Litoralul marocan- evaluarea modificărilor antropice

Litoralul este definit ca o zonă de contact între continent şi mare. În Maroc, acest

spaţiu are o mare importanţă comercială (accesul la navigaţie, operaţiunile turistice, instalaţii

industriale şi portuare etc.).

În acest proiect mi-am propus să scot în evidenţă modificările antropice care au avut şi

au un impact major asupra litoralului marocan. Acestea se datorează diferitelor forme de

cucerire a cordonului litoral: proiecte turistice, dezvoltarea şi multiplicarea de reşedinţe

secundare, infrastructuri şi echipamente, intensificarea agricolă, industrii, exploatare de nisip

etc. Aşadar litoralul marocan a devenit o zonă extrem de atractivă cunoscând în ultimii ani o

explozie demografică în marile oraşe, împreună cu o dezvoltarea industrială şi urbană

necontrolată.

Turismul reprezintă activitatea cea mai recentă în Maroc, dar şi cea mai mare

consumatoare de spaţiu. Modul de amenajare a zonelor turistice care pune accentul pe

apropierea de apă, supraaglomerare din sezonul estival, ocupaţia domeniului public maritim,

construirea de campinguri sunt factori de degradare a ecologiei de coastă. Amenajările sunt

prea aproape de linia de coastă ceea ce accenturează şi mai mult fenomenul de eroziune şi

retragerea liniei de coastă. Construcţia hotelurilor, precum şi diferite actitivităţi turistice

conduc adesea la problemele legate de evacuarea apelor uzate, în special datorită faptului că

locaţiile turistice, în perioada de vârf a sezonului, au mai mulţi locuitori, decât în perioada de

extrasezon. Astfel apele reziduale ajung să polueze mările şi lagunele din apropierea acestor

locaţii fapt care conduce la deteriorarea florei şi faunei din zonă.

II. Caracteristicile fizico- geografice ale litoralului marocanAşezare geografică. Marocul are privilegiul rar de a avea două linii de coastă cu un litoral

care acoperă un vast teritoriu lung de aproximativ 3500 km cu 13 regiunile costiere şi 145 de

plage declarate zone de scăldat. În nord, litoralul mediteranean al Marocului se întinde de la

Capul Spartel la Saidia şi acoperă o suprafaţă de 512 km. Platou continental este aproape

inexistent. Coasta este, în general, stâncoasă şi abruptă , alcătuită dintr-o succesiune de

arcuri mici, spre nord dominând Munţii Rif. La vest, litoralul atlantic se întinde pe 2.934 km

de la Capul Spartel la Lagouira şi este alcătuită din sectoare mai joase şi sectoare stâncoase.

Aici peisajele se succed cu o anumită monotonie în formă de arcuri mari convexe şi concave.

Platoul continental acoperă majoritatea sedimentelor nisipoase, are aspectul unei câmpii uşor

ondulate şi descendente spre larg.

Varietatea condiţiilor geologice a contribuit la formarea unui patrimoniu ecologic

bogat şi variat, constând din plaje, dune, stânci şi lagune. De fapt, Marocul este ţara cea mai

bogată în zone umede din Africa de Nord. Patru zone umede au fost incluse în lista RAMSAR

în 1980: rezervaţiile Sidi Boughaba; Merja Zerga; Kknifiss şi Afennourir. Coasta atlantică

are două mari estuare: estuarul Tahadart care se întinde pe o mare parte din litoral între

Tangier şi Asilah şi estuarul Oued Loukkos. Se mai pot menţiona: golful Dakhla, gura de

vărsare Oued Massa şi numeroase lagune care se succed pe întreg litoralul marocan: lagunele

Nador, Bouslham, Moulay, Khnifiss, Oualidia. Faţada maritimă include trei parcuri litorale:

Parcul Naţional Al Hoceima, Souss Massa si Dakhla. Regiunea Essaouira dispune de o

importantă rezervaţie litorală: Rezervaţia Insuleler Essaouira, declarată rezervaţie ecologică

după 1980 şi care prezintă un mare interes ecologic şi turistic.

