparitia de

vezicule solitare sau grupate pe diverse regiuni ale cavitatii bucale si uneori pe piele- Conditii favorizante:

o +)punere la soareo Ciclul menstrualo raumatisme, e)tractii dentareo accinario %fectiuni generale gastrintestinale, gripa, hepatita

60. ingivo!tomatita herpetica- !imptomatologie- *upa o perioada !curta de incubatie 2#3 zile boala debuteaza bru!c prin

aparitia de vezicule !olitare !au grupate pe diver!e regiuni ale cavitatii bucale !iuneori pe piele

- &re o evolutie in pu!ee% de inten!itate din ce in ce mai redu! !i !e vindecat totaldupa 2 !aptamani

- *upa prima in$ectie cu viru!ul herpetic !e in!taleaza de obicei o imunitateumorala

- ;ezicule de pe mucoa!a bucala !e !parg in !curt timp de la aparitie cateva ore!i !unt urmate de ulceratii !uper+ciale

- lceratiile C culoare galben#gri% incon urate de halou ro!uo !e pot !uprain$ecta < devin dureroa!e

- !tare generale a$ectata% $ebra% ce$alee61. 9erpangina

- +ste o afectiune care apare la copii, in special vara- 1eziuni eritematoase, veziculoase si ulceratii la nivelul valului palatin si a mucoasei

faringiene


14/26

- Se poate insoti si de infectii cutanate produse de virusul Co)sac0ie de grup % sau & sau deecovirusi

62. 3ingivostomatita aftoasa: factori favorizanti- %pare mai frecvent la copii- +tiologia este necunoscuta dar par a implicate mecanisme imunopatologice- >actori favorizanti

o 1ocali:'ulciuri cu aluneMiere, ciocolata, condimente, fumat e)cesiv, eruptia dentaraSchimbarea periei de dinti

o 3enerali:iroze

%fectiuni gastrointestinale9ipertiroidisnSarcina, menstruatieStress

63. ingivo!tomatita a$toa!a- !imptomatologie- Beziunea elementara e!te a$ta- Beziunea initiala e!te o vezicula cu durata !curta de viata cateva ore pe

mucoa!a bucala !i care prin !pargere < o ulceratie !uper+ciala- &$ta poate !a apara pe mucoa!a gingivala% labiala% ugala% linguala% $ren intrDun

!ingur loc !au generalizata- &!ocierea de a$te bucale cu a$te in regiunea genitala a$toza bipolara- *imen!iunile a$telor mici 0%2 C 1 cm% $orma rotunda !au alungita% vindecare in 7#

10 zile- *imen!iunile mari de 1#3 cm% contur neregulat% vindecare cu cicatrice in cateva

!aptamani- lceratia are cul alb#galbuie% margini netede bine conturate% incon urate de un

halou eritemato!.- &$tele !unt $oarte dureroa!e la ma!ticatie% deglutitie !i !e pot in!oti de tri!mu!- olnavii prezinta hiper!alivatie

- ecidivele apar dupa perioade variabile de timp- Starea generala poate + alterata64. 3ingivostomatita micotica: conditii favorizante

- Cauza acestor imbolnaviri este Candida albicans- Conditiile favorizante ale transformarii Candida albicans dintr*un microorganism

nepatogen intr*unul agresiv care distruge epiteliul si corionul gingival sunt :o Consumul e)cesiv de %&o @nele boli metabolice: diabetulo @nele boli endocrine: hipotiroidismul, boala %''!S/o Sarcina si utilizarea contraceptiveloro Scaderea rezistentei organismului in urma tratametului cu citostatice si radiatiiio 1a pacientii cu medicatie imunosupresivao S!'%

65. ingivo!tomatita micotica- !emne !ubiective- Senzatii dureroa!e la atingere% ma!ticatie% contact cu condimente% alimente cu

p( acid- >i!uri dureroa!e ale comi!urilor bucale- *i+cultatea de a purta protezele mobile

66. 3ingivostomatita micotica: semne obiective- 1a copii:


15/26

o 1eziunile candidozice au aspectul unor depozite de culoare alb-crem, care imitalaptele prins

o +le sunt dispuse pe fata ' a limbii si pe marginile limbii, pe muc 8ugala, palatinala sipe gingie

o 1a inceput sunt izolate, apoi con uente pe un fond eritematos, generalizat almucoasei bucale

o 'epozitele miceliene sunt aderente si se desprind la o raclare energica =< punctesangerande

