ROLUL MELOTERAPIEI IN REABILITARE

CONF. DR VERONICA OPREA UMF GR. T POPA IASI

  - The brain is a musical brain !  -Inteligente multiple:inteligenta muzicala, lingvistica, corporal kinestezica, logico-matematica etc

- Utilizarea activităţilor de expresie (activităţi de artterapie): folosirea mijloacelor de expresie artistică în scopuri terapeutice.

-Muzica reprezintă arta de a exprima sentimente şi idei cu ajutorul sunetelor combinate într-o manieră specifică.

 La subiectii normali muzica exercită: - determină stări afective tonice;- induce linişte, reducerea stărilor de tensiune şi

anxietate;- permite evadarea, induce o stare de securitate;- amplifică tonusul subiectului şi rezistenţa la

efort, -contribuie la învingerea unor obstacole inerente existenţei (ex. stări de boală sau handicap);

- facilitează comunicarea între persoane;- contribuie la dezvoltarea unor funcţii şi procese

psihice, începînd cu cele primare (senzaţii, percepţii şi reprezentări ) şi terminînd cu cele mai complexe( afectivitatea şi imaginaţia);

- ameliorează comportamentul şi socializează individul.

 Weigl introduce termenul de muzică

funcţională: muzica în terapie este destinată obiectivelor practice, în funcţie de nevoile subiecţilor.

Principalul obiectiv al meloterapiei este acela de a stabili contactul cu bolnavul/handicapatul mintal şi de a facilita comunicarea între el şi educatorul transformat în terapeut .

Deci în cadrul activităţilor de meloterapie, muzica este utilizată în scopul recuperării pe cît mai mult posibil a personalităţii decompensate a unor categorii de bolnavi.

Pentru atingerea acestui scop S. Ionescu sugerează realizarea unei diferenţieri tranşante între utilizarea muzicii în scop terapeutic şi utilizarea acesteia în scop recreativ.

Cercetările au demonstrat că instrumentele de percuţie, cum ar fi castanietele, clopotele, tamburinele, ţambalele, xilofoanele facilitează comunicarea, mai ales în cazul copiilor cu handicap mintal sever sau al celor timizi şi anxioşi.

La cei cu instabilitate emoţională utilizarea muzicoterapiei, determină:-diminuarea tensiunilor;-reducerea agresivităţii;-îmbunătăţeşte cooperarea în interiorul grupului;-ameliorează munca de echipă. Murphy a demonstrat că meloterapia îi ajută şi pe cei cu tulburări relaţionale, deoarece favorizează participarea spontană la activităţile de grup.

Dupa modul de desfăşurare: meloterapia poate fi : activă şi receptivă. 

Forma activă denumită şi directă: constă în diverse activităţi muzicale desfăşurate de subiecţii înşişi (muzica instrumentală sau vocală) executate individual sau în grup.

  Forma receptivă sau indirectă: este formă în care subiecţii audiază muzica. În auditia muzicala pasivitatea subiecţilor nu este totală, deoarece activitatea de recepţie solicită prin ea însăşi un anumit grad de participare.

În activităţile de meloterapie desfăşurate în învăţămînt de către educatori şi logopezi, se urmăresc următoarele obiective:•dezvoltarea interesului faţă de activităţile muzicale;•formarea şi dezvoltarea auzului muzical (cu elementele sale componente – simţ melodic, ritmic, armonico-polifonic);•educarea vocii ca principal mijloc de redare a muzicii;•formarea unor deprinderi practice muzicale (deprinderi de cînt, ritmice, melodice, armonico-polifonice, de interpretare, de utilizare a instrumentelor)•educarea deprinderilor de a asculta muzică;•integrarea unităţilor de învăţămînt în viaţa artistică;•cultivarea imaginaţiei şi creativităţii;•echilibrarea întregii personalităţi a copilului prin cultivarea unor trăsături de caracter pozitive;•dezvoltarea sociabilităţii copilului prin participarea la activităţile organizate pe grupuri de copii.

Pentru educatorii din şcolile ajutătoare aceste activităţi mai prevăd şi o serie de alte obiective impotante legate de:•îmbunătăţirea orientării spaţio-temporale şi a coordonării motrice;•educarea expresivităţii mimico-gesticulare;•nuanţarea exprimării verbale;•dezvoltarea sensibiltăţii cromatice muzicale;•determinarea unor stări de deconectare, bucurie, încîntare etc.

VÎRSTA MINTALĂ DESCRIEREA PERFORMANŢELOR MUZICALE 2-6 luni - se exprimă nediferenţiat prin mişcări ale braţului sau

piciorului, atunci cînd aude muzica;4-8 luni - întoarce capul în direcţia stimulului muzical;8-16 luni - se îndreaptă sau se tîrăşte în direcţia stimulului muzical;16-36 luni - ascultă atent timp de un minut sau mai mult;37-48 luni - bate din palme sau bate din picior, stînd jos;48-54 luni - cîntă stînd jos sau în picioare, bate din palme sau din

picioare;48-56 luni - bate din palme şi din picioare;48-62 luni - bate din mîini şi din picioare în ritmul muzicii;62-72 luni - cîntă la un instrument stînd jos sau din picioare72-84 luni - bate ritmul din picior, cîntă la un instrument şi vocal;> 84 luni - bate ritmul din picior, cîntă pe tonuri înalte şi din

instrument în acelaşi timp

Contribuţia muzicii la îmbunătăţirea motricităţii voluntare:  Mişcarea pe fond muzical se desfăşoara în următoarele etape:•ascultarea bătăilor într-o tobă: punerea în mişcare la zgomotul produs de aceasta şi oprirea la încetarea sa;•executarea de mişcări pe ritmuri de tobă; pe măsura accelerării ritmului se poate trece la sărituri şi chiar alergări;•desfăşurarea de mişcări pe anumite melodii, folosind modelul anterior;•executarea de jocuri de mişcare pe acompaniament muzical;•executarea de dansuri simple cu mişcări ample;•interpretarea unor dansuri în mod creativ, cu alegerea liberă a ritmului şi timpului de mişcare, cu intervenţia minimă din partea profesorului.

Terapia prin dans a fost utilizată cu succes în cazurile cînd comunicarea era blocată sau limitată, la copiii cu deficienţă mintală severă sau la autişti. Se afirmă ca „dansul ameliorează în special imaginea corporală a subiecţilor, fiecare identificîndu-şi prin dans propriul ritm corporal, ca individ şi ca membru al grupului de apartenenţă”.

MUZICOTERAPIA ŞI LIMBAJULMUZICOTERAPIA ŞI LIMBAJUL Redarea unui cîntec învăţat presupune atît execuţia exactă a liniei melodice, cît şi Redarea unui cîntec învăţat presupune atît execuţia exactă a liniei melodice, cît şi

pronunţarea corectă, pe silabe, a textului. pronunţarea corectă, pe silabe, a textului. --reglarea echilibrului dintre inspir şi expirreglarea echilibrului dintre inspir şi expir, ţinînd seama că majoritatea copiilor, în , ţinînd seama că majoritatea copiilor, în

special preşcolarii, vorbesc în inspir. Educatorul are sarcina de a urmări atent consolidarea special preşcolarii, vorbesc în inspir. Educatorul are sarcina de a urmări atent consolidarea vorbirii în expir;vorbirii în expir;

- - dezvoltarea auzului fonetic şi muzical,dezvoltarea auzului fonetic şi muzical, prin emisii de vocale şi silabe prezentate în prin emisii de vocale şi silabe prezentate în diferite combinaţii sub formă de joc, pronunţate în expir. Acestea pot fi executate prin diferite combinaţii sub formă de joc, pronunţate în expir. Acestea pot fi executate prin îmbinarea armonioasă a sunetelor muzicale în sens ascendent/descendent, respectînd îmbinarea armonioasă a sunetelor muzicale în sens ascendent/descendent, respectînd treptele scării muzicale;treptele scării muzicale;

- - coordonarea dintre respiraţie-pronunţie-mişcarecoordonarea dintre respiraţie-pronunţie-mişcare..    FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢILOR EDUCAŢIONAL-TERAPEUTICE DE TIP FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢILOR EDUCAŢIONAL-TERAPEUTICE DE TIP

MUZICALMUZICAL    Terapia educaţională realizată prin muzică apelează la următoarele tipuri şi Terapia educaţională realizată prin muzică apelează la următoarele tipuri şi

forme de organizare şi desfăşurare a activităţilor muzicale:forme de organizare şi desfăşurare a activităţilor muzicale: cînteculcîntecul jocurile muzicalejocurile muzicale jocurile muzicale-exerciţiujocurile muzicale-exerciţiu jocurile cu text şi cîntecjocurile cu text şi cîntec audiţiile muzicale audiţiile muzicale bilităţile acestora de a-şi cooorlor muzicale, urmărind sincronizarebilităţile acestora de a-şi cooorlor muzicale, urmărind sincronizare

Conditii de ascultare:

•Este recomandat sa fii singur in camera pentru a nu fi deranjat in timpul ascultarii;

•Sursa sonora sa fie la 2-3 metrii de scaunul sau fotoliul in care va asezati;

•Sa fie indepartate din campul vizual obiecte sau fotografii care va trezesc amintiri;

•Scaunul sa nu fie nici prea inalt nici prea scund pentru a nu ingreuna circulatia sangelui;

•Mainile vor fi asezate pe langa corp, iar pcioarele paralele, nu incrucisate, pt. a facilita circulatia energetica in meridianele corpului.