literatura fantastica romaneasca

69
LITERATURĂ FANTASTICĂ ROMÂNEASCĂ

Upload: marius-scutelniciuc

Post on 16-Jan-2016

279 views

Category:

Documents


5 download

DESCRIPTION

Literatura fantastica romaneasca

TRANSCRIPT

Page 1: Literatura Fantastica Romaneasca

LITERATURĂFANTASTICĂ ROMÂNEASCĂ

Page 2: Literatura Fantastica Romaneasca

De ce De ce LITERATURA LITERATURA

FANTASTICĂ ?FANTASTICĂ ?

ATRACTIVITATEA

ACCESIBILITATEA

EFECTELE ASUPRA

CITITORULUIÎntâmplările prezentate sunt neobişnuite,

misterioase.Întâlnim mituri,

simboluri, superstiţii, practici magice,

elemente de filosofie.

Speciile literare în care se regăseşte fantasticul sunt, în general, de dimensiune

medie (nuvelă şi povestire), deoarece fantasticul reclamă o desfăşurare abruptă,

spectaculoasă.

Exercită o puternică fascinaţie asupra

cititorului de orice vârstă, care

evadează astfel din rutina zilnică.

Page 3: Literatura Fantastica Romaneasca

I. Repere teoretice asupra

conceptului de fantastic 1. Conceptul de fantastic

2. Între straniu şi miraculos

3. Trǎsǎturile textului fantastic

4. Teme şi motive specifice prozei fantastice

5. Sursele de inspiraţie ale fantasticului românesc

6. Frontierele literaturii fantastice

7. Privire sintetică asupra literaturii fantastice româneşti

Page 4: Literatura Fantastica Romaneasca

II. Analiza celor mai cunoscute texte fantastice româneşti

1. Nuvela a) M. Eminescu, Sărmanul Dionis; b) I.L.Caragiale, La hanul lui Mânjoală, Kir Ianulea;c) Gala Galaction, Moara lui Călifar ;d) M. Eliade, La ţigănci ;e) F. Neagu, Dincolo de nisipuri .

2. Povestirea a) M. Sadoveanu, Balaurul;b) V. Voiculescu, Lostriţa, În mijlocul lupilor ;c) Ştefan Bănulescu, Dropia .

3. Romanul a) M. Sadoveanu, Creanga de aur;b) M. Eliade, Domnişoara Christina, Noaptea de Sânziene.

Page 5: Literatura Fantastica Romaneasca

III. Strategii didactice utilizate în predarea literaturii fantastice în liceu

Metode şi procedee didactice

Forme de organizare a procesului de învăţământ (frontală, pe grupe, individuală)

Mijloace de învăţare

Evaluarea

Anexe (fişă de caracterizare, scheme conceptuale, unitǎţi de învǎţǎre, proiecte didactice etc.)

Page 6: Literatura Fantastica Romaneasca

I.Repere teoretice

asupra conceptului de

fantastic Motto:

„There are more things in heaven and earth Horatio,

than are dreamt of in your philosophy”

(„Se află mult mai multe lucruri în cer şi pe pământ, Horaţio,decât cele pe care le închipuie filosofia noastră”)

(W. Shakespeare, Hamlet)

Page 7: Literatura Fantastica Romaneasca

1. Conceptul de fantastic1. Conceptul de fantastic

FANTASTICUL este un concept dificil, care, FANTASTICUL este un concept dificil, care, deşi abordat de foarte mulţi exegeţi, nu beneficiază deşi abordat de foarte mulţi exegeţi, nu beneficiază de o definiţie unanim acceptatăde o definiţie unanim acceptată::

„„Cine se ocupă de literatura fantastică trebuie să se aştepte Cine se ocupă de literatura fantastică trebuie să se aştepte să fie confruntat cu chestiunea unei definiţii. Or, este de-a dreptul să fie confruntat cu chestiunea unei definiţii. Or, este de-a dreptul bătător la ochi că tocmai autorii care bătător la ochi că tocmai autorii care s-au consacrat domeniului în s-au consacrat domeniului în cauză, se eschivează adesea şi în mod extrem de abil în faţa acestei cauză, se eschivează adesea şi în mod extrem de abil în faţa acestei chestiuni”.chestiuni”.

((Rein A. Zondergeld)Rein A. Zondergeld)

Page 8: Literatura Fantastica Romaneasca

Definiţii ale fantasticuluiDefiniţii ale fantasticuluiCCategorie esteticăategorie estetică / / sub(gen)literar sub(gen)literar / / permanenţă artisticăpermanenţă artistică

P. C. Castex:P. C. Castex: „O intruziunea brutală a misterului în cadrul vieţii reale” „O intruziunea brutală a misterului în cadrul vieţii reale” Roger CalloisRoger Callois, , În inima fantasticuluiÎn inima fantasticului: : „Orice fantastic este o încălcare „Orice fantastic este o încălcare

a ordinii recunoscute, revărsare a inadmisibilului în sânul inalterabilei a ordinii recunoscute, revărsare a inadmisibilului în sânul inalterabilei legalităţi cotidiene”legalităţi cotidiene” Fantasticul este o „ruptură”, „un scandal Fantasticul este o „ruptură”, „un scandal inadmisibil pentru experienţă sau pentru raţiune“; inadmisibil pentru experienţă sau pentru raţiune“;

Irene Bessiere: Irene Bessiere: Fantasticul presupuneFantasticul presupune „prezenţa a două ordini care se „prezenţa a două ordini care se opun, dar care coexistă”;opun, dar care coexistă”;

Louis VaxLouis Vax insistă, în definirea fantasticului, pe ideea de inexplicabil insistă, în definirea fantasticului, pe ideea de inexplicabil care se opune explicabilului, locului comun.care se opune explicabilului, locului comun.

2. 2. Între straniu şi miraculosÎntre straniu şi miraculos Tzvetan TodorovTzvetan Todorov, , Introducere în literatura fantastică:Introducere în literatura fantastică: „Mai curând „Mai curând

decât un gen de sine stătător, el (fantasticul n.n.) ar reprezenta linia de decât un gen de sine stătător, el (fantasticul n.n.) ar reprezenta linia de demarcaţie dintre celelalte două genuri amintite: anume straniul şi demarcaţie dintre celelalte două genuri amintite: anume straniul şi miraculosul”miraculosul”. .

Page 9: Literatura Fantastica Romaneasca

Fantasticul reprezintă o experienţă a extremelor, a limitelor, norma lui va fi constituită de superlativ, de excesiv.

Todorov observă o hibridare a genurilor, vorbind de FANTASTIC-STRANIU, STRANIU, FANTASTIC-MIRACULOS şi MIRACULOSUL PUR.

FANTASTICUL se situează la graniţa dintre două genuri:

STRANIUL şi MIRACULOSUL.

FANTASTICUL este definit ca o ezitare produsă de

contactul cu un eveniment supranatural.

Când legile realităţii nu sunt afectate şi permit

explicarea fenomenelor descrise, se vorbeşte de

STRANIU

iar de

MIRACULOS atunci când

fenomenul poate fi înţeles doar admiţând

noi legi ale naturii.

Page 10: Literatura Fantastica Romaneasca

3. 3. Trǎsǎturile textuluiTrǎsǎturile textului fantasticfantastic

existenţa a două planuri: existenţa a două planuri: realreal şi şi irealireal (structura oximoronicǎ); (structura oximoronicǎ); apariţia subită a unui element misterios, inexplicabil, care perturbă apariţia subită a unui element misterios, inexplicabil, care perturbă

ordinea firească a realităţii; ordinea firească a realităţii; dispariţia limitelor de timp şi de spaţiudispariţia limitelor de timp şi de spaţiu la apariţia elementului misterios/ la apariţia elementului misterios/

ireal; ireal; ezitarea eroului şi a cititorului de a opta pentru o explicaţie a ezitarea eroului şi a cititorului de a opta pentru o explicaţie a

evenimentului; evenimentului; compoziţia gradată a naraţiunii întreţine tensiunea epică; compoziţia gradată a naraţiunii întreţine tensiunea epică; verosimilitatea;verosimilitatea; finalul finalul ambiguuambiguu, deschis., deschis.