- 1a adultio 1eziunile candidozice imbraca forme clinice variate:

%tro a papilelor liforme ale limbii =< aspect neted, lucios9iper0eratoza epiteliului gingival, lingual si uneori 8ugal si palatinal cuaparitia unor placi albe aderente%spectul de tip pseudomembranos, cu placi albe de tip lapte prins pe fond deeritem>isuri si ulceratii ale comisurii buzelorGerostomie

67. ,arodontita marginala cronica !uper+ciala- hi!topatologie- n epiteliu

o

,roli$erare inten!a a cell din !tratul bazal !i a!pectul papilomato! la niv onct epiteliu#coriono &lterari di!tro+ce citopla!matice !i nucleareo *i! unctii intercell in !tratul !pino!- !egregatie cell% acantolizao (iperAeratoza !i paraAeratoza in !tratul corno!o =ulceratii cu pa!trarea !tratului de cello lceratii di!ecante ale epiteliului onctional mentinute dea!upra in!ertiei

ligg !upraalveolare- n derm-

o n+ltrat den! lim$opla!mocitaro ;a!odilatatie pa!ivao ndarteritao *egenere!centa +letelor nervoa!eo &paritia la niv microulceratiilor epiteliului !ulcular !i onctional de mici

cantitati de te!tut de granulatie- =aminarea micro!copica arata-

o n epiteliu-&lterari ale mitocondriilor care apar marite de volum/endinta de aglomerare a ribozomilor

o n corion*i!trugeri mitocondriale !i nucleare

68. #arodontita marginala cronica super ciala: semne subiective- Semnele clinice din gingivita sunt mai intense si apar mai frecvent

o #rurit gingivalo @sturimi gingivaleo Hena dureroasa gingivala, accentuata la peria8 si masticatieo Sangerari frecvente ale gingiei la atingeri usoare si la suctiuneo Semnul #% /3 /M/ !C: senzatia de egresiune a unui ? unor d cu o durere

periradiculara si interrariculara cu urm caracteristici:'urerea este localizata%pare mai frecvent dimineatza si dispare dupa cateva miscari de masticatie


16/26

!ntensitate medie, suportabila, uneori discretaSenzatia de egresiune usor dureroasa care apare matinal in intercuspidarema)ima poate pusa in evidenta in cursul zilei in "C

69. #arodontita marginala cronica super ciala: semne obiective- Sangerare la atingeri usoare cu sonda- Semne de in amatie gingivala:

o Culoare rosie-violacee a papilelor, marginilor gingivale si pe alocuri ale gingiei )ecu aspect lucios

o umefactie cu prezenta a numeroase pungi falseo #apila gingivala tume ata cu aspect liform prelins; spre marginea

incizala?ocluzalao @neori papila poate desprinsa de pe dinteo #apila gingivala are uneori aspect lobulat cu un sant discret la baza, care o delimit

de g$ )ao Marginea gingivala libera este intrerupta pe alocuri de suri acoperite de un e)udat

sero bros sau purulento @soara mobilitate dentara, de obicei de gradul !, prin edem in amator in

desmodontiuo @neori . hiperplazie gingivala sau retractie gingivala

70. ,arodontita marginala cronica !uper+ciala- !emne radiologice- Semnul caracteri!tic al !u$erintei o!oa!e - demineralizarea hali!tereza care !eprezinta !ub $orma unei radiotran!parente cu localizare di$erita-

o (ali!tereza marginala la nivelul var$ului !eptului alveolar interdentar !auinterradicular cu a!pect di$uz !au de triangulatie cu baza !pre margineacre!tei !eptale !i v$ !pre apical

o (ali!tereza a=iala in lungul !eptului alveolar cu a!pec de ?!irag demargele@ !au continuu a!pect de ?canal !eptal@

o n aproape totalitatea !eptului alveolar !i parcelar la nivelul corticaleiinterne lamina dura ceea ce indica un !tadiu avan!at de !u$erinta o!oa!a!i iminenta re!orbtiei o!oa!e

71. #arodontita prepubertala- %pare la dentitia temporara si mi)ta si este asociata unor boli generale ca: leucemia,neutropenia

- #arodontita prepuberala poate asociata cu boli si tulburari genetice :o Sindromul #%#!11/ -1+>+ "+

