locatii dacice

7/28/2019 LOCATII DACICE

1/12

Piramidele de la ona, judeul Braov

n timp ce localnicii sunt convini c au fost ridicate de uriai, istoricii cred c suntmorminte ale barbarilor celi. Pn ce lucrurile se vor lmuri, piramidele de la ona

rmn o relaxant destinaie de weekend.

Drumul pn la ona nu este deloc greu. Pornii din Braov ctre Sibiu pe DrumulNaional 1 i dup aproape 60 de kilometri, nainte de Fgra, facei dreapta. Dar dacvrei s evitai aglomeraia de pe osea, putei opta pentru un alt mijloc de transport.

La ona se poate ajunge i cu trenul din Braov, luai personalul spre Fgra pn laMndra, apoi mergei trei kilometri prin antier i ajungei pe malul Oltului. Traversaipodul i n cinci minute suntei n sat, pe malul Oltului sunt locuri excelente de camparecu cortul.

Satul ona a fost ntemeiat acum 700 de ani de saii transilvneni. Acetia au fost atraide pmnturile roditoare i de dealurile orientate ctre soare, de pe malul drept a Oltului.Au construit aici case, au cultivat meri, pruni i vi de vie. Pentru c nu s-au mai nelescu stpnii din ara Fgraului, acum cinci veacuri, saii au lsat totul n urm i auplecat spre vest. i au ntemeiat alt sat, pe care l-au numit tot ona, n judeul Alba.

Lng Olt au rmas doar romnii, vreo 200 de suflete, casele vechi de piatr i piramidelemisterioase care se nal pe un platou n mijlocul cmpului. Sunt opt movile uriae depmnt, a cror origine rmne un mister.

Legenda spune c n urm cu muli ani acest inut ar fi fost stpnit de o prines pe nume

ona. ntr-o zi regatul ei a fost atacat de nite uriai care au venit de peste munii Fgra.Uriaii au trecut prin apa Oltului, iar ajuni n acest loc i-au scuturat noroiul de pepicioare, iar bucile de pmnt depus sunt de fapt aceste movile.

Cele opt movile de pmnt, nalte de 30 de metri se vd de deaprte. ns abia cnd teapropii i dai sema de dimensiunea lor impresionant. Aezarea movilelor pe dou liniiperfect paralele a dat natere la speculaii. Unii istorici susin c sub ele ar fi ngropatecpetenii ale celilor, ajuni n Transilvania mult nainte de a se vorbi despre daci.

Populaiile acelor vremuri obinuiau s-i ngroape conductorii sub movile mari depmnt mpreun cu podoabe valoroase, barbarii ridicau ns mai multe movile pentru a-i

descuraja pe jefuitorii de comori care ar fi ncercat s sape dup aceste bogii. NeaGheorghe, ca i ceilali localnicii din sat, ar vrea s afle ce se ascunde sub muuroaiele depmnt, se teme ns de ce-ar putea descoperi.

Acolo n cmp lng movile se aude doar ciripitul psrelelor i din cnd n cnd glasulmioarelor aflate pe cellalt mal al Oltului. Cnd vremea este frumoas putei s ntindeicortul chiar ntre movile. Oltul este doar la 500 de metri i pe maluri se poate face plaj.Iar dac avei noroc l putei ntlni pe Nea Gheorghe care v poate servi cu un pahar de


2/12

vin rou din via de lng movile. i cine tie poate v mai spune i alte poveti alepiramidelor de pmnt.

Tipia Ormenisului, LA RACOS LANGA RUPEA SE AJUNGE SI PRINMICLSOARA

sit arheologic - fortificaie dacic, cu sanctuare

Istoricul cercetrii. Cercetri sistematice (1981 1998) Ioan Glodariu, Florea Costea,Angelica Blos.

Descrierea sitului. Cetatea este nconjurat spre est sud vest de mai multe teraseantropogene. Locuire sporadic n bronzul mijlociu i final i foarte intens n prima i adoua epoc a fierului. Zid din piatr parial fasonat, lung de 100 m i gros de 3 m. nincint, o cazarm, un sanctuar cu aliniamente de piatr i un sanctuar circular; pe terasa

II, un alt sanctuar circular, al doilea ca mrime din Dacia. Zidul este construit n sec. I .d. Chr.