Page 11: Literatura Fantastica Romaneasca

4. Teme şi motive 4. Teme şi motive specifice literaturii specifice literaturii

fantasticefantastice Pornind de la textele româneşti alese a fi analizate pe parcursul Pornind de la textele româneşti alese a fi analizate pe parcursul

acestei lucrări, cea mai potrivită clasificare a temelor literaturii fantastice acestei lucrări, cea mai potrivită clasificare a temelor literaturii fantastice ni s-a părut a fi cea a lui Roger Caillois, din ni s-a părut a fi cea a lui Roger Caillois, din Eseuri despre imaginaţieEseuri despre imaginaţie, pe , pe care am adaptat-o în funcţie de necesităţi:care am adaptat-o în funcţie de necesităţi:

Pactul cu diavolul Pactul cu diavolul Intervertirea domeniilor visului şi realitǎţii Intervertirea domeniilor visului şi realitǎţii Oprirea sau repetarea timpului, magia. Motive: vraja, descântecul, luna, Oprirea sau repetarea timpului, magia. Motive: vraja, descântecul, luna,

miezul nopţii, cifra magicǎ, obiectul magic Metempsihoza Metamorfoza miezul nopţii, cifra magicǎ, obiectul magic Metempsihoza Metamorfoza Dedublarea personalitǎţii. Motive: dublul, oglinda, umbra, tabloul Dedublarea personalitǎţii. Motive: dublul, oglinda, umbra, tabloul Strigoiul condamnat la o rǎtǎcire veşnicǎ şi fǎrǎ ţelStrigoiul condamnat la o rǎtǎcire veşnicǎ şi fǎrǎ ţel

Page 12: Literatura Fantastica Romaneasca

a) a) MITUL FAUSTIC (PACTUL CU MITUL FAUSTIC (PACTUL CU DIAVOLUL)DIAVOLUL)

(S(Sărmanul Dionis, La hanul lui Mânjoală, Moara lui Călifar, Lostriţaărmanul Dionis, La hanul lui Mânjoală, Moara lui Călifar, Lostriţa))

PPactul cu diavolulactul cu diavolul reprezrepreziintă un târg, ntă un târg,

conform căruia cineva conform căruia cineva îşi vinde sufletul pentru îşi vinde sufletul pentru a primi înţelepciune, a primi înţelepciune, tinereţe, bani, tinereţe, bani,

putere etc.putere etc.

Page 13: Literatura Fantastica Romaneasca

ÎÎn nuvela eminesciană n nuvela eminesciană Sărmanul DionisSărmanul Dionis: un călugăr medieval : un călugăr medieval (Dan) primeşte o carte magică de la Ruben, un cărturar fascinant, care de (Dan) primeşte o carte magică de la Ruben, un cărturar fascinant, care de fapt este Luciferfapt este Lucifer..

„„Ruben însuşi se zbârci, barba îi deveni lăţoasă şi-n furculiţe ca Ruben însuşi se zbârci, barba îi deveni lăţoasă şi-n furculiţe ca două bărbi de ţap, ochii îi luceau ca jăraticul, nasul i se strâmbă şi i se uscă două bărbi de ţap, ochii îi luceau ca jăraticul, nasul i se strâmbă şi i se uscă ca un ciotur de copac şi scărpinându-se în capul lăţos şi cornut, începu a ca un ciotur de copac şi scărpinându-se în capul lăţos şi cornut, începu a râde hâd şi strâmbându-se: hîhî! zise, încă un suflet nimicit cu totul. Dracii râde hâd şi strâmbându-se: hîhî! zise, încă un suflet nimicit cu totul. Dracii se strâmbau râzând în beşicele lor şi se dădeau peste cap, iar Satana îşi se strâmbau râzând în beşicele lor şi se dădeau peste cap, iar Satana îşi întinse picioarele sale de cal, răsuflând din greu".întinse picioarele sale de cal, răsuflând din greu".

Page 14: Literatura Fantastica Romaneasca

• În nuvela În nuvela La hanul lui MânjoalăLa hanul lui Mânjoală, fantasticul apare ca o ruptură în ordinea , fantasticul apare ca o ruptură în ordinea firească a întâmplării şi implică firească a întâmplării şi implică prezenţa prezenţa diavoluluidiavolului (cu care hangiţa avea (cu care hangiţa avea legături):legături): odaia fără icoaneodaia fără icoane, , uşa care se trânteşte atunci când drumeţul uşa care se trânteşte atunci când drumeţul îşi face cruceîşi face cruce şişi incendiul finalincendiul final fac dinfac din han un spaţiu aparţinând han un spaţiu aparţinând Infernului şi protejat de SatanaInfernului şi protejat de Satana....

• Tot aşa,Tot aşa, cotoiulcotoiul şişi ieduliedul sunt întrupări ale diavolului şi păzitori ai spaţiului sunt întrupări ale diavolului şi păzitori ai spaţiului maleficmalefic..

• Nuvela Nuvela Moara lui CălifarMoara lui Călifar se deschide cu descrierea morii lui Călifar se deschide cu descrierea morii lui Călifar (pomenită în titlu)(pomenită în titlu). . MoaraMoara este pusă este pusă sub semnul maleficuluisub semnul maleficului, apare ca , apare ca un un spaţiu demonizatspaţiu demonizat. . Cum nimeni dintre cei aflaţi în viaţă nu văzuse Cum nimeni dintre cei aflaţi în viaţă nu văzuse moara moara „în umblet",„în umblet", oamenii credeau că este folosită pentru nevoile oamenii credeau că este folosită pentru nevoile SataneiSatanei..

Page 15: Literatura Fantastica Romaneasca

În povestirea În povestirea LostriţaLostriţa, Voiculescu prezintă o lostriţă, o „nagodă" , Voiculescu prezintă o lostriţă, o „nagodă" rânduită pe Bistriţa de Necuratul; este „peştele naibei", care „creşte de trei rânduită pe Bistriţa de Necuratul; este „peştele naibei", care „creşte de trei ori pe atât" pentru a înşela pe cineva; se întrupează ca urmare a unei operaţii ori pe atât" pentru a înşela pe cineva; se întrupează ca urmare a unei operaţii de magie. de magie.

Vrăjitorul pare a fi el însuşi Diavolul. Vrăjitorul pare a fi el însuşi Diavolul.

Page 16: Literatura Fantastica Romaneasca

b) b) INTERVERTIREAINTERVERTIREA DOMENIILODOMENIILOR R VISULUI ŞI REALITĂŢIIVISULUI ŞI REALITĂŢII

((Sărmanul DionisSărmanul Dionis,, Domnişoara ChristinaDomnişoara Christina))

„„Pentru romantici Pentru romantici (…) (…) visul este o visul este o modalitate poetică a fantasticuluimodalitate poetică a fantasticului . (…) . (…) El El a fost a fost unul din cadrele tradiţionale ale unul din cadrele tradiţionale ale transcendenţeitranscendenţei, mijloc de expresie , mijloc de expresie disponibil pe la mijlocul secolului al disponibil pe la mijlocul secolului al XVIII-lea”XVIII-lea”[1]. .

[1] Eugen Todoran, Eugen Todoran, Fantasticul romantic şi folcloricFantasticul romantic şi folcloric, în , în EminescuEminescu, Ed. Minerva, Bucureşti, 1972, pp. 74-75., Ed. Minerva, Bucureşti, 1972, pp. 74-75.

Page 17: Literatura Fantastica Romaneasca

c)c) OPRIREA SAU REPETAREA OPRIREA SAU REPETAREA TIMPULUI, MAGIATIMPULUI, MAGIA

(MOTIVE: VRAJA,(MOTIVE: VRAJA, DESCÂNTECUL, LUNA, MIEZUL NOPŢII, DESCÂNTECUL, LUNA, MIEZUL NOPŢII, CIFRA MAGICĂ, OBIECTUL MAGIC)CIFRA MAGICĂ, OBIECTUL MAGIC)

((La ţigănciLa ţigănci, , DropiaDropia, , BalaurulBalaurul, , Domnişoara ChristinaDomnişoara Christina, , Creanga de aurCreanga de aur))

OPRIREA SAUOPRIREA SAU REPETAREA REPETAREA TIMPULUITIMPULUI

Sentimentul timpuluiSentimentul timpului din mitologie a fost din mitologie a fost transsimbolizat epic sau liric, exemplul cel mai transsimbolizat epic sau liric, exemplul cel mai strălucit în acest sens fiind Mihai Eminescu, continuat strălucit în acest sens fiind Mihai Eminescu, continuat într-o maniera originală şi modernă de Mircea Eliade într-o maniera originală şi modernă de Mircea Eliade înîn La ţigănci, Tinereţe fără tinereţe.La ţigănci, Tinereţe fără tinereţe.

