lp 2 fracturi generalitati

8/13/2019 Lp 2 Fracturi Generalitati

1/108

ORTOPEDIE -

TRAUMATOLOGIESEF DE LUCRARI

DR. UNGURIANU SORIN


2/108

ORTOPEDIA SE OCUPA DE CORECTIA SI

TRATAREA AFECTIUNILOR CE APAR LA

NIVELUL SCHELETULUI

ORTO = DREPT

PEDOS = PICIOR

TRAUMATOLOGIA SE OCUPA DE EFECTELEAGRESIUNILOR AGENTILOR TRAUMATICIDIRECTI SI INDIRECTI LA NIVELULULSCHELETULUI OSOS


3/108

TRAUMATOLOGIA

FRACTURI GENERALITATI, ENTORSE, TRAUMATISME TENDOANE SI

TRAUMATISME MUSCULARE LUXATII FRACTURILE MEMBRULUI SUPERIOR SI A

CENTURII SCAPULARE FRACTURILE MEMBRULUI INFERIOR FRACTURILE COLOANEI VERTEBRALE SI A

CENTURII PELVINE POLITRAUMATISMELE PROTEZAREA MEMBRELOR


4/108

ORTOPEDIA

DIFORMITATILE COLOANEI VERTEBRALE OSTEODISTROFII: OSTEONECROZE,

OSTEOCONDROZE;

OSTEOPOROZA, OSTEOLIZA,OSTEOMALACIA ARTROZELE INFECTIILE OSOASE TUMORILE OSOASE LUXATII CONGENITALE, MANIFESTARI

OSOASE DIN COLAGENOZE


5/108

FRACTURI DEFINITIE

Fracturao solutie de continuitatela nivelul osului, produsa in urmaunui traumatism de o oarecare

violenta; uneori, fractura se producein urma unui traumatism de maimica importanta, care actioneaza

asupra unui os fragilizat printr-osuferinta anterioara (osteoporoza,tumoare osoasa, osteita etc.).


6/108

fracturi


7/108


8/108

ETIOLOGIE

Frecventa.Se apreciaza ca fracturile reprezinta 10% dintotalul traumatismelor si sunt de 10 ori mai frecvente decat

luxatiile. Aceasta frecventa creste in mod deosebit incazuri de catastrofe, accidente de circulatie.

Varsta: frecventa cea mai mare se situeaza intre 20

40 de ani.La copii frecventa lor este mai mica, daca le raportam lanumarul mare de traumatisme pe care acestia le sufera.Aceasta se explica prin elasticitatea mai mare a oaselor,prin greutatea mai mica a corpului si prin masa muscularamai redusa. In schimb decolarea epifizara este mai

obisnuita.La batrani, fractura se produce si dupa un traumatism maiputin violent, din cauza fragilitatii particulare a osului prinosteoporoza.


9/108

MECANISME DE PRODUCERE

DIFERA IN FUNCTIE DE STRUCTURA OSULUI: OS SANATOS OS BOLNAV: - OSTEOPOROZA

- METASTAZA OSOASA


10/108


directe si indirecte

1.Fracturile directe.Fractura se produce lanivelul la careactioneaza forta

reprezentata prinzdrobire, compresiunesau soc violent. Acesteasunt fracturile din marile

accidente care seasociaza cu leziuni maimult sau mai putingrave ale partilor moi.


11/108

FRACTURI DIRECTE


12/108

FRACTURI DIRECTE


13/108

FRACTURA DIRECTA


14/108


2.Fracturile indirecte.Fractura se produce inalt loc decat acolo undea actionat agentul

traumatic. Acestefracturi sunt cele mainumeroase si, dupamodul de aplicare a

traumatismului, se potproduce diferite tipurianatomopatologice defracturi.


15/108

FRACTURI INDIRECTE


16/108

FRACTURI INDIRECTE


17/108


18/108

FRACTURI PRIN FLEXIUNE


19/108

FRACTURI PRIN COMPRESIUNE


20/108

MECANISME

DE PRODUCERE

tractiune, in urmacontractiilor musculareviolente care duc la

smulgerea unor fragmenteosoase, ce reprezinta zonede insertie tendinoasa, saufracturile parcelare ale

epitfizelor prin tractiuneligameretara ;

torsiune,cand forta

vulneranta produce orasucire a membrului,determinand totodata ofractura spiroida sauhelicoidala.