#ierderea dd temporari la varsta de -I ani si a dintilor permanenti in 8urulvarstei de 4

o Sindromul '/61a niv parodontiului marginal apar pungi adanci

o Sindromul C/9+o Sindromul +91+"S-'% 1/S . afectarea tuturo tipurilor de colagen

9iperelasticitatea pielii si a articulatiilor cu cresterea mobilitatii dentareCalci eri subcutanate#seudotumori subcutanate'efecte oclulare

o Sindromul M%">%o Sindromul C"/SS-McJ@S!CJ-&"++

9ipertro e gingivalao Sindromul de cientei de adeziune leucocitarao &oala C"/9


17/26

o &oala Cell 1% 3+"9% S72. ,arodontita uvenila- etiologie

- n producerea parodontitei uvenile !unt con!iderate patogene 2 bacterii-o &ctinobacillu! actinomucetemcomitan!o "apnocEtophaga !putigenao Fo Ecropla!mao Spirochete

- ndoto=ina eliberata de &ctinobacilu! actinomEcetemcomitan! poate produce$enomene de hiper!en!ibilitate de tip S( & /G &:% agregarea trombocitelor%activarea complementului !i re!orbtie o!oa!a

- n producerea bolii au mai $o!t incriminate - ereditatea !i contagiozitateamicrobiana din cadrul $amilial

73. #arodontita 8uvenila: histopatologie- Semnele de in amatie sunt de tipul unor ulceratii reduse in adancime ale epiteliului

sulcular- 'is8unctie intre epiteliu si dinte- !n ltrat in amator predominant plasmocitar- 'istructii de colagen mai redusa ca in parodontita adultului

74. ,arodontita uvelina- !imptomatologie- Se caracterizeaza prin lip!a unei in'amatii evidente clinic- ,rincipalele !emne de imbolnavire !unt-

o obilitate dentara patologicao ,ungi parodontale adevarateo igrari patologice ale primilor molari !i inci!ivi

>recvent inci!ivii ma=ilar migreaza ve!tibular !i di!tal cu $ormareadia!temei patologice

o etractie gingivalao (ipere!tezie dentinarao >ormarea de abce!e parodontale in $ormele avan!ate de imbolnavire

- n $orma localizata% !emnele clinice de!cri!e !e produc in urmatoarele zone-o

,rimii !uperiori !i in$ o nc S !i o ,rimii !i inci!iviio ,rimii % inc !i dd imediat vecini

- adiologic- !e remarca o re!orbtie o!oa!a verticala% avan!ata% in !pecial lanivelul molarilor !i inci!ivilor

75. #arodontita marginala cronica profunda la adult: histopatologie in epiteliu- !n epiteliu:

o 1eziuni proliferative care alterneaza cu zone de ulceratie si e)folieri masiveo 'egenerescente celulare si alterarea legaturilor intercelulare pe zone intinseo 'is8unctia epiteliului 8onctional de dinte

76. #arodontita marginala cronica profunda la adult: histopatologie in corion- asodilatatie cu caracter paralitic (vasoplegie- 'egeneresceta fasciculelor de bre nervoase perivasculare- !n ltrat limfoplasmocitar abundent

77. #arodontita marginala cronica profunda la adult: simptomatologie subiectiva- Semnele clinice din parodontica marcinala cronica super ciala sunt mai accentuate si

prezinta unele caractere particulare:o ulburari de masticatie, ca urmare a mobilitatii dentare patologiceo ulburari de fonatie , ca urmare a diastemei si tremelor patologice


18/26

o ulburari zionomice, ca urmare a migrarilor dentare patologiceo Manifestari psihice: an)ietate e)agerata pana la tulburari manifeste de

comportament78. #arodontita marginala cronica profunda la adult: semne de in amatie

- obiectiv:o semne de in amatie gingivala mai accentuate fata de #MCSo mobilitate patologica de gr 5 sau 2o retractie gingivala ca urmare a resorbtiei suportului osos alveolaro pungi parodontale adevarateo migrari patologiceo afectarea gingivo-osoasa a bifurcatiilor si trifurcatiilor dd laterali