VRAJA, DESCÂNTECUL Descântecele, vrăjile şi farmecele sunt practici insolite ale magiei. În

povestirea Dropia, a lui Ştefan Bănulescu, fetele nemăritate din neamul lui Salcău se adună în ajunul Anului Nou într-o odaie, îmbrăcate în cămăşi albe până la pământ, închise la gât şi fără nicio podoabă.

Page 18: Literatura Fantastica Romaneasca

Luna, dimpotrivă, este un astru care creşte, descreşte şi dispare, un astru a cărui viaţă este supusă aceleiaşi legi a devenirii, a naşterii şi morţii. <Viaţa> lunii este aşadar mult mai aproape de om decât gloria maiestuoasă a soarelui”[1].

[1] Mircea Eliade, Drumul spre centru, Ed. Univers, Bucureşti, 1991, p. 210.

MOTIVUL LUNII „Este uşor de înţeles de ce omul primitiv, <le moin civilise> a dat mai multă importanţă lunii (…) decât soarelui.

Soarele este un astru în care omul nu-şi găseşte nicio corespondenţă: este etern acelaşi, egal cu sine, fără niciun fel de devenire.

Page 19: Literatura Fantastica Romaneasca

Puterile magice ale lui Dan/ Dionis se datorează Puterile magice ale lui Dan/ Dionis se datorează cărţii vechicărţii vechi,, pe care pe care maestrul Ruben i-a dat-o, învăţându-l să folosească formulele (din care nu maestrul Ruben i-a dat-o, învăţându-l să folosească formulele (din care nu lipseşte cifra 7), care-l fac să trăiască clipe de fericire totală împreună cu lipseşte cifra 7), care-l fac să trăiască clipe de fericire totală împreună cu Maria. Maria.

Cifra 7Cifra 7 este este cifră misticăcifră mistică, ce are , ce are puteri magiceputeri magice: „pe fila a şaptea a cărţii : „pe fila a şaptea a cărţii stau toate formulele ce-ţi trebuiesc pentru asta. Şi tot la a şaptea filă vei stau toate formulele ce-ţi trebuiesc pentru asta. Şi tot la a şaptea filă vei afla ce trebuie să faci mai departe".afla ce trebuie să faci mai departe".

În literatura fantastică, numărul obiectelor ireale trebuie să fie mic (două În literatura fantastică, numărul obiectelor ireale trebuie să fie mic (două sau trei). sau trei). Orice obiect poate deveni fantastic dacă primeşte o adjectivare Orice obiect poate deveni fantastic dacă primeşte o adjectivare ireală, fantasticăireală, fantastică: cufăr : cufăr fermecatfermecat, covor , covor zburătorzburător, pelerină , pelerină fermecatăfermecată..

MOTIVE: CIFRA MAGICĂ, CARTEA MAGICĂ, OBIECTUL MAGIC

Page 20: Literatura Fantastica Romaneasca

ÎnÎn SchimniculSchimnicul, , acţiunea magică ţine de acţiunea magică ţine de uciderea omului-lup cu unuciderea omului-lup cu un glonglonţţ de argint de argint descântatdescântat, de apărarea împotriva duhurilor , de apărarea împotriva duhurilor rele, prinrele, prin protecţia cerculuiprotecţia cercului magicmagic. . Condiţiile Condiţiile favorabile actului magic sunt totdeauna favorabile actului magic sunt totdeauna prezentate de Voiculescu. prezentate de Voiculescu. Luna plinăLuna plină apare apare ca un invariant al cadrului în care are loc ca un invariant al cadrului în care are loc ritualul,ritualul, noaptea cu lună nouănoaptea cu lună nouă fiind fiind favorabilă tuturor operaţiilor şi iniţiativelor favorabilă tuturor operaţiilor şi iniţiativelor oculte. oculte.

PrintrePrintre calităţile magicianuluicalităţile magicianului, , Marcel Mauss Marcel Mauss şi Henri Hubert menţioneazăşi Henri Hubert menţionează o privire o privire pătrunzătoare, stranie, echivocă şi pătrunzătoare, stranie, echivocă şi strălucitoarestrălucitoare, agitaţia ieşită din comun,, agitaţia ieşită din comun, îndemânareaîndemânarea..

VRAJA, DESCÂNTECUL, LUNA, MIEZUL NOPŢII

Page 21: Literatura Fantastica Romaneasca

Tema Tema reincarnării sufletului după moartereincarnării sufletului după moarte vine din gândirea indiană şi s-a bucurat de vine din gândirea indiană şi s-a bucurat de multă popularitate în romantismultă popularitate în romantismm; în viziune ; în viziune buddhistă, sufletul estebuddhistă, sufletul este condamnatcondamnat să se să se reincarneze până când dobândeşte forţa reincarneze până când dobândeşte forţa spirituală de a se ridica deasupra timpului spirituală de a se ridica deasupra timpului profan; profan;

Întâlnim, în nuvelaÎntâlnim, în nuvela Sărmanul DionisSărmanul Dionis, ideea , ideea reincarnării din doctrina indiană, preluată reincarnării din doctrina indiană, preluată de Eminescu prin intermediul filosofiei lui de Eminescu prin intermediul filosofiei lui SchopenhaueSchopenhauer. r.

Tema metTema meteempsihozeimpsihozei (prezentă în(prezentă în Avatarii Avatarii faraonului Tlafaraonului Tla) va fi reluată de Liviu ) va fi reluată de Liviu Rebreanu în romanulRebreanu în romanul Adam şi EvaAdam şi Eva..

d) METEMPSIHOZA (REINCARNAREA)(Sărmanul Dionis, Avatarii faraonului Tla, Adam şi Eva)

Page 22: Literatura Fantastica Romaneasca

e)e) METAMORFOZAMETAMORFOZA- - transformarea unei fiinţe, a transformarea unei fiinţe, a unui obiect în ceva unui obiect în ceva

diferit diferit de natura sa primarăde natura sa primară((LostriţaLostriţa, , Iubire magicăIubire magică, , În mijlocul lupilorÎn mijlocul lupilor, , DropiaDropia))

În În LostriţaLostriţa, Voiculescu prezintă , Voiculescu prezintă capacitatea unui capacitatea unui peşte de a se metamorfozapeşte de a se metamorfoza în în femeie.femeie.

În În Iubire magicăIubire magică, frumoasa Mărgărita se , frumoasa Mărgărita se transformă într-o urâţenie absolută, transformă într-o urâţenie absolută, zeiţa zeiţa metamorfozându-se într-o babă hidoasămetamorfozându-se într-o babă hidoasă, , semănând cu o strigoaică. semănând cu o strigoaică.

Povestirea Povestirea În mijlocul lupilor,În mijlocul lupilor, scrisă de Vasile scrisă de Vasile Voiculescu, prezintă un posibil caz de lycantropie. Voiculescu, prezintă un posibil caz de lycantropie. Luparul este privit cu ostilitate de săteni, care Luparul este privit cu ostilitate de săteni, care bănuiesc că este un om-lup (bănuiesc că este un om-lup (lykantroplykantrop), o fiară, ), o fiară, care „uneori se preface el însuşi în lup şi iese care „uneori se preface el însuşi în lup şi iese înaintea oamenilor să-i sfâşie ". înaintea oamenilor să-i sfâşie ".

Povestirea Povestirea DropiaDropia, de Ştefan Bănulescu, se , de Ştefan Bănulescu, se bazează pebazează pe ambiguitatea pasăre, femeie, ideal. ambiguitatea pasăre, femeie, ideal.

Page 23: Literatura Fantastica Romaneasca

f) DEDUBLAREA PERSONALITĂŢIIf) DEDUBLAREA PERSONALITĂŢII (MOTIVE: DUBLUL, OGLINDA, UMBRA, TABLOUL)(MOTIVE: DUBLUL, OGLINDA, UMBRA, TABLOUL)

((Sărmanul DionisSărmanul Dionis, , Aranca, ştima apelorAranca, ştima apelor, , Omul care şi-a găsit umbra, Domnişoara Omul care şi-a găsit umbra, Domnişoara

ChristinaChristina, , Noaptea de SânzieneNoaptea de Sânziene)) În credinţele româneşti, În credinţele româneşti, umbraumbra este considerată imagine a este considerată imagine a

sufletuluisufletului, reprezintă , reprezintă dubluldublul omului omului, un fel de fiinţă astrală , un fel de fiinţă astrală care îşi continuă existenţa şi după moartea materială; „de care îşi continuă existenţa şi după moartea materială; „de aceea aceea sufletele morţilorsufletele morţilor sunt imaginate ca nişte umbre, sunt imaginate ca nişte umbre, vizibile doar în condiţii speciale. În poveştile populare, lângă vizibile doar în condiţii speciale. În poveştile populare, lângă comori se înalţă adesea o umbră ce se conturează în lumina comori se înalţă adesea o umbră ce se conturează în lumina lunii”lunii”[1]..

