Luceafă rul (o laie)

A fost odată ca-n poveştiA fost la o adicăDin rude mari impărăteştiO prea mişto gagică-

Şi era una la babaciŞi mândră haimanaua,Avea un cur şi nişte craciDe te-apucă damblaua.

Se fute azi, se fute mâine,Se fute-o săptămână,Stăteau la coadă vagabonţiLa rând ca la smântână.

Sătulă ea într-un târziuDe pulă golănescă,Îi dete toţi pe uşă-afarăŞi merse la fereastră.

Lucefărul stătea pe cerÎntr-un mănunchi de stele,Ea la el ochii beleaŞi se zgâia la ele.

De-atâta dor nealinatS-a puricat la pieleŞi-ntr-un târziu n-a mai răbdatŞi-a început să zbiere:

Coboară-n jos luceafăr blând,Coboară de mă fură,Să stau la pieptul tău plăpând,Să stau înfiptă-n pulă.

Şi coborî sărac baiat,Şi coborî săracul.Dădu cu curul de pământDe găuri asfaltul.

Iubita mea cu ochi de lutŞi albă ca tingirea,Eu pentru tine am căzutŞi-mi blestem fericirea.

Iar dacă tu nu vrei sa viiCu mine printre aştri,Mă piş pe ochii tăi zglobiiŞi-n ochii tăi albaştrii.

Luceafăr blând, vedea-te-aş mortŞi putrezit în soare,Nu pot că eşti nemuritorIar eu sunt muritoare.

Luceafăru-ncepu să plângaDe-şi înfundase nasulŞi ce tupeu de ordinarSe duse-ntâi la tat-su.

De-mi dai al nemuririi darŞi de mă laşi de-acasă,Îţi dau o sticlă de CotnariŞi-o oca de spirtoasă.

De nu mă lasi am să mă jurSă cazi răpus de boalăŞi n-ai să bei, futu-te-n cur,Nici apă minerală.

Taică-su îl privi atentŞi-i spuse de îndată,Căci vezi, în el s-au deşteptatInstinctele de tată:

- Copile, văd că eşti bolnavŞi ai mâncărimi la coaie,Dar fata e cu un arabO fute de o-ndoaie.

Porni luceafăru-napoi

Pe drumu-i singuratecŞi o găsi pe fată-n patCu un moşneag astmatic.

Ea îl văzu pe-un ochi de geamŞi-i spuse cu suspine:- Gingaşule hipopotam,Coboară pân' la mine.

El o privi semeţ şi durCa un fachir pe ace:- Pleacă de-aici futu-te-n curŞi lasă-mă în pace.

Credeai c-ai să mă amageştiChemandu-mă pe seară,Beli-mi-ai pula să-mi beleştiDe curvă ordinară.

Degeaba mă mai chemi acumSă vin să rupem patul,Căci eu pe curul tău aş vreaSă joc pocker în patru.

Iar sânii tăi da altădatăCe-mi provocau emoţii,Atârnă-acum aşa de josDe-au inundat chiloţii.

Trăind în cercul vostru strâmtFăceţi copii o droaie.Dar eu vă iert, căci sunt un sfântŞi-n fond ... mă doare-n coaie.