79. #arodontita marginala cronica profunda la adult: pungi parodontale adevarate- @neori pungile au peretele e)tern partial osos . in zonele de intalnire a osului alveolar cu

prelungiri din corpul oaselor ma)ilare (liniile oblice (e)terna si interna , cr zigomatico-alveolara, zona palatina din dr dd frontali sup

o !n aceste zone se pot dezvolta pungi osoase;- Continutul pungilor parodontale

o esut epitelial proliferat din epiteliul 8onctional si sulcularo esut con8unctiv de neoformatieo >ragmente de os alveolar necrozato Cell epiteliale descuamateo &acterii intregi si fragmentateo 1eucocite distruseo >ragmente de cement desprinse de dinteo +)udat seros, sero- bros si purulent

80. #arodontita marginala cronica profunda la adult: migrari patologice- Mecanismul migrarilor patologice este dependent de distructia cone)iunii dento-alveolare,

ceea ce antreneaza mobilitatea patologica- Stopurile incizale si ocluzale isi pierd caracterul stabil

o !n zona frontala dd prezinta o eruptie activa accelerata (chiar si in prezentaantagonistilor

Se distanteaza prin vestibularizare si apar false ocluzii adanciCoroanele clinice ale dd cresc'd par alungitiSe produce diastema si apar treme patologice

o !n zona dd laterali chiar in prezenta vecinilor, dd au tendinta de deplasare in plantransversal cu :

estibularizari la ma)ilar si mandibula1a mandibula pot aparea si lingulizari cu treme patologice

81. #arodontita marginala cronica profunda la adult: afectarea gingivo-osoasa a furcatiilor- Se descriu urmatoarele grade de afectare

3radul 4 - 1eziunile sunt incipiente si afecteaza in principal gingia$- 3ingia se retrage si pune in evidenta furcatia, fara ca sonda sa patrunda

intraradicular3radul 5 - Sonda patrunde interradicular pe o distanta de 4-2 mm

- +)amenul radiologic nu deceleaza o resorbtie semni cativa, evidenta aseptului

- 'emineralizarea este prezenta3radul 2 - Sonda patrunde adanc interradicular dar nu trece pe versantul opus

- +)am radiologic pune in evidenta resorbtia limbusului septilui


19/26

interradicular3radul 7 - Sonda traverseaza in intregime spatiul interradicular pana la niv furcatiei

de pe versantul opus- "adiologic se constata grade diferite de resorbtie osoasa a septurilor

interradiculare

82. ,arodontita marginala cronica pro$unda la adult- !emne radiologie- =amenul radiologic arata o re!orbtie a o!ului alveolar cu caracter inegal ca

pro$unzime !i di!pozitie in $di$eritele zone ale arcadelor dentare- !te o re!orbtie o!oa!a verticala- &!pecte radiologice particulare-

o "raterul de$ectul !eptal interpro=imal!te rezultatul unei re!orbtii verticale care a$ecteaza corticala

interna lamina dura % marginea cre!tei o!oa!e !eptale !i o!ul!pongio! !ubadiacent*e$ectul o!o! are de!chidere crateri$orma mai larga !pre coronar !iorientata !pre cementul radicular

o "raterul de$ectul !eptal apro=imal!te rezultatul unei re!orbtii verticale care a$ecteaza corticala

interna pe ambele $ete !i * ale !eptului interdentar !i o!ul!pongio! !ubadiacent>orma unei piramide cu baza !pre coronar !i v$ !pre apical

o e!orbtia crenelatanegala de la un dinte la altul al marginilor o!ului alveolar

83. #arodontita marginala rapid progresiva: etiologie si patogenie- +tiologia

o %ctinobacillus actinom cetemcomitanso #revotella intermediao #orph romonas gingivaliso annerella fors thensiso >usobacterium nucleatumo +i0enela corrodenso Camp lobater rectus

- #atogenie . au fost incriminate mecanisme ca:o Modi cari ale chemotactismului neutro lelor fata de bacteriio %ctivarea policlonala a limfocitelor &o %lterari ale functiilor limfocitelor o #roducerea de autoanticorpi fata de colagen

84. #arodontita marginala rapid progresiva: simptomatologie- &oala apare cel mai frecvent dupa varsta de 5D de ani, cu un ma)im de incidenta a

episoadelor agresive si de pierdere a tuturor dintilor in 8urul varstei de 2D-2 de ani- #entru a considera o parodontita marginala drept rapid progresiva; este necesara

e)aminarea in timp si evidentierea la interval de cel putin cateva saptamani a unorepisoade de evolutie agresiva, cu semne de in amatie orida, ale unei parodontitemarginale cronice profunde

