LUCERNA - MEDICAGO SATIVA

RASPINDIRE

In agricultura mondiala lcerna ocupa cca.23 milioane ha,cele mari suprafete detinindu-le S.U.A. ,Argentina ,Franta si Italia .Datorita importantei ei la noi supraf.cultivata cu lucerna a crescut, in prezent cultivindu-se in jur de 600.000 ha

IMPORTANTA

Lucerna este o planta foarte productiva acst lucru datorindu-se faptului ca poseda o mare capacitate de otavire .In conditii normale ,lucerna produce 3-4 coase intr-o peioada de vegetatie, iar la irigat 6-7 coase . Lucerna se foloseste sub diverse forme :

- nutret verde

-siloz

-semisiloz

-fin

-faina de fin

- pasta

Lucerna este un nutret foarte bogat in principii nutritive ,avind un continut in proteina de pina la 15%,acsta variind in functie de epoca de recoltare, soi,ingrsam. In cea ce priveste continutul in proteina buta cercetarile arata ca cel mai mare continut il are lucerna la aparitia primilor boboci, ea scazind pina la infloritul deplin cu 64%.Soiul de de lucerna influenteaza continutul in proteine in raportcu procentul de frunze pe planta ,cele cu un foliaj mai bogat fiind mai bogate in proteine. In ceea ce priveste continutul nutretului in calciu lucerna nu este intrecuta de nici o alta planta .De asemenea lucerna contine un ridicat procent de vitamine in special A,B,C,D,si K. Lucerna se foloseste tot odata si ca planta ptr. siloz ,insilozindu-se in amestec cu alte plante .O alta forma este procedeul de deshidrtarare in faina de fin sau in granule si brichete furajre ,care se folosesc in hrana pasarilor si a porcilor .Lucerna este o forte buna planta melifera ,lasind in sol mari cantitati de N,P si Ca.

SISTEMATICA

Lucerna face parte din familia Leguminosae ,genul Medicago ce cuprinde cca. 60 de specii ,cea mai importanta fiind:

- Medicaga Sativa - lucerna albastra . In afara de aceasta specie se mai intinlesc.

-Medicaga Falcata- lucerna galbena

-Mdicago Lupulina -trifoi marunt

SOIURI

In Romania se cunosc soiurile :

-Luxin -Triumf

-Lutetia -Topaz

-Gloria - Sigma

-Selena -Diana

-Adonis

CERINTELE FATA DE CLIMA SI SOL

Lucerna are un areal de cultura mare ,insa intrucit este pretentioasa fata de caldura da rezultate bune in cimpie ,unde rezista la seceta datorita sistemului sau radicular profund .Cu toate ca rezista la seceta lucerna este foarte pretentioasa fata de umiditate .

Este foarte rezistenta la temp. scazute din iarna .Plantele tinere suporta temp. de -4 C ,iar cele mature pina la -25 -40C. ,in functie de virsta plantelor si de gradul de acoperire a solului cu zapada .Lucerna este foarte pretentioasa fata de sol ,da productii mari pe solurile ,profunde,permeabile ,fertile .

ROTATIA

Foarte bune premergatoare :

-porumbul furajer

-plante anuale furajere recoltate pina la inceputul toamnei

Bune premergatoare :

-cerelele de toamna

-floarea soarelui

-cartoful timpuriu

Medii premergatoare :

-hibrizi timpurii de porumb

-Iarba de Sudan

-hibridul sorg X iarba de Sudan

Contraindicate

-premergatoarele tratate cu erbicide triazinice in ultmi trei ani

-nu revine pe acelasi teren decit dupa 5-6 ani

FERTILIZAREA - Lucerna consuma cantitai insemnate de N si Ca ptr.o productie de 5 to/ha,ea extragind din sol urmatoarele cantitati de substante nutritive:15 kg N;40kgP;100 kgK;130kg Ca

Ingras. cu fosfor-Lipsa sau insuficienta fosforului din sol la semanat,

influenteaza negativ cresterea ulterioara a lucernei ,Superfosfatul se aplica odata cu aratura adinca in cantitate de 80-100 khg /ha in cultura irigata si 50-60kg/ha in cultura neirigata .Superfosfatul se poate aplica cu rezultate bune si in primi ani de folosinta a lucernei cite 70-80 k/ha pe cuvertura in sezonul rece .Aplicat mai tirziu nu este bine valorificat, datorita dispuneri radacinilor laterale in profunzime

