liste cantitati lucrari final+antemasuratori

279
UNIVERSITATEA TEHNICA GH. ASACHI IASI FACULTATEA DE CONSTRUCTII SI INSTALATII SPECIALIZAREA C.F.D.P. PROIECT DE DIPLOMĂ Indrumător Absolvent 1

Upload: iulian-ion

Post on 05-Dec-2014

256 views

Category:

Documents


7 download

DESCRIPTION

licenta

TRANSCRIPT

Page 1: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

UNIVERSITATEA TEHNICA GH. ASACHI IASI

FACULTATEA DE CONSTRUCTII SI INSTALATII

SPECIALIZAREA C.F.D.P.

PROIECT DE DIPLOMĂ

Indrumător Absolvent

Pr. Dr. Ing. RADU ANDREI AMARIE ALEXANDRU OCTAVIAN

2009

1

Page 2: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

A. PIESE SCRISE

1. Tema proiectului

2. Memoriu tehnic justificativ

3. Calculul elementelor geometrice

3.1 Calculul elementelor geometrice ale curbelor în plan

3.2 Calculul aliniamentelor

3.3. Calculul lungimii traseului

3.4. Calculul racordării verticale

3.5. Amenajarea în plan şi spaţiu a curbei C

3.6. Dimensionarea sistemului rutier rigid conform NP 081/ 2002

3.7. Stabilirea traficului de calcul

3.8. Stabilirea capacităţii portante a pământului de fundare

3.9. Alcătuirea structurii rutiere rigide

4.0. Stabilirea capacităţii portante la nivelul stratului de fundaţie

4.1. Calculul grosimii dalei din beton de ciment

4.2. Verificarea la îngheţ – dezgheţ conform STAS 1709/1 şi 1709/2 din 1990

4.3. Dimensionarea sistemului rutier suplu conform Normativului PD 177 – 2001

4.4. Stabilirea traficului de calcul

4.5.Stabilirea valorii modulului de elasticitate dinamic al pământului de fundare

4.6. Stabilirea alcătuirii sistemelor rutiere

4.7. Analiza sistemelor rutiere la solicitarea osiei standard (OS 115 KN)

4.8. Stabilirea comportării sub trafic a sistemelor rutiere

4.9. Compararea tehnico – economică a variantelor pe criteriul energetic

2

Page 3: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

5.0. Verificarea la îngheţ – dezgheţ conform STAS 1709/1 şi 1709/2 din 1990

5.1. Calcul hidraulic la santuri

5.2. Calculul apărări de mal cu gabioane

5.3. Caiet de sarcini – realizare îmbrăcăminte din beton de ciment

5.4. Antemăsurătoarea lucrărilor

5.5. Liste de cantitati

B. PIESE DESENATE

1. Plan de situaţie scara 1:500

2. Profil longitudinal scara 1:500; 1:50

3. Profil transversal tip scara 1:50

4. Profile transversale caracteristice scara 1:100

5. Amenajarea în plan şi spaţiu a curbelor C15 si C16 scara 1:50

6. Vizibilitatea in curba C16

7. Apărări de mal cu gabioane

8. Podet tubular D=1500 mm

9. Eşalonarea calendaristică a lucrărilor de suprastructură

3

Page 4: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

MEMORIU TEHNICO - JUSTIFICATIV

1. Date generale

Denumirea obiectivului de investiţii:

Modernizare drum judeţean DJ 177 Poiana Micului – Suceviţa

Km. 10+000 – 20+875, Judeţul Suceava

Amplasamentul (judeţul, localitatea, strada poştală şi/sau alte date de identificare):

ŢARA: ROMANIA

REGIUNEA: MOLDOVA

JUDEŢUL: SUCEAVA

LOCALITATEA: POIANA MICULUI

A. Amplasamentul:

Drumul judeţean DJ 177 Poiana Micului – Suceviţa pe tronsonul studiat între km. 12+591 –

15+413 se desfăşoară pe teritoriul administrativ al comunei Mănăstirea Humorului, asigurînd accesul

locuitorilor localităţii Poiana Micului către oraşul Gura Humorului, drumul judeţean intersectându-se

cu drumul naţional DN 17 prin intermediul căruia se asigură accesul către municipiul reşedinţă de

judeţ Suceava.

Gura Humorului, mai demult Gura Homorului, (in ebraica si Idis: - Gur' Humuruluei sau

Gur' Humura, in germana si poloneza: Gura Humora) este un oras in judetul Suceava, Bucovina de

sud, nordul României. Are o populatie de 15.837 locuitori.

Istoric

Ridicand in anul 1488, pe locul unei constructii mai vechi, din lemn, manastirea Voronet,

domnitorul Moldovei, Stefan cel Mare a ctitorit o asezare manastireasca a carei faima a trecut peste

vreacuri granitele tarii. Cu pictura exterioara pastrata in conditii uimitor de bune, biserica acestei

manastiri, ca si cele de la Humor si Moldovita, este o marturie a neobisnuitului procedeu decorativ

care a constituit una din cele mai interesante manifestari de arta din trecutul poporului roman.

4

Page 5: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Mai tarziu, domnitorul a inzestrat manastirea cu numeroase danii, intre care “o seliste anume -

Poiana, la Gura Humorului”. Este prima mentiune documentara a locurilor pe care s-a dezvoltat,

peste secole, localitatea Gura Humorului.

Asezare geografica

Orasul este situat la varsarea Humorului si raul Moldova, de la acest fapt provenind numele

orasului. Gura Humorului este situat la o altitudine de ca. 470 m, avind un climat cu proprietaţi

sedative. Locul a fost cautat, inca din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, ca staţiune climaterica.

La nord sunt culmile Obcinei Humorului, la sud Obcina Voronetului iar la vest Obcina Mare.

Acesti munti sunt bine impaduriti, iar climatul de adapost confera orasului cu circa 17.000 de

locuitori un cadru placut si pitoresc. Meleagurile humorene sunt atestate in documentele scrise

medievale emise de cancelaria Moldovei, inca de la inceputul secolului XV -lea (1415), cand

vornicul Oana a intemeiat vechea manastire a Humorului, la o distanta de 6 km de actualul oras

Gura Humorului.

Distanta si directia fata de orasele mari: 35 km - Suceava; 45 km - Campulung Moldovenesc;

Bistrita - 120 km.

Altitudine: 470m

Reteaua hidrografica: raul Moldova, paraurile Humor si Voronet;

Clima - temperat continentala, relativ blanda cu aer curat si reconfortant.

Formatiuni geologice /formatiuni sedimentare: terenul se incadreaza in zona de flisuri ce

inconjoara spre est Carpatii Orientali;

Temperatura medie anuala : +7 C , cu minime de -4 C pana la -30 C (ianuarie) si maxime de

+30 C (iulie).

Precipitatii - cantitatea medie anuala de precipitatii este de 700-900 mm, cele mai abundente

fiind vara si cele mai scazute toamna si iarna.

Economia zonei

Ocupatia de baza: exploatarea si prelucrarea lemnului, industria alimentara, turism;

Oportunitati speciale oferite de zona:

Resurse naturale: lemn, produse de balastiera, argile pentru caramidarie, nisipuri cuartitice de

la Plesa, ape minerale, sulfuroase, apa plata, produse agricole vegetale sau animale ecologice,

Potential turistic de agrement:

Structuri de primire turistice

5

Page 6: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Structuri de agrement turistic :Parcul Dendrologic din zona Arinis, dotat cu complex sportiv

(teren tenis de camp, fotbal, handbal, baschet), bazin de inot; Sala Polivalenta (sali pentru competitii

sportive diverse);

Lista obiective de interes turistic

Rezervatia naturala "Piatra Pinului"

Rezervatia naturala "Piatra Soimului"

Parcul Dendrologic Arinis

Potential cultural si ecumenic

Manastirea Voronet cea mai faimoasa dintre manastirile pictate din Bucovina

Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina;

Muzeul George Cotos;

Rezervatia naturala "Piatra Pinului"

Rezervatia naturala "Piatra Soimului"

Parcul Dendrologic Arinis

Traditii si obiceiuri locale:

Incondeierea oualelor de Paste

O obcina, la urma urmelor, nu-i decit o OBCINA. Insa atunci cind in preajma ei au trait,

veacuri la rind, strabunii nostri, stropind glia locuita de ei cu sudoarea fruntii si cu singe vitejesc,

atunci obcina se impodobeste cu nimbul sensului de PATRIE !

La intersectia coordonatei geografice de 47°,32' latitudine nordica, cu cea de 25°,54'

longitudine estica, se rasfata pe un crimpei de gura de rai a obcinelor bucovinene, seculara asezare de

la GURA-HUMORULUI.

Aici, vara, soarele se ridica de dupa colinele cele mai estice ale, Obcinei Mari, printre crengile

molizilor, fagilor si mestecenilor care imbraca OBCINA HUMORULUI, cu cele citeva culmi ale ei :

PICIORUL INALT (787 m), ARSITA BOILOR (700 m) si TARNITA (650 m).

La apus, soarele se ascunde, vara, in spatele crestetului ramurii principale a Obcinei Mari,

numita LA TOACA (833 m). De acolo, obcina isi coboara spinarea larga si neimpadurita, pina jos in

lunca unde suvitele de apa ale pariului HUMOR se pierd in apa mai multa si zglobie a riului

MOLDOVA.

Spre miazazi, OBCINA VORONETULUI, cu creasta MAGURII (816 m), isi rostogoleste

priporul impadurit pina aproape de albia bolovanoasa de pe malul drept al riului, parca obosit acum

dupa drumul facut de la izvoarele sale dintre Obcina Feredeului si cea a Mestecanisului, pina aici.

6

Page 7: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

In spre nord, ramurile Obcinei Mari se aduna si inchid astfel asezarea de la Gura-Humorului

intr-un fel de copaie triunghiulara, considerata de geografi ca o depresiune intramontana, cu

particularitati de miero-dimat foarte prielnice existentei omului.

Daruite, marinimos, de natura, cu un relief domol, prietenos, accesibil oriunde pentru cine

vrea sa le cunoasca si sa le foloseasca, plaiurile obcinelor bucovinene au fost umanizate din foarte

indepjartate vremi. Mai intii, in zile de restriste pentru bastinasii arealul nord-estic al Carpatilor,

obcinele cu vaile riurilor si piraielor, le-au stat la indemina ca ascunzisuri greu de descoperit si,

totodata, ca puternice cetati de aparare.

Culoarul mai larg si luminos al riului Moldova — la fel cu cel al Bistritei — s-a oferit, din

stravechi timpuri, aici, printre obcini, ca o sigura cale de legatura intre fratii de acelasi neam, traitori

dincolo si dincoace de Carpati.

Odata cu scurgerea timpului, luncile scaldate de piraiele dintre obcini avind aspect de „cimp

lung", au inceput sa fie folosite, treptat pentru asezari omenesti statornice. Mai apoi, cei ce ne-au fost

strabuni si-au legat de aceste meleaguri ale obcinelor, indragite si aparate de ei ca "mosie"

parinteasca, insasi permanenta statorniciei lor aici in anii din urma, prin interventia gindirii, a

stradaniilor si muncii omului, locurile de la Gura-Humorului s-au imbogatit cu noi si remarcabile

realizari.

O dovada in acest sens este aspectul actual al orasului, efervescenta neintrerupta a dezvoltarii

sale urbanistice, in toate domeniile. Dar, in afara de aria construita a orasului, citeva dintre locurile de

la Gura-Humorului merita sa stea in atentia nu numai a vizitatorilor veniti din alte colturi ale tarii, ci

si a localnicilor. Consider necesar acest lucru intrucit detaliile cu privire la aceste locuri, in general,

nu sint cunoscute, sau cunostintele despre ele sint foarte sarace si aproximative.

Drumul de padure care urca pe dreapta riului Moldova, de la actuala cabana “Arinis" spre

soseaua Voronetului, este croit, pe o lungime de citeva zeci de metri, pe un prag taiat in masivul

stincos numit PIATRA PINULUI.

Acum o suta de ani, un cercetator istoric, vizitind aceste locuri, consemna intr-una din

lucrarile sale : “Nu departe de confluenta Voronetului cu riul Moldova, in padure, acolo unde

PIATRA SOIMULUI (pe atunci, intreg masivul, pina la piriiasul Arinis, purta acest nume ; mai

tirziu, partea vestica, aco-perita, pe culme, cu o padure de pini, a primit numele distinctiv de PIATRA

PINULUI n.a.) isi inalta fata stincoasa printre brazi, se gaseste o chilie sapata in stinca, fara acoperis,

ci prelungind intr-o parte peretele stincos. Tot acolo au fost sapate o masa si o banca. Nimeni nu stie

7

Page 8: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

cine a injghebat aceasta primitiva locuinta si cine a folosit-o. Nici traditia nu vorbeste nimic despre

ea". (F. A. Wickenhauser, Geschiehte—dr. Kloster Woronetz und Putna, Cernauti, 1886, p. 6).

Folosind termenul “chilie", cercetatorul sugereaza locuirea ei de catre un schimnic — poate

insusi Daniil, cel care este considerat intemeietorul asezarii de la Voronet. Astazi nu exista nici o

urma a acestei chilii.

Traditia despre timpuri noi apropiate de noi pastrea in amintire faptul (real) ca un grup de

mesteri pietrari italieni au scos (catra sfirsitul sec. XIX), blocuri mari de stinca, din masivul de la

PIATRA' PANULUI, pentru a le folosi la indiguirea riului Moldova — pe dreapta, pina la piriiasul

Arinis si pe stinga, pina in zona unde este depozitul D.C.A. Urmele acestei lucrari sint vizibile si

astazi. Traditia mai spune ca acel grup de italieni, asezati temporar in niste baraci injghebate la

poalele Pietrei Pinului, ar fi descoperit, intr-un trunchi scorburos de arin, o „comoara" cu bani de aur.

Nu cunoastem alta sursa care sa confirme relatarea. (Transmisa prin locuitorul octogenar Cretu fost

salariat al Primariei orasului, in perioada interbelica).

Locurile de la PIATRA PINULUI sint ocrotite astazi, prin lege, ca MONUMENT al naturii si

intra in patrimoniul de rezervatii naturale ale Academiei Romane.

Merita sa staruim putin asupra imprejurarilor care au facut ca ele sa atraga atentia asupra

importantei lor din punct de vedere stiintific.

Prin anii 1960—1963, un elev de la liceul teoretic din Gura-Humorului (este vorba de dl.

Brustur Titus, astazi geolog principal la intreprinderea de prospectiuni geologice si geofizice

Bucuresti) era insufletită de o nobila pasiune : aceea de a cerceta si cunoaste tainele naturii. Si-a oprit

atentia, intr-o buna zi, asupra masivului stincos de la PIATRA PINULUI. Dislocind mai multe placi

de sist, evidente in partea de vest, a descoperit, pe unele dintre ele, urmele imprimate ale unor pesti

de dierse marimi, pe unele dintre ele, urmele imprimate ale unor pesti de dierse marimi. in zilele

urmatoare, si-a continuat cercetarea in partea de sus a masivului. A descoperit acolo un “desen"

reprezentind o parte din coada unui peste foarte mare. Folosind unelte potrivite, el a reusit sa desfaca

placile care acopereau “desenul".

A iesit astfel la iveala "amprenta" (impresiunea) completa a unui peste preistoric, lung de

aproximativ 1,90 m. Curind dupa aceea, ajuns student la Facultatea de geologie-geografie Bucuresti,

el isi informeaza profesorii despre descoperirea facuta la Piatra Pinului. Paleontologul dr. Dan

Grigorescu, impreuna cu studentul' sau, vin la Gura Humorului spre a inregistra toate datele necesare

in. legatura cu locul descoperiri, si pentru a ridica si duce la Bucuresti placile cu valoroasa

impresiune. Au urmat cercetari indelungi si minutioase care au dus la concluzia ca erav orba de o

8

Page 9: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

specie necunoscuta (necatalogata) de Palaeorhynchus — un fel de scrumbie -, peste care a trait acum

vreo 30 de milioane de ani, intr-o mare oligocena ce acoperea intreg spatiul din estul Carpatilor. I s-a

dat numele stiintific de PALEGRHYNCHUS HUMORENSIS, nume determinat de denumirea

orasului nostru, in apropierea caruia a fost gasita fosila.

Considerind ca in cuprinsul zonei de la Piatra Pinului se gasesc vestigii de plante si animale

stravechi, cit si minereuri si formatii geologice rare, ea a fost declarata monument al naturii. (T.

Brustur, D. Grigorescu, Une nouvelle espece du genre Palaeorhynchus : Palaeorhynchus

humorensis dans Ies depots oligocenes de la zone de Gura-Humorului. Rev. roum. geol., geoph.,

geogr., geologie, 1973, 17, 1, p. 99—113; Ed. Acad. R.S.R., Bucuresti; cf. Brustur T., Un monument

al naturii din judetul Suceava — Piatra Pinului (Gura-Humorului). Zori Noi, nr; 7773, 37.XII.1972,

Suceava :

Brustur T., O interesanta descoperire paleontologica la Piatra Pinului..., Zori Noi, mv 7986, 26.VIIL

1973, Suceava.)

In imediata vecinatate a Pietrei Pinului, forari recente de cercetare au dus la descoperirea unor

rezerve de apa minerala termala, slab sulfuroasa, oligo-mineraia, — apa care se gaseste si in doua

izvoare din apropierea manastirii de la Voronet. Aceste descoperiri, folosite pina prezent doar partial,

de catre localnici, sint pastrate ca fond balnear de rezerva.

De altfel, orasul Gura-Humorului, situat la o altitudine de cea 470 m, avind un climat de

dealuri cu proprietati sedative, a fost cautat, inca din a doua jumatate a secolului trecut, ca statiune

climaterica. (Dr. Elena Berlescu, Dictionar enciclopedic medical de balneoclimatolo-gie, p. 165 ; Ed.

Stiint. si encicl., Bucuresti, 1982.)

Pe malul sting al Moldovei, de la confluenta ei cu piriul Humor in amonte, pina in dreptul

locurilor de la Piatra Pinului, se intinde o lunca fara prea multe si semnificative denivelari. Era

numita, din vremuri vechi, PE SAIBA. Cele aproximativ 25 de hectare ale luncii erau folosite ca loc

de pasune. Salcii, inalte si ramuroase, umbreau din loc in loc iarba saraca a luncii. Furtunile puternice

— mai ales dezlantuite dinspre vest — au doborit cea mai mare parte a salciilor, iar viiturile riului —

cu puterea apelor dezlantuite — au smuls stratul subtire de pamint fertil ce acoperea prundisurile si

nisipurile aluviale, facind de nefolosit o insemnata parte din pasunea SAIBEI.

Citiva edili din ultimele decenii s-au straduit sa gaseasca solutii prin care sa se puna stavila

procesului de degradare continua a acestui teren. si mai ales, de indiguire, realizate atit pe malurile

Moldovei cit si pe cele ale Humorului", n-au rezistat insa inundatiilor din anii 1971, 1972 si 1973,

fiind distruse aproape in intregime.

9

Page 10: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

In anii urmatori, s-au gasit solutii mai potrivite, si mai economice totodata, pentru recuperarea

terenului de pe Saiba. Malul sting al Moldovei a fost durabil consolidat, folosindu-se arocament cu

volum si greutate mare.

Odata cu "reinsufletirea" floristica a zonei s-a realizat sistematizarea ei dupa planuri de

arhitectura peisagistica judicios intocmite. Au fost. create alei, iar spatiul dintre ele reacoperit, in

prealabil, cu un strat de pamint fertil, a fost plantat cu arbori si arbusti — in numar de peste 100.000.

Gasim aici aproape 500 de specii de arbori si arbusti, printre care si specii exotice considerate —

unele dintre ele — monumente ale naturii.

Astfel, printr-o munca staruitoare si competenta — desfasurata timp de peste opt ani — s-au

pus bazele unui valoros PARC DENDROLOGIC, inclus si el, acum, in cele 250 ha din preajma

Pietrei Pinului, considerate REZERVATIE de INTERES STIINTIFIC. (Petru Taranu, Georgeta

Taranu, Complexul dendrologic si turistico-sportiv „Lunca Moldovei" din orasul Gura-Humorului,

in Studii si comunicari de ocrotirea naturii, editat de Cons. judetean de Ocrotirea naturii Suceava,

1981, V, p. 456—470.)

In partea sud-estica a parcului dendrologic a fost amenajat un modern complex sportiv cu o

serie de terenuri pentru practicarea diverselor ramuri ale sportului. Astfel, fosta SAIBA s-a

transformat, sub ochii nostri, intr-o binefacatoare ZONA de AGREMENT ce se bucura astazi de

pretuirea unanima a localnicilor si vizitatorilor straini.

Reteaua scolara din Statiunea Gura Humorului este formata din unitati scolare de stat. Sint 11

unitati de invatamint, din care 5 gradinite, 5 scoli si Grupul Scolar Alexandru cel Bun. Activitatea

culturala a orasului se concentreaza in jurul principalelor institutii de profil: Casa de Cultura,

Biblioteca si Muzeul Obiceiurilor Populare.

Grupul Scolar Alexandru cel Bun

1909 Incepe constructia unui local, cu parter si doua nivele, dat in folosinta in 1910, in care

vor incepe sa functioneze primele clase de liceu din Gura Humorului.

1910 - 1911 Liceul functioneaza cu 6 clase, avand 233 de elevi, din care 4 erau romani.

Predau un numar de 11 profesori. Cursurile se desfasoara in limba germana.

1911 - 1912 Ciclul gimnazial (I-IV) scolarizeaza 278 de elevi; predau 18 cadre didactice.

1912 - 1913 Sunt scolarizati 285 elevi. Ia fiinta prima clasa de invatamant liceal. Director al

liceului este profesorul de matematica Franz Olszewski. Sunt predate urmatoarele obiecte: limba

romana, limba germana, limba engleza, limba franceza, limba latina, matematica, fizica, istorie,

stenografie, caligrafie, geografie, gimnastica, stiintele naturii, desen, muzica, religie.

10

Page 11: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

1913 - 1914 Se creeaza o catedra de limba romana si stenografie, atribuita profesorului

Alexandru Moraru, viitor profesor la Univ. din Cernauti. Erau inscrisi 319 elevi, din care 5 erau

romani.

1914 - 1915 Liceul humorean functioneaza cu clasele I - VII, cu 274 elevi din care 9 erau

romani. in perioada decembrie 1914 - aprilie 1915 orasul se afla sub ocupatia trupelor rusesti, ca apoi

sa treaca din nou sub ocupatia trupelor austriece.

Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina este o institutie singulara in reteaua culturala

romaneasca, fiind singurul muzeu care a reusit sa transpuna cu mijloace muzeotehnice obisnuite acel

segment de spiritualitate definitorie pentru orice etnie, popor, natiune: traditia populara.

Muzeul a fost creat in anul 1958 ca muzeu etnografic reprezentativ pentru zona etnografica

Humor. Intrucat in anul 1996 vechiul sediu a fost redobandit de Ministerul Justitiei, muzeul a fost

obligat sa se mute intr-un alt spatiu, situat in centrul orasului, in imediata vecinatate a Primariei,

cladire ce face parte din zestrea imobiliara a orasului dar in care functionase zeci de ani restaurantul

Bucovina.

In aceasta cladire, reparata si reorganizata de catre Primarie, s-a deschis, in luna mai 2000, o

galerie de arta contemporana Galeria de Arta Georges Cotos - gratie unei donatii generoase ( 200 de

tablouri ) facuta de un om extraordinar : pictorul francez de origine romana Georges Cotos, nascut in

anul 1915 in Straja Bucovinei. Elogiat de critica de specialitate, bine cotat pe piaaa de arta europeana

si nu numai, Georges Cotos a expus in capitale europene si americane, uimind de fiecare data prin

forta expresiei plastice si prin explozia de culoare a lucrarilor sale nonfigurative.

Dupa inchiderea Exploatarii Miniere Lesu Ursului (septembrie 1997) si a Filaturii de Bumbac

care a trimis in somaj mai bine de un sfert din locuitori, economia orasului Gura Humorului este in

proces de revigorare.

Un prim imbold al relansarii economiei din Gura Humorului a fost preluarea Filaturii de

Bumbac de catre un investitor italian. Filatura a functionat o perioada dupa care a intrat din nou in

colaps.

Un alt mare pas care ar fi putut relansa orasul Gura Humorului este construirea fabricii de

mobila IKEA proiect care a fost ratat de catre Primaria Orasului si de Consiliul Local.

Declarata zona defavorizata mici antrepenori au gasit un prilej excelent de a ridica afaceri

care produc bunuri si care ofera locuri de munca. In Gura Humorului sunt renumiti comerciantii

Danilevici pentru preparatele din carne fara niciun conservant, si Niro pentru preparatele din lapte si

11

Page 12: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

pe baza de lapte. Acestia, dar si altii asemenea lor sustin prin locurile de munca create economia

orasului si o fac sa infloreasca.

Devenita de curand statiune turistica, Gura Humorului isi intra pe fagasul natural pe care il

poate exploata cel mai bine: turismul si serviciile de turism. Astazi in orasul nostru pensiunile

turistice sunt din ce in ce mai multe si ofera posibilitati diversificate de petrecere a vacantelor si

concediilor alaturi de manastirile medievale din Bucovina iar orasul este renumit pentru aerul curat

pe care il ofera padurile ce il inconjoara.

Declararea orasului Gura Humorului Statiune turistica a relansat sperantele locuitorilor ca

orasul va inflori. Un program PHARE al Uniunii Europene dezvoltat de Primaria Orasului, in valoare

de 8,9 milioane de euro intitulat "Partie de schi, Orientare Turistica, Parc Lunca Moldovei,

Agrement, Sport" (POPAS), va amenaja o partie de schi cu o lungime de 1.350 de metri, dotata cu un

telescaun si cu o instalatie de produs zapada.

In asteptarea construirii partiei in ultimii 2 ani s-au construit numeroase Pensiuni

Agroturistice, care cu toate ca nu indeplinesc standardele UE in ceea ce priveste turismul pot fi

privite ca un inceput in consolidarea infrastructurii turistice a orasului Gura Humorului.

Eminescu spunea despre Bucovina ca este partea cea mai veche si mai frumoasa a Daciei.

Balcescu o numea “templul de glorie al moldovenilor”, Kogalniceanu - “cea mai frumoasa

parte a Moldovei, cu Campulungul, vechea republica romana, cu Suceava, capitala domnilor eroi, cu

cele mai renumite si mai bogate manastiri”

Nicolae Iorga spunea ca in Bucovina se gaseste “toata bogatia stralucitoare, de arta,

monumentele cele mai frumoase ale vechilor domni si boieri”.

Dimitrie Onciul, scria: “Nicaieri pe tot cuprinsul romanesc nu se afla, pe un spatiu atat de mic,

atata bogatie de istorie romaneasca, atatea amintiri scumpe ale trecutului nostru.”

“Astfel, totdeauna cind gindesc la tine, Sufletul mi-apasa nouri de suspine, Bucovina

mea!” (M Eminescu)

B. Topografia

Drumul judeţean DJ 177 Poiana Micului – Suceviţa km. 12+591 – 15+413 se încadrează în

prevederile Legii 82/1990 pentru aprobarea OG 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor;

drumul se află în inventarul bunurilor care aparţin Domeniului public al Judeţului Suceava. Drumul

judeţean DJ 177 Poiana Micului – Suceviţa km. 12+591 – 15+413 aparţine proprietăţii publice a

Consiliului Judeţean Suceava.

12

Page 13: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

La execuţia lucrărilor de modernizare a drumului judeţean DJ 177 Poiana Micului – Suceviţa

km. 12+591 – 15+413, propuse prin prezentul studiu de fezabilitate, nu sunt necesare ocuparea de noi

suprafeţe de teren, proiectarea făcându-se pe ampriza existentă a obiectivului.

Suprafaţa ocupată de drumul judeţean ce urmează a fi modernizat este de 28.848,00 mp,

traseul fiind amplasat integral în intravilanul şi extravilanul Comunei Mănăstirea Humorului.

Ridicarea topografică a fost executată în sistem de coordonate Stereo 70, iar cotele au fost

determinate în sistemul naţional de referinţă Marea Neagră 1975.

Lungimea zonei ridicate a fost de 2822 ml, materializarea pe teren făcându-se printr-un număr

de staţii care să permită ridicarea profilelor transversale astfel încât punctele radiate să ocupe toată

zona de studiu (ampiza străzii şi zona de siguranţă a acesteia conform O.G. nr. 43/1997 cu

modificările şi completările ulterioare), astfel încât să se asigure o densitate optimă.

Calculul drumuirii şi a punctelor radiate s-a efectuat prin prelucrare electronică a datelor din

teren, utilizându-se programe specifice (MAPSYS, TOPOSYS, AUTOCAD, etc.).

C. Clima şi fenomenele naturale specifice zonei

În conformitate cu prevederile Normativului pentru dimensionare sistemelor rutiere suple şi

semirigide indicativ PD 177/2001, drumul judeţean DJ 177 Poiana Micului – Suceviţa km. 10+000 –

20+875 se găseşte într-o regiune cu tip climateric III, iar din punct de vedere al SR 174/1 din 2007

drumul se regăseşte în zonă climaterică rece.

Din punct de vedere climatic amplasamentul se încadrează într-o zonă cu climă temperat-

continentală, caracterizată prin temperaturi medii anuale de +70C, cu media minimă în luna Ianuarie

de -30C, iar cantitatea de precipitaţii este de 600 mm.

Perimetrul în care se desfăşoară traseul drumului judeţean se încadrează, conform

Normativului P 100/2006, în arealul de seismicitate de 6 MSK conform STAS 11100/1-92, în zona

de seismicitate cu parametrii perioada de control a spectrului de răspuns Tc=0,7 sec şi acceleraţia

orizontală a terenului ag=0,16. Clasa de importanţă şi de expunere la cutremur şi factori de

importanţă III cu factor de importanţă Yi = 1,0.

Tipurile de pământ întâlnite în terasamentul drumurilor (patul drumului) este de tip P2.

În lucrările de prospecţiune geotehnică pe amplasamentul studiat nu a fost interceptat nivelul

hidrostatic al acviferului freatic. Nivelul hidrostatic al acviferului freatic este la adâncimi cuprinse în

intervalul de 3-8 m.

Reţeaua hidrologică reprezentată de râul Humor, adâncimea maximă de îngheţ este de 1,10 m

de la CTN.

13

Page 14: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

În timpul precipitaţiilor sunt prezente apele de şiroire atât pe şanţurile laterale cât şi pe

terasamentul drumului.

D. Geologia şi seismicitatea

Din punct de vedere geomorfologic, amplasamentul studiat este situat in zona Obcinelor

Bucovinei.

Din punct de vedere geologic, zona studiata apartine zonei flisului carpatic (Panza de Tarcau).

Zona flisului carpatic este caracterizata printr-o structura in panze de sariaj, incalecate succesiv de la

vest la est. Panza de Tarcau este cuprinsa intre fruntea panzei de Audia si zona neogena si este sariata

peste panza de Doamna sau prin depasirea acesteia direct peste zona neogena. La constitutia sa iau

parte depozite de varsta cretacic superioare, paleogene si sporadic miocene.

Formatiunea geologica de baza (roca de baza), este de varsta Senonian-Paleocen si Paleocen-

Lutetian.

In depozitele atribuite Senonian- Paleocenului s-au separate doua orizonturi:

- orizontul stratelor de Hangu, cu o grosime variabila care poate ajunge pana la 1000 m, este

constituit predominant din marno-calcare fine, cenusiu-albastrui in strate de 20-50 cm, cu intercalatii

de marne verzui–cenusii si gresii calcaroase verzui;

- orizontul stratelor de Putna, cu o grosime de aproximativ 250 m, este constituit din calcare

fine cenusii, dure, in strate de 25-40 cm, cu intercalatii de gresii calcaroase cenusii, de 20-30 cm si

marne cenusii-verzui.

In depozitele atribuite intervalului Paleocen-Lutetian s-au separate cinci orizonturi:

- orizontul stratelor de Straja, cu o grosime de aproximativ 30-40 m, este constituit dintr-o

alternanta de argile rosii si calcare silicioase spongolitice, dure, verzui, in strate de 5-15 cm;

- orizontul stratelor de Sucevita, cu o grosime de aproximativ 400 m, este constituit dintr-o

asociatie de gresii calcaroase verzui-albastrui de 15-20 cm si argile verzui;

- orizontul calcarului de Pasieczna, cu o grosime de aproximativ 20-30 m, este constituit

dintr-un calcar alb-galbui sau alb verzui;

- orizontul stratelor de Viteu cu o grosime de aproximativ 40-100 m, este constituit din argile

si marne verzi cu intercalatii de gresii albastrui in strate de 5-10 cm;

- orizontul stratelor de Strujinoasa, cu o grosime de aproximativ 15-20 m, este constituit

dintr-o alternanta deasa de argile rosii si verzi in pachete de 10-15 cm.

14

Page 15: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Formatiunea acoperitoare, de varsta cuaternara, este alcatuita din depozite aluvial-coluviale,

constituite din pietris cu bolovanis si nisip sau nisip argilos. Depozitele aluvial-coluviale sunt depuse

discordant peste roca de baza.

Reteaua hidrografica a regiunii este reprezentata de parul Humor afluent al raului Moldova.

Conform STAS 6054/77, adancimea maxima de inghet in zona amplasamentului, este de 1.00

m, de la cota terenului natural.

Conform normativului P-100-1/2004, aprobat de MTCT, acceleratia terenului pentru

proiectarea constructiilor la starea limita ultima, in perimetrul studiat, corespunzatoare unui interval

mediu de recurenta de referinta de 100 ani, este: ag= 0.12 cm/s2. Valoarea perioadei de control (colt) a

spectrului de raspuns, pentru zona amplasamentului considerat, este: TC = 0.7 sec.

Din punct de vedere climatic amplasamentul se incadreaza intr-o zona cu clima temperat-

continentala, caracterizata prin temperaturi medii anuale de +70 C, cu media minima in luna ianuarie

de –30 C si maxima in luna iulie de +180 C, iar cantitatea de precipitatii medii anuale este de 600 mm.

Consideratii speciale asupra amplasamentului DJ 177 Km 12+591 – 15+413 Poiana

Micului – Sucevita:

Amplasamentul studiat este situat pe terasa paraului Humor. La data executarii lucrarii de

prospectiune geotehnica si in conditiile actuale, terenul de pe amplasamentul studiat, are asigurate

stabilitatea locala si generala.

Tema de proiectare, cu fundamentarea necesităţii şi oportunităţii avute în vedere la

realizarea proiectului tehnic

Prin tema de proiectare se propune realizarea unei îmbrăcăminţi rutiere moderne, care să elimine

neajunsurile unui drum pietruit: zgomot, praf, vibraţii.

Lucrările care fac obiectul prezentei documentaţii cuprind operaţiunile necesare de executat în

scopul asigurării unor condiţii normale de confort şi de siguranţă a circulaţiei impuse de normele şi

normativele tehnice în vigoare.

Prin executarea lucrărilor propuse pe acest drum se va realiza:

îmbunătăţirea condiţiilor de transport şi siguranţă a circulaţiei în zonă, inclusiv asigurarea

unor intervenţii rapide a echipajelor de salvare, pompieri şi poliţie;

valorificarea superioară a potentialului economic a zonei prin asigurarea accesului la atât la

locuinţele din zonă, cât şi la proprietăţile agricole, forestiere.

reducerea cheltuielilor de transport şi a uzurii autovehiculelor.

15

Page 16: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

creşterea standardului de viaţă a locuitorilor celor două comune prin ameliorarea condiţiilor

igienico-sanitare şi de mediu prin eliminarea vibraţiilor produse de maşinile grele, care în prezent se

deplasează cu viteze mici şi pe o infrastructură rutieră necorespunzătoare.

crearea unei infrastructuri necesare dezvoltării diferitelor activităţi economice.

Soluţia tehnica

Executia lucrarilor de modernizare este impusa in starea impietruirii existente care

prezinta denivelari si burdusiri, avand o capacitate portanta redusa, necorespunzatoare

vehicolelor de trafic actuale si mai ales celor de perspectiva, anul 1990 fiind anul ultimei

consolidari a acestui drum.

Conform prevederilor anexei 2 ia HGR 261 /1994 categoria de importanţă a construcţiei este "C"

(construcţii de importanţă normală a căror neîndeplinire nu implică riscuri majore pentru societate şi

natură).

Conform prevederilor Normelor tehnice privind proiectarea, construirea şi modernizarea

drumurilor aprobate prin Ordinul nr. 45/1998 al ministrului transporturilor privind stabilirea clasei

tehnice a drumurilor, drumul studiat este de clasă tehnică IV, în zonă de munte şi cu viteza de

proiectare de 40 km/h. Partea carosabilă a tronsonul de drum studiat este formată din două benzi de

circulaţie de 3,25 m şi 2 benzi de încadrare cu lăţimea de 0,25 m.

Proiectul respectă prevederile Legii 82/1997 pentru aprobarea O.G. nr. 43/1998, privind regimul

juridic al drumurilor şi STAS 863/1985 privind elementele geometrice ale drumurilor, permiţând

astfel realizarea unui traseu fluent.

Lungimea drumului ce face obiectul prezentei documentaţii este de 2822 ml.

Elemente tehnice de proiectare în plan

Traseul drumului studiat prezintă un număr de 20 curbe racordate cu arc de cerc, si una

racordata cu arc de clotoida si cerc ramas, cu raza minimă de 60,00 m şi raza maximă 2000,00

m, şi 1 frântură.

Conform STAS 863 – 85 s-a facut amenajarea in plan si spatiu a curbelor, introducandu-

se profilul convertit si dupa caz supralargirea si suprainaltarea cu exemplificare pentru curbele

15 şi 16.

Traseul proiectat păstrează în proporţie de 97% traseul actual al drumului judeţean.

Suprafaţa totală a drumului este de 28848 mp.

Intersecţiile cu celelalte drumuri publice se vor realiza în conformitate cu prevederile capitolului

4 din Ordinul ministrului transporturilor nr. 44/1998, fiind semnalizate conform STAS 1848/1/2004.

16

Page 17: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Elemente tehnice de proiectare în profil longitudinal

Trasarea liniei rosii in profil longitudinal s-a facut in conformitate cu STAS 863 – 85,

respectandu-se prevederile referitoare la valorile pasilor de proiectare (lmin, dmax).

Avand in vedere ca s-a facut o retrasare a liniei rosii balastul aflat in zonele de rambleu

va fi inlaturat iar denivelarile (lasaturile) din zonele de debleu vor fi completate cu piatra

sparta, iar pentru asigurarea suprafetei in vederea asternerii betonului, piatra sparta va fi

impanata.

În profil longitudinal cota proiectată a fost în general cu 49 cm peste cota drumului existent.

Pentru corectarea profilului longitudinal al drumului şi aducerea acestuia la cerinţele normativelor în

vigoare s-a folosit balast.

Declivitatea maximă a traseului este de 1,687 % pe o lungime de 161,25 m, iar declivitatea

minimă este de 0,092 %, pe o lungime de 141,80 m.

Elemente tehnice de proiectare în profil transversal

Lăţimea platformei drumului este de 8,00 m, iar a părţii carosabile este de 6,50 m, cu două benzi

de încadrare de 0,25 m fiecare, având panta transversală de 2,0% în aliniament, şi 2 acostamente de

0,75 m având panta transversală de 4%, profilul transversal fiind sub formă de acoperiş.

Pentru tronsonul de drum s-a făcut calculul elementelor geometrice conform STAS 863 – 85,

dimensionarea sistemelor rutiere făcându-se atât în varianta sistem rutier rigid, conform Normativului

de dimensionare a sistemelor rutiere rigide NP 081/ 2001, cât şi în varianta sistem rutier suplu (2

variante) conform Normativului PD 177 din 2001, utilizând programul de calcul CALDEROM.

Cele două variante de sistem rutier suplu au fost comparate pe baza criteriului energetic,

rezultând optimă prima variantă aleasă. S-a ales, în final, varianta „sistem rutier rigid” ce se pretează

foarte bine în regiuni de munte, cu un trafic important .

Sistemul rutier ales este compus din:

- strat din beton de ciment BcR 4,5 de 22 cm grosime executat conform NE 014/2002;

- strat de nisip pilonat de 2 cm grosime;

- strat de fundaţie din piatra sparta de 15 cm grosime.

- strat de fundatie din balast de 30 cm grosime.

Pentru lucrările de drumuri s-a întocmit antemăsurătoarea sistemului rutier în varianta adoptată

(sistem rutier rigid). Pe baza antemăsurătorii s-a întocmit graficul de eşalonare calendaristică a

lucrărilor.17

Page 18: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Scurgerea apelor pluviale:

După cum s-a arătat şi la cap 2 situaţia existentă, drumul nu are asigurată în totalitate scurgerea

apelor. În acest sens se propune curăţarea şanţurilor şi a podeţelor existente. Pentru descărcarea

apelor din şanţuri:

- de la km 13+166.84, podeţ tubular Dn=1500 cu L=10 m

- de la km 14+190.75, podeţ tubular Dn=1500 cu L=10 m;

- de la km 14+712.70, podeţ tubular Dn=1500 cu L=10 m.

- de la km 15+027.92, podeţ tubular Dn=1500 cu L=10 m

Intocmit,

Student: Amarie Alexandru Octavian

Instrucţiuni proprii de securitate şi sanatate în munca

1. In vederea menţinerii securităţii şi sănătăţii pe şantier, lucrătorii independenţi trebuie :

a. să respecte, pe toată durata execuţiei lucrării, măsurile de securitate şi sănătate

b. să-şi desfăşoare activitatea conform cerinţelor de securitate şi sănătate stabilite pentru

şantierul respectiv ;

c. să participe la orice acţiune coordonată de prevenire a riscurilor de accidentare şi

îmbolnăvire profesională pe şantier;

d. să utilizeze echipamente de muncă ce îndeplinesc condiţiile de securitate şi sănătate ;

e. să aleagă şi să utilizeze echipamente individuale de protecţie conform riscurilor la care

sunt expuşi;

f. să respecte indicaţiile şi să îndeplinească instrucţiunile coordonatorilor în

materie de securitate şi sănătate.

Materialele, echipamentele şi , în general, orice element care, la o deplasare oarecare, poate afecta

securitatea şi sănătatea lucrătorilor, trebuie fixate într-un mod adecvat şi sigur.

2. Accesul pe orice suprafaţă de material care nu are o rezistentă suficientă nu este permis decât

dacă se folosesc echipamente sau mijloace corespunzătoare, astfel încât lucrul să se desfăşoare în

condiţii de siguranţă.

3. Căile şi ieşirile de urgentă trebuie să fie în permanentă libere şi să conducă în modul cel mai

direct posibil într-o zonă de securitate.

18

Page 19: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

4. în caz de pericol, toate posturile de lucru trebuie să poată fi evacuate rapid şi în condiţii de

securitate maximă pentru lucrători.

5. Căile şi ieşirile de urgentă trebuie semnalizate în conformitate cu prevederile din legislaţia

naţională. Panourile de semnalizare trebuie să fie realizate dintr-un material suficient de rezistent şi

să fie amplasate în locuri corespunzătoare.

6. Pentru a putea fi utilizate în orice moment, fără dificultate, căile şi ieşirile de urgentă, precum

şi căile de circulaţie şi uşile care au acces la acestea nu trebuie să fie blocate cu obiecte.

8. Căile şi ieşirile de urgentă care necesită iluminare trebuie prevăzute cu iluminare de

siguranţă, de intensitate suficientă în caz de pană de curent.

9. în funcţie de caracteristicile şantierului şi de dimensiunile şi destinaţia încăperilor, de

echipamentele prezente, de caracteristicile fizice şi chimice ale substanţelor sau materialelor

prezente, precum şi de numărul maxim de persoane care pot fi prezente, este necesar să fie prevăzute

un număr suficient de dispozitive corespunzătoare pentru stingerea incendiilor, precum şi, dacă este

cazul, un număr suficient de detectoare de incendiu şi de sisteme de alarmă.

10.Tinându-se seama de metodele de lucru folosite şi de cerinţele fizice impuse lucrătorilor,

trebuie luate măsuri pentru a asigura lucrătorilor aer proaspăt în cantitate suficientă. Dacă se foloseşte

o instalaţie de ventilaţie, aceasta trebuie menţinută în stare de funcţionare şi nu trebuie să expună

lucrătorii la curenţi de aer care le pot afecta sănătatea.

11. Lucrătorii nu trebuie să fie expuşi la niveluri de zgomot nocive sau unei influenţe

exterioare nocive, cum ar fi: gaze, vapori, praf.

12. Atunci când lucrătorii trebuie să pătrundă într-o zonă a cărei atmosferă este

susceptibilă să conţină o substanţă toxică sau nocivă, să aibă un conţinut insuficient de oxigen sau să

fie inflamabilă, atmosfera contaminată trebuie controlată şi trebuie luate măsuri corespunzătoare

pentru a preveni orice pericol.

13. Lucrătorul trebuie cel puţin să fie supravegheat în permanenţă din exterior şi trebuie

luate toate măsurile corespunzătoare pentru a i se putea acorda primul ajutor, efectiv şi imediat.

14.In timpul programului de lucru, temperatura trebuie să fie adecvată organismului uman,

ţinându-se seama de metodele de lucru folosite şi de solicitările fizice la care sunt supuşi lucrătorii.

15. Posturile de lucru, încăperile şi căile de circulaţie trebuie să dispună, în măsura în care este

posibil, de suficientă lumină naturală. Atunci când este necesar, trebuie utilizate surse de lumină

portabile, protejate contra şocurilor.

19

Page 20: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

16.Căile de circulaţie, inclusiv scările mobile, scările fixe, cheiurile şi rampele de încărcare,

trebuie să fie calculate, plasate şi amenajate, precum şi accesibile astfel încât să poată fi utilizate uşor,

în deplină securitate şi în conformitate cu destinaţia lor, iar lucrătorii aflaţi în vecinătatea acestor căi

de circulaţie să nu fie expuşi nici unui risc.

17.Dacă şantierul are zone de acces limitat, aceste zone trebuie să fie prevăzute cu dispozitive

care să evite pătrunderea lucrătorilor fără atribuţii de serviciu în zonele respective.

Trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru a se proteja lucrătorii abilitaţi să pătrundă în

zonele periculoase. Zonele periculoase trebuie semnalizate în mod vizibil. 18. Angajatorul trebuie să

se asigure că acordarea primului ajutor se poate face în orice moment. De asemenea, angajatorul

trebuie să asigure personal pregătit în acest scop.

19.Trebuie luate măsuri pentru a asigura evacuarea, pentru îngrijiri medicale, a lucrătorilor

accidentaţi sau victime ale unei îmbolnăviri neaşteptate.

20. Intrările şi perimetrul şantierului trebuie să fie semnalizate astfel încât să fie vizibile şi

identificabile în mod clar.

21 .Lucrătorii trebuie să fie protejaţi împotriva căderilor de obiecte, de fiecare dată când

aceasta este tehnic posibil, prin mijloace de protecţie colectivă.

22. Materialele şi echipamentele trebuie să fie amplasate sau depozitate astfel încât să se evite

răsturnarea ori căderea lor.

23.Toate instalaţiile de ridicat şi accesoriile acestora, inclusiv elementele componente şi

elementele de fixare, de ancorare şi de sprijin, trebuie să fie:

a. bine proiectate şi construite şi să aibă o rezistenţă suficientă pentru utilizarea căreia îi sunt

destinate ;

b. corect instalate şi utilizate ;

c. întreţinute în stare bună de funcţionare ;

d. verificate şi supuse încercărilor şi controalelor periodice, conform dispoziţiior legale în

vigoare ;

e. manevrate de către lucrători calificaţi care au pregătirea corespunzătoare.

24.Toate instalaţiile de ridicat şi toate accesoriile de ridicare trebuie să aibă marcată în mod

vizibil valoarea sarcinii maxime

. 25.Instalaţiile de ridicat, precum şi accesoriile lor nu pot fi utilizate în alte scopuri decât cele

pentru care sunt destinate.

20

Page 21: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

26.în cazul excavaţiilor, puţurilor, lucrărilor subterane sau tunelurilor, trebuie luate măsuri

corespunzătoare:

a. pentru a preveni riscurile de îngropare prin surparea terenului, cu ajutorul unor sprijine,

taluzuri sau altor mijloace corespunzătoare ;

b. pentru a preveni pericolele legate de căderea persoanelor, materialelor sau

obiectelor, de iruperea apei;c. pentru a asigura o ventilaţie suficientă tuturor posturilor de lucru, astfel

încât să se realizeze o atmosferă respirabilă care să nu fie periculoasă sau nocivă pentru sănătate ;

d. pentru a permite lucrătorilor de a se adăposti într-un loc sigur, în caz

de incendiu, irupere a apei sau cădere a materialelor;

27.înainte de începerea terasamenteior trebuie luate măsuri pentru a reduce la minimum

pericolele datorate cablurilor subterane şi altor sisteme de distribuţie.

28.Trebuie prevăzute căi sigure pentru a intra şi ieşi din zona de excavaţii.

29. Grămezile de pământ, materialele şi vehiculele în mişcare trebuie ţinute la o distanţă

suficientă faşă de excavaţii ; eventual, se vor construi bariere corespunzătoare

EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

ELEMENTE INTRODUCTIVE

Noţiunea de protecţie a mediului

Prin protecţie a mediului înconjurător se înţelege totalitatea acţiunilor ce se întreprind pentru

păstrarea echilibrului ecologic şi pentru conservarea, ameliorarea şi dezvoltarea calităţii

componentelor mediului înconjurător, în scopul asigurării calităţii vieţii în prezent şi în viitor.

Necesitatea protecţiei mediului înconjurător, decurgând din efectele negative recunoscute ca

datorându-se acţiunilor omului, a apărut în ţările dezvoltate economic încă din anii '60.

Cum însă "nimic nu se capătă pe degeaba", cu atât mai mult remedierea şi prevenirea

prejudiciilor aduse mediului înconjurător, a apărut problema responsabilităţii asupra suportării

cheltuielilor pentru acţiuni având acest scop.

Iniţial au fost sintetizate trei alternative:

- cheltuielile să treacă asupra consumatorului, prin sporirea costului produselor;

21

Page 22: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

- cheltuielile să fie plătite din subvenţii acordate de guverne, acestea fiind astfel suportate de

către contribuabilii la bugetul statului;

- cheltuielile să fie suportate din beneficii, de către cei care produc bunuri şi servicii dar şi

degradările mediului înconjurător.

în această problemă, încă din anul 1972, în cadrul OCDE, a fost adoptat principiul poluatorul

plăteşte, un vechi principiu al dreptului internaţional. O astfel de rezolvare a problemei.

Impacturi asupra mediului

Compararea evoluţiei cererii de energie primară pentru transporturi şi cea a resurselor

energetice fosile relevă necesitatea conceperii de mijloace de transport (preocupare deja existentă)

care să folosească pentru propulsie alte resurse energetice decât cele pe bază de petrol.

O comparaţie, pe baza unor date statistice americane (tab.), între diferitele moduri de transport

urban, unde are loc o concentrare a cererilor de deplasare şi a mijloacelor de transport, arată ponderea

mare a energiei necesare pentru obţinerea forţei de propulsie (de 76 ... 92% din total) şi eficienţa

energetică net diferită a diverselor moduri de transport. Astfel, pentru acelaşi consum de energie,

numărul de călători transportaţi în comun este de circa 3 ori mai mare în cazul transporturilor pe şine

faţă de transportul rutier, este de circa 2 ori mai mare pentru transportul rutier în comun faţă de

transportul individual, cu automobile.Tabelul Eficienţa energetică a diferitelor moduri de transport

urban.

Parametri de comparaţie Moduri de transport

Automobil Autobuz Metrou Cale ferată

1. Energie pentru

construcţia şi întreţinerea

vehiculelor şi a căilor de

transport, în MJ/vehkm

2,2 , 1,6 7,0 13,4

2. Energie pentru

propulsie, în MJ/vehkm

7,2 19,6 68,8 49,1

TOTAL 9,4 21,2 75,8 62,53. Ponderea energiei pentru

propulsie, în % din total

76,5 92,p 90,7 78,5

22

Page 23: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

4. Indice energetic

(automobil = 1)

1,0 2,26 8,06 6,64

5. Număr de călători

pentru consum egal de

energie

1,5 3,4 12,1 9,8

Impactul amplasării infrastructurilor. Ocuparea terenului

Ampriza căilor de transport terestre, în particular a căilor rutiere care au lungime mai mare,

echipamentele aferente, şantierele de producere a semifabricatelor, balastierele şi carierele pentru

exploatarea agregatelor naturale, etc, ocupă importante suprafeţe de teren, adeseori în detrimentul

suprafeţelor agricole, a pădurilor, a zonelor verzi în oraşe.

Numai pentru ampriza căilor de transport publice, constând din circa 73000 km drumuri şi

autostrăzi, circa 22000 km străzi şi circa 12000 km căi ferate, este ocupată o suprafaţă de circa 110.000

ha, reprezentând circa 0,5% din suprafaţa ţării.

Perturbarea condiţiilor existente

Condiţiile existente de echilibru a terenurilor şi apelor sunt afectate în mod direct şi/sau ,în mod

indirect.

Efectele negative directe decurg din executarea lucrărilor de terasamente (îndepărtarea stratului de

pământ vegetal, deplasarea maselor de pământ), din modificarea cursurilor de apă, din executarea

lucrărilor de drenare a apelor subterane.

Efectele negative indirecte (secundare) constau în: intensificarea eroziunii; modificarea

permeabilităţii terenului; coborârea nivelului pânzei de apă subterană; favorizarea lunecărilor de teren;

modificarea climatului local, de exemplu, modificarea regimului vânturilor, ca urmare a defrişărilor de

pădure şi a apariţiei unor rambleuri înalte; apariţia vibraţiilor cu frecvenţa de 1 ...2 Hz în apropierea

podurilor mari.

Ca efect indirect (indus) perturbarea condiţiilor existente se poate referi şi la extinderea sau

crearea de zone urbane şi de activităţi industriale sau turistice, precum şi la mutarea cartierelor, la

schimbarea cadrului de viaţă al populaţiei, la schimbarea mediilor naturale şi a peisajelor.

23

Page 24: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Perturbarea echilibrului ecologic

Acest aspect al impactului este prezent mai ales în cazul zonelor impădurite şi în cazul

construcţiei podurilor şi viaductelor.

Ca urmare a fragmentării biotopurilor prin amplasarea infrastructurilor liniare, mai ales a celor

cu circulaţie intensă, se întrerup deplasările vitale ale diferitelor specii faunistice, creşte numărul

coliziunilor între faună şi mijloacele de transport, se modifică biotopul prin apariţia luminii mai

intense, a zgomotului, a iluminării intermitente în timpul nopţii. Toate acestea pot conduce la

micşorarea numărului sau chiar la eradicarea unor specii.

Pe durata construcţiei podurilor pot fi afectate biotopurile acvatice, în principal ale peştilor în

perioada de depunere a icrelor, iar pe durata exploatării, ca urmare modificării albiei şi creşterii

vitezei de scurgere a apei, pot de asemenea, să fie afectate biotopurile acvatice.

Schimbarea peisajului

Valoare estetică necuantificabilă, peisajul este o realitate fizică. El poate fi înţeles din punct de

vedere economic, istoric, cultural, chiar afectiv sau simbolic. Poate avea valoare de ' patrimoniu şi

este suportul activităţilor turistice. Peisajul poate fi afectat în sens negativ ca urmare a

amplasării.'infrastructurilor liniare, care pot să constituie elemente noi, străine în mediul geografic

natural. Fiind apreciat în mod diferit de localnici (riverani, agricultori), de utilizatori (turişti) sau de

naturalişti, peisajul este o problemă dificilă de rezolvat, deoarece sunt necesare suprafeţe de teren mai

mari pentru infrastructuri şi dotările acestora, resurse financiare mai mari, dar şi pricepere şi

preocupare încă de la primele faze ale promovării proiectului.

Impactul şantierelor

Şantierele de construcţii pot genera o multitudine de impacte asupra mediului, implicând factori

naturali şi antropici. Dintre acestea, se menţionează:

- ocuparea şi divizarea temporară a unor suprafeţe de teren, inclusiv a celor costituind proprietate

privată;

- poluarea chimică şi energetică, prin zgomote şi vibraţii;

- perturbarea vieţii riveranilor, a comunicaţiilor şi a activităţilor economice;

- perturbarea faunei şi florei;

- degradarea de terenuri prin amplasarea gropilor de împrumut şi/sau a depozitelor provizorii

sau definitive;

24

Page 25: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

- degradarea drumurilor existente prin preluarea transporturilor generate de şantier.

Impactul săpăturilor şi umpluturilor

Asemănătoare practic unor eroziuni rapide, în cazul executării săpăturilor pentru

debleuri (care au caracter permanent) sau pentru gropi de împrumut, în funcţie de adâncimea

acestora şi de nivelul pânzelor de apă subterană se poate ajunge la următoarele efecte

negative:

- distrugerea stratului de pământ care acoperă şi protejează pânza subterană şi ca urmare,

afectarea cantitativă şi calitativă a prelevării de apă pentru consum;

- antrenarea de materii în suspensie (MIS) care provoacă turbiditatea apei subterane şi posibil

colmatarea stratului rămas;

- intercepţia pânzelor subterane, urmată de inundarea frontului de lucru şi posibil de uscarea

zonelor umede (ecologic foarte importante) şi de scăderea nivelului apelor de suprafaţă cu destinaţie

recreativă (pescuit, înnot).

Rambleurile (umpluturi cu caracter permanent) şi depozitele (de pământ, de materiale de

construcţii), asemănătoare unor sedimentări (depuneri) rapide, în funcţie de mărimea lor, pot fi însoţite

de următoarele efecte negative:

- perturbarea scurgerii apelor din precipitaţii, cu antrenarea de materii în suspensie şi creşterea

turbidităţii apei. afectând biocenoze terestre;

- perturbarea pânzelor de apă freatică prin apariţia de zone hidromorfe, unde nivelul pânzei

freatice se ridică datorită diminuării permeabilităţii stratului acvifer prin îndesarea sub greutatea

depozitului. Se degradează astfel terenuri şi culturi agricole fie prin exces de apă (în amontele direcţiei

de curgere a apei subterane), fie prin uscare (în aval).

Impactul instalaţiilor de preparare a semifabricatelor pentru straturi rutiere

în mod curent semifabricatele pentru straturi rutiere sunt: mixturi asfaltice, betoane de ciment,

materiale stabilizate cu lianţi hidraulici şi puzzolanici.

Impactul instalaţiilor de preparare a acestor semifabricate constă în poluarea chimică şi

energetică (cu zgomote şi vibraţii).

25

Page 26: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Instalaţii de preparare a mixturilor asfaltice

Staţiile de asfalt, preponderent fixe, care produc mixturi asfaltice după metoda la cald, sunt

însoţite de depozite şi de utilaje şi mijloace de transport, constituind surse de poluare a solului, a apei

şi a atmosferei, precum şi surse de afectare a condiţiilor de viaţă ale riveranilor.

a. Impactul asupra solului constă în ocuparea de suprafeţe de teren, necesare pentru

amplasarea utilajelor, a depozitelor de materiale de construcţie şi se combustibili, a căilor de transport

şi circulaţie, a clădirilor tehnice şi sociale.

In mod obişnuit, suprafeţele pentru utilaje şi căi de transport sunt murdărite cu unsori, uleiuri şi

combustibili, care pot pătrunde direct în sol sau sunt antrenate de apele din precipitaţii.

In cazul autostrăzilor, în acest scop se realizează, ca dotări cu caracter permanent, construcţii de

bazine filtrante şi bazine de decantare-dezuleiere din beton, în care se colectează apele de scurgere şi

se separă componentele poluante.

Pentru integrarea mai bine în peisaj construcţia a astfel de lucrări a evoluat, bazinele de

decantare asigurând şi creşterea vegetaţiei.

Astfel de bazine de decantare rezolvă problema poluării cronice şi permit izolarea totală în cazul

poluării accidentale. în acest scop se realizează impermeabilizarea terenului natural cu un strat de

geotextil bitumat, care se acoperă cu un strat de pământ vegetal permiţând astfel dezvoltarea unei

vegetaţii specifice. La capătul din amonte al bazinului se amenajează un puţ pentru reţinerea corpului

plutitoare, iar la capătul aval, un puţ pentru reţinerea poluanţilor graşi (unsori, uleiuri).

Pentru recuperarea în cât mai mare proporţie a substanţelor rezultate din poluarea accidentală

există posibilitatea obturării ambelor capete ale bazinului de decantare.

în cazul vecinătăţii autostrăzii cu o apă naturală, reprezentând o sursă de apă potabilă, se recurge

la construcţia platformei astfel încât substanţa poluantă deversată în mediu să nu poată părăsi

platforma decât în puncte precis stabilite, unde este asigurată recuperarea poluantului.

PROTECŢIA FAŢĂ DE ZGOMOTUL DIN CIRCULAŢIA VEHICULELOR

Pentru protecţia faţă de zgomotul produs de circulaţia vehiculelor intervenţiile posibile se

grupează în:

- intervenţii la sursă, pornind de la ideea că dacă zgomotul nu se produce nici nu se propagă;

26

Page 27: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

- intervenţii în propagarea zgomotului, dispuse între sursă şi receptor.

Intervenţii la sursă

Intervenţii la vehicule. Este vizată conceperea vehiculelor mai silenţioase în ceea ce priveşte

zgomotul grupului pulsator (motor, evacuare) şi zgomotul aerodinamic.

Un loc important în diminuarea zgomotului produs are şi întreţinerea vehiculelor, în primul rând

a sistemului de evacuare a gazelor arse.

Intervenţii asupra zgomotului de rulare

Pneuri. Folosirea pneurilor silenţioase, nou create (anul 1990), asigură o diminuare a zgomotului de

rulare de10dB(A);

Cale de rulare. O cale de rulare mai puţin zgomotoasă se obţine intervenind asupra:

- planeităţii (netezimii) şi stării de degradare a suprafeţei de rulare;

- tipului de îmbrăcăminte rutieră adoptat: îmbrăcăminte asfaltică şi nu din beton de ciment,

beton de ciment şi nu pavaj.

Un nou tip de îmbrăcăminte rutieră, larg studiat şi chiar controversat, are stratul de rulare

realizat din anrobate drenante, caracterizate prin volum mare de goluri (peste 20%) cu o pondere

importantă a golurilor comunicante, pe toată grosimea stratului.

Dacă golurile comunicante sunt filiforme şi cu un traseu cât mai întortocheat anrobatele

drenante sunt şi fonoabsorbante. Această proprietate se explică prin permeabilitatea la aer a

betonului drenant şi prin rezistenţa pe care o întâmpină aerul (antrenat de undele acustice generate de

sursele de zgomot ale vehiculelor) la pătrunderea prin golurile comunicante, filiforme şi

întortocheate, având ca rezultat transformarea energiei acustice în energie calorică (efectul Joule),

deci fenomenul de absorbţie acustică.

Anrobatele drenante şi fonoabsorbante au o alcătuire specifică, diferită de cea a anrobatelor

poroase clasice: granulozitatea, este în general, cuprinsă în intervalul 0.10 mm, cu discontinuitate în

intervalul 2.6 mm şi cu un schelet puternic din restul peste 6 mm, reprezentând peste 80% din masa

mixturii.

Scheletul este alcătuit din cribluri de formă poliedrică corectă, provenind din rocă dură,

rezistentă la uzură şi la şlefuire şi cu microtextură rugoasă.

Rezultate foarte bune se obţin prin folosirea criblurii din zgură de fumai cristalizată.

27

Page 28: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Tipul liantului (bitum pur 60/70; bitum modificat cu polimeri; bitum pur cu adaos de fibre;

bitum-cauciuc), în funcţie de care se stabileşte şi dozajul, se adoptă astfel încât să se asigure o

grosime cât mai mare a peliculei de bitum ce anrobează granulele scheletului, fără a exista

fenomenul de "scurgere".

Permeabilitatea la apă a straturilor de rulare din anrobate drenante fonoabsorbante se

caracterizează prin valori ale coeficientului de filtraţie de 0,4...0,2 cm/s şi chiar mai mari, ceea ce

asigură suprimarea filmului de apă superficială şi în cazul precipitaţiilor puternice.

Drenarea rapidă a apei, pe verticală şi pe orizontală, şi evacuarea în direcţia pantei transversale

şi chiar longitudinale, împiedică proiectarea stropilor de apă, în special în spatele vehiculelor grele şi

ameliorează vizibilitatea, factor important pentru confortul şi siguranţa circulaţiei. De asemenea,

suprimarea filmului de apă superficială diminuează reberberaţia luminii farurilor, împiedicând

orbirea şi oboseala excesivă a conducătorilor vehiculelor.

Din punct de vedere al zgomotului de rulare, straturile de rulare drenante-fonoabsorbante sunt

cele mai silenţioase, această caracteristică explicându-se prin:

- nivelul mai redus al zgomotului generat de contactul pneu-suprafaţă de rulare poroasă;

absorbţia acustică a zgomotului de rulare, atenuarea depinzând de proporţia şi forma golurilor

comunicate specifice; diminuarea reflexiei multiple a undelor acustice, zgomotul emis nefiind

multiplicat; absenţa amplificării zgomotului de rulare, specifică suprafeţelor de rulare impermeabile,

ude.

Diminuarea nivelului zgomotului echivalent (Le,*) în medie cu 3 dB(A) prin folosirea acestui tip

de straturi de rulare în locul straturilor din beton asfaltic clasic, echivalează cu reducerea la jumătate a

intensităţii circulaţiei, ceea ce nu este de neglijat, mai ales în localităţile urbane, unde numărul

persoanelor ce pot fi afectate de zgomot este mai mare.

- rugozităţii HS, pentru care în cazul îmbrăcăminţilor clasice, valoarea optimă acustică este de

0,6...0,8 mm.

Transportul pe şine. La transportul pe şine (cale ferată sau tramvai) diminuarea emisiei de

zgomot se poate realiza prin: menţinerea şinelor cu grad de uzură redus; folosirea şinelor fără joante;

folosirea garniturilor de cauciuc între talpa şinei şi traverse; folosirea traverselor de lemn, care sunt

mai silenţioase; menţinerea căii în stare corespunzătoare: fără deformaţii; fără deplasări.

28

Page 29: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Intervenţii în organizarea traficului

Sporirea eficacităţii acestor intervenţii implică delimitarea prealabilă a obiectivelor şi zonelor

sensibile la zgomot.

- interzicerea claxonatului;

- limitarea vitezei de circulaţiei a vehiculelor;

- limitarea sarcinii vehiculelor prin devierea traficului de vehicule grele, acţiune favorabilă şi

pentru protecţia faţă de noxele chimice;

- interzicerea circulaţiei între anumite ore;

- asigurarea fluenţei circulaţiei, prin adoptarea "undei verzi" şi a sensurilor unice;

- evitarea rampelor mari şi lungi.

INTERVENŢII IN PROPAGAREA ZGOMOTULUI

Se diferenţiază următoarele categorii de intervenţii în progamarea zgomotului: la realizarea

noilor căi de transport şi sistematizarea localităţilor şi la ameliorarea situaţiilor existente.

Intervenţii la realizarea noilor căi de transport

Amplasarea căilor de transport în raport cu zonele funcţionale sensibile la zgomot (locuinţe,

spitale, şcoli, spaţii de recreere şi odihnă, etc) se va face ţinând seama şi de direcţia vânturilor

dominante: calea de transport se va amplasa în direcţia opusă direcţiei vânturilor dominante, deoarece

vântul "transportă" ("poartă") undele acustice.

29

Page 30: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Distanţa între zona sensibilă la zgomot şi calea de transport, trebuie să fie cât mai mare, şi

eventual să permită interpunerea unei perdele de protecţie din arbori şi arbuşti specifici, cu lăţimea

de cel puţin 30 de metri.

In cazul unor spaţii mai înguste se poate recurge la interpunerea unui val din pământ, care

prin acoperirea cu o vegetaţie adecvată ameliorează peisajul pentru riverani şi micşorează

suprafaţa de teren eventual expropriată de la aceştia. (Fig).

riveran-« o »-cale de transport

Fig. Val de pământ pentru protecţia faţă de zgomot

Tipul profilului transversal. Profilului transversal al căii de transport trebuie să fie astfel

încât, zgomotul să se propage cât mai puţin.

In ordine descrescătoare a atenuării zgomotului se pot adopta:

a)profil transversal acoperit sau subteran, când atenuarea zgomotului este practic totală;

b)profil transversal de debleu, atenuarea fiind cu atât mai puternică cu cât debleul este mai

adânc.

Sporirea eficacităţii acustice, se obţine astfel:

- la profilurile de debleu obişnuite, cu taluzuri având înclinarea 1/2... 1/1,5 , se execută

rotunjirea crestei taluzului şi se plantează gazon şi arbuşti, care au funcţie fonoabsorbantă şi

fonoizolatoare şi concomitent reţin poluanţii chimici sub formă de particule;

- în cazul spaţiilor disponibile limitate, se recomandă executarea profilurilor de debleu având

taluzuri (pereţi) înclinaţi cu 20° faţă de verticală, această înclinare având efect favorabil în reflexia

undelor acustice.

c)profil transversal de rambleu, transformat cu profil transversal de debleu mic, artificial,

conform Fig.lV.3, avându-se în vedere şi problema înzăpezirii.

30

Page 31: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

îmbrăcăminte fonoabsorbanta l-3...5dB)

Fig. Profil transversal de debleu artificial Pentru crearea debleului se folosesc bariere

longitudinale din elemente prefabricate de beton, fonoabsorbante, cu înălţimea de 1,0 m,

conform Fig.lV.4.

Fig Element prefabricat din beton fonoabsorbant

31

Page 32: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Din punctul de vedere al domeniului construcţii, se consideră necesară inventarierea şi pe

această bază, implementarea tehnologiilor corespunzătoare pentru recuperarea, valorificarea şi

reciclarea următoarelor deşeuri:

- zguri siderurgice, provenind din industria fontei şi oţelului;

- cenuşi şi zguri din industria termoenergetică pe cărbune;

- fosfoghips din industria chimică;

- deşeuri de materiale plastice, componente ale gunoiului orăşenesc;

- anvelope auto uzate, etc.

POSIBILITĂŢI DE RECICLARE A DEŞEURILOR ÎN CONSTRUCŢII

Eficienţa reciclării

Caracteristicile deşeurilor mai sus menţionate şi anume, cantităţile disponibile, de acelaşi

ordin de mărime cu cel al cantităţilor de materiale cerute şi proprietăţile fizico-chimice şi

mecanice, conduc la concluzia că domeniul construcţii este principalul, dacă nu practic singurul, în

care ele pot fi reciclate.

Această concluzie poate fi susţinută şi prin aceea că ramura construcţii, datorită cantităţilor

foarte mari de materii prime şi materiale folosite, constituie un factor de impact asupra mediului.

Utilizarea deşeurilor şi produselor auxiliare poate diminua impactul producţiei de construcţii

prin:

- micşorarea necesarului de materiale pietroase extrase din litosferă, mai ales că resursele se

află în continuă scădere ca urmare a amenajărilor hidrotehnice;

- micşorarea producţiei carierelor de materii prime şi a fabricilor de elaborare a

materialelor de construcţii (de exemplu, pentru ciment), precum şi micşorarea poluării

datorată tehnologiilor respective;

- micşorarea consumului de energie şi de materiale cu conţinut energetic ridicat (de

exemplu, ciment, bitum, etc.) prin folosirea adecvată a proprietăţilor diverselor deşeuri şi produse

auxiliare;

- limitarea volumului haldelor de deşeuri, care ocupă importante suprafeţe de teren,

deranjează echilibre naturale (de exemplu echilibrul apelor subterane), constituie surse

permanente de poluare chimică a aerului, apei, solului, degradează peisajul;

Sectorul de construcţie şi întreţinere a căilor rutiere -drumuri, străzi, autostrăzi, etc - este

mai ales indicat pentru reciclarea deşeurilor şi produselor auxiliare deoarece:

32

Page 33: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

- are nevoie de cantităţi mari de materiale, sub formă de agregate minerale şi lianţi (de

ordinul a 1500 ... 8000 m3 de materiale pietroase pentru 1 km de drum);

- este în continuă căutare de materiale cât mai ieftine (costuri cumulate, de producţie şi de

transport);

- problema garanţiei şi responsabilităţii pentru lucrările executate se pune în alţi termeni decât la

construcţia de poduri şi căi ferate, astfel încât abordarea tehnologiilor de valorificare şi reciclare a

deşeurilor înseamnă mai curând un act de responsabilitate civică decât de curaj.

Posibilităţi de reciclare

Soluţiile tehnice de aplicat pentru construcţia şi întreţinerea drumurilor sunt diverse şi

cuprinzătoare, referindu-se atât la construcţia rambleurilor cât şi la construcţia straturilor rutiere.

Construcţia rambleurilor

Este prima soluţie la care trebuie gândit în cazul apropierii geografice a amplasamentelor

rambleurilor de construit şi a surselor de deşeuri, din această utilizare decurgând următoarele

avantaje:

- consumarea deşeurilor în stare practic brută, aşa cum ele sunt evacuate din zona

procesului tehnologic principal. Folosirea în rambleuri a produselor auxiliare impune efectuarea

unor calcule de eficienţă, care să considere valoarea lor comercială şi cheltuielile de transport;

- consumarea unor cantităţi mari (de ordinul a 30000 m3) printr-o reciclare puţin laborioasă;

- evitarea degradării solului prin practicarea gropilor de împrumut, necesare pentru

asigurarea materialului de umplutură, mai ales în cazul proiectării liniei roşii în favoarea

rambleului (rambleurile prezintă importante avantaje pe durata exploatării căilor de comunicaţie);

- evitarea degradării solului prin depozitarea pământului rezultat din debleuri, de calitate

necorespunzătoare pentru construcţia rambleurilor, dar utilizabil după ameliorarea prin amestecare

cu diferite proporţii de deşeuri (de exemplu, amestecarea pământurilor prea umede cu cenuşă

uscată de termocentrală).

Dezavantajele ce decurg din adoptarea acestei soluţii sunt:

- necesitatea luării de măsuri pentru încadrarea rambleurilor în peisaj (de exemplu,

acoperirea taluzurilor cu pământ natural care să permită fixarea vegetaţiei);

- necesitatea aşezării pe un pat având rol filtrant, drenant şi anticapilar (după caz), pentru

asigurarea stabilităţii rambleului;

33

Page 34: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

- necesitatea luării de măsuri împotriva poluării apelor de suprafaţă şi a celor freatice, ca

urmare a fenomenelor de spălare a rambleurilor;

- adoptarea distanţelor reduse pentru transportul deşeurilor, datorită costului ridicat al

transportului. Din acest motiv, soluţia construcţiei rambleurilor din deşeuri este

considerată "locală", eficient aplicabilă doar pe distanţe suficient de scurte în jurul sursei de

deşeuri. Problema devine mai puţin severă dacă se consideră şi cheltuielile pentru

achiziţionarea terenului şi cele pentru reconstrucţie la terminarea lucrărilor.

Construcţia straturilor rutiere

In funcţie de aspectul fizico-petrografic, de proprietăţile chimico-mineralogice şi de

tehnologiile pentru valorificare şi reciclare, deşeurile şi produsele auxiliare pot fi utilizate în

alcătuirea straturilor rutiere cu rol de agregat mineral (artificial) şi cu rol de liant.

Agregatele minerale din deşeuri sau produse auxiliare pot să înlocuiască agregatele naturale în

totalitate sau parţial atunci când se urmăreşte numai ameliorarea caracteristicilor lor geotehnice

(granulozitate, unghi de frecare internă) sau a compoziţiei mineralogice.

După unele criterii, agregatele minerale artificiale au caracteristici superioare celor ale

agregatelor naturale, primele putând fi uneori considerate şi agregate cu proprietăţi liante sau

adaosuri minerale active.

Rolul de liant în materialele compozite (betoane, materiale stabilizate), se bazează pe

proprietăţile puzzolanice şi/sau hidraulice ale unor deşeuri sau produse auxiliare (de exemplu,

cenuşile de termocentrale, zgura granulată de furnal) şi pe proprietatea de activator chimic al altora

(de exemplu, fosfoghipsul, varul hidratat rezultat de la fabricarea acetilenei).

Lianţii pe bază de deşeuri sau produse auxiliare sunt de două tipuri, ambele permiţând

micşorarea cantităţii de energie înglobată în materialele compozite:

- lianţi de tip ciment, care implică măcinarea sub formă de pulbere a materialelor

constituiente;

- lianţi de tip brut, în care deşeul sau produsul auxiliar se foloseşte cu granulaţia rezultată

din fabricaţie (din procesul tehnologic de valorificare a deşeului şi de transformare în produs

auxiliar).

Dozajul liantului brut în materialele stabilizate fiind de 15 ... 30%, acesta poate avea rol de

adaos granulometric, îmbunătăţind compactabilitatea amestecului.

Utilizarea deşeurilor sau produselor auxiliare în straturi rutiere prezintă următoarele

avantaje:

34

Page 35: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

- micşorarea consumului de energie (carburanţi) prin micşorarea distanţei de transport,

ca urmare a sporirii numărului de surse de materiale de construcţii (la numărul surselor de

materiale clasice se adaugă şi cele pe bază de deşeuri);

- folosirea agregatelor naturale locale de calitate necorespunzătoare, inutilizabile fără

ameliorarea ce se poate obţine prin adaos de deşeuri sau produse auxiliare (de exemplu, nisip sau

pietriş uniform, a căror granulozitate se ameliorează prin adaos de zgură granulată de furnal);

- micşorarea consumului de agregate naturale şi a cheltuielilor de transport aferente, prin

înlocuirea straturilor granulare cu straturi stabilizate, care având portantă superioară pot avea

grosime mai mică;

- realizarea de straturi rutiere cu capacitate de izolare termică superioară, care asigură o

protecţie mai bună pământului de fundaţie faţă de acţiunea îngheţului (de exemplu, straturile cu

zgură de furnal au coeficienţi de conductivitate termică de valoare mai redusă, respectiv

coeficienţi de transmitere a căldurii STAS 1709/2-90, cu valori mai mari);

- înlocuirea totală sau parţială a materialelor cu conţinut energetic ridicat (de exemplu,

cimentul portlant), acestea putând fi dirijate spre construcţiile în care nu pot fi înlocuite (de

exemplu, construcţii de poduri, de clădiri).

Avantajele menţionate se pot obţine prin interes şi eforturi concertate, ale producătorului şi

ale utilizatorului de deşeuri şi/sau produse auxiliare.

Producătorul trebuie să accepte să recupereze şi să depoziteze deşeurile astfel încât acestea

să fie cât mai uşor valorificabile, răspunzând cât mai bine cerinţelor utilizatorului.

Rezultă că aceste cerinţe trebuie precizate de către utilizator, care la rându-i trebuie să ţină

seama de cerinţele producţiei principale.

La precizarea cerinţelor sectorului de drumuri au roluri importante:

- administraţiile de drumuri, care trebuie să urmărească şi să faciliteze

normalizarea/standardizarea materialelor şi tehnologiilor privind deşeuri şi/sau produse auxiliare,

pe baza unor experimentări la scară naturală, atent organizate şi interpretate;

- antreprizele şi şantierele de construcţii de drumuri, care trebuie să perfecteze şi să

perfecţioneze tehnologiile folosind deşeuri şi/sau produse auxiliare, chiar cu preţul unor modificări

ale modului de lucru tradiţional, respectiv al unor micşorări temporare ale productivităţii.

35

Page 36: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

36

Page 37: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

ELEMENTE DE PROIECTARE

Traficul de perspectiva se calculeaza in functie de traficul recenzat pe drumul

existent in anul 2005.

Nr.

crt.

Grupa de vehicole MZA 2005

nK 2005

1 Autocamioane si

derivate cu 2 osii

27

2 Autocamioane si

derivate cu 3-4 osii

23

3 Autovehicole articulate 9

4 Autobuze 15

5 Vehicole speciale 7

6 Trenuri rutiere 4

Clasa tehnica a drumului : IV

Tip climateric: III

Regim hidrologic : 2 b

Pamantul din patul drumului este argila (pamant tip P2)

Dimensionarea modernizarii sistemului rutier se va face cu dala din

beton de ciment;

Viteza de proiectare Vp = 40 km/h

Determinarea caracteristicilor geometrice ale traseului

La determinarea elementelor geometrice ale traseului se aplica prescriptiile de

proiectare din STAS 863 – 85 intitulat “ Elementele geometrice ale traseelor”.

Proiectarea complexa in plan orizontal si vertical se face astfel incat sa rezulte un

ansamblu ce sa confere participantilor la traficul rutier, siguranta si confort prin adoptarea

de curbe cu raze cat mai mari si aliniamente scurte, ansamblu care sa fie realizat cu

37

Page 38: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

volume mici de terasamente, consolidari reduse, eficienta economica ridicata si consumuri

de energie reduse.

Introducerea clotoidelor se face atunci cand razele de racordare ale aliniamentelor

sunt cuprinse intre Rmin si Rrec la racordarile cu arc central.

Elemente geometrice ale curbelor

Curba nr. 1 - racordare cu arc de cerc

R3 = 350,00m

Vp = 40 km/h

U3 = 188g43`

Curba nr. 2 – frantura

U2 = 198g04`

Curba nr. 3 – racordare cu arc de cerc

38

Page 39: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Curba nr. 4 – racordare cu arc de cerc

Curba nr. 5 – racordare cu arc de cerc

R5=390 m

U5=193g38

Curba nr. 6 – racordare cu arc de cerc

R6=2000,00m

U6=197.62

39

Page 40: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Curba nr. 7 – racordare cu arc de cerc

Curba nr. 8 – racordare cu arc de cerc

Curba nr. 9 – racordare cu arc de cerc

40

Page 41: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Curba nr. 10 – racordare cu arc de cerc

Curba nr. 11 – racordare cu arc de cerc

Curba nr. 12 – racordare cu arc de cerc

41

Page 42: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Curba nr. 13 – racordare cu arc de cerc

Curba nr. 14 – racordare cu arc de cerc

Curba nr. 15 – racordare cu arc de cerc

42

Page 43: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Curba nr. 16 – racordare cu arc de clotoida

v

(km/h)

U

(grad)

R

(m)

L

(m)

∆R

(m)

X

(m)

Y

(m)

X`

(m)

Y`

(m)

α

(grad)

i

%

e

(m)

40 104.24 95 45 0.89 44.75 3.55 22.46 0.45 15.1197 5.5 0.45

Curba nr. 17 – racordare cu arc de cerc

43

Page 44: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Curba nr. 18 – racordare cu arc de cerc

Curba nr. 19 – racordare cu arc de cerc

44

Page 45: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Curba nr. 20 – racordare cu arc de cerc

Curba nr. 21 – racordare cu arc de cerc

45

Page 46: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Calculul aliniamentelor

Al1 = = 305.81 m

Al2 = =206.43m

Al3 = – T3 = 90.64 m

Al4 = – T3 –T4 = 127.09 m

Al5 = – T4 –T5 = 72.55 m

Al6 = – T5 –T6=72.82 m

Al7 = – T6 –T7 = 23.86 m

46

Page 47: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Al8 = – T7 –T8 = 14.98 m

Al9 = – T8 –T9 = 18.17m

Al10 = – T9 –T10 = 57.91 m

Al11 = – T10 –T11 = 60.17 m

Al12 = – T11 –T12 = 24.48 m

Al13 = – T12 –T13 = 1.75 m

Al14 = – T13 –T14 = 205.43 m

Al15 = – T14 –T15 = 7.82 m

Al16 = – T15 –Ttot,16 = 39.26 m

Al17 = – Ttot,16 –T17 = 17.85 m

Al18 = – T18 –T17 = 28.79 m

Al19 = – T18 –T19 = 19.51 m

Al20 = – T20 - T19 = 0.98 m

Al21 = – T21 - T20 = 4.59 m

Al22 = – T21 = 29.03 m

Lungimea totala a traseului

Ltot = (ΣAL1+ΣCi) = (AL1 + AL2 + AL3............. AL24) + (C1 + C2 + C3 + ....... C13) = 2822 m

A=P1→ Km 12 + 591.00 m

L = 2+822.00 m

B=P27→ Km 15 + 413.00 m

47

Page 48: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

KILOMETRAREA GENERALA A TRASEULUI

Punctul Lungimea Pozitia in Km a pichetului

A - Km 12+591,00

AL1 305.81 305.81

Ti1 - 12+896.81

C1/2 31.81 31.81

B1 - 12+928.62

C1/2 31.80 31.80

Te1 - 12+960.42

AL2 206.43 206.43

V2 - 13+166.84

AL3 90.64 90.64

Ti3 - 13+257.48

C3/2 32.49 32.49

B3 - 13+289.97

C3/2 32.48 32.48

Te3 - 13+322.45

AL4 127.09 127.09

Ti4 - 13+449.54

C4/2 45.52 45.52

B4 - 13+495.06

C4/2 45.52 45.52

Te4 - 13+540.58

AL5 72.55 72.55

Ti5 - 13+613.13

C5/2 20.28 20.28

B5 - 13+633.41

C5/2 20.27 20.27

Te5 - 13+653.68

AL6 72.82 72.82

Ti6 - 13+726.50

C6/2 37.40 37.40

B6 - 13+763.90

C6/2 37.39 37.39

48

Page 49: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Te6 - 13+801.29

AL7 23.86 23.86

Ti7 - 13+825.15

C7/2 30.25 30.25

B7 - 13+855.40

C7/2 30.25 30.25

Te7 - 13+885.65

AL8 14.98 14.98

Ti8 - 13+900.63

C8/2 29.33 29.33

B8 - 13+929.33

C8/2 29.32 29.32

Te8 - 13+959.28

AL9 18.17 18.17

Ti9 - 13+977.45

C9/2 29.51 29.51

B9 - 14+006.97

C9/2 29.51 29.51

Te9 - 14+036.48

AL10 57.91 57.91

Ti10 - 14+094.39

C10/2 21.50 21.50

B10 - 14+115.89

C10/2 21.50 21.50

Te10 - 14+137.39

AL11 60.17 60.17

Ti11 - 14+197.56

C11/2 20.49 20.49

B11 - 14+218.05

C11/2 20.49 20.49

Te11 - 14+238.54

AL12 24.48 24.48

Ti12 - 14+263.02

C12/2 43.15 43.15

B12 - 14+306.17

49

Page 50: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

C12/2 43.15 43.15

Te12 - 14+349.32

AL13 1.75 1.75

Ti13 - 14+351.07

C13/2 22.67 22.67

B13 - 14+373.74

C13/2 22.66 22.66

Te13 - 14+396.40

AL14 205.43 205.43

Ti14 - 14+601.83

C14/2 31.30 31.30

B14 - 14+633.13

C14/2 31.29 31.29

Te14 - 14+664.42

AL15 7.82 7.82

Ti15 - 14+672.25

C15/2 40.45 40.45

B15 - 14+712.70

C15/2 40.45 40.45

Te15 - 14+753.15

AL16 39.26 39.26

Oi16 - 14+792.41

L16 45.00 45.00

Si16 - 14+837.41

C16/2 48.95 48.95

B16 - 14+886.36

C16/2 48.95 48.95

Se16 - 14+935.31

L16 45.00 45.00

Oe16 - 14+980.31

AL17 17.85 17.85

Ti17 - 14+998.16

C17/2 30.03 30.03

B17 - 15+027.92

C17/2 30.03 30.03

50

Page 51: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Te17 - 15+058.22

AL18 28.79 28.79

Ti18 - 15+087.01

C18/2 30.77 30.77

B18 - 15+117.78

C18/2 30.77 30.77

Te18 - 15+148.55

AL19 19.51 19.51

Ti19 - 15+168.06

C19/2 34.19 34.19

B19 - 15+202.25

C19/2 34.19 34.19

Te19 - 15+236.44

AL20 0.98 0.98

Ti20 - 15+237.42

C20/2 50.26 50.26

B20 - 15+287.68

C20/2 50.25 50.25

Te20 - 15+337.92

AL21 4.59 4.59

Ti21 - 15+342.51

C21/2 20.73 20.73

B21 - 15+363.24

C21/2 20.73 20.73

Te21 - 15+383.97

AL22 29.03 29.03

P27 - 15+413

KILOMETRAREA GENERALA A TRASEULUI

Punctul

Distante intre

picheti Pozitia in Km a pichetului Cota

51

Page 52: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

A=P1 - Km 12+591,00 643.91

  9.00    

126 - Km 12+600,00 644.19

50.00

P2 - Km 12.650.00 645.752

50.00

127 - Km 12+700.00 647.22

50.00

P3 - Km 12+750.00 648.956

50.00

128 - Km 12+800.00 650.482

50.00

P4 - Km 12+850.00 651.896

46.81

Ti1 - Km 12+896.91 652.756

3.190

129 - Km 12+900.00 652.802

28.62

B1 - Km 12+928.62 653.102

31.80

Te1 - Km 12+960.42 653.248

39.58

130 - Km 13+000.00 653.446

50.00

P5 - Km 13+050.00 653.491

50.00

131 - Km 13+100.00 653.093

50.00

P6 - Km 13+150.00 652.884

16.84

P7=V2 - Km 13+166.84 652.884

33.16

132 - Km 13+200.00 652.994

25.00

P8 - Km 13+225.00 653.083

32.48

Ti3 - Km 13+257.48 653.192

52

Page 53: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

32.49

B3 - Km 13+289.97 653.277

10.03

133 - Km 13+300.00 653.283

22.45

Te3 - Km 13+322.45 653.470

27.55

P9 - Km 13+350.00 653.632

50.00

134 - Km 13+400.00 653.848

49.54

Ti4 - Km 13+449.54 654.238

20.46

P10 - Km 13+470.00 654.567

25.06

B4 - Km 13+495.06 654.889

4.94

135 - Km 13+500.00 655.031

20.00

P11 - Km 13+520.00 655.262

20.58

Te4 - Km 13+540.58 655.505

9.42

P12 - Km 13+550.00 655.608

50.00

136 - Km 13+600.00 656.11

13.13

Ti5 - Km 13+613.13 656.308

20.28

B5 - Km 13+633.41 656.529

20.27

Te5 - Km 13+653.68 656.983

46.32

137 - Km 13+700.00 657.957

26.50

Ti6 - Km 13+726.50 658.935

53

Page 54: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

37.40

B6 - Km 13+763.90 659.347

36.10

138 - Km 13+800.00 660.147

1.29

Te6 - Km 13+801.29 660.170

10.69

P13 - Km 13+811.98 660.325

13.16

Ti7 - Km 13+825.15 660.571

30.25

B7 - Km 13+855.40 660.891

30.25

Te7 - Km 13+885.65 661.146

14.36

139 - Km 13+900.00 661.292

0.63

Ti8 - Km 13+900.63 661.298

28.70

B8 - Km 13+929.33 661.552

29.32

Te8 - Km 13+959.28 661.563

18.17

Ti9 - Km 13+977.45 661.405

22.54

140 - Km 14+000.00 661.170

6.97

B9 - Km 14+006.97 661.136

29.51

Te8 - Km 14+036.48 661.151

13.52

P14 - Km 14+050.00 661.165

44.39

Ti10 - Km 14+094.39 661.271

5.61

141 - Km 14+100.00 661.333

54

Page 55: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

15.89

B10 - Km 14+115.89 661.499

21.50

Te10 - Km 14+137.39 661.727

12.61

P15 - Km 14+150.00 661.798

40.75

P16 - Km 14+190.75 661.798

6.81

Ti11 - Km 14+197.56 661.906

2.44

142 - Km 14+200.00 661.909

18.05

B11 - Km 14+218.05 661.813

20.49

Te11 - Km 14+238.54 662.081

24.48

Ti12 - Km 14+263.02 662.582

36.98

143 - Km 14+300.00 663.346

6.17

B12 - Km 14+306.17 663.504

23.30

P17 - Km 14+329.47 663.880

19.85

Te12 - Km 14+349.32 664.268

1.75

Ti13 - Km 14+351.07 664.298

22.67

B13 - Km 14.373.74 664.610

22.66

Te13 - Km 14+396.40 665.023

3.60

144 - Km 14+400.00 665.080

50.00

P18 - Km 14+450.00 665.898

55

Page 56: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

50.00

145 - Km 14+500.00 666.629

50.00

P19 - Km 14+550.00 667.57

50.00

146 - Km 14+600.00 668.555

1.83

Ti14 - Km 14+601.83 668.592

31.30

B14 - Km 14+633.13 668.466

7.83

Ti15 - Km 14.672.25 669.617

27.750

147 - Km 14+700.00 670.390

12.70

B15 - Km 14+712.70 670.736

17+300

P20 - Km 14+730.00 671.311

23.15

Te15 - Km 14+753.15 671.664

39.62

Oi16 - Km 14+792.41 672.132

7.59

148 - Km 14+800.00 672.271

20.00

P21 - Km 14+820.00 672.428

17.41

Si16 - Km 14+837.41 672.638

22.59

P22 - Km 14+860.00 672.764

26.36

B16 - Km 14+886.36 673.122

13.64

149 - Km 14+900.00 673.304

20.00

P23 - Km 14+920.00 673.542

56

Page 57: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

15.31

Se16 - Km 14+935.31 673.716

24.69

P24 - Km 14+960.00 674.082

20.31

Oe16 - Km 14.980.31 674.384

17.85

Ti17 - Km 14+998.16 674.610

1.84

150 - Km 15+000.00 674.634

27.92

B17 - Km 15+027.92 674.977

30.03

Te17 - Km 15+058.22 675.411

28.79

Ti18 - Km 15+087.01 676.271

12.99

151 - Km 15+100.00 676.710

17.78

B18 - Km 15+117.78 677.385

30.77

Te18 - Km 15+148.55 678.286

19.51

Ti19 - Km 15+168.06 678.981

31.94

152 - Km 15+200.00 680.167

2.25

B19 - Km 15+202.25 680.485

34.19

Te19 - Km 15+236.44 681.148

0.97

Ti20 - Km 15+237.42 681.173

22.58

P25 - Km 15+260.00 681.761

27.68

B20 - Km 15+287.68 682.333

12.32

57

Page 58: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

153 - Km 15+300.00 682.488

20.00

P26 - Km 15+320.00 682.903

17.92

Te20 - Km 15+337.92 683.363

4.58

Ti21 - Km 15+342.51 683.255

20.73

B21 - Km 15+363.24 683.861

20.73

Te21 - Km 15+383.97 684.352

16.03

154 - Km 15+400.00 684.638

13.00

B=P27 - Km 15+413.00 684.910

STRUCTURI RUTIERE CARACTERISTICE

Din punct de vedere al modului în care sunt alcătuite straturile, structurile rutiere se

clasifică în:

- structuri rutiere nerigide sau suple, care pot prelua sarcini verticale dar nu şi

solicitări de încovoiere;

- structuri rutiere rigide, care se deformează elastic sub acţiunea sarcinilor, repartizarea

eforturilor făcându-se pe suprafeţe mari ceea ce duce la o solicitare redusă a stratului de fundaţie

şi care pot prelua şi sarcini din încovoiere;

- structuri rutiere semirigide, în care se află pavajele din piatră şi structuri rutiere cu

îmbrăcăminţi bituminoase care au fundaţii din materiale stabilizate cu lianţi minerali sau

puzzolanici.

DIMENSIONAREA STRUCTURILOR RUTIERE SUPLE SI SEMIRIGIDE :

METODA ANALITICĂ PD 177-2001

Dimensionarea structurilor rutiere suple şi semirigide se bazează pe îndeplinirea

concomitentă a următoarelor criterii:

58

Page 59: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

• pentru structuri rutiere suple:

- deformaţia specifică de întindere admisibilă la baza straturilor bituminoase;

- deformaţia specifică de compresiune admisibilă la nivelul patului drumului;

• pentru structuri rutiere semirigide:

- deformaţia specifică de întindere admisibilă la baza straturilor bituminoase;

- tensiunea de întindere admisibilă la baza stratului/straturilor din agregate naturale

stabilizate cu lianţi hidraulici sau puzzolanici;

- deformaţia specifică de compresiune admisibilă la nivelul patului drumului.

Metoda analitică de dimensionare se bazează pe stabilirea unei alcătuiri a

structurii rutiere, în conformitate cu prevederile prescripţiilor tehnice în vigoare şi verificarea

stării de solicitare a acesteia, sub acţiunea traficului de calcul, astfel încât să îndeplinească

criteriile de dimensionare menţionate mai sus.

Pentru dimensionarea structurilor rutiere suple şi semirigide este necesar să se efectueze

în prealabil studii, în vederea obţinerii următoarelor date:

- compoziţia, intensitatea traficului şi evoluţia în perspectivă a acestuia;

- caracteristicile geotehnice ale pământului de fundare;

- regimul hidrologic al complexului rutier (tipul profilului transversal, modul de asigurare a

scurgerii apelor de suprafaţă, posibilităţile de drenare, nivelul apei freatice).

- ETAPE COMPONENTE

Dimensionarea structurii rutiere comportă următoarele etape:

• stabilirea traficului de calcul;

• stabilirea capacităţii portante la nivelul patului drumului;

• alegerea unei alcătuiri a sistemului rutier;

• analiza structurii rutiere la solicitarea osiei standard;

• stabilirea comportării sub trafic a structurii rutiere.

Stabilirea traficului de calcul

La dimensionarea structurilor rutiere suple şi semirigide se ia în considerare traficul de

calcul corespunzător perioadei de perspectivă, exprimat în osii standard de 115 kN, echivalent

vehiculelor care vor circula pe drum/stradă.

Osia standard de 115 kN (os. 115) prezintă următoarele caracteristici:

- sarcina pe rotile duble: 57,5 kN

- presiunea de contact: 0,625 MPa

- raza suprafeţei circulare echivalente suprafeţei de contact pneu-cale: 0,171 m

59

Page 60: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Perioada de perspectivă se adoptă de minimum 15 ani în cazul construcţiilor de autostrăzi,

de drumuri expres, de drumuri europene şi celorlalte categorii de drumuri din clasele tehnice I şi

II şi de minimum 10 ani în cazul drumurilor din clasele tehnice III, IV şi V.

în cazul dimensionării structurilor rutiere de pe benzile de lărgire a părţii carosabile a

drumurilor existente, la lucrări de reabilitare a acestora, perioada de perspectivă va fi aceeaşi ca

cea care se ia în considerare la dimensionarea straturilor de ranforsare ale structurii rutiere

existente.

Compoziţia şi intensitatea traficului corespunzătoare unui post de recensământ se aplică

pe sectorul de drum aferent acelui post conform sectorizării reţelei făcută cu ocazia ultimului

recensământ general al circulaţiei.

La lucrările rutiere importante, cum sunt construcţiile de drumuri noi, care impun

cunoaşterea curenţilor de circulaţie pe ansamblul unei reţele de drumuri, datele din recensământul

de circulaţie vor fi completate, după necesităţi, prin anchete de circulaţie, efectuate şi prelucrate în

cadrul unui studiu de trafic prin care se va simula traficul atât pe drumurile noi cât şi pe reţeaua

existentă.

Pentru modernizări de drumuri existente se va lua în considerare posibilitatea de atragere

a unei părţi din traficul de pe drumurile existente în zonă, precum şi de pe alte căi de

comunicaţie, ca urmare creării unor condiţii mai avantajoase de circulaţie.

Aceste redistribuiri ale circulaţiei sunt rezultate dintr-un studiu de trafic pentru

reţeaua/sectoarele de drumuri din zona respectivă.

In cazul străzilor şi al drumurilor judeţene, comunale şi vicinale, în situaţia în care

tronsonul de drum supus modernizării nu a funcţionat nici un post de recenzare sau se apreciază

redistribuiri de trafic, este recomandabil să se efectueze un studiu de trafic pentru stabilirea

intensităţii medii zilnice anuale (MZA) actuale şi de perspectivă a traficului şi a compoziţiei

acestuia .

Valorile acestor coeficienţi de evoluţie vor fi reactualizate după fiecare

recensământ general de circulaţie de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri

La proiectarea lucrărilor importante de drumuri de clasă tehnică I, II şi după caz III, se

impune stabilirea evoluţiei în perspectivă a traficului în cadrul unui studiu de trafic. Acest studiu

necesită determinarea evoluţiei acesteia pe tipuri de trafic: local, de origine, de destinaţie şi de

tranzit, prin examinarea surselor generatoare ale acestora.

60

Page 61: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

La stabilirea traficului de calcul de perspectivă se vor avea în vedere atât compoziţia

traficului cât şi variaţia acestuia în timp explicitându-se în final valorile de trafic pe categorii de

vehicule la nivelul traficului mediu zilnic anual (MZA) pentru diferite orizonturi de timp.

Coeficienţii de echivalare în osii standard de 115 kN a diferitelor tipuri de autovehicule,

stabiliţi pe baza rezultatelor ultimului recensământ general de circulaţie sunt prezentaţi în tabelul

urmator.

Trafiul de calcul se exprimă în milioane osii standard de 115 kN (m.o.s.) şi se stabileşte

pe baza structurii traficului mediu zilnic anual:

,in (m.o.s.)

care:

365- numărul de zile calendaristice dintr-un an;

Pp- perioada de perspectivă în ani;

cr t - coeficient de repartiţie transversală, pe benzi de circulaţie şi anume:

- pentru drumuri/străzi cu două şi trei benzi de circulaţie Crt=0,50;

- pentru drumuri/străzi cu patru benzi de circulaţie Crt =0,45;

n k 2ooo - intensitatea medie zilnică anuală a vehiculelor din grupa k, conform

rezultatelor recensământului general de circulaţie (respectiv din 2000);

pK R- coeficientul de evoluţie al vehiculelor din grupa k, corespunzător anului de

dare în exploatare , (anul R) stabilit prin interpolare

pKF- coeficientul de evoluţie al vehiculelor din grupa k, corespunzător sfârşitului

perioadei de perspectivă luată în considerare (anul F) stabilit prin interpolare

fEK -coeficientul de echivalare al vehiculelor din grupa k în osii standard de 115

kN conform tabelului în cazul în care se dispune de date privind intensitatea traficului mediu

zilnic anual în o.s. 115 kN, actual şi de perspectivă, traficul de calcul se stabileşte cu relaţia:

în care:

365,pp şi crt - au semnificaţiile de mai sus;

61

Page 62: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

n0.s.ii5R - numărul de osii standard de 115 kN, corespunzător anului de dare în exploatare a

drumului ranforsat (anul R), stabilit prin interpolare;

n0.s.n5F - numărul de osii standard de 115 kN, corespunzător sfârşitului perioadei de perspectivă

luată în considerare (anul F), stabilit prin interpolare.

In cazul drumurilor pe care recensământul de circulaţie s-a efectuat pe fiecare bandă de

circulaţie, pentru stabilirea traficului de calcul se vor lua în considerare rezultatele

recensământului de pe banda cea mai solicitată. în acest caz coeficientul de repartiţie transversală

este cr t =1.

Stabilirea capacităţii portante la nivelul patului drumului

Suportul structurii rutiere este constituit din terasamente alcătuite din pământuri de

fundare, conform STAS 2914 şi eventual dintr-un strat de formă, conform STAS 12253 şi este

caracterizat, în vederea dimensionării, prin caracteristicile de deformabilitate: modulul de

elasticitate dinamic şi coeficientul lui Poisson.

Caracteristicile de deformabilitate ale pământului de fundare se stabilesc în funcţie de

tipul pământului, de tipul climateric al zonei în care este situat drumul şi de regimul hidrologic

al complexului rutier.

Tipurile de pământ, conform STAS 1243, sunt prezentate în tabelul ur mator

  Tabel Tipurile de pământ, conform STAS 1243-1988.  

Categoria

pământului

Tipul de

pământ

Clasificarea Indicele de

plasticitate

Compoziţia granulometrică :

pământurilor lp %

conform STAS

1243

Argilă % Pra

f

Nisip

% %

Necoezive P1 Pietriş cu nisip Sub 10 Cu sau fără fracţiuni sub 0,5 mm

62

Page 63: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

P2 10...20 Cu fracţiuni sub 0,5 mm

Coezi

ve

P3 Nisip prăfos, Nisip

argilos,0...20 0...30 0...50 35...100

P4 Praf, praf

0...25 0...30 35...100 0...50nisipos, praf

argilos, praf

argilos nisipos

P5 Argilă, argilă

prăfoasă,

Peste 15 30...100 0...70 0...70argilă

nisipoasă,

argilă prăfoasă

nisipoasă

Repartiţia tipurilor climaterice pe teritoriul României este dată în figura 2.1. Regimul

hidrologic se diferenţiază astfel:

- regimul hidrologic 1, corespunzător condiţiilor hidrologice FAVORABILE, conform

STAS 1709/2;

- regimul hidrologic 2, corespunzător condiţiilor hidrologice MEDIOCRE şi

DEFAVORABILE STAS 1709/2;

Valorile de calcul ale modulului de elasticitate dinamic şi a coeficientului lui Poisson sunt

prezentate în tabel:

în cazul terasamentelor executate din deşeuri de carieră sau din cenuşă de termocentrală

se recomandă următoarele valori ale caracteristicilor de deformabilitate:

- deşeuri de carieră Ep=100 MPa u=0,27 ;

- cenuşă de termocentrală Ep=50 MPa u=0,42.

Tabel : Caracteristicile pământurilor

Tipul

climateric

Regimul

hidrologic

Tipul pământului

Pi P2 P3 P4 P5

Ep, MPa

1 1 100 90 70 80 80

2a 65 75

63

Page 64: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

2b 70 70

« 1 65 80 80

2a 70

2b 80 70

III 1 90 60 55 80

2a 80 50 65

2b

Coeficientul lui Poisson, u 0,27 0,30 0,30 0,35 0,42

Pe sectoarele de drum în exploatare pe care rambleurile au fost realizate cu aceste

materiale se recomandă stabilirea valorilor de calcul ale modulului de elasticitate dinamic pe baza

rezultatelor măsurărilor de deformabilitate cu deflectometre cu sarcină dinamică.

Imbunătăţirea capacităţii portante la nivelul patului drumului se poate face prin

prevederea unui strat de formă, conform STAS 12253.

Alegerea alcătuirii structurii rutiere

Structurile rutiere dimensionate cu această metodă se clasifică, funcţie de alcătuire, în

două tipuri:

- structuri rutiere suple;

- structuri rutiere semirigide.

Structurile rutiere suple, numite şi nerigide, comportă o îmbrăcăminte bituminoasă pe

straturi de bază şi de fundaţie alcătuite în general din agregate naturale.

Structurile rutiere semirigide, numite şi mixte, comportă o îmbrăcăminte bituminoasă şi

au în alcătuire cel puţin un strat din agregate naturale stabilizate cu lianţi hidraulici sau

puzzolanici. Variantele de alcătuire a structurilor rutiere semirigide, conform STAS 6400.

Tipul de structură rutieră se stabileşte în funcţie de materialele preponderente în regiune

şi anume:

- agregate naturale de carieră, care au o pondere importantă în sistemele rutiere

suple;

- agregatele naturale de balastieră, care au o pondere importantă în sistemele

64

Page 65: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

rutiere semirigide .

Alcătuirea structurii rutiere se stabileşte luând în considerare următoarele:

- grosimile minime ale diferitelor straturi rutiere;

- grosimile maxime ale diferitelor straturi rutiere, ţinând cont de anumite

constrângeri specifice tehnologiilor de execuţie;

- reducerea numărului de straturi, respectiv de interfeţe, în scopul micşorării riscului

apariţiei unor defecţiuni privind aderenta între straturi; stabilirea alcătuirii stratului de formă

astfel încât, grosimea acestuia să poată fi luată în considerare în dimensionarea structurii rutiere la

acţiunea fenomenului de îngheţ-dezgheţ, conform STAS 1709/2; asigurarea unei protecţii

suficiente faţă de manifestarea procesului de fisurare reflectivă.

In cazul modernizării unor drumuri existente, atunci când traseul drumului modernizat

coincide cu cel al drumului existent, luarea în considerare a materialelor granulare din pietruirea

existentă în alcătuirea complexului rutier se face funcţie de lăţimea şi grosimea pietruirii,

conform STAS 6400.

Pietruirea poate constitui un substrat de fundaţie sau un strat de fundaţie, numai dacă

îndeplineşte condiţiile tehnice prevăzute în STAS 6400.

în cazul în care pietruirea nu este pe toată lăţimea patului drumului, iar grosimea ei este

mai mică de 10 cm, nu se ia în considerare la dimensionarea structurii rutiere. Ea se scarifică şi se

reprofilează pe toată lăţimea drumului.

65

Page 66: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

66

Page 67: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Tabel : Variante de alcătuire a structurii rutiere simple .Straturi de fundaţie Strat de bază îmbrăcăminte bituminoasă

Mod de alcătuire Gros.min.

constructive,

cm

Clasa tehnică a drumului GrosimiMod de alcătuire Gros.min.

constr.

I II III IV V minime

constructive

Balast 15 Macadam 8 - - - Da Da 4 cm la covor

8 cm în două

straturi

Mixtură asfaltică 5 - - - Da DaUn strat inferior din balast sau

pământ stabilizat mecanic şi un

strat superior din balast

amestec optimal

10 cm pt. stratul

inferior

10 cm pt. stratul

- - - - - - DaMacadam 8 - - - Da DaMacadam

semipenetrat sau

penetrat cu bitum

8 - Da Da Da -

Un strat inferior din balast şi un

strat superior din piatră spartă

mare, sort 63-90 sau piatră

spartă amestec optimal

10 cm pt. stratul

inferior

12 cm pt. stratul

superior

- - - - - Da DaMacadam 8 - - - Da DaMacadam

semipenetrat sau

penetrat cu bitum

8 - Da Da Da -

Mixtură asfaltică 5 Da Da Da Da -Un strat inferior din balast, un

strat mijlociu din blocaj de piatră

brută şi un strat de egalizare din

piatră spartă

10 cm pt. stratul

inferior

21 cm pt. stratul

mijlociu inclusiv 5 cm

nisip

- - - - Da - -Macadam 8 - Da Da - -Mixtură asfaltică 5 - Da Da -

67

Page 68: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Tabel: . Variante de alcătuire a structurii rutiere semirigide.

Straturi de fundaţie Strat de bază îmbrăcăminte bituminoasă

Mod de alcătuire Gros.min.

constructive,

cm

Mod de alcătuire Gros.min.

constructive

cm

Clasa tehnică a drumului Grosimi

minime

constructive

I II III IV V

Balast 15 Agregate naturale

stabilizate cu lianţi

hidraulici sau

puzzolanici

12 Da Da Da Da Da 8* pt. clasele

IV şi V, 10*

pt. clasa III

Un strat inferior din balast şi un

strat superior din agregate

naturale stabilizate cu lianţi

hidraulici sau puzzolanici

*

10 cm pt.

stratul inferior

12 cm pt.

stratul superior

Mixtură asfaltică 5 Da Da Da Da Da 8* pt. clasele

III, IV şi V,

10* pt. clasa I

^ŞiNPiatră spartă

împănată cu split

bitumat

9 - - Da Da Da 8*

Agregate naturale

stabilizate cu lianţi

hidraulici sau

12 Da Da Da Da - 8*pt.clasa IV,

10*pt.clasa

III, 13*pt.

clasele I şi II68

Page 69: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Notă: * cu riscul manifestării fisurării reflective.

69

Page 70: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

70

Page 71: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Analiza structurii rutiere la solicitarea osiei standard

Structura rutieră supusă analizei este caracterizată prin grosimea fiecărui strat rutier şi prin

caracteristicile de deformabilitate ale materialelor din straturile rutiere şi ale pământului de fundare

(modulul de elasticitate dinamic, E, în MPa şi coeficientul lui Poisson, u).

Valorile de calcul ale caracteristicilor de deformabilitate ale materialelor din suportul structurii

rutiere se stabilesc în modul următor:

- în cazul în care nu este prevăzut un strat de formă, caracteristicile de deformabilitate sunt cele

corespunzătoare materialelor din terasamente;

- în cazul în care este prevăzut un strat de formă, se stabileşte modulul de elasticitate dinamic

echivalent al sistemului bistrat (strat de formă-materiale din terasamente), în funcţie de tipul stratului de

formă, de grosimea acestuia şi de valoarea modulului de elasticitate dinamic al pământului de fundare;

- valoarea de calcul al coeficientului lui Poisson este cea corespunzătoare materialelor din stratul

superior al terasamentelor rutiere sau din stratul de formă;

Caracteristicile de deformabilitate ale balastului sau ale materialelor din pietruirea existentă se

stabilesc în modul următor:

- valoarea de calcul a modului de elasticitate dinamic este funcţie de cea a materialelor din stratul

suport (Ep);

- coeficientul lui Poisson are valoarea 0,27.

Valorile de calcul ale modulului de elasticitate dinamic şi ale coeficientului lui Poisson pentru

materialele necoezive din straturile de bază şi de fundaţie

Valorile de calcul ale modulului de elasticitate dinamic şi ale coeficientului lui Poisson pentru

agregate naturale stabilizate cu lianţi hidraulici sau puzzolanici din straturile de fundaţie

Valorile de calcul ale modulului de elasticitate dinamic al mixturilor asfaltice din stratul de bază

şi din straturile îmbrăcămintei bituminoase sunt funcţie de tipul climateric al zonei în care se încadrează

drumul.

71

Page 72: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Tabelul: Valorile de calcul ale caracteristicilor de deformabilitate pentru

materialele necoezive din straturile de bază şi de fundaţie.

Denumirea materialului E.MPa MMacadam semipenetrat sau penetrat 1000 0,27Macadam 600 0,27Piatră spartă mare sort 63-90 400 0,25Piatră spartă, amestec optimal 500* 0,25Blocaj din piatră brută 300 0,27Balast, amestec optimal 300* 0,27Bolovani 200 0,27

*ln cazul în care aceste materiale constituie un strat inferior de fundaţie, modulul de elasticitate dinamic

se stabileşte cu relaţia .

In cazurile în care structura rutieră are mai mult de 4 straturi rutiere, 2 sau 3 straturi, alcătuite din

acelaşi tip de materiale (mixtură asfaltică, piatră spartă sau balast) acestea vor fi caracterizate prin :

- grosimea totală a pachetului de straturi, în cm;

- modulul de elasticitate dinamic mediu ponderat (Em) al pachetului respectiv de straturi

rutiere, care se calculează cu relaţia:

72

Page 73: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

E = 0,2 x h str.0.45 x E0

73

Page 74: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Analiza structurii rutiere ranforsate la solicitarea osiei standard comportă calculul cu

programul CALDEROM 2000.

în cazul structurilor rutiere suple se calculează următoarele:

- deformaţia specifică orizontală de întindere la baza straturilor bituminoase (er), în

microdeformatii;

- deformaţia specifică verticală de compresiune, la nivelul patului drumului (E7), în

microdeformatii.

74

Page 75: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

75

Page 76: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Tipul

mixturii

asfaltice

Tipul stratului Tip climateric I

şi II

Tip climateric

III

Coeficientul

Poisson (u)

Mixturi

asfaltice (SR

174/1-97)

uzură3600 4200 0.35

76

Page 77: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

In cazul structurilor rutiere semirigide se calculează următoarele:

- deformatia specifică orizontală de întindere la baza straturilor bituminoase (er), în

microdeformaţii;

- tensiunea orizontală de întindere (or) la baza stratului/straturilor de agregate naturale stabilizate

cu lianţi hidraulici sau puzzolanici, în MPa;

- deformatia specifică verticală de compresiune, la nivelul patului drumului (e7), în

microdeformaţii.

Stabilirea comportării sub trafic a structurii rutiere.

Stabilirea comportării sub trafic a structurii rutiere după ranforsare are drept scop compararea

valorilor deformaţiilor specifice şi tensiunilor calculate anterior cu cele admisibile, stabilite pe baza

proprietăţilor de comportare ale materialelor.

Se consideră că o structură rutieră poate prelua solicitările traficului, corespunzătoare perioadei

de perspectivă luată în considerare, dacă sunt respectate concomitent, toate criteriile de dimensionare

prevăzute la punctul 4.

Criteriul deformaţiei specifice de întindere admisibile la baza straturilor bituminoase este

respectat dacă rata de degradare prin oboseală (RDO) are o valoare mai mică sau egală cu RDO

admisibil.

Ea se calculează cu relaţia :

RDO = Nc / N adm

unde:

Nc - traficul de calcul, în osii standard de 115 kN, în m.o.s.;

Nadm - numărul de solicitări admisibil, în m.o.s. care poate fi preluat de straturile bituminoase,

corespunzător stării de deformatie la baza acestora.

Numărul de solicitări admisibil, care poate să fie preluat de straturile bituminoase, se stabileşte cu

ajutorul legilor de oboseală a mixturii asfaltice, în funcţie de categoria drumului sau a străzii, şi de

traficul de calcul, cu relaţiile:

77

Page 78: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

a) autostrăzi şi drumuri expres; drumuri naţionale europene; drumuri şi străzi cu trafic de

calcul mai mare de 1 m.o.s. (1 x 106 o.s. 115 kN);

Nadm = 4,27 x 108 x vr -3.97 (m.o.s.)

b) drumuri şi străzi cu trafic de calcul cel mult egal cu 1 m.o.s. ( 1 x106 o.s. 115 kN):

Nadm = 24,5 x 108 x vr-3.97 (m.o.s.)

78

Page 79: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Grosimea necesară a straturilor bituminoase de ranforsare este cea pentru care se respectă

condiţia :

RDO < RDOadm

în care RDO admisibil are următoarele valori:

- max. 0,80 pentru autostrăzi şi drumuri expres;

- max. 0,85 pentru drumuri naţionale europene;

- max. 0,90 pentru drumuri naţionale principale şi străzi;

- max. 0,95 pentru drumuri naţionale secundare;

- max. 1,00 pentru drumuri judeţene, comunale şi vicinale.

In cazul în care condiţia nu este satisfăcută se repetă calculul ratei de degradare prin

oboseală pentru o grosime mai mare a straturilor bituminoase, grosimea necesară rezultând prin

interpolare.

Criteriul deformaţiei specifice verticale admisibile la nivelul pământului de fundare este

respectat, dacă este îndeplinită condiţia:

Ez < E z a d m

unde:

e z - deforrnaţia specifice verticală de compresiune la nivelul pământului de fundare, în

microdeformaţii, calculată cu programul CALDEROM; (etapa II).

e zadm - deforrnaţia specifică verticală admisibilă se calculează cu următoarele

a)-autostrăzi şi

drumuri expres;

- drumuri naţionale europene;

- drumuri şi străzi cu trafic mai mare de 1 m.o.s. (1x10 o.s. 115 kN);

relaţii:

79

Page 80: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

e zadm = 329 N C-0.27 (microdef)

80

Page 81: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

b) drumuri şi străzi cu trafic de calcul cel mult egal cu 1 m.o.s. (1 x 106 o.s. 115 kN);

e zadm =600Nc-0.28 (microdef)

Dacă condiţia nu este îndeplinită, se repetă calculul deformaţiei specifice verticale, pentru

o grosime mai mare a stratului de fundaţie din balast până la grosimea de 30 cm, iar dacă nici în

aceste condiţii structura rutieră nu respectă această condiţie, se majorează şi grosimea straturilor

bituminoase.

81

Page 82: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Criteriul tensiunii de întindere admisibilă la baza stratului/straturilor din agregate naturale

stabilizate cu lianţi puzzoianici este respectat, dacă este îndeplinită condiţia:

s < sr adm

unde:

s r - tensiunea orizontală de întindere la baza stratului/straturilor din agregate naturale

stabilizate cu lianţi puzzoianici, în MPa;

s r adm - tensiunea de întindere admisibilă, în MPa.

Tensiunea de întindere admisibilă se calculează cu relaţia:

s r adm = Rt (0,60 - 0,056 X logN c )

unde:

Rt - rezistenţa la întindere a agregatelor naturale stabilizate cu lianţi hidraulici sau

puzzolanici, în MPa, prezentată în tabelul 2.10;

Nc - traficul de calcul în milioane osii standard de 115 kN.

Verificarea structurilor rutiere la acţiunea îngheţ-dezgheţului

D - defecţiuni ale complexului rutier datorate:

- fenomenului de umflare neuniformă provocată de acumularea apei şi transformarea

acesteia în lentile sau fibre de gheaţă în pământuri sensibile la îngheţ, situate până la adâncimea de

-

p

ătrunde

re a

îngheţu

lui;

-

d

iminua

rea

capacit

ăţii

portant

e a

pământ

ului de

fundaţi

e în

timpul

dezghe

ţului,

determ

inată

de

82

Page 83: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

sporirea umidităţii prin topirea lentilelor şi fibrelor de gheaţă;

Aceste degradări se produc când există simultan următoarele condiţii:

83

Page 84: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

- pământ de fundaţie sensibil la îngheţ;

- temperaturi negative pe o durată îndelungată, care să permită migrarea şi acumularea apei

în pământul de fundaţie;

- posibilitatea de alimentare cu apă a frontului de îngheţ în pământ (condiţii hidrogeologice

mediocre şi defavorabile).

Circulaţia autovehiculelor grele, pe drum, în perioada de dezgheţ, accentuează producerea

degradărilor.

Datorită îngheţ-dezgheţului se produc următoarele degradări:

1. în cazul structurilor rutiere nerigide în perioada de:

a) îngheţ: umflături neregulate (burduşiri) însoţite eventual de fisuri şi crăpături ale

îmbrăcăminţilor bituminoase şi ale pavajelor din piatră spartă naturală;

b) dezgheţ: fisuri, crăpături, faianţări, făgaşe şi deformaţii locale;

2. în cazul structurilor rutiere rigide în perioada de:

a) îngheţ: denivelări ale dalelor în dreptul rosturilor şi lărgirea acestora;

b) dezgheţ: fisuri, crăpături şi distrugeri ale dalelor.

Verificarea structurii rutiere la acţiunea îngheţ-dezgheţului constă în determinarea gradului de

asigurare (k) la pătrunderea îngheţului în complexul rutier.

Calculul de verificare a rezistenţei structurii rutiere la acţiunea îngheţ-dezgheţului (din STAS

1709/2-90) în funcţie de:

- gradul de sensibilitate la îngheţ a pământului (determinat pe baza criteriului granulometric -

tabel 2.12- sau prin încercări - conform STAS 1709/3-90 şi STAS 730-89)

- condiţiile hidrogeologice ale complexului rutier;

- poziţia adâncimii de îngheţ în complexul rutier faţă de grosimea structurii rutiere şi de nivelul

stratului de apă freatică.

Tabel Cazurile în care se efectuează verificarea rezistenţei la acţiunea îngheţ-

dezgheţului a structurilor rutiere.

Gradul de

sensibilitate

Condiţii hidrogeologiceFavorabile Mediocre şi Defavorabile

Poziţia adâncimii de îngheţ în complexul rut

debleu) fată de grosimea structurii rutiere h

er Zer (situat în rambleu sau ist

şi de nivelul apei freatice

84

Page 85: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

al

pământurilor

Naf

a)

Zcr<Hst

Naf>Hst

b)

Zcr>Hst

Naf>Zcr

c)

Zcr>Hst

Naf<Zcr

d)

Zcr<Hst

Na t>H a f

e)

Zcr>Hst

Naf>Zcr

f)

ZCr>Hs,

Naf<Zcr

g)*

Zcr>Hst

Naf>Zcr

Naf<hstVerificarea rezistenţei la acţiunea îngheţ-dezgheţului

Insensibile Nu NuSensibile Nu Nu Da Da Da

Foarte

sensibile

Nu Nu Da Nu Da Da Da

* Cazul comp exului rutk 3r numai în c debleu.

85

Page 86: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Tabel Gradul de sensibilitate la îngheţ a pământurilor (criteriul granulometric).

Nr.

crt.

Gradul de

sensibilitate

Denumirea pământului Tipul

pământului

GranulozitateDiametrul

particulelor

mm

Procente

din masa

totală a

probei %

1 Insensibile Pietriş cu nisip Pi Sub 0,002

Sub 0,02

Sub 0,1

Sub 6

Sub 10

Sub 202 Sensibile Pietriş cu nisip P2 Sub 0,002

Sub 0,02

1-6

10-20

20-40

Nisip, nisip prăfos P3

Argilă grasă P5 Conf. STAS 1243-883 Foarte

sensibile

Nisip prăfos, nisip argilos P3 Sub 0,002

Sub 0,02

Sub 0,1

Peste 6

Peste 20

Peste 40

Praf, praf nisipos, praf

nisipos argilos, praf argilos

P4

Argilă nisipoasă, argilă

prăfoasă, argilă prăfoasă

nisipoasă, argilă

P5

Tabel Sensibilitatea la îngheţ a pământurilor

Gradul de sensibilitate la

îngheţ a pământurilor

Coeficientul de umflare la

îngheţ, Cu, %

Indicele de consistenţă a

pământului, lc

Insensibile

Sensibile Foarte

sensibile

Sub 2

2-8 peste

8

Peste 0,75

0,50-0,75

sub 0,50Observaţie: în cazul în care cei doi parametri conduc la grade de sensibilitate la îngheţ diferite, se

adoptă sensibilitatea la îngheţ cea mai mare.

86

Page 87: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

La drumurile noi sau în cazul modernizării celor existente, calculul de verificare a

87

Page 88: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

rezistenţei la îngheţ-dezgheţ se va efectua după dimensionarea structurii rutiere.

88

Page 89: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Succesiunea operaţiilor de calcul.

Succesiunea operaţiilor de calcul la verificare este următoarea:

1) Se calculează adâncimea de îngheţ în complexul rutier Zcr (nivelul cel mai coborât

de la suprafaţa drumului la care apa interstitiară se transformă în gheaţă) care se consideră

egală cu adâncimea de îngheţ în pământul din terasament Z, în condiţii de porozitate şi

umiditate specifice acestuia, la care se adaugă un spor al adâncimii de îngheţ AZ (determinat

de capacitatea de transmitere a căldurii de către straturile structurii rutiere) conform relaţiilor:

Zcr=Z+ AZ , în cm.

DZ=Hst-He ,în cm.

în care:

Hst - grosimea structurii rutiere alcătuite din straturi de materiale rezistente la îngheţ, în

cm; He - grosimea echivalentă de calcul la îngheţ a structurii rutiere, în cm, se stabileşte

cu relaţia:

He=Σ hi ct, în cm

unde:

hi - grosimea stratului rutier luat în calcul, în cm;

Ct - coeficient de echivalare a capacităţii de transmitere a căldurii specifice fiecărui material din

alcătuirea structurii rutiere luate în calcul, conform tabelului (tabel 3 din STAS 1709/1-90);

n - numărul de straturi din materiale rezistente la îngheţ-dezgheţ.

Tabel Valorile coeficientului de echivalare a capacităţii de transmitere a căldurii

pentru diferite materiale.

89

Page 90: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Nr.

crt.

Materialul din stratul rutier Coeficient de echivalare

1 Beton de ciment 0,452 Beton asfaltic pentru strat uzură 0,503 Beton asfaltic pentru strat de legătură 0,604 Pavaje din piatră naturală, pavaje normale, pavaje 0.55

abnorme şi calupuri5 Asfalt turnat 0,506 Mixtură asfaltică pentru strat de bază 0,507 Macadam 0,758 Piatră spartă 0,759 Piatră spartă - amestec optimal 0,7010 Agregate naturale stabilizate cu ciment 0,6511 Agregate naturale stabilizate cu zgură granulată 1,1012 Agregate naturale stabilizate cu cenuşă de

termocentrală

1,05

13 Agregate naturale stabilizate cu tuf vulcanic 0,6514 Balast - amestec optimal 0,7015 Balast (cu max 50% fracţiuni 0-7,1 mm) 0,8016 Balast nisipos (fracţiuni 0-7,1 mm peste 50%) 0,9017 Nisip 1,0018 Pământuri insensibile la îngheţ 1,0019 fmpietruiri şi deşeuri de carieră cu un conţinut de max.

3% fracţiuni sub 0,02 mm.

0,90

20 Zgură brută de furnal 0,90

Numărul curbei din figura 2.11 se alege din tabelul 2.15 (tabel 1 din STAS 1709/2-90) în

funcţie de:

- tipul climateric în care este situat drumul conform hărţii de zonare a teritoriului

- tipul pământului din terasament: P2 - P5

- condiţiile hidrogeologice ale complexului rutier.

Valorile indicelui de îngheţ se determină în funcţie de tipul structurii rutiere şi de

clasa de trafic de dimensionare, pe baza izoliniilor din hărţile de zonare a teritoriului României

(STAS 1709/1-90) pentru zona geografică în care s-a amplasat drumul, astfel:

- valoarea maximă a indicelui de îngheţ într-o perioadă de 30 ani

- la drumurile cu structuri rutiere rigide, indiferent de clasa de trafic STAS 1709/1-90);

90

Page 91: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Tabel Determinarea numărului curbei pentru calculul adâncimii de îngheţ.

Tip

clima-Condiţii

Tipul de pământ:

P2 P3 P4 P5

Pietriş

cu

nisip

Nisip,

nisip

prăfos

Nisip

argilos

Praf,

praf

nisipos,

praf

argilos,

praf

nisipos

Argilă

prăfoasă,

argilă

nisipoasă

argilă

prăfoasă

nisipoasă

ArgilăArgilă

grasăteric hidrologice

Numărul curbei din diagrama din fig. 2.10

IFavorabile 1 2 3 4 6 7 9

Mediocre

defavorabile1 2 3 4 7 8 10

IIFavorabile 1 2 3 4 6 7 9

Mediocre

defavorabile1 2 3 5 7 8 10

IIIFavorabile 1 3 4 5 6 7 9

Mediocre

defavorabile1 3 4 6 7 8 10

*media aritmetică a valorilor indicelui de îngheţ din cele mai aspre trei ierni dintr-o perioadă de

30 ani - fH* - la drumurile cu structuri rutiere nerigide, pentru clasele de trafic greu şi foarte greu,

conform ANEXEI XI (fig. 4 din STAS 1709/2-90);

media aritmetică a valorilor indicelui de îngheţ din cele mai aspre cinci ierni dintr-o perioadă de

30 ani - IsJef - la drumurile cu structuri rutiere nerigide, pentru clasele de trafic mediu, uşor şi

foarte uşor, conform ANEXEI XII (fig. 5 din STAS 1709/2-90).

2) Se determină gradul de asigurare la pătrunderea îngheţului în complexul

rutier cu relaţia:

91

Page 92: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

O structură rutieră este rezistentă la îngheţ-dezgheţ dacă gradul de asigurare - K - la

pătrunderea îngheţului în complexul rutier are o valoare inferioară celei din tabelul 2.16 (tabel 4

din STAS 1709/2-90).

Când gradul de asigurare - K - la pătrunderea îngheţului în complexul rutier are o valoare

inferioară celei din tabelul 2.16 se adoptă măsuri pentru prevenirea şi remedierea degradărilor din

îngheţ-dezgheţ.

DIMENSIONAREA STRUCTURILOR RUTIERE RIGIDE

N.P. 081/2002

Structurile rutiere rigide sunt alcătuite din :

- îmbrăcăminte din beton de ciment realizată dintr-un strat sau două straturi;

- strat sau straturi de fundaţie ;

- eventual, strat de formă. Dimensionarea structurilor rutiere rigide se bazează pe

criteriul tensiunii admisibile, la întindere din încovoiere a betonului de ciment, st a d m

Pentru dimensionarea structurilor rutiere rigide este necesar să se efectueze în prealabil

studii, în vederea obţinerii următoarelor date :

- compoziţia, intensitatea şi evoluţia în perspectivă a traficului;

- caracteristicile geotehnice ale pământului de fundare ;

- regimul hidrologic al complexului rutier (tipul profilului transversal, modul de

asigurare a scurgerii apelor de suprafaţă, posibilităţile de drenare, nivelul apei freatice).

ETAPE COMPONENTE

Etapele principale ale dimensionării structurilor rutiere rigide sunt următoarele:

- stabilirea traficului de calcul;

- stabilirea capacităţii portante a pământului de fundare ;

- alcătuirea sistemului rutier rigid ;

- stabilirea capacităţii portante la nivelul stratului de fundaţie ;

- calculul grosimii dalei din beton de ciment.

92

Page 93: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Stabilirea traficului de calcul

Pentru stabilirea traficului de calcul se vor avea în vedere atât compoziţia traficului cât şi

evoluţia acestuia în timp, explicitându-se în final valorile traficului mediu zilnic anual al

vehiculelor fizice pe grupe de vehicule, MZAk pentru diferite orizonturi de timp.

Traficul de calcul pentru perioada de perspectivă, Nc se exprimă în milioane osii standard

(m.o.s.) şi se stabileşte pe baza structurii traficului mediu zilnic anual corespunzător postului de

recenzare aferent sectorului de drum sau studiului de trafic, cu relaţia :

Nc = 365 x 10 x Pp x Crt (m.o.s.)

unde:

365 este numărul de zile calendaristice dintr-un an ;

pp - perioada de perspectivă de 30 de ani ;

Crt - coeficientul de repartiţie transversală a traficului pe benzi de circulaţieMZAk - traficul

mediu zilnic anual al vehiculelor fizice din grupa k, conform rezultatelor recensământului general

de circulaţie sau studiului de trafic;

pk - coeficientul de evoluţie al vehiculelor fizice din grupa k , în anul de la mijlocul

perioadei de perspectivă, stabilit prin interpolare, conform reglementării tehnice elaborate de

AND ;

f8k- coeficientul de echivalare a vehiculelor fizice din grupa k în osii standard, conform

reglementării tehnice elaborate de AND. In cazul drumurilor pe care recensământul de circulaţie

s-a efectuat pe fiecare bandă de circulaţie, pentru stabilirea traficului de calcul se vor lua în

considerare rezultatele recensământului de pe banda cea mai solicitată; în acest caz crt = 1,0.

93

Page 94: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Stabilirea capacităţii portante a terenului de fundare

Suportul structurii rutiere rigide este constituit din terasamente alcătuite din pământuri de

fundare şi eventual dintr-un strat de formă.

Caracteristica de deformabilitate ce caracterizează capacitatea portantă a suportului

structurii rigide în vederea dimensionării acestuia este modulul de reacţie (coeficientul de pat) al

pământului de fundare, Ko (MN/m3).

Valoarea modulului de reacţie al pământului de fundare, Ko se stabileşte prin :

- încercări cu placa „in situ";

- corelarea cu rezultatele altor încercări de determinare a capacităţii portante a pământului

de fundare şi anume : modulul de elasticitate dinamic al pământului de fundare Ep (MPa) şi

indicele de portantă californian, CBR (%),pe baza următoarelor relaţii:

Ep = 10 (CBR) ;

Ko = 8,74 + 6,75 (CBR) + 0,20238 (CBR)2

Valorile modulului de reacţie al pământului de fundare, Ko se stabilesc în funcţie de

- tipul climateric al zonei în care este situat drumul;

- regimul hidrologic al complexului rutier;

- tipul de pământ

Pentru verificarea valorilor modulului de reacţie al pământului de fundare, Ko determinate

prin încercări cu placa „in situ" se foloseşte tabelul 3.2, în care sunt prezentate domeniile de

variaţie ale acestora, în funcţie de caracteristicile geotehnice ale pământului de fundare.

Pământul de fundare poate fi îmbunătăţit pentru a facilita circulaţia pe şantier şi pentru a

permite un bun reglaj al straturilor superioare, iar în cazul unei capacităţi portante insuficiente a

pământului de fundare se poate prevedea un strat de formă la partea superioară a terasamentului.

Grosimea stratului de formă se ia în consideraţie la calculul grosimii echivalente a stratului

de fundaţie/formă.

94

Page 95: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Tabel Valorile modulului de reacţie al pământului de fundare,Ko

Tip

climateric

Regim

hidrologic

Tip de pământ:Pi P2 P3 P4 P5

1 46 50 50I 2a 53 44 48

46 462b 56

II 1 50 50

2a 46

2b 50 4650

III 1 53 42 39

2a 50 37 44

2b

Alcătuirea structurilor rutiere rigide

In funcţie de clasa tehnică a drumului, structurile rutiere rigide sunt alcătuite în

următoarele variante :

a) îmbrăcăminte cu dale din beton de ciment realizată dintr-un singur strat sau două

straturi (1), strat de fundaţie superior (2), strat de fundaţie inferior (3), eventual strat de

formă (4. Această variantă este obligatorie pentru drumurile de clasă tehnică I şi II, iar

pentru drumurile de clasă tehnică III ... V se stabileşte pe bază de calcul tehnico-economic ;

b) îmbrăcăminte cu dale din beton de ciment realizată dintr-un singur strat sau două

straturi (1), strat de fundaţie (5), eventual strat de formă (4).

Această variantă se foloseşte pentru drumurile de clasă tehnică III ... V.

Grosimea minimă a îmbrăcămintei din beton de ciment este de 18 cm.

Pentru stabilirea modului de alcătuire a straturilor structurilor rutiere se va ţine seama de

resursele locale de materiale preponderente din regiune. In cazul modernizării unor drumuri

existente, atunci când traseul drumului modernizat coincide cu cel al drumului existent, luarea în

considerare a materialelor granulare din pietruirea existentă în alcătuirea complexului rutier, este

în funcţie de lăţimea şi grosimea pietruirii.

Pietruirea poate constitui strat de fundaţie numai dacă este pe toată lăţimea patului

drumului, fiind alcătuită ca atare sau în adaos cu alte agregate naturale din materiale care

îndeplinesc condiţiile tehnice prevăzute pentru aceste straturi.

95

Page 96: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

In cazul în care pietruirea nu este pe toată lăţimea patului drumului, iar grosimea ei este

mai mică de 10 cm, nu se ia în considerare la dimensionarea structurii rutiere, dar se scarifică şi

se reprofilează pe toată lăţimea patului drumului.

In cazul în care pietruirea nu este pe toată lăţimea patului drumului, dar grosimea ei este

mai mare de 10 cm, se scarifică şi se reprofilează, iar grosimea ei după compactare va fi luată în

considerare la dimensionarea structurii rutiere.

Stabilirea capacităţii portante a stratului de fundaţie

Capacitatea portantă la nivelul stratului de fundaţie este exprimată prin modulul de

reacţie la suprafaţa stratului de fundaţie, K ce se determină în funcţie de :

• valoarea modulului de reacţie al pământului de fundare, Ko, conform capitolului

• grosimea echivalentă a stratului de fundaţie / formă, HeCh-

(cm)

in care :

n - numărul de straturi;

hi - grosimea efectivă a stratului „i", exprimată în cm ;

ai - coeficientul de echivalare a stratului „i"

Coeficientul de echivalare al stratului „i" se stabileşte pe baza valorii modulului de

elasticitate dinamic al stratului, cu relaţia :

ai=[E/500]1/3

96

Page 97: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

unde :

Ei - modulul de elasticitate dinamic al stratului „i”

500 - valoarea modulului de elasticitate al stratului etalon (din piatră spartă). Pentru

alcătuiri curente ale stratului de fundaţie / formă, coeficientul de echivalare se determină din

tabel

97

Page 98: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Tabelul Valorile coeficientului de echivalare „ar ale straturilor

Mixtură asfaltică 1,5Balast stabilizat cu lianţi hidraulici (ciment) / lianţi puzzolanici (zgură

granulată, cenuşă de termocentrală)

1,5

Piatră spartă 1,0Nisip stabilizat cu lianţi hidraulici (ciment) / lianţi puzzolanici (zgură

granulată, cenuşă de termocentrală)

1,0

Balast 0,75Nisip 0,50

Valoarea modulului de reacţie la suprafaţa stratului de fundaţie, K se obţine :

- pentru valorile modulului de reacţie al pământului de fundare, Ko cuprinse între 20

MN/m3 şi 100 MN/m3 şi valoarea grosimii echivalente a stratului de fundaţie / formă, HeCh

- pentru valorile modulului de reacţie al pământului de fundare, K0 mai mici de 20

MN/m3 şi valoarea grosimii efective a stratului de fundaţie / formă, hi

Stabilirea grosimii dalei din beton de ciment

Caracteristicile betonului de ciment rutier.

Caracteristicile betonului de ciment rutier sunt următoarele :

- rezistenţa caracteristică la încovoiere, Rkinc care se stabileşte în funcţie de clasa betonului

iar valorile sunt prezentate în tabel:

Tabelul Valorile rezistentei caracteristice la încovoiere.

Clasa betonului rutier B CR 3,5 B CR 4,0 B CR 4,5 B CR 5,0Rezistenţa caracteristică la încovoiere,

determinată la 28 de zile pe prisme de

150x150x600 mm, MPa

3,5 4,0 4,5 5,0

Valoarea rezistenţei caracteristice la încovoiere, Rkinc reprezintă rezistenţa medie, la întindere

prin încovoiere la 28 zile, corectată conform repartiţiei Student pentru un nivel de încredere de 95 %

(nivel de risc de 5 %).

98

Page 99: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

- tensiunea admisibilă, la întindere din încovoiere , st adm

In calculele care au folosit la stabilirea diagramelor de dimensionare, s-au considerat valori

unice ce caracterizează betonul:

- modulul de elasticitate la solicitări de scurtă durată (din trafic) : E = 30 000 MPa

- coeficientul lui Poisson : v = 0,15

- densitatea aparentă : pa = 2 400

- modulul de elasticitate la solicitări de lungă durată (din gradientul de temperatură

zilnic): 0,5 x E = 0,5 x 30 000 MPa = 15 000 MPa.

Criteriul de dimensionare se exprimă prin relaţia :

s≤ stadm

unde :

s - tensiunea la întindere din încovoiere a betonului din dale determinată pe

baza ipotezelor de dimensionare

stadm - tensiunea la întindere din încovoiere admisibilă a betonului de ciment din dale (dacă

dalele sunt realizate din două straturi, otadm se referă la betonul din stratul de rezistenţă).

Tensiunea admisibilă, la întindere din încovoiere, a betonului de ciment rutier (cw.) se

determină cu relaţia :

stadm = Rkinc x a x (0,70 - Yx logNc) (MPa)

unde:

Rkinc - rezistenţa caracteristică la încovoiere a betonului la 28 de zile ;

a - coeficientul de creştere a rezistenţei betonului în intervalul 28 ... 90 zile,

egal cu 1,1 ; Nc - traficul de calcul pe perioada de perspectivă exprimat în m.o.s. (milioane

osii standard);

Y - coeficient, egal cu 0,05 ;

0,70 - Y x log Nc - legea de oboseala.

Ipoteze de dimensionare

99

Page 100: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Ipotezele de dimensionare a structurilor rutiere rigide se consideră în funcţie de clasa tehnică

a drumului şi condiţiile climaterice, pe baza încărcării combinate (încărcarea de calcul din trafic şi

încărcarea din graaientul de temperatură zilnic) sau numai a încărcării de calcul din trafic.

Ipotezele de dimensionare pentru clasele tehnice ale drumurilor sunt următoarele:

Drumuri de clasă tehnică I şi II

Ipoteza 1 : s= a, + 0,8 x stDt stadm

Drumuri de clasă tehnică III şi IV

Ipoteza 2: s = s t + 0,8 x 0,65 x stDt ≤ stadm

Drumuri de clasă tehnică V

Ipoteza 3: s = s t ≤ stadm

unde:

s t - tensiunea la întindere din încovoiere datorată încărcării de calcul din trafic;

stadm - tensiunea de întindere din încovoiere datorată gradientului de temperatură zilnic.

Succesiunea operaţiilor de calcul

Calculul pentru dimensionarea structurii rutiere rigide se efectuează pe baza diagramelor de

dimensionare sau a corelaţiilor de dimensionare.

Succesiunea operaţiilor de calcul este următoarea :

1. Stabilirea traficului de calcul;

1. Determinarea capacităţii portante a pământului de fundare

2. Stabilirea alcătuirii straturilor subadiacente dalei din beton, ţinând seama de resursele

locale şi de clasa tehnică a drumului;

4.Determinarea capacităţii portante la nivelul stratului de fundaţieAdoptarea clasei

betonului de ciment rutier, conform SR 183-1/1995 ;

5. Determinarea tensiunii admisibile, la întindere din încovoiere , a betonului de ciment

rutier s t stadm ;

6.Adoptarea ipotezei de dimensionare în funcţie de clasa tehnică a drumului şi de condiţiile

climaterice;

7.Determinarea grosimii dalei din beton de ciment, H din diagramele de dimensionare pe

baza valorii modulului de reacţie la suprafaţa stratului de fundaţie, K şi a tensiunii la întindere din

încovoiere admisibilă a betonului de ciment rutier, at adm, prin interpolare liniară.

100

Page 101: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Pentru sporirea preciziei calculului se pot folosi între parametrii de calcul care intervin,

corelaţiile de dimensionare, şi anume :

f (H), pentru valori constante ale modului de reactie la suprafata stratului de fundatie H .

f (K), pentru valori constante ale grosimii dalei din beton de ciment.

101

Page 102: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

102

Page 103: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

103

Page 104: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Tabel Coeficienţi medii de echivalare a vehiculelor fizice în osii standard 115 kN.

Tipul de

structura

Grupa de vehicule

Autocamioane

si derivate cu

o osie

Autocamioane

si derivate cu

3, 4 osii

Autovehicul

e articulate

Autobuze Remorci Trenuri

rutiere

Suple si

semirigide

0.4 0.6 0.8 0.6 0.3 0.8

Rigide 0.3 2.3 1.8 0.8 0.02 0.6

104

Page 105: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

STABILIREA TRAFICULUI DE CALCUL

Grupa de

vehicole

MZA

2005

nK 2005

Pk 2009 Pk 2024 f c k O.S.11

5

1 2 3 4 5 1x4x5=

6

Autocamioane si

derivate cu 2 osii27

1.036 2.03 1.533 0.4 15

Autocamioane si

derivate cu 3-4

osii

23

1.040 1.208 1.124 0.6 16

Autovehicole

articulate9

1.11 1.704 1.407 0.8 10

Autobuze 15 1.048 1.236 1.142 0.6 11

Vehicole speciale 7 1.272 2.234 1.753 0.3 4

Trenuri rutiere 4 1.208 2.028 1.618 0.8 5

TOTAL O.S. 115 61

Nc = 365 x 10-6 x pp x crt x 55k=1[ nk05 x (pk08+pk38)/2 x f ek ] ( m.o.s. )

Nc = 365 x 10-6 x 15 x 0,50 x 61 o.s.115 = 0.166 m.o.s.

Varianta 1 nerigida

105

Page 106: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

E s f = 0.2 x 25 0.45x 65 = 156

Se calculeaza numar de solicitare administrativ si valoarea ratei de degradare prin oboseala

functie de valorile reiesite din programul CALDEROM:

DRUM: DJ 209 K –nerigid var.1

Sector omogen: 12+591,00 – 15+413

Parametrii problemei sunt

Sarcina..... 57.50 kN

Presiunea pneului 0.625 MPa

Raza cercului 17.11 cm

Stratul 1: Modulul 4200. MPa, Coeficientul Poisson .350, Grosimea 4.00 cm

Stratul 2: Modulul 3600. MPa, Coeficientul Poisson .350, Grosimea 6.00 cm

Stratul 3: Modulul 300. MPa, Coeficientul Poisson .270, Grosimea 20.00 cm

Stratul 4: Modulul 56. MPa, Coeficientul Poisson .270, Grosimea 25.00 cm

Stratul 5: Modulul 65. MPa, Coeficientul Poisson .420 si e semifinit

R E Z U L T A T E:

R Z sigma r epsilon r epsilon z

cm cm MPa microdef microdef

.0 -10.00 .121E+01 .249E+03 -.323E+03

.0 10.00 -.150E-01 .249E+03 -.103E+04

.0 -30.00 .253E-01 .170E+03 -.446E+03

.0 30.00 .142E-01 .170E+03 -.507E+03

.0 -75.00 .367E-01 .127E+03 -.154E+03

.0 75.00 .422E-03 .127E+03 -.298E+03

a)

Denumire straturi H E (M Po) m

B.A. - 16 4 cm 4200 0,35

B.A.D. - 25 6 cm 3600 0,35

Balast stabilizat cu ciment 20cm 300 0,27

Balast 25cm 56 0,27

Pamant fundare P5 ∞ 65 0,42

106

Page 107: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

N adm = 24.5 x 108 x vr -3.97 = 24.5 x 108 x 249-3.97=0.749 m.o.s.

R.D.O.= < R.D.O. adm = 1

b)

r adm = R x (0.60-0.056 x log. Nc) = 0.4 x (0.60-0.056 x log.0.166) = 0.258

r = 0.253 < adm = 0.258

c)

vz ≤ vz adm

Nc < 1 m.o.s.

vz adm = 600 x Nc -0.28m def

vz adm = 600 x 0.156 -0.28 = 1009.43m def

vz adm = 298m def < vz adm = 1009.43m def

Verificarea la inghet - dezghet

Tip pamant : P2 (argila)

Tip climateric : III

Regim hidrologic : 2 b

Calcularea adancimii de inghet

Z CR = Z+DZ unde Z – STAS 1709/1-90 - Functie I med = 783° C x zile

Z = 112cm ; DZ = H SR – H e ; H SR = 4+6+20+25=55cm

He = 38.6cm

Dz = 55-38.6=16.40cm

107

Page 108: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

ZCR = 112+16.40=128.40cm

(Verifica la inghet)

Varianta rigida

Dimensionarea sistemului rutier conform normativ

„Normativului de dimenionare a structurilor rutiere rigide” Indicativ NP 081-2002 pentru lucrarea

Modernizare drum judeţean DJ 177 Poiana Micului – Suceviţa

Km. 10+000 – 20+875, Judeţul Suceava

I. Stabilirea traficului de calcul

1. Stabilirea traficului de calcul Tabelul nr.1

Grupa de vehicule nk05 pk39 f ek

Produsul col.1 x col.4 x col.5

o.s.1150 1 3 5 6

Autocamioane şi derivate cu 2 osii

27 2.14 0,30 18

Autocamioane şi derivate cu 3 – 4 osii

23 1.22 3,80 107

Autovehicule articulate 9 1.76 2,90 46Autobuze 15 1.25 1,50 29Tractoare cu/fără remorcă, vehicule speciale

7 2.34 0,20 4

Vehicule cu trei sau patru punţi, tren rutier

4 2.12 1,60 14

115 218Traficul de calcul se stabileşte cu relaţia:

Nc = 365 x 10-6 x pp x crt x 55k=1[ nk05 x (pk08+pk38)/2 x f ek ] ( m.o.s. )

Nc = 365 x 10-6 x 16x 218 o.s.115 = 1,273 m.o.s.

II. Determinarea capacităţii portante a pământului de fundare

Sectorul de drum este caracterizat de urmatoarele date implicate in dimensionarea structurilor rutiere rigide:

a. Sectorul de drum studiat traversează comuna Poiana Micului. În conformitate cu harta cu repartiţia tipurilor climaterice de pe teritoriul României, repartiţie după indicele de umiditate I m a tipurilor climaterice, Fig. 1 din Ordinul nr. 1717 – Indicativ NP 081-2002, zona pe care se desfăşoară drumul judeţean se încadrează într-o regiune de tip climateric III.

b. Regim hidrologic 2b – conform STAS 1709/2 pentru sectoare de drum situate în rambleu cu înălţime sub 1,0 m, la nivelul terenului, în profil mixt sau debleu.

c. Pământul de fundare este alcătuit din pământ de tip P2 (amestec pietriş cu nisip).

108

Page 109: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Corespunzător tipului de pământ P2, tipul climateric III şi regimului hidrologic 2b, valoarea modulului de reacţie al pământului de fundare este K0 = 50 MN/m3, conform tabelului nr. 8 din NP 081-2002.

III. Stabilirea alcătuirii straturilor subadiacente dalei din beton ţinând seama de resursele locale şi de clasa tehnică a drumului

DEOARECE SECTORUL DE DRUM CORESPUNDE CLASEI TEHNICE IV, CONFORM NP 081-2002, PCT. 5.1. SE CONSIDERĂ VARIANTA B. DE ALCĂTUIRE A STRUCTURII RUTIERE RIGIDE. ÎN CADRUL ACESTEI VARIANTE STRATURILE SUBADIACENTE DALEI DIN BETON DE CIMENT SUNT:

- STRAT DE FORMĂ - STRAT DE FUNDAŢIE ŢINÂND CONT DE FAPTUL CĂ SURSELE DE AGREGATE NATURALE DE

BALASTIERĂ ŞI CARIERĂ SUNT LA DISTANŢE RELATIV REDUSE DE OBIECTIVUL PROIECTAT SA STABILEŞTE STRATUL DE FUNDAŢIE (DIN BALAST ŞI PIATRĂ SPARTĂ) CONFORM PCT. 5.4. – NP 081-2002;

IV. DETERMINAREA CAPACITĂŢII PORTANTE LA NIVELUL STRATULUI DE FUNDAŢIE

SE DETERMINĂ VALOAREA MODULULUI DE REACŢIE LA SUPRAFAŢA STRATULUI DE FUNDAŢIE, K, ÎN FUNCŢIE DE:

- GROSIMEA ECHIVALENTĂ A STRATURILOR DE FUNDAŢIE/FORMĂ, HECH ;- VALOAREA MODULULUI DE REACŢIE AL PĂMÂNTULUI DE FUNDARE, K0 ;

HECH = NNI=1 HI X AI ÎN CARE;

- NI – ESTE NUMĂRUL DE STRATURI;- HI – GROSIMEA EFECTIVĂ A STRATULUI I, EXPRIMATĂ ÎN CM;- AI – COEFICIENTUL DE ECHIVALARE A STRATULUI I, DETERMINAT

DIN TABELUL NR. 11 – NP 081-2002

HECH = 30 X 0,75 + 15 X 1,0 = 37,50 CM

VALOAREA MODULULUI DE REACŢIE LA SUPRAFAŢA STRATULUI DE FUNDAŢIE PENTRU VALORILE MODULULUI DE REACŢIE AL PĂMÂNTULUI DE FUNDARE K0 CUPRINSE ÎNTRE 20 MN/M3 ŞI 100 MN/M3 SE VA FOLOSI DIAGRAMA DIN FIG. 3 - NP 081-2002.

K = 82 MN/M3

V. ADOPTAREA CLASEI BETONULUI DE CIMENT RUTIER CONFORM SR 181-1/1995

SE ADOPTĂ CLASA BETONULUI DE CIMENT RUTIER BCR 4,5 CONFORM NORMATIVULUI INDICATIV C22-92. PE BAZA CLASEI BETONULUI SE STABILEŞTE REZISTENŢA CARACTERISTICĂ LA ÎNCOVOIERE RK

ÎNC CONFORM SR 183-1/1995.

CLASA BETONULUI RUTIER BCR 3,5 BCR 4,0 BCR 4,5 BCR 5,0REZISTENŢA CARACTERISTICĂ LA ÎNCOVOIERE, RK

ÎNC DETERMINATĂ LA 28 ZILE PE PRISME DE 150 X 150

3,5 4,0 4,5 5,0

109

Page 110: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

X 600 MM, CONFORM PRESCRIPŢIILOR ÎN VIGOARE, MPA

VI. DETERMINAREA TENSIUNII LA ÎNTINDERE DIN ÎNCOVOIERE ADMISIBILĂ A BETONULUI DE CIMENT RUTIER

SE DETERMINĂ TENSIUNEA LA ÎNTINDERE DIN ÎNCOVOIERE ADMISIBILĂ A BETONULUI, CONFORM PCT. 7.2.2. – NP 081-2002 CU RELAŢIA:

ΣADM = RKÎNC X Α X (0,70 – 0.05 X LOGNC) (MPA) – UNDE;

- ΣADM – TENSIUNEA LA ÎNTINDERE DIN ÎNCOVOIERE ADMISIBILĂ A BETONULUI;

- RKÎNC – REZISTENŢA CARACTERISTICĂ LA ÎNCOVOIERE A BETONULUI LA

28 ZILE;- Α - COEFICIENTUL DE CREŞTERE A REZISTENŢEI BETONULUI ÎN

INTERVALUL 28…90 ZILE;- NC – TRAFICUL DE CALCUL PE PERIOADA DE PERSPECTIVĂ EXPRIMAT

ÎN M.O.S.;- Γ – COEFICIENT EGAL CU 0,05;- (0,70 – Γ X LOGNC) - LEGEA LA OBOSEALĂ.

ΣADM = 4,5 X 1,1 X (0,7 – 0,05 X LOG 1,226)= 4,95 X (0,7 - 0,05 X 0,088) = = 4,95 X 0,69 = 3,44 MPA

VII. ADOPTAREA IPOTEZEI DE DIMENSIONARE ÎN FUNCŢIE

DE CLASA TEHNICĂ A DRUMULUI

ÎN FUNCŢIE DE CLASA TEHNICĂ A DRUMULUI ŞI DE CONDIŢIILE CLIMATICE, CONFORM PCT. 7.3. – NP 081-2002 SE ADOPTĂ IPOTEZA 2 – PENTRU DRUMURI DE CLASĂ TEHNICĂ III ŞI IV.

ΣI = ΣT + 0,8 X 0,65 X ΣT ΔT ≤ ΣADM - UNDE

- ΣT – TENSIUNEA LA ÎNTINDERE DIN ÎNCOVOIERE DATORATĂ ÎNCĂRCĂRII DE CALCUL DIN TRAFIC ;

- ΣT ΔT – TENSIUNEA LA ÎNTINDERE DIN ÎNCOVOIERE DATORATĂ GRADIENTULUI DE TEMPERATURĂ ZILNIC.

VIII. Determinarea grosimii dalei din beton de ciment

Grosimea dalei din beton de ciment „H” se determină din diagrama de dimensionare corespunzătoare ipotezei 2, conform anexei 3 din NO 081-2002, pe baza următoarelor valori:

- modulul de reacţie la suprafaţa stratului de fundaţie - K = 82 MN/m3 ;- tensiunea la întindere din încovoiere admisibilă a betonului - σadm = 3,44 MPa. Conform anexei 3 din NO 081 – 2002 grosimea dalei din beton este egală cu 21,50 cm, de

unde rezultă că grosimea finală a dalei din beton de ciment este de:

H = 22,00 cm

110

Page 111: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Verificarea rezistenţei complexului rutier la acţiunea fenomenului de

îngheţ-dezgheţ conform STAS 1709/1/2/3-1990 pentru obiectivul de investiţie: Modernizare drum judeţean DJ 177 Poiana Micului – Suceviţa

Km. 10+000 – 20+875, Judeţul Suceava

Adâncimea de îngheţ în complexul rutier reprezintă nivlul cel mai coborât de la suprafaţa drumului la care apa interstiţială se transformă în gheaţă, în timpul iernii (în practică se admite că această adâncime coincide cu cea a izotermei zero).

Adâncimea de îngheţ în complexul rutier Zcr se consideră egală cu adâncimea de îngheţ în pământul de fundaţie Z, în condiţii de porozitate şi umiditate specifice acestuia, la care se adaugă un spor al adâncimii de îngheţ ΔZ (determinat de capacitatea de transmitere a căldurii a staturilor sistemului rutier) şi se calculează cu relaţia:

- Zcr = Z + ΔZ (cm)- ΔZ = Hsr – He (cm)

- Hsr reprezintă grosimea sistemului rutier alcătuit din straturi de materiale rezistente la îngheţ exprimat în centimetri;

- He reprezintă grosimea echivalentă de calcul la îngheţ a sistemului rutier exprimat în centimetri.

In conformitate cu punctul 2.4. din STAS 1709/1-1990 grosimea ehivalentă a sistemului rutier He se calculează cu relaţia:

- He = Σ hixCti (cm) - h reprezintă grosimea stratului rutier luat în calcul exprimat în centimetri;- Ct reprezintă coeficientul de echivalare a capacităţii de transmitere a căldurii specifice

fiecărui material din alcătuirea stratului rutier luat în calcul, conform tabelului nr. 3 din STAS 1709/1-1990.

Faţă de cele prezentate mai sus, ţinând cont de prevederile STAS 1709/1-1990, rezultă următoarele:

He = 22 cm x 0,45 + 2 cm x 1,00 + 15 cm x 0,70 + 30 cm x 0,80 = = 9,90 cm + 2,00 cm + 10,50 cm + 24,00 cm = 46,40 cmΔZ = 79,00 cm – 46,40 cm = 32,60 cmZcr = 100 cm + 32,60 cm = 132,60 cm.

Z – adâncimea de îngheţ în pământul de fundaţie, s-a determinat ţinând cont de tipul climateric, condiţiile hidrologice, tipul de pîmânt, conform hărţilor privind repartiţia funcţie de indicele de umiditate a tipurilor climaterice şi repartiţia indicelui de îngheţ dintr-o perioadă de 30 de ani, prezentate în STAT 1709/1-1990.

Gradul de asigurare la pătrunderea îngheţului în complexul rutier K reprezintă raportul dintre grosimea echivalentă a sistemului rutier He şi adâncimea de îngheţ în complexul rutier Zcr, ambele stabilite conform STAS 1709/1-1990.

K = He/ Zcr

K = 46,40 cm / 134,60 cm = 0,34 cm

111

Page 112: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Se consideră că structura rutieră este rezistentă la îngheţ-dezgheţ dacă gradul de asigurare la pătrunderea îngheţului în complexul rutier K, are cel puţin valoarea din tabelul nr. 4 (STAS 1709/2-1990), funcţie de tipul climateric, tipul sistemului rutier, tipul de pământ şi gradul de sensibilitate la îngheţ al acestuia.

În conformitate cu tabelul nr. 4 (STAS 1709/2-1990), Ke=0,25. În aceste condiţii se constată că gradul de asigurare la pătrunderea îngheţului în complexul

rutier este mai mare decât gradul de asigurare echivalent, de unde rezultă că dimensionarea complexului rutier este verificată la acţiunea îngheţ-dezgheţului.

CALCULUL DECLIVITATILOR

112

Page 113: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

113

Page 114: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

RACORDAREA DECLIVITATILOR

Asigurarea continuitatii liniei rosii in punctele de schimbare a declivitatii se face

perin racordarea declivitatilor adiacente cu arce de parabola simetrice.

Dupa pozitia relativa a celor doua declivitati se deosebesc :

114

Page 115: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

- declivitati in sens contrar;

- declivitati in acelasi sens.

Racordarea declivitatilor sunt de 2 tipuri:

- convexe, la care centrul curbei de racordare este pozitionat sub linia rosie;

- concave, la care centrul curbei de racordare este pozitionat deasupra liniei.

Calculul se face cu urmatoarele formule:

in care:

T – tangenta curbei de racordare in metri

B – bisectoarea curbei in metri

R – raza minima de racordare conform STAS 863-85, tabel 2, in functie de viteza de

proiectare, numarul de benzi de circulatie si de tipul de racordare (convexa sau concava)

m – parametrul racordarii in “%”, se calculeaza ca diferenta algebrica a declivitatii,

cuta in modul.

CALCULUL RACORDARILOR VERTICALE

0,7 V p = 0,7 x 40 = 28 m

Racordarea 1 - pichet P3

Nu se face racordare cu arc de cerc

Racordarea 2 - pichet B1

115

Page 116: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Racordarea 3 - pichet P5

Nu se face racordare cu arc de cerc

Racordarea 4 - pichet P7

Racordarea 5 - pichet 134

116

Page 117: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Racordarea 6 - pichet 29

Racordarea 7 - pichet P13

Racordarea 8 - pichet B8

117

Page 118: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Racordarea 9 - pichet P16

Racordarea 10 - pichet B12

Nu se face racordare cu arc de cerc

Racordarea 11 - pichet B15

118

Page 119: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Racordarea 12 - pichet B17

Racordarea 13 - pichet P68

119

Page 120: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Amenajarea in plan si spatiu a curbelor 15 si 16 curbe succesive

Alaturi de amenajarea in plan, amenajarea curbei in spatiu se face cu scopul de a

permite circulatia vehicolelor in limitele vitezei de baza in conditii de siguranta si confort.

Amenajarea in spatiu consta in trecerea de la profilul tasversal cu 2 pante (acoperis)

in aliniament la profilul transversal cu panta unica prin inclinare spre interiorul curbei.

Aceasta operatie poarta denumirea de convertire si se face pentru raza de curbura cuprinsa

intre raza curenta si raza recomandabila.

Daca raza curbei este mai mare decat raza minima si mai mica decat cea curenta,

este necesar ca pe langa convertirea profilului sa se produca si suprainaltare cu un dever

determinat in funcie de marimea razei.

Suprainaltarea se realizeaza astfel:

- Se face convertirea de la forma acoperis la deverul (unic) convertit pe lungimile lor

amplasate pe aliniamente pana in mariginile arcelor de clotoida.

- Se continua rotirea in jurul axei drumului a profilului transversal convertit , pe

lungimile “L” ale arcelor de clotoida de la valoarea “p” la valoarea “i” se mentin constante

pe arcul de cerc.

Pentru incarcarea autovehicolelor mai lungi, in curba si pentru a nu iesi de pe partea

carosabila se executa o supralargire “s=2e” in interiorul curbei.

Amenajarea in plan si spatiu cuprind:

- supralargirea drumului in curba;

- suprainaltarea drumului in curba.

In proiect se prezinta amenajare curbei 15.

Curba 15: R = 80 m ; Vp = 25 Km/h l cs = 15m

Curba este cu arc de cerc deci nu avem suprainaltare

Supralargire S=2 x e = 2 x 55 = 110 cm

Profil normal:

h 3 = 0

120

Page 121: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Profil convertit (Pc%)

In proiect se prezinta amenajare curbei 16.

Curba 16: R = 95 m ; Vp = 40 Km/h l cs = 25m

Tip profil: suprainaltare; i = 5.5%

Supralargire S=2 x e = 2 x 45 = 90 cm

Profil normal:

h 3 = 0

121

Page 122: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Profil convertit (P%=2.5%)

Profil suprainaltat (i %=5.5%)

TRASAREA ARCULUI DE CLOTOIDA SI CERC RAMAS

Aceasta curba este racordata cu 2 arce de clotoida si cu arc de cerc ramas.

Elementele curbei sunt:

v

(km/h)

U

(grad)

R

(m)

L

(m)

∆R

(m)

X

(m)

Y

(m)

X`

(m)

Y`

(m)

α

(grad)

i

%

e

(m)

40 104.24 95 45 0.89 44.75 3.55 22.46 0.45 15.1197 5.5 0.45

122

Page 123: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Trasarea clotoidei - se face prin metoda arcelor egale.

2RL = 2 X 95 X45 = 8550

Punctul 1

Punctul 2

123

Page 124: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Punctul 3

Punctul 4

Punctul 5

124

Page 125: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Punct

Coord.

ARC DE CLOTOIDA

1 2 3 4 5

x (m) 9.99 19.99 29.96 39.86 44.74

y (m) 0.03 0.31 1.05 2.48 3.53

TRASAREA ARCULUI DE CERC RAMAS

Se face prin metoda tangenta, abscise egale.k

x 1 = 10m

x 2 = 20m

x 3 = 30m

x 4 = 40m

x 5 = 46.75m

Punct

Coord.

ARC DE CERC

1 2 3 4 5

x (m) 10 20 30 40 46.75

y (m) 0.52 2.12 4.86 8.83 12.30

125

Page 126: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

ASIGURAREA VIZIBILITATII

Prin asigurarea vizibilitatii la drumuri se intelege crearea unor astfel de conditii prin

proiectare incat conducatorul auto sa aiba posibilitatea de a observa la timp peicolul si sa il evite, fie

prin ocolire fie prin oprire.

Vizibilitatea trebuie sa permita sesizarea din timp a sectoarelor deosebite in vederea

perceperii desfasurarii traseului in continuare pe lungimi mari fara discontinuitati.

Vizibilitatea pe traseul rutier trebuie asigurata in plan orizontal si in profil longitudinal, la

distanta pe care doua vehicule circuland pe aceeasi banda din sensuri contrare sa poata fi franate,

masurarea distantei facandu-se pe axa benzii interioare.

In plan orizontal se vor degaja spatiile interioare curbelor de orice obstacole cum ar fi:

damburi din pamant sau roca, cladiri, garduri, plantatii etc.

Cand indepartarea obstacolelor din intervalelecurbelor nu este posibila sau este costisitoare,

iar distanta de vizibilitate nu este asigurata se vor prevedea semnalizari rutiere conform STAS 1848

pentru reducerea vitezei de circulatie si interzicerea depasirii conform reglementarilor in vigoare cu

privire la circulatia pe drumuri publice.

a. Vizibilitatea in curbe:

In curbe, vizibilitatea se studiaza mai frecvent in cazul in care doua vehicule circula in sens

contrar, din care unul neregulamentar ( pe stanga ).

Asigurarea vizibilitatii se calculeaza in functie de vitezele celor doua vehicule, de spatiile pe

care acestea urmeaza sa le parcurga pana la intalnire.

In curbe trebuie luate masuri pentru asigurarea vizibilitatii deoarece din cauza curburii, razele

vizuale fiind dirijate dupa coarde ies din planul partii carosabile, putand fi intalnite diverse

obstacole. Cunoscand lungimea L parcursa pe curba de cele doua vehicule se determina grafic prin

deplasari succesive, campul de vizibilitate.

Curba infasuratoare a corpurilor pe interior este denumita curba de vizibilitate.

Distanta ”c„ de la axa benzii de vizibilitate este denumita distanta libera laterala.

Distanta ”c„ de la axa drumului la curba de vizibilitate este denumita masura de vizibilitate.

Vizibilitatea in curba se calculeaza pe aceeasi curba pe care s-a facut amenajarea in plan si in

spatiu adica curba C16.

Distanta laterala libera pentru asigurarea vizibilitatii pentru o viteza de 40 km/h este de 70 m,

iar spatiul de vizibilitate va trebui sa fie egal cu:

126

Page 127: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

CALCULUL HIDRAULIC AL DISPOZITIVELOR DE COLECTARE SI EVACUARE A APELOR DIN PRECIPITATII

Pentru protejarea terasamentelor si a celorlalte constructii impotriva actiunii apelor

din recipienti se executa constructii anexe avand functia de colectare si evacuare a acestor

ape.

In cadrul proiectului se calculeaza santul la marginea platformei, considerat a fi

necesar pe sectoarele de drum care pe profilul in lung sunt in debleu.

Forma standardizata a acestor constructii este urmatoarea.

Determinarea debitelor de ape meteorice

Se ia în calcul debitul ploii de calcul

Qp = m S Φ ic

m = coeficient dimensional de reducere a debitului de calcul, care ţine seama de capacitatea

de înmagazinare, în timp , a canalelor şi de durata ploii de calcul, t.

0,80, pentru t ≤ 40 min

m = => m = 0,80

0,90, pentru t ≥ 40 min

S = aria bazinului de canalizare aferent secţiunii de calcul (ha).

Φ= coeficient de scurgere aferent ariei S, calculat cu relaţia:

qc

Φ = ------

qp

qc = debit de apă de ploaie căzută pe aria S, care ajunge în canal (l/s) .

Φ se dă în tabelul 1 din STAS 1846-90, ca medie ponderată.

ic= intensitatea ploii de calcul conform STAS 9470-73

127

Page 128: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

f = frecvenţa ploii de calcul conform tabelului 2 din STAS 1846 – 90

t = durata ploii de calcul conform STAS 1846-90

t = 5 min pentru zone de munte;

t = 10 min pentru zone de deal; => t = 5 min.

t = 15 min pentru zone de şes;

Conform STAS 9470-73 intitulat „Ploi maxime – intensitati, durate, frecvente”, drumul

nostrul DJ 209K situat in zona 19 si conform diagramei pentru zona 19, avem:

t = 5

f = 1/3 => i c = 260 l/s x ha

m = 0.8

Nr. crt. Natura suprafeţei Coeficient de scurgere

1. Invelitori metalice şi de ardezie 0,95

2. Invelitori din sticlă, ţiglă şi carton asfalt 0,90

3. Terase asfaltate 0,85...0,90

4. Pavaje din asfalt şi din beton 0,85...0,90

5. Pavaje din piatră şi alte materiale, cu rosturi umplute cu mestic 0,70...0,80

6. Pavaje din piatră cu rosturi umplute cu nisip 0,55...0,60

7. Drumuri din piatră spartă (macadam)

- zone cu pante mici (<1%)

- zone cu pante mari (>1%)

0,25...0,35

0,40...0,50

8. Drumuri pietruite

- zone cu pante mici (<1%)

- zone cu pante mari (>1%)

0,15 0,20

0,25...0,30

9. Terenuri de sport, grădini:

- zone cu pante mici (<1%)

- zone cu pante mari (>1%)

0,05...0,10

0,10...0,15

10. Incinte şi curţi nepavate, neierbate 0,10...0,20

11. Terenuri agricole (de cultură) 0,05...0,10

12 Parcuri şi suprafeţe împădurite

- zone cu pante mici (<1%) 0,00...0,05

128

Page 129: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

- zone cu pante mari (>1%) 0,05...0,10

Clasa de importanţă a

folosinţei (conform

STAS 4273-83)

Categoria de

importanţă (conform

OMLPAT 31/

N-95, HG 766/97)

Unităţi cu caracter

economic (industriale,

agrozootehnice)

Unităţi cu caracter

social (centra

populate, cartiere, etc.)

f f

I D 1/5 1/3...1/5

II C 1/3...1/2 1/2...1/1

III C 1/2...1/1 1/1...2/1

IV B 1/1...2/1 2/1

V A 2/1 2/1

Debite preluate de sistemul de colectare şi evacuare

Q = S x V (m²/s)

V = c

C =

S = suprafaţa secţiunii de scurgere liberă (m²)

V = viteza medie (m/s)

R = raza hidraulică a secţiunii

P = perimetrul udat

I = panta longitudinală exprimată în fracţie zecima

C = coeficientul lui Bazin, care depinde de rugozitatea albiei

b = coeficient care depinde de rugozitatea pereţilor albiei, conform tabelului:

129

Page 130: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Tabel

Nr.

crt.

Modul de executare al şanţului γ

1. Pereţi foarte netezi (scânduri geluite, tencuieli de ciment

sclivisite, etc.)

0,06

2. Pereţi netezi (scânduri brute, zidărie de piatră cioplită şi

cărămidă, tencuieli bune) 0,16

3. Zidărie cu suprafaţă rugoasă (piatră brută, betoane mediocre)

0,46

4. Zidărie brută (piatră cioplită, bolovani, pământ compactat bine

întreţinut) 0,80

5. Pereţi din pământ obişnuit bine întreţinut, cu puţină iarbă.

1,3

6. Albii de pământ, prost întreţinute, cu pietre, iarbă, etc. 1,75

Calculul propriu-zis al santului

γ = 0.06 = coeficient de rigurozitate al santului

= sant din beton de ciment

- sant pereat

130

Page 131: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Sectorul 1

1.