- !n cursul acestor episoade se produc :o !n amatii gingivale cu caracter acut sau subacuto umefactii voluminoase ulcerate, sangerande si suprainfectateo +)udatul purulent din plagile parodontale este bogat reprezentato Mobilitatea patologica este accentuata si se pot produce avulsii


20/26

- +pisoadele agresive pot alterna cu perioade de acalmie de saptamani, luni sau chiar ani dezile in care semnele de in amatie gingivala se reduc, dar pungile persista

85. #arodontita marginala profunda rebela(refractara la tratament- Se caracterizeaza printr*un raspuns redus sau absent la tratament- u trebuie confundata cu parodontitele marginale recidivante prin refacerea placii

bacteriene- #arodontita marginala refractara la tratament prezinta 5 forme clinice principale

o !mbolnavirea se produce in zone greu accesibile pentru indepartarea placiibacteriene

>urcatii adanci, neregularitati retentive ale unor suprafete radiculareo Cazuri de parodontita prepuberala sau rapid progresiva la adult, cu importante

in uente microbiene si implicatii imunologice- S1/ S si "%MS descriu in parodontita refractara la tratament urmatoarele microorganisme

>usobacterium nucleatum #revotella intermedia %ctinobacillus actinom cetemcomitans Micromonas micros annerela fors thensis Camp lobacter rectus

#hoph romonas gingivalis Specii de candida +nterobateriaceae

- Semnele clinice constau in evolutia continua a leziunilor pree)istente sau aparitia altoranoi dupa instituirea tratamentului, care nu produce efecte bene ce notabile

86. #arodontita distro ca: semne ale leziunilor de tip distro c- "etractie gingivala cu semne de in amatie papilara si marginala reduse- @neori se constata la nivelul marginii gingivale incizuri cuneiforme, usor curbate, ca un

apostrof - Mar nea libera gingivala are uneori aspect de rulou ingrosat (festonul McC%11- 9iperestezie- >isurile S !11M% si festoanele McC%11 nu sunt caracteristice numai parodontitei distro ce

o +le pot sa apara si in alte forme de imbolnavire si se insotesc de in amatiegingivala supraadaugata

87. #arodontita distro ca: Semne de leziuni in amatorii- #ungi de adancime mica sau medie 5-7 mm- +)udat in amator redus sau clinic absent- Mobilitate dentara redusa- "are si nesemni cative migrari patologice- >recvente grade de implicare a retractiei gingivale si a atro ei osoase la nivelul furcatiilor- "adiologic: resorbtii reduse de tip vertical , pe fondul atro ei osoase orizontale

88. Manifestarile locale gingivo-parodontale la bolnavii S!'%- +ritemul gingival linear sau gingivita 9!

o

Se prezinta ca un lizereu eritematos de cul rosu aprins cu sangerari la atingeriusoareo 1ocalizat sau generalizato Situat la nivelul papilelor interdentare si a marginilor gingivale libereo !n stadii mai avansate se e)tinde si la niv gingiei )e si poate cuprinde si mucoasa

alveolarao Suprainfectarile micotice sunt frecvente


21/26

o 1a pacientii 9! sunt frecvente gingivitele ulcero-necrotice si chiar stomatiteleulcero-necrotice

- #arodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresivao %pare mai frecvent la persoanele infectate cu 9!o &oala poate localizata sau generalizata si se caracterizeaza prin

1eziuni distructive ale gingiei si ale osului alveolar/sul alveolar prezinta frecvent fenomene de sechestrate ( este denudat detes moi

89. Candidozele bucale la bolnavii S!'%- Candidozele bucale in S!'% se pot manifesta in diferite moduri:o Candidoza eritematoaza

1a nivelul mucasei bucale si?sau linguale, cu zone de culoare rosie@neori depapilari zonale si parcelare a mucoasei linguale

o Candidoza pseudomembranoasaCu leziuni albicioase detasabile prin stergere si care lasa o suprafatasangerandaSituate mai frecvent la nivelul boltii palatine

o Candidoza hipertro ca si hiperplazica1a nivelul intregii mucoase bucaleCaracterizata prin prezenta unor placi mici sau multiple de culoare alba saupigmentate

o Candidoza hipertro ca linguala%celasi aspect ca la nivelul mucoasei bucale

o Cheilita angulara micotica1eziuni sub forma de suri acoperide uneori de false membrane care se potindeparta prin stergere%sociata uneori cu )erostomie

