lp5 ischemia, leziunea si necroza mp
TRANSCRIPT
ISCHEMIA, LEZIUNEA ŞI NECROZA
2012 1
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „CAROL DAVILA” din
Bucuresti
Lector. Univ. Dr. Nicolae Mircea PANDURU
ISCHEMIA, LEZIUNEA ŞI NECROZA
1. Ischemia
2. Leziunea
– SINDROMUL EKG DE ISCHEMIE-LEZIUNE ACUTĂ
SUBENDOCARDICĂ
– SINDROMUL EKG DE ISCHEMIE-LEZIUNE ACUTĂ
SUBEPICARDICĂ
3. Necroza
– EVOLUŢIA ASPECTULUI EKG ÎN IMA
1. STADIUL I (PRECOCE)
2. STADIUL II (INTERMEDIAR)
3. STADIUL III (TARDIV)
4. STADIUL IV (SECHELAR)
– DIAGNOSTICUL EKG TOPOGRAFIC AL IMA
DISTRIBUŢIA ARTERELOR CORONARE
3
ISCHEMIA • Fiziopatologic:
- este expresia unei hipoxii moderate
- alterează doar procesul repolarizării rapide, depolarizarea se desfăşoară normal
• EKG
- se modifică unda T și intervalului QT.
- În funcție de localizare: - Ischemie subepicardică
- QT alungit – prin inițierea întârziată a repolarizării
- undaT simetrică și negativă
- Ischemie subendocardică
- QT alungit
- unda T simetrică și pozitivă
5 !!! aspectul electrocardiografic poate să fie normal uneori în ishemia din teritorii întinse - se creează vectori patologici de sens opus, care se anulează
VECTORUL DE ISCHEMIE – IN REPOLARIZARE
La nivelul zonei afectate se formează vectorul de ischemie, orientat dinspre
zona ischemică (electronegativă) spre zonele normale din jur (devenite
electropozitiva prin repolarizare).
- +
- +
+ +
+ + +
ISCHEMIE SEVERĂ ANTERO-LATERALĂ
7
LEZIUNEA Fiziopatologic:
- este expresia unei hipoxii severe
- altereaza ambele componente ale electrogenezei (depolarizarea şi repolarizarea)
-în sistolă - miocardul normal se depolarizează devenind electronegativ, în timp ce zona de leziune se depolarizează incomplet, devenind mai puţin electronegativă – curent sistolic de leziune orientat dinspre teritoriile vecine indemne către zona de leziune.
- în diastolă - zona de leziune este relativ negativă faţă de teritoriile vecine (electropozitive) - curent diastolic de leziune - dinspre zona lezată către teritoriile indemne din jur.
8
EKG: - curentul sistolic de leziune, care persistă la începutul repolarizării, determină supra- sau subdenivelarea segmentului ST
- leziunea subepicardică determină supradenivelarea, iar cea endocardică subdenivelarea segmentului ST
SINDROMUL EKG DE ISCHEMIE-LEZIUNE ACUTĂ
SUBENDOCARDICĂ
- corespunde situaţiilor în care zona de ischemie-leziune interesează straturile profunde ale peretelui ventricular;
- uneori poate exista o zonă apreciabilă de necroză în straturile subendocardice, dar fiind limitată la zona mută nu dă semne EKG de necroză, ci doar de ischemie-leziune subendocardică.