În nuvela În nuvela Sărmanul Dionis, Sărmanul Dionis, de M. Eminescu, de M. Eminescu, umbraumbra reprezintă reprezintă partea eternăpartea eternă a fiinţei. Călugărul ia locul umbrei a fiinţei. Călugărul ia locul umbrei sale, căpătând acces la memoria tuturor sale, căpătând acces la memoria tuturor avatarurilor avatarurilor anterioare.anterioare.

Sabina Fînaru Sabina Fînaru [2] evidenţiază, în romanul evidenţiază, în romanul Domnişoara Domnişoara ChristinaChristina, de Mircea Eliade, , de Mircea Eliade, importanţa tablouluiimportanţa tabloului, ca obiect , ca obiect fantasticfantastic..

[1] Doina Ruşti, Doina Ruşti, Dicţionar de teme şi simboluri din literatura românăDicţionar de teme şi simboluri din literatura română , Ediţia a II-a revăzută , Ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Ed. Polirom, Iaşi, 2009, p. 396.şi adăugită, Ed. Polirom, Iaşi, 2009, p. 396.

[2] Cf. Sabina Fînaru, Cf. Sabina Fînaru, Eliade prin EliadeEliade prin Eliade, Ed. , Ed. Universitas XXI, Iaşi, 2002, p. 208.Universitas XXI, Iaşi, 2002, p. 208.

Page 24: Literatura Fantastica Romaneasca

g)g) STRIGOIUL CONDAMNAT LA O STRIGOIUL CONDAMNAT LA O RĂTĂCIRE VEŞNICĂ ŞI FĂRĂ ŢELRĂTĂCIRE VEŞNICĂ ŞI FĂRĂ ŢEL

Domnişoara ChristinaDomnişoara Christina - - Mircea EliadeMircea Eliade Strigoiul se naşte din sângele unui om ucis şi trăieşte în locul unde a avut Strigoiul se naşte din sângele unui om ucis şi trăieşte în locul unde a avut

loc crima, făcând ca împrejurimile să devină neroditoare. loc crima, făcând ca împrejurimile să devină neroditoare.

Page 25: Literatura Fantastica Romaneasca

5. Sursele de inspiraţie ale fantasticului românesc:

folclorul, gândirea mitico-magică;;

filosofia;;

proza fantastică străină: romanul gotic,

Edgar Allan Poe, Theophile Gautier Villier de l’Isle-Adam, La Motte Fouque, Adelbert von Chamisso.

Page 26: Literatura Fantastica Romaneasca

Fantasticul folcloric aduce o lume populată cu apariţii înfricoşătoare: spirite, demoni, strigoi, fantome.

Într-o lume a eresurilor, a vrăjilor şi corespondenţelor, în preajma apelor, ori a locurilor blestemate ancorează frecvent operele lui

Gala Galaction şi Vasile Voiculescu.

a) FOLCLORUL / GÂNDIREA MITICO - MAGICĂ

Page 27: Literatura Fantastica Romaneasca

TotemTotem – animal, – animal,

plantă sau obiect plantă sau obiect considerat de unele considerat de unele triburi primitivetriburi primitive ca ca ssttrămoş şi protectorrămoş şi protector

al populaţiei al populaţiei respective şi respective şi veneratvenerat

ca atare.ca atare.

FOLCLORUL / GÂNDIREA MITICO - MAGICĂ

Page 28: Literatura Fantastica Romaneasca

b) b) FILOSOFIA FILOSOFIA

EminescuEminescu este este creatorul prozei creatorul prozei fantastico-filosoficefantastico-filosofice româneşti româneşti.. El El introduce în proza surse de inspiraţie noi, prin valorificarea originală a introduce în proza surse de inspiraţie noi, prin valorificarea originală a unor motive literare şi filosofice de circulaţie europeană. Eminescu unor motive literare şi filosofice de circulaţie europeană. Eminescu inserează fantasticul şi experienţa spirituală, propune tehnici narative ale inserează fantasticul şi experienţa spirituală, propune tehnici narative ale literaturii de anticipaţie, deschide drumuri literare noi prin interferenţa literaturii de anticipaţie, deschide drumuri literare noi prin interferenţa genurilor şi a fantasticului cu filosofia, pe care vor merge mai târziu genurilor şi a fantasticului cu filosofia, pe care vor merge mai târziu Mircea Eliade, Vasile Voiculescu ş.a. .Mircea Eliade, Vasile Voiculescu ş.a. .

Fascinat de Fascinat de doctrinele tantra şi yogadoctrinele tantra şi yoga, , Mircea EliadeMircea Eliade le ia ca puncte de le ia ca puncte de plecare pentru nuveleplecare pentru nuvelelele Nopţi la SeramporeNopţi la Serampore şi şi Secretul doctorului Secretul doctorului HonigbergerHonigberger..

Page 29: Literatura Fantastica Romaneasca

c) PROZA FANTASTICĂ STRĂINĂ(Romanul gotic, Edgar Allan Poe, Villier de l’Isle-Adam, La Motte Fouque, Adelbert von Chamisso, Theophile Gautier)

Romanul gotic: abundă groaza şi fantomele, castelele, magia, misterul. În stilul gotic, accentul este pus pe vag, pe nepământean şi pe suspans.

Edgar Allan Poe: William Wilson (text grefat în jurul dublului romantic), Prăbuşirea casei Usher (1839) (motivul central al textului este cel al casei blestemate);

Fantasticul francez: Moarta îndrăgostită (1835), de Theophile Gautier şi Vera (1876), de Villier de l’Isle-Adam;

Fantasticul romantic german: Undine, de Fridrich de la Motte-Fouqué şi Adelbert von Chamisso, Nemaipomenita poveste a lui Peter Schlemihl (1814)-motivului umbrei;

Page 30: Literatura Fantastica Romaneasca

6. Frontierele literaturii fantastice:

a) fabulosul folcloric (basme);

b) literatura alegoricǎ;

c) proza absurdǎ;

d) literatura ştiinţifico-fantasticǎ.

Page 31: Literatura Fantastica Romaneasca

a) FABULOSUL FOLCLORI ( BASME)a) FABULOSUL FOLCLORI ( BASME)

BasmulBasmul se înrudeşte cu se înrudeşte cu fantasticulfantasticul. Însă nu trebuie niciodată confundate basmul, . Însă nu trebuie niciodată confundate basmul, mitul sau feericul cu fantasticul.mitul sau feericul cu fantasticul.

Basmul urmează o structură tipică: incipit, parte mediană şi Basmul urmează o structură tipică: incipit, parte mediană şi final. Sfârşitul este întotdeauna fericit, încununând eforturile final. Sfârşitul este întotdeauna fericit, încununând eforturile eroului de a depăşi mai multe probe.eroului de a depăşi mai multe probe.

Fantastic - finalul este fie tragic, pesimist, fie neutru, dar, cu Fantastic - finalul este fie tragic, pesimist, fie neutru, dar, cu siguranţă, ambiguu.siguranţă, ambiguu.

În basm, personajul principal este un erouÎn basm, personajul principal este un erou, , în fantastic el este, de obicei, un om în fantastic el este, de obicei, un om oarecare, de obicei o victimă inocentă.oarecare, de obicei o victimă inocentă.

Nimeni nu pune la îndoială verosimilul sau neverosimilul dintr-un basm.Nimeni nu pune la îndoială verosimilul sau neverosimilul dintr-un basm. În În fantastic, ezitarea este, în schimb, o condiţie obligatorie.fantastic, ezitarea este, în schimb, o condiţie obligatorie.

FeericulFeericul este şi el o noţiune înrudită cu cea a fantasticului. este şi el o noţiune înrudită cu cea a fantasticului. El este El este asociat cu asociat cu paradisul, cu viaţa în roz, cu visul frumosparadisul, cu viaţa în roz, cu visul frumos. .