PUNCTE ATRACTIE Rezervatie geologica in vestul muntilor Persani, langa Rupea, (pe DN Brasov-

Sighisoara), in apropierea carierei de exploatare a bazaltelor din comuna Racos, infapt cel mai vestic punct de aparitie a bazaltelor din aceasta regiune dominata de


3/12

depozite sedimentare. Rezervatia cuprinde o serie de formatiuni eruptive bazalticefoarte spectaculoase intinsa pe o suprafata de 1, 05 hectare.

Coloanele de bazalt (sau Coloanele bazaltice) de la Racos au o inaltime cuprinsa intre10 si 15 metri si au aparut datorita racirii rapidea lavei vulcanice.

Castelul Feudal de la Racos a fost construit in anul 1626 in stilulRenasterii transilvanene. El a fost resedinta nobiliara fortificata a grofului Sukosdcare o primise de la Gabriel Bethlen ca recompensa pentru servicii militare.

Castelul are bastioane circulare situate in colturile zidurilor, iar la intrare un turnpatrat pe sub care se facea accesul. Castelul dispunea de un al doilea rand de zidurimai groase situate in partile de est, sud si vest. In partea de vest a castelului,incaperile situate pe doua nivele erau destinate pentru depozitarea cerealelor iarincaperile de la parterul partii de vest erau folosite drept grajduri.

Inscriptia de la 1700, asezata la intrarea in castel, arata ca in acel an constructiaapartinea contelui Stefan Bethlen. Pe bolta unui salon se afla stema familiei Bethlen,sculptata in piatra. Dupa 1873 castelul devine proprietatea contelui Samuel Teleki. Inzilele revolutiei burghezo-democratice de la 1848-1849, castelul este ars in mareparte. In 1904 castelul si domeniul sau sunt cumparate de catre obstea satului.

Vulcanul de la Racos

Am trecut prin comunaRacos, o localitate din jud. Brasov, pentru a vizita castelul Bethlen de acolo, relativrecent restaurat si parasit din nou dupa aceea. Adica s-a amanat continuarea restaurariipana la o data ...viitoare.
http://void%280%29/http://void%280%29/http://art-historia.blogspot.com/2008/12/vulcanul-de-la-racos.htmlhttp://art-historia.blogspot.com/2008/12/vulcanul-de-la-racos.htmlhttp://art-historia.blogspot.com/2008/12/vulcanul-de-la-racos.htmlhttp://www.ghidinfoturism.ro/obiective_turistice/transilvania/judetul_brasov/brasov/cetatea_racos_castel_bethlen/http://4.bp.blogspot.com/_iDRlyfXvxlQ/SUU-rtN-XTI/AAAAAAAABeI/c0bvrLZ5MCc/s1600-h/IMGP0581.JPGhttp://void%280%29/http://void%280%29/http://art-historia.blogspot.com/2008/12/vulcanul-de-la-racos.htmlhttp://www.ghidinfoturism.ro/obiective_turistice/transilvania/judetul_brasov/brasov/cetatea_racos_castel_bethlen/


4/12

Castelul Bethlen de la

Racosul de Sus. ( "Reedin nobiliar fortificat, de mic amploare, construitn stilul Renaterii transilvnene, n anul 1664. Incint fortificat de plan

ptrat, cu bastioane circulare la coluri i turn ptrat de intrare, tipicarhitecturii militare medievale trzii, anterioar castelului de pe latura desud.Dup construirea castelului, sistemul de fortificaii este completat cu osemiincint cu bastioane pan."-dupa CIMEC; "... castelul din Racos a fostresedinta nobiliara fortificata a grofului Sukosd. Acesta primise domeniul

respectiv de la Gabriel Bethlen, ca recompensa pentru servicii militare. "- maimultaici)

Stema familiei Bethlen de

deasupra intrarii principale
http://www.cimec.ro/scripts/monumente/mon.asp?nr=2http://www.rupea-cohalm.ro/index.php?id=24http://www.rupea-cohalm.ro/index.php?id=24http://2.bp.blogspot.com/_iDRlyfXvxlQ/SUUudUYRlkI/AAAAAAAABdA/nDv-plNzX4s/s1600-h/IMGP0410.JPGhttp://1.bp.blogspot.com/_iDRlyfXvxlQ/SUUuYH1NHOI/AAAAAAAABc4/kdEvkYmRjtc/s1600-h/IMGP0412.JPGhttp://www.cimec.ro/scripts/monumente/mon.asp?nr=2http://www.rupea-cohalm.ro/index.php?id=24


5/12

La Racos se poate ajunge comod cu trenul. E cam la mijlocul drumului intre Brasov siSighisoara. Cu masina trebuie, in apropiere de Rupea si Hoghiz sa o luati lateral, sprestanga daca va duceti la Brasov, la dreapta daca veniti de la Brasov. Dupa 9 km de drumprost, dar suportabil, sunteti in Racos, o pitoreasca localitate cu case traditionale de tipsasesc, desi acolo, majoritari sunt secuii.

Prin apropiere trece Oltul care traverseaza M-tii Persani, un masiv de munti nu prea inaltidar deosebit de salbatici. In zona M-tilor Persani sunt localitati putine si paduri dese sineumblate. Doar soseaua DM1 ii traverseaza prin "Padurea Bogatii". Dar muntii se intindmult mai mult. Trebuie sa va uitati pe Google Earth.

Ei bine, in zona acestor munti au avut loc cele mai recente activitati vulcanice de peteritoriul tarii noastre. Recente, vorbind la scara geologica. Adica in Cuaternar, adica

acum aprox. 10 mii de ani, poate mai putin, in zona au existat vulcani, care la Racos aulasat urme atat de vizibile si de "proaspete" incat ai zice au au erupt in urma cu cativa ani.

Nu degeaba in capatul dinspre secuime a muntilor Persani se afla cele mai multe apeminerale, mofete, ape termale, chestii de astea.
http://www.carpati.org/ghid_montan/muntii/persani_codlei-36/rezervatii/http://www.carpati.org/ghid_montan/muntii/persani_codlei-36/rezervatii/http://2.bp.blogspot.com/_iDRlyfXvxlQ/SUUuSHBO1TI/AAAAAAAABcw/jrhlMAPD3zI/s1600-h/harta+racos.jpghttp://www.carpati.org/ghid_montan/muntii/persani_codlei-36/rezervatii/


6/12

Va urma o serie de

imagini de laRacos, completate cu poze (poze care nu imi apartin!!) facute pe pantelevulcanului Etna (Sicilia). Asa, pentru comparatie; Deci, sus,Racos

Etna 2006

La Racos a existat un vulcan din al carui crater s-a exploatat mult timp zgura. Acum nuse exploateaza deoarece e zona protejata si e rezervatie. Insa peisajul ramas e fantastic sideosebit de pitoresc. Iar pentru un pasionat de geologie, locul e perfect pentru a studiatoate tipurile de zgure, cenusi, piatra ponce, bombe vulcanice, bazalturi, lave intarite etc.Toate arata de parca s-ar fi racit ieri.
http://www.tboeckel.de/EFSF/efsf_etna/Etna2006/nov_2/etna_11_06_2_e.htmhttp://www.volcanodiscovery.com/volcano-tours/etna/photos/skylights_nov06.htmlhttp://2.bp.blogspot.com/_iDRlyfXvxlQ/SUVPWDqeVkI/AAAAAAAABew/NDkZlftt4eg/s1600-h/etna_d13532.jpghttp://1.bp.blogspot.com/_iDRlyfXvxlQ/SUUuh3s-gvI/AAAAAAAABdI/9HssKtLKpvU/s1600-h/IMGP0504.JPGhttp://www.tboeckel.de/EFSF/efsf_etna/Etna2006/nov_2/etna_11_06_2_e.htmhttp://www.volcanodiscovery.com/volcano-tours/etna/photos/skylights_nov06.html


7/12

Eu am fost acum cativa ani pe vulcanul Etna, unde peisajul (pastrand proportiile) estefoarte asemanator cu ce am vazut la Racos. Acelasi tip de roci, de culori.

