LOCUIRE

TEMATICA CURSULUI

LocuireHabitatNecesitatiAspiratiiLocuinta: program de arhitecturaLocuinta- ansamblu urban-orasLocuire urbana/ locuire ruralaDeterminantiContext/climaFormaFunctiuneRelatii/ grupari functionaleMorfologieLocuinta unifamiliala izolataIzolata/cuplataInsiruite/ covor/terasateLocuinte semicolectiveLocuinte colectiveLocuinte pentru tineri/batraniLocuinte colective de mica si medie inaltimeLocuinte colective inalte

LOCUIRE

Locuirea este una dintre problemele majore ale omenirii n strns legtur cu dezvoltarea social i economic.Este aproape de importana alimentaiei i sntii i ntr-o strns legtur cu mediul nconjurtor i problema energiei.

Locuirea a fost, este i probabil va mai fi o lung perioad de timp o problem continu.

Depind sfera individual i cea familial satisfacerea solicitrilor a devenit n multe ri ale lumii o problem de stat.

Locuirea este o problem decisiv pentru calitatea vieii: individului, familiei, societii.

Problema locuinei este extrem de important prin implicaiile n domeniul idealurilor sociale, deciziilor politice i este supus constrngerilor limitelor economice i tehnice.

POPULATIA LUMII

TARA

2006-07-01iericrestere zilnica2008

World6,525,170,2646,578,158,222203,8006,578,362,022

China1,313,973,7131,319,496,00321,2401,319,517,242

India1,095,351,9951,106,119,45541,4131,106,160,868

United States of America298,444,215300,378,7887,441300,386,228

Indonesia245,452,739247,918,0269,482247,927,508

Brazil188,078,227189,471,5525,359189,476,911

Pakistan165,803,560168,271,9899,494168,281,483

Bangladesh147,365,352149,559,2798,438149,567,717

Russia142,893,540142,516,927-1,449142,515,479

Nigeria131,859,731134,095,2058,598134,103,803

Japan127,463,611127,481,77070127,481,840

Mexico107,449,525108,337,3823,415108,340,797

TARA

2006-07-01iericrestere zilnica2008

Germany82,422,29982,410,557-4582,410,511

France60,876,13661,027,90958461,028,493

United Kingdom60,609,15360,730,03946560,730,504

Italy58,133,50958,150,0736458,150,137

Spain40,397,84240,435,25214440,435,395

Poland38,536,86938,523,144-5338,523,091

Canada33,098,93233,306,41279833,307,210

Romania22,303,55222,284,487-7322,284,414

Australia20,264,08220,386,77747220,387,249

Netherlands16,491,46116,549,02322116,549,244

Greece10,688,05810,701,7625310,701,815

Portugal10,605,87010,633,06810510,633,172

Belgium10,379,06710,388,6783710,388,715

Czech Republic10,235,45510,231,080-1710,231,064

Serbia10,160,04510,162,216810,162,225

Hungary9,981,3349,963,559-689,963,491

Sweden9,016,5969,026,872409,026,912

Austria8,192,8808,198,132208,198,153

Bulgaria7,385,3677,340,124-1747,339,950

Denmark5,450,6615,463,474495,463,523

Finland5,231,3725,236,589205,236,609

Norway4,610,8204,623,301484,623,349

Bosnia and Herzegovina4,498,9764,542,2401664,542,407

Croatia4,494,7494,493,788-44,493,785

Moldova4,466,7064,475,615344,475,649

Ireland4,062,2354,095,5121284,095,640

Aglomeratii urbane : top 25 - 2005nraglomeratia, tarapopulatia1975 populatia2005 populatia2015

1.Tokyo, Japan26,615,00035,197,00035,494,000

2.Ciudad de Mxico (Mexico City), Mexico10,690,00019,411,00021,568,000

3.New York-, USA15,880,00018,718,00019,876,000

4.So Paulo, Brazil9,614,00018,333,00020,535,000

5.Mumbai (Bombay), India7,082,00018,196,00021,869,000

6.Delhi, India4,426,00015,048,00018,604,000

7.Shanghai, China7,326,00014,503,00017,225,000

8.Kolkata (Calcutta), India7,888,00014,277,00016,980,000

9.Jakarta, Indonesia4,813,00013,215,00016,822,000

10.Dhaka, Bangladesh2,173,00012,430,00016,842,000

12.Karachi, Pakistan3,989,00011,608,00015,155,000

13.Lagos, Nigeria1,890,00010,886,00016,141,000

Orasenrorastarapopulatia

1.Mumbai (Bombay)India11,914,398

2.So PauloBrazil11,016,703

3.ShanghaiChina10,996,500

4.MoscowRussia10,101,500

5.SeoulSouth Korea9,820,171

6.DelhiIndia9,817,439

7.KarachiPakistan9,339,023

8.IstanbulTurkey8,831,805

9.BeijingChina8,689,000

10.Mexico CityMexico8,591,309

11.TokyoJapan8,483,050

12.JakartaIndonesia8,389,443

13.ShenzhenChina8,277,500

14.New York CityUSA8,085,742

15.TehranIran7,796,257

16.CairoEgypt7,629,866

17.LondonUnited Kingdom7,429,200

18.LimaPeru7,029,928

19.BogotColombia6,776,009

20.BangkokThailand6,320,174

LOCUINTE NORVEGIA

TotalLocuinte unifamilialeLocuinte cuplateLocuinte insiruiteLocuinte colective

Total tara2 214 7701 200 816202 725250 583463 172

Oslo292 41426 18219 20029 212209 819

Conceptul de locuire primete teoretic interpretri diferite, dar simplificnd putem spune c locuirea semnific folosirea unui spaiu, ocuparea, amenajarea i nsuirea lui de ctre om ca individ i colectivitate corespunztor unor moduri de via, unor condiii de mediu natural specifice, dezvoltare economic, social i orientri politice.

- Sensul locuirii a evoluat istoric de la ocuparea individual a unui spaiu la utilizarea social a spaiilor, caracteristic a fenomenului urban modern. Dimensiunea social a existenei urbane n general i a locuirii n particular, are n prezent o pregnan tot mai evident.

n aezrile umane contemporane se constat o multiplicare a relaiilor care condiioneaz existena uman, care solicit o cantitate i o diversitate tot mai mare de activiti i spaii organizate.

- Locuina elementul de baz dotrile, echipamentele edilitare, spaiile de munc, toate n interaciune conduc la un anumit model de organizare a spaiului i la o anumit imagine a acestei organizri interdependente. Din aceste interdependene rezult un anumit spaiu locuit cu anumite caracteristici ale modului de organizare, de confort i imagine.Aceste caracteristici reprezint o component de baz a unui indicator global de apreciere a unei colectiviti calitatea vieii.

Locuirea urban ca fenomen global se manifest la 3 niveluri de organizare i ierarhizare spaio-funcional i social:

1) Unitatea primar de locuit, sau celula de baz, care are ca funcie satisfacerea nevoilor de locuire ale individului i grupului familial.

2) Locuina colectiv rezultat din asocierea unor uniti de baz i a unor spaii, funciuni de utilizare comun, exprimat n entiti arhitectural constructive cldiri de locuine colective.

3) Ansamblul rezidenial de locuit, cu problemele specifice determinate de:

A - densitate numar de niveluri,

B - dotriile sociale, culturale, de petrecerea timpului liber, a circulaiilor i spaiilor plantate.

HABITATUL UMAN nsumeaz la cele enumerate mai nainte pe toate celelalte, la scara aezrii umane. Habitatul uman este reprezentat de totalitatea aezrilor.

n sens general habitatul reprezint spaiul bio-geo-climatic ocupat de o specie (un animal, o plant) caracterizat prin condiii favorabile existenei speciei i ansamblului ei.

- Cuprinde cadrul sau mediul natural i cel amenajat care poate fi rezultat al aciunilor instinctive (la animal) sau rationale, construite, orientate spre un scop bine precizat (la om).- Habitatul uman este mediul artificial creat de om i mediul natural amenajat o sintez natural-artificial destinat desfurrii vieii individuale, familiale i sociale.- Din punct de vedere funcional habitatul uman este constituit din: locuin i prelungirile ei exterioare, echipamente diverse i prelungirile lor exterioare, locuri de munc i circulaie, spaii plantate, spaii destinate activitatilor sociale, muncii, culturii, loisirului.- Din punct de vedere morfologic habitatul uman poate fi definit ca ansamblul sistemelor spaial-constructive care creeaz mediul propice existenei umane.

LOCUINA N CADRUL HABITATULUI

Pentru a fi potrivit necesitilor, aspiraiilor i a fi nsuit de utilizatori, o locuin solicit un grad de adecvare ntre:- tipul de organizare, structurare- modul de via modul de locuire.

Modul de locuire reprezint modul de utilizare al locuinei, n sens restrns, al ansamblului cldirilor auxiliare i al prelungirilor locuinei la nivelul aezrii umane, pentru satisfacerea funciunilor specifice, din punct de vedere fizic i spiritual.

Dei cerinele biologice nu s-au modificat substanial, evoluia modului de locuire se manifest n domeniul confortului fizic: temperatur, umiditate, ventilaie, iluminat, echipare sanitar, al preparrii alimentelor.Progresul tehnic a adus cu sine o serie de avantaje n domeniile mai sus amintite, dar i al confortului acustic, controlului vecintilor, securitii, asigurnd i protecia psihic a individului i familliei.Progresul tehnic a adus i posibiliti de informare i contact (telefon, radio, tv, internet,) la nivelul locuinei, dar: o serie de funciuni, n care contactele interumane se manifest n spaiul public activnd contacte sociale directe, se pot restrnge n spaiul locuinei conducnd la izolare i lips de participare la viata sociala.

DIFERENA NTRE LOCUIREA URBAN I CEA RURAL

n rile dezvoltate industrializate i urbanizate, locuinele de la ora i de la sat nu se deosebesc n esen n privina: dimensiunilor, organizrii interioare, confortului, dotrii tehnice.

Diferenele apar n afara locuinei, la nivelul: vecintilor imediate, al ansamblului al aezrii umane n totalitatea ei.

Locuina urban are drept caracteristic organizarea complex a unei cantiti net superioare de celule de locuit n agregate de locuire urban.Modul de grupare a unitilor individuale l reprezint cldirile de locuit colective sau semicolective. O caracteristic important a modului de locuire urban ca urmare a utilizrii acestor agregate de locuire l reprezint : densitatea /unitatea teritorial care este net superioar celei a satului.