90. 1eucoplazia viloasa si sarcomul J%#/S! la bolnavii S!'%- 1eucoplazia viloasa

o Caracterizata prin hipertro a papilelor liforme de pe marginile si fata ' a limbiio Confera limbii un aspect paros;

- Sarcomul J%#/S!o +ste o tumora maligna nespeci ca infectiei 9! , dar care apare mai frecvent la

bolnavii S!'%o 1a inceput se manifesta sub forma de macule de culoare rosie sau bruna, sau

albastruieo @neori . aspect de papula sau mici formatiuni nodulare localizate pe gingie si boltao @lterior, se maresc in volum si imbraca un aspect de hematom sau hemangiom

91. ani$e!tari e=trabucale !i generale $recvent intalnite in S *&- &denopatie !ubangulomandibulara !i cervicala anterioara- "andidoza la nivelul e!o$agului% traheii% bronhiilor !i plamanilor- &nglomatoza bacilara cu mani$e!tari la nivelul pielii% de tipul bolii ? gherelor de

pi!ica@- (i!topla!moza- ,neumonii- /o=opla!moza cerebrala- :europatii- /ulburari cognitive !i de memorie- *ementa

92. Semne imediate ale traumei ocluzale- rauma ocluzala poate acuta sau cronica


22/26

- Semnele clinice ale traumei ocluzale acute sunt : imediate si tardive- Semne imediate:

o Hena dureroasao 'urere violenta trecatoare (in cateva secundeo 'ureri prelungite, insotite de o crestere a mobilitatii dentare, care se mentin de la

cateva ore la cateva zile, in functie de efectul traumei ocluzaleContuzieSublu)atie1u)atie dentara

93. Semne tardive ale traumei ocluzale- !n ma8oritatea cazurilor se constata ca in urma cu luni sau chiar ani de zile pacientul

obisnuia sa e)ercite presiuni e)cesive prin spargerea intre dd de samburi, oase sau prinscoaterea capacelor sau dopuri de la sticle

- !n aceste situatii se produc:o Microrupturi ale ligamenteloro Microhemoragiio Microhematoame, cu eliberare de enzime lizozomale, care participa la fenomenele

de histoliza tisulara si prin suprainfectare se instaleaza mobilitatea dentarapatologica

- "adiologic . predomina o demineralizare intensa si difuza si mai putin resorbtia osoasa94. Semne clinice ale traumei ocluzale cronice

- rauma ocluzala cronica (prin obturatii sau corane inalte, hipersolicitarea dd caremarginesc brese edentate, bru)ism se insoteste de :

o Cresterea mobilitatii dentare peste limitele normaleo "etractie gingivala

- rauma ocluzala cronica este urmata in multe cazuri (atunci cand nu este e)cesiva defenomene adaptative:

o !ngrosarea ligg periodontalo !ngrosarea pe alocuri a laminei durao Condensarea structurii osului trabecular, spongioso !ngrosarea marginii osului alveolar

95. Semne radiologice ale traumei ocluzale cronice- 1argirea spatiului dento-alveolar- 'efecte angulate ale varfului speturilor, fara rezorbtii osoase accentuate- @neori, fenomene de rizaliza

96. Semnele clinice si radiologice in cazul lipsei contactului ocluzal- 1ipsa contactului ocluzalt (prin incluzii primare, absenta antagonistilor prin edentatii se

poate manifesta prin:o "educerea spatiului dento-alveolaro "educerea grosimii ligamentului periodontalo "adiotransparenta crescuta a osului alveolar, prin demineralizare sau osteoporoza$

97. "etractia gingivala- "eprezinta e)presia clinica a unei evolutii obisnuite, prin eruptie pasiva sau a unor

circumstante anormale sau patologice- "etractia gingivala este evidenta clinic in conditii de imbolnavire a parodontiului marginal

si este urmarea distrugerii prin resorbtie in amatorie a osului alveolar subadiacent, care iiserveste in mod normal drept suport$

- 3radul de retractie gingivala mai poate in uentat de factori diversi:o 'epunerile masive de tartru in zona santului gingivalo rauma ocluzala, bru)ismul


23/26

o @nele obiceiuri vicioase ( apasarea gingiei cu un obiect duro rauma directa asociata cu inserarea in tesuturile moi a unor microobiecte (podoabe

metaliceo >actori anatomici (tulburari de eruptie, malpozitii dentare, tractiunea e)ercitata de

frenurio !mpactul alimentar cu actiune directao rauma mecanica prin peria8 e)cesivo Cauza iatrogene de ordin restaurativ prin obturatii?lucrari cu actiune traumatica

directa asupra gingieio @nele interventii chirurgicale . gingivectomia

- "etractia gingivala se insoteste de:o 9iperestezie la contactul e)prolaror cu instrumentele metaliza, alimente erbinti

sau recio 'i cultatea de a efectua un peria8 corect si e ciento "educerea e cientei detartra8ului manual, mecanic si cu ultrasuneteo Cresterea riscului de aparitie a cariilor in zonele sensibile si de sintalare cu o mai

mare incidenta a gingiviteloro %spet ne zionomic su suferinte subiective si obiective care deriva din aceasta

98. &rgumente privind interdependenta dintre pulpa dentara !i parodontiul

marginal- Hriginea embrionara a pulpei !i parodontiului marginal care detin o memoriegenetica unitara% comuna

- =i!tenta unor canalicule colaterale la niv radacinii dd% prin care trecaca!tomoze ca!culare !i cone=iuni nervoa!e intre !patiul endodontic !i !patiuldentoalveolar

- *epunerile mari de dentina !ecundara la nivelul coletului dintilor% mai ale inconditii de retractie gingivala prin parodontite marginale cronice di!tructive

- &paritia unor complicatii pulpare acute la dd parodontotici indemni de carie- >enomene $recvente de degenere!centa pulpara +broa!a !i calcara la dd

parodontotici lip!iti de carii- $ectele bene+ce ale devitalizarii dd parodontotici care intrerup lantul

parogenic indu! de modi+carile pulpare in'amatorii !i degenerativeo *evitalizarea e!te urmata de reducerea in'amatiei paridontale !i !caderea

mobilitatii patologice- Sen!ibilitatea proprioceptiva caracteri!tica parodontiului marginal in relatie

mor$ologica !i $unctionala cu !tructurile dentare99. volutia gingivitei cronice propriu#zi!e

- ingivita cronica propriu#zi!a poate evolua% in ab!enta tratamentului% cuperioade de e=acerbari !i remi!iuni

- volutia !pre parodontita nu e!te o rebula% in !en!ul trecerii de la o $aza deimbonavire u!oara la una mai grava

- volutia gingivitei cronice !pre parodontita tine de -o =acerbarea in'uentei unor $actori $avorizanti locali-

Hbiceiuri vicioa!e/rauma ocluzala>umat

o &paritia unor boli generale% in conditiile actiunii cauzale a placii bacteriene100. volutia parodontitei marginale cronice pro$unde a adultului

- , ", evolueaza cel mai de in mod lent


24/26

- n $orma rapid progre!iva% mai rara% evolutia e!te accelerata% iar progno!ticulrezervat

- ,rogno!ticul depinde de gradul de re!orbtie o!oa!a !i de mobilitatea patologica- H re!orbtie o!oa!a pe mai mult de 2 !uprate$e radiculare !i mai mult de I din

lungimea radacinii indica un progno!tic rezervat% dar nu e!te un criteriu decertitudine

- obilitatea patologica de gradul indica de regula un progno!tic rezervat- volutia bolii parodontale e!te in'uentata de $actori locali $avorizanti% de var!ta

!i de in!talarea unor boli generale !i de e$ectele !ecundare ale unormedicamente- "omplicatiile locale pot +-

o &bce!ul parodontal marginalo (ipere!tezia dentinarao Bacunele cunei$ormeo "arii !ub coletul anatomico :ecrozele pulpareo ,arodontite apicale retrograde

101. &bce!ul parodontal marginal- !emne clinice !ubiective- Subiectiv% !emnele de!cri!e !unt relativ redu!e-

o Jena dureroa!a la ma!ticatie% uneori !i !pontana% localizata% de inten!itatemedie

o ar% durerile !unt inten!e% chiar violente !i iradiaza < artrita temoro#mandibulara

102. &bce!ul parodontal marginal- !emne clinice obiective- /ume$actie circum!cri!a% rotunda !au ovalara% cu dimen!iuni de la 1#2 mm pana

la 1%5 cm- *d limitanti !unt in generali indemni de carie- ucoa!a acoperitoare C intin!a% lucioa!a% ro!ie !i poate prezenta in zona de

bombare ma=ima o portiune de culoare alb#galbuie% !emn al unei per$orariiminente !au chiar un ori+ciu +!tulo!

- &bce!ul parodontal marginal !ituat intre cei 2 inci!ivi !uperiori !e poate in!ocide $enomene de cheilita a buzei !uperioare

- "on!i!tenta abce!ului !ituat ve!tibular !i lingual e!te moale% depre!ibila- n abce!ul !ituat palatinal in primele $aze C con!i!tenta e!te $erma- ,ercutia tran!ve!ala a dd limitro+ e!te de regula mai dureroa!a decat cea

verticala103. &bce!ul parodontal marginal- $orme clinice

- &bce!ul parodontal poate + -o Simplu C cand tume$actia !e a'a pe aceea!i $ata cu punga parodontalao Serpigino! C cand e=udatul purulent migreaza de pe o $ata a radacinii !i

devine aparent pe alta- /e!tele de vitalitate a dd limitro+ !unt pozitive% in general la inten!itati mai mai

ale !timulilor $olo!iti- &denopatiile loco#regionale !unt $recvente104. 9iperestezia dentinara: mecanisme de producere

- 9iperestezia suprafetelor radiculare reprezinta senzatia dureroasa de intensitate redusa,medie sau intensa, care se produce la contactul acestora cu agenti mecanici, termici sauchimici

- 9iperestezia se poate instala dupa:o "etractii gingivale prin involutie sau distructie parodontala


25/26

o 'etartra8o Chiureta8 radicularo !nterventii chirurgicale (gingivectomie

- 9iperestezia devine manifesta in urmatoarele conditii:o Contactul cu un instrument metalic, periuta de ddo Contactul cu alimente reci sau caldeo Contactul cu alimente solide sau lichide, acre sau dulci

- 9iperesteziei i se atribuie mai multe mecanisme de producere:4 Stimularea directa a unor terminatii nervoase dentinare5 Stimularea prelungirilor odontoblastice din tubii dentinari2 Stimularea nervoasa prin eliberarea unor polipeptide in cursul agresiunilor

pulpei dentare7 Stimularea formatiunilor nervoase ale pulpei ca urmare a deplasarii lichidului

dentinal prin mecanisme hidrodinamice105. 9iperestezia dentinara : semne clinice

- Senzatie dureroasa de intensitate redusa, medie sau intensa- Se produce la contat cu agenti mecanici, termini sau chimici

106. %lte complicatii locale decat abcesul parodontal marginal si hiperestezia dentinara$- 1acunele cuneiforme

o %par la coletul dintilor, mai frecvent vestibularo %spect : lipsa de substanta de forma triunghiulara, cu baza spre e)terior si vf spre

a)ul longitudinal- Cariile situate sub coletul anatomic

o Sunt favorizate de rezistenta mecanica mai redusa a cimentului si a dentineiradiculare

- #ulpitele acute laterogradeo #rin canalele colaterale sau prin ori ciul apicalo %u o frecventa redusa (5K din imbolnavirile parodontale profunde

- ecrozele pulpareo Sunt consecinta traumatismelor mecanice, pana la rupturi ale pachetului vasculo-

nervos apical la dd parodontotici cu mobilitateo

#ot sa apara si prin leziuni directe in cursul interventiilor chirurgicale parodontale inpungi adevarate fara devitalizarea in prealabil a dd- #arodontitele apicale pe cale retrograda

o #rin pungi parodontale adanci si imbraca aspecte clinice si radiologice diferite:'e la forme acute la forme cronice'e la rezorbtiiosoase parcelare, la forme e)tinse periradicular si periapical

107. Complicatii loco-regionale ale parodontitelor marginale- Celulite- /steite si osteomielite ale oaselor ma)ilare- Sinuzita ma)ilara- %denite- rombo ebita sinusului cavernos

- %bces cerebral108. Complicatii la distanta si generale ale parodontitelor marginale

- Colecistita prin piofagie in conditii de hipo sau anaclorhidrie gastrica- Septicemie


26/26

lucrare 1 parodonto 1-108

Documents