Ingras.cu azot

In ceea ce priveste nevoia de azot a lucernei o serie de date expermentale arata ca ptr. a obtine productii ridicate , in special in conditii de irigare este necesar sa se suplimenteze necesarul de hrana azotata prin administrarea ingrasamintelor cu azot.Acest lucru este determinat si de faptul ca lucerna nu reuseste sa-si satisfaca pe cale simbiotica intregul necesarde azot ,care sa-i permita obtinerea unor productii ridicate .De altfel in timpul verii datorita temp.ridicate activitatea simbiotica abacteriilor din nodozitatii este foarte mult stinjenita .Ingras.cu azot se aplica inainte de semanat ,iar in anii de folosinta se dau primavara de timpuriu sau fractionat si dupa primele coase ,daca lucerna este irigata ,aplicarea lor facindu-se la 7-8 zile dupa recoltare,cind plantele au inceput sa formeze lastari, caz in care se inlatura pericolul de intoxicatie nitrica a plantelor .In acest caz ingrasarea cu azot se face cu dozele :

-70-80 kh/ha in regim nirigat

-80-100kg/ha in regim irigat

-Inainte de semanat se folosesc dozele de 30-50 kg/ha .

Ingrasaminte cu potasiu

Este necesar numai pe solurile ce contin mai putin de 16 mg potasiu /100g sol, in lipsa cartari se folosesc doze de 70-80 kg/ha anual .El se aplica odata cu ingrasamintele cu azot .

Gunoiul de grajd- Rezultatele bune se obtin si prin administrarea gunoiului de grajd si a urinei. Gunoiul se aplica odata cu aratura de baza in cantitate de 30-40 to/ha .Urina se aplica la culturile in virsta, primavara sau dupa prima coasa in cantitate de 100-200 hl(diluata in 2-3 parti de apa ).In cazul folosiri gunoiului de grajd dozele de ingras.chimice se reduc cu30-50%la fosfor;60-80%la potasiu si cu 40-50 % laN

LUCRARILE SOLULUI- Lucerna nu se numara printre plantele foarte exigente fata de nivelul adincimi araturii ,in schimb necesita un pat germinativ bine maruntit ,care sa puna saminta in contact cu solul ptr. favorizarea unei rasariri rapide si dezvoltarea normala a plantelor in primele faze de dezvoltare .

1. Cind semanatul se face primavara - aratura se va realiza in prima jumatate a toamnei la adincimea de 22-25 cm.De preferat este ca aratura de toamna se se discuie cu grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colti reglabili ,in acest caz pregatirea patului germinativ in primavara se face in preajma semanatului cu combinatorul .

2. Cind semanatul se executa la sfirsitul verii sau inceputul toamnei ,aratura trebuie efectuata pina la 10 august la 18-20 cm ,cu plugul in agregat cu grapa stelata .Cind solul este prea uscat este de dorit se se aplice in prealabil o irigare cu 400-500 mc/ha ,ce faciliteaza efectuarea unei araturii de buna calitate. Pregatitirea patului germinativ se va realiza cu grapa cu discuri de 2-3 ori ,ultima realizindu-se in preajma semanatului .

SAMINTA SI SEMANATUL -Saminta de lucerna nu trebuie sa contina seminte de cuscuta ptr. aceasta se foloseste saminta decuscutata .Lucerna se seamana toamna si primavara de timpuriu .Temperatura minima de germinatie fiind de 1C .Semanatul se executa cu S.U.P .Cind solul este uscat se va folosi dupa semanat un tavalug neted

Epoca de semanat

1. Primavara

In cultura neirigata semanatul se face in perioada imediat desprimaverarii.In ani normali in zona de cimpie perioada optima de semanat se inscrie intre 1-15 martie .

In anii in care desprimavararea seface foarte timpuriu semanatul se va face cu mult discernamint datorita faptului ca eventualle temperaturi mai cobarite de -6C care gasesc plantele de lucerna in faza cotiledonara ,ar face sa se produca pierderi de plante de pina la 50-70%.