21/108

FRACTURI PRIN

TORSIUNE


22/108

TIPURI DE FRACTURI

Fracturile incomplete se observa mai ales la copii si seprezinta sub urmatoarele forme :

deformarea osului in grosime, care are loc printr-unmecanism de presiune in lungul osului. In aceste conditii seproduce mai mult o dislocare trabeculara in regiuneametafizara care se traduce radiografic printr-o usoaraingrosare fusiforma sau in inel;

ruperea incompleta sau inflexiunea se observa la copii,cand datorita elasticitatii osului si a grosimii 'periostului, seproduce un traiect de fractura care intereseaza numaicorticala dinspre convexitatea osuiui.Este clasica fractura en bois vert .


23/108

ruperea incompleta

sau inflexiunea seobserva la copii,cand datoritaelasticitatii osului sia grosimii

'periostului, seproduce un traiectde fractura careintereseaza numaicorticala dinspre

convexitatea osuiui. FRACTURA IN LEMN

VERDE

FRACTURILE COPILULUIDeformarea n grosime


24/108

FRACTURILE COPILULUI

Clasificarea SALTER


25/108

FracturSALTER I

FRACTURILE COPILULUIClasificarea SALTER


26/108

FracturSALTER II



27/108

FracturSALTER III



28/108

FracturSALTER IV



29/108

FracturSALTER V



30/108

GRAVITATE

SPIROID OBLIC TRANSVERS CU AL TREILEA FRAGMENT BIFOCAL COMINUTIV

ANATOMIE PATOLOGIC- FRACTURILE COMPLETE Traiectul de fractura poate sa aiba sediul variabil, incaz de fractura directa si, dimpotriva, sa se situezela nivelul punctelor slabe ale osului, daca fractura

este indirecta. El poate sa fie transversal, oblic,spiroid, longitudinal.


31/108

Spiroid

ANATOMIE PATOLOGICTraiect de fractur


32/108

Oblic



33/108


34/108

Cu al treileafragment



35/108

Bifocal



36/108


Cominutiv


37/108

Deplasarea fragmentelor este variabila, uneori

minora, alteori este complexa.

Aceasta deplasare se poate face: -prin translatie, cand unul din fragmente este

deplasat inainte, inapoi, intern sau extern fatade celalalt fragment;

-prin ascensiunea unui fragment in lungulceluilalt, producand incalecarea lor;

-prinrotatie, cand un fragment se roteste injurul axului sau longitudinal, in vreme cecelalalt ramane imobil, sau ambele fragmentese rotesc unul fata de celalalt; in aceste cazuriexista decalajul, fragmentelor ;

- prinunghiularea unui fragment fata decelalalt.


38/108

Translaie nclecare Angulaie Rotaie

ANATOMIE PATOLOGICDeplasri

Diastazis nfundare


39/108


Fr deplasare


40/108

Translaie



41/108

nclecare



42/108

Angulaie



43/108

Diastazis



44/108


45/108


46/108

nfundare



47/108

SEDIUL FRACTURII este important pentru diagnostic,

prognostic si tratament;

unui os lung i se disting: diafiza, douametafize si doua regiuni epifizare;

intre metafiza si epifiza, la copil existaplacile de crestere;

fractura diafizara are o suprafata redusade contact;

fractura metafizara si epifizara aresuprafata mai intinsa de contact;

fracturile epifizare au uneori traiectulsituat articular, in acest caz se numescfracturi intraarticulare.


48/108

Diafizar

Metafizar

Articular

ANATOMIE PATOLOGICSediu


49/108

Semne deprobabilitate

deformare scurtare echimoz durere la palpare

Semne de certitudine

mobilitate anormal crepitaieosoas netransmisibilitatea

micrii

ntrerupereacontinuitiiosoase

SEMNELE FRACTURILORSemne locale

NU SE CAUT


50/108

EXAMEN RADIOLOGIC

Doua incidente avand intre ele un unghi

de 90 (fata si profil); rareori sunt necesaresi incidente oblice; Doua articulatii vecine focarului de frctura; Radiografii ale celor doua membre

comparativ (necesare relativ rar); Imediat dupa traumatism, unele traiecte

de fractura sunt dificil de descoperit(exemplu: fractura de scafoid); pentru a

evita o greseala se vor executa in astfelde cazuri doua radiografii: in urgenta si la10-14 zile dupa accident.! radiografiile trebuie sa fie de bunacalitate