Frontierele literaturii fantastice:

Page 32: Literatura Fantastica Romaneasca

b) LITERATURA ALEGORICĂ (Istoria ieroglifică, de Dimitrie Cantemir, Ţiganiada, de

I. B. Deleanu)

La fel ca basmul, proza absurdă şi literatura ştiinţifico-fantastică, literatura alegorică se află şi ea la frontiera cu fantasticul, dar niciodată nu se confundă cu el.

In Istoria ieroglifică şi Ţiganiada pot fi descoperite numeroase elemente ale recuzitei fantasticului, nu le putem circumscrie acestui tip de literatură.

Frontierele literaturii fantastice:

Page 33: Literatura Fantastica Romaneasca

c) PROZA ABSURDĂPâlnia şi Stamate - Urmuz

Prin fantasticul absurd, scriitori ca Gib Mihăiescu, Urmuz, Ion Vinea, Max Blecher şi Emil Botta reliefează o alarmantă deteriorare a raporturilor dintre om şi realitatea ambiantă. În operele lor, suprapunerea haotică de normal şi supranormal creează un insolit de factură grotescă.

Cel mai cunoscut text al lui Urmuz este Pâlnia şi Stamate. Autorul prezintă absurditatea condiţiei umane prin intermediul unui limbaj absurd.

Frontierele literaturii fantastice:

Page 34: Literatura Fantastica Romaneasca

d) LITERATURA ŞTIINŢIFICO-FANTASTICĂ

(literatura de anticipaţie ştiinţifică)

Literatura ştiinţifico-fantastică este mult mai apropiata de literatura de aventuri, de basm, de literatura magică, de romanul poliţist decât de literatura fantastică.

Recuzita literaturii S.F. conţine: substanţe de laborator, raze laser în locul clasicei săbii, monstrul, Savantul nebun, extratereştrii, invenţiile ştiinţifice, galaxii, roboţi, lumi necunoscute, dar locuite, androizi, golemi, roboţi, quasari, teleportare, găuri negre, tunelul/ maşina timpului.

Frontierele literaturii fantastice:

Page 35: Literatura Fantastica Romaneasca

„Cronologic, primul autor de proză fantastică românească de certă valoare este Mihai Eminescu, considerat şi creatorul genului la noi în ţară”. (Gheorghe Glodeanu, Avatarurile prozei lui Eminescu, Ed. Libra, Bucureşti, 2000, p. 11)

Proza fantastică şi filosofică eminesciană (incluzând nuvelele Sărmanul Dionis, Avatarii faraonului Tla, Archaeus şi Umbra mea) reprezintă partea cea mai profundă şi mai valoroasă a creaţiei eminesciene epice.

Gala Galaction scrie povestiri fantastice de sursă folclorică.

7. Privire sintetică asupra literaturii fantastice româneşti

Page 36: Literatura Fantastica Romaneasca

Cezar Petrescu realizează o creaţie reprezentativă pentru fantasticul românesc: Aranca, ştima lacurilor (1929); Omul care şi-a găsit umbra (1928).

Textele lui Mircea Eliade contribuie, indiscutabil, la recunoaşterea fantasticului. În proza lui Mircea Eliade întâlnim un fantastic de tip erudit, autorul făcând apel la ştiinţă, istorie, psihanaliză, filosofie şi, în special, la mituri.

Privire sintetică asupra literaturii fantastice româneşti

Page 37: Literatura Fantastica Romaneasca

Eugen Simion, în Nodurile şi semnele prozei, identifică mai multe straturi[1] ale prozei lui Mircea Eliade. Operele sale dezvoltă o serie de mituri naţionale sau universale:

Mitul Şeherezadei apare în nuvela Pe strada Mântuleasa, o adevărată metaforă despre naşterea naraţiunii.

Mitul Persephonei, zeiţa condamnată să stea jumătate de an la suprafaţa pământului şi jumătate de an în pământ, apare în nuvela Les trois Graces, cu o intrigă aproape poliţistă.

Mitul lui Orfeu şi Euridice este dezvoltat în nuvela În curte la Dionis, care dezbate problema creaţiei şi a erosului.

Mitul regenerării biologice apare în Tinereţe fără de tinereţe.. 1] Cf. Eugen Simion, Mircea Eliade. Nodurile şi semnele prozei, Ed. Junimea, Iaşi, 2006.

Privire sintetică asupra literaturii fantastice româneşti

Page 38: Literatura Fantastica Romaneasca

În deceniul al şaptelea are loc o nouă deschidere spre acest gen, acum publicând autori ca Ştefan Bănulescu sau Vladimir Colin.

Apariţia lucrărilor fantastice româneşti este contrapunctată de demersurile criticii: Sergiu Pavel Dan scrie Proza fantastică românească (1975), Marin Beşteliu, Realismul literaturii fantastice (1975) şi Ioan Vultur, Naraţiune şi imaginar (1987).

Privire sintetică asupra literaturii fantastice româneşti

Cele mai valoroase povestiri ale lui Vasile Voiculescu se încadrează în sfera literaturii fantastice, iar apariţia lor în deceniul al şaptelea declanşează reacţia imediată a criticii literare.

Page 39: Literatura Fantastica Romaneasca

II.Analiza celor mai cunoscute texte

fantastice româneştiMotto:

„O clipă, vechea ispravă îi apăru neverosimilă. Apoi avu mândria unei întâmplări rare şi într-adevăr de necrezut. Înţelegea în acelaşi timp că

numai asemenea întâmplări sunt vrednice de povestit.”( Mihail Sadoveanu, Ţara de dincolo de negură )

Page 40: Literatura Fantastica Romaneasca

NUVELA ŞI POVESTIREA

Ca specii predilecte ale literaturii fantastice, evocevocăă un eveniment de mare excepţie, reclamă o un eveniment de mare excepţie, reclamă o desfăşurare abruptă, cu cât mai laconică, cu atât mai desfăşurare abruptă, cu cât mai laconică, cu atât mai spectaculoasă. spectaculoasă.

Page 41: Literatura Fantastica Romaneasca

NUVELANUVELAa) a) Sărmanul DionisSărmanul Dionis (1872) (1872) - - Mihai EminescuMihai Eminescu

Gheorghe Vrabie Gheorghe Vrabie Ilustratie la nuvela "Sarmanul Dionis" Ilustratie la nuvela "Sarmanul Dionis" de M. Eminescu, 1979, acuarela, guasa, de M. Eminescu, 1979, acuarela, guasa,

150x250 150x250

Structura oximoronică a fantasticul este evidentă - planul real coexistând cu cel ireal.

Călătoria în timp şi spaţiu a lui Dionis/ Dan se constituie într-un element misterios care apare subit, perturbând ordinea firească a realităţii.

Folosirea cărţii magice face ca să dispară limitele spaţiului şi ale timpului.

Prin întrepătrunderea planurilor povestirii (prezentul lui Dionis/ trecutul lui Dan), fantasticul urmăreşte nedumerirea cititorului.

Deznodământul amplifică enigma, nu o rezolvă, caracterizându-se prin ambiguitate.

Page 42: Literatura Fantastica Romaneasca

b) b) La hanul lui MânjoalăLa hanul lui Mânjoală (1898/1899) - I. L. Caragiale (1898/1899) - I. L. Caragiale existenţa a două planuri: real şi ireal;existenţa a două planuri: real şi ireal; elemente misterioase, inexplicabile, care elemente misterioase, inexplicabile, care

perturbă ordinea firească a realităţii;perturbă ordinea firească a realităţii; Abilitatea lui Caragiale constă chiar în Abilitatea lui Caragiale constă chiar în

construirea celor două personaje, polcovnicul construirea celor două personaje, polcovnicul Iordache (partizan al existenţei supranaturalului) Iordache (partizan al existenţei supranaturalului) şi Fănică (adept al unor explicaţii realiste, şi Fănică (adept al unor explicaţii realiste, fireşti). fireşti).

Funcţia implicită a cititorului este foarte Funcţia implicită a cititorului este foarte importantă în acest text.importantă în acest text. Putem vorbi de Putem vorbi de fantastic numai la nivelul acestei abordări. fantastic numai la nivelul acestei abordări.

Cititorul se vede pus în situaţia de a nu putea Cititorul se vede pus în situaţia de a nu putea opta nici pentru opinia polcovnicului Iordache opta nici pentru opinia polcovnicului Iordache (MIRACULOS), nici pentru cea a lui Fănică (MIRACULOS), nici pentru cea a lui Fănică (STRANIU). (STRANIU).