Locuina rural este n general autonom i autoeficient, putndu-se realiza pe o anumit suprafa de teren cele necesare traiului individual sau familial.

Locuina urban utilizeaz aceeai suprafa de teren n sensul unei dezvoltri cantitative i depinde de celelalte componente ale oraului i teritoriului nconjurtor pentru producerea hranei, energiei.

Diferenierea ntre locuirea urban i cea rural este dat de caracteristicile calitative, ritmul, intesitatea, diversitatea relaiilor i opiunilor posibile n cadrul locuirii urbane, att la nivel funcional, social, cultural, la nivelul relaiilor dintre locuine i celelalte componente ale habitatului uman.Locuirea rural poate avea toate avantajele tehnice, dotrile specifice oraului, dar ritmul rmne lent. Categoriile sociale sunt mai puin difereniate de la periferie spre centru.

CONCEPTUL DE LOCUIRE:

Poate fi definit ca un sistem variabil de structuri funcionale, coordonate complex pe mai multe niveluri de integrare (individuale, familiale, dar i sociale, plecnd de la cele strict funcionale ajungnd la cele culturale) capabile s funcioneze i s evolueze n timp i spaiu.

Depind nivelul individului (nici acesta simplu) legat de conceptul de locuire se manifest viaa de familie care se exprim ca o funcie variabil n timp i spaiu (att n cadrul locuinei ct i n prelungirile acesteia).

Variabil n timp ritmul vieii de familie n funcie de unitatea de timp.

- 24 ore perioade strict delimitate: ritmul de zi, cu activitati consumatoare de energie ritmul de noapte, cu perioade de refacere- 7 zile ritmul sptmnal al zilelor lucrtoare i de repaos.- 365 zile perioad de activitate - perioad/e de vacan - activitate repaos- ritmul anotimpurilor: fiecare i pune amprenta diferit asupra diferitelor tipuri de activiti umane, diferite tipuri de repaos (la. 365 zile) i nu n ultimul rnd asupra fizicului i psihicului fiecrui individ, mai puin a familiei n totalitatea ei.- cadena generaiilor care prezint pe parcursul unei singure generaii schimbri (natere, cstorie, copii, moarte).

Locuina urban se mai caracterizeaz prin:

- diversitatea i complexitatea rezolvrilor funcionale- complexitatea ansamblului aezrii umane dezvoltate:- mult mai alert,- mult mai sensibil la perceperea etapelor de dezvoltare, acestea mpreun cu alte momente istorice fiind memorate n structura urban.

Modul de locuire are un caracter evolutiv implicnd att nsumri cantitative ct i salturi calitative, ca urmare a transformrilor din cadrul evoluiei politice, sociale, economice i culturale.Att la nivelul individului ct i al grupului familial, evoluia modului de locuire se nscrie n mecanismul trecerii de la necesitatea-aspiraie, la necesitatea-obligaie.

Necesitatea- obligaie reprezint posibilitatea de utilizare a unei locuine care din punct de vedere cantitativ i calitativ asigur un minim de condiii.Acest minim absolut are un caracter relativ i este supus contextului istoric, economic, modelelor de cultur specifice.

Noiunea de locuin minimal este interpretabil, dar ea trebuie s asigure un minim de satisfacere a necesitilor i confortului.

Pentru un anumit moment necesitatea-obligaie reprezint nivelul minim admisibil care permite individului i familiei sale acceptarea ntr-o comunitate constituit. n cazul n care familia nu i poate permite o locuin la nivelul minim impus de comunitate, comunitatea i rezerv dreptul i rspunderea, sau aa ar trebui, s rezolve aceast problem.

Aceasta se rezolv prin locuina social, realizat de stat, o intervenie exterioar, n afara posibilitilor individului sau familiei. Dar condiiile de suprafee, dotare, confort sunt la nivelul standardelor pe care societatea i le-a impus.

Necesitatea-aspiraie reprezint imaginea locuinei dorite sau a mbuntirilor dorite locuinei existente. Este o proiecie de viitor.Este generat de:- creterea posibilitilor materiale- modificarea componenei familiei exigene de reprezentare.

Satisfacerea acestor aspiraii este legat de:- posibiliti materiale individuale n acest caz devenind o aciune individual punctual- dezvoltarea economic i tehnologic a societii- o orientare a resurselor ctre un domeniu sau altul, n cazul de fa al locuinei.n momentul creterii nivelului de exigene n domeniul realizrii locuinei, necesitatea-aspiraie devine necesitate-obligaie, dorina ajunge realitate dar concomitent se nasc aspiraii noi i procesul se repet.Locuina urban nu funcioneaz izolat, ci n corelare cu extensiile sale i dotrile aferente, complicnd procesul.Individul n primul rnd tinde s-i rezolve problema locuinei proprii la nivelul primei sale arii de aspiraie, fr s l intereseze celelalte dotri de folosin colectiv. Dar colectivitatea ca ansamblu, are nevoie de acestea i trebuie s coordoneze realizarea celor dou sfere ale locuirii: sfera privat i sfera colectiv.

Locuirea este astfel definit prin caracterul ei bivalent individual social i privat - public al relaiei dintre necesitatea-obligaie i necesitatea-aspiraie.n mod ideal ar trebui ca transformarea necesitate-aspiraie n necesitate-obligaie s se desfoare n dou procese paralele concomitente. Ele sunt subordonate ns posibilitilor materiale i politicilor de stabilire a prioritilor de realizare. La rndul ei, politica de realizare este supus presiunilor dintr-o sfer sau alta, dar de obicei din sfera privat, astfel nct realizrile din domeniul colectiv trec pe plan secund.

Cnd aspiraiile din zona privat rmn inaccesibile sau realizarea lor trece ntr-un plan temporal ndepratat, crete presiunea n domeniul colectiv.

FUNCIILE DE BAZ ALE LOCUINEI

Izolat sau n grup, existena uman se consum pe dou coordonate: timp i spaiu.Din punct de vedere temporal, existena uman se dezvolt conform umor ritmuri (zi-noapte, sptmnal, anotimpuri, vrsta) care marcheaz profund att omul ct i spaiul locuit de acesta. La nivel individual, dar mai ales la nivel familial locuina este cel mai mare consumator de timp.Definit ca un adpost la nceput, locuina a evoluat odat cu omul i a contribuit activ la afirmarea condiiei umane i n ciuda asemnrilor fizice dintre indivizi a fost marcat i a afirmat diferenele socio-culturale.Adpostul primar a avut funcii pasive de protecie i aprare. n timp, locuina a pstrat funcia de protecie fa de condiiile climatice, a transferat funcia de aprare n domeniul asigurrii intimitii i a dezvoltat alte funcii, unele cu caracter stimulator.Unele dintre funciunile locuinei in de existena material, fizic, altele da viaa spiritual. Primele le condiioneaz pe cele din urm, acestea avnd ns un rol decisiv n dezvoltarea personalitii umane.Funciunile de utilitate strict material contureaz programul locuinei minimale. Creterea unor noi funciuni legate de viaa spiritual deplaseaz locuina n domeniul reprezentrii.Le Corbusier susine c locuina este un nveli care rspunde anumitor cerine i stabilete raporturi juste ntre ambientul cosmic i fenomenele biologice umane.LC Programe pentru studiul funciei de locuire:Cerine fiziologiceProbleme: - protecia de intemperii- protecia de frig i cald- protecia contra zgomotului- ventilare, aerare- iluminare, nsorire- somn, odihn- alimentaie, butur- igienCerine materiale:Probleme: - ntreinerea i echipamentului, mbrcmintei, etc.- activiti domestice- creterea copiilor- deplasare circulaie- bilanCerine psihologice:Probleme:- estetice (spaii interne, perei, vederi, terase, mobilier, , , circulaie)- ale vieii locuinei propriu-zise (independena individului, echilibrul familial, educaia copilului, servicii domestice, prietenii)- ale vieii n unitatea de locuit (independena familiilor, raporturi de vecintate, prelungirile locuinei)Este un program calitativ pentru definirea ordinului de mrime conform pentru: locuin, prelungirile sale, unitatea de locuit.La definirea acestor categorii de probleme trebuie luate n considerare i condiia social a familiei, vrsta componenilor acesteia, gusturile membrilor, numrul de persoane.

Ca urmare, funciile locuinei pot fi formulate astfel:

1. Protecia i igiena corporal Implic: - grad de izolare - confort hidrotermic - ventilare - nsorire - igien + echipamene necesare i evacuarea deeurilor Spaii specializate: - baia - grupul sanitar Prelungiri n exterior: - box public - dotri sportive2. Refacerea forei de munc Implic: - alimentaie - odihn Spaii specializate: - alimentaie buctria - loc de luat masa - odihn camera propriu-zis - dormitorul Prelungiri n exterior alimentaie restaurant, etc. - odihn hoteluri, cabaneFoarte important retragerea individului legat de funcia de odihn pasiv, de necesitatea introspeciei, are funcia de echilibrare psihologic i vecintate afectiv, necesit controlul accesului, zgomotului, luminii.ndeplinite aceste condiii, echilibru psihologic, introspecie, primul plan al aciunilor viitoare se proiecteaz n planul imediat all locuinei i al componenei familiei.

3.Viaa de grup

PROGRAM PENTRU STUDIUL FUNCIEI DE LOCUIRE(Le Corbusier)

CERINE FIZIOLOGICE protecia de intemperii; protecia de frig i cald; protecia contra zgomotului; aerare, ventilare; iluminare, nsorire; somn, odihn; alimentaie;butur; igien.CERINE MATERIALE ntreinerea localului i echipamentului; ntreinerea mbrcmintei; activiti domestice; creterea copiilor; deplasare, circulaie, bilan.CERINE PSIHOLOGICE estetice (spaii interne,perei,vederi,terase,mobilare,grdini, edicule); ale vieii locuinei (independena individului,echilibrul familial, educaia copiilor, servicii domestice, prietenii); ale vieii n unitatea de locuit (independena familiei,raporturi de vecintate, prelungirile locuinei).

A. FUNCIILE DE BAZ ALE LOCUINEI

1 Protecie i igien corporal adpost, protecie, izolare, confort higrotermic, ventilare,nsorire igien, echipamente necesare, evacuare deeuri- spaiu specializat: baia, grupul sanitar2 Refacerea forei de munc alimentaie, - spaiu specializat: buctria - odihn: pasiv, activ- spaiu specializat: dormitorul, alte spaii interioare sau exterioare3 Retragerea n intimitate odihna pasiv, introspecia, echilibrare psihologic, securitate afectiv- spaiu specializat: dormitorul 4 Viaa de grup contacte ntre membri familiei, educarea copiilor, contacte sociale restrnse spaiu specializat: camera de zi, (spaiu plurifuncional)

B. SUBFUNCIUNI DE LOCUIRE

B.1. Subfunciuni de locuire la nivelul individului1 - subfunciuni specifice- subfunciuni anabolice- subfunciuni simbolice2 - subfunciuni nespecifice- subfunciuni catabolice - subfunciuni simbolice

B.2. Subfunciuni de locuire la nivelul familiei1 - subfunciuni anabolice2 - subfunciuni simbolice3 - subfunciuni catabolice

B. SUBFUNCIUNI DE LOCUIRE

B.1. SUBFUNCIUNI DE LOCUIRE LA NIVELUL INDIVIDULUI1- Subfunciuni specifice1.1 - Subfunciuni anabolice: Regenerativ biologice: Regenerativ psihice De protejare fiziologic De protecie psihologic De protecie a bunurilor1.2 - Subfunciuni simbolice: De integrare n mediul ambiant De integrare social De integrare cultural2- Subfunciuni nespecifice2.1 - Subfunciuni catabolice Informaional formative Productiv creative De recreaie i loisir2.2 - Subfunciuni simbolice De relaii familiale De contacte sociale

B.2. SUBFUNCIUNI DE LOCUIRE LA NIVELUL FAMILIEI2.1 - Subfunciuni anabolice Satisfacerea cerinelor individuale ale fiecrui membru al familiei Biologice colective Psihologice colective

2.2 - Subfunciuni simbolice Integrarea funciilor simbolice individuale De integrare socio familial

2.3 - Subfunciuni catabolice Suma funciilor catabolice individuale Productiv creative

LOCUINA AMPLASAMENT

CONSTRANGERI GENERALE SI LOCALE ALE AMPLASAMENTULUI

- CONSTRANGERI NATURALE:- teren: teren plat / in panta: pericol de alunecari de teren structura solului apa subterana seismologie - conditii meteorologice: clima nord continental - ierni geroase - veri calduroase vanturi principale - nord-est - vest -zona climatica -adncimea inghetului - CONSTRANGERI LEGALE: - lege civila - constrangeri de vecinatate - regulamente de urbanism - locale POT- procent de ocupare a terenuluiCUT- coefficient de utilizare a terenului - reguli de proiectare : legi standarde normative

PUNCTE CARDINALE INSORIRE - ORIENTARI FAVORABILE

OBIECTIV:- locuinta detasata pentru o singura familie formata din doi adulti si un adolescent:- camera de zi- doua dormitoare- biblioteca/camera de oaspeti- bucatarie- doua bai- punct termic/grup sanitar- subsol- cerintele beneficiarului: - vedere spre gradini- terase mari la camera de zi si bucatarie- balcoane

Topografia terenului:- panta- limite- strazi- retele aeriene si in subsol- zone inconjuratoare- puncte cardinale

Structura solului:- suprafata solului- straturi succesive- adancimcccea inghetului- adancimea fundatiei- nivelul apei din sol- studiu geo-tehnic

Puncte cardinale: - lumina naturala - orientari favorabileConstrangeri legale:- legea civila- distanta minima pana la vecini- regulament urbane locale- aliniamentul stradal- distanta limita pana la granitele proprietatii- vezi pagina urmatoare

Contrangeri ale regulamentelor urbane locale si ale pantei terenului: aria construita aria terenului

Cerintele beneficiarului:- vederi asupra gradinii- terase largi

Orientari favorabileBai, scari, sepozitare, bucatarieCamera de zi, loc de luat masa, dormitoare

O posibila distribuire a spatiului pe verticalaDormitoarebaiCamera de zibucatariebai

Constrangerile optiunea distribuirii spatiului pe verticala solului si Camera de ziDormitoarePivnitaBucatarieDormitor

LOCUINACOMPONENTE Din punct de vedere temporal viata se deruleaza conform unor ritmuri care marcheaza profund omul si spatiul construit:- 24 ore: ritmul noapte - zi- 7 zile: ritmul saptamanal- 365 zile: perioade active perioade de vacanta- 4 anotimpuri- cadenta generatiilor Avand in vedere tipurile de spatii necesare intr-o locuinta, corelate cu ritmul de viata cotidian se disting doua tipuri:- ritmul de zi acces, camera de zi, bucatarie cu spatiu de depozitare, loc de luat masa, spatiu de depozitare pentru activitati gospodaresti, grup sanitar, logie (balcon);- ritmul de noapte dormitor/-oare, baie, spatiu pentru depozitare, balcon (logie).

Camera de ziBucatarieLoc de luat masaWCDepozitareDormitoareBaieGarderoba AAZi NoapteZiNoapteZiNoapte

Bucatariesto.Loc de luat masaAccesCamera de ziWCdeb.DormitorDormitorDormitormatrimonialbaieDormitorbaiegard.camara

ZONA DE NOAPTESPAII PENTRU DORMIT I IGIEN

ZONA DE ZISPAII PENTRU ACTIVITAI COMUNE

SPAII PENTRU ALIMENTAIE

TIPURI DE LOCUINE Locuinta urbana este definita pe trei planuri din punct de vedere organizational si spatial, functional, social:1.Locuinte pentru o singura familie2.Locuinte pentru un grup de familii / colective3.Complex rezidential Locuintele pentru o singura familie pot fi clasificate:a) dupa amplasarea pe teren: - detasate izolate pe lot - semidetasate - cuplate - insiruite (structura in linie) - covor - terasateb) dupa inaltime: - locuinte cu un nivel, - locuinte cu doua nivele, - locuinte cu trei nivele c) dupa tehnica de constructie: - pereti din: caramida , beton, lemn, - cadre de beton - structuri uoare din: lemn , metal

LOCUINE UNIFAMILIALE DETAATE

IZOLATE PE LOT FLEXIBILITATE- adaptabilitate indeterminare - evolutia in timp a locuintei SPATII INTERMEDIARE locuinta trebuie vazuta nu ca o coaja, ci ca o membrana permeabila/ semipermeabila/ osmotica, ca acea inchidere care se deschide (Noica,Locuinte pentru om si izotopii lui). Terasa de acces ( pridvor) - accesul in interiorul casei presupunea o succesiune de praguri, deschideri graduale Balcoane, terase acoperite, descoperite sau doar protejate. Spatiile intermediare ca extensie spatiului interior

TIPOLOGII MORFOLOGICE L, H, U, compact-semipavilionar, binuclear, curbe, geometrii noneuclidiene, grupari ciorchine sau in spiralat

AMPLASAMENT

TIPOLOGIIa1. Izolate/detasate [coeficient de urbanitate: 20-40-80 loc/ha]a2. Asociate/ semidetasate- insiruitea21. pe verticala suprapuneri de doua apartamente cu intrari separatea22. pe orizontala- pe o latura gemene/cuplate, 150 locuitori/ha- pe doua laturi grupate pavilionar in jurul unei curti insiruite [parter sau duplexuri], 200-250 locuitori/ha- pe trei laturi locuinta covor [200 loc/ha] (locuire compacta cu regim de inaltime redus (P,P+1, P+1 partial)a23. pe orizontala si verticala- pavilionar suprapuse [~4 laturi]- derivate din insiruite si din covor [400-600 loc/ha]

Locuinta individuala locuinta unifamiliala, izolata pe lotConditionari si determinari: Topografie: Teren plan, Teren in panta Amplasarea terenului in oras : Terenuri mari, peri-urbane rurale, terenuri mici urbane Morfologia terenului dimensiuni, deschideri, formeReglementari arhitectural-urbanistice urbanistice: Regim de inaltime, POT, CUT, aliniamente si retrageri minime, parcele construibile minimeLocuina izolate / pavilionara: necesit mai mult teren (lot): n mediul rural 500-800 mp - reele edilitare scumpe, n mediul urban > 400 mp-alimentare cu ap eficient Loturile front de 12-17 m (uzual) Inaltime redusa duplex, triplex Nu reprezinta o utilizare eficienta a terenului - Casele individuale ocupa in medie de 5 ori mai mult teren decit un apartament, costurile de construire si intretinere sunt mai mari, retelele edilitare mai costisitoare. Pierderile de caldura sunt cele mai mari. Este posibila orientarea optima si asigurarea unei insoriri favorabile, deschideri vizuale si comunicari directe cu spatiul exterior. Permite evolutia in timp si adaptarea la structura variabila a familiei. Sunt posibile extinderi ale spatiului util (pe verticala sau pe orizontala) recompartimentari si refunctionalizari ale incaperilor. Densitate urbana mica Relatie arhitect-beneficiar directa Independenta functionala si constructiva acces individual, din spatiul public la cel privat, prin spatii deschise intermediare, divers caracterizateLocuinele cuplate/semidetasate doua locuinte adesea simetrice, dispuse in oglinda si cu un perete comun asigura o utilizare mai eficienta a loturilor urbane mici permit micorarea frontului parcelei la 10-14 m reducerea suprafeei acestuia aezarea ca n cazul locuinelor izolate, dar se opereaz cu loturi cuplate, nu cu parcele separate. O categorie aparte este constituita de casele realizate prin alipirea la un calcan existent. Chiar daca economiile date de gruparea retelelor edilitare nu se mai regasesc, reglementarile arhitectural-urbanistice se pastreaza.

LOCUINTE INSIRUITE Apar in secolul al XIX ca locuinte ieftine destinate muncitorilor din marile centre industriale Pornesc de la ideea de serie, tipizare si eficientizare a construitirii si exploatarii Presupun o succesiune de cel putin 3 case alipite doua cate doua. Modul de colt permite o tratare volumetrica si functionala aparte marcarea punctului final al unui front construit si deschideri suplimentare ale interiorului. Strada de accces devine un spatiu comun, un spatiu intermediar intre zona publica si cea privataCaracteristici principale: Accese individuale pt fiecare unitate; curte la cota terenului, separata si intimizata Doar doua fatade exterioare si deschideri cit mai mici, adancimea este determinata de conformarea functionala si de posibilitatile de ventilare si luminare naturala directa a tututor spatiilor locuibile. Se disting doua ipostaze : 1. adancime mai mica (10-12m) sau 2. adancime mare (peste 12m) - implica utilizarea de curti interioare Utilizarea mai judicioasa a terenului si pastrarea in acelasi timp al confortului si intimitatii Construire pe un lot propriu redus ca suprafata Nivel de securitate sporit fata de locuirea izolata Front la strada continuu, unitar si repetitiv Este posibila integrarea de functiuni/dotari complementare locuirii - spatii de birouri si spatii comerciale cu suprafete reduse, administrate de proprietarul locuintei Pot prezenta discontinuitati pentru: facilitarea acceselor in interiorul unei alveole urbane, integrarea un frontul constructiei noi a unor fragmente/fronturi existente sau pentru integrarea in acelasi ansamblu urban de locuinte cu caractere diferite de confort izolate, semicolective sau colective front 5-7 m, suprafaa cel putin 100-200 mp Orientarea est-vest este cea mai avantajoasa, deoarece toate camere vor avea o insorire favorabila. Orienatea nord-sud conduce la deschiderea cel putin a unui spatiu catre nord. Suprafetele mici de fatada exterioara reduc semnificativ costurile finisajelor exterioare si pierderile de caldura. Este cea mai economica forma de locuinda individuala cu gradina proprie Locuinte plomba insertii in zone urbane deja definite, adesea si cu valoare arhitecturala si istorica

LOCUINTE COVOR Locuintele covor sunt un sub-tip al casei insiruite, dar ocuparea terenului se face mai mult in suprafata si mai putin liniar/ in adancime. Aceasta tipologie presupune o deschidere la strada a parcelei mult mai ampla, frontul minim la strad este de aprox. 10m Locuintele covor sunt realizate in general pe teren plat si sunt realizate din unitati structurale unifamiliare, organizate in jurul unei curti interioare. Un ansamblu realizat din multiplicarea acest unitati devine o alcatuire omogena, unde unitatea casa+curte este un modul repetabil, cuplat prin insiruire si/sau alaturare. locuire compacta cu regim de inaltime (P, P+1partial) procentul de ocupare al terenului este de peste 50% spatiile interioare se deschid in primul rand spre o curte interioara si ocazional spre strada pentru asigurarea unei insorii favorabile a curtii este necesar pastrarea unui regim de inaltime redus parcela 100-200mp, densitatea 50-150 (200) loc. / ha se folosesc pe terenuri cu suprafee mici si n alternan cu alte forme de grupare asigur o densitate ridicat comparativ cu celelalte cldiri joase de locuit acoperisul este in majoritatea cazurilor in terasa un acoperit in panta ar creea dificultati de alipire a modulilor

LOCUINTE TERASATE Ofera oportunitatea utilizarii terenurilor cu o panta accentuata ( peste 30 de grade), considerate mult timp improprii construirii Locuinte construite in terase retrase succesiv care preiau panta terenului Sunt dispuse pe linia de cea mai mare panta Similitudini cu locuinta izolata: acces induvidual, la cota terenului, terasa exterioara proprie, intimizata, deschideri vizuale ample, contact direct, nemijlocit cu natura Locuintele sunt orientate cu latura lunga paralela curbelor de nivel, ceea ce duce la necesitatea de terenuri cu o latime mai mareAvantaje: recuperarea unor zone urbane altfel neutilizate specularea reliefului variat si asigurarea de perspective vizuale si insoriri favorabile nu se interpun bariere vizuale care sa blocheze perceperea terenului, locuintele terasate preiau panta terenului si se muleaza pe topografia aceastuia. versantii supusi alunecarilor pot fi astfel consolidati Terasele se termina cu jardiniere care asigura izolarea vizuala a teraselor succesive Adancimea optima a teraselor este de 3-5 m Tipologii: suprapuneri directe - locuintele sunt suprapuse si retrase succesiv, cu accese individuale din partea laterala a constructiei; panta terenului este paralela cu linia de cea mai mare panta a terenului, suprapuneri in diagonala deplasarea/ retragerea pe verticala este dublata de o decalare pe laterala a volumelor. Se obtin astfel terase succesive pe doua dintre laturile ansamblului. Locuintele terasate pot functiona si in sistem duplex. Siruri izolate cu terase cu gradini proprii o circulatie centrala deserverste accese bilaterale. Pe una din lateralele volumului este amplasat accesul iar pe cealalta este posibila relatia directa cu terenul. Terasate - cuplate sunt libere doar o fata laterala (dedicata accesului principal) si fatada dinspre vale; dispare gradina din laterala casei iar spatiile interioare relationeaza cu exteriorul exclusiv prin intermediul terasei. Terasate tip covor-insiruite accesul la locuinte se realizeaza prin coridoare transversale (pe panta terenului). O singura fatada este libera cea dinspre vale. Terasate combinate - in cadrul aceluiasi ansamblu se pot realiza combinatii dintre tipurile de locuinte terasate mai sus enuntate, dar si integrarea de locuinte colective si de spatii complementare parcaje, spatii comerciale.Tipuri de corelare cu panta terenului terenului: Panta terenului este preluata de panta teraselor unitatile sunt egale ca dimensiune, repetabile; Panta terenului este diferita de panta teraselor locuintele sunt mai mari la partea inferioara si mai mici (mai putin adanci) la partea superioar sau invers.

LOCUINE UNIFAMILIALE DETAATE

LOCUINE UNIFAMILIALE BINUCLEARE

LOCUINE UNIFAMILIALE PE PANTE MICI

LOCUINE UNIFAMILIALE LINIARE

LOCUINE UNIFAMILIALE COMPACTE

LOCUINE UNIFAMILIALE TENTACULARE

LOCUINE COVOR

LOCUINE UNIFAMILIALENIRUITE

LOCUINE UNIFAMILIALE TERASATE

LOCUINTA COLECTIVA

Niveluri de locuire:- unitatea primara de locuit locuinta colectiva ansamblul de locuit

Locuinta colectiva - rezultata din asocierea unor unitati de baza si a unor spatii de utilizare comuna intr- o entitate arhitectural - constructiva

Avantaje: numar mare de apartamente / unitatea de suprafata (ha) Arie construita mica / unitatea de suprafata Suprafata libera de teren, ptr.: - spatii verzi - spatii de joaca ptr. copii, spatii ptr. odihna - dotari - parcaje retele, coloane, comune retele exterioare comune

Componente obiect: - apartamente - spatii comune: - spatii acces - spatii circulatie: - orizontale + verticale - deplasare: - forte proprii - mijloace mecanice - spatii intilnire / comunicare - spatii depozitare - spatii tehnice: alim.caldura, en. electr

Componente ansamblu:

Conformare: - punct / suma de puncte zone de cuplare

N

- bara / suma de bare zone de cuplare

N

Orientare: - simpla orientare - dubla orientare - tripla orientare

Tipuri de apartamentele, clasificate dupa:

- numarul de camere: 1cam, 2 cam, 3cam, 4cam, 5cam,

- numarul de locatari: 1cam: - 1persoana - 2 persoane 2 cam: - 2 persoane - 3 persoane 3 cam: - 3 persoane - 4 persoane - 5 persoane etc.- suprafata: - minimala - grad de confort: 1, 2 - confort sporit,

Ex. apartament cu 3 camere: cam. zi dorm.1 dorm. 2 buc. baie 16mp 12mp10mp 6mp 4mp 18 14 12 8 5 20 15 13 6+4

- modul de utilizare a principalelor spatii / circulatii comandate : circulatie spre zona de noapte prin camera de zi

decomandate; circulatii undependente spre zona de zi si zona de noapte

- comunicare spatiala: - buc - loc de luat masa - loc de luat masa camera de zi - buc - loc de luat masa camera de zi - camera de zi birou / studiu - camera de zi dormitor matrimonial

Repetabilitate si unicat:

- apartament tip / constructie tip > locuinta de masa: - controlul suprafetelor: - minimale - maximale - controlul consumului de materiale - timpului de executie - prefabricarea

Locuinte colective joase

Locuinte colective inalte

LOCUINA COLECTIVCONFORMAIE CLDIRE, TIPURI DE CIRCULAIE, TIPURI DE APARTAMENTE

LOCUINA COLECTIVINLIME MIC I MEDIE

LOCUINA COLECTIVINLIME MARE

LOCUINA COLECTIVNEFAMILISTI

Locuinte temporare

Utilizatorii: - persoane salariate1. Locuinte de serviciu institutii, intreprinderi pentru personalul propriu: - in incinta institutiei - in vecinatate1. Locuinte de inchiriat / termen scurt si mediu (regim de hotel), pentru: - salariati in deplasare - persoane in cautarea unei locuinte - membri cuplurilor destramate

Nivelul dotarii: - odihna + igiena - odihna + igiena + prepararea hranei

Servicii suplimentare: - spatii comune socializare - spalatorie - parcare - spatii verzi, sport

Locuinte pentru studenti

Utilizatorii: - studenti :- nefamilisti / sexe / comume - familistiNivelul dotarii: - odihna + igiena - odihna + igiena + prepararea hraneiServicii suplimentare: - spatii comune : socializare - studiu - alimentatie - spalatorie - comunicatii / financiare - parcare - spatii verzi, sport

Forme de organizare spatiala:1. Unitate de locuit independenta1. Ansambluri

- pavilionar punctiform - liniar - incinte - Orientare- Regim de inaltime

LOCUINA COLECTIVCMINE PENTRU STUDENI

LOCUINA COLECTIVPENTRU SALARIAI

LOCUINA COLECTIVPERSOANE IN VRST

Utilizatorii: - persoane in virsta: - pensionari ( cu resurse materiale)- asistati social ( fara resurse materiale)

persoane singure / sexe familisti persoane cu handicap motor

Nivelul dotarii: - odihna + igiena odihna + igiena + prepararea hranei

- camera ptr. 1 persoana + grup sanitar ( +preparare hrana)- camera ptr. 2 pers. + grup sanitar ( +preparare hrana)- apartament ptr. 1 prsoana, 1 familie

Servicii suplimentare 1: - prepararea hranei - spalatorie - spatii comune socializare, club, biblioteca, hobby - spatii verzi, - spatii pentru sport - parcare

Servicii suplimentare 2: - intretinerea sanatatii: - cabinet medical control periodic - cabinet(-e) medical permanent - tratament - tratament geriatric: - sali sport, bazine inot - capela

Forme de organizare spatiala: Unitate de locuit independenta Ansambluri

- pavilionar punctiform - liniar - incinte - Orientare

Regim de inaltime: curent - P, P+1- 2E, Dotari: - ascensoare - rampe - mina curenta continua, sisteme de orientare