51/108

EXAMENE PARACLINICE


52/108

EXAMENE PARACLINICE

Scintigrafia Tc99

EXAMENE PARACLINICE


53/108

EXAMENE PARACLINICE

Rezonanamagneticnuclear

Fracturosteocondral

condil femural

EVOLUTIE


54/108

EVOLUTIE

fractura evolueaza catre sudura extremitatilorfracturate printr-o formatie denumita calus.

PATRU FAZE EVOLUTIVE

1Faza hemoragica si hiperemica(faza psoudoinflamatorie).

revarsatul sanguin,hematomul post fracturar, se retrage2. Faza calusului fibros:. Celulele conjunctive nediferentiate care auinvadat hematomul se multiplica si se transforma in celule formatoarede os (osteoblaste) si de cartilaj (condroblaste) Acest tesut deneoformatie duce la unirea fragmentelor osoase cu un calus fibros, ininteriorul caruia se gasesc si insule de tesut cartilaginos .3. Faza calusului osos primitiv: Catre a treia saptamana de evolutie,calusul fibros incepe sa se mineralizeze iar zonele cartilaginoase incep sasufere un proces de osificare encondrala, astfel ca se ajunge la un calusosos primitiv cu trabeculatie dezordonata.4. Faza calusului ososdefinitiv dureaza pana la 2 3 luni


55/108

C


56/108

Complicat i ile generale imediate.

Ele sunt consecinta traumatismului si sunt

dependente de violenta acestuia si deteren. Congestia pulmonarase instaleaza la

batrani repede dupa traumatism, ducand

la bronhopneumonie grava. Tulburari urinareapar la batrani cu

adenom de prostata care, pana la accidenturinau multumitor.

Infectia urinara, care urmeaza retentieide urina cu azotemia consecutiva, poatesa pericliteze viata accidentatului.


57/108

Complic ati i locale imediate


58/108

Complic ati i locale, imediate

1.Fractura deschisa. Comunicarea focarului defractura cu exteriorul se poate face printr-o plaga

produsa din afara de catre agentul vulnerant. Inacest caz plaga este mare, adesea anfractuoasa,cu corpi straini inclusi si practic infectata. Alteori,comunicarea focarului cu exteriorul se facedinauntru, prin inteparea pielii si a tesuturilor moi

de catre unul din fragmentele osoase, cu ocaziaunei mobilizari imprudente a fragmentelor sau inurma unei tentative de reluare a mersului,imediat dupa accident. In aceste cazuri plagaeste punctiforma si fractura poate sa fie

considerata neinfectata.Comunicarea focarului de fractura cu exteriorulface ca hematomul fracturar sa se scurga (si prinaceasta se intarzie procesul de cicatrizare), iar pede alta parte se deschide poarta pentru infectie.

COMPLICAIILE FRACTURILOR


59/108

III A

III CII

III BI

COMPLICAIILE FRACTURILORFractura deschis


60/108

2.Infectarea focaruluide fractura perturba in

mod grav procesul de consolidare, ajungandu-sela osteita si pseudartroza.Infectia duce la lichefierea calusuluifibrinoproteic din primele zile, datorita toxinelor

microbiene de tipul streptokinazei. In mediulseptic diferentierea celulara spre liniacondroblastica si cea osteoblastica nu se maiproduce, incat se scoate din mecanismul osificariicontributia osteoblastelor. Prin toate acestemecanisme, infectia se dovedeste a fi un factorinhibitor al procesului de consolidare.


61/108



62/108

Leziuneprimar

COMPLICAIILE FRACTURILORLeziune nervoas

Leziune secundar

4 Leziunile vasculare duc la hemoragii


63/108

4.Leziunile vasculareduc la hemoragiimari prin ruperea unor vase importante,cu instalarea unei anemii grave. Inteparea

unui vas de calibru mare duce laconstituirea unui hematom pulsatil sau aunui anevrism.