Cât timp există această pendulare între Cât timp există această pendulare între interpretarea evenimentelor citite ca efect al unor interpretarea evenimentelor citite ca efect al unor cauze naturale şi interpretarea lor ca efect al unor cauze naturale şi interpretarea lor ca efect al unor cauze supranaturale ne situăm în plin cauze supranaturale ne situăm în plin FANTASTICFANTASTIC. .

Page 43: Literatura Fantastica Romaneasca

Kir IanuleaKir Ianulea ((1909)1909) - - I. L. Caragiale I. L. Caragiale

Caragiale împrumută „motivul femeii mai rele decât dracul”[1] de la Machiavelli. (Florin Manolescu)

In cazul nuvelei Kir Ianulea, nu se poate vorbi propriu-zis de FANTASTIC, ci, mai degrabă de MIRACULOS.

Textul este înrudit cu basmul, datorită folosirii unor personaje specifice Iadului, Dardarot / Scaraoţchi, Aghiuţă.

c) Moara lui Călifar (1902) - Gala Galaction

„În Moara lui Călifar, Galaction reia mitul vrăjitorului care şi-a vândut sufletul diavolului în schimbul unei nemăsurate comori. Naraţiunea alternează, cu ingeniozitate, planul real cu cel fantastic, trecerea de la un plan la altul făcându-se cu subtilitate, fără ca cititorul să observe.” (Eugen Simion, Gala Galaction şi vocaţia fabulosului)

Page 44: Literatura Fantastica Romaneasca

d) d) La ţigănciLa ţigănci (1959) (1959) - - Mircea Eliade Mircea EliadeFantasticul din nuvelă este de tip erudit datorită

trimiterilor mitologice (Cerber, Parce, Caron, Vestale), filosofice şi literare (Divina comedie, Dante Alighieri).

Fantasticul se naşte din ambiguitate, din deghizarea irealului în real, sau, cum spune Mircea Eliade, din prezenţa neştiută a sacrului, camuflată în profan. Există, cu alte cuvinte, o ordine secundă, ordinea irealului – care o dublează pe aceea aparentă şi logică a realului.

e) Dincolo de nisipuri (1962) - Fănuş Neagu

Nuvela Dincolo de nisipuri este, aşa cum o numea Eugen Simion, „o naraţiune aproape fantastică (...) a unui miraj într-un cadru de viaţă debordantă”.

(Eugen Simion, Scriitori români de azi, vol. I, Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1978, p. 583)

Page 45: Literatura Fantastica Romaneasca

b) b) LostriţaLostriţa ( (1970)1970) - - V. VoiculescuV. Voiculescu

LostriţaLostriţa este o povestire fantastică şi folclorică, deoarece planul este o povestire fantastică şi folclorică, deoarece planul real se îmbină cu cel fabulos. real se îmbină cu cel fabulos.

MotiveleMotivele specifice literaturii fantastice sunt: specifice literaturii fantastice sunt: vraja de la miezul vraja de la miezul nopţii, luna în pătrar, metamorfozanopţii, luna în pătrar, metamorfoza (peşte-fată-peşte), (peşte-fată-peşte), vrăjitorulvrăjitorul şi şi diavoluldiavolul transformat în peşte. transformat în peşte.

POVESTIREAa) Balaurul (1928) - Mihail Sadoveanu

Balaurul este singurul text din cele nouă povestiri din Hanu Ancuţei care are specific fantastic.

I. O primă interpretare se încadrează în sfera MIRACULOSULUI, prin metamorfoza eroinei.

II. O a doua interpretare propune asemănarea balaurului cu un vârtej mai puternic, apărut în anumite condiţii climaterice (vară, în apropierea malului Moldovei). (STRANIU)

Page 46: Literatura Fantastica Romaneasca

d)d) DropiaDropia (1965) - Ştefan Bănulescu(1965) - Ştefan Bănulescu

Povestea se bazează pe ambiguitatea pasăre, femeie, ideal.Povestea se bazează pe ambiguitatea pasăre, femeie, ideal. Ca în cazul tuturor textelor fantastice analizate, Ca în cazul tuturor textelor fantastice analizate, finalul este deschis, finalul este deschis,

ambiguuambiguu. . Cititorul ezită să opteze pentru una dintre cele două soluţii posibile: Cititorul ezită să opteze pentru una dintre cele două soluţii posibile:

„„la dropie” este locul fertil, care asigură provizii bogate în timp de la dropie” este locul fertil, care asigură provizii bogate în timp de secetă (dacă optăm doar pentru această explicaţie, ne plasăm în secetă (dacă optăm doar pentru această explicaţie, ne plasăm în STRANIU); STRANIU);

„„la dropie” este un ţinut magic, guvernat de legi misterioase (includem la dropie” este un ţinut magic, guvernat de legi misterioase (includem textul, în acest caz, în categoria MIRACULOSULUI). textul, în acest caz, în categoria MIRACULOSULUI).

c) În mijlocul lupilor (1966) - Vasile Voiculescu

În mijlocul lupilor are ca temă superstiţia că există oameni care se pot transforma, temporar, în lupi (lykantropi).

Page 47: Literatura Fantastica Romaneasca

3. R3. ROMANULOMANUL a) a) Creanga de aurCreanga de aur (1933)(1933)

Mihail SadoveanuMihail Sadoveanu

Prin puterile neobişnuite ale Prin puterile neobişnuite ale protagonistului, Kesarion Breb, obţinute protagonistului, Kesarion Breb, obţinute în cei şapte ani petrecuţi în templele în cei şapte ani petrecuţi în templele egiptene, romanul egiptene, romanul Creanga de aurCreanga de aur trebuie încadrat în categoria trebuie încadrat în categoria MIRACULOSULUIMIRACULOSULUI. .

Acceptarea magiei, a practicilor Acceptarea magiei, a practicilor spirituale ieşite din comun ca realespirituale ieşite din comun ca reale, , înlătură posibilitatea afilierii acestui înlătură posibilitatea afilierii acestui roman la FANTASTIC şi impune roman la FANTASTIC şi impune includereaincluderea lui în sfera lui în sfera MIRACULOSULUIMIRACULOSULUI..

Page 48: Literatura Fantastica Romaneasca

Este Este valorificată semnificaţia nopţii de valorificată semnificaţia nopţii de SânzieneSânziene: : „- Unii spun că în noaptea aceasta, „- Unii spun că în noaptea aceasta, exact la miezul nopţii, se deschid cerurile. (...) exact la miezul nopţii, se deschid cerurile. (...) Dar că se deschid numai pentru cei care ştiu Dar că se deschid numai pentru cei care ştiu cum să le privească”. cum să le privească”.

b) b) Noaptea de SânzieneNoaptea de Sânziene (1955)(1955) Mircea EliadeMircea Eliade

c) Domnişoara Christina (1936) Mircea Eliade

Primul roman fantastic din literatura română. Textul înclină mai mult spre circumscrierea în

sfera miraculosului. Personajele cred în spirite, în strigoi, în lumea

de dincolo, în morţi vii care terorizează împrejurimile.

Page 49: Literatura Fantastica Romaneasca

III.Strategii didactice

utilizate în predarea literaturii

fantastice în liceuMotto:

„Nu suntem, aici, ca pietrele, imobile, sau ca florile ori insectele a căror viaţă este dinainte trasată: suntem fiinţe ale aventurii”.

(Mircea Eliade, Proba labirintului)

Page 50: Literatura Fantastica Romaneasca

Ştiu Vreau să ştiu Am învăţat

- Nuvela este o specie a genului epic, mai mare decât schiţa şi mai mică decât romanul.

- Nuvela are un singur fir epic, care cuprinde mai multe episoade; are puţine personaje, grupate în jurul personajului principal.

- Acccentul cade pe personaj, nu pe întâmplare.

- Timpul şi spaţiul sunt clar precizate.

Care sunt trăsăturile literaturii fantastice?

Trăsăturile literaturii fantastice:

-existenţa a două planuri: real şi ireal;

-apariţia subită a unui element misterios, inexplicabil, care perturbă ordinea firească a realităţii;

-dispariţia limitelor de timp şi de spaţiu la apariţia elementului misterios / ireal;

-compoziţia gradată a naraţiunii, care întreţine tensiunea epică;

-finalul ambiguu, deschis;

-posibilele explicaţii se dovedesc în general incomplete şi nesatisfăcătoare.