Bogăţia biologică excepţională a acestor zone umede explică de ce acestea sunt locul

preferat de păsările migratoare şi de ce unele, cum ar fi zona umedă Souss Massa, au

dobândit de dimensiunea internaţională

III. Metodologie

Harta Marocului. Sursa: http://www.hoeckmann.de/karten/afrika/marokko/index-en.htm

Pentru acest proiect datele au fost obţinute de pe site-ul Departamentului de mediu al

Marocului, site-urile Uniunii Europene referitoare la numeroasele planuri şi proiecte pentru

managementul zonelor costiere, aplicate sau în curs de aplicare pe litoralul Marocului; de

exemplu: Planul de acţiune mediteranean ( MAP ), în curs de aplicare, precum şi site-uri

turistice. Celelate informaţii cu privire la dezvoltarea economică din ultimii ani ai Marocului,

caracterisiticele geografice provin de la Institutul Naţional de Informare şi Documentare-

"Monografii de ţări - Maroc" şi din descrierea Marocului realizată de Ungureanu Adina.

Am folosit, deasemenea, o reprezentare cartografică a Marocului de pe un site-ul care

cuprinde un atlas cu mai multe hărţi tematice ale ţării, precum şi câteva poze pentru a ilusta

mai bine impactul uman asupra litoralului acestei tări.

IV. Rezultate şi discuţii Litoralul Marocului formează axa principală în jurul căreia se structurează ansamblul

activităţilor socio- economice de interes naţional ale ţării. Acest spaţiu este supus unei

presiuni severe ca urmare a urbanizării rapide, poluării mediului, producţiei industriale,

dezvoltării turismului ,pescuit excesiv, exploatarea de nisip etc.

Evaluarea acestor modificări antropice evidenţiază efectele negative şi mai puţin cele

pozitive pentru litoralul marocan:

4.1. Litoralul marocan, un saţiu fragil şi grav deteriorat

Sub efectul combinat al diferitelor forme de poluare urbană, industrială şi turistică s-a ajuns

la o gravă deteriorarea condiţiilor de mediu ale litoralului.

Rezultate: există 6 domenii majore de poluare pe litoralul Marocului:

○ Regiunea Nador unde în mediul marin mai ales în lagune, explozia urbanizării

necontrolate au dus la formarea de deşeuri solide şi lichide care ajung direct în mare. În Nador

(oraş situat în nordul ţării, pe litoralul mediteraneean), cea mai mare parte din apele uzate

sunt colectate prin intermediul unei reţele şi evacuate în staţiile de epurare a apelor reziduale.

Acestea nu sunt nici eficiente, nici suficiente, deoarece bazinele de tratare a apei în oraşul

Nador sunt destinate numai pentru o populaţie maximă de 100 000 de locuitori. Această

populaţie este depăşită, în principal în timpul sezonului de vară când aici vin mulţi turişti care

folosesc plagele, casele de vacanţă şi locurile de campare.

Habitatelor naturale şi biodiversitatea sunt aşadar afectate negativ de poluare solidă şi

lichidă (Foto 1).

Foto 1 Forme ale poluării în Nador, Sursa: http://www.pap-thecoastcentre.org

Calitatea apei pe plajele din staţiunea balneară Kariat Arekmane şi Miami Nador sunt

evaluate de raportul de monitorizare facând parte din clasa medie (B), ceea ce înseamnă că

nu sunt perfect curate, dar sunt încă potrivite pentru înot în funcţie de standardele din Maroc.

○ Golful Tetouan: sub presiunea urbanizării planificate şi clandestine, proliferarea

proiectelor turistice, industriilor textile, alimentare şi parachimice toate deşeuri menajere,

turistice şi industriale, se varsă în cele din urmă în golf

○ Golful Tangier unde se varsă direct deşeurile manajere, cele din complexele

turistice şi cele din industria textilă, agroalimentară , fabricile de hârtie şi de aluminiu

○ La gura de vărsare a râului Sebu, în care se varsă toate deşeurile industriale şi

agricole provenite din oraşele interne precum Fez, Meknes, Sidi Kacem, Sidi Slimane,

Kenitra;

○ Axa Mohammedia- Casablanca- El Jadida- Safi grav afectată din cauza concentrării

urbane şi industriale. Pe aceasta coasta, care nu depăşeşte 200 km lungime, sunt deversate

mai mult de 60% din deşeurile urbane şi peste 80% din deşeuri industriale. Această presiune

asupra mediului marin este accentuată de prezenţa în porturile sau în apropierea zonelor de

coastă a marilor complexe industriale extrem de poluante cum ar fi complexul petrochimic

de la Mohammedia, complexele Safi şi Jorf Lasfer care utilizează apa de mare şi a căror

deşeuri ajung direct în mare

○ Golful Agadir, care a suferit, de asemenea, un atac triplu: datorat urbanizării,

deoarece deşeurile ajung direct în mare, turism, întrucât cele mai multe hoteluri sunt

situat pe coastă şi industrializării deoarece marile unităţi industriale sunt instalate în port în

zona de coastă

4.2. Litoralul marocan- locul ideal pentru dezvoltarea turismului

Trei centre majore polarizează cererea internă şi internaţională: Agadir şi regiunea sa,

El jadida-Casablanca-Mohammedia şi Rabat-Temara Skhira Bounika. Aici, proiectele

turistice şi proiectele pentru reşedinţele secundare se multiplică într-un mod accelerat.

Rezultate:

○ Modificarea litoralului datorită proiectelor imobiliare sau turistice a condus la

distrugerea covorului vegetal. Există dovezi clare că activităţile existente turismului, inclusiv

campingurile, au un impact asupra dunelor de coastă. O parte din acestea au dispărut ca o

consecinţă, iar altele sunt afectate de urmele de paşi ale turiştilor care provoacă distrugerea

vegetaţiei şi a solului sau de vehiculele teren folosite în scop turistic.

○ Modificarea schimburilor sedimentare între diferitele părţi ale plajelor din cauza

instalaţiilor turistice (hoteluri, restaurante situate la mică distanţă de ţărm);

○ Amenajăriile turistice sunt factori de degradare a ecologiei litoralului: Tetouan, Al

Hoceima, etc. şi, mai recent, Essaidia, Ifni, Agadir etc, reducând numărului de spaţii

maritime neexploatate.

○ Creşterea cererii interne pentru turismul balnear a condus la multiplicarea proiectelor

de reşedinţe secundare, camping-uri şi ocuparea domeniului maritim public , ceea ce

determină un proces de degradare a litoralului.

○ Construcţia ilegală de case, pentru închirierea turiştilor a devenit un fenomen firesc pe

care se apopie tot mai mult de mare. (Foto 2)

4.3.

Litoralul marocan - supus celorlalte practici umane

Rezultate:

Foto 2. Amenajările turistice şi urbane de pe litoralul atlantic al MaroculuiSursa: http://gensly.skyrock.com/9.html

○ Perturbarea fluxului natural al sedimente de-a lungul ţărmului din cauza obstacolelor,

precum porturile etc. În mai mult de 35 sit-uri (8 pe coasta mediteraneană şi 27 pe cea

atlantică ) s-au propus stabilirea unor astfel de infrastructuri, exemplu: portului Beni-Ansar

din Nador

○ Cu cele două linii de coastă, Maroc are resurse substanţiale în domeniul pescuitului.

Cu toate acestea , în ultimii ani s- a estimat o scădere a capturilor chiar şi în cele mai bogate

zone de pescuit. Aproape 270 de specii sunt pe cale de dispariţie Deşi există, cauze naturale

pentru fenomen, impactul uman în formă de poluare şi exploatarea în exces au contribuit în

mod clar.

○ Plajele sunt ameninţate: proiectele de investiţii utilizează pentru construcţii o mare

parte din nisipiul mării, fie pentru construcţia facilităţilor turistice sau a drumurilor şi

aeroporturilor ceea ce determină eroziunea plajelor şi un recul al liniei de coastă. Dintre cele

47 de plaje chestionate, şapte au dispărut complet datorită eroziunii şi 19 au suferit o

degradarea severă.

○ Exploatarea nisipurilor a produs eroziunea plajelor şi a devenit o mare problemă mai

ales pe plaja din Golful Tanger şi anumite secţiuni din plaja Moulay Boussalham , plajele

Kariat Arkmane şi Monica la nord de Mohammedia. În nordul Marocului aceasta exploatarea

a devenit o tradiţie, în ciuda apelurilor din partea autorităţilor privind utilizarea de nisip

măcinat. În multe din regiunile ţării distrugerea dunelor de coastă în favoarea unor proiecte

turistice sau reşedinţe secundare sau pentru exploatarea nisipului, a determinat distrugerea

unor sedimente necesare pentru a echilibra coasta. Prin degradarea dunelor, a plajelor este

accentuată degradarea biologică a mediului marin. Extracţie abuzivă a nisipului pe plajele din

M'diq şi Sania Torres este un exemplu de degradare de plaje. Una dintre cele mai alarmanete

consecinţe este dispariţia plajei Azla . Problema majoră cauzată de activitatea umană din

zonele de coastă este exploatarea nisipurilor marine prin dragare în proximitatea gurilor de

vărsare (Oued Martil şi Oued Laou).

Concluzii

Chiar dacă aceste modificări antropice au un caracter negativ, există totuşi şi o latură

pozitivă. Prin dezvoltarea turismului, litoralul marocan a devenit cunoscut şi atractiv pentru

turiştii din întreaga lume. Turismul balnear continuă sa atragă un turism de masă de tip

naţional şi internaţional în oraşe de coastă ca Agadir, capiatala turistică, Essaouira perla de pe

coasta Atlanticului, El Jadida, Tanger Saidia, etc. contribuţia acestei activităţi la economia

naţională este incontestabilă: jumătate de milion de locuri de muncă directe şi veniturile de

peste 20 miliarde DH (DH- dirhamul, moneda naţională, 1 euro=12 dh

Problema cea mai gravă rămîne gestionarea deficitară a resurselor dar absenţa

unui cadru juridic. Cu toate că acest litoral marocan oferă un potenţial bilologic important,

floră şi faună bogată şi variată, situri naturale excepţionale, nu primeşte o îngrijire

meticuloasă.

Cadrul de reglementare a zonei costiere marocană este caracterizată de o varietate de

texte vechi şi regulamente, pe de o parte, şi regulamente,mai noi şi mai recente, pe de altă

parte, care se referă la diferite zone de management costier. În practică, aceasta înseamnă că

aceste texte sunt fragmentate şi sunt aplicate de un număr de actori instituţionali. marocan.

Problemele legate de eliminarea apelor uzate se află în responsabilitatea municipalităţilor,

care sunt frecvent suprasolicitate de această sarcină.

Prin urmare, nu există un cadru unificat de reglementare pentru zona de coastă

marocană. O lege privind zona de coastă este în curs de pregătire.

Din această cauză s-a ajuns la proliferarea acestor activităţi economice care au

compromis echilibrul mediului de coastă, litoralul fiind considerat ca fiind unul din cele mai

sensibile zone ale ţării.

Chiar dacă este permanent atacat şi exploatat în mod abuziv de intervenţiile omului, în prezent

se încearcă implementarea a numeroase de proiecte bazate pe metode de dezvoltare durabilă

şi cu un accent pe protecţia mediului. Există, bineînteles şi un număr de proiecte turistice,

unul dintre cele mai îndrazneţe- '' planul albastru '' îşi propune creşterea numărului de turişti

străini în Maroc chiar la 10 milioane de euro în 2010.

Manipularea imaginii publicitare care prezintă frumuseţea şi autenticitatea litoralului

marocan disimulează problemele locale cu care se confruntă ţara, unele chiar generate de

inserţia turismului: trai de viată modest, probleme legate de mediu

BibliografieInstitutul Naţional de Informare şi Documentare- ,,Monografii de ţări- Maroc", Editura

Bucureşti, 1977

Ungureanu Adina- ,,Maroc"

http://gensly.skyrock.com/9.html:

http://www.hoeckmann.de/karten/afrika/marokko/index-en.htm

http://www.moroccoguide.com/destinations/

http://www.minenv.gov.ma/onem/livre/Chapitre%20IV.pdf

http://www.tourisme.gov.ma/

http://www.pap-thecoastcentre.org/smap/MOROCCO/Cellule%20du%20littoral_MATE.pdf

http://www.villas-morocco.com/holidays/destinations/coast/

http://www.visitmorocco.com/index.php/eng/

http://www.ustr.gov/sites/default/files/Morocco%20interim%20review.pdf

http://www.unesco-paysage.umontreal.ca/travaux_marrakech/tourismefrederick.pdf

http://memory.loc.gov/frd/cs/profiles/Morocco.pdf