5.Trombozele venoase.Sunt cunoscuteedemele cronice ale membrelor dupascoaterea aparatelor gipsate deimobilizare a fracturilor. Frecventa

complicatiilor trombotice la nivelulmembrului pelvian este mai mare lapersoanele in varsta si la cei cu deficientecardiace.


64/108

Arteriografie n fractura diafizeifemurale

COMPLICAIILE FRACTURILORLeziune arterial


65/108

6.Ischemia. Membrele pot sa fie private, din cauzediverse, de circulatia sanguina intr-un mod maimult sau mai putin important.

a) Ischemia cutanata duce la formarea escarelor

care, in momentul desprinderii, deschide focarulde fractura si produce infectarea ei secundara.De obicei, aceste escare se produc prin apasareaaparatului gipsat asupra eminentelor osoase(maleole, calcii, crestele iliace) si pot sa fieevitate printr-o atenta aplicare a gipsului.

b) Daca ischemia este mai profunda ea poate sa


66/108

b) Daca ischemia este mai profunda ea poate saatinga nervii, producand o paralizie, care poatesa fie definitiva, daca circulatia nu se restabileste.

Ischemia la nivelul muschilor produceinfarctizarea lor cu scleroza si retractieconsecutiva. Aceste ischemii musculare,frecvente la nivelul antebratului, constituiesindromul Volkmann) si, leziuni similare pot sa fieintalnite si la nivelul gambei si al piciorului.

c) Cand ischemia este intinsa si mai accentuatase produce gangrena membrului.

7.Interpunerea de parti moi care vor favorizainstalarea pseudartrozei



67/108

Lipsa crepitaieiosoase Diastazis

COMPLICAIILE FRACTURILORInterpoziia

Complicat i i locale tardive


68/108

Complicat i i locale tardive

1.Calusul viciosseintalneste cand fractura nu

a fost corect redusa saucand deplasarea s-areprodus sub aparatulgipsat. Desi fractura s-avindecat, restabilirea

continuitatii osoase s-afacut in asa fel, incat eaantreneaza tulburarifunctionale.

2.Intarzierea de

consolidare.Intarziereade consolidare a fracturilorpoate sa tina de o reducereimperfecta a fragmentelorsau de o contentieinsuficienta a lor.

3.Pseudartroza.


69/108

3.Pseudartroza.In intarzierea de consolidare, osificarea

reparatoare se efectueaza, dar cu mare

intarziere, ceea ce are ca rezultat o prelungire atimpului de vindecare. Intarzierea de consolidareeste o stare tranzitorie, care poate sa evoluezespre vindecare sau spre pseudartroza.

Pseudartroza este, dimpotriva, o staredefinitiva; fara interventie chirurgicalaactivitatea osteogenica este definitiv oprita.

In aprecierea starii de pseudartroza, factorultimp nu poate fi invocat. Cel mai bun criteriuclinic este disparitia durerii din focar lamobilizarea fragmentelor.

T i ti i t t l i d d t


70/108

Trei tipuri anatomopatologice de pseudartroze: 1.Pseudartroza fibrosinovialarealizeaza o adevarata

articulatie rudimentara, cu extremitatile osoaseoperculate si modelate unul pe celalalt, cu o capsulaarticulara si legaturi fibroase interfragmentare si adeseacu o cavitate sinoviala. Aceasta varietate de pseudartrozaeste rara.

2.Pseudartroza fibroasaeste cea mai frecventa.Extremitatile osoase sunt densificate, uneori efilate, maifrecvent sunt ingrosate, in picior de elefant, cu canalul

medular operculat. Intre, fragmente se gaseste un tesutfibros dens si dur, ceea ce face ca focarul depseudartroza sa fie putin mobil si impotenta functionalaredusa, bolnavul putand, sa mearga cu pseudartroza.Alteori, extremitatile osoase sunt largi, dar rarefiate, cuosteoporoza; aceasta varietate, din punct de vedere

terapeutic, este favorabila. 3. Pseudartroza flotanta. Spatiul interfragmentar estemult mai larg, ajungand la 812 cm si este umplut cutesut fibros. Extremitatile osoase sunt efilate,eburnificate, cu obliterarea canalului medular.

PSEUDARTROZA FIBROASA


71/108

PSEUDARTROZA FIBROASA


72/108

PSEUDARTROZA FIBROSINOVIALA


73/108

Starea generala a bolnavului. S-a


74/108

Starea generala a bolnavului. S aincriminat altadata sifilisul, diabetul,malaria, ca fiind responsabile de

instalarea pseudartrozei. Greseli de tratament:

-greseli de reducere,;

-greseli de imobilizare, prinimobilizarea insuficienta sau de preascurta durata;

-greselilor de tehnica chirurgicala

prin: lipsa de asepsie, deperiostarelarga, fixare defectuoasa afragmentelor, folosirea unor materiale

de osteosinteza neadeevate.


75/108

FRACTURA PE


76/108

FRACTURA PE

OSTEOPOROZA Clinic, osteoporozaposttraumatica se

manifesta prin dureripermanente laincercarile demobilizare, atrofie

musculara, tulburarivasomotorii(manifestate princianoza, raceala,hiperhidroza) si printr-

un edem dur, situatpe fata dorsala apiciorului sau a mainii.

Radiografic, se


77/108

EXAMEN RADIOGRAFICRadiografic, seconstata odemineralizare

intensa a oaselormainii sau alepiciorului, cat si aextremitatilor oaselorlungi din vecinatate.Aceasta decalcifiereeste la inceputlacunara, cualternante de zone

osoase cu structuranormala cu altele incare orice structuradispare, dand oaselorun aspect patat.

TRATAMENTUL FRACTURILOR


78/108

TRATAMENTULFRACTURILOR

Obiectivul principal al tratamentuluifracturilor il constituie restabilireafunctiei si, pe cat posibil, si a formeimembrului. De aceea tratamentul

trebuie sa realizeze:

Refacerea, pe cat posibil anatomica, a

osului fracturat, prin reducereafracturii si imobilizarea ei pana laformarea unui calus solid.


79/108

Mentinerea in stare functionala a

articulatiilor, muschilor si circulatieimembrului sau restabilirea cat mairapida a acestora. Acestea serealizeaza prin reducerea timpului de

imobilizare la minimum necesar,compatibil cu consolidarea fracturii siprin instituirea, cat mai precoce, aunui tratament de recuperarefunctionala, prin contractii muscularesi mobilizarea articulara chiar dintimpul imobilizarii fracturii.

Metode:

1 t t t l t di f d hid


80/108

1. tratamentul ortopedic, fara deschiderea

focarului de fractura

2. tratamentul chirurgical.reducerea fracturii.: usurata daca

contractura musculara este anihilataprin anestezie sau prin tractiune

continua, timp suficientimobilizarea ei.: aparatul gipsat trebuiesa imobilizeze cel putin o articulatiedeasupra si o alta sub focarul de

fractura, evitand astfel miscarile derotatie in ax. Membrul trebuie sa fieimobilizat, pe cat posibil in pozitiefunctionala, pentru a preveni redorile,

atrofia musculara si osoasa.

PRIMUL AJUTOR


81/108

PRIMUL AJUTOR

Prima etapa este la locul accidentului:

1. calmarea durerii2. degajarea corecta a bolnavului cu evitarea

unor miscari care pot produce complicatii(exemplu: evitarea flexiei in traumatismelecoloanei vertebrale)

3. refacerea aproximativa a anatomiei regiuniiprin tractiunea in ax;

4. imobilizarea provizorie, care in aceastaetapa este de cele mai multe oriimprovizata: se utilizeaza mijloace avute laindemana (bete, scanduri, cartoane, usa)

A doua etapa a primului ajutor este acordata de


82/108

A doua etapa a primului ajutor este acordata de

persoane specializate

administrarea unui calmant eventual pansament (fractura deschisa) reducerea aproximativa prin tractiune in

ax imobilizare provizorie corecta a fracturii eventuala seroprofilaxie antitetanica

(fractura deschisa)

garou in cazul leziunilor vasculare (oraaplicarii garoului va fi mentionata pebiletul de trimitere)