Page 51: Literatura Fantastica Romaneasca

Lostriţa- Frumoasă, ademenitoare,Inoată, mănâncă, vrăjeşte,Provoacă moartea flăcăilor nesăbuiţi,Ucigându-i.

CVINTET

Lostriţa

Page 52: Literatura Fantastica Romaneasca

Aliman

Tânăr, priceput,

Pescuieşte, salvează, visează,

Face un ritual magic,

Murind.

CVINTET Aliman

Page 53: Literatura Fantastica Romaneasca

CubulCubul

Profesorul anunţă tema pusă în discuţie: Profesorul anunţă tema pusă în discuţie: LITERATURA FANTASTICĂLITERATURA FANTASTICĂ. .

Elevii au ca timp de lucru 20 de minute. Elevii au ca timp de lucru 20 de minute.

Liderii grupelor vor prezenta rezolvarea. Liderii grupelor vor prezenta rezolvarea.

Vor fi lăudate răspunsurile corecte şi inspirate şi vor Vor fi lăudate răspunsurile corecte şi inspirate şi vor fi criticate cele incorecte.fi criticate cele incorecte.

Page 54: Literatura Fantastica Romaneasca

DESCRIE riturile magice şi de iniţiere în moarte,

aşa cum se regăsescîn cele două texte

studiate la unitatea Lumi fantastice!

COMPARĂ

povestirea fantasticăLostriţa, de Vasile

Voiculescu cu nuvela La ţigănci, de M.

Eliade!

ANALIZEAZĂ

structura şi compoziţia celor două texte

fantastice studiate în clasa a IX-a!

ASOCIAZĂ fiecare personaj din cele fiecare personaj din cele două texte cu un simbol două texte cu un simbol

mitologic (Exemplu: fetele-mitologic (Exemplu: fetele-Parcele, baba-Cerber, Parcele, baba-Cerber, Birjar-luntraşul Caron, Birjar-luntraşul Caron, Gavrilescu-un Orfeu Gavrilescu-un Orfeu

decăzut, Lostriţa-sirenă decăzut, Lostriţa-sirenă sau una din iele)!sau una din iele)!

APLICĂ

noţiunile deja cunoscute privind trăsăturile genului

epic, ale nuvelei şi povestirii pentru a încadra textele

studiate într-un anumit genliterar, sau într-o specie

literară cunoscută (povestire Şi nuvelă)!

ARGUMENTEAZĂ

faptul că cele două texte studiate aparţin literaturii fantastice!

Page 55: Literatura Fantastica Romaneasca
Page 56: Literatura Fantastica Romaneasca

LITERATURA FANTASTICA

dispariţia limitelor de timp şi de spaţiu la apariţia elemetului misterios/ ireal un

eveniment misterios, inexplicabi

l ezitarea erouluişi a cititorului de a opta pentru...

două planuri: real-ireal

finalul ambiguu

o explicaţie naturală a

evenimentului-

o lege naturală(straniu)

o explicaţie supranaturală

( miraculos )

relatarea întâmplărilor la

persoana I

credibilitate

faciliteazăidentificarea

cititoruluicu întâmplările şi

cu nelinişteapersonajului

apariţia unui element

misterios, inexplicabil, care

perturbă ordinea

firească a realităţii

mister, suspans,

incertitudine,imaginar,

excepţional, extravagant, enigmatic

Verbe şi adjectiveezitante, dubitative:

« se poate, probabil »

Page 57: Literatura Fantastica Romaneasca
Page 58: Literatura Fantastica Romaneasca

Clasa a IX-a Clasa a IX-a „„Imaginaţi-vă o serie de întrebări care să aibă legătură cu întâmplările Imaginaţi-vă o serie de întrebări care să aibă legătură cu întâmplările

fantastice care influenţează viaţa personajelor din textele literare fantastice care influenţează viaţa personajelor din textele literare studiate!”studiate!”

„Care sunt întâmplările care se încadrează în sfera

fantasticului?”

„De ce personajul principal masculin trebuie să moară la

sfârşitul operei?”

„Care este relaţia personajului principal

masculin cu cel feminin?”

„Când se hotărăşte destinul personajului principal masculin?”

STARBURSTING (EXPLOZIA STELARĂ)

(engl. “star” = stea; engl. ”burst” = a exploda)

Page 59: Literatura Fantastica Romaneasca

METODE DE EVALUAREMETODE DE EVALUAREÎntrebări structurateÎntrebări structurate

Tehnica răspunsului scurtTehnica răspunsului scurt

a) Răspunsul corect este solicitat cu ajutorul unei întrebări. a) Răspunsul corect este solicitat cu ajutorul unei întrebări. Exemple:Exemple:• „„În ce an a apărut În ce an a apărut Sărmanul DionisSărmanul Dionis de Mihai Eminescu?” de Mihai Eminescu?”• „„Care este cel mai cunoscut teoretician al fantasticului?”Care este cel mai cunoscut teoretician al fantasticului?”

b) Răspunsul corect este solicitat prin intermediul unei formulări b) Răspunsul corect este solicitat prin intermediul unei formulări incomplete.incomplete.

Exemple:Exemple: „„Ca subiect şi modalitate de tratare, Ca subiect şi modalitate de tratare, La ţigănciLa ţigănci este o este o

nuvelă...................”.nuvelă...................”. „„Din punctul de vedere al curentului literar, nuvela Din punctul de vedere al curentului literar, nuvela Sărmanul Sărmanul

DionisDionis se încadrează în ................”. se încadrează în ................”.

Page 60: Literatura Fantastica Romaneasca

Tehnica alegerii dualeTehnica alegerii duale

Citeşte cu atenţie fiecare din întrebările de mai jos. Citeşte cu atenţie fiecare din întrebările de mai jos. Dacă Dacă răspunsul corect este DA, încercuieşte litera „D”. În caz contrar, răspunsul corect este DA, încercuieşte litera „D”. În caz contrar, încercuieşte litera „N”.încercuieşte litera „N”.

D N „Dionis, din nuvela D N „Dionis, din nuvela Sărmanul DionisSărmanul Dionis de Mihai Eminescu, este de Mihai Eminescu, este un personaj romantic?”;un personaj romantic?”;D N „Tema nuvelei D N „Tema nuvelei La ţigănciLa ţigănci de Mircea Eliade este alegoria morţii?”; de Mircea Eliade este alegoria morţii?”;D N „D N „La hanul lui MânjoalăLa hanul lui Mânjoală de I. L.Caragiale este un text obiectiv?”. de I. L.Caragiale este un text obiectiv?”.

Citeşte cu atenţie fiecare din afirmaţiile de mai jos. În Citeşte cu atenţie fiecare din afirmaţiile de mai jos. În cazul în care apreciezi că afirmaţia este adevărată, încercuieşte litera „A”. cazul în care apreciezi că afirmaţia este adevărată, încercuieşte litera „A”. În cazul în care apreciezi că afirmaţia este falsă, încercuieşte litera „F”:În cazul în care apreciezi că afirmaţia este falsă, încercuieşte litera „F”:

A F „A F „Hanu AncuţeiHanu Ancuţei conţine şapte povestiri”; conţine şapte povestiri”;A F „Fantasticul este o categorie estetică sinonimă cu fabulosul”;A F „Fantasticul este o categorie estetică sinonimă cu fabulosul”;A F „Incipitul în povestirea A F „Incipitul în povestirea LostriţaLostriţa se constituie într-un prolog, iar se constituie într-un prolog, iar

finalul are valoarea unui epilog.”finalul are valoarea unui epilog.”

Page 61: Literatura Fantastica Romaneasca

„„Modificarea variantei false”Modificarea variantei false”

Exemple:Exemple: „„Citeşte cu atenţie afirmaţiile de mai jos. Dacă afirmaţia este Citeşte cu atenţie afirmaţiile de mai jos. Dacă afirmaţia este

adevărată, încercuieşte litera «A». Dacă apreciezi că e falsă adevărată, încercuieşte litera «A». Dacă apreciezi că e falsă încercuieşte litera «F» şi înlocuieşte cuvântul subliniat pentru a face încercuieşte litera «F» şi înlocuieşte cuvântul subliniat pentru a face ca afirmaţia să fie adevărată. Scrie cuvântul corect, «înlocuitor», în ca afirmaţia să fie adevărată. Scrie cuvântul corect, «înlocuitor», în spaţiul liber, imediat după litera «F»”.spaţiul liber, imediat după litera «F»”.