Leziunea subendocardică
subdenivelarea
segmentului ST
9
D
R
CARACTERISICILE SINDROMULUI EKG DE
ISCHEMIE-LEZIUNE ACUTĂ SUBENDOCARDICĂ
1.lipsesc modificările EKG de necroză
2.există modificări ale complexului ST-T de tip invers celor din sindromul de ischemie-leziune acută subepicardică
-imagine directă:
-ST subdenivelat
-T pozitiv, mai simetric şi ascuţit, de amplitudine variată
-imagine inversă:
-ST supradenivelat
-T negativ, mai ascuţit şi simetric şi uneori mai amplu
3.aspectul ST-T are o evoluţie dinamică timp de zile sau chiar câteva săptămâni
10
SUBDENIVELAREA SEGMENTULUI ST
ST subdenivelat este un semn EKG de ischemie subendocardică, sau poate apare ca modificare reciprocă, în „oglindă” , pentru supradenivelarea ST
chiar şi o subdenivelare de 0,5 mm de la linia izoelectrică reprezintă un semn de prognostic nefavorabil
pot apare concomitent unde T inversate; de obicei unda T este pozitivă în derivaţiile DI, DII, V3-V6 şi este negativă în aVR
în orice situaţie în care unda T este anormal inversată şi în prezenţa simptomelor, asemenea unde T sunt semne de ischemie.
11
SINDROMUL EKG DE ISCHEMIE-LEZIUNE ACUTĂ
SUBEPICARDICĂ
- corespunde situaţiilor în care focarul de ischemie-leziune este situat în straturile externe ale miocardului sau în toate straturile miocardice (ischemie-leziune transmurală).
- nu se produc fenomene de necroză, fie pentru că nu există focare de necroză, fie pentru că ele sunt reduse ca dimensiuni.
Leziunea subepicardică
Supradenivelarea
segmentului ST
12
CARACTERISTICILE SINDROMULUI EKG DE
ISCHEMIE-LEZIUNE ACUTĂ SUBEPICARDICĂ
1. lipsesc modificările EKG de necroză
2. există modificări ale complexului ST-T de tip leziune şi ischemie
-imagine directă:
– ST supradenivelat
– T negativ simetric, ascuţit, uneori foarte amplu (T coronarian)
-imagine inversă:
– ST subdenivelat
– T pozitiv simetric, ascuţit, adeseori mai amplu decât normal
3. modificările complexului ST-T au o evoluţie în dinamică, asemănătoare cu cea din infarctul miocardic 13
NECROZA
- este expresia suprimării aportului de oxigen la nivelul ţesutului miocardic, la nivelul căruia procesele electrogenetice încetează.
- pe EKG se înscrie unda Q patologică (profunzime mai mare de 25-30 % din amplitudinea undei R a aceluiaşi complex şi durată crescută peste 0,04 sec.) 14
F:\fzp\lp\2010\LP4 EKG Ischemia leziune
necroza\Introducere.mp4
EVOLUŢIA ASPECTULUI EKG ÎN IMA
Foarte rar, în primele minute, până la prima jumătate de oră de
la debutul IMA, pot fi surprinse pe EKG doar semnele de
ischemie, reprezentate prin apariţia unor unde T “hiperacute”,
ascuţite, hipervoltate, simetrice
16
1. STADIUL I (PRECOCE)
-primele 24 de ore de la debutul IMA
-iniţial domină aspectul de leziune subepicardică, tradusă prin supradenivelare de ST, care ia naştere aproape sau chiar din vârful undei R (‘marea undă monofazică”)
-stadiul I se încheie cu apariţia primei schiţe de undă T
Leziunea subepicardică
Supradenivelarea
segmentului ST
(NU EXISTA UNDA T)
17
2. STADIUL II (INTERMEDIAR)
Stadiul II -
Supradenivelarea
segmentului ST cu unda T negativa
(complex Pardee)
18
• prima săptămână de evoluţie a IMA
• durează până când segmentul ST revine la linia izoelectrică (sfârşitul primei săptămâni)
• aspectul EKG este format din : complex QR, segment ST încă supradenivelat şi unda T negativă, simetrică şi ascuţită (complex Pardee)
• dacă segmentul ST se menţine supradenivelat mai mult de 10 zile, poate fi semn de instalare a unei complicaţii a IMA -anevrismul ventricular
3. STADIUL III (TARDIV)
- corespunde evoluţiei aspectului EKG în următoarele 2-3
săptămâni de la debutul IMA
- aspect EKG: unda Q patologică, ST izoelectric şi undă T
negativă, ascuţită, hipervoltată
Stadiul III – unda Q, ST izoelelctric,
unda T negativa, ascutita
19
4. STADIUL IV (SECHELAR)
se instalează după 4 săptămâni de la debutul bolii
aspect EKG: undă Q stabilizată, STizoelectric, unda T poate prezenta orice aspect (pozitivă, negativă, bifazică)
Stadiul III – unda Q, ST izoelelctric,
unda T orice aspect
20
Caracteristicile modificarilor EKG in ischemie – leziune - infarct
21
http://www.ecgteacher.com/index.php/myocardial-infarctions-
a-ischemia/stemi
DIAGNOSTICUL EKG TOPOGRAFIC AL IMA
Porţiunea de miocard care se infarctează poate avea diferite localizări şi extinderi în pereţii ventriculari.
În sistemul celor 12 derivaţii uzuale, în unele vor apare imagini directe de infarct, în altele imagini inverse şi în rest imagini indiferente.
“Formele topografice “ de IMA corespund în general infarctizării unei anumite porţiuni din miocardul VS şi unei anumite ramuri coronariene, dar fără o foarte mare exactitate din cauza variabilităţii distribuţiei ramurilor coronariene şi a teritoriilor aferente.
23
ARTERA STÂNGĂ DESCENDENTĂ ANTERIOARĂ
(LAD)
este ramura principală a arterei coronare stângi
irigă:
cea mai mare parte a feţei
anterioare a VS
versantul anterior al feţei
laterale
vârful inimii
o mică fâşie din peretele
anterior al VD
2/3 anterioare şi apicale ale SIV
(sept interventricular)
infarctele în teritoriul acestei artere sunt denumite anterioare, antero-septale şi antero-laterale
24
ARTERA CIRCUMFLEXĂ STÂNGĂ (CX)
cealaltă ramură importantă a coronarei stângi
irigă:
versantul posterior al marginii stângi a inimii
porţiunea superioară a feţei posterioare a VS
infarctele în teritoriul acestei artere sunt denumite laterale
25
ARTERA CORONARĂ DREAPTĂ (ACD)
irigă:
peretele liber al VD
partea posterioară şi inferioară a VS
treimea postero-inferioară a SIV
infarctele în teritoriul acestei artere sunt denumite posterioare şi inferioare
26
27
ISCHEMIA, LEZIUNEA SAU NECROZA SI
TOPOGRAFIA INIMII
28
ISCHEMIA, LEZIUNEA SAU NECROZA SI
TOPOGRAFIA INIMII
• http://www.ecgteacher.com/index.php/myocardial-infarctions-
a-ischemia/stemi-localisation
IMA ANTERO-SEPTAL
29
IMA INFERIOR
30
IMA INFERIOR
31
IMA LATERAL
32
IMA SEPTAL
33
ISCHEMIA, LEZIUNEA ŞI NECROZA
1. Ischemia
2. Leziunea
– SINDROMUL EKG DE ISCHEMIE-LEZIUNE ACUTĂ
SUBENDOCARDICĂ
– SINDROMUL EKG DE ISCHEMIE-LEZIUNE ACUTĂ
SUBEPICARDICĂ
3. Necroza
– EVOLUŢIA ASPECTULUI EKG ÎN IMA
1. STADIUL I (PRECOCE)
2. STADIUL II (INTERMEDIAR)
3. STADIUL III (TARDIV)
4. STADIUL IV (SECHELAR)
– DIAGNOSTICUL EKG TOPOGRAFIC AL IMA
Bibliografie
• Eugen Popescu – Compediu de electrocardiografie
clinică
• Corneliu Dudea – Atlas de electrocardiografie clinică
• Victoria Ulmeanu – Ghid practic de interpretare a
electrocardiogramei
• http://www.ecgteacher.com/