TRATAMENTUL CONSERVATOR

d di


83/108

metoda ortopedica pura

metoda extensiei continue

metoda functionalaMETODA ORTOPEDICA PURA intrebuintata in cazul fracturilor stabile sau fara deplasare se face in trei timpi: reducerea, imobilizarea si reeducarea

functionala.Timpul I: reducerea fracturii deplasate anestezie adecvata care inlatura durerea si spasmul reducere prin extensie, contraextensie si manipulare in focar reducerea instrumentalaTimpul II:contentia (imobilizarea) fracturii se face cu ajutorul aparatului gipsat aparatul gipsat va respecta urmatoarele reguli: sa fie necaptusit, bine mulat sa cuprinda o articulatie deasupra si alta sub focarul de fractura sa fie aplicat in pozitie functionala sa lase extremitatile libereTimpul III: reeducarea functionala

METODA EXTENSIEI CONTINUE


84/108

METODA EXTENSIEI CONTINUE

indicata in fracturile instabile (oblice lungi,spiroide sau cominutive)

reducerea se obtine in timp se face printr-un sistem compus din brosa

si potcoava, cablu, scripeti, greutati contraextensia se face prin inclinarea

patului bolnavului pot fi necesare manipulari in focar cu

benzi circulare sau saculeti cu nisip combinarea extensiei continue cu

aparatul gipsat: dupa reducerea fracturiiprin extensie continua in primele 14-21zile, imobilizarea se va continua cuaparatul gipsat


85/108

METODA TRATAMENTULUI FUNCTIONAL

propusa de Lucas-Championniere se bazeaza pe principiul abandonarii

fracturii in scopul salvarii vietii permite mobilizarea bolnavului in

absenta tratamentului fracturii

TRATAMENTUL CHIRURGICAL


86/108

TRATAMENTUL CHIRURGICAL

Metoda de tratament care vizeazarestabilirea continuitatii osuluifracturat (sectionat sau rezecat) cu

ajutorul unor materiale biologice saumetalice poarta numele deosteosinteza

Osteosinteza ridica trei probleme:indicatia metodei, alegereamaterialului de fixare si tehnica deintroducere


87/108

TIPURI

DEOSTEO

SINTEZA


88/108

TIPURI DE OSTEOSINTEZA


89/108

OSTEOSINTEZA CU FIXATOR EXTERN


90/108

OSTEOSINTEZA CU FIXATOR EXTERN

PROTEZE


91/108

PROTEZE


92/108

MATERIALE DE OSTEOSINTEZA


93/108

MATERIALE DE OSTEOSINTEZA

OSTEOSINTEZA CENTROMEDULARA:-cui Gamma- tija Kunther

- tija Ender OSTEOSINTEZA CU PLACI SI SURUBURI:

- complex DHS sau DCS- placi si suruburi

- suruburi- brose, saibe


94/108

CUI GAMMA

FOLOSIT

PENTRU

OSTEOSIN-TEZA

CENTROME-

DULARA


95/108


96/108

Osteosinteza cu tije Ender


97/108

LAMA PLACA LA 95 GRADE VERSUS COMPLEX OCS


98/108

LAMA PLACA LA 95 GRADE VERSUS COMPLEX OCS


99/108

TIPURI DE PLACI DE

FIXARE A FRACTURILOR

EPIFIZARE

TIPURI DE PLACI PENTRU REZOLVAREA FRACTURILOR DE

TREIME INFERIOARA DE FEMUR: IN STANGA LAMA PLACA LA 95


100/108

TREIME INFERIOARA DE FEMUR: IN STANGA, LAMA PLACA LA 95

GRADE, IAR IN DREAPTA, PLACA SPECIALA

PLACI SPECIALE DE RECONSTRUCTIE


101/108

PLACI SPECIALE DE RECONSTRUCTIE

OSTEOSINTEZE CU PLACI SI SURUBURI SI


102/108

BROSE CENTROMEDULARE


103/108

ALTE TIPURI DE FIXATOARE EXTERNE


104/108

FOLOSITE IN FRACTURILE DESCHISE

PROTEZE BIPOLARE SI UNIPOLARE CU


105/108

INDICATIE IN FRACTURILE DE COL FEMURAL

TIPURI DE PROTEZE: PROTEZA MOORE IN STANGA,


106/108

IAR IN DREAPTA PROTEZA TOTALA CIMENTATA

PROTEZA TOTALA DE GENUNCHI


107/108

PROTEZA TOTALA DE GENUNCHI


108/108

lp 2 fracturi generalitati

Documents