Exemple :Exemple :A F ( .............. ) 1. „A F ( .............. ) 1. „LostriţaLostriţa de Vasile Voiculescu este o nuvelă de Vasile Voiculescu este o nuvelă

subiectivă”. subiectivă”. A F (.................) 2. „Cea care îl ajută pe Aliman să o găsească A F (.................) 2. „Cea care îl ajută pe Aliman să o găsească

prima dată pe Lostriţă este Bistriceanca”.prima dată pe Lostriţă este Bistriceanca”.A F (…….........) 3. „Fănică, din A F (…….........) 3. „Fănică, din La hanul lui MânjoalăLa hanul lui Mânjoală, face un, face un pact cu diavolul”.pact cu diavolul”.

Page 62: Literatura Fantastica Romaneasca

Tehnica perechilorTehnica perechilor

Exemple: „Înscrieţi, în spaţiul din stânga numerelor de ordine ale Exemple: „Înscrieţi, în spaţiul din stânga numerelor de ordine ale textelor fantastice din coloana A, litera care corespunde textelor fantastice din coloana A, litera care corespunde numelui autorului care a scris textul respectiv”:numelui autorului care a scris textul respectiv”:

A. B.A. B.1. 1. Kir IanuleaKir Ianulea A. Vasile VoiculescuA. Vasile Voiculescu2. 2. DropiaDropia B. Mihail B. Mihail

SadoveanuSadoveanu3. 3. Noaptea de SânzieneNoaptea de Sânziene C. I. L. CaragialeC. I. L. Caragiale4. 4. Creanga de aurCreanga de aur D. Stefan BănulescuD. Stefan Bănulescu5. 5. Iubire magicăIubire magică E. Mihai EminescuE. Mihai Eminescu6. 6. Dincolo de nisipuriDincolo de nisipuri F. Gala GalactionF. Gala Galaction7. 7. Moara lui CălifarMoara lui Călifar G. Mircea EliadeG. Mircea Eliade

H. Fănuş NeaguH. Fănuş Neagu

Page 63: Literatura Fantastica Romaneasca

Alt exemplu :Alt exemplu :„Inscrieţi, în spaţiul din stânga numerelor de „Inscrieţi, în spaţiul din stânga numerelor de

ordine ale textelor din coloana A, litera care ordine ale textelor din coloana A, litera care corespunde anului de apariţie al acestoracorespunde anului de apariţie al acestora״״::

A.A. B. B.1. 1. Sărmanul DionisSărmanul Dionis A. 1970A. 19702. 2. LostriţaLostriţa B. 1969B. 19693. 3. La ţigănciLa ţigănci C. 1909C. 19094. 4. La hanul lui MânjoalăLa hanul lui Mânjoală D. 1902D. 19025. 5. Moara lui CMoara lui Călifarălifar E. 1898E. 18986. 6. Kir IanuleaKir Ianulea F. 1872F. 1872

Page 64: Literatura Fantastica Romaneasca

Tehnica alegerii multipleTehnica alegerii multiple

Alegerea răspunsului corectAlegerea răspunsului corect

„„Care dintre personajele următoare din Care dintre personajele următoare din La ţigănciLa ţigănci de Mircea Eliade este simbolul de Mircea Eliade este simbolul luntraşului Caron?luntraşului Caron?

Baba;Baba;Birjarul;Birjarul;Hildegard.”Hildegard.”

Page 65: Literatura Fantastica Romaneasca

Alegerea celui mai Alegerea celui mai bun răspunsbun răspuns

Exemplu:Exemplu:

„„Tema centrală a nuvelei Tema centrală a nuvelei La ţigănciLa ţigănci de de Mircea Eliade este:Mircea Eliade este:

alegoria morţii;alegoria morţii;dragostea;dragostea;moartea.”moartea.”

Page 66: Literatura Fantastica Romaneasca

Tehnica răspunsului deschisTehnica răspunsului deschis

Răspunsul restricţionatRăspunsul restricţionat

Exemplu: Exemplu:

„„Identificaţi şi exemplificaţi două Identificaţi şi exemplificaţi două mijloace de caracterizare a personajului Dionis mijloace de caracterizare a personajului Dionis în prima parte a nuvelei în prima parte a nuvelei Sărmanul DionisSărmanul Dionis”.”.

Page 67: Literatura Fantastica Romaneasca

Răspunsul extinsRăspunsul extins Exemplu:Exemplu:

„„Exemplifică trăsăturile prozei fantastice, prin referire la o operă literară Exemplifică trăsăturile prozei fantastice, prin referire la o operă literară studiată”.studiată”.

EEseul structuratseul structuratExemplu:Exemplu:

Scrie un eseu de 2 - 3 pagini în care să prezinţi Scrie un eseu de 2 - 3 pagini în care să prezinţi tema tema şi vşi viziunea iziunea despre lumedespre lume, reflectate într-o , reflectate într-o nuvelă fantastică nuvelă fantastică studiatăstudiată. . În elaborarea În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:eseului, vei avea în vedere următoarele repere:– evidenţierea tipului de nuvelă pentru care ai optat şi a trăsăturilor care evidenţierea tipului de nuvelă pentru care ai optat şi a trăsăturilor care

fac posibilă încadrarea într-o tipologie, într-un curent cultural/ literar, fac posibilă încadrarea într-o tipologie, într-un curent cultural/ literar, într-o perioadă sau într-o orientare tematică;într-o perioadă sau într-o orientare tematică;

– prezentarea temei nuvelei, reflectată în textul narativ ales, prin referire prezentarea temei nuvelei, reflectată în textul narativ ales, prin referire la două episoade/ secvenţe narative;la două episoade/ secvenţe narative;

– sublinierea a patru elemente ale textului narativ, semnificative pentru sublinierea a patru elemente ale textului narativ, semnificative pentru ilustrarea viziunii despre lume a autorului/ a naratorului (de exemplu: ilustrarea viziunii despre lume a autorului/ a naratorului (de exemplu: acţiune, conflict, relaţii temporale şi spaţiale, construcţiaacţiune, conflict, relaţii temporale şi spaţiale, construcţia subiectului, subiectului, particularităţi ale compoziţiei, perspectivă narativă, tehnici narative, particularităţi ale compoziţiei, perspectivă narativă, tehnici narative, construcţiaconstrucţia personajului, modalităţi de caracterizare, limbaj personajului, modalităţi de caracterizare, limbaj etc.);etc.);

– exprimarea unei opinii argumentate, despre modul în care tema şi exprimarea unei opinii argumentate, despre modul în care tema şi viziunea despre lume sunt reflectate în nuvela aleasă.viziunea despre lume sunt reflectate în nuvela aleasă.

Page 68: Literatura Fantastica Romaneasca

THE STUDENT JOURNAL HANDOUTTHE STUDENT JOURNAL HANDOUT(Portofoliul de lectură al elevului pentru nuvela (Portofoliul de lectură al elevului pentru nuvela

La ţigănciLa ţigănci de Mircea Eliade) de Mircea Eliade)

1. Nuvela este alcătuită din opt părţi. Propune câte un titlu pentru fiecare 1. Nuvela este alcătuită din opt părţi. Propune câte un titlu pentru fiecare parte! parte!

2. Scrie un rezumat de patru fraze pentru fiecare parte!2. Scrie un rezumat de patru fraze pentru fiecare parte!

3. Fiecare parte privilegiază un anumit eveniment.3. Fiecare parte privilegiază un anumit eveniment.

a) Identifică evenimentul!a) Identifică evenimentul! b) Alege un citat reprezentativ pentru fiecare parte şi explică b) Alege un citat reprezentativ pentru fiecare parte şi explică

semnificaţia acestuia!semnificaţia acestuia! c) Descrie calităţile şi defectele personajului!/ Descrie evenimentul!c) Descrie calităţile şi defectele personajului!/ Descrie evenimentul! d) Într-un paragraf, descrie rolul personajului în opera literară/ rolul d) Într-un paragraf, descrie rolul personajului în opera literară/ rolul

evenimentului în opera literară (poate fi intriga, punctul culminant evenimentului în opera literară (poate fi intriga, punctul culminant etc.)!etc.)!

Page 69: Literatura Fantastica Romaneasca

Avem nevoie de miraculos şi de fantastic pentru a evada sau a ne înarma împotriva realităţilor aspre ale lumii exterioare, lucru care poate fi foarte solicitant şi constrângător.

Literatura fantastică ne permite să credem că ni se poate întâmpla în viaţă ceva minunat sau pozitiv.

În concluzie: