L I T E F i f

G E O R G E S S E U R A T : CIRCUL

An XLII, Nr. 46. 14 N o e m b r i e 1 9 2 6 . Lei S.

UNIVERSUL LlTEfU

POVESTE DE LUCRURI ŞI FĂPTURI CU DATE NOUA

Despre facerea lumei O stalactita, un pitic bărbos şi-0 pinţă Incremenise-odată într'o peşteră, De-ai fi zis că-o mână meşteră, Din câte trei făcea acum o fiinţă

Dar peştera lor iutii că se'ncarcă Cu vremile dintâi şi, ca şi când l< şa din nou o lume dintr'un gând Pământul tot intra în ea şi par'că...

Era într'un palat aşa precum Doar întunericul în stare e să urce Sub stele le căzute'n el din furce D e vrăjitoare şi făcute fum De-a tata drum, Şi una prin aceasta Cu vremea care îşi arată creasta In munţii suri — ca'n nişte legământuri De-apururi între cer şi sub pământuri.

Era într'un palat în care vin Cursese din cămările 'nserărei Şi 'n care, ca un cep al înfruptărei Din vajnica beţie de senin, Mijea'n luceferi candela lui Aladin ;

Palat de-atâta taină pogorâtă, ' Şi luminat de-aşa de albă pace Că toată lumea noastră amarată Şedea în el pe veci ca'ntr'o găoace.

lntr'adevăr, la capul de pământ Care sfârşea aici dintr'u neepüt Veneau tot vieţi ce-aiurea au stătut Şi amuţea tot ce clin grai s'a frânt...

Veneau aicea barbă-coţi — cam ciungi Cu trupu-adus de veacuri într'o rână, Parcâ-ascultând pe drumurile lungi Tălăngi de jos, delà spurcata stână.

Veneau mărunţi, cu părul în harapnic Laponi primari din era cuaternară, Ce stau acum cu crabii în fiorduri, 7 Albiţi de neguri şi stârpiţi de irig, Şi ies la soare 'n doinele lui Grieg ; — Mongoli mărunţi, cu sufletul satrapnic 'Cn mână de copil şi dinţi de .fiară Şi-un nas ca mucul vechi de lumânare.

Veneau sbârlifi ş i hâtrii şi ceapcâni Cu păru'n vânt şi inimi de ceangău . Cu frunţi turtite par'că sub i lău, Cu bărbi ş i totuşi de apururi spâni. Copiii mici ai marelui ta lUir , D in umerii aduşi sub cloşti de- aur Urnind comori furate-unüi balaur Şi'n botul lor de ştiucă uns cu ştir , Rânjind mister din burţi de coviltir,. ;

Din miazăzi, mai mici ca f^iebelunghii Râzând din degetele fără ^unghii - • O ceată de pitici lpviţi cu l e u c a Se năpusteau apoi din neagra *noapte' In care-şi deşertase toţi- bojdeuca D e mate, broaşte şi căţei de l ap te . '• :

Şi cu şervet la gât făcut din prapuri, In mâini c u scurtă şi băşici de crap Călări pe mături şi ppând din papuri Loveau pământu'n cel mai vesel . trap4.

Aşa sosiau din funduri de păduri Toti cei făcuţi din ceartă şi din neguri Cu s e x nelămurit de mici făpturi,

Cu suf le tul pe ei ca n iş te zgur i Ce n u se pot desface de î n t r e g u r i Şi t r u p c r e scu t din el pe v re -un me leag , D a r la l u m i n ă dăndu- se 'n v i leag C â n d de-a 'n p i c ioa re d o r m sau s t au pe vine Şi-unu] la a l tu l ca tă fără d e r u ş i n e Şi se mi roase şi îşi simt, î n a i u r ă r i D e bul ine, pe câ rp i t e l e p l eoape Un d u h comun şi răbufn i t pe n ă r i Cn să l e -aducă lu tu l m a i a p r o a p e .

D in u r m a lor m a m a - p ă d u r e i Cu faţa a r s ă - a a r s e lo r p r i poa ră Cu u n picior de i e p u r e la s u b s u o a r a Se ap leca pe 'mpie l i ţ a t a d r o a e Şi cu tot p ă r u l ci din ce ru l gu re i S t ropş ind o b i n e c u v â n t a t ă p loae , D i n b a r b ă c iocănindu- i ca o gh ionone Le da b l e s t emul c u m i n e c ă t u r e i :

Veniţ i la n a i b a d rac i lo r In s u b p ă m â n t u l ce v 'a scos La soa re de pr isos . . Cu gl i ia re le , a rac i lo r Inf igeţ i -vă 'n l u t Şi s taj i Culcaf i Să vadă l u m e a c 'aţi tăcut .

Cu mine 'n p ă r punef i -vă Usca te i e rb i Cu s e u de ce rb i P e t r u p unge ţ i -vă P e nas de p r e t u t i n d e n i Daf i fumul de A r m i n d e n i , Mironosi ţ i -vă Şi -acoper i ţ i -vă Apoi cu praf, Ca una cu p ă m â n t u l Să faceţi l egămân tu l D in nou cu el, Şi î n t r e p ă r u l vos t ru Şi-un fir de p ă t r u n j e l , Şi î n t r e o semin te D e m o r t ş i -ai vos t ru d in te ,

• Să n u m a i fie ' n f ire Nici o deoseb i re — Să fie t oa t e u n a Ca omul cu minc iuna .

Şi a u tăcut . Şi p e m ă s u r ă Ce b a b a îi cumineca , Şi 'n pe ş t e r ă i n t r a u , se ' i i tuneca Şi p e ş t e r a în n o a p t e luneca Şi n o a p t e a e r a t o a t ă o f ăp tu ră .

C ă t â n d u - ş e d in vâr fu r i de m u s t ă ţ i Şi p ipă indu-se d in mârti cu pă r , Ei îşi v o r b e a u cu g ra i de v ie tă ţ i Când bun, păca tu l , ca în a l t e da ţ i P u n e a în ei u n fel dc a d e v ă r .

Şi 'n p l ă m ă d i r e a - veche d e u r â t D e t r u p u r i goale 'n a e r sau pe b rânc i C re ş t ea p ă m â n t u l şi să l ta în fânci, A r a t cu f ierul ro şu -a l unu i r â t .

U n chiot s t r ă b ă t e a de la un capăt- " La ce lă la l t şi-o l u n g ă ch iho t i r e U r m a leş inulu i c a r e c u r g e a p r i n ş i re . E ra S a b a t N e a s e m ă n a t .

"De-a tâ tea s a r c i n e Pămân t i i i se -ap leca pa r ' că pe-o m a r g i n e .

Via ţa d in a d â n c u r i se ivea Căci n o a p t e a zămis lea .

Şi 'n f r ă m â n t a r e a mist ică a humei C u pofta s t r i g ă t o a r e a huidumei Era o facere d i n t r u ' n c e p u t a lumei Ce -au fost să fie toa te as tea nu ştq D a ' n t r ' u n t â rz iu , dc pe-o fereastră A c e r u l u i u n c a p de om C u zâmbe tu - i molcom F ă c u să se 'nf ioare muşchiu l , Şi p e un d â m b R ă m a s e 'nfipt ca u n c a r â m b .

C u r â n d se desfăcu pe 'n t inder i D in soa re l e aces ta-o bună t a t e ' D e r ază p e ' n o p t a t e . Sub t r e m u r u - i F ă g a ş u r i se go l i ră D e l ini i şi de melodi i Ca dc s u b dege te zglobii D e a rmon i i o l i ră ; Iu pa lu l lo r d e j o s Acele n e g u r i vii se desvel i ră Ş i ' n toa r se r ă a p r o a p e cu prisos D in t r u p u r i potol i te drăgăstos I a ce r un ch ip f rumos. I a r doi d in cei în t inş i , călcând în i Pe-un ş a r p e , s'a n u m i t aceasta pan

De -a tunc i o p r i e t e n i e S'a 'ncins, p r e c u m s'a spus ; I n t r e ce-i jos şi s u s ; O sfântă p r i e t en i e Cu n u m e şi m a i sfânt dc omenie.

Şi -aceas ta n u m a i fi indcă la.lumini Toji cei c a r i - au păcă tu i t s'au cui

Şi astfel tot ce 'n v r e m i s'a petreci! A lost o n o a p t e . Şi r ă m a s e Din f r ă m â n t ă r i vân joase Aşa numi tu l lu t Răni t cu m u ş u n o a e D e f i inte-a c ă r o r d r o a e P e s e m n e - c ă iub indu-se -au tăcut. Ia r pe d e a s u p r a : ce ru l — U n fel d e - a m e s t e c ce te fură, D e om şi de l i t e r a t u r ă , I n f r i gu rând cu ge ru l l n d c p ă r t ă r e i lui A t â t e a pofte ca lde , î n v ă l u i n d cu t a i n a Aprop i e r e i Iui A t â t e a a le lu i D e veşn ic — n e s ă t u i ; Do, pe dc -a sup ra , ce ru l Un lei de p a t r a h i r P e c a r e să îşi ş t e a r g ă Toji t e i ce ş t iu să m e a r g ă , Un bot m â n j i t cu ş t i r Şi b u r | i de covi l t i r , La t a i n a c u m i n e c ă t u r i i D in m â n a m a m e l o r - p ă d u r e i , In t e m p l e ce-au u rca t d in peştere Sub h a r u l v r e m e i m e ş t e r e Şi 'n c a r e ' n faptul d imine ţe i Su ind în p r e a j m a vie ţe i O r m a i l i ' n c r e m e n i n d şi-acum cn

[prisos Vre-o s ta lac t i tă , u n p i t ic burta

D R A G O Ş PROTOPOPE

VERSUL L I T E R A R

Pjtejiea unciiiilui unui солі-voiajor (The P i c k w i c k Club , p â r l e a 2-a c a p . XX)

de C H A R L E S D I C K E N S

pie acestea, unchiul m e u b ă g ă de pi că tânăra p ă r e a s p e r i a t ă şi că a

I către el o p r i v i r e r u g ă t o a r e . Re-ideasenienea că t â n ă r u l cu p e r u c a aia, cu toate a p a r e n ţ e l e d e r e spec t

ilanterie, i-a s t r âns g rozav m â n u -k'pentru a o ridica şi o u r m ă imedia t . Kali individ, cu o p r e a p r o a s t ă m u t r ă , I ta ei. El avea o p e r u c ă b r u n ă , un

I ca stafida de Cor in t , o e n o r m ă Seu gardă largă şi c isme ce-i a j u n -ipana iu şolduri. C u m se a şeză lân~

•Mlătoarea lady, ea luă o f igură ş i îcioasă iu colţ işorul ei şi unch iu l

Ш confirmă p r ima i deea că o d r a -fnaibră şi misterioasă u r m a să se pe -

; sau, cum spunea ol însu-ş i , e r a Minţit la mijloc. î n t r ' o c l ip i tă se esă ajute tânăra d a m ă , dacă a r a v e a (de ajutor.

ISâiige şi trăsnet ! s t r igă t â n ă r u l gen I punând mâna p e s p a d ă c â n d u n -[meu intră în t r ă s u r ă . [Moarte şi iad ! vocifera cela i t ind l -Itràgàud spada de-abine le şi l ă u d â n d ţjtltâ ceremonie. Udul meu n'avea, a r m e ; da r , cu (îndemânare, înşfacă p ă l ă r i a cu t r e i

a adversarului sau şi p r i m i n d hi spadei în mij locul formei , s t rân-ple două părţi din l ă t u r i şi î n h ă ţ a

nţeapă-I pe la spa te , s t r i gă o m u l litra gravă tovarăşului său , sfor-d-se sa-şi retragă spada . [Mei iu glumă să n u încerce , s t r i gă pil meu ridicând a m e n i n ţ ă t o r tocul

cişmele sale potcovi te , îi sbor ti dacă are, iar, dacă n ' a r e , îi c r a p blia! Întrebuinţând în a c e l a ş t i m p I vigoarea, smulse s p a d a a d v e r s a r u -|o aruncă vitejeşte p r i n p o r t i e r ă .

şi trăsnet ! ţ ipă d in nou tâ -II gentilom, punând i a r m â n a pe m ă -1« spadei sale, d a r f ă ră să o t r a g ă . k după cum zicea unch iu l cu u n iet, poate de frică că spe r i e t â n ă r a I Acum, gentlemeni, zise unch iu l , jfc-şi liniştit locul, e s t e i n u t i l săi

biai de moarte cu sau f ă ră in fern , unei cucoane, şi s â n g e şi t r a s ­

am avut destul p e n t r u că l ă to r i a №. Astfel, vă rog, n e vom aşeza pa­la locurile noas t re ca vo ia jor i l i -

l Aci conductor ! Rid ică s a t â r u l nlui I •chiul meu n'a sfârşit cu aces te cu-^ când conductorul şi a p ă r u cu Spa­ll portieră. Trecând î n ă u n t r u , r id ica hlsj privi fix pe unch iu l meu , c a r e [surpriza lui, zări în j u r u l t r ă s u r i l o r hrnicar de conductor i , a v â n d toţ i aţintiţi asupra lui . Nic ioda tă în sa, n'a văzut un ma i m a r e n u m ă r

fc)e palide, de ha ine roşi i şi de p r i -Sxe, i cea mai stranie î n t â m p l a r e ce a m lit până azi, gândi unch iu l m e u . niteţi-rai să vă înapoez p ă l ă r i a , ИІе''. ividul cu mutra u r ic ioasă p r i m i în K pălăria cu trei coarne , pr iv i cu (ie gaura ce se găsea în mi j loc şi, in 10 puse pe vârful peruci i , cu o so-liiaie al cărui efect fu imed ia t mie­

de un violent s t r ănu t ce făcu să-i й tricornul pe genunchi , a drum !" strigă conduc to ru l î n a r -de felinar, urcând la micul său loc

11 spate. Trăsura plecă. Unchiul meu , • din CURTE, pr ivi p r i n g ia tnur i fi

văzu că ce le la l t e d i l igen te , cu vizi t i i lor, cu gărz i le lor , cu ca i şi cu că lă tor i , se î u t u r n a u î n j u r u - l e ca în t r ' o ho ră , la t r a p u l mic, cu o v i teză de a p r o a p e cinci mi le p e o r ă 1 ) . Unch iu l m e u i i e rbea d c necaz, gen t l emen i . Ca negus to r găsea ca n u t r e b u e să se j oace c ineva cu d e p e ­şele şi se h o t ă r î a seri d i r ec ţ i un i i poş te ­lo r de î n d a t ă ce se v a r e î n t o a r c e în Londra .

N u m a i decât d u p ă ace ia toa te gându ­r i le i se c o n c e n t r a r ă a s u p r a t ine re i da ­me, c a r e e r a a şeza t ă în cel- la l t colţ ai in fe r io ru lu i , f igura îngr i j i t î n f ă şu ra t a în Lş iu l - capuşon . G e n t i l o m u l cu ha iua a l b a s t r ă se găsea în i a ţ a ei şi a l ă t u r i d e ea ce l la l t i nd iv id cu h a i n a s t a i i dă de C o r i n t . C â t e ş i doi s u p r a v e g h e a u cu a-ten ţ ie . D a c ă e a mişca cu te le capuşouu-lui , u n c h i u l m e u a u z e a omul , cu mina g r o a z n i c ă cum îşi a p i p i e spâdo iu l şi e r a s igur , d u p ă r e s p i r a ţ i a t â n ă r u l u i sper ie-vân t , că-i făcea o m u t r ă (căci noap tea e r a p r e a n e a g r ă ca să d i s t i ngă figurile) şi n iş te ochi ca şi cum a r fi vroi t să o î ngh i t ă . Aces te m a r a f e t u r i z g â n d a r i a u p e unch iu l m e u din ce în ce m a i m u l t şi l uă r ezo lu t a h o t ă r î r e să v a d ă s iâ rş i tu i cu or ice ch ip . E l a v e a o m a r e a d m i r a ţ i e p e n t r u ochii s t ră luc i to r i , p e n t r u feţele f rumoase , p e n t r u p ic io ruşe le m i g n o n e ş p e n t r u g a m b e l e b ine fasona te ; î i i t r 'u i cuvânt , e r a pa s iona t p e n t r u s exu l con­t r a r lui . E ceva c a r e c u r g e în sânge le famil ie i , gen t l emen i , e u sunt leit e l

Unchiu l m e u î n t r e b u i n ţ a m u l t e ch i ­ch i ţ e p e n t r u a a t r a g e a t e n ţ i u n e a t i ne re i cucoane , s a u cel p u ţ i n să anga j eze o conve r sa ţ i e cu mis te r ioş i i lui t o v a r ă ş i d e că lă to r i e , d a r fu în zada r , b o e r i i nu v ro iau să vo rb eas că şi t ine r i ca n u î n d r ă z n e a . D i n t i m p în t i m p un ­ch iu l m e u b ă g a capul p r i n p o r t i e r ă ş i ' î n t r e b a cu vocea p l i n ă de ce nu se dă b ice ca l ior ; d a r r ăguş i de -ab ine le s t r i ­gând, n imen i nu-i da a t e n ţ i u n e . Se în­t ă r i a t u n c i în col ţu l său şi gând i la faţa f rumoasă , la p ic io ruşu l mignon , la gam­b a fină a t o v a r ă ş e i sa le d e vo ia j ; as t

*) Mila t e r e s t r ă e n g l e z ă = 1609 m., deci v i teza e r a de a p r o x i m a t i v 8 k m . p e o r ă .

feuş i să-1 facă a t r ece v r e m e a împied i -câncţu-1 să se î ng r i j ea scă de s t r a n i a si­tua ţ i e în c a r e se găsea , m e r g â n d îu t r ' u -na fă ră să ş t ie unde . Nu e ma i p u ţ i n a-d e v ă r a t că nu l-ar ii t u r m e n t a t c ine ş t ie cât a s e m e n e a fa ra fas tâcur i , căci, unch iu l meu , d-lor, e r a un z u r b a g i u cu t eză to r p r i b e a g , fără frică şi fă ră gr i jă .

D e o d a t ă t r ă s u r a se o p r i : — Hei ! s t r igă unch iu l meilţ ce vi s'a

m a i î n t â m p l a t a c u m ? — Scobor i ţ i aci , zise conduc to ru l lă­

sând scăr i ţa . — Aci ? făcu unch iu l meu . — Aci, r e p e t ă ga rda . — Nu fac u n a ca as ta . — Bravo ! R ă m â n e ţ i u n d e sun te ţ i . — Asta mi-e şi i i i t en ţ iunea . — F o a r t e b ine . Cei la l ţ i că lă to r i a u a scu l t a t convorb i ­

r ea foar te a ten t iv . Văzând că unch iu l m e u e r a d e t e r m i n a t să r ă m â e , t â n ă r u l gen t i lom t r ecu î n a i n t e a lui , o m u l cu m u t r a în f r icoşă toare in spec ta minu ţ ios g a u r a ce dezonora fundul t r i co rnu lu i său. T â n ă r a t r ecând , l ă să să-i cadă o m â n u ş ă în m â n a unch iu lu i şi ap rop i i n -du-ş i buze le de m u t r a lui , a t â t de a-p r o a p e că simţi p e nas o a d i e r e căldi-cică, î i m u r m u r ă încet i şor aces te două cuv in te : „Aju tă-n iă , d o m n u l e !" Unchiu l meu se a svâ r l i în a f a ră de t r ă s u r ă cu toa tă v io len ţa făcând-o să se h â ţ î e din toate a r c u r i l e .

— Ah, v 'a ţ i r ă sgând i t , zise conducto­ru l , când văzu p e u n c h i u l m e u în p i ­c ioare .

Unchiu l m e u îl p r i v i t imp de câ teva secunde , n e h o t ă r î t dacă t r e b u i a să-i .imuIgă puşca cu c r e m e n e cu toi , să t r a ­gă în m u t r a lui f lue ră -vân t , să s p a r g ă capul r e s tu lu i tovă răş ie i cu pa tu l , să ia t â n ă r a şi să d ip sa ră în mi j locul fumului . Ref lec tând, to tuş i , a b a n d o n ă acest p lan , fiind de o e x e c u ţ i u n e cam m e l o d r a m a ­tică şi se m u l ţ u m i să u r m ă r e a s c ă cei d o . o a m e n i mis te r ioş i î n t r ' o casă veche în faţa că re ia t r ă s u r a se op r i se . Condu­când î n t r e ci t â n ă r a d o a m n ă , co t i ră în cor idor şi unch iu l m e u - se în fundă în u r m a lor.

Din toa te p a r a g i n e l e r u i n a t e şi dezo­late ce unch iu l m e u în tâ ln i se v re -oda tă în v ia ţă , aceas ta e r a cea mai dezo la t ă i cea mai r u i n a t ă . Se vedea că fusese o lată un vast hote l , d a r a co p e r i ş u l e r a

s t r ă p u n s în m u l t e locur i , scăr i le e r a u g loduroase şi des funda te . In c a m e r a un­de voia jor i i i n t r a r ă , e r a un cămin vast ,

GEORGES SEURAT : DUMINICA, „Л LA GRANDE JATTE"

U N I V E R S U L LU

n e g r u tot de fum, cu toa te că n u e r a în­veseli t de nici u n foc. C e n u ş a a l b ă s t r i e a l emnu lu i a r s e r a încă r i s ip i t ă pe va­t ră , d a r to tu l e r a rece şi to tu l p ă r e a mohor î t şi t r i s t .

— I a t ă ceva f rumos ! zise unch iu l m e u p r i v i n d în j u r u - i ; o d i l igen tă c a r e face şase mi le j u m ă t a t e p e ceas şi c a r e se o p r e ş t e la v r e r e a ei, î n t r ' o coc ioabă ca as ta ! E ceva p r e a — p r e a !!, d a r va fi cu­noscut ; voi seri l a gaze te .

Unchiu l m e u zise ace s t ea cu o voce des tu l de r id i ca t ă şi de o m a n i e r ă de s ­ch isă şi fără r eze rvă , î n c e r c â n d s ă a n ­gajeze conve r sa ţ i a cui cei do i s t r ă i n i ; d a r aceş t ia se m u l ţ u m i r ă să vo rbească î n t r e e i în şoapte , a r u n c â n d u - i p r i v i r i să lba tece . C u c o a n a e r a în cel- la l t colt a l camer i i şi se a v e n t u r ă o d a t ă să ag i t e m â n a , ca şi cum a r fi ce ru t a j u t o r u l un­chiu lu i meu .

La u r m ă cei doi s t re in i î n a i n t a r ă pu ­ţin şi conve r sa ţ i a începu .

— B r a v om, zise g e n t i l o m u l în h a i n e a l b a s t r e , n u ştiţ i , p r e s u p u n , că aci sun-tet i î n t r ' u n cab ine t p a r t i c u l a r .

— Brav om, n u ; n u ş t iu d e loc, i-o în toa r se unch iu l . N u m a i că d a c ă aci • un cab ine t p a r t i c u l a r , p r e p a r a t e x p r e s , mi 'nch ipu i că sa la pub l i că t r e b u e s ă fie te r ib i l dc confor tabi lă .

S p u n â n d aces t ea u n c h i u l m e u se s ta ­bili î n t r ' u n fotoliu m a r e şi m ă s u r ă din ochi pe cei doi gen t l emen i , tocmai ca şi cum Tigg in şi Welps le -ar fi l u a t m ă s u r ă île c î te u n costum, fă ră să g r e ş e a s c ă cu un d ege t m a i m u l t s au cu u n u l ma i puţ in .

— P ă r ă s i | i c a m e r a aceas t a ! z i s e ră cei doi o a m e n i î m p r e u n ă , î id iă(ând spade le .

— Ai ! făcu unch iu l meu , f ă ră să-şi dea ae ru l că în ţe lege ce v a r să facă .

— Pă ră s i ţ i c a m e r a aceas t a , o r i sun te ţ i mort ! Zise omul cu m i n a t e r ib i l ă , flu­t u r â n d f l a m b e r g a 1) şi f ăcând n u m e ­roase volţi j e pe d e a s u p r a c a p u l u i .

C u c o a n a a r u n c ă un s t r igă t . — Ucide , uc ide ! s t r igă omul cu h a i n a

a l b a s t r ă , d e s c ă t ă r ă m â n d u - ş i săbiuţai şi r ccu l ând doi sau t re i paşi . Ucide, uc ide !

Unchiu l meu , gen t l emen i , e r a r e m a r c a ­bil prin î n d r ă z n e a l a sa, p r i n p r e z e n j a sa de spir i t . In tot t impu l ce a v u p ă r u s e a t â t <le ind i fe ren t la cele ce se p e t r e c e a u , e ra , însă, ocupa t , f ă ră să se t r ădeze , în cău­t a r ea u n o r p roec t i l e sau a v r e une i a r m e defensive ; ia r în m o m e n t u l ch i a r c înd spade le fură t r a se , ză r i î n t r ' u n col t a l căminulu i , o veche r a p i e r ă 2) cu o g a r d ă în fo rmă de scoică, cu t eaca rug in i t ă . D in t r ' o s ă r i t u r ă unch iu l m e u o înşfacă, o t rase , o înv î r t i r e p e d e pe d e a s u p r a ca­pului , s t r igă t i ne re i d a m e să se r e t r a g ă î n t r ' u n coif, a r u n c ă cu t eaca în o m u l cu пшіга g rozavă , svîr l i un scaun i n gen t i ­lomul cu h a i n a a l b a s t r ă şi l u â n d super io ­r i t a te fa tă de zăpăcea l a lor, căzu pes te a m â n d o i de-a va lma.

1) „Flamberga" (în fr. la Hamberge) e numele od in ioa ră p rop r iu , azi căzut în comun, da t spade i e rou lu i Renaud, v ă r u l lui Roland (Vezi „Rolando Furioso"), a m b i i cân ta ţ i d e Ariosto. Renaud , c a r e că­lă rea p e Bayart şi m â n u i a i n v u l n e r a b i l a f l amberga , îşi comple tă a r m u r a cu coiful f e rmeca t al r ege lu i m a u r Mambrin (ucis in l up tă ) . In î m p r e j u r ă r i mis t e r ioase a d i s p ă r u t a r m u r a . Coiful , o d a t ă găsit , a fost cucer i t de cava î e ru l La Manche. (\ ezi D o n Quichot), deş i gu r i l e re le p r e ­t ind c ă e r a un l i gh i an de t i n i chea a r u n ­cat d e un b ă r b i e r în d r u m u l pe u n d e ca­valerul , t r ecuse .

D e i n v u l n e r a b i l a f l a m b e r g a n ' avem a l t e n u i t a ţ i p înă la i n t e r e s a n t a descope r i r e a unch iu lu i comi-voia joru lu i nos t ru , c a r e p r o m i t e a n e t ine în cu ren t .

2) Alt soi de spadă .

GEORGES S E U R A T : MODELELE

E o is tor ie veche, c a r e nu e cu n imica m a i p u ţ i n b u n ă pen t ru a fi ch ia r şi mat veche, în p r i v i n ţ a unui nobi l i r l andez , c ă ru i a i se p u s e s e î n t r e b a r e a d a c ă c în tă din v ioa ră : „Nu şt iu dc loc, r ă s p u n s e el, căci n ' am încerca t nici o d a t ă " Aceas ta ', 'ar p u t e a p r e a b i n e apl ica unchiului-m e u şi sc r imi ; sale . N'a ţ inu t nici o da t ă în viaja lui o spadă , a f a r ă n u m a i într'o s i ngu ră ocazie , j u c â n d pe Richard III în­t r ' un t e a t r u de a m a t o r i ; şi încă, în acea­stă î m p r e j u r a r e , se conven i se ca Rich-moiid să-1 o m o a r e pe la spa te , fă ră a face v re un s i m u l a c r u de lup tă ; d a r aci, iată-1 dând a s a l t cu doi îndemânatici t r ăgă to r i , i tnpingînd la t e r ţ e şi quarte, p a r î nd , fan-idînd, l u p t î n d în fine, în felul cel m a i cu­ra jos şi plin de dibăcie , cu toa te că p î n ă în ace i momen t n u se îndoia că a r fi avu t cea m a i uşoa ră no ţ iune despre ş t i in ţa sen in i i . Aceas ta d e m o n s t r e a z ă a d e v ă r u l ace lu i vechi p r o v e r b că un om nu şt ie ce p o a t e face p î n ă ce nu încearcă .

Zgomotul lup te i e r a ter ib i l . Cei t r e i ş ampion i î n j u r a u ca ţoapele şi spade le lor făceau z ă n g ă n e t e mai zgomotoase ca toa te cu ţ i t e le şi t oa t e toci le le d i n N e w p r t , c iocnindu-se î n t r e e le î n m ă s u r ă . In mo­m e n t u l cel ma i a n i m a t al iu re şu lu i , t i ­nă ra damă, ixmtru a încu ra j a pe unch iu l m e u — fără î n d o i a l ă — , r e t r a s e de tot glugul i ja şi a r ă t ă o a t î t de s t r ă l u c i t o a r e f rumuse ţe că l-ar fi îndâr j i t să c o m b a t ă con t ra a cincizeci d e d e m o n i p e n t r u a ob ţ ine de là ea u n su r î s şi să m o a r ă în acel moment . F ă c u s e minun i p î n ă a tunc i , d a r a c u m începu să se des făşu re ca un ur iaş t u r b a t .

Gen t i lomul c n h a i n a a l b a s t r ă zăr i , întor-cându-se , că t î n ă r a îşi descoper i se ob ra ­zul , a r u n c ă o e x c l a m a ţ i e de fur ie şi d e gelozie şi în tore înd spada că t r e ea , îi a r u n c ă o î m p u n s ă t u r ă , ceia ce făcu pe unchiu l meu să a r u n c e u n r ă c n e t de t e ­mut . D a r t î n ă r a d a m ă făcu u n sal t în lă tur i şi a p u c â n d spada t î n ă r u l u i î na in t e c:t să-şi r e c a p e t e pozijia, i-o smulse , îl împ inse sp re p e r e t e şi t r ee îndu- i spada p r i n corp, p î n ă în ga rdă , îl p i ron i solid în l emnăr i e . E ra un magnif ic e x e m p l u . Un­chiul meu . cu un s t r igă t de t r iumf şi cu o p u t e r e i rezis t ib i lă , făcu a d v e r s a r u l să se dea înapoi ciliar în acoiaş d i r ec ţ i une

ş i - î m p l î n t i n d u - i vechea rapierä« c e n t r u l une ia d i n floriile jiletj îl p i ron i a l ă t u r i de amicul i acolo amîndo i , d-lor, bîtîind şi clin p ic ioa re în agonia lor, I pa ia je le de ca r ton ce le mişcau gîndu- le ele o ofă. Uncii ini mei] atlese ori , în con t inua re , că aceaj fasonul cel mai s igur de-a tej de un inamic .şi că e l nu prea un s i n g u r inconvenien t , au iala ce cere , căci e de picului spadă de - f i eca re om scos a fa ră di

— Dil igenta , di l igenja damă» pirecipi t îndu-se către uni a r u n e î n d u - i a m b e l e b ra te în joi lui ; p u t e m să n e sa lvăm !

— In a d e v ă r , d r a g a mea, as ta nu mi se p a r e d e loc îni s e a m a că n u m a i e nimeni de inj

U n c h i u l m e u e r a oarc-cum | s i l , .d- lor , căc i el g îndea că uni mezzo de d r a g o s t e i-ar fi d u p e aces t masac ru , chiar i fost d i n cauza contrastului .

— N 'avem nici un moment deJ aci, r e luă t î n ă r a Lady. Aceşti) gent i lomii cu h a i n a albastră)! p u t e r n i c u l u i march iz de lillctoi

—* Ei b ine , d r a g a mea, tatei că nit-şi va ma i p u r t a titlul r ă spunse unch iu l meu, privim t î n ă r u l p r ins de pe re t e ca uni A f i a t ins m a j o r a t u l , amorul meni

— Am fost r id ica tă din siiuil| şi de l îngă pr ie ten i , ue aoest l s t r igă t î nă ra . a c ă r e i privire de i nd igna re . Acest mizerabil lua t cu foi-fa d e nevas tă într'untj

— N e r u ş i n a t porc-de-c-.iine! chiul meu a r u n c i n d o privirei moş ten i to ru lu i mur ibund al i lor .

— Pu te ţ i j udeca singur сасц că complici i lor sunt gata să i neze d a c ă vet i c h e m a în ajutor p Dé ne găsesc aci , suntem щ două m i n u t e va fi poate prea t t r u a fugi. Di l igenta , diligenta!

P r o n u n t î n d aces te cuvinte, tini za tă de e m o t i u n e şi de sforţam cuse t r ă g î n d în fr igare pe Fil letovif ie , se lăsă să cadă înl

FI

IÏERSUL LITKRAB

jieg, care o scoase n u m a i d e oît In uşa casei. D i l igen ta e r a acolo.

cai negri, pă roş i ca ar ic i i , e rau lp',dar fără v i z i t i u ş i c h i a r f ă r ă if în capul cailor. Iliiméi, sper că nu s t r ic cu nimic nei unchiului meu spun înd , că, de CÎIKI era h ă e | a n d r u , ţ inuse , pe jtite-va cucoane în b ra t e . Cred icnea că avea obice iu l să îmbră -

fetele de han şi m a i ştiu că, de trei ori a fost \ ă z u ( <le mar tor i |fe toată crezarea, d e p u n î n d cite ret pe gîtul v r e une i s t ăp îne de le o manieră destul de percep t i -Henţioncz aceste c i r c u m s t a n ţ e ca taţi frumuseţea acestei j u n e lady be să fi fost de necompara t , pen -jfecta pe unchiul m e u ceea ce şi el spunea dese or i , că v ă z î n d l u n -ir negru fluturînd pe l ua tu l său şi pi oclii negri în torc îmlu-se că t r e id îşi reveni, el se s imţi a t î t de atît de curios, că p i c ioa re l e îl

iu sub el. Dar cine poa te p r iv i o (de ochi negri fără să se s imtă Curios ! Pentru mine . nu pot, d-lor. Ic nişte ochi ce n 'aşi î nd răzn i să-i i pe cinstea mea ! ai să mă părăseş t i

ürü tinăra. nici o d a t ă ,

ici o dată ! r ă spu n se unch iu l . Şi

exce len tu l lea aşa cum spusese

Bravul meu l ibera tor scumpul meu l ibe ra to r ! n-mi spune luc rur i de as t ea ! t ce nu ? teatru că guriţa d-tale es te a t î t de

Ймгс când vorbeşt i că t a r e mi-e •să nu fiu atît dc i m p e r t i n e n t să

•nit ira ridică mina ca şi cum să aye r -po unchiul meu să n u facă ca r e

paşa ceva şi zise... nu, nu zise n:i-surise. Cînd pr iveş t i o p e r e c h e dc iele mai delicioase d i n lume , şi

è înfloresc dulce î n t r ' u n sur î s şă-dacă eşti ap roape de ele şi fără

ii nu-ţi poţi mărtur is i i a d m i r a ţ i a í lor, culorii lor ş a r m a n t e , de cît lndu-le : ceia ce şi făcu unch iu l pentru care fapt îl şi onorez , mită, zise t înăra t r e s ă r i nd , auzi de roţi şi ropot de ca i ?

E adevărat, zise unchiu l ap lce în-

rt»i

ureche fină si era ob ic inu i t să ască huruitul t r ă su r i l o r : d a r cele apropiau de ei p ă r e a u a t î t de un­ie si făceau at î ta t a p a j că-i fu im-

să le ghicească n u m ă r u l . P ă r e a я cinci zeci de c ă ru ţ e t r a se f ie-carc

Sie şase rai. Suntem urmăriţi ! s tr igă t înă ra fră-lu-şi niîinele. Suntem u r m ă r i ţ i ! liă speranţă de cît pe d- ta s ingur .

Iexpresie de a t î t a groază în chipul fermecător că unchiul meu se decise Mată. 0 duse în t r ă s u r ă . îi spuse se sperie, apăsă încă o d a t ă buzele-ei şi o făcu să r id ice g e a m u r i l e

se apăra de frig , u r c ă pe cap ra . Aşteaptă, salvatorul meu . zise t î n ă r a

I M ­

UL rai

Sli

Ir»

'Ce este ? întrebă le pe­ri. (A ş vroi să-ii vorbesc. Un cuvînt . un

cuvânt, dragul m e u . Trebue să scobor ? î n t r e b ă unch iu l

"Tînăra nu răspunse, d a r su r i se încă pun suris atît de f rumos, d- lor . ! dădu (rata. Unchiul meu fu la p ă m î n t 10 clipă. fCe e scumpa mea ? zise el b ă g î n d 11 prin portieră. icoana se aplecă în ace laş t i m p ca intîmplare şi lui i se p ă r u a t u n c i frumoasă ca ori cînd. E r a a t î t de

a p r o a p e de ea în aces t momen t , — as t í c l c ă nu se p u t e a înşela .

— C e e s c u m p a m e a ? î n t r e b ă unch iu l . — N'a i să ma i iubeş t i a l t ă femee de

cît p e m i n e ? N 'a i să te căsă to reş t i cu a l ta decî t cu mine ?

Unchiu l m e u j u r ă pe toţi sfinţii că n ' a r e să se î n soa re nici o d a t ă cu a l tă femee şi t î n ă r a l a d y r e t r a s e c ă p ş o r u l şi r idică i a r ă ş geamul .

Unch iu l m e u se a r u n c ă din nou pe capră , suflecă mînec i le , în t inse hăţurilfo, luă biciul d u p ă i m p e r i a l ă . îl t rosn i în mod savan t şi... la d r u m ! Ce i p a t r u cai negr i , cu p ă r u l de ar ic i , se a v î n t a r ă cu vechea d i l igen tă d u p e ei, d evo r înd cin­c i sp rezece mile b u n e î n t r ' u n ceas. Br r ! b r r ! cum mai ga lopau !

Cu toa te aces tea zgomotu l t r ă su r i l o r clin u r m ă devenea m a i t a r e . B ă t r î n a b ra ­şov e a n c ă m e r g e a des tu l d e r epede , cei ce o u r m ă r e a u m e r g e a u încă şi ma i iu te . O a m e n i , cai, cini. p ă r e a u a l ia ţ i să o p r indă ; z a r v a e r a de sper ia t şi pe dea­sup ra la t oa t e se înă l ţ a vocea t i ne re i d a m e , ce a ţ î ţ a pe unch iu l meu , şi-i s t r i ­ga : „mai r e p e d e ! m a i r e p e d e !"

S b n r a u ca un fulger . Arbor i i mohor î ţ i , căp i ţe le de fîn, casele , b i ser ice le , toa te ob iec te le fugeau î n d r e a p t a şi în s t înga , ca f i rele de p a e l u a t e de un u r a g a n . Roa te le r ă s u n a u ca un t o r e n t ce-şi n ă r u e zăgazur i l e şi, cu toa te aces tea , sgomotu l u r m ă r i r i i d e v e n e a ma i t a r e şi unch iu l m e u auzea ia răş i pe t î n ă r a l a d y s t r ig înd cu o voce sf îş ie toare : „mai r e p e d e ! ma i repede"! m a i r e p e d e !"

Unch iu l m e u î n t r e b u i n ţ a biciul şi h a ­tu r i l e şi caii î n t i n d e a u în h a m u r i cu a t î t a r ap id i t a t e că e r a u toţi a l b i de s p u m e şi cu t o a t e aces t ea cucoana s t r iga încă : „mai r e p e d e ! ma i r e p e d e ! m a i r epede ! " .

In î n t ă r î t a r e a m o m e n t u l u i , unch iu l m e u dădu o lov i tură v io len tă cu tocul cismei sale... şi b ă g ă de seamă că zor i le a lbea i , şi că el era aşeza t p e c a p r a une i vechi d i l igenţ i d e E d i m b u r g , în o g r a d a ca re -taşului , r ebeg i t de frig şi de u d ă t u r ă , d înd din p ic ioa re să se încă lzească . Sco-iborî la r epezea l ă şi c ău t ă î ne în t ă toa r ea l a d y în interior . . . d a r va i ! nu e r a nici po r t i e r ă , nici pe r in i la t r ă s u r ă , ci erai un s implu schelet .

Unch iu l m e u văzu b i n e că aci e r a u n mi s t e r şi că to tu l s'a p e t r e c u t exac t cum avea ob ice iu l să poves tească . R ă m a s e ţo tuş fidel j u r ă m î n t u l u i ce făcuse t i ne re i d a m e , refuză dc d ragu l ei, m u l t e p ropr ie -t ă r e s c ele h a n u r i , foar te de dor i t , şi m u r : f lăcău. în cele clin u r m ă . El făcea adese ori să se r e m a r c e , ce m a r c d răcoven ie e r a ceia ce el descoper i se , să r ind pes te acele uluci : că u m b r e l e d i l igente lor , cailor, gărz i lor , vizi t i i lor şi voia jor i lor au obice iu l să facă că lă to r i i r e g u l a t e în f ie-care noap te . Adăoga că c redea a fi s inguru l individ v i e ţu i t o r c a r e a fost v r e ­o d a t ă lua t ca p a s a g e r î n t r ' u n a clin aces te excurs i i . Eu cred că de fapt a v e a d r e p ­t a t e , domni lor , sau o r i - eum eu. cel pu ţ in , n ' am mai auz i t nici o d a t ă vorb indu-se de o a l t a .

— Nu în ţe leg ce a r p u r t a în sacii lor ace s t e u m b r e a le d i l igente lor ? zise gaz­da, c a r e a scu l t a se i s to r ioa ra Cu p r o f u n d ă a t e n ţ i u n e .

— P e d racu , — scr isor i le m o a r t e 1). — O, da ! e a d e v ă r a t . Nu m ă gândi­

sem.

In r o m â n e ş t e de I. CRIVĂŢ

Rémy de Gourmont: M. Croquant

Despre femei — O femeie p re ţu i e ş t e cât a l t a . Ro­

chi i le sun t s i ngu ra lor d is t incţ ie . — D u p ă zece minu t e , i u b i r e a dev ine

p l i c t i s i toa re . — Vi r tuosu l P e t r a r c a iub i pe L a u r a

n u m a i f i indcă avea p a t r u s p r e z e c e copii . — D u p ă s fa tu r i l e doc to ru lu i m e u tot­

d e a u n a am s ch imba t femeia . — I u b i r e a es te o p r a c t i c ă h igienică .

Toa te femeile nu convin la toa te t e m p e ­r a m e n t e l e . '

— Expl ic p a s i u n e a p r in ob i şnu in ţă . Bărba ţ i i ţin la femeia lor ca la p ipa lor . Eu nu sun t - fumă to r .

— F e m e i l e iubesc t o t d e a u n a p e ace l ca re le iubeş te . Ele sunt cu to tu l vena l e .

— E î m p o t r i v a ega l i t ă ţe i co toa t e fe­mei le să nu fie la d ispozi ţ ia bă rba ţ i l o r .

— E d / e p t ca t o t d e a u n a să fie ace l eaş cele ce t r ă iesc închise în s t ab i l imen te l e p l ăce r i l o r ? Nu va t r e b u i să se s tab i lea­scă o r e c r u t a r e a femei lor p e n t r u iub i re?

—• Vi i toru l rase i e în i u b i r e a l i be ră şi în p r o m i s c u i t a t e a un ive r sa lă .

Gânduri literare — Victor H u g o a fost un m a r e poet

p e n t r u c ă a fost un m a r e u m a n i t a r . — Sti lul schi lodeş te cele m a i b u n e cu­

ge t ă r i . — T r e b u i e să scri i cum se vorbeş te ,

cum vorbeş t e t o a t ă l u m e a . — O c a r t e ca r e n ' a r e d e scop educa ţ i a

u m a n i t a t e a es te o c a r t e a b s u r d ă . — Eu n ' am în ţe les n ic ioda tă poezia . — D a c ă sc r i am un r o m a n , n ' a ş fi p u s

decât l u c r u r i s imple , cum se face la bu­că tă r i e , cum se. l uc rează , ca o cu l ca re în-p r e u n ă , ca o p l i m b a r e , în sfârşi t o oglin­dă a vieţ i i .

— Un b u n subiect de r o m a n şi pe c a r e îl r e c o m a n d să z u g r ă v e ş t i v i a ţ a cu m a i mul t e mii de ani . Acolo se poa t e da d r u ­mul t o r e n t e l o r unei in imi f i lant ropice .

— L i t e r a t u r a va fi v r e d n i c ă de s t imă dacă va zugrăv i v ia ţa aşa cum t r e b u i e să fie.

— î n a i n t e de a fi un c rea to r , a d e v ă r a ­tu l scr i i tor es te u n r e fo rma to r .

— îmi p lace ca un r o m a n să fie o p i l dă b u n ă . Nu găsesc n imic ma i nesănă tos ca z u g r ă v i r e a pas iun i lo r . Un om cinsti t n ' a r e pas iun i .

— D e u l t m i n t e r i eu n u citesc r o m a n e . Sociologia şi h ig iena îmi sun t suf ic iente .

— îmi p a r e că aş î ngădu i poezia dacă s 'ar t ine d e cons t a t ă r i foa r te s imple ca : C e r u l e r a îns te la t , vân tu l sufla l i n i ş t i t a f a r ă e r a b ine ; sau : f lori le dorm, r âu l cân tă , l a t ă gândur i ca r i îmi convin. Ti-ne re ţ e i i-ar fi (dcajuns a înse ra o a r e c a r i cons idera ţ i i e ro t ice şi a c e a s t a va p lăcea Ia toa tă l umea . P e n t r u a seduce mai mult , a d a p t e a z ă b ine c u v i n t e l e cu u n a e r cunoscut .

— U n c e t ă ţ e a n cinst i t c rede în n e m u r i ­rea suf le tu lu i . El nu se t e m e de m o a r t e căci a r e î n c r e d e r e în jus t i ţ i a i m a n e n t ă .

T r a d , de N . F .

1) Dend l e t t e r s , scr isor i căzu te în r e ­bu t . : ; i

U N I V E R S U L LITEÍ

A Ş I R E A Scrisoare

I

D u p ă o r a de cl inică. T o a t ă cohor t a în sala i n t imă a in t e r ­

ni lor ; i n t imi t a t e de d u p ă de jun , la t e r ­m o m e t r u l c ron ic i lo r p i can te , în t r ' o a t ­mosferă înc rop i t ă , în c a r e tnăeş te du­hoarea p a r t i c u l a r ă a sp i ta le lor : a b u r i ele c a t a p l a s m ă r â n c e d ă p r i n ca r e se p r e ­l inge tă işu l formoulu i şi a l aeidului-fe-II ic.

P r i n uşa în t r edesch i să cupola nec rop ­siei se con tu r ează vag pe fondul b raz i lo r din pa rc , ca j u m ă t a t e a unu i ba lon r e ­morca t de sul i te le u n o r b u c h e t e de p in i , în vârful c ă ro ra fulgera câ te un dia­man t picat din soare . O rază de a r g i n t viu p re l i n să tot din soare , s t e r i l i za tă de o b o a r e ruş inoasă de t o a m n ă tâ rz ie , se f r ânge în s t iclele d u l a p u l u i din sala in­t e rn i lo r şi de aci, f i r imi t i tă în t r 'o sume­den ie de s t ropi de a u r , se înfige în o r g a n e l e e r m e t i c închise în b o r c a n e , b r o n z â n d un ficat de alcoolic sau po ieincl un c r é e r de n e b u n . O a l t a tot a t â t de o r b i t o a r e dă foc ca r i ca tu re i şefului se rv ic iu lu i , de - d e a s u p r a p a t u l u i in te r ­nu lu i de ga rdă , î n j g h e b a t ă î n t r ' o n o a p t e de insomnie şi a g ă ţ a t ă acolo ca o m ă r ­tu r i e a unu i t a l en t rebe l , lâncezi t în s i lnicia doc to ra te lo r . D e a s u p r a t ă b l i ţ a şi t ib i ş i ru l i n t e rnu lu i , c a r e va aş tep ta ero i i o rg i i lo r cari a d u c d u p ă miezul noj> t i i f rac tur i şi s inuc ider i .

O masă comună , mas ivă , g rea , c las ică m a s ă a vieţi i de s tuden t , c a r e p ă s t r e a z ă în t r ' o du ioasă şi b i za r ă an to log ie , sem­nă! ur i le t u t u r o r genera ţ i i lo r , o masă c a r e a spr i j in i t a t â t e a pe rech i de coate sau a p r i m i t a t â ţ i a p u m n i în o re l e de „cer cu­v â n t u l domni lo r în ches t iunea bif tecului dela de jun" , sau a ana l f abe t i smu lu i v re unui şef de cl inică, c a r e n u ma i voia să i asă la pens ie .

P e un a l t t du l ap , î n p â n t e c u l că ru i a s u r â d a d e m e n i t o r don ic ioa re le cu dul ­c e a ţ ă a l e s u p r a v e g h e t o a r e i , un c r an iu ca r e se topeş te în u n d e l e s t r ă l u c i t o a r e a l e p r ânzu lu i , sau ia foc în z ă b r a n i c u l îndol ia t al i n s e r ă r i i , p u r t â n d u - ş i zâm­be tu l şi ma r t i r i u l în î n c ă p e r e a î m p ă e n -j en i t ă p â n ă când ape le r e v ă r s a t u l u i îl potolesc d in nou pe t r i b u n a lui de re ­s e m n a r e în aceiaşi a t i t ud ine de umi l i n ţ ă m a c a b r ă . U n glob al p ă m â n t u l u i , u n sche le t a v â n d p e r m a n e n t pe capul său de filde.s ca lo ta i n t e r n u l u i de ga rdă , o b ib l io tecă fă ră uşi în ca re t ân j e sc r e s tu r i din niş te au to r i , de c a r e n u s'a l ipit în d e m n u l nici unu i s tudent , î n c ă l ţ ă m i n t e uzată , u m b r e l e fără a r c u r i , b o r c a n e cu o ţ e t de t r andaf i r i , p ă i a n j e n i daţ i pes te cap , t a c â m u r i schi loade , şi un violoncel t embel , demon ta t , răguş i t , l ips indu- i din coa rde şi din lus t ru , î năbuş ind p a r c a şi el în p l ă m â n i i lui de s cândură , d u r e ­r e a une i f rac tur i , svâr l i t acolo ia î n t âm­p l a r e , î n t r ' o r â n ă , i ron izând o d u r e i e s t r an ie , înc l ina t şi l ingav ca un semn de Î n t r e b a r e pen t ru ros tul t i n e r e ţ e ! ăş t ia din j u r u l lui , c a r e se s c u r g e în neş t i r e , an cu an, e x a m e n cu e x a m e n — u n fiorătorr semn de î n t r e b a r e p e n t r u r ecompensa v re ­mur i lo r v i i toare , car i vor n u m ă r a mul t mai pu ţ ine r o a d e decâ t s t ropi i d e s u d o a r e cu car i cand ida tu l se r id ică de la t r i b u n a j u r i u l u i , d i s p ă r â n d în au lă , cu teza sub­suoară , t r e c â n d p r in faţa disecţ ie i şi eş ind p e n t r u p r i m a o a r ă în lume .

Şi în a c e a s t ă dezo rd ine şt i inţ if ică, a-vând ceva d in nota unei boemi i del i ­cioase — d e z o r d i n e a ar t i s t ică a unu i

d u p ă F R A Ţ I I G O N C O U R T

C o n s e r v a t o r de A r t ă d r a m a t i c ă în v a c a n ­ţă, t r e c e convoiul firii , î nbucă tă ţ i t , ca un trofeu m a c a b r u , impasibi l , l u g u b r u — tombola i n f e rna l ă a vieţi i , po rn ind din m a r g i n e a unu i pa t în ca r e geme o l ăuză l ângă gela t ina noulu i veni t pe lume , şue -rând pe d e a s u p r a p a n s a m e n t e l o r , c l ă t ind mulag i i l e din amf i t ea t ru , coborându- se ma i d e p a r t e , pe | loapele celor ado rmi ţ i c leapurur i , i ron izând v ă z d u h u l cu r â n j e ­tu l nesa t iu lu i şi ch i rc indu-se apoi , m a i îndâr j i t ă pe c rucea necrops ie i , u n d e c a ş t eap t ă o cucuvae somnoroasă , zgudu ind din t emel i i aceas t ă a c a d e m i e a mor ţ i i î n i r ' u n zumzet de a p r o p i e r e de c ran i i , de înc ruc i şă r i de l a n ţ e t e , de t ro sne t d e o a s e ca r e se f râng, de d u r e r i c a r e se po­tolesc, de r e g r e t e ca r e se sfârşesc, d e s p e r a n ţ e ca r e mor .

•

Toa tă l u m e a la pos tu l ei . Cea d in tâ i sc l ip i re de r e î n v i e r e a une i

zile ca re po to leş te o d i m i n e a ţ ă p r o a s ­pă tă , î n f ă ş o a r ă sp i ta lu l cu un z ă b r a n i c de însuf le ţ i re , s t r e c u r â n d î n suf le te le 'bolnavilor , s t ropi de î m b ă r b ă t a r e .

A p a r a t u l cl inicei , a d m i n i s t r a t i v şi toţ i cei ce se socotesc că a r fi t r ebu inc ioş i la ceva, cel pu ţ in p e la m a r g i n e a aces tu i cojivoiu şi ca re în r ea l i t a t e sunt mai mul t o p iedică decât un cât de mic folos, t r ec dela pa t la pa t , a scu l t ând un geamă t , op r ind un del i r , a r u n c â n d un zâmbe t , î nve l ' nd o t u m o a r ă , ş t e rgând o l ac r imă , op r ind o rază ca r e o r b e ş t e o o rb i t ă î u ca r e a m u r i t de mul t l umina -—-_toţi su­r âză to r i şi bun i , miloşi şi î nc reză to r i în ' u i t e rea ş t i inţei lor, a v â n d în f runte pe şeful de servic iu , p rofesoru l cu a t i t ud i ­nea d e m n ă , c u m p ă t a t , a l b ca un soa re şi semeţ ca un march i z , e x p a n s i v ca o pr i ­m ă v a r ă , ţ e a p ă n de m â n d r i e şi de a u t o ­r i t a te , pl in de ca r t e , t r ecu t a d â n c p r i n v reme , d i spus să e x t i r p e în t r ' o cl ipă, tot canceru l din sa loane , ba c h i a r şi sp i ta lu l din temel i i , a t i n g â n d în t r e a c ă t i une r i i s tuden ţ i lo r din p r i m u l p l a n şi f ă când o r i s ipă de g lume în ţ e l ep te , ca r i se s t r ecoa ră p â n ă în u r e c h i l e c iu l i te a le bo lnav i lo r ca niş te p e r l e vaporoase , p r i n ­t r e buze le p â r g u i t e de o v ine ţ ea l ă a r i s ­tocra t ică .

Şi când se c r ede că s lu jba va t r e b u i să ia de î n d a t ă locul zbegui r i lo r , convor­b i r ea se r educe la un m u r m u r , ia r râse­te le car i ma i c lă t inau încă ficuşii s u p r a -veghe tpa re i , se topesc în z â m b e t e l e căz­ni te . P e n t r u cei în t â rz i a ţ i şi car i cred că au şi ei un rost în aceas tă î n g r ă m ă d i r e de l u m i n ă şi a l t ru i sm, s a l u t ă r i l e se fac p e şopt i te , p e Ia u rech i , cu u ş o a r e în­c l ină r i d in gene , însoţ i te de uşoa re şue-l ă t u i i de ghe te lăcui te . Pâ lcu l t r ece apoi , sp re u n m b r e l e sa lonulu i , u n d e e x a m e n u l se face în su rd ină , mist ic , a p r o a p e enig­m a t i c cu adânc i n e d u m e r i r i p e n t r u bol­navi . I a r când se a p r o p i e v r e m e a în c a r e şaga t r e b u e po to l i t ă deab ine l ea . ia r d a ­toria să-i re ia pe da t ă locul, p a r c ă d is ­p a r e Ş' mi rosu l tăios al a tmosfe re i de boală , re r iucându-se la o b o a r e u m e d ă înc rop i t ă de pa r fumul p re l ins din col ţu l ba t i s te i ca re a t â r n ă pe r eveu l r ed ingo te i profesoru lu i , d e a s u p r a ins ignei unu i m a r e o r d ' n . Une le din p a t u r i a d u m b r i n d în aş ­t e r n u t u l lor afânat , t r u p u r i m u l t m a i s labe, p a r goale , cele mai m u l t e d in t r ' -însele , m o r m i n t e a lbe şi în c a r e se tan­gue cadav iu l -v iu a l celui ce a ş t e a p t ă ap rop i e r ea doc toru lu i . Maes t ru l î n a i n ­tează i m p u n ă t o r , având pe f igură , mu l -j u m i r e a şi m â n d r i a ace lu ia de l a c a r e se a ş t eap t ă totul şi f ă ră de ca r e n u se

Duc-ai veni , hu lub i i ' n sbo r rotat Ar împle t i c u n u n ă pes te casă Şi soa re l e l â n g ă poteci cu l ca t Ţ i - a r s ă r u t a pantof i i d e mătasă.

P r i saca a r t r im i t e o a l b i n ă Ca să-ţi aducă m i e r e în ulcior Şi mer i i r e z e m a ţ i î n t r ' u n picior Te-nr îmb ia cu f r eamă te ' n grădină

Şi eu ţ i -aş c e r e m â n a e u bră ţară Şi te -aş r u g a să-ţ i por ţ i cu mine pi P e u n d e vesel i f lu ieră cosaşii In ochi cu z iuă b l â n d ă şi sprinţară,

Am ră t ăc i pe c â m p u r i l e ude_ Să vezi c u m se desfoaie dimineaţa Şi-ai ascu l ta cum colcăie viaţa In i e r b u r i l e p r o a s p e t e şi crude.

A r c reş te ga lben soa re le d in grâu Şi ape l e s 'ar a r g i n t a în za r e Tu ai cu lege 'n ochi pr ivel iş t i clare Şi te -a i scă lda 'n l u m i n ă ca într'un t

La un r ă z o r te-ai f rânge de mijloc Şi de pe -un r u g gh impos ai rupe-o i D e pe -un măceş să lba t i c o răsură Şi ţ i-ai p r i n d e a - o 'n p le te ca la joc

Un smoc de spice-ai t r e e r a în palmi Să afli d e e bobu l copt şi plin Şi-un g r e e r n e g r u şi-o lăcustă, 1'», A r năvă l i în s ânu l t ău deavalmă,

P e lunci a m în t â ln i c i rezi de boi Şi bivoli goi cu şo ldur i l e strâmbe Şi -amiaza l e - a r svâr l i pe spate trâml De vâ lvă tă i , ca n iş te şa lu r i moi.

Şi-aceleaşi d r u m u r i n e - a r aduce 'nto L â n g ă căsu ţa a lbă , cu l ivadă , Şi n e - a m lăsa făp tu r i l e să cadă D e dor şi t r udă , ' n u m b r ă deasă, ai»

Şi când a m u r g u l a r suna tălăngi I ngenunch i a ţ i , smer i ţ i , cu suflet grq Noi l -am vedea p lu t ind pe Dumneu C u a r i p e l e sfâş ie te 'n crăngi.. .

ZAHARIA STA

poa t e face n imic , economisind pn a r t i cu la ţ i a p ic ioare lor în zvâcnitoii l o c su rde , ca r i fac să se frângă 1 dunga p a n t a l o n u l u i proaspăt calo ca re d i spa re şi r ev ine cu trepidajii care- i zgudue călcâie le , ridicându-i ü ap rop ia t de ogl inda mozaicului, ini min t ea sa fină. T o a t e acestea sei î n t r ' o t ă c e r e academică . Numai coi celui d e s e m n a t cu transcrierea orda ţelor . ş u e r ă lent , poticnindu-se dini în c â n d î n i r ' u n s t rop violet de ceri

— Umda... . No. 14, să ne opria T o a t e vee t e l e amuţesc . Bolnava»

dicâ t r a g e în silă p loape le tatuate 9 somnie , dând d r u m u l la doi ochi m a r i decâ t o rb i t e le , sticloşi ca o <j d e r ăgace , fă ră u r m ă de umezealí, p r e jmu i ţ i de fu ioare le uscate a' lor l e c u r b a t e în două semicercuriI be le , cer i îi e-şează la fiece ochi,

INIVERSUL L I T E R A R 7

«iii negru. La uu s e m n a l p rofesoru lu i Iţi aduse cu a n e v o i n t ă o m â n ă la p iep t desgolindu-şi sânu l d in c a r e p a r c ă , se singea cea ra topi tă . P e r d e a u a d a t ă în {rabă la o p a r t e , a m â n d o i sâni i de bijjDzăede o r u m e n e a l ă ap r in să , făcând din bolnavă un t ab lou . Profesoru l p r iv i ttent, mormăi ceva p e n t r u sine, p e r d e a u a pufni la loc, i a r bo lnava r e u n i p loape l e Itr'o mişcare de d e s p e r a r e .

- Domnul Dan ie l se află cumva p r i n -ire noi ? • . • Convoiul se răsuc i maş ina l pe călcâe .

Cel chemat se ap rop i a de p a t u l u n d e se oprise medicul, a ş t e p t â n d . - Ah Dan ie l , ce aveţ i de gând cu

mine ? se r e d e ş t e p t ă t ab lou l m i r a c u l o s de adincanren, scă lda t în ace laş l u m i n ă le durere ! - Cum, tu d r a g a m e a J a n a ? -Ascultă D a n i e l , t e î n t r e b încă oda tă ,

ie aveţi de g â n d să p u n e ţ i la ca le cu line? - Domnule Dan ie l , î ncepu profesoru l

t;ind din salon, — doresc să te p u n la I grea înce rca re ; ocupă- te de cazul de i No. 14. Vei aplica... . incizia curbă. . . ni encefaloid l a rdaceu al mame le i d r e p t e - să te vedem ! Şi savantul con t inuă să pe ro r eze asu-

fia diagnosticului de -ab ia ap l ica t , p r e -lentându-I în t r ' o a t m o s f e r ă de e x a g e ­rare şi punând în func ţ iune o s u m e d e n i e y ticuri. Dar Daniel nu-l auz ia . J a n a e r a p r i m a

lai aventură de a m o r , p r imu l lui fior de dragoste ca re îndo l i ază o i luzie şi în-nsmântă d e z a m ă g i r e a —• cea d in t â i nă­dejde şi cea din u r m ă do r in ţ ă . E r a din «ml lui ; un t â r g u ş o r boga t şi p a t r i a r ­hi, cu pădur i de ulmi , cu a p ă tă ioasă , tu bordée s cân tee toa re , cu şosele lung i •i visătoare : pe una d in ace le şosele, m Şi casa Junei , în s tuful că r e i a se lângeau raze le soare lu i , s emănau pul-berea aurrTlui lor, în acest loc de iu-

Kio. coleind cu ibu l berze i , c ea rdacu l de jadrilă, obra j i i pâ rgu i ţ i ai J ane i şi zi­dul ruinat de ploi pe d e a s u p r a că ru i a , Й" împrumuta t cele d in tâ i a l ip i r i în-Irifiirate ale buze lor . După p lecarea p ro fesoru lu i Dan ie l se

leintoarse la pa tu l bo lnave i . - Ce a | i h o t ă r â t d a r ? H a i d e omorâ ­

t ă , clar nu-mi lua ţ i şi a m i n t i r e a d r a -pstei ce ţ i -am p ă s t r a t ! Luati-1 luaţi-1 fem l'ati bo teza t în l egea voas t ră , — incerul ; omorâ ţ i -mă oda tă cu el , d a r Isaţi-mi i u b i r e a - p e n t r u a o duce m a i leparte în l u m e a d e a p u r u r i , u n d e toţ i lepăstuiţii de aci . sun t t r imiş i de ne în -demânarca voastră ! Am în t â ln i t d in ne-loroc're si oameni car i vor să d i s t rugă aiul după ce uu băn i . f u r i a unu ia d in-ire aceştia a t r ebu i t să m ă a t i n g ă şi p e bine — ui te ! Şi Jeana desgoli cu sf i iciune, sâni i can­

grenaţi. - Ce zic:, va t r e b u i t ă i a t ?

La ora 10, în z iua u r m ă t o a r e , d o u ă infirmiere î m p i n g e a u s p r e sa lonu l cl i­nicei chirurgicale, un c ă r u c i o r în c a r e pin un geamăt surd şi doi ochi imenş i , joleiţi cu p icur i de s u d o a r e , p r e l i n să hfr'uii b re ton b i furca t în go lu r i l e di-laroia orbi telor . Daniel culcă cu m a r c p r e c a u ţ i u n e pe

Innana ope ra t ă şi când J e a n a se află h nou în pa t p u t u să s t r ige : - Daniel iot t e iubesc c h i a r dacă m u ­

rind, s'ar descoper i cândva , că a i a v u t inteni:a a mă nimici ! Apoi cu o p a t i m ă stranie, ap roape să lba tecă , de te d r u m u l h neştire, unu i po top de m ă r t u r i s i r i d r a -lato'ase. Danie l o rugă să sc potolească , ipoi fugi în c a m e r a lui . Aci se ivi d in ton corpul divin al o p e r a t e i . P r iv i r i l e lu i iitrau încă în lumin i l e î n l ă c r ă m a t e , con­

t u r u l s â n u l u i de i i ldeş , în a d â n c u l c ă r u i a aşezase o ţe lu l . I se p ă r e a că o p e r e a z ă d in nou, apoi p e n t r u a t r e i a o a r ă şi a p a t r a o a r ă şi ope ra ţ i a nu se m a i sfârş ia . Se în­toa r se în salon. D in u m b r ă , J e a n a îi t r i ­mise un zâmbe t de î nge r mor t , — u n zâm­bet a lcă tu i t d in p r iv i r i î n d u m n e z e i t e , cu mii şi mii de în ţ e l e su r i — z â m b e t u l do­r in ţe i şi al d ragos te i , — e l a n u l unei vieţ i nouă — v ia ta p r e l i n s ă din m â n a lui şi c a r e i -ar fi t r ebu i t a t â t de mul t a c u m !

Şi D a n i e l fugi ia r îu c a m e r a lui de t o i -t u r ă .

— T r e b u e să-ţ i păs t r ez i tot ca lmul , se ad re să p rofesoru l c ă t r e J e a n a , Ia vizi ta d e a doua zi d u p ă o p e r a ţ i e ; apoi î n t o i -cându-se c ă t r e convoi :

— Domni lo r , d e p a r t e de a mă gândi la un compl iment , eu nu aşi fi p roceda t ma i s t ră luc i t decâ t colegul dvs. în cazul No. 14. O b s e r v cu o vie sa t i s fac ţ iune , că nu es te v o r b a de f legmon, nici de e r iz ipe l ş: nici d e v r e - u n s i m p t o m de pe r i ton i t ă , d e p leu-rez i e , sau de vre -o l ez iune a b d o m i n a l ă ; totuşi sunt î ng r i j o r a t . Apoi c ă t r e D a n i e l :

— Tot la d-ta d o m n u l e Dan ie l ni sunt î n d r e p t a t e s p e r a n ţ e l e ; a l t fe l s t r ă d u i n ţ a noas t r ă nu foloseşte la n imic ! Un acci­dent , un s implu acc ident , a;tflta to t şi... vo in ţa ce lu i de sus !

Şi î n t r e g u l salon se uşura , p r i n t r ' u u offat p r e l u n g .

— Daţ i -mi de b ă u t izbucni J e a n a d u p ă p l eca rea convoiu lu i ; nu v r e a u să mor !

Se p l â n s e apoi că o a s tupă . D a n i e l r ă ­mase l a capu l J ane i to t res tu l zilei şi în­t r e a g a n o a p t e u r m ă t o a r e . Se tea p r e d o ­mina. J e a n a ce rea m e r e u de bău t , în ne ş ­t i r e , s t r igând , a m e n i n ţ â n d şi făc;flnd jpla-nur i p e n t r u vi i tor — a i u r a ! D i m i n e a ţ a profesoru l î nă l ţ ă p a n s a m e n t u l . R a n a e ra în pe r fec tă s t a r e , to tuş i f r ă m â n t ă r i l e bo lnave i con t inuă cu ace i a ş i e x a l t a r e î ng r i j i t oa re . Bolnava c e r e a m e r e u dc, bău t . In t i m p u l zilei când D a n i e l fu a-dus la capu l ei de c ă t r e s u p r a v e g h e t o a r e , J a n a îi ce ru mâin i l e , pe c a r e le a p u c ă cu fur ie î n t r ' a l e sa le .

— Nu v r e a u să mor . Am să m ă fac b i ­ne , de s igur că... a m să mă fac b ine şi a-tunc i a m să plec şi... a m să te i au şi p e t ine d e aci ; n u es te a s a Dan ie l ? Vor­beşte Danie l ! A c u m nu ai să-mi ma i scapi ; cât p r i v e ş t e că m'ai î m b u c ă -tâ ţ i t cu a t â t a ne leg iu i r e , pot i să ma i ta i <hn nou, cât î t i va p lăcea , n u m a i să t r ă -esc, v r e a u să t r ăe sc , să t r ăe sc cu or ice [.ret. cât d e pu ţ i n !

Şi izbucni î n t r ' u n p l âns ca r e se zdrobi î n t r ' un hohot m a c a b r u de râs .

— D u - t e s ce l e ra tu l e Şi-i de tc d r u m u l lui Dan i e l . — J a n a ! Bolnava se a g ă ţ ă din nou de gâ tu l in­

t e rnu lu i . — Ah îmi e r a dor n e b u n de t ine, dra­

gul meu m ă c e l a r ! Da t l -mi , da ţ i -mi db b ă u t !

Si i a r se de sp r in se de gâ tu l lui Dan ie l , căzând î n t r ' u n sonin c a r e nu e r a p r e a d e p a r t e de cel de veci. D a r p e s t e p u ţ i n t i m p l in iş tea sa lonu lu i fu sfâş ia tă de un răge t su rd :

— Ha ide , ia-ţ i s t â rvu l înapoi , c iopâ r ţ T t aşa p r e c u m do r in ţ a ta d e a scăpa de mine , a voU-o ; ia-1, a c u m nu ma i a m cc face cu el r*Şi J e a n a înc leş t a g r u m a z u l in fe rnu lu i , în mâin i l e sa le a p r o a p e ţepu-ne . Dan ie l su fe rea sub g r e u t a t e a a p ă -să re i b r a ţ e l o r m u r i b u n d e i c a r e î m p r u ­mu tau iputerea celui ce n u v r e a s ă se d e s p a r t ă de viată, ' s p e r â n d în t r ' o s căpa re a p ropr i i l o r ei for ţe .

Şi r ă m a s e a ş a împie t r i t , m u l t t imp , p â n ă ce s imţi în v ine r ăcea l a b r a ţ e l o i Jane i c a r e m u r e a .

A doua zi D a n i e l se î n t o a r s e sp re în-

G E O R G E S S M U R A T : DESEN

sera t , pl in de noroiul d r u m u r i l o r pe undo a l e rgase p e n t r u a-şi cău ta a s c u n z ă t o a r e a unde să-şi î năbuşe d u r e r e a c a r e îl scotea din min ţ i . I n t r ă d i rec t în sa la i n t e rn i l ö i . Avea p r i v i r e a vagă , fără c l ip i r i , imobi lă , cu r e s f r âuge r i de lacr imi , c a r e nu s e m a i s fâ rşeau . Mesteca a u t o m a t , fără gust, in silă, d i n t r ' u n res t de ţ i ga ră , a d u c â n d foar te des la gu ră , î n t r ' o t r e s ă r i r e r ă t ă ­cită, o ceaşcă cu rach iu . J a n a r e v e n e a des în m i n t e a lui , cu t r e c u t u l ei funest şi cu s fârş i tu l ei t rag ic . La p r i m a în t â l ­n i r e în sp i ta l a v u impres i a că o r e v e d e d u p ă o că lă to r i e î n d e l u n g a t ă şi că dra­gostea lor nu a fost î n t r e r u p t ă decâ t d e fajptul de a fi u i t a t să-i scr ie . Şi a c u m se sfârş ise p e n t r u t o t d e a u n a . Şi a l t ă îm­b ă r b ă t a r e nu m a i găsi decâ t să bea , să bea cât de des şi cât de mul t , sp r e a în­tuneca ideia m o r t e : Jane i , izolând amin ­t i rea as ta a t roce , î n t r e el şi m o a r t e a p r i ­mei şi celei d in u r m ă a lu i d ragos t e . Şi m e r s e aşa , în neş t i re , c ă t r e o a l i n a r e falşe, c ă t r e î nch ipu i t a b ine face re a al­coolului , pe care- i b e a cu c o n v i n g e r e a o-inului deven i t de p r i sos sie-şi ch ia r , în-d răgos t indu- se zi cu zi, d e o t r a v a p e r ­ve r să şi n imic i toa re ca r e îi dogo rea e r c ­e iü l ca o a l i n a r e s t r an i e in fe rna lă , — o a l i n a r e de n e b u n i e du ioasă , de v i sa re la infinit , depă r t andu-1 tot m a i m u l t de a m i n t i r e a Jane i . T u r n a cu fur ie în p a h a r , zâmbind cu sugh i ţu r i d i sg ra ţ ioase , u r m ă ­r ind p a r ' c ă a r o m a u c i g ă t o a r e ce se de­gaja ademen i to r , d e a s u p r a p a h a r u l u i şi p e ca r e o p r e l i n g e a cu icnel i de c lepto­man, p r i n t r e buze l e a l b ă s t r i t e de a b u z u l dro jd ie i , a d â n c i n d u - s e î n t r ' u n vis c a r e nu se ma l sfârşea, din ca r e d o r e a să nu se m a i de ş t ep t e si în l u m e a c ă r e i a J a n a nu se m a i ivea. Şi se b u c u r a m u l t de a-ceas tă b ine face re d e l i r a n t ă , fa lsă ca r e *I izola o a r e c u m de d u r e r e a aces te i p ier ­de r i , ^ c h i m b â n d u - i rad ica l pa r ' c ă , dest i -n a ţ i u n c a funcţ iunei î n t r egu lu i s is tem or ­ganic , punându-1 astfel la adăpostul* du­re r i lo r m o r a l e . Şi aceas t ă c h i m e r ă fă ţa r ­nică, se toasă de d i s t r ac ţ iun i p e r v e r s e , c a r e îl r enova în r ă u ;pe d e a n t r e g u l , con­s t ru ind din aceas t ă r u i n ă a a lcoolului , un Dan ie l nou, e r a d e p a r t e d e a fi o mo­m e a l ă p l i nă de sbu rdă ln i c l a ca r e o adu­ce be ţ i a p r o p r i u zis, sau senzua l i t a t ea s tr ict a lcool ică . E r a m a i m u l t o t e r a p e u ­t ică b i za r ă , de o e x t r a v a g a n ţ ă bo lnavă , p e c a r e D a n i e l o p re sc r i s e se suf le tu lu i de a doua zi de la p i e r d e r e a Jane i , c a r e n u mai a v e a n imic c o m u n cu corpu l îmb iba t ele alcool şi c a r e în c r ed in ţ a lui , s 'ar fi

U N I V E R S U L LITERA

Considération, asupra catharsis-nlui aristotelic V I I

[ntr ' adevăr r e p r e z e n t ă r i l e în sensul , in ca re noi sun tem obişnui ţ i să în ţe le ­gem acest cuvân t impl ică o d u a l i t a t e în un i ta te . Obiec tu l e s t e da t sub iec tu­lui, deci, î n t r ' o a n u m i t ă m ă s u r ă , deose ­bit de el. Menta l i t a tea p r imi t ivu lu i nu-şi r ep rez in t ă obiectul , ci îl s t ăpâ­neşte şi es te s t ă p â n i t ă de el. E o ade­v ă r a t ă c o m u n i u n e î n t r e subiect ş i o-biect . E o p a r t i c i p a r e , nu numa i în ín-jelesül r ep rezen t a t i v , ci în ace la ş tim>p şi in în ţe lesul fizic şi mis t ic al cuvân­tului . Pr imi t ivul , nu numai că-şi cu­getă obiec tu l , ci îl şi t r ăeş te . O p . cit. Q u a t r i è m e pa r t i e , ch. IX, p . 462).

Levy Brühl insistă a s u p r a fap tu lu i că în gene re î n t r ' u n a n u m i t s tad iu al men­ta l i tă ţ i i p r imi t ive , f enomenul pa r t i c i pă -ţin nil t inde a fi r e p r e z e n t a t . D e ac i în­t r e b u i n ţ a r e a simbolurilor. Toa tă eflo­rescen ta mitologică n ' a r fi decâ t conse­cinţa neces i tă ţ i i de a r e p r e z e n t a pa r t i ­c ipăr i le mist ice.

T o a t ă aceas t ă ef lorescentă se r e a z i m ă p e s t r u c t u r a men ta l i t ă ţ i i p r imi t ive , pen­t ru ca re , or ice poa te fi cauza unu i or ice , după cum spunea cu un al t p r i l e j H u m e .

P e n t r u p r imi t iv i nu e x i s t ă m e t a m o r ­foză, naş t e r e , ac ţ iune d e la d i s t an ţ ă o r i c â t de c iuda tă şi de neconcepu t a r fi ea c a r e să nu fie accep ta tă de aceas tă men­ta l i t a t e (pag. Hi).

Un o m poa te să se nască d i n t r ' o s tân­că, p ie t re le pot vorbi focul poa te să nu a rdă , mor ţ i i pot t r ă i , o femee poa t e naş te un şa rpe , sau un crocodil ; toa te aces tea p r imi t ivu l le a d m i t e g ra ţ i e ]>ar-t ic ipări i i mis t ice . Noi. cei cu m e n t a l i t a tea logică re fuzăm să p r i m i m că lca rea legilor na tu r i i .

Şi cu toa t e aces tea ch i a r în m e n t a l i t a ­tea logică un concept pur i f icat în mod abso lu t d e e l e m e n t e de aces t ea niistic-p a i t i c i p a n t e e s t e o ad;evărată excep ţ i e . Concep tu l logic, d u p ă cum s p u n e L e v y Brühl, es te un prec ip i ta t , c a r e a n t r e ­nează cu s ine un rez idu mai mul t sau mai pu ţ in cons iderab i l d e e l e m e n t e mis-t 'ce (pag. iii).

Şi nu numa i în via ţa cot id iană , ci şi în unele s i s teme filosofice sau religioase.

găsim reven i r i c ă t r e o p a r t i e p a r e mis ­t ică ob ţ inu t e însă prin d ia lec t i că logică-Sisteniiul lui Plotin, sp re pi ldă, sau mis­t icismul creş t in în g e n e r e readuc la lu­mină vest igi i le aces t e i s u b s t r u c t u r i su­fleteşti pe ca r e î n c ă p e r e a minţ i i noas­t r e o ţ ine a scunsă în escunz i şur i l e sa le .

„(Logica) ne l uminează ' ' sc r ie L e v y Brühl , a supra p ropr ie i noas t r e act ivi­tă ţ i min ta le . Ea ne conduce să r ecunoaş ­tem că u n i t a t e a logică a subiec tu lu i cu­getă tor , ca re este c o n s i d e r a t ă d r e p t n-corda tă pen t ru cei ma i mul ţ i d i n t r e fi­losofi, dev ine în r ea l i t a t e un des ide ra tum, nu un fapt. C h i a r în socie ta tea noas t r ă r e p r e z e n t ă r i l e şi l egă tu r i l e r e -p r e z e n t ă r i l o r m â n a t e d e legea par t ic i -ipaţiunii n 'au d i s p ă r u t de tot . Ele sub­sista, mai mul t sau mai puţ in indepen­den te , mai mul t sau mai pu ţ in ames t e ­cate, da r nedes r ădăc ina t e l e , a l ă tu r i cu a-celea, c a r e se supun legi lor logice. î n ţ e l e ­ge rea p rop r iu zisă t inde c ă t r e o u n i t a t e logică şi îi p roc l amă neces i ta tea . Dar , de fept, ac t iv i t a tea n o a s t r ă m i n t a l ă e s t e în ace laş t imp ra ţ iona lă şi i r a ţ iona lă . Prc-iogicul şi mist icul coex i s t ă cu logicul .

De o p a r t e , ex i s t en ţ a logică v r e a să -e i m p u n ă pen t ru tot ce es te r e p r e z e n t a t şi cugeta t . De a l t ă p a r t e r e p r e z e n t ă r i l e colect ive a l e . gupu lu i social, ch i a r când a u u n c a r a c t e r în mod net pre logic şi mistic, t ind să se m e n ţ i n ă nedefini t , ca [ inst i tuţ i i le religioase, poli t ice, etcy'' (pag. 455).

Levy Brühl nu a amin t i t a r t a p r i n t r e vest igi i le a n c e s t r a l e al mis t icu lu i p r i ­mit iv. Şi cu toa te aces tea nuciuna d i n t r e man i fes t ă r i l e suf le tului omenesc nu co­r e s p u n d e ma i ca tegor ic aces tu i res t a tavic decât a r t a .

Nu t r e b u e însă. n i inănuia să-i t r e a c ă p r i n min te , că pr imi t iv i a r fi t r e b u i t să fie. p r in exce l en ţ ă , c rea to r i şi contem­pla tor i ai operei de a r t ă .

Mecanismul min ta l al p r imi t ivu lu i Iş-găsea în aceas tă ac t iv i t a t e pre logîcă o mani fes ta re n a t u r a l ă şi unică .

Stadiul logic, fo rmal -ana l i t i c al cuge­tăr i i omulu i is tor ic es te o a r e c u m o a r t i ­f icial izare a mi j loace lor sale p r i m a r e d e

refer i t n u m a i la suflet, la p ro fund i t a t ea lui r ă n i t ă a m a r , la t a i n e l e lu i u m b r i t e de d u r e r e , şi c a r e t r a n s f o r m a iluzia în del iciu. In mi r a ju l unei astfel de înde le t ­niciri, d u r e r e a se pur i f ica , se fi l tra шь t an io i iozându-so pr in imag ina ţ iunea n-rj.rinsă de alcool, m e r g â n d la suflet şi a-j u n g â n d aci t r ans fo rma tă , poe t i za tă a-iproape, cre indu- i astfel o nouă v ia ţă , în c a r e amin t i r ea J ane ! murea şi p e ca re , pen t ru a nu-i fugi de sub p ic ioare , o în-, dopa cu alcool mul t . mul t d e tot , până când toa te supape l e astii/pându-se, venea beţia sp i r i t ua l ă a aces te i v ie ţ i noi.

Şi pe m ă s u r ă ce -Dan ie l a l u n e c a sp re astfel de delicii supranaturale, cu a t â t a be ţ ie necuge ta tă , a n t r e n a t ă la r ându- i de abuzu l ce i se crea . îl ducea ma i în grabă la ru ina închipuirilor lui bo lnave .

Via(a cea la l tă , viaţn c o m u n ă şi b a n a l ă , viaţa de toa te zilele s tup idă şi incer tă , îi era o pova ră şi a b e a dacă o ma i p e r ­cepea ! O u i tase . T r ă i a p e n t r u a lcool şi numa i p r in el. Şi nici o d a t ă m i n t e a Iui astfel î n t r a r i p a t ^ , nu a n t r e n a s e cu mai mu l t ă facibitate p l anu r i l e , şi nici oda tă mâna lui d ibace nu d e p a n a s e mai des­

toinic gutnjperca, ca în a c e a s t ă l u m e ne ­m u r i t o a r e a beţ ie i sp i r i tu lu i . D a r se în­t â m p l ă câ teoda tă ca a m i n t i r e a Jane i să revie subit , deoa rece î n t r e b u i n ţ a r e a fă ră marg in i a a lcoolu lu i îl ob işnuise cu a ceas ta v ia tă de fer ic i re falsă, a.şa că bău . t u r a îl mai ţ inea de da t a as ta , p r e a pu-jin t imp în v r a j a ch imere i , smu lgându- l nu cu m a r e a n e v o e . din t o r t u r a amin t i -rei, p e n t r u ca a tunc i să a p a r ă î nda t ă chipul î n d u r e r a t al .(anei. Bău dar . d in ce în ce mai cu î ndâ r j i r e , spe rând să р е к pé tueze a r t i f i c ia l i t a tea une i bucur i i stra^ nii. Ş : ceeace aceas tă nouă ( închipuire la r ându l ei i-ar fi pu tu t f u r n i z a , n u e r a tocmai v r a j a c a r e îl fascinase C&t&Vtk v r e m e la începutu l decăde re i , r â t m a i mul t e r a sfârşi tul p r i m e l o r delicii neno­roci te şi p re lud iu l dezas t ru lu i definit iv.

De aceea , Dan ie l în ţ e l egând destul de c l a r noua î n t o r s ă t u r ă a funestei lui doc­tor i i , cont inuă să bea cu o vo lup ta t e săl­ba tecă .

(Va u rma)

SĂRMANUL K L O P Ş T O C K

P A U L V E R O N A : I N T E R I O R DE B I S E R I C A L A H E R T A

c u g e t a r e . Es td o t r a n s f o r m a r e derr a mecan i smu lu i min ta l de la încep g ra ţ i e nevoi lor sociale deosebi te în istoria a silit ]>e om să se fixeze şi a ţie, mai a les a necesi tă ţ i i de perfect n a r e pen t ru aces t apaţjat mintal, I t r ebu ia să în reg i s t r eze şi s ă eucer« o cât mai m a r e zonă d i n infinitul ni noscut ce-1 încon ju ra .

A b s t r a c ţ i u n e a c u c l av i a tu ra noţiu) lor ce l uc r ează p r i n sferă şi conţinnl c r ea t o economie de forţă mintală s smuls ]>e om în ace la ş t imp din oblii ţi unea d e a-şi t r ă i concre t obiectul ge tă r i i sale .

D a r func ţ iunea p r i m a r ă a participi ţ iuni i mist ice, şi a reprezentăr i i pu si'nilxdiuii, a a c c e p t ă r i i fantastica d r e p i r e a l i t a t e şi a spaţ ia l izăr i i timp lui subs is ta în mod po ten ţ i a l în încap rea minţ i i noas t re . Şi o e l iberare a t cn ţ i a l i t ă ţ i i , d e sp re c a r e e vorba, a c tua l i z a r e cons t i tue o încl inare eter] ai spiritului nos t ru .

Func ţ iunea aces tui s t r a t primar s t ruc tu r i i noas t r e min ta le , ca şi t funcţ iuni le fiziologice sau. în caz t i u . psihice ce r e -satisfacerea ei spre p roduce plăceri". Decâ t că desfaşu aces te i funcţ iuni se găseş te , după vom vedea î n f ' o cond i ţ i une specială.

Tii gene re vorb ind , d u p ă cum sus cu drep t cuvân t Ribot (Psychologie sen t iments , Par i s . 1896) funcţiunile, r e . spire a fi sa t i s făcu te presupun efort , cum a r fi nu t r i i i nnea , se ta p r in t end in ţe .

Eoainea şi se tea sun t cele două foi al acestei t end in ţ e . .Când funcţiunilei o sa t i s facere a s i g u r a t ă în mori stricţi tu ru l , cum a r fi r e sp i ra ţ i a , ele mi i t r aduc pr in t e n d i n ţ e . Dacă a e r u l arh bui cucer i t ca h r a n a , r e sp i r a ţ i a s'ar bl duce în conş t i in ţă ca şi foamea, SÍ se tea . ,

F u n c ţ i u n e a ace l e i c u n o a ş t e r i part» p a n t e a o m u l u i p r i m i t i v nu in t ră niciI p r ima , nici în a d o u ă categorie. H psihologia m o d e r n ă (G. Dumas) , adni t end in ţe psihice supe r ioa r e , care cort puiul funcţ iuni lor in t e l ec tua le de raţii iminent, de imagina ţ ie , d e reverie, l c r e a ţ ' u n e (nevoia de a imagina , de an flecta, de a crea , de a visa în stare I veghe .

C u n o a ş t e r e a p a r t i c i p a n t ă a omul p r imi t iv a d o r m i t ă în fundul sufletul nos t ru de c ă t r e de svo l t a r ea formei I

Dl

«VERSUL L I T E R A R 8

M i s t r e ţ u l * lui V. V. STANCIU

Luna , s'il cu ibă r i t în vechiul s t e j a r , galbenii şi r o t u n d ă ca un b a n s t r ăvech i , Mis t re ţu l , la r ă d ă c i n ă clefăe r a r , mâncând gh indă , g rohă ind , şi ciul ind din urechi .

Ziua, câ t soa re l e ră tăc i se pe cer, hău l i sc ră hă i taş i i . v â n a s e r q vână to r i i , şi de sgomotii l puş t i lor şi de svoana gur i lor , j iv ine le , s ăge t au p r in hă ţ i şu r i , i a r cocori i l ipan şi z b u r a u pedeasnpra p ă d u r i l o r .

Toa te , cât soare le ră tăc i se pe cer. D a r n o a p t e a , ieşită din râpi , din rugi i de m u r e , s'a ap leca t , b l ândă şi t r i s tă pes te p ă d u r e . Acum. . . doar . s te le le p r in f runzar , r ă s a r şi pier si l una s'a cu ibă r i t în vechiu l s t e j a r .

Miştreful, îşi s imte t r u p u l de j a r , Cu toa te că reci ad ier i , c la t ină s te le şi f runze . Luna- i a lbeş te şi mai mul t colţii lu i sidefii , insă , din r ăn i , pe sub gât, în ş ipote vii, G â l g â e roşii şuvi ţe cleioase, de p a r c ' a r pu r t a m ă r g e a n 'n ş i ru r i frumoase. . . .

Pr in t r u p îi s t r ă b a t e un j u n g h i u ascuţ i t , D e p a r t e , pe D u n ă r e , pescar i au chiui t , şi văi a u ch iu i t .

A t i u u e a , mis t re ţu l îşi amin t e ş t e de-o j a p ş ă cu peşt i de a rg in t î n . n e g r u l nomol Vrea să p o r n e a s c ă — d a r j u n g h i u l se în te ţeş te . Şi sânge le c u r g e —şi via(a se scurge — şi mersu- i domol.

Sunt pe te de u m b r ă în codru — sun t pe te de lună , f runzişul f r eamătă , ia r c io tur i le sunt p ă r e r i , Mist re jul îşi s t r â n g e cele din u r m ă pu te r i , şi se r e p e d e p r in f runzişul de-arg in t—ce r ă s u n ă .

F iece ş i e j a r î n t r u c h i p e a z ă un vână to r , In faja ochi lor î n s â n g e r a ţ i şi g re i . Cu s t r igă t e m u s t r ă t o a r e se izbeş te ca un zăpor Şi după tuf işur i , s a r l icurici i ca n i ş te scântei . . .

Acum, mis t re ţu l şi-n domoli t necazu l . Şi zace r ă s t u r n a t , la r ă d ă c i n a unu i copac. Sânge le , c u r g e din ce în ce ma i să rac , P â n ă v ia ţa îşi op reş t e zăgazul. . .

Şi totuşi , s te le le prin f runzar , r ă s a r şi p ier , C l in t i t e de răsuf le tu l nopţ i i din e e în ce ma i rar. . . Şi l una se m u t ă d in s t e j a r în stejar. . .

RADU B O U R E A N U L

Din vo lumul de poeme „Bal ta Rea" .

Ira reuşit încă de la începu t să a m a l -beze această logică. Mist ic ismul re l i -p in genere es te cea m a i f r ancă m a -fcsrare a acestei a m a l g a m ă r i , lilâta timp câ t î n d e p l i n i r e a t u t u r o r •фшііог in te lec tua le şi a fec t ive es te barată", zice G. D u m a s , „Viaţa min-I se apropie de a u t o m a t i s m şi t en -•|ele ca şi nevoia de a r e sp i r a sau l!ia|ia de asf ix iere la omul , c a r e nu teste iu a tmosferă 1/5 oxigen , nu mai far De îndată ce funcţ iuni le şi hab i tu ­saié mintale sunt împied ica te , p r i m e j -•if, nesatisfăcute, t e n d i n ţ e l e c o r d a ­it apar imediat . Este deci o opozi ţ ie me automatism şi t e n d i n ţ ă şi, c u m a u -•Htsmul nu es te n ic ioda tă rea l i za t pt> •întregul şi iu mod con t inuu , v ia ţa bacă este ne înce ta t b r ă z d a t ă d e t en ­iile slabe sau pu te rn i ce , c a r e t r a d u c • conştiinţă, şi p e n t r u ce l ma i m a r e lie al activităţii noas t r e , o a d a p t a r e . Isnf.cieiită a func ţ iun i lor n o a s t r e In t r e le şi faţă de obiec tu l lor (Op. cit., vol. ïrap. III. Les é t a t s affectifs, p. 4> 1-432). lin cazul nost ru a m a l g a m a r e a cunoaş-віі participante pe c u n o a ş t e r e a logică ir împiedica a u t o m a t i s m u l func ţ iun i lo r lelcctuale în g e n e r e şi pos ib i l i t a tea d in jind în când de a s u s p e n d a a p r o a p e for-mlismul logic al cunoaş te r i i s p r e a (item Ia func ţ iunea p r i m a r ă a' min ţ i i •estre a r t i cu la tă î n să pe u n formal i sm ш exterior. des f i in ţează def ini t iv Lwiirerea a u t o m a t i s m u l u i . A c e a s t ă po-bilitate ne-o poa te d a n u m a i a r t a ce belează pe o r ea l i t a t e p l ă s m u i t ă r e la ­tai mist ic-part ic ipante. D e ac i ş i ro ­ll de igienă suf le tească , în c a r e a fost ! mod vag cons ide ra t ă c o n t e m p l a r e a fctei de a r t ă încă de la î ncepu t . ! Într'adevăr ope ra de a r t ă —• şi n e vom beri la ar ta îxietieă — cons t i tue u n o-Ifct de cunoaş t e re , în ca r e găs im o I- fundamentală, aşa n u m i t a concepl-ita creaţiunii a r t i s t i ce ce se rezo lvă în Ltea noastră , g r a ţ i e func ţ iun i i s t r ic t bice. Raţ ional izând o impre s i e a r t i s t i -. calea ana l i t i că şi d i scurs ivă n e duce

l> formalismul logic. ІЙ ne gândim, spre pi ldă, la „Ra ţa plbatică'' a lui Ibsen . Concep ţ i a d e a r t ă ni această o p e r ă es te impos ib i l i t a t ea IE partea voinţei omeneş t i d e a d i c t a Li în modul de c o n d u c e r e a l suf le tu-li ce se va mişca în t o t d e a u n a d u p ă : ritm dictat de d incolo de m a r g i n i l e

lotărîrilor u m a n e . [Termenii aces tor j u d e c ă ţ i se găsesc în llafiuni pur logice şi în, a f a r ă de acea -I chiar c a r a c t e r u l g e n e r a l a l aces te i bunde acuză ca l i t a tea logică a re ia ţ i u-iilor stabilite, f ă ră să ma i v o r b i m de tincipiul ident i tă ţ i i logice c a r e vegh ia -Ь aci. lin realitate au to ru l nu ne s p u n e nici-Llată direct l uc ru l a ce s t a . Noi a j u n g e m l această r ezo lva re logică, d u p ă c e an. Leurs un t raec t , în mod absolu t , con-bt şi în c a r e p r i n c i p i u l f u n d a m e n t a l I minţii noas t r e nu es te i den t i t a t ea , ci •itatea ; nu ana l i za , ci s in teza . • Persouagiile deşi d i fer i te în e s en ţ a lor pfletească, deci d i s t inc te în pe r spec t iva încă a cunoaş te r i i , sun t a c c e p t a t e în bfletul nostru în t r 'o s t r i n g e n t ă l egă -Iră, ca firele î n g e m ă n a t e a le u n u i ţt.-:i uriaş ce a c o p e r ă u n rel ief a c ă r u i

fermă in felul a ce s t a ţ e su tu l o ind ică . Relieful acoper i t e s t e concep ţ i a p e c a r e • surprindem dec i p r i n p r o c e d e u l p r o brin ininţii p r imi t ive , ad ică p r i n s imbol i -

ir. Arta, ca e sen ţ ă a d e v ă r a t ă , e s te o tabolizare. [la desfăşurarea d r a m a t i c ă a e x e m p l u -• nostru, f iecare m o m e n t în t i m p con-ne tot t r aec tu l a n t e r i o r şi a n u n ţ ă v a g testul acestui t r aec t . Aceasta es te aşa zisa m o t i v a r e es te-

tri sau s in t eză es te t ică ce ş t e rge t im

pul d i n t r e formele ap r io r i ce a le min ţ i i noas t r e logice. P r imi t ivu l în s in teze le sa le min ta l e î n c r e m e n e a r e a l i t a t e a în s imbolur i , superf ic ia le fă ră îndoia lă , şi în felul aces ta m i n t e a sa mis t ică nu cu­noştea pr incipiu] con t rad ic ţ iun i i , d u p ă cum nici con t empla to ru l d e a r t ă a p r o a p e că nu-1 cunoaş t e , înlofti indu-1 cu pr inc i ­piul un i tă ţ i i s in te t ice mis t ic ismul p r i ­mi t ivu lu i e r a însă a p r o a p e mecan ic . La omul m o d e r n mist ic ismul es te t ic r e z u l t ă d in t r ' o s i m u l t a n e i z a r e a succeVsiuiiii în t imp, căci la o m u l evo lua t cele două forme d e cunoaş t e r e , a m a l g a m a t e u n a |ie a l ta , d i s t ruge a u t o m a t i s m u l m i n t a l , i a r forma logică a concepţ ie i î m p r e u n ă c u cea pre log ică a î nco rpo ră r i i es te t ice c r i s t a l i zează un proces min ta l , p e c a r e nici p r imi t i vu l nu-1 p u t e a a v e a şi nici

s t r ă inu l de c o n t e m p l a r e a estitjcă, nu'-l poate înce rca . Acest p roces r e z u l t ă p r in t u r n a r e din vest igi i le c u n o a ş t e r i i p r imi ­t ive a r t i c u l a t e p e p l a n u l evo lua t a l cu­noaş ter i i logice.

P r i m e n i r e a con t inuă a încăpe r i i noas­t r e sufleteşt i p r i n f o r m a r e a aces tu i i e i de cunoaş t e r e cons t i tue p l ăce rea e l ibe­ră r i i d e con ţ inu tu l r ig id a l cunoaş t e r i i p u r logice ce d i s t r u g e f răgez imea şl e-l a s t i c i t a t ea suf le tu lu i nos t ru .

(Va u rma)

S C A R L A T S T R U Ţ E A N U

U N I V E R S U L LITEBil

T r ă s u r a u rca încet un dea l lung , soa­re l e de amiază cădea greu p e f run ţ i le v i să toa re , un gând d u r e r o r p ă r e a a fi în jcni i f iecăruia , î nv ingă to r a l f rumuse ţ i ­lor d i m p r e j u r . F r u n z e l e se mişcau r e pezi, c l ipeau la soa re cu ochi luci tor i , în vale a p a curgea l impede , nepăsă toa -re , a r t i s t ă veşn ică ea cioplea p i e t r e l e în ch ipu r i c iuda te , aci o minge ce a r sta b ine îh m â n a Suzane i Lenglen . o minge aşa de r o t u n d ă încâ t p ă r e a uşoa ră şi gata să sa l te pes te un filit t r a n s p a r e n t ca p â n z a de pă ia jen cobor î tă pa r ' că d in cerul cu o s i ngu ră cu loa re nesfâ rş i tă , colo o cască u i ta tă , a r u n c a t ă în fuga ca-h l î u ' d e un jocheu pe ca r e min tea îl ve­dea ca o nă lucă d i spă rând în za re , cu haina în dung i ga lbene şi n e g r e .

Mimi îşi p lecă p r iv i r ea obosi tă , chi­nu i t ă de un gând dureros . . . O f loare a l ­b a s t r ă r u p t ă de un ya l l unecă în a p ă şi p e o p i a t r ă c iopl i tă în t r u p d e femee se a ş t e rnu cu o l i că r i r e de och iu .

Vorbesc , cei din j u r u l ei, vo rbe ca r e nu a jung p â n ă la ea decâ t ca sgomote ne în ţe lese , pa r ' c ă sun t zumze te d e albi­ne , a r ip i f reca te de b o n d a r i c a r e sboară ,

î n c e a r c ă să r idice capu l . F i e c a r e om t r e b u e să 'ş i t r ă i a scă via ţa p â n ă la ca­pă t , v ia ţa m ă r u n t ă care- i es te d a t ă ? Mimi încercă să a l u n g e h imera d in o-chi, să r ă s p u n d ă la cei din j u r u l ei, n u p r i c e p e şi r e n u n ţ ă , îşi p i roneş t e a tunc i p r i v i r e a în va lea f e rmeca tă ; col ine a r ­monioase p â n ă în z a r e sunt pa r ' c ă o m a ­r e f r ă m â n t a t ă şi împie t r i tă . . . şi d e o d a t ă b ru sc îşi aduce a m i n t e , se duce d e p a r t e cu gândul. . . . A mai t r e c u t oda tă p e aci, da a mai t recu t , nu e r a t r ă s u r a uşoa ră ci un r ă d v a n greu , g reu , şedea în fund l ângă o b ă t r â n ă ce. d e p ă n a mă tăn i i , lân­gă cucoana m a r e , în faţa că re ia s lugi le t r e m u r a u căci buze le usca te şi subţ i r i scoteau s t r g ă t e v io len te şi nicioda+ă nu a r fi c rezu t c ineva că din p iep tu l s lab a r f'J p u t u t să iasă vocea p u t e r n i c ă ca r e domina o l u m e de oamen i simpli.. . d a r cu t ă r i a p ă m â n t u l u i în ges tu r i l e lor.

Mimi t imidă lângă ea îşi pleca capu l mic îi t r e m u r a m â n u ţ a l ipi tă d e h a i n ă şi

• d e a b i a r idica ochii pa r ' că ţ inu ţ i în în­ch isoare de gene g re l e ; deş: : n u m a i p e n ­t ru ea p r iv i r ea bun ice i se făcea b l â n d ă . - P ă r ă s i s e r ă în g r a b ă conacul u n d e . în r aze l e ver i i se î m p r e u n a u t randaf i r i i . . . numa i albi şi n u m a i roşii , t r andaf i r i i de p e v r emea când bunica fată m a r e , t ână ­ră, f rumoasă ca o a r ă t a r e îi spusese t i­midă d u m n e a l u i — care- i e r a logodnic— că numai ace l e flori îi n lac p e l ume şi d u m n e a l u i om s t ra şn ic d a r foa r te în -drătrosCit d e bunica se g răb i să-i sădeas­că fără ş t i rea ei, aşa încât când bunica ve­nise mi reasă n o a p t e a t â rz iu la conacul lui şi dormi p r i m a n o a p t e în a l tă casă decâ t a pă r in ţ i l o r ei... în ziua u r m ă t o a r e pa r ­fumul p r in f e reas t r a deschisă deş+eptă p e bun ica în zori şi când m i r a t ă să r i l a f e reas t ră , ochii de p e r u z e a se p l i m b a u fermecaţ i pe simfonia de roşu şi a lb cât e ra za rea în ad i e r ea v â n t u l u i . Bunicul , m a r e c ra iu , u i t ă r e p e d e pe bun ica ; e u ochi p lânş i pr iv i ea a tunc i t r anda f i r i i şi c u r â n d î m b r ă c a t ă p e n t r u t o t d e a u n a în h a i n a n e a g r ă a r e n u n ţ ă r i l o r ea nu m a i a v u a l t d r a g de l u m e decât să î ng r i j e a s ­că de flori le ei şi să r ă m â n ă u m b r ă ui­t a t ă în p r e a j m a lor la conacul ei d e vă­duvă .

Aci veni Mimi u l t imu l v lăs t a r , u l t imu l su râs al bunice i . In zori se d e ş t e p t ă şi ea în mirosu l t r anda f i r i l o r şi al ţ i ochi de p e r u z e a înodau ve r su r i d e iub i re . Co­nacul însă t r e b u i a p ă r ă s i t î nda t ă . Focu r i de pus t i i r e a r d e a u văzduhu l , venea be­jen ia , v e n e a u Tătar i i . . . P ros t imea se adu­

na la conac sub a r i p a cucoanei , c ă lugă r i i făceau rugăc iun i , spa ima e r a p e toa t e feţele.

D e d ragu l fetei, în t r ' o b u n ă zi, b u n i c a p lecă cu ochi de do r sp re t randaf i r i i pă­răsiţi . . . Mimi mergea pe ace laş i d r u m , u rca ace la ş dea l , ace iaş i a p ă a r t i s t ă cio­p l e a p i e t r e l e în d r u m şi Mimi r e t r ă i a-tunci cu a t â t a a d u c e r e a m i n t e încâ t dom­nul de a l ă t u r i îi spuse :

— C â t sun te ţ i d e g â n d i t o a r e copi tă ? Dor i ţ i o ţ i g a r e ?

— Da , m u l ţ u m e s c . O a p r i n s e şi s imţi şi ea că t r e b u e să

spue ceva, să'şi t r ă i a s că cu î n d ă r ă t n i c i e v ia ta de toa te zi lele.

— Când a jungem sus la Brebu ? — In c u r â n d . Vedeji colo es te Dof tana .

d incolo Slănicul şi ce mică a r ă m a s C â m -pina !

— Ce a g r e a b i l ă p l i m b a r e — îngă imă Mimi — a ş v r e a să nu se ma i s fârşească n ic iodată .

El su r â se cu î n g â m f a r e şi când voi să facă un compl imen t se în tâ ln i b r u s c cu p r i v i r e a s t r ă ină , împ ie t r i t ă , î n d e p ă r t a t ă a lui Mimi, bolborosi doar ceva ne în ţ e ­les fumând ne rvos din ţ iga re .

C u m a t r e c u t z iua p e n t r u Mimi n u poa te spune , sc lavă docilă a m o m e n t u l u i ea r ă s p u n d e a sil i tă, î n t r e t ă i a t , de m u l t e o r i a lă tur i . . . în sfârşi t în n o a p t e se în­t o a r s e r ă şi Mimi se t rez i a l ă t u r i d e bu ­nica în r ă d v a n u l ce a c u m m e r g e a în fu­ga cai lor î n s p ă i mân t a ţ i căci o cea tă de t ă t a r i le l u a s e r ă ur ine le . R ă d v a n u l fu p r in s , b ă t r â n a cu o m â n ă s t r â n s e fata l ângă ea cu cea la l tă d e p ă n a m ă t ă n i i l e şi g u r a m u r m u r a rugăciune . . .

— Ui te coni ţă ce foc f rumos şi ţ iganii cum joacă la p a r a lui ! Nu es te o a r e p i ­toresc ? Coni ţă u n d e vi sunt g â n d u r i l e ?

Ce î n s p ă i m â n t a t ă t r e s ă r i Mimi !.... — A da, foar te f rumos, foar te frumos,

vă m u l ţ u m e s c că mi-a ţ i a t r a s a ten ţ i a , cu a d e v ă r a t f rumos es te aci !

— Vezi coni tă , eu sunt un m a r e admi ­r a t o r al na tu re i , cu mine să merge ţ i m e ­r eu la excurs i i şi nu vă veţ i plictisi ^şi nici eu... l â n g ă o coni ţă aşa d e f rumoasă n u m a i cam t ăcu t ă azi...

Şi când iar plin de î n g â m f a r e p i r o n i ochi i , r ă m a s e i a r încurca t , f igura mică л lui Mimi se î m p i e t r i i a r s t r ă i n ă şi a-

tunci eu un u şo r căscat o lăsă în pin — Ne a j u n g Tă ta r i i , bunico, mi-e iii

şi ochi i de p e r u z e a se st inseră in e ră mi.

R ă d v a n u l fu opr i t în noapte, unnl pă a l tu l c ădeau cape te le slugilor ce con jurau pe coana m a r e . Mim: fu sinul de un b r a ţ p u t e r n i c şi leş ină la piepi ce p a r c ă o a ş t ep t a .

In za r e ea văzu visul trandafirilor i şi roşii .

C â n d se deş t ep tă înfăşura tă în lai g roasă de l ână , el o p r iv i cu ochi: s tepă , îi e r a frică să nu se împră) un vis din ra iu , îi s ă r u t ă mâna, o f uşor în b r a ţ e şi po rn i cu ea în no fe r indu-se de a i săi, o duse la tonal ei . C e b ine îşi a d u c e a Mimi aminte ta in icul d ru m p r in noap te , de inima rc-i bă t ea sub h a i n a d e lână, de cal c a r e s b u r a fantast ic , de holdele care d e a u , de pus t i e t a t ea înfiorătoare m înf lorea visul ei de iub i re .

Ajunş i au s ta t închişi , ferindu-se toţi , p â n ă s'a î m p r ă ş t i a t bejania si c a u eşi t la l umina zilei, un călu_ m â n a d e o su tă de a n i i-a unit în n b iser ice i d in sat .

Când pes te câ tă -va v r e m e se cu el şi îi pr iv i ochii de stepă şi fiţi lui a l ta , a t â t de a l ta decâ t a tuturor,I t r ' o s e a r ă d e va ră , la margine» r âu v e r d e ca m a r c a , Mimi îl intri b l ând .

—• Nu e aşa, că es te foar te frumos] Va lea Dof tane i , a i fost vre-odată?

— Da a m fost acum de curând şi | te şi a l tădată . . . când par ' că te-am Ы nit pe t ine, d a îmi aduc b ine aminte,! a m în tâ ln i t p e t ine, e r a i într 'un radu l ângă o b ă t r â n ă ca ma ica precista când t e -am fura t e ra i încurcată în : mătănii . . . . da îmi a d u c aminte , curai rup t mă tăn i i l e ca să tc iau mai repeâ aşa încâ t capul b ă t r â n e i despărţit t r u p să nu tc s t ropească cu sângele i

Apa c u r g e a la vale.. . abur i i se ridic în lumina lunci. , un p reo t bătrân par1

a p ă r e a îa zare. . . un mi ros de trandát e r a în aer. . . a d u c e r i l e aminte fiii s ca ră î n t r e amândoi . . . şi trecutul iubii lor se d e p ă n a ca firul unu i ghem... 1 reu ma i mul t , m e r e u m a i mult....

U n d e şi cum se vor ma i întâlni dept te în viitor.,. în inf in i tu l destinului?

M I A FROLLO

G E O R G E S S E U R A T : P A R A D A

UNIVERSUL L I T E R A R 11

Carnet fantezist

u omul cu p e r s o n a l i t a t e s u r p r i n z ă ­tor de multiplă, nu a r t i s t u l in te l igen t şi ifiorul ta lenta t — complec tându- se mi -ncat unul p e a l tu l — va fi ob iec tu l creionărilor m a r g i n a l e de azi, ci genu l dramatic pe care-1 i lus t rează , gen c a r e ir fi trebuit să dea t i t lul aces tor cre io-ir. Dar a vorb i de t ea t ru l de b u l e v a r d in România şi ma i cu s eamă de impor -fcnfa pe «care 'azi m a i mul t ca o r i când У Ia noi mai mul t ca ori u n d e o a r e a-test teatru, î n s e a m n ă a vorbi d e I a n c o v e s .

Ira insă птл de fantoşa a p r o a p e iden t ică p e pre acest n u m e o t r ezeş te în min tea ce-Ebr ce s'au de lec ta t în fotolii le „ T e a t r a ­l i Mic4 şi ca r i n ' au văzu t în el decâ t ae dandy-ul în frac, cu gu l e r e î na l t e şi Borapi de m ă t a s e l a v a n d e ; nu de sp re pă ta tu l frivol a l unu i a n u m i t pub l ic , ti despre ace la pe ca r e puţ in i îl cunosc îi pe care şi mai •puţini îl b ă n u e , des­pre intelectualul ra f ina t , d e s p r e omul de teatru, al că ru i bun simţ şi e x p e r i ­enţă îi îngădui» să vadă clar, să-şi d e a seama (le r ea l i t a t e şi să-şi formeze con-ringeri n e s t r ă m u t a t e p e n t r u p u n e r e a în aplicare a c ă ro ra m u n c e ş t e a p r o a p e pâ­nă la epuizare .

Contractele „Tea t ru lu i Mic" şi „Fan ­tasio'' nu se da to resc unui capr ic iu sau nei preferinţe frivole şi comode ci toc-siai acelor convinger i : războiul ab i a perşii u rmăr i le Iui î ncepeau să se î n t r e -radă. Iancovescu a văzut , şi-a d a t s eama ii s'a pus p e luc ru .

• [ Orice spectacol a r e două l a tu r i : u n a ţcr estetică cu o sferă r i gu ros r e s t r â n s ă ţi una... ut i lă cu o sferă des tu l de încă­pătoare, ce cup r inde ca note no ţ iun i le jraţie cărora aces t cuvân t de „u t i l " se poate a lă tura d e acela de „ t e a t r u " In-tr'un spectacol corect — şi dacă piesa a r e cele două l a tu r i — a m b e l e l a t u r i t r e ­ime să fie egal de îngr i j i t e . Sunt însă siómente în car i — lăsând pe cea d in tâ i in extrema l imi tă dincolo de ca r e n u este îngăduit să se t r e a c ă fă ră a d imi­nua calitatea spec taeo lu lu i — se s imte tcyoia de a se insista p â n ă Ia e x a g e r a r e thiar asupra celei de a doua şi a n u m e asupra l a tu re i ut i le . M o m e n t e în car i teatrul t r ebue să fie l umină to r , în car i :â se aibă în v e d e r e rolul de e d u c a t o r pe care-1 împl ineş te s t r ă b ă t â n d cu o lu­mină fie şi de opai ţ bezna a p ă s ă t o a r e în tare sc sbat a t â t ea m e n t a l i t ă ţ i desor ien-late în u rma t r a n s f o r m ă r i i p r e a b ruş t e .

Astăzi j r e c e m prin astfel de m o m e n t e fi cred că n u m a i es te n imen i ca r e să n u fie convins de i m p o r t a n ţ a t e a t r u l u i ca factor cul tura l . P r in t e a t r u însă, m a r e l e public nu a r e a t â t a nevoe d e c u l t u r ă l i ­vrească, al cărei p r im efect a r fi d e ş t e p -

Itarea pedanter ie i l a t en t ă în or ice om Bediocru şi p r e t en ţ io s t ocma i p e n t r u c ă mediocru, ci de c u l t u r ă suf le tească în tel mai l a rg sens al c u v â n t u l u i .

[Este un a d e v ă r p e care-I poa t e cer t i ­fica oricine a avu t p r i l e ju l să se a m e s ­tece printre pub l icu l împes t r i ţ a t şi a n o -jlim, să pr indă f r ân tu r i ele conversa ţ i i — [•miroase de al tfel — şi să cunoască pu-p'n mental i tatea aces tu i „ m a r e pub l i c" . Nu rol de î n v ă ţ ă t o r să a ibă t e a t r u l , ci de educator şi după ce aces ta din u r m ă ia fi împlinit , n u m a i a tunc i se va p u t e a vorbi de cu l tu ră es te t ică . A face în tâ i ţnltura in te l igenţe i , l ă sând Ia u r m ă pe aceea a suf le tului — ca şi cum aceas t a ir veni delà s ine — es te a • cădea în t r ' o eroare foarte g ravă .

Or ţ inând s e a m ă de nevoia educa ţ i e i

sufleteşt i , educa ţ i e i sociale a m a r e l u i pub l i c — care t r e b u e s'o r e c u n o a ş t e m es te ne înch ipu i t de r ed u s ă cel ma i bun factor de î n d r e p t a r e , c a r e poa t e a v e a m a x i m u l de efect es te t e a t r u l de b u l e ­va rd .

P e n t r u ce ? Tocmai p e n t r u c ă el es te a t â t d e se ­

ver j u d e c a t şi la noi ma i sever ca or i u n d e ; „ t e a t ru uşor ' ' cum s u p e r b d a i î ndu ioşă to r î l numesc acei ( inamovibil i u z u r p a t o r i ai subso lu lu i câ to rva cot i -d i ane şi ca r i îşi a r o g ă t i t lu l d e „cri t ici ' ' . Să r ă s p u n d ă în mod d e m n aces tu i t i t lu , Ia noi nu sunt decât Ion Mar in Sadovöa nu , Cami l Pe t re scu , Nae Ionescu, u n e o r i Sovastos şi a t u n c i c â n d a r e c u r a j u l s in-ec r i t ă ţe i Scar la t F r o d a . Res tu l inex i s ­t en ţ i .

1 A n u l t r e c u t cu p r i l e ju l une i astfel de

r ep rezen t a ţ i i , un m a r e cot id ian — m a r e doar . p r i n n u m ă r u l c i t i tor i lor — da o notă în chip de cronică a că re i conclu­zie e r a cam a c e a s t a :

I O N I A N C O V E S C U

„A r e p r e z e n t a as tăz i as t fe l d e p iese es te o c r imă. D u p ă p e r t u r b a r e a s t r a t u ­r i lor sociale, s d r u n c i n a r e a conş t i in ţe lor , p r o v o c a t ă de răsboi , t e a t r u l t r e b u e să a ibă un rol etc, etc....

Ei b ine tocmai din cauza s t ă r e i pome­n i te de zisul cot id ian t e a t r u l uşor t r e b u e oferit m a r e l u i pub l i c şi i a t ă de ce ;

A da piese „à t h è s e " ca „Faus t ' ' (căci Faus t — p a r t e a I-a şi a I l -a r e u n i t e — es te cea ma i pe r fec tă p iesă cu t end in ţă , cel ma i f rumos imn al munc i i şi to tuş i nici un cr i t ic nu a spus-o) sau s tudi i ps ihologice de complex i t a t e a Iui „ H a m ­let ' ' sau de r a f i n a m e n t u l „Hcdde i G a b ­ler',', pub l i cu lu i a m e s t e c a t ce f r equen-t ează t e a t r e l e de az i , î n s e a m n ă a-1 ului , a-1 face să p lece fără nici o idee prec i să , ci cu c r â m p e e de s en t i n ţ e cabal i s t ice .

C h i a r p iese m a i „ t e r r e - à - t e r r e ' ' , în Care ideea a u t o r u l u i e uşor d e p r ins , p iese însă de r e a l ă va loa re , p iese p u t e r nice, n u pot avea decâ t u n m i n i m u m de efept.

C â n d se p o a t e spune că o p iesă a r e efect sa t i s făcă tor ?

A tunc i când ceva d i n suf le tu l a ce l a c a r e a n i m ă pe r sonag i i l e t r ece pes te r a m ­p ă , p lu t e ş t e d e a s u p r a săle i , în f io rând u-şor a d â n c u l secre t a l s imţ i re i f iecărui spec ta to r , c a r e e v a d e a z ă d in t r ' oda t ă d in el însuş i ; a t u n c i când felul de a gândi , de a s imţi a l a u t o r u l u i se î n t r e v e d e d in

ut în ee m a i c l a r şi t inde a deven i şi a-cela al spec t a to ru lu i ;a tunci când tot ce es te supe r io r în de l i ca te ţa suf le tească a pe r sonag i i l o r es te în ţe les de aces t spec­t a t o r c a r e eş ind din sa la spec taco lu lu i i n v o l u n t a r s imte în n o a p t e r ă s u n â n d u - i în a u z rep l ice le cele m a i ca rac t e r i s t i ce ce-i r ă m â n î n t i pă r i t e în m i n t e ca a d e ­v ă r u r i incon tes tab i le .

P o a t e o p iesă se r ioasă să a ibă aces t efect a s u p r a m a r e l u i pub l ic ?

N u ! Or i cât de van i tos e omul mărg in i t , o-

m u l ca r e n 'a a v u t î ncă p r i l e ju l să fie pus faţă în fa ţă cu el însuş i sub influ­en ţ a une i sgudu i r i e x t e r n e , to tuş i îşi dă s eama cel pu ţ i n în sinea lui , că e d e p a r ­t e d e acei ce s e p o a r t ă sub ochii lu i ca e ro i . D a c ă piesa te u n î n d e m n sp re m a i b ine , n u îl u r m e a z ă căci a r î n s e m n a să sacrif ice p l ăce rea , comodi ta tea ce-i p r o ­cură rău l în ca r e se complace şi u n sa­crif iciu ori cât de mic a r fi, r ă m â n e u n sacr i f ic iu deci ceva g r e u de ob ţ inu t d e l à c ineva . U n sacrif iciu nu se face decâ t a-tunc i când eşti convins de u t i l i t a t ea e-fecte lor lui . O r i ţ i n â n d seama d e ideea p r e c o n c e p u t ă că ceeace se p e t r e c e p e scenă es te a n t i p o d u l v ie ţe i r ea l e , u n b u r ­ghez p e n t r u n imic în l u m e n ' a r consimţi s ă u r m e z e î n d e m n u r i l e a u t o r u l u i căci el n u concepe ca idei le p r econ i za t e p e sce­n ă să fie ap l i cab i l e în v ia ţă cu a t â t m a i m u l t că p iesa i se p a r e a t â t de d e p a r t e d e r e a l i t a t e , p r i n g r a v i t a t e a e i însăş i .

Din con t r ă t e a t r u l de b u l e v a r d e m u l t mai a p r o a p e de pub l i c , d e v i a ţ a obici­n u i t ă ce nu a r e n imic e ro i c — cel pu ţ i n în a p a r e n ţ ă — pe r sonag i i l e de p e scenă se a s e a m ă n ă pe r fec t cu pub l i cu l c a r e n u face e for tur i p e n t r u a în ţe lege , căci el socoteş te că n u a veni t acolo decâ t să râdă ' şi î n ţ e l ege rea v ine de là s ine . To tu l e g lumă la început , to tu l p a r e uşor , n e ­în semna t , î n să pu ţ in câte, pu ţ in , în dosul s i tua ţ i i lo r h i l a r i an t e , r ep l i c i lo r sp i r i tua le î ncepe a se p rec iza un pic de gând i re , ce ia formă dis t inctă , sub l in ia t ă d in t r ' oda tă p r i n t r ' o scenă foa r te p u t e r n i c ă în fond, foar te u ş o a r ă în a p a r e n ţ ă căci a fost a-dusă pe n e a n u n ţ a t e în r â se t e l e publ icu­lu i a că ru i emoţ ie c reş te în mod subcon­ş t ient . Nu sgudui r i e v r u s t e ş i^ a u s t e r e ca r i t r ec pes te publ icu l n e p r e g ă i i t ^ca o p loa ie r e p e d e şi s cu r t ă de p r i m ă v a r ă ce nu l asă nici o u r m ă , ci o emoţ ie con­ţ inu tă şi s i m p l ă . c a r e se in s inuează , p ă ­t r u n d e şi r ă m â n e .

I a t ă p e n t r u ce es te m a i u t i l t e a t r u l d e b u l e v a r d .

m Eviden t nu o r i ce comedie e s t e b u n ă ,

d u p ă cum nici ow'ce d r a m ă es te reuş i tă . Totul es te să ştii să a l e g ' .

Şi Iancovescu a r e a r t a a leger i i . A f a r ă de une l e excep ţ i i cons t i tu ind

s c u r t e „ r e l a c h e - u r i " în ac t iv i t a t ea desă-vâ r ş i r e i p r o g r a m u l u i său, p iese le r e p r e ­z e n t a t e la „Tea t ru Mic",' a s c u n d e a u sul) rochi ţa u şoa ră î nv io ra t ă de culor i le vii a le g lumei , idei şi t e n d i n ţ e ce se î n t r e v e -d e a u d in t r ' oda tă foar te c la r la o î n t a r -s ă t u r ă de s i tua ţ ie , m i n u n a t sub l in ia t e de Iancovescu ca r e e n e î n t r e c u t în felul de a t r e c e ..du p l a i san t au s eve re" .

Din u l t imi doi a n i e des tu l să r e a m i n ­t im a t â t d e fina ,.L'école des cocot tes 1 '— a căre i u l t imă scenă e o d i sc re tă d a r to­tuş i ene rg ică lecţ ie . — „ C u s ă t o r e a s a din Lunev i l l e" , „Une étoi le nouve l l e ' 1 şi ma i cu s e a m ă „Aşa-i S imona ' ' c a r e s'a bucu­ra t de o i n t e r p r e t a r e a că re i pe r fec tă omogen i t a t e n u a m mai regăs i t -o la nici u n a d in r e p r e z e n t a ţ i i l e „Tea t ru lu i Mic". Ri tmul e ra a tâ t de a d é q u a t piesei , încâ t d in f iecare repl ică , scenă cu scenă, se d e s p r i n d e a c l a r şi per fec t sez izabi la ideea a u t o r u l u i .

15: U N I V E R S U L LITERAR

Ardealul şi problemele culturale

Polit ica si cultura Ziarul „ T r i b u n a ' ' a l ua t f i inţă în zi le

î ncă rca t e de o a tmosfe ră foar te g rea . La Budapes ta se i n a g u r a s e , în m o d conş­t ient gi s is temat ic , pol i t ica de m a g h i a r i ­z ă r i , ca re n u ma i r ecunoş tea „s ta tu l un ­g u t " ca f o r m a ţ i u n e ipolitică, a t u t u r o r ce tă ţeni lor , ci t r ans fo rmase aces t s ta t î n t r ' un s implu r e p r e z e n t a n t a l „ideei d e stat m a g h i a r " .

Luc ru l aces ta a fost cons ide ra t d e ro ­mâni ca o u top ie şi î n consec in ţă combă­tut cu î n v e r ş u n a r e . Răsbo iu l m o n d i a l a dat d r e p t a t e Români lo r .

Maghia r i i e r a u însă a t â t d e o rb i ţ i de aceas t ă u top ie încâ t nu m a i a v e a u sim­ţul p r evede re i . „ Ideea de s ta t m a g h i a r " a fost ob iec tu l p r i n c i p a l d e c iocn i re î n t r e na ţ i unea română şi cea m a g h i a r ă . Ro­mâni i vo iau să fie şi e r a u d e fapt ce tă­ţeni credincioş i ai s t a tu lu i u n g a r , d a r Ma­ghiar i i confundau a c e a s t ă no ţ i une c u i-deea nenoroc i t ă de-a t r a n s f o r m a pe toţ i ce tă ţen i i în m a g h i a r i ve r i t ab i l i . U r m a r e a fatală a aces te i u topi i m a g h i a r e , c a r e cupr insese nu n u m a i p e factor i i r espon­sabi l i ci şi î n t r e a g a o p i n i u n e pub l i că m a g h i a r ă , fu că g u v e r n a n ţ i i de là Buda­pesta î.şi s c h i m b a r ă tact ica po l i t i că şi faţă d e poli t ica c u l t u r a l ă a na ţ iona l i t ă ­ţ i lor clin Ungar i a , c a r e fusese i n a u g u r a t ă sub m a r i i şi în ţe l egă to r i i i b ă r b a ţ i de s ta t a i Unga r i e i ö t v ö s şi D e a k . Astfel şi man i fes t ă r i l e cu l t u r a l e a l e r omân i lo r a r ­deleni , făcute ma i cu s e a m ă sub egide şi î a cad re l e „Ast re i" , se r e s i m ţ e a u tot ma i mul t de inf luenţa pol i t icei cu t end in ţ e d e m a g h i r i z a r e .

S i tua ţ ia d e v e n e a as t fe l tot ma i g r e u d e supor ta t şi în a n u l 1880, când „Asocia ţ i -unea t r a n s i l v a n ă p e n t r u l i t e r a t u r a r o ­mână, şi c u l t u r a poporu lu i r o m â n îşi ţ inuse congresu l a n u a l la T u r d a , câ ţ iva congresiş t i f run taş i s 'au î n t r u n i t în ca­sele lui dr . l o a n Raţ iu , advoca t , deven i t mai t â rz iu p r e ş e d i n t e al p a r t i d u l u i na­ţ ional . Cons fă tu i r ea aceas t a n u m a i avea c a r a c t e r u l c u l t u r a l , ci t r ecu cu to tu l în domeniu l poli t ic . De a i u n c i tfoate congre ­sele „ A s t r e i " aveau în mod oficial şi pu ­bl ic ca r ac t e ru l u n o r p r e o c u p ă r i c u r a t cu l t u r a l e , d a r în mod in t im aces te con­grese e rau to toda tă şi p r i l e j u r i b ineve ­ni te de-a se d iscuta ches t iun i l e pol i t ice d e l à o r d i n e a zilei. Obice iu l a ce s t a a t r e ­cut apoi şi la î n t r u n i r i l e ce se făceau la sate , căci d u p ă t e r m i n a r e a pă r ţ i i ofi­ciale, c a r e e ra pub l ică şi n u m a i cu l tu ­ra lă , oamen i i mai de s eamă din sat se

î n t r u n e a u la „un p a h a r de v in" cu con­fe ren ţ i a r i i veni ţ i de là o r a şe şi în aceas t ă in t imi ta te se „ făcea" pol i t ică. Cu t i m p u l ob ice iu l aces ta se gene ra l i za ]a tot felul de î n t r u n i r i publ ice , ca a d u n ă r i d e bănc i , confer in ţe p reo ţeş t i sau învă ţă to reş t i , ş. a. In tot locul şi cu toa te ocaz iun i l e la s u p r a f a ţ ă se făcea cu l tu ră , d a r în int imi­t a t e se d iscu ta pol i t ică .

Metoda aceas t a a fost impusă de îm­p r e j u r ă r i , d a r ea a da t r o a d e foar te b u ­ne, căci în felul aces t a s'a fo rma t la pe*, poru l r o m â n din Ardea l o u n i t a t e d e ve­der i în t oa t e ches t iun i le pol i t ice , fă ră d e c a r e g rand ioase l e man i fe s t ă r i d e c a r e a dat dovezi s t r ă luc i t e acest popor n u s 'ar fi p u t u t p roduce .

Cons fă tu i r ea i n t imă de là T u r d a , u n d e s a u ce rce ta t cauzele , c a r e a u p rovoca t t i t t raţ ia pol i t ică e x t r e m d e g r a v ă a po­p o r u l u i român , şi s 'au cău ta t posibi l i tă­ţ i le de î n d r e p t a r e , a dus la ţ i n e r e a p r i ­mei confer in ţe na ţ iona le . Confe r in ţ a a-ceas t a s'a ţ inut la Sibiu în zi le le de 12— 14 Main 188). Ea a r e o deoseb i t ă impor­t a n ţ ă p e n t r u i s tor ia pol i t ică a A r d e a l u ­lui , p e n t r u că a t u n c i s'a făcut î ncepu tu l une i noui epoci î n v ia ta popo ru lu i ro ­m â n a r d e l e a n .

La aceas t ă eonfer inţ( , ca re şi ca e x t e ­r i o r a fost o impozan t ă man i f e s t a r e , -s'au făcut t r e i l u c r u r i cu u r m ă r i î n s e m n a t e :

1. S'a revizui t p r o p r a m u l na ţ iona l s ta­bilit pe câmpia l i be r t ă ţ i i d i n Bla j în a-nul 1848.

2. S'a făcut u n i r e a poli t ică a t u t u r o r românilor d in T rans i l van i a , U n g a r i a şi Banat , c a r i p â n ă a tunc i l u p t a u sepa ra t , în v e d e r e a une i l u p t e comune împo t r i va g u v e r n e l o r delà Budapes ta .

3. S'a dec re ta t pas iv i t a t ea pol i t ică.

De là a d u n a r e a n a ţ i o n a l ă d in 1848 a-ceasfa a fost p r i m a a f i r m a r e pol i t ică Vii s t i l m a r e a r o m â n i s m u l u i t r a n s i l v ă n e a n şi ea a p r o d u s u n p u t e r n i c val de u r ă şi /duşmănie în toate) s t r a t u r i l e soc ie tă ţ i i ungureş t i , ca re a şi izbucni t cu t o a t ă fu­r ia , m a i cu s e a m ă la s t u d e n ţ i m e a din C l u j , c a r e s'a deda t la cele m a i g r a v e şi od ioase insu l t e la a d r e s a r o m â n i l o r Nici ch ia r d o a m n e l e şi domni şoa re l e ro ­m â n e din C lu j n u e r a u scut i te de b r u s c ă ­ri le ace l e i s t uden ţ imi fana t iza te de o presă j u d e o - m a g h i a r ă , c a r e n u p u t e a d e câ t să câşt ige de pe u r m a unei] astfel de a t i t ud in i . Lun i de zile s t u d e n ţ i m e a din

Scena d in ultimul act , în ca re Simone măr tu r i s e ş t e lui A n d r é că îşi dă seama în mod obscur că s'a t r ans fo rma t , a t i t u ­d inea aceea con t r a s t ând cu felul d e ex ­p r imare , chipul i reproşabi l în ca r e d-na Mar i l ena Bodeseti (dealtfel a fost s ingura c rea ţ i e a sa în acest gen. mer i t ând nu­mele de creaţ ie) a n u a n ţ a t aceas t ă si­tua ţ i e a l ă tu r i de d. l ancovescu ca r e par ' că s'a î n t r ecu t pe el însuş i , a fost nu regal p e n t r u acei ce a u p u t u t s'o în­ţe leagă,

Aceste piese au fost — comme d e j u s t e — acelea în con t ra c ă r o r a cr i t ica s'a r id ica t m a i v e h e m e n t ca o r i când . E cur ios u ş u r i n ţ a cu c a r e se t r a t a e a z ă la noi un spectacol de „ imora l " .

îm i a m i n t e s c de r e v o l t a jus t i f i ca tă a d-lui N a n u — al căru i p u r i t a n i s m mist ic

este în deobş te cunoscut — la u l t ima r e ­p r e z e n t a ţ i e a piesei .,Tn fami l ie" la c a r e îl a d u s e s e cur ioz i ta tea eno rmi t ă ţ i l o r d e ­b i t a te p e ' c o n t u l ei.

— .,E posibil o a r e — îmi s p u n e a el — să fie c r i t i ca a t â t de ob tuză , cu a t â t de put ină l i b e r t a t e d e ap rec i e re , î ncâ t să ţi­n ă d rep t imora l ă o p iesă a că re i mora l i ­ta te merge ch ia r p â n ă la n a i v i t a t e

Astfel de a p r e c i e r i sunt făcute să' te dosgus te pen t ru t o tdeauna de t e a t r u " .

l ancovescu însă. nu s'a desgus ta t . în­c red in ţ a t de i m p o r t a n t a ro lu lu i r e avea să-1 împl inească a p e r s e v e r a t p e d ru ­mur i l e a p u c a t e şi p e r s e v e r e a z ă încă s p r e cea ma i m a r e bucu r i e a celor car i îl în ţe leg .

P . IGIROŞIANU

Cluj a c â n t a t la t oa t e ocaz iuni le un cân­tec t r iv ia l „O, tui, o p i n c ă pu tu roasă"

P u r t a r e a s t u d e n ţ i m e i d in C l u j a revol­t a t a d â n c op in ia p u b l i c ă românească. Ca o r eac ţ iune , cu t e n d i n ţ a de-a schimba po­recla în r e n u m e , ma i mul ţ i fruntaşii din Sibiu a u ho t ă r î t să înf i in ţeze o societate p e n t r u cu l t i va rea naţ ional ismului sali nume le de „ O p i n c a r o m â n ă " . Statutele aces te i societăţ i a u şi fost înainta te spre a p r o b a r e g u v e r n u l u i , c a r e a refuzat însă să le ap robe . E i n t e r e s a n t a cunoaşte pu nete le p r i n c i p a l e î n ca r e se fixau sco­p u l şi mi j loace le aces te i societăţi .

In § 2 se def inea astfel scopul : „Sec-p u l socie tă ţ i i e s t e sus ţ ine rea , cultivarea şi de svo l t a r ea p r i n mi j loace legale şi -mo­r a l e a na ţ iona l i smulu i român în ţinutu­r i le locui te d e r o m â n i în imper iu l aus-t r o - u n g a r " .

D u p ă cum se vede român i i sibiieni m se g â n d e a u n u m a i la Transi lvania , şi Unga r i a , ci se d u c e a u cu gândul şi la f raţ i i lor d in Bucovina, ceeace dovedeşte că ideea un i t ă ţ i i na ţ iona le e r a pe cale de g e n e r a l i z a r e .

Iu p r iv in ţa mi j loace lor , cu cari sat] p u t e a real iza acest scop, au to r i i statuii-lor din ches t iune ne dau un program, ca. re nu şi-a p e r d u t încă d in actual i ta te nici c h i a r p e n t r u zi lele noas t r e . I a t ă ce spu­n e § 3 :

„Socie ta tea şi m e m b r i i e i vor stărui: a) C a în famil i i le şi casele româneşti

a tâ t la ţ a r ă cât şi p r i n oraşe , să se vor­bească , scr ie şi c i tească româneş te ;

b) Să se cu l t ive m o r a v u r i l e nationale româneş t i , muzica , c â n t ă r i , dansuri , ser­băr i şi a l t e da t i n i şi ob i ce iu r i naţionale româneş t i ;

c) Să se sus ţ ină şi respec t ive reintro­d u c e p o r t u l na ţ iona l român, ma i ales .la p o p o r a ţ î u n e a de là sa te , pe u n d e s'a per-du t în cursu l t impu lu i . "

I a r în § 4 : „Societa tea şi membrii ei vor a j u t o r a şi p r o m o v a învăţământul pu­bl ic r o mân es c în şcoale lc pr imare medii :

a) pr in î n z e s t r a r e a de scoale confesio­na le r o m â n e , p r i n a j u t o r a r e a şi înzes­t r a r e a aces to ra cu mi j loace de învăţă­m â n t ;

b) p r i n p r e v e d e r e a şcolar i lor români delà or ice şcoală p u b l i c ă cu căr ţ i româ­neşt i de scoală şi d e l e c t u r ă şi prin înfi­i n ţ a r e a de bibliotecii şco lare româneşti;

c) p r in d a r e a de a j u t o a r e şi burse spre c r e ş t e r ea de învă jă to r i şi învăţătoare pen t ru şcoale le p r i m a r e române confe­s iona le" .

Din aces t p r o g r a m boga t de probleme c u l t u r a l e nu p u t e a lipsi nici preocup»-r ea pol i t ică, căci c u l t u r a şi politica in Ardea l m e r g e a p e a c e l e v r e m u r i mână în m â n ă . P e n t r u a c e e a se s p u n e Ia § 5 :

„Spre s a lva rea faţă d e o r i ce amalgani-za re a rasse i r o m â n e , soc ie ta tea şi mem­bri i ei vor s t ă ru i , ca n u m e l e de familie a ace lo r români, ca r i sus ţ inându-ş i naţio­na l i t a t ea gene t ică cu n u m e neromânc. să se sh imbe pe ca le l ega lă în nume româ­neşt i" .

(Dispoz i ţ iunea aceas ta , c a r e e impera­t ivă, e de-o a c t u a l i t a t e a t â t de mare, în­cât a r t r e b u i să fie r e l u a t ă în programul une i societăţ i , c a r e s 'ar c re ia special spre acest scop) .

L u p t a ixilitică în t r e românism şi mu-ghiar i sm e r a însă c u to tu l inegală, fiind­că aceas t a din u r m ă cjispunea de multe mij loace , p e car i r o m â n i i nu puteau să l e a ibă Mai mul t s'a s imţi t însă lipsa u-nui o r g a n de pub l ic i t a te , ca re să apară cot id ian şi să fiç î n s t a r e de-a riposta imedia t t u t u r o r a t acu r i l o r . Pen t ru aceea se l ansa se ch iar la p r ima conferinţă na­ţ iona lă de là Sibiu ideea înfiinţării unui astfel de z iar .

In scornii aces ta se const i tu i un consor-

UNIVERSUL L I T E R A R 1 3

G E O R G E S S E U R A T

Hep !... hep !.. h e p ! I .,i\îs.pul d in a r e n ă , i r ep roşab i l , e pr i i t de copi te le ca lu lu i , ca re , a le r ­tând în j u ru l bo rdu r i i a l b e , p o a r t ă p e soldurile lui " rotunde şi p l i ne ca un

'fruct, picioruşele fine şi s i lue ta sp r in ­tenă a călărej i i , cu fus tane la e i de gaz

iinvolt şi b r a ţ e l e f ragede , sub ţ i r i şi g ra -ţ|ioase ca două tu lp ine de cr in , în vi­jelie.

Hep !.., h e p !... Domnul d i rec tor , în h a i n a lui n e a g r ă ,

tu crisaiitema l a b u t o n i e r ă , f r i zura ca on şarpe uleios, p e f run te , p a t i n e a z ă e-legant cu ghe t e l e de lac , şi b ic iu l lui ! Vierme fan tas t ic — se zvârco leş te fără odihnă sp re şo ldur i le ca lu lu i , poc­nind.

Hep !... hep !... Un acrobat — ca un d iavol — se ros­

togoleşte în s a l t u r i s a v a n t e şi c a r a g h i o a ­se pe urma că lă re ţ i i , î n g r i j o r a t z â m b i ­toare :

Hep !... h e p !..; Un̂ clown, c u n ă d r a g i mul t i co lor i şi

mutră tragic nev inova t ă , se d e m e n e a z ă , in preajma a c r o b a t u l u i , g răb i t şi î ncu rcă lume. *

|iu. pentru în f i in ţ a rea unei socie tă ţ i i p e acţiuni sub f i rma „Ateneu l român , inst i ­tut tipografic". Cap i t a lu l social e r a s ta-iiilit la КЮ.000 f lor ini (peste 200 mi i lei) , impartit în 1000 a c ţ iun i a 100 fi. Scopul acestei societăţ i erai „de a desvol ta şi în-avuţi l i t e ra tura r o m â n ă şi a î n t e m e i a un ziar de zi. ca o r g a n al p a r t i d u l u i na t io­nal român".

Planul aces ta n ' a reuş i t însă . şi a n u m e din următorul motiv, p e care-1 găs im ex ­pus în r apor tu l comi te tu lu i c e n t r a l al partidului, citit în a doua confer in ţă na ­ţională ţ inută în 1884 tot la Sibiu .

„Pe când însă comi te tu l de l i be r a , spu­ne raportul cu aceeaş i c a n d o a r e ca şi când ar vorbi de „ p e r t r a c t ă r i l e " de là M20—1926, a l ţ i b ă r b a ţ i p a r t i c u l a r i l -au fiovenit, înf i in ţând d e o d a t ă d o u ă a s e m e ­nea ziare, c a r i ne fac b u n e se rv ic i i î n cauza naţ ională" ' .

Aceşti „bă rba ţ i p a r t i c u l a r i " e r a u trib'u-.liştii, cari făceau să a p a r ă la Sibiu „Tr i ­buna", iar la Braşov t r a n s f o r m a u „Ga­zeta Trans i lvanie i" d in foaie s ă p t ă m â n a ­lă în ziar co t id ian .

Ziarele aces tea au deven i t ma i t â r z iu organe oficiale a le p a r t i d u l u i n a ţ i o n a l român. , -Tribuna" a s u c o m b a t în a n u l 1903 în urma gre le lo r pedepse în b a n i şi temniţă dic ta te d e jus t i j ia m a g i a r ă , d a r şi din cauza n e p ă s ă r i i şi insuf ic ien ţe i în felul de r e d a c t a r e d in u l t imu l t i m p a l existenţei ei. „Gaze ta T r a n s i l v a r i e i ' ' a-pare şi acum, d a r în condi ţ iun i n e d e m n e de trecutul ei •

lu articolul v i i tor ne vom o c u p a d e e-voluţia presei a r d e l e n e şi vom a r ă t a , c ă până la răsboiu î n A r d e a l n u se p u t e a concepe poli t ică fă ră c u l t u r ă şi c u l t u r ă fină politică. Aces te două cond i ţ iun i e r a u adânc săpate în suf le tul p o p o r u l u i de a-colo. O c o m p a r a ţ i e i n t r e t r e c u t şi p r e ­zent ar fi cu to tu l dezo lan tă .

I O N BAILA

C u faţa lu i de v a r şi, r â n j e t u l î n t r i s t e ţă , a l t c lown sus ţ ine , a t e n t , u n c u r c u b e u de fular sub ca re , cal şi că-l ă r e a ţ ă , t r e c ca săge ţ i p r i n nou r .

E ta j a ţ i în s t a lu r i , b a l c o a n e şi ga le r i i — domni şi d o a m n e , în cos tumele epo­cii, c a r i as tăz i n i se p a r b i za re — a u , în a t i t ud in i l e lor r u g u r o s ver t i ca le , o e x p r e s i u n e de t e a m ă e x t a t i c ă :— şi de a d â n c cop i l ă rească fericire. . .

R e p r e z e n t a ţ i a s'a t e r m i n a t . C i r cu l se goleş te de lume , o a m e n i i de

se rv ic iu c u r ă ţ ă şi g r e b l e a z ă a r e n a fră­m â n t a t ă —• şi Geo rges Seura t , ieşind în p i a ţ a bâ lc iu lu i , ma i î n t â r z i a p r i n p r e a j ­mă , cu ochi i î ncă v i b r a t o r i de l u m i n a i n t e r i o ru lu i şi suf le tu l p l in d e o ca ldă p r i e t e n i e p e n t r u semen i i acejîa a i lu i , f a rda ţ i , t r ud i ţ i şi — în ca ragh ioz lâcu l lax a p a r e n t -— eroici , f ă r ă v r e v e şi f ă r ă ş t i re .

In c u r â n d e s t r a d a c i rcu lu i , o cl ipă goală , e i n v a d a t ă de câ ţ iva muzalcanţi cu i n s t r u m e n t e ţ i p ă t o a r e .

D o m n u l d i r ec to r , cu f r i zu ra c a un ş c a r p e de c a t r a n pe f run te , în h a i n a lui n e a g r ă şi b ic iu l , răsuci t , s u b b ra ' , se p r e u m b l ă , obosit şi g rav , a r u n c â n d — p e s t e pub l i cu l cur ios , d a r to tuş i in­do len t şi ne înc reză to r i , c a r e a ş t e a p t ă la m a r g i n e a scăr i i •— p r iv i r i l ao l a l t ă a-r o g a n t e şi r u g ă t o a r e .

A c r o b a t u l c a r a g h i o s , c a r e ma i ad i -neaore , în a r e n ă , îşi r ă sucea t r u p u l în s a l t u r i în f r icoşa te şi d i avo leş t i , e s i n ­g u r u l ca re , pe e s t r adă , p a r e , d in p r i c i n a m a c h i a j u l u i r id ico l — a l eg ru , neobos i t şi î n t r e p r i n z ă t o r .

El p o r u n c e ş t e muzic i i să t a c ă şi, p r i n scliime şi e x p r e s i i f ami l i a r e , conv inge publ icu l să u r ce scara , căci „muzica in­t r ă î n l ă u n t r u şi r e p r e z e n t a ţ i a începe , i -incdiat . . ."

E t â rz iu . Geo rges Seu ra t , ca un copil cumin te ,

îşi î n d r e a p t ă t r u p u l b o l n a v sp re casă. P e cheiul Senei , — copăcei schingiui ţ i

de foame, ofticoşi d e înghesuial|ăl şi t r i ş t i de doru l c â m p u l u i , îşi p rof i l ează r ă m u ş o a r e l e anemice p e s t e g r iu r i l e noc-t ambu leş t i , în ca r i se bănu ie sc , g r ave , t ă cu t e şi reci , s t r ăvech i l e p a l a t e de p e ce la i t m a l .

C i n e v a s tă ap l eca t pe s t e b a l u s t r a d ă şi p r i v e ş t e în a p e .

Stă acolo d e m u l t ă v r e m e şi p r iveş t e î n c r e m e n i t — de p a r c ă ape le , c a r i lu­n e c ă sub el, n e v ă z u t e , în şn şu r g r e u in-\ a i u r a t e , l ' a r c h e m a în a d â n c u r i cu gla­s u r i v r ă j i t e de s i r enă .

Geo rges S e u r a t îşi u r n e ş t e m a i de­p a r t e t r u p u l bo lnav — şi d in p i ep tu l lui, o t u se seacă , a s e m e n i u n u i fe­r ă s t r ă u pe sicr iu, sună uscat în gr iul umed al nopţ i i .

A juns în a t e l i e r u l Iui, u n d e mi roase a muciga i —, o l a m p ă s ă r m a n ă fume­gă, i l u m i n â n d p e r e ţ i i coşcovij i şi r e u ­mat ic i —, pes t e car i , ici colo, se vădesc, p r in se în cuie , f r a g m e n t e de p i c t u r ă şi c roch iur i în c ă r b u n e .

Nu poa t e a d o r m i c u r â n d . Impres i i l e de pes te zi îl obsedează . A r v r e a să le t r a d u c ă p e p â n z ă , d a r

n 'o re încă m e s e r i a nece sa r ă . Băt rân i i maeş t r i , a cademic i , a i P a r i ­

su lu i îl sufocă. Ce i t ine r i , p e c a r e el nu- i f recven tea

ză, — din t imid i t a t e , sau poa t e d in m â n dr ic — nu-1 sat isfac.

E. în ei, ma i mul t ţ ipă t şi f r ă m â n t a r e decâ t c o n v i n g e r e ş i v i z iune nouă .

A auzi t spuindu- i - se că, nu şt iu ca r e a n u m e pictor , a descoper i t o t ehn ică , c a r e va face şcoală .

O t ehn i că p r i n ca r e e pos ib i lă t rans­c r i e rea , p e p â n z ă , a j ocu r i lo r de l umi ­n ă co lo ra tă .

Astfel t ab lou l n u va m a i p o r n i de l à

d e s e m n c ă t r e co loare , ci, d i rec t , de là p a t a co lora tă , de là i m p r e s i u n e a , de cu­loare , m o m e n t a n ă , d e p e r e t i nă .

— Ev iden t — m e d i t e a z ă S e u r a t — cu­loa rea t r ă i e ş t e p r i n l u m i n ă . Soare le e un g e n e r a t o r ch romat i c . Tab lou l es te fătul soare lu i . Impres i i l e noas t r e vi­zua le — ca s imple impres i i — sunt , fi­reş te , b u n e că l ăuze p e n t r u m u n c a unu i p ic tor , dar , n u m a i cu impres i i p u t e m o a r e e x p r i m a î n t r e g u l vizibil şi invizi­bil ? Po t o a r e t r a d u c e p e pânză , specn Jând n u m a i l u m i n a şi cu loa rea — ceeacc suf le tul m e u ce re . în a f a r ă de n a t u r a a-p a r e n t ă ? I m p r e s i a de p e r e t i n a m e a c p r o v o c a t ă d e r e a l i t a t e a m a t e r i a l ă . în ­c e r c â n d să t r a d u c a c e a s t ă „ impres iune ' ' , fac o p e r ă de copist . Sp i r i tu l m e u e a-l u n g a t d i n l u c r a r e , suf le tu l m e u cons- -

t r â n s să r ă m â n ă spec ta to r inact iv , fa ţă de imensa , t r ag ica — şi to tuş i poe t ica — p r ive l i ş t e a omen i r i i c o n t e m p o r a n e . Ah !... o r fi p r e a p u ţ i n l u c r u : o impre ­sie ! U n i v e r s u l e o u r i a ş ă a n g r e n a r t , cu aspec te m u l t i p l e şi necon ten i t no i . Universul nu e n u m a i l u m i n ă şi cu loa re . Un ive r su l e o for ţă o r g a n i z a t ă şi a d â n c exp re s ivă . D a r ma i p r e s u s de toa te , o rgan i za t ă . N u p u t e m rea l i za n imic te ­meinic , conduş i n u m a i de impres i i fu­gi t ive. O p e r a n o a s t r ă se cuv ine cons­t ru i t ă , po t r iv i t p i lde i c r ea to ru lu i , ut i l i ­zând tot ceia ce-i poa t e a s igu ra i zbânda şi t ră in ic ie . Un t ab lou n u p o a t e să j oace ca un fluid — s a u ca un sunet . Ridica t d in m a t e r i a l e pozi t ive , t ab lou l u r m e a z ă să fie cons t ru i t pe temel i i po­zi t ive. Un tab lou c o a r h i t e c t u r ă . C o n t e m p l a t d e un indiv id l ipsi t de s imţu l culor i lor , o r i r e p r o d u s în g r a v u r ă , t ab ­loul t r e b u e să t r ă i a scă şi să r ă m â n ă gră i ­tor şi f ă ră a t r i b u t e l e lui colóris t ice . E-locvenţa une i p â n z e stă, în p r i m u l r â n d , în ech i l ib ru l şi a r m o n i a masse lo r şi li­ni i lor lui . Şi, to tuş i , Doan lne !... cu loa rea r ă m â n e s inguru l mij loc de è x p r e s i u n e a l p i c t o r u l u i — i a r l u m i n a , e l e m e n t u l c a r e intensif ică, va r i ază , mode lează , şi sp i r i t ua l i zează culoarea . . . D a r , într'uL tab lou , cu loa rea şi l umina , nu pot fi, şi ele , ş t i inţ i f iceşte o rgan iza t e , d e o a r e c e opt ica a r e şi ea legi le e i n e s t r ă m u t a t e , c ă r o r a în l ipsă de or ice a l t ă e x p e r i e n ţ a , t r e b u i e — m a i î n t â i — să n e confor­m ă m ? P ic tu ra , ca or ice înde le tn i c i r e omenească î na l t ă poa te ea d e s p r e ţ u i r e ­zu l t a t e l e ce rce t ă r i l o r ş t i inţ i f ice ?..."

Mul tă l u m e a c rezu t că divizionis inul — (metodă e m i n a m e n t e şt i inţ if ică) , a u r ­inat d u p ă c u m p ă r e a şi f iresc — i m p r e ­s ionismului , m e t o d ă a p r o a p e exc lus iv ins t inc tua lă , deşi, uşor in f luen ţa t de ul-ţ imi le c e r c e t ă r i a le opt ic iani lor , a s u p r a s p e c t r u l u i solar .

C o n t e m p o r a n cu impres ion i s t ă , G e r -ges Seu ra t a l uc ra t i n d e p e n d e n t de ei şi, a p r o a p e f ă ră să cunoască , a m ă n u n ţ i t , me tode le lor, a d e t e r m i n a t (pr in cerce ţ â r i de t a i l a t e şi e fo r tu r i s u p t a omeneş t i , — la ca r e se ma i adăoga o s u p e r i o a r ă sens ib i l i t a te şi o inoontes tab i lă d is t inc-ţ i une in te lec tua lă ) — c u r e n t u l d e n u m i t divizionist , c a re , logic, t r e b u i a s ă u r ­meze impres ion i smulu i .

F i r e ş t e , c e r c e t ă t o r u l aces ta , c a r e în 1891, m o a r e , d e a b e a la vâ r s t a de 32 de ani , — a fost, în tot t i m p u l vieţ i i lu i , d a c ă nu a p r o a p e , un d i sp re ţu i t , în or ice caz u n ignora t .

D e d u p ă războ iu l cel m a r e — m a i a les — cr i t ica şi a m a t o r i i a u d ibui t , în o p e r a lui , e l e m e n t e l e de n e s t r ă m u t a t ă va loa re t echn ică şi de o r ig ina l i t a t e în v iz iune , şi... l -au r ec l ama t pos te r i t ă ţ i i .

As tăz i t ab lou r i l e lu i se r e î n t o r c d.n Amer i ca , r ă s c u m p ă r a t e c u sutme fabu­loase de c ă t r e S ta tu l f rancez — i a r Lu., v r u i . m u z e u l n e m u r i t o r i l o r d in t o a t e e-poc i le şi de p e î n t r e g globul , i-a deschis

14 UNIVERSUL LITERAB

C r o n i c a m u z i c a l ă PREMIERA „REGELE YSULUI" la Opera R o m â n ă

D i r e c ţ i u n e a O p e r e i r o m â n e man i fes t ă o a p r i g ă dor in ţă d e a se s c u t u r a de p o -nosul r e p e r t o r i u l u i învechit. Anch i loza t în ace iaş i reg ie roasă de r u g i n a s t r ăve -chei n ioş ten i r : r u t i n a r e , zădă rn ic i t ca po­s ibi l i tă ţ i d r a m a t i c e de aceiaş i confuzie i p e n u a n e n t ă a ro iu lu i muzice i în t e a t r u l de o p e r ă , acest r e p e r t o r i u nu p a r e ho tă -rî t p e n t r u al t rost , de cât sp re a sluji ca a m b i a n ţ ă muz ica l ă p e n t r u d e s f ă ş u r a r e a capac i t ă ţ i i vocale a solişti lor. Keauzi in de când a m începu t a a scu l t a muzică , a-ce laş „Rigolet to ' ' , cu ace iaş i cor iş t i im­prov iza ţ i în c u r t e n i şi h a l e b a r d i e r i ca r i d a n s e a z ă m e n u e t u l , cu gra ţ i i l e lui „Pas -to lache ' ' a l u r s a r u l u i nos t ru , sau car i îh „Bărb ie ru l " , făcând p e „souator i ' ' , b a n d ă de muzican ţ i , sun t ma i s g n u u l i ţ i ca o cea tă d e copii co l indă tor i la Moş Ajun . I a r ca decor „Sala magnif ica ne l pa lazzo Duca l e " , b u n ă o a r ă , es te ace iaş c h e m b r i -c ă p e c a r e - a m pomeni t ' o , d u p ă ca r e se cojeş te , ca de p e un zid igrasios , văp-seaua evoca toa re a d ibu i r i lo r t e a t r u ­lui nos t ru muzical . O p e r a r o m â n ă în­cea rcă a se smulge aces tor vestigii a l e î ncepu tu r i l o r . Dif icul tă ţ i le r e o r g a n i z ă r i i ca o p e r ă de s ta t , ab ia a c u m i-au îngădu i t să a t ace o p iesă nouă , necunoscu ta încă p e scena n o a s t r ă l i r ică, i sbui ind , deci, să ne dea p r e m i e r a de s ă p t ă m â n a t r e c u t ă . Rege le Ysului , muz ica d e E d o u a r d Lalo, p o e m u l de üüoua r i l o l a u .

F o r m a i , p r i m e n i r e a r e p e r t o r i u l u i la c a r e ţ i ne cu tot d inad insu l noua direcţiu­ne, es te clar r e l e v a t ă şi sa t i s t âcu tă ;—sat i s ­făcu tă în p a r t e , de s igur . U a c u şi de lap t , es te m a i .g reu de sus ţ inu t . Căc i n e scapă, în p r imu l r â n d , c r i t e r iu l d e se lec ţ iuue , adop ta t de d i r ec ţ i une în f i x a r e a r e p e r t o ­r iu lu i . Es te unu l is toric ? Este gus tu l pu ­bl ic i Sau es te ace i a l une i şcoli naţio­na l e ? Nic iun p u n c t de v e d e r e din" aces t e t r e i , nu p l e d e a z ă p e n t r u î n sc r i e r ea în re ­p e r t o r i u l O p e r e i R o m â n e a Rege lu i î s u i u i . P r o p r i e t ă ţ i st i l ist ice, p a r t i c u a r e şi ca rac te r i s t i ce , c a r e să aşeze o p e r a lu i Lalo î n t r ' u u loc a p a r t e în evolu ţ ia muzi­cii d r ama t i ce , nu se descoper în Rege le Ysului. Nici deoseb i te p r o p i e m e d e teh­n ică t ea t r a l ă , sau muz ica lă uu se văd r e ­zo lva te în o p e r a lui Lalo . Es te incontes ­tabi l , o l u c r a r e c a r e n u p o a t e fi a ş eza t ă la ace iaş n ive l de e x p e r i e n ţ ă a „ Ie le lor" lui Pucc in i , î n s c e n a t ă la O p e r a r o m â n ă , a n u l t r ecu t . Socotim, to tuş i , că a c e i a ş c r i te r iu , impre s iun i şi r emin i scen ţe d e p r i n t e a t r e l e de o p e r ă d in Apus , a u p r é ­sidât şi la a l e g e r e a o p e r e i iu i Lalo. N u es te cel ma i n imer i t c r i t e r iu . Nu es te , în tot cazul , cel p e ca re t r e b u e să-1 ţ ină în vede re , ins t i tu ţ i i le de c u l t u r ă muz ica l ă a le s t a tu lu i . Şi cons ide ra t din acest p u u c t de p r i v i r e a l cu l tu r i i muz ica le , r e p e r t o ­r i u l „ O p e r e i R o m â n e " n u p o a t e fi în toc­mi t (lupă a m i n t i r e a şi nici d u p ă i m p r e -si imile p e r s o n a l e a l e n i m ă n u i . Jocul de

uş i le , în p r a g u l că ro ra , profesor i i şi c r i ­ticii oficiali , a u î n m ă r m u r i t cU m i n t e a c l ă p ă u g ă , a iu r i ţ i de n e d u m e r i r e .

N. N. TONITZA

N.A. I n t r ' u n u l din n u m e r i l e v i i toa re vom încerca să s tab i l im a m ă n u n ţ i t p e n t r u cet i tor i i ca r i vor fi i gno rând _ — deoseb i rea t echn ică d i n t r e impres ion i sm şi divis ionism, aşa de adeseor i confun­d a t e , c h i a r de c ă t r e specia l iş t i i p a l e t e i I I a i cr i t ic i i co t id iene .

a i n t roduce în r e p e r t o r i u l O p e r i i r o m â n e sau în p r o g r a m e l e F i l a rmonic i i l uc r ă r i c a r e p r ivesc e x p e r i e n ţ a p e r s o n a l ă a o r i ­cui , p r ime jdueş t e ceiace s ta tu l a r e da to ­r ia să o rgan izeze s i s temat ic : c u l t u r a mu­zicală a poporu lu i . Astfel socotind l uc ru ­r i l e , Rege le Ysului es te i n t rodus în r epe r ­tor iu nu a p ă r â n d ca o neces i ta te , ci ca un capr ic iu p e ca r e r a r şi-1 î n g ă d u e ch ia r ce le două inst i tuţ i i f run ta şe a le t e a t r u l u i muz ica l f rancez ; l ' opéra şi l 'opera-co-m i q u e .

Să nu t ăgădu im însă o r i s ipă de b u n ă ­voinţă , d e che l tu i a l ă b ă n e a s c ă şi de e-ne rg i e , de gr i je şi ambi ţ i e ca să se ofere ceva r evo lu ţ i ona r de nou. P r i m a o a r ă se prof i lează la O p e r a r o m â n ă in ten ţ i i l e cla­r e a le unu i regisor . Nu te învoeşt i cu tot ce face d. Pave l , es te posibil . Va t r e ­bu i să m ă r t u r i s e ş t i însă că domnia-sa es te conşt ient de ce face, ch i a r când vio­l en t ează p re sc r ip ţ i un i l e p a r t i t u r i i , fie în decor , fie în m i ş c a r e a m a t e r i a l u l u i u-man . N u m a i cam monoton a p a r e spec ta ­colul , din p r ic ina t end in ţe i de un i t a t e , u r m ă r i t ă cu a t en j i une de d. Pave l . C o n ­tes tab i le sunt apoi î n g r ă m ă d i r i l e de pe r ­sonal gi ch ia r d e deco ru r i cum e în ac tu l al doilea, t ab lou l a l doi lea. P a r t i t u r a in­d ică : „Une p la ine immense . A l 'hor izon la s i lhoue t te de la ville d'Ys. A droit«, u n e a n t i q u e chape l l e" . î n g r ă m ă d i r i l e d i n acest t ab lou cu î n tune recu l specific d r a ­melor w a g n e r i e n e , cu Mylio ca un Sieg­fried, a c u z ă şi ma i ev ident inf luenţa m a ­es t ru lu i de l à B a y r e u t h , de c a r e c a u t ă

. să-1 s c u t u r e cr i t ica f ranceză p e Lalo. Dis t ins gust şi b ine p ă s t r a t în decora -ţ iuni şi în cos tume. A r fi fost d e dor i t to tuş i ma i mul t rel ief rus t ic în „ n u n t a b r e t o n ă " — aşa a v ru t -o Lalo — din pr i ­mul t ab lou al a c tu lu i a l t r e i l ea , în ca re , şi d. Apostolescu, r ă m â n e , şi în a t i t u d i n e şi în cânt , un Lohengr in , ch ia r când cân­tă m i n u n a t a a u b a d e : V a i n e m e n t ma b ien a i m é e . In c a r e apoi d-na Buluci mecaii i-zează del ic ioasa melodie p o p u l a r ă (Chan­son de la Mar iée) , r ăp indu - i tocmai fră­gez imea ei p r imi t ivă . Dar , să nu i n t r ă m în a m ă n u n ţ i m : . Spectacolul este, a şa c u m a m spus, cu m u l t ă î ng r i j i r e p u s la punc t .

C o r u r i des tu l de b ine d r e s a t e în m e r s , i sbu t i t e ca a n s a m b l u în dosul scenei . O r ­ches t r a sub conducerea d-lui Massini , b i n e s t ă p â n i t ă , d a r p r e a desech i l i b r a t ă a-tunci când a l ă m u r i l e , d u p ă b u n a t r ad i ţ i e f ranceză , fac muzică răsboin ică . La a doua r e p r e z e n t a ţ i e , d. Alfred A l e x a n d r e s -c u a ţ inut baghe t a , a t e n u â n d pe-a locu-r e a şi t e m p e r â n d e l a n u l m a r ţ i a l a l a l ă ­m u r i l o r . Şovă i toa re ca şi în rolul An to ­niei , al c â n t ă r e ţ e i su fe r inde de p iep t d in „Poves t i r i l e lui Hoffmann" , a a p ă r u t d - n a Babici , ca re , pe l ângă r ă c e a l a ce dă •rolului — în loc de c a n d o a r e inocentă , mai p ă s t r e a z ă aceleaş i defecte de pro­n u n ţ i e r omânească . Cu p u t e r i suf ic iente , d r a m a t i c e şi muzica le , deş i ro lu r i l e sünt l ips i te de v â n ă d r a m a t i c ă şi de con t ra s t e în economia piesei , a u i n t e r p r e t a t d-na Snegina şi d. A t a n a s i u pe cele d o u ă spi­r i t e n e g r e a le opere i , ia r d. Apostolescu, a m p l u ca voce, r ă m â n e încă n e d u m e r i t a s u p r a ro lu lu i lui Mylio. S tângăc i i le ba ­l e tu lu i nup t i a l vor fi î n l ă t u r a t e cu v re ­mea şi nici nu se vor ma i înghesu i p e r e ­chi le , (alese tocmai p e n t r u a a r ă t a o i-dea l ă a r m o n i e a ges tu r i lo r şi mişcăr i lo r ) , în n e o r â n d u i a l a şi n e s i g u r a n ţ a ca re nu p o a t e fi t o l e ra t ă specia l i ş t i lor co regra ­fici, Rege le d-lui Fo lescu h i e r a t i c şi. cu c a l d ă şi g e n e r o a s ă voce.

GEORGE DIACU

P R E A MULT MOLNAR

De ce aceas t ă n ă v a l ă la teatrele ^ c a l a r e , de a j u c a des cât mai des, pi» d e Molnar ?

A p ă r u t cumva d i rec tor i lo r , că p,™. Iui Molna r ispi tesc pub l i cu l ? Publicul r eac ţ iona t însă.

Au c rezu t d i rec tor i i , că în piesele 1. Molnar sunt r o lu r i ca r i să dea izbânzi u n o r a r t i ş t i ? Şi aceas ta s'a dovedit, ti a fost o i luzie. Mai a les d u p ă reprezen. tafia „Moare i roş i i " la t e a t r u l Regina Mar ia" . 6

Sau p o a t e a u socoti t uni i directori ii scenă, că au pr i le ju l să ap rop i e cât mai mul t t e a t r u l de c inematograf , la adăp» tul p ieselor , d e t r u c u r i dramatice, alt lui M o l n a r ?

Poa te . D a r pub l icu l n 'a fost câştigat | s t r ădan i i l e a u fost a p r o a p e iluzorii.

SCHIMBAREA D E L A NAŢIONAL

Di rec ţ i a t e a t r u l u i Na t iona l a fost încrtJ d in ja tă , z ia r i s tu lu i şi inc identa l députa, tu lu i Alex . Al. Hodoş.

C h e m a r e a unu i z ia r i s t la un post aşa d e m a r e răspund*?re, e des igur pentru b rea s l a n o a s t r ă o măgu l i r e . In ceasuri g re le , p e n t r u une le inst i tuţ i i a începutşi la noi să se facă apel la z iar iş t i , la price­p e r e a lor, la r e p e d e a lor hotăr îre şi h p u t i n ţ e l e lor de a e x a m i n a în cât mai scur t t imp şi nevoi le ins t i tu ţ ie i şi nece­sa re l e î n d r u m ă r i imedia te .

C h e m a r e a lui l lodos să conducă teatral Na t iona l , mă bucu ră , fi indcă îl socotesc d e m n să-şi î ndep l inească şi cu inteligen. ţă şi cu ene rg i e şi cu ho tă r î r e , îndatori­r i le;

Din p r i m a zi, a şi î ncepu t să revizuia-scă va lo r i l e neu t i l i za te a le teatrului.

Ii doresc din t oa t ă in ima, tenacitate.

Al . Hodoş a înlocui t p e Ion Minulesca c a r e avusese o t e m p o r a r ă delega {ie d i rec ţ ia t e a t r u l u i Na t iona l .

_ Cred , că dacă a r fi fost mai multă, mai s inceră şi mai lea lă p r i e t en ie , în jurul lui Minulescu , el a r fi pu tu t *să facă ne le l uc ru r i foar te b u n e .

Di rec ţ i a lui însă a fost considerată a u n p rov izora t , — d in t r ' o zi într 'a l ta - s nici el nu s'a înfipt la munca necesarăde: î n d r e p t a r e , d a r nici cei la l ţ i n ' au sărit să­d e a c a m a r a d r e e s c spr i j in .

13. C.

Cinematograful CINEMA C A P I T O L „Le Vertige" c.

J a c q u e s Ca te l a in . Un film corect . Te în-t r eb i foar te mi r a t de ce nu te lasă ini ma să îi dai un cal if icat iv mai generos! Subiectul nu es te î n t r ' a t â t de banal c să se confunde în cenuş iu l a tâ tor fila văzu te , şi apoi m o n t a r e a e din toate p u n c t e l e r emarcab i l ă . Poa te că fără a-ceas ta m o n t a r e nu ai fi pu tu t da nid măca r , — destul de ferocele calificativ d e corect i n t e r e s a n t e , foar te interesante apl ica ţ i i , a l e a r t e i deco ra t ive super mo­de rne , in te l igen t r ea l i za t e de Marcel Lhe rb i e r . I n t e r p r e t a r e a şi ea cu aproxi­ma ţ i e corec tă . J a c q u e s Ca te l a in e o cu­t ie cu c iuda te su rp r i se , când plăcute, c â n d n e p l ă c u t e .

• P.L

UNIVERSUL L I T E R A R 15

RASSEGNA CULTURALE

Ik ultimul număr al excelentei publicaţiumi Assejna Culturale", cel mai bun organ de jBpagandă românească pentru Italia, care a-f№ sul) îngrijirea „Fundaţiei Principele Ca-f, d. Apostol Culea tipăreşte un admirabil li bine documentat studiu asupra „culturei Bare in România". Eitragem din acest articol pasagiul de mai l atât de interesant prin bogăţia de date, Ura învăţământului primar şi răspândirii ti-firilor în straturile mai largi ale populaţiei • tara: •ritamântul primar în România se predă în te mult de 18.000 şcoli primare, de către un m didactic care numără 36.598 de membri. E încă prea puţin pentru cele 17 milioane de puitori ai Regatului. Ini acum câtva timp, durata acestui învă­

păiat era de patru ani. Noua lege de orga-tiar; a învăţământului popular, intrată de tote curând în vigoare, cere pentru forma­le de bază a tuturor cetăţenilor români, cel HP seapte ani de învăţământ obligatoriu, islad ultimii ani pregătirii practice şi ktamării către agricultură, industrie şi peri. după cerinţele mediului. Cursurile pen­ii sdulţi sunt obligatorii şi durează delà 4 la

pe an; pentru analfabeţi, trei ani. In hanul trecutului an şcolar, şcolile pentru a-Щ au avut 800.000 de auditori. Pentru îndrumarea oficială a culturii popu-

ministerul instrucţiunii publice are la dis-M'a sa o instituţie autonomă: Casa şcoale-k ii culturii populare. Aceasta a organizat finele biblioteci. populare, cicluri de confe-<е, sărbători populare şi puse bazele aso-

iliilor agricole. ,Casa scoalelor" a înzestrat până azi 14.279

Jk biblioteci populare şi şcolare cu câte cel pin 150 de volume fiecare. Acordă sprijinul pil material Ia 520 de societăţi culturale şi

de căminuri culturale, într'un interval de 25 de ani a tipărit 1.512.337

Siti populare şi 535.620 volume pentru educa­ţi tinerilor (teatru pentru şcolari şi popular), kiarară de editura sa, Casa scoalelor cumpără iul, în mediu, pentru circa o jumătate milion И, diferite publicaţii pentru bibliotecile popu-jte. Subvenţionează în afară de aceasta multe itre „industriile casnice", prin care se des-rtlfl patrimoniul artei naţionale. Ţine la dis-miţie un serviciu cinematografic, care procură (parate de proecţie pentru cultura populară; ' sfârşit se foloseşte de conferenţiari ambu-totj 5« de profesori, care desfăşoară o pftitate extra-şcolară, cu caracter cultural", lai departe, autorul articolului arată acti-

litatea pe tărâmul cultural al ministerului mun-ä, care anul trecut a dat 7176 volume pentru Wiotecile muncitoreşti şi al ministerului culte-II si artelor, care a cumpărat în ultimii ani 11.400 de volume pentru bibliotecile care de­lid de el.

0 foarte largă atenţie acordă d. Culea, Ate-кеіог populare, societăţii „Astra", „Ligii cul-irale", „Caselor Naţionale" şi „Fundaţiei fticipelc Carol", a căror activitate este ur-irită în toate manifestările lor. Revista mai cuprinde sintetice studii asupra

iscării literare şi teatrale, obiective şi pe tantregul .folositoare străinilor care ar vrea I ne cunoască. Trebue menţionat articolul despre pictorul

Crigorescu.

D E MAX ŞI P I T O E F F

0 André R o n v e y r e , d e s e n a t o r u l , oitical, esseistul . şi c a r e con t inuă , la Mercure de F rance , d u p ă Maur i ce Bois-sard şi Henri Béraud , c ronica d r a m a t i c ă , •face, vorbind de un spec taco l cu Pitoeff (în S a r d a n a p a l e ) u r m ă t o a r e a confuzie: „Cu voinţă sau nu , d. Pitoeff ne reaminteşte, în mod cu to tu l pa r t i cu ­lar, pë De Max, c o m p a t r i o t u l său. El joa ­că cu obişnuita şi un i forma sa m o r b i ­dba un rol ca re i se p o t r i v e ş t e de m > lune gentilul sân".

CONTIMPORANUL N u n ă r u l V. (70), d i n N o e m b r i e , a d u c e

p n a r t i c o l a l d- lui T. Arghezi : „L im­bi le" , d i n c a r e e x t r a g e m , p e n t r u a d e v ă ­r u l pe c â t de s i m p l u , pe a t â t de poe t ic f o r m u l a t , u r m ă t o a r e l e :

Atâta timp cât ceri tutuai, te bărbiereşti şi umbli cu trăsura, noţiunea nu greşeşte. Eroa­rea începe abia acolo unde limbile devin lite­rare, în cărţi, în Babei, adică exact în locul unde limbile se despărţesc Toţi scriitorii fran­cezi de pildă, cei remarcabili, sunt semnalaţi, de pildă, pentru excelenţa limbei franţuzeşti pe care o pun în cărţi.

De fapt, niciunul din bunii scriitori francezi nu scrie franţuzeşte, fiecare — afară de scrii­torii curgători, de scriitori-cişmele — scrie o limbă particulară. Această limbă nu e idiomul, nici vocabularul; este o limbă strict personală, e limba inteligenţii sau a geniului, dacă pre­feraţi.

Ceeace .face că cinci scriitori străini pot fi mai apropiaţi în limba lor, în aparenţă străină, de cât alţi cinci scriitori naţionali şi contim­porani. Nimeni nu ar fi în stare să susţie că doi paraleli, ca Remy de Gouirmont şi ca d. René Bazin, au scris vreodată aceeaş limba, cu toate că verbele avoir şi être mişună în ei deopotrivă.

Rostul artistic, se pare, al scriitorului este sa denatureze şi să complice limba Ia infinit, în aşa fel, ar părea, în cât într'un moment cul­minant al vieţii intelectuale, fiecare cuvânt dintr'o limbă oarecare, să reflecteze, să evoce, să înlocuiască toate celelalte cuvinte, perin­date prin cadrul lui, ca peisagiu! schimbător şi fugace în cuprinsul succesiv al unui geam de tren...

Limba e un metru elastic, divizat în cuvinte, cu care poţi măsura întinderea odăii sau dis­tanţa dintre stele, făta să-i muţi capetele şi numai trăgând opus de amândouă. Într'un cu­vânt poate să încapă mult mai mult decât în­vaţă Academia; atârnă de arhitect. Într'o limbă zac sute- şi mii de limbi şi diferenţa esenţială dintre asemenea limbi e infinit mai pronunţată decât chiar aceea dintre două limbi naţionale.

Când nu ştiam nici o vorbă englezească, am ascultat timp de două ore, cu viu interes, un conferenţiar englez, pe care l-am înţeles. Nu l-am înţeles în ceeace era, vulgar vorbind, limba engleză ci în limba particulară a în­văţatului englez. Rezonanţa ideilor lui, timbrul intelectului, corespondeau cu ecourile ascultă­torului ignorant şi figurile geometrice ale unuia se suprapuneau exact peste schemele latente ale sensibilităţilor intelectuale ale celuilalt. Este de crezut ca Intelectul se comportă, în ana­logie cu electricitatea ca un curent primar faţă de curentul secundar, care se iscă numai prin vecinătate şi afinităţi, în bobinele de electro-magneţi. Şi este probabil! că mintea, talentul, geniul sunt electricităţi deosebite şi la voltage deosebite şi că între scriitori se petrec ase­mănările şi deosebirile, pur de potenţial sau intensitate ca între bateriile uscate de buzu­nar, becurile de 25 lumini şi curenţii de înaltă frecvenţă.

ROMANELE L U I P A N A I T ISTRATI In Mercure de France, de là 1 N o e m ­

brie,_ c r i t i cu l r o m a n e l o r , d. John Char­pentier, c o n t i n u ă s ă refere a s u p r a ro­m a n e l o r exot ice şi co lon ia l e d i n l i t e r a ­t u r a f r anceză . R e p r o d u c e m r â n d u r i l e In c a r e v o r b e ş t e d e s p r e r o m a n e l e l u i P a n a i t I s t r a t i :

HAIDUCII, de Panait Istrati. Este o epopee, dc bună seamă, şi cu un caracter de o surprin­zătoare noutate, aceea pe care o compune d. Panait Istrati, ale cărui două dintre lucrări: Kyra Kyralina şi Moş Anghel, au fost primite cu o admiraţie aproape unanimă. Aceste „po­vestiri ale lui Adrian Zugravul" amintesc, de fapt, rapsodia omerică, sagalele şi gestele. fără să meargă de fel spre o imitare, din pricina aerului primitiv pe care li I-a imprimat inspi­raţia populară din care eu ieşit sau care le-a hrănit cu seva el puternică. Deoarece, de buni

seamă, d. Panait Istrati, care a rătăcit înde­lung prin ţările balcanice, n'a inventat pe de-a'ntregul poveştile pe care le pune în gura personagiilor sale si pe care imaginaţia sa le îmbogăţeşte cu detalii brutale, pe care le co­lorează cu o prodigalitate bizantină.

Haiducii săi nu sunt atât bandiţi cât revol­taţi, nişte ontlaw, ca şi tovarăşii lui Robin Hood, eroul independenţii saxone. De altfel se şi vede, din al doilea volum, pe care-I publică astăzi (Domnitza de Snagov) cum se degajă un sentiment naţional din tumultoasa evocare le­gendară pe care o face. Astfel, opera d-lui Panait Istrati se înalţă, chiar de pe acum, ca un monument desăvârşit, de o impresionantă frumuseţe composită şi pe care, fără exagerare o putem pune în rangul acelora care ilustrează literatura cea mai veche. Ea ne oferă savoarea-i sălbatecă şi din fericire neobişnuită într'o epocă de civilizaţie aşa de înaintată, ca a noastră.

C E R C U L „ S B U R A T O R U L " In şedinfa de D u m i n i c ă 7 c , d. F . A-

d e r c a şi-a citit p e n u l t i m a n u v e l ă d in se­r i a „Grăd ină r i i l o r ' ' .

D . G. C i p r i a n a citît ac te le 3 şi 4 din comedia sa o r i g i n a l ă „Mâr toaga lui Chi-r ică" . Ac to ru l , f a t a lmen te s'a confundat de da t a aceas t a mai b ine ca o r i când cu ro lu r i l e i n t e r p r e t a t e .

S'au citit r euş i te t r a d u c e r i din P e t r a r ­ca şi Leopa rd i p r e c u m şi poezii o r ig i ­na l e de C. S te l ian , Şt. V. Ionescu şi C. Ba l t azá r .

Au as i s ta t : d -na şi d. E. Lovinescu, d - re le Ce l la şi Bebs De l av rancea , Sanda Movilă, M. Nicolau, Sa r ina Pas şi d-nii

»mpiliu Cons tan ţ i n eseu, G. N ich i t s , A n t o n Ho lba ib I* Va lé r i án , e tc .

í T 4 & 6=? t^s

14 Noembrie , 1848 : S'a n ă s c u t î n Cer­n ă u ţ i Z a m f i r C .Arbore .

1873 : Apa re în B u c u r e ş t i g a z e t a „Ol­tul" c o n d u s ă de A l e x a n d r u M a c e d o n s k i .

15 Noembrie , 1845 : S'a n ă s c u t în Gh in -d ă u a n i , j u d e ţ u l N e a m ţ , f i losoful Va'sile Con ta .

1872 : S 'a n ă s c u t î n B â r l a d , p o e t u l G. T u t o v e a n u .

1886 : A p a r e î n B u c u r e ş t i „Revista bi­bliografică", c o n d u s ă de Ion C. Y u g a .

1905 : A p a r e la Ga la ţ i „Curentul nou", r e v i s t ă l i t e r a r ă , c o n d u s ă de H. San ie -n lev ic i .

16 Noembrie , 1852 : M o a r e la P a l e r m o , î n I ta l ia , i s to r i cu l N. Bă lcescu .

1862 : T i t u M a i o r e s c u a fost n u m i t profesor la U n i v e r s i t a t e a d i n I a ş i .

1867 : C. S t ă n c e s c u a vorb i t la A t e n e u l R o m â n deispre „Cum se crit ică operi le de artă".

1885 : A p a r e î n B u c u r e ş t i z ia ru l „E-poca", c o n d u s de Gr. G. P e u c e s c u , B a r b u Şt . D e l a v r a n c e a , N. F i l i pe scu , A l e x a n d r u V l a h u ţ ă , etc .

1887 : A p a r e î n C r a i o v a r e v i s t a „Ami­cul libertăţii", c o n d u s ă de T r a i a n De-m e t r e s c u .

17 Noembrie , 1888 : A m u r i t d - ru l I. Cibac .

A m u r i t l a F l o r e n ţ a s c r i i t o a r e a D o r a d ' I s t r i a .

1891 : A p a r e „Veselia", î n e d i t u r a z ia­ru lu i „ U n i v e r s u l " .

1906 : A p a r e în B u c u r e ş t i , z i a r u l pol i ­t ic şi l i t e rar„Patr ia", c o n d u s de Virg i l A Hon.

18 Noembrie, 1883 : A m u r i t î n P a r i s j u r i s c o n s u l t u l Vasi le B o e r e s c u .

1909 : A m u r i t i s t o r i cu l a r d e l e a n A u ­g u s t i n B u n e a .

19 Noembrie , 1867 : V. A. U r e c h i ă a vorb i t Ia A teneu l R o m â n , d e s p r e „Sati­ra, Satirici români , Cantemir, Dăscă-lescu , Gr. Alexandrescu. Bălăcescu , Ho­l t adé , etc .

16 UNIVERSUL LITE

E C O U R I R E D A C Ţ I O N A L E

• C o n t i n u a r e a „Micului t r a t a t de es te­t ică" a l d-lui F . Adesea n u a p a r e , d in ­ţi-'o e r o a r e t ehn ică , în n u m ă r u l d e faţă.

SCRIITORII

• C u n u m ă r u l d e fată „Universu l Li­t e r a r " începe p u b l i c a r e a une i î n t r eg i ser i i de poezi i da to r i t e d-lui D r a g o ş , Pro topopescu , c a r e îşi r e i a în ch ipu l a-cesta , d u p ă o l u n g ă t ăce re , con tac tu l cu l i t e r a t u r a be le t r i s t i că .

D-sa a r e ga ta p e n t r u t i pa r un volum ca re pe lungă ined i te va conţ ine şi poe­ziile pub l i ca t e în ul t imii şase a n i d e zile, sub n u m e p r o p r i u s a u sub pseudo­n i m u l D inu Lance , în „Viaţa R o m â ­nească" , „Cuge tu l R o m â n e s c ' , „Gând i ­rea ' ' şi „Sbură to ru l L i t e r a r " .

• D. Ion Ojog. p u n e sub t ipa r în edi­tura „Semănă to ru l " din A r a d , un volum d e poezi i ; „Pr idvoare" ' .

• D. P . Ig i roşanu, a p r e z e n t a t t e a t r u ­lu i Fan t a s io o comedie : A fost oda tă o ogl indă .

• In cursu l lunc i N o c m b r i e va a p a r e a i doi lea volum d in „Istor ia l i t e r a tu r i i eontimipprane ' ' de d. E u g e n Lovinescu, tratând „Evoluţia, cr i t icei l i t e r a r e " .

• In c u r â n d a p a r e sub î n g r i j i r e a d-lui l ' ami ro Or t iz , în ed i tu ra „Car t ea Româ­nească ' ' a d o u a p a r t é din „Divina Come­die ' 1 , — P u r g a t o r i u l — t r a d u s ă de Gh . Cosbuc. •'' - ' '

INSTITUTUL DE LITERATURA

Ziare le a u î n r e g i s t r a t o veste, m e n i t ă «ă b u c u r e pe toţi iub i tor i i de l i t e r a t u r ă şi ma i ales de cr i t ică decen tă .

In u l t ima ş e d i n ţ ă a Sena tu lu i Univer ­s i t a r d. profesor 0 . D e n s u ş i a n u a ce ru t . Sena tu l a a p r o b a t ş i d. min i s t ru I. P e -trovici şi-a însuşi t — parc - se — desf i in ţa­rea ins t i tu tu lu i de l i t e r a t u r ă al d-lui Mi­hail D r a g o m i r e s c u .

Ope ra ţ i a , e d rep t , a cam în t â r z i a t . I m . iwr t an t e să nu ma i î n t â r z i e şi ma i a l e s să fie r a d i c a l ă . Nu ne p r i cem în a le chi­rurg ie i . Ani auz i t că sa rcomul se recon­s t i tue , totuşi, p o a t e c ă o c a u t e r i z a r e ab i l ă a r izbut i să n e u t r a l i z e z e aceas t ă e x c r e s ­cen ţă u n i v e r s i t a r ă de pe ur ina că re ia l i -te r i l e r o m â n e s 'au a les cu o se r ioasă a-t'ccţiune : C O N F U Z I A ESTETICA P O S T ­BELICA.

EXPOZIŢII

• Pau l Verona : A teneu l R o m â n : să­lile V şi VI (fostă P inaco teca s ta tu lu i ) . Deschisă de la 1—25 Nocmbr i e .

A R H I T E C T U R A B U C U R E Ş T I L O R

I). Marcel Iancu a fost fer ic i t i n sp i ­ra t , n u m i n d a r b i t e c t u r a de a s t ăz i a B u c u r e ş t i l o r , o. a r h i t e c t u r ă de a c c i d e n t e . Cuv in t e l e d-sa le a u p o n d e r e a s t i g m a t u ­lui şi c u r a j u l m a n i f e s t u l u i . :

Accidente sunt. chiar şi regulamentele, cari „organizează" construcţia fiindcă nu există răs­pundere nici orientare.

Accidente sunt nenorocitele raporturi dintre piaţa Laliovari şi Academia de Comerţ pre­cum este accident şi dosul industrial şi fan­tomatic al acelei construcţii văzute din aceeaş piaţă.

Accident, arhitectura reconstruită a gărei de Nord, accident dacă în mijlocul căiei Victoriei cu aspect de bâlci cresc în fiecare zi alte stiluri.

Accidente sunt şi surprize necunoscute în analele construcţiei oraşelor, întâlnirea duşmă­noasă si1 oribilă a celor două institute de cul­tură superioară: Şcoala de arhitectură şi Uni-

, versitatea. Accidente sunt insă şi şcoala de arhitectură

(arhaică)? şi universitatea (modernistă?). Accident este şi distrugerea vechei univer­

sităţi, un ultim vestigiu de artă şi bun simţ al Capitalei.

Accident este şi aşa numitul stil românesc. Dacă vreodată călătorilor străini Bucureştii

s'au înfăţişat sub o iormă simpatică, azi ei vor pleca cu amintirea unui oras de bâlci, unui conglomerat fără armonie, fără ordine, fără stil şi fără suflet*.

Unde sunt edilii noştri? Dar a cui poate fi răspunderea în cetatea hasardului şi a 'nepă­sării? Soarta desorientării domină.

N u m ă r u l e c o m p l e c t a t c u prjezii, f a n ­t e z i i ş i cr i t i că; d e : L G. Costin, Ion Bar­bu, Ion Vinea, Al. O. Teodoreanu, Ro­m u l u s Dianu, Sergiu Dan, e t c .

REVISTE

Sbură to ru l

N u m ă r u l de d u p ă v a c a n ţ ă (IV. 5 Noem-brie) a l revis te i d-lui E. Lovinescu se deschide cu un f r agmen t d in „Evolu ţ ia Cr i t ice i l i terare ' - , al doi lea v o l u m d i n Istor ia l i t e r a tu r i i r o m â n e c o n t i m p o r a n e , al d-lui E. Lovinescu.

E vorba de es te t ica i n t e g r a l ă „a d-lui Mihail Dragomi re scu . C u o logică s t r â n s ă şi d e bonhomie per icu loasă , d. Lovinescu ana l i zează efecte le es te t ice i i n t e g r a l e a d-lui Mihail Dragoniireeci i . E un model de sa t i r ă cr i t ică. D in l ipsă de spa ţ iu vom reproduce î n c h e e r e a :

„Con tes t ând teor ia k a n t i a n ă a l ipsei de un ive r sa l i t a t e obiec t ivă a j udecă ţ i l o r es te ­tice, d. D r a g o m i r e s c u sus ţ ine că d i n mo­mi u tul ap l icăr i i condi ţ i i lor Este t ice i in-legra le a d-sale, un ive r sa l i t a t ea j udecă ţ i i es te t ice d i n subiec t ivă ce s e p a r e c ă e, dev ine obiect ivă, ca şi j u d e c ă ţ i l e ş t i in ţ i ­fice f rumosul es te tot a t â t de un ive r ­sal şi obiect iv, ne sch imbă to r şi a d e v ă r a t ,

ca şi a d e v ă r u l " . Ui tând î n s ă m a i p e u r ­ina un ive r sa l i t a t ea obiec t ivă a j udecă ţ i l o r es te t ice , d. D r a g o m i r e s c u p u n e to tuş i fun­d a m e n t u l ' j udecă ţ i i es te t ice în gust . ..Şi c ine n ' a r e gust, z a d a r n i c va c u n o a ş t e toa­te p r inc ip i i l e es te t ice d in l ume . C u e l e şi n u m a i cu ele , m a i cu s e a m ă când e vor­b i de o ap l i ca ţ iune superf ic ia lă , p u t e m o r i c â n d a r ă t a ca f rumos ceeace n u e f rumos d e loc şi ceeace es te o s implă imi­ta ţ ie f ă ră va loa re ca o a d e v ă r a t ă c rea ­ţie. D in aces t p u n c t de v e d e r e n imic nu e mai sec şi mai r e b a r b a t i v decâ t o a p l i c a r e de pr inc ip i i f ă ră f undamen tu l gus tu lu i . Şi în aces t caz, f i reşte , e p r e f e r a b i l să al gust fără pr inc ip i i , decâ t p r inc ip i i f ă ră g u s t ' . C u m gus tu l nu- i o v a l o a r e f ixă cl o m u t a n t ă , de o va loare s t r ic t ind iv idua lă , cons t ruc ţ ia es te t ice i d-lui D r a g o m i r e s c u c lădi tă pe un f undamen t a t â t de ins tab i l , n u j joa te a v e a , a ş a da r , o va loa re ş t i inţ i ­fică.

In restul s u m a r u l u i l i t e r a t u r ă se lec tă şi c r i t ică subscr iu : DZ. Brăescu , II. P a p a ­d a t Bengcscu, Gh, Nichl ta , C a m i l Ba l ta ­zár . Ion Barbu , Vlad imi r S t r e inu , Poinpi-Iiu Cons tant i i iescu , e t c .

SOCIETATEA DE MÂINE

Studioasa rev i s t ă c l u j a n ă în c a r e a u văzut l u m i n a t i p a r u l u i a t â t e a i m p o r t a n t e cont r ibu ţ i i în d o m e n i u l sociologiei ap l i -

ca le , a d u c e cu u l t imu- i număr (Щ| Octompr ie ) o b u c u r i e mai mult i lor săi : U n sup l imen t l i terar de8p în ca r e se pub l i că versur i , tradua probleme l i t e r a r e s a u culturale.

Re ţ inem p e n t r u simplicitatea şi I ţ ia-i d i sc re t ă , poema d-lui Emil Isa

Intr'uiii a r t i co l : „Cred in ţa strai scă şi c u l t u r a n a ţ i o n a l ă în Basaral Ion Băilă p l e d e a z ă judic ios pentru 1 t a r ea facul tă ţe i de teologie la Chi|

„Clu ju l şi-a r e c ă p ă t a t un caracter nesc n u p r i n p rocese l e verbale delà r a n ţ ă şi de là poli t ie, ci p r i n vorba t i n e r e t u l u i şcolar sburda ln ic care i f i rmă impe tuos o r i u n d e , Astfel şi C nău l a r căpă t a m a i c u r â n d un r o m â n e s c dacă a m a v e a acolo câtew supe r ioa re . î n c e p u t u l t r ebue făcut tw cu facu l ta tea teologică, fiindcă ele» de b a z ă a l r ena ţ iona l i ză r i i Basai t r e b u e să fie b iser ica ortodoxă. Edi re l ig ioasă a poporu lu i basarabeaa ta făcută t r e p t a t şi cu t r ece re bine chil de là s t a r e a de azi , c a r e e aproape tică cu b igot i smul , la s ta rea de eu p a r e ce-o avem în celelal te regiuni ţă r i i .

A v â n d în vede re acest lucru ca că p r i m e l e gene ra ţ i i de teologi bi beai a r c o r e s p u n d e ma i b ine nuisit* locale, dacă ş i -ar face pregătirea ii d iu l mai a p r o p i a t de sufletul lor la u n i v e r s i t a t e a d in laş i , despre cari d is t ins profesor a spus că este cei ant i rel ig ' ioaă. In "timp de câţiva ani' t a t e a teologică d in Chiş inău ar put* ven i un a d e v ă r a t focar de cultură gioasă şi na ţ iona lă , l uând locul ce vut in l u m e a o r todoxă facultatea logie d in Chiev .

N u t r e b u e să u i t ăm nici îmrejui că dincolo de Nis t ru bân tu ie învăţă lui Ant ichr i s t , că re ia t r e b u e să-i un p u t e r n i c val de a p ă r a r e pr in inii c red in ţe i s t rămoşeş t i in cea mai e: provinc ie r omânească .

RĂSPUNS

• O. P A P A D I M A , Ţg.-Mures: soa rea dv . a t rezi t în inima noasta cour i ele a d â n c ă s impa t ie . Revisti n 'ain pr imi t -o . Ponte că ne-o puteţi mite ; din nou. pe adresa redactoti s tr . Brezoiaivu, 9.

ERAI,

In a r t i co lu l f Ion Ciorănescu ,iit măru l p receden t , pag. 14 coloana I r ându l 31 vedeam în loc d e vedeai, r ându l 35, văd în loc de râd.

C Ă R Ţ I P R I I

DACIA TRĂIA NA. C a l e n d a r pe i 192?, ( r edac t a t d e l lor ia Petrescu), tijn . .Dacia T r a i a n ă " . Sibiu 1926.

D r . G H . P R E D A : Nicolne Petra-P cu (Moşul), u n a m i c al poporulu i (bà nul 45 al d c p . Sibiu al „Asociajiuai Sibiu 1926.

C A R O L D R I M E R : Biblia Ester (Puii t r ad . din e b r a i c ă cu un studiu, last I! lei 20.

Redactor P E R P E S S I C I U I

ATELIERELE SOC. ANONIME „UNIVERSUL" . STR. BREZOIANU No. 11. B U C U R E Ş T /