De la km 12 +591.00 – km 12+750.00

d1 = 3.313%

L = 159m

m = 0.06

i c =260 l/s x ha

Q med

F = 0.85-0.90 - suprafete asfaltate si betonate

F = 0.05-0.15 - terenuri agricole

Qmax1=2.18 l/s < Qcap1=4100 l/s

2.

De la km 12 +750.00 – km 12+928.62

d1 = 2.975%

L = 178.62m

m = 0.06

i c =260 l/s x ha

131

Page 132: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Q med

F = 0.85-0.90 - suprafete asfaltate si betonate

F = 0.05-0.15 - terenuri agricole

Qmax1=2.47 l/s < Qcap1=3890 l/s

3.

De la km 12 +928.62 – km 13+050.00

d1 = 0.683%

L = 121.38m

m = 0.06

i c =260 l/s x ha

Q med

F = 0.85-0.90 - suprafete asfaltate si betonate

F = 0.05-0.15 - terenuri agricole

132

Page 133: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Qmax1=1.75/s < Qcap1=1860 l/s

4.

De la km 13 +050.00 – km 13+166.84

d1 = 0.577%

L = 116.84m

m = 0.06

i c =260 l/s x ha

Q med

F = 0.85-0.90 - suprafete asfaltate si betonate

F = 0.05-0.15 - terenuri agricole

Qmax1=1.61 l/s < Qcap1=1590 l/s

Sectorul 2

1.

De la km 13 +166.84 – km 13+400.00

d1 = 0.479%

L = 233.16m

m = 0.06

i c =260 l/s x ha

133

Page 134: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Q med

F = 0.85-0.90 - suprafete asfaltate si betonate

F = 0.05-0.15 - terenuri agricole

Qmax1=12.27 l/s < Qcap1=1560 l/s

2.

De la km 13+400.00 – km 13+633.41

d1 = 1.129%

L = 233.41m

m = 0.06

i c =260 l/s x ha

Q med

F = 0.85-0.90 - suprafete asfaltate si betonate

F = 0.05-0.15 - terenuri agricole

134

Page 135: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Qmax1=3.21 l/s < Qcap1=2400 l/s

3.

De la km 13+633.41 – km 13+811.98

d1 = 2.407%

L = 178.57m

m = 0.06

i c =260 l/s x ha

Q med

F = 0.85-0.90 - suprafete asfaltate si betonate

F = 0.05-0.15 - terenuri agricole

Qmax1=2.45 l/s < Qcap1=3500 l/s

4.

De la km 13 +811.98 – km 13+929.33

d1 = 0.841%

L = 117.35m

m = 0.06

135

Page 136: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

i c =260 l/s x ha

Q med

F = 0.85-0.90 - suprafete asfaltate si betonate

F = 0.05-0.15 - terenuri agricole

Qmax1=1.61 l/s < Qcap1=2070 l/s

5.

De la km 13+929.33 – km 14+190.75

d1 = 0.070%

L = 261.42m

m = 0.06

i c =260 l/s x ha

Q med

F = 0.85-0.90 - suprafete asfaltate si betonate

F = 0.05-0.15 - terenuri agricole

136

Page 137: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Qmax1=3.60 l/s < Qcap1=590 l/s

Sectorul 3

1.

De la km 14+190.75 – km 14+306.17

d1 = 1.786%

L = 115.42m

m = 0.06

i c =260 l/s x ha

Q med

F = 0.85-0.90 - suprafete asfaltate si betonate

F = 0.05-0.15 - terenuri agricole

Qmax1=1.58 l/s < Qcap1=3000 l/s

2.

De la km 14+306.17 – km 14+712.70

d1 = 1.768%

L = 406.53m

137

Page 138: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

m = 0.06

i c =260 l/s x ha

Q med

F = 0.85-0.90 - suprafete asfaltate si betonate

F = 0.05-0.15 - terenuri agricole

Qmax1=5.59 l/s < Qcap1=2990 l/s

Sectorul 4

1)

de la km 14+712.70 – km 15027.92

d6 =1.213%

l s = 315.22m

Q med

Q1=4.33/s < Qcap1=2480l/s

Sectorul 5

138

Page 139: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

1)

de la km 15+027.92 – km 15+202.25

d9 =3.298%

l s = 174.33m

Q med

Qmax2=2.39 l/s < Qcap2=4100 l/s

3)

de la km 15+202.25 – km 15+413

d10 =2.046%

l s = 210.75m

Q med

Qmax3=2.90/s < Qcap3=3230/s

Sectiunea de sant aleasa se verifica, prin urmare se adopta aceeasi sectiune de sant pe

toata lungimea tronsonului de drum.

CALCULUL APARARILOR DE MAL

Caracteristicile zidului de sprijin:

139

Page 140: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Calculul coeficientilor de impingere activa (Ka)

Acesti coeficienti sunt utilizati pentru pentru determinarea impingerii pamantului

asupra elementului de constructie, tinand cont de stratificatia care este pozitionata in

spatele zidului de sprijin.

Proiectarea zidului se realizeaza pe stratificatia forajului F1 considerand aceasta

stratificatie inclinata cu unghiul .

Stratul S1

; ; ; ; .

Stratul S2

; ; ; ; .

2.1 Stabilirea distributiei presiunilor de impingere activa

Calculul rezultantelor de impingere activa ce actioneaza asupra zidului de sprijin

Stabilirea presiunilor active (pa), cat si a impingerilor totale active (Pa) se face pe

cale analitica.

a) Stabilirea distributiei presiunilor de impingere activa

140

Page 141: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Stratul S1

Stratul S2

b) Calculul rezultantelor presiunilor active

Stratul S1

Stratul S2

c) Calculul distantelor zi

e) Proiectiile pe verticala si pe orizontala a impingerilor active

141

Page 142: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

a) Verificarea la rasturanare a gabioanelor

Veficarea la rastunare a zidului de sprijin se face printr-un raport notat FSR al

momentelor de stabilitate Mstabilitate fata de un punct inferior al fundatiei zidului de sprijin.

b)Verificarea la lunecare a gabioanelor

Verificarea la lunecare a zidului de sprijin se face printr-un raport notat Fsl al sumelor

fortelor pe verticala FV si pe orizontala FH cu un coeficient din STAS 3300/2-

85 ,pentru argila nisipoasa adoptandu-se ,si trebuie sa indeplineasca conditia ca:

142

Page 143: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

CALCULUL COEFICIENTULUI DE AFUIERE GENERALA

Pentru lumina podului de L = 19,85 m se calculeaza coeficientul de

afuiere generala cu relatia :

in care:

vmp – viteza medie a apei in albia minora in sectiunea podului inainte de

producerea afuierilor

Conform “Normativ pentru proiectarea hidraulica a podurilor si

podetelor”, indicativ P. D. 95-2002, pentru poduri cu o singura deschidere, la

care numai culeele influenteaza scurgerea apelor, se va lua = e

reprezentând influenta contractiei.

Coeficientul de contractie hidraulica se calculeaza din tabel 6.I

= 0,915 - pentru lumina podului de 19,85 m

Amp – aria sectiunii de scurgere in albia minora in sectiunea podului inainte

de producerea afuierilor

vmL – viteza medie in regim natural in albia minora, calculate numai pe latimea

acoperita de pod (intre fetele culeilor).

in care:

Debitul obturate de prezenta culeilor se calculeaza cu relatia:

143

Page 144: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Viteza medie de scurgere a apelor la debitul obturat se calculeaza cu relatia:

Adancimea medie a apelor pe zona obstruata de prezenta culeilor se

calculeaza cu relatia:

Pentru debitul coeficientul de afuiere generala are valoarea:

Întrucât valoarea coeficientului E de afuiere generala se recomanda sa nu depaseste 1,4 ÷ 1,5, pentru

evitarea unor constructii de aparare si dirijare costisitoare, rezulta ca lumina podului existent (L =

19,85 m) este corespunzatoare.

CALCULUL AFUIERILOR

Afuierile în zona podului se calculeaza în scopul verificarii adâncimii de fundare a

culeelor, a lucrarilor de aparare a malurilor, de consolidare a albiei si de dirijare a apelor.

Afuierea maxima totala este alcatuita din afuierea generala si afuierea locala.

Pentru debitul cu asigurarea 5% -

a) Afuiere generala se calculeaza cu relatia:

hmax= 6,30 m

h af. max= E x hmax= 1,16 x 2.50= 2.90 m

144

Page 145: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

af f. max = 2.90 –2.50 = 0.40 m

b) Afuierea locala

Viteza medie de antrenare Va = 3,60 m/sec (conform tabel 6.II.a pentru patul

albie din bolovanis mijlociu)

VmP = 2,8 0 m/sec < Va = 3,60 m/sec

af l = 2,42 x kf x k x b

unde:

kf = 1,00; k = 1,00; b = 1,00; g = 9,81 m/sec2

af l = 2,42 x 1 x 1 x 1 x = 2,66 m

c) Afuierea totala maxima

af tot. max = af g. max + af l = 0.40 + 2,66 = 3.16 m

CAIET DE SARCINI

IMBRACAMINTE DIN BETON DE CIMENT

1. Generalitati: Imbracamintea rutiera din beton de ciment va respecta conditiile tehnice

prevazute in STAS 183/92 si “Normativ pentru executarea imbracamintilor rutiere din beton de

ciment in sistemul cofraje fixe” indicativ NE 014/2002 .

145

Page 146: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

2. Conditiile tehnice de realizare a imbracamintilor din beton de ciment vor fi

urmatoarele:

- grosimea imbracamintei va fi conform detaliilor din planse, abaterea maxima admisibila

la grosimea totala fiind de -10 ….+15 mm la drumuri noi si modernizari si de (–10…+50)mm la

ranforsarea imbracamintilor existente.

- latimea de turnare a dalei de beton poate fi de 2.5 ….3.50 cu abaterea maxima admisibila

de ± 15 mm la drumuri noi ,modernizari si ranforsari de imbracaminti bituminoase si de ±5 mm la la

ranforsarea imbracamintilor rutiere vechi de beton de ciment.

- panta transversala a aimbracamintii va fi in conformitate cu detaliile de executie ,

abaterea limita putand sa difere cu ± 0.4 % fata de valoarea indicata .

- in profil longitudinal, abaterea maxima admisibila in cotele imbracamintei in axa benzii

fata de cotele din proiect sunt de ±30mm---la strazi de categoria IV,drumuri de exploatare de

categoria II si III ,locuri de stationare, alei carosabile si platforme de parcare ,portuare si

industriale,de ±20 mm ---la drumuri de clasa tehnica III…IV,strazi de categoria III si drumuri de

exploatare de categoria I,de ± 10 mm ---la autostrazi,piste, cai de rulare, platforme portuare,drumuri

de clasa tehnica II ,strazi de categoria I si II.

- denivelarile admisibile la rostul longitudinal de contact intre doua benzi de beton

adiacente sunt de 2 mm .

-

3. Caracteristicile betonului rutier.

Compozitia betonului rutier se realizeaza cu agregate naturale

prelucrate, apa ciment aditivi. Imbracamintea executata intr-un singur strat se realizeaza cu agregate

concasate 0-25 mm sau 0-40 mm ,iar cele ce se executa in doua straturi se realizeaza cu agregate 0…

25 mm,in cazul stratului de uzura si de 0…(31,5)40 mm in cazul stratului de rezistenta .

Imbracaminte

executata

Natura

Agregatului

Sorturile

Agregatelor

Granulozitatea

agregatului total

Intr-un singur

strat

Nisip natural 0-4 si 4-8 sau 0-8 0 - 25

Criblura 8-16 si 16-25 0 – 25

Nisip natural 0-4 si 4-8 sau 0-8 0 – 40

Criblura 8-16 si 16-25 0 – 40

Split 25-40 sau 16-40 0 – 40

Nisip natural 0-4 si 4-8 sau 0-8 0 – 3 1

Pietris concasat 8-16 si 16-31 0 – 31

146

Page 147: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Agregatele trebuie sa provina din roci omogene in ce priveste compozitia mineralogica, fara

urme vizibile de dezagregare fizica, chimica sau mecanica, lipsite de pirita, limonita sau saruri

solubile.

Apa utilizata la preperarea betoanelor rutiere poate sa provina din reteaua publica de apa

potabila sau alta sursa care sa indeplineasca conditiile prevazute in STAS 790-94.

La prepararea betonului de ciment rutier se vor folosi urmatoarele sorturi de ciment: CD 40

(STAS 10092 – 79); I 42.5 (SR 388) sau I 42.5R sau I 32.5R (SR 388).

Pentru imbunatatirea lucrabilitatii, reducerea tendintei de segregare in timpul transportului,

marirea gradului de impermeabilitate si a rezistentei la inghet – dezghet repetat se va utiliza in mod

obligatoriu aditivul plastifiant – antrenor de aer conform codului de practica NE012-99.

Dozajele de ciment, raportul A/C si aditiv sunt conform tabelului urmator:

MaterialClasa betonului rutier

BcR 3.5 BcR 4.0 BcR 4.5 BcR 5.0

Ciment CD 40

sau I 42.5R Kg/mc- - 330 350

Ciment I 42.5

Kg/mc310 330 350 -

Raportul 0.45 pentru betoane cu granulozitate continua

apa – ciment, max. 0.47 pentru betoane cu granulozitate discontinua

Aditivi plastifianti si

antrenori de aer

% din masa cimentului conform specificatiilor tehnice de produs si

agrementului tehnic

CARACTERISTICILE BETONULUI PROASPAT TREBUIE SA FIE CONFORM

TABELULUI.

Nr

CrtCaracteristicile betonului

Incercarea care se

efectueaza

Denumirea Valoarea

1 Lucrabilitatea

- prin metoda tasarii (mm) max 30±10 STAS 1759

147

Page 148: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

- prin metoda gradului de compactare 1.15-1.35 STAS 1759

2 Densitatea aparenta kg/mc 2400 ± 40 STAS 1759

3 Continutul de aer oclus % 3.5 ± 0.5 STAS 5479

CARACTERISTICILE BETONULUI INTARIT TREBUIE SA FIE CONFORM

TABELULUI .

Determinarile efectuate asupra

betonului

Clasa betonului rutier

BcR 3.5 BcR4.0 BcR4.5 BcR5.0

1. Rezistenta caracteristica la incovoiere(Rkinc)

determinata la 28 zile pe prisme 150x150x600

mm,Mpa

3.5 4.0 4.5 5.0

2. Rezistenta medie la compresiune, Rc,

determinata la 28 zile pe cuburi cu latura de

150 mm, fragmente de prisme cu latura

sectiunii de 150 mm (STAS 1275) sau pe

carote cf instructiunilor C54/1981(min), Mpa

30 35 40 45

3. Gradul de gelivitate al betonului determinat

cf STAS 3518 - 89G100 G100 G100 G100

4. Pregatirea platformei in vederea turnarii betonului.

Fundatia trebuie sa aiba la suprafata aceleasi pante in profil transversal si declivitati n profil

longitudinal, ca ale suprafetei imbracamintilor sub care se afla. Denivelarile accesibile ale suprafetei

straturilor de fundatie sub lata de 3.0 m vor fi: in sens longitudinal de max 1.5 cm, in sens

transversal de max ± 7mm.

Pentru situatia in care stratul superior al fundatiei este alcatuit din materiale stabilizate cu

lianti hidraulici sau mixturi asfaltice nu se va executa acoperirea suprafetei cu un strat de nisip si

hartie sau folie de polietilena. Inainte de asternerea betonului suprafata acestor fundatii se va stropi

cu apa.

148

Page 149: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

5. Executarea imbracamintilor dintr-un singur strat. La locul de punere in opera,

descarcarea betonului se va face in doua sau trei locuri sau din mers, pentru a mentine omogenitatea

uniforma a betonului pe toata suprafata de descarcare.

Betonul asternut la cota si necompactat se va verifica cu dreptarul si se vor efectua

corecturile necesare inainte de vibrare pentru eliminarea denivelarilor suprafetei, prin completarea cu

beton sau indepartarea betonului in exces. Langa longrine betonul se va indesa cu maiul mecanic.

Dupa asternerea stratului de beton pe o portiune de 5-6 m pe toata latimea si dupa verificrea

grosimii betonului necompactat cu sablonul se va proceda la vibrarea betonului cu ajutorul

vibrofinisorului, urmarindu-se ca in fata grinzii vibratoare sa existe un val uniform de beton de max

5 cm inaltime.

Dupa trecerea vibrofinisorului pana la cca 1 m de capatul portiunii asternute acesta se retrage

si se face verificarea in profil longitudinal si transversal a suprafetei vibrate cu lata de 3.00 m

completand cu beton daca este cazul.

Dupa verificarea si corectarea denivelarilor suprafetei vibrate, betonul de langa longrine se

va compacta cu maiul de mana sau placi vibrante.

Se trece apoi a doua oara cu vibrofinisorul astfel ca suprafata obtinuta sa fie neteda si uniforma ca

aspect.

Timpul care se va scurge de la prepararea betonului pentru prima sarja dintr-o dala si

terminarea finisarii betonului din aceeasi dala nu va depasi cu mai mult de o ora inceputul prizei

cimentului.

Surplusul de mortar scos la suprafata imbracamintei de catre grinda finisoare se indeparteaza

cu perii speciale care sunt trase transversal spre marginea benzii de beton executate. Suprafata

finisata a betonului se va stria mecanic sau manual perpendicular pe axa drumului cu ajutorul

dispozitivului de striat sau a unei perii de tip piassava, cu fire plastice sau metalice.

6. Protejarea suprefetei imbracamintei de beton de ciment se efectueaza in

doua etape:

- in prima etapa considerata din momentul terminarii strierii suprafetei betonului proaspat

si pana la zvantarea acestuia cand suprafata devine mata ,protectia se realizeaza cu acoperisuri

mobile, impermeabile si nedeformabile imbinate etans intre ele , care se deplaseaza pe masura ce se

finiseaza suprafata betonului proaspat in scopul protejarii betonului contra protejarii beonului contra

actiunii soarelui .

- in etapa a –II - a considerata din momentul cand suprafata betonului s-a zvantat, devine

mata, protejarea suprafetei betonului se realizeaza cu pelicule de protectie antievaporante in scopul

asigurarii conditiilor favorabile de intarire a betonului si evitarii fisurarii dalelor.

149

Page 150: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

7. Protejarea imbracamintei proaspat turnata de circulatia pietonala si auto.

Este interzisa circulatia de orice fel (oameni, animale, vehicule) pe betonul proaspat. In

primele 24 ore de la executarea protectiei suprafetei imbracamintei cu pelicule, accesul muncitorilor

se poate face numai pe dulapi sprijiniti pe longrine. Pe perioada de intarire a betonului, stabilita a

betonului, stabilita in functie de anotimp, se vor lua masuri ca autovehiculele sa nu circule pe

suprafata acestuia.

Imbracamintea din beton de ciment se va de in circulatie numai dupa ce betonul a atins cel

putin 70%din rezistentele prescrise la 28 zile determinate pe epruvete cubice confectionate la statia

de betoane si pastrate in cnditiile existente la locul de punere in opera a betonului.

Termene orientative pentru darea in circulatie Tempetura medie a aerului

°C

+5 +10 +15 +20 +25

Numarul de zile

a)betoane de ciment CD 40 sau I 42.5 25 19 16 14 12

b) betoane cu ciment I 42.5R sau I 32.5R 18 15 13 11 2

8. Executarea rosturilor.

Pentru a evita aparitia fisurilor si crapaturilor datorita variatiilor de temperatura

umiditate, tasarile inegale si pentru necesitati de constructie imbracamintea se va executa cu rosturi

transversale si longitudinale. Ele pot fi de: contact, de dilatatie, de constructie.

8.1. Executarea rosturilor de contact.

Rosturile de contact transversale se utilizeaza pe toata latimea si grosimea dalei cand se

intrerupe turnarea betonului fie la sfarsitul zilei de lucru, fie in cazul itreruperii accidentale a

betonarii (ploaie intensa, defectarea utilajelor) si se vor executa astfel:

- in sectiuni transversale unde apare rostul se monteaza un dulap de lemn avand lungimea

egala cu inaltimea imbrcamintei fixat cu ajutorul tarusilor metalici, batuti in fundatie .

- la reluarea betonarii se scot tarusii metalici si dulapii, se aplica pe suprafata laterala a

imbracamintei o pelicula de emulsie bituminoasa prin stropire de doua ori sau se pune o fasie de

carton bitumat .

Rosturile de contact longitudinal se realizeaza intre benzile de beton pe

toata grosimea imbracamintei fiind prevazut cu ancore de otel OB 37 (Ф10 mm ) si 1 m lungime

( pravazute cu ciocuri ) asezate la ½ grosimii dalei la distanta de 1m una de alta .

150

Page 151: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

8.2. Rosturile de dilatatie transversala se executa pe toata grosimea imbracamintei la distanta

de cca 100 m lungime de banda de beton perpendicular pe axa benzii. De asemenea se realizeaza

rosturi de dilatatie la capetele curbelor cu raze sub 300 m si in punctele de schimbare a declivitatilor

in care proiectul nu prevede racordari convexe.

Rostul de dilatatie transversala se vor executa astfel:

-se aseaza pe fundatie o scandura de lemn de brad (pastrata in apa timp de 24 ore inainte de

utilizare, de 20-25 mm grosime) care ramane in lucrare cu lungime egala cu distanta dintre longrine

si inaltimea de 3 cm si mai mica decat inaltimea imbracamintei executata intr-un singur strat.

- ultimul strat de beton situat deasupra scandurii este indepartat prin executarea a doua

tencuieli paralele distantate la 20-25 mm intre ele, pana la nivelul superior al scandurii.

Rosturile de dilatatie longitudinala se executa la platforme in cazul cand

imbracamintea este mai lata de 100 ml la aproximatov jumatate din latimea imbracamintei in locul

unui rost de contact.

8.3. Rosturile de contractie transversala se executa pe toata latimea imbracamintilor, in linie

continua perpendicular pe axa drumului sau inclinate la 1/6 la distanta intre 4-6 m, pe o adancime de

1/4…1/5 din grosimea dalei, cu ajutorul dispozitivului de taiat rosturi echipat cu doua discuri

diamantate concentrice alaturate de diametre diferite sau cu un singur disc avnd grosimea de 8 mm.

Taierea betonului intarit se va executa imediat ce betonul permite intr-un interval de 6-24 ore la

punerea in opera a betonului in conformitate cu prevederile tabelului :

Tipul cimentului Temperatura aerului

5 - 130C 13 - 220C 22 - 300C

I 42.5 R, I 32.5 R 12-24 ore 8 -12 ore 6 -8 ore

CD40, I 42.5 18 –24 ore 10 – 18 ore 8 -10 ore

8.4. Rosturile de contractie longitudinala se va executa cand banda de beton se toarna cu o

latime mai mare de 5.00 m realizandu-se in axa acesteia.

Rosturile de contractie longitudinala se vor taia dupa terminarea taierii tuturor rosturilor de

contractie transversala.

Dispunerea rosturilor in plan in intersectii de strazi, platforme si piete se va face conform

proiectului, evitandu-se formarea de colturi mai mici de 750 si lungime de rost mai mica de 0.50 m.

9. Colmatare rosturilor.

Golul realizat la partea superioara a rostului (de contact, de dilatatie, de contractie) se va

umple pana la suprafata imbracamintei cu mastic bituminos sau la rece cu produs bicomponente

(chituri) conform prevederilor agrementelor tehnice in vigoare.

151

Page 152: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

10. Receptia lucrarilor.

Receptia imbracamintilor din bton de ciment se efectueaza in trei etape, pe faza, preliminara

si finala. Receptia pe faza se face in timpul si dupa pregatirea platformei, conform verificarilor .In

urma acestei receptii se incheie proces verbal de lucrari ascunse.

Receptia preliminara se efectueaza atunci cand lucrarile prevzute in documentatie sunt

complet terminate. Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului privind

conditiile tehnice de calitate aleexecutie constatarile consemnate in cursul executiei de catre

beneficiar, proiectant, CTC, sau alte organe de control precum si procesul verbal de receptie finala.

11. La executia lucrarilor se vor respecta “Normele de protectie a muncii

specifice activitatii de contructii montaj, pentru transporturi feroviare,rutiere si navale”,

aprobate de ordinul ministerului nr 9/1982.

- partea I – norme de protectia muncii in activitatea de constructii montaj cap I - cap VIII,

art 1 – art 172.

- partea II – norme de protectia muncii pentru activitatea de organizare a santierului de

constructii montajcap 12 art 252 – art 303, cap 13-art 304- art 592.

- partea III – norme de protectia mincii la lucrari de constructii montaj. Dispozitii generale

– art 593 - art 617. Cap 14 art 618-art 737; cap 16 art 1072 – art 1273.

- partea a – IX – norme deprotectia muncii pentru exploatare si intretinerea utilajelor,

masini, instalatii si mijloace de transport din constructii montaj cap 53 art 5057 – art

5184, cap 54 art 5185 – art 6507, cap 55 art 6509 – art 6938.

- partea a-X-a – norme de protectia muncii pentru laboratoare si informatica in activitatea

de constructii montaj, cap 56 art