Racos

Racos - straturi de cenusa si zgura.
http://3.bp.blogspot.com/_iDRlyfXvxlQ/SUVzA9fMHDI/AAAAAAAABfQ/Hurd26XZqTk/s1600-h/IMGP0540.JPGhttp://4.bp.blogspot.com/_iDRlyfXvxlQ/SUU-c1qNIgI/AAAAAAAABd4/s8PF5Vd04TA/s1600-h/IMGP0554.JPG


8/12

Racos

Racos - zgura brun-

rosiatica

Racos
http://1.bp.blogspot.com/_iDRlyfXvxlQ/SUU-OKhxl8I/AAAAAAAABdo/dub6LuzITD8/s1600-h/IMGP0527.JPGhttp://2.bp.blogspot.com/_iDRlyfXvxlQ/SUUunN6u8PI/AAAAAAAABdQ/4hCGgvVtyAY/s1600-h/IMGP0521.JPGhttp://2.bp.blogspot.com/_iDRlyfXvxlQ/SUVYlp4wzoI/AAAAAAAABe4/vZjk-sSpMvM/s1600-h/IMGP0534.JPG


9/12

Racos

Toata comuna Racos, inclusiv castelul este construita cu piatra ponce si tuf vulcanic. La

fel de solid ca orice piatra masiva dar mult mai usor, datorita structurii spongioaseprodusa de bulele de gaz din timpul racirii lavei. Seamana destul de mult cu structura

painii bine crescute. Etna2006
http://1.bp.blogspot.com/_iDRlyfXvxlQ/SUVO9ZJkLVI/AAAAAAAABeY/VnenB-Jo25k/s1600-h/lava+1.jpghttp://1.bp.blogspot.com/_iDRlyfXvxlQ/SUU-Upk3mzI/AAAAAAAABdw/ALrdyM155J8/s1600-h/IMGP0532.JPG


10/12

Etna 2006

Racos - plante crescute pe

zgura
http://1.bp.blogspot.com/_iDRlyfXvxlQ/SUVO099KJMI/AAAAAAAABeQ/o7_Nx9sv6Hw/s1600-h/IMGP0585.JPGhttp://1.bp.blogspot.com/_iDRlyfXvxlQ/SUVPDo3XZrI/AAAAAAAABeg/959Vo9Mi4zY/s1600-h/lava+3.jpg


11/12

Racos- lava intarita

transformata in bazalt

Etna 2006 (bombe

vulcanice)

In apropiere de craterul - fosta cariera se afla si un impresionant perete cu coloane de

bazalt.Duceti-va, o sa va placa. E ceva foarte special. In zona e de stat mai mult.
http://www.tboeckel.de/EFSF/efsf_etna/Etna2006/etna_9_06_sw_e.htmhttp://www.tboeckel.de/EFSF/efsf_etna/Etna2006/etna_9_06_sw_e.htmhttp://1.bp.blogspot.com/_iDRlyfXvxlQ/SUVPPMLFWzI/AAAAAAAABeo/SXjzQu3it4o/s1600-h/lava+7.jpghttp://3.bp.blogspot.com/_iDRlyfXvxlQ/SUU-kno1dhI/AAAAAAAABeA/CwvATfmtjvI/s1600-h/IMGP0569.JPGhttp://www.tboeckel.de/EFSF/efsf_etna/Etna2006/etna_9_06_sw_e.htmhttp://www.tboeckel.de/EFSF/efsf_etna/Etna2006/etna_9_06_sw_e.htm


12/12

Coloanele de bazaltde laRacos
http://www.fotoromania.net/obiective-turistice/brasov/coloanele-de-bazalt-din-racos-27.htmlhttp://3.bp.blogspot.com/_iDRlyfXvxlQ/SUVs7YDKpeI/AAAAAAAABfI/Z9r7yT-eoSQ/s1600-h/bazalt.JPGhttp://www.fotoromania.net/obiective-turistice/brasov/coloanele-de-bazalt-din-racos-27.html

locatii dacice

Documents