2. Toamna

Se face semanatul in perioada 25 august -5 septembrie

Densitatea

Numarul de boabe germinabile la m.p.este intre 1000-1100 sau 125-135 boabe germinabile pe m liniar cu 0,7-1 cm intre boabe /rind .

Distanta intre rinduri

Este = 12,5 cm

Adincimea de semanat

Aceasta este = 1,5 -2,5 cm, 1,5 cm se recomanda cind semanatul se executa primavara ,iar adincimea de 2,5 cm se recomanda cind semanatul se executa la inceputul toamnei.

Cantitatea de saminta /ha

Aceasta se incadreaza intre limitele 20-22kg/ha .

Cind lucerna se seamana in amestec cu golomatul se insaminteaza 780-800 boabe germinabile lucerna /mp si 550-600 boabe germinabile golomat/m.p.,folosindu-se 17-18 gk/ha lucernasi 6-7 kg/ha golomat,proba lasemanatoare facindu-se cu suma cantitatilor , saminta bruta a celor doua componente .In prealbil saminta va fi omogenizta cit mai bine .

LUCRARILE DE INGRIJIRE

-In cazul in care cade ploi imediat dupa semanat si se formeaza crusta ,aceasta se distruge cu o grapa usoara sau cu o sapa stelata .

-Daca cultura prezinta goluri se procedeaza la completarea acestora .

Combaterea buruienilor

Datorita ritmului lent de crestere de la inceputul perioadei de vegetatie ,lucerna este usor napadita de buruieni ,mai ales acolo unde s-a aplicat gunoi de grajd nefermentat. Principalele masuri de combatere a buruienilor constau in cositul acestora sau prin combatere chimica. Cositul superficial se executa cu coasa manual sau mecanizat.Toate plantele cosite se vor incarca si vor fi scoase afara. Lucrarea de cosire nu trebuie sa fie mica de10-12 cm ,repetindu-se de 1-2 ori.

1.Cind lucerna se insaminteaza in cultura pura la inceputul primaveri ptr. combaterea buruienilor monocotiledonate se face folosind erbicidele:

-Diizocab

-Eradicane

-Alirox in doze de 6-7 l/ha ,ele incorporindu-se la 3-4 cm cu combinatorul.

2.Cind semanatul se face la inceputul toamnei ,erbicidele de mai sus se vor folosi numai in situatia in care planta premergatoare este o cereala de toamna .

In vegetatie se folosesc erbicidele :

-Fusilade forte

-Targa super

-Gallant super in doze de 1-1,5 l/ha si

-Agil in doza de 1l/ha cind lucerna se afla in faza de 2-3 lastari ptr. combaterea buruienilor monocotiledonate .

In situatia in care lucerna se cultiva in amestec cu graminee perene ,folosirea erbicidelor antigramineice este interzisa .

In lucernierele din anul I ptr. combaterea buruienilor dicotiledonate se recomanda erbicidul Basagran fortein doza de 1,5-2l/ha ,aplicat in faza de2-3 frunze a buruienilor .

Eficienta buna in combterea buruienilor dicotiledonate ,dar si a unor buruieni monocotiledonate o are erbicidul PIVOT care se aplica postemergent ,cind lucerna este in faza de 3-5 frunze trifoliate in doza de 0,5 -0,75l/ha .De asemenea efecte bune in combaterea buruienilor dicotiledonate o are si erbicidele:

-EMBUTONE

-LUCEDON in doza de 3l/ha.

Buruienile din lucernierele vechi se combat cu erbicidul

- SIMADON in doza de 6-7kg/ha ce se aplica la desprimavarare inainte de pornirea plantelor in vegetatie ,urmind un ai doilea tratament in timpul vegetatiei, cind buruienile sunt in 2-4 frunze cu Pivot in doza de 0,5-0,7l/ha .Lucerna poate fi consumata dupa tratam. cu Pivot dupa 45 zile de la executarea tratamentului.

De asemenea ptr. combterea cuscutei din lucerna din anul I se va aplica erbicidul Pivot in doza de 1l/ha ,cind filamentele de cuscuta sunt mici 5-8 cm sau dupa recoltarea primei coase la 4-5 zile .De asemenea ptr. combaterea cuscutei in mod eficient se poate folosi prin aplicarea dupa prima coasa la 4-5 zile a erbicidelor

-Roundup

-Touch duwn in doze de 3-4l/ha.

-Reglone in doza de 3-7 l/ha

Combaterea bolilor si daunatorilor

1.Cind semanatul se executa primavara ptr. prevenirea atacului daunatorilor de sol Agriotes se efectueaza tratarea semintei cu produse pe baza de Carbofuran in doza de 28l/to,in acest caz se interzice recoltarea inainte de inceputul plantelor ,ptr.prevenirea intoxicatiilor animalelor.

2. Cind lucerna se seamana din toamna nu mai este necesar acest tratament deoarece ciclul biologic al daunatorilor nu permite o hranire intensa in aceasta perioada .Daunatori care defoliaza plantele de lucerna cum ar fi

-gargarita sau

-omida defoliatoare se trateaza cu unul din produsele

-Fasatac = 150 ml/ha

-Decis = 400 ml/ha

-Karate = 400 ml/ha ,sau prin recoltarea masei vegetative cit mai repede posibil .

Irigarea

Ptr. rasarire se rcomanda o udre cu 250 -300 mc./ha ,iar in vegetatie dupa fiecare coasa se da onorma de udare de 400-600 mc/ha.Lucerna reactioneaza foarte puternic la aplicarea irigatiilor.

RECOLTAREA

Ptr. crearea unui echilibru intre dezvoltarea masei vegetative aeriene si radiculare ,cit si ptr. obtinerea unui nutret de calitate ,recoltarea plantelor se cere sa se faca dupa cum urmeaza :

In anul I de vegetatie :toate coasle vor fi recoltate in intervalul cuprins intre inceputul si mijlocul fazei de inflorire a plantelor ,cind productia este maxima ,iar valoarea nutritiva a furajului este maxima.

In anii urmatorii de vegetatie ,lucerna in cultura pura se recolteaza pe parcursul fazei de imbobocire cu exceptia coasei a- II –a sau a III-a care se recolteaza cind 25-30% din plante au inflorit .In toate situatiile prezentate mai sus ultima coasa este bine sa se recolteze in apropierea punctului termic 0C ,in prima decada a luni octombrie .

In cazul in care lucerna se foloseste in hrana porcilor cit si in hrana vacilor se foloseste se urmatoarea schema de recoltare :

- jumatate din suprafata se va recolta pe parcursul imbobociri plantelor, aceasta fiind data in hrana porcilor

- -cealanta jumatate se va recolta in intervalul cuprins intre inceputul fazei de inflorire pina cind 25-30% din plante au inflorit ,aceasta fiind data in hrana vacilor .La coasa urmatoare rolurile se vor inversa .

Aceasta alternanta a epocilor de recoltare se va face pe tot parcursul anului ea asigurind furaje de calitate atit ptr. rumegatoare cit si ptr. porci .

Folosirea lucernei se poate face ca :

-masa verde

-fin

-insilozata

Pregatirea finului consta in uscarea lucernei pe cale naturala sau artificiala .

Uscarea naturala se poate face:

- pe sol

- -pe suporturi

- prin balotare

Uscarea artificiala a finului se face pri ventilarea ei cu curenti de aer rece .Ea incepe cind umiditatea lucernei in cimp scade sub 40-45% si se usuca pina cind umiditatea ajunge la 20-22%.Finul preparat dupa aceasta metoda contine 30-38 % mai multe proteine ,comparativ cu cel uscat pe sol .

Insilozarea lucernei

Intrucit lucerna se insilozeaza greu datorita continutului scazut in zaharuri si a unui continut ridicat in apa se practica insilozarea in amestec cu alte firaje .Ptr. insilozare se recolteaza plantele la inceputul infloritului ,cind contin in jur de 80% apa .Deoarece insilozarea are loc in conditii optime atunci cind plantele contin in jur de 60-65 % apa ,se lasa lucerna dupa recoltare in brazde ,pina se ajunge la aceasta valoare.

Lucerna se insiloz. sub forma tocata in amestec cu o serie de furaje bogate in:

-glucide

-melasa

-fainuri de cereala

-glucoza

Se folosesc ;

-porumb

-ovaz

-orz

-iarba de Sudan etc.

Rezultate bune se obtin prin tratarea lucernei cu acid formic,cu preparatul B,sau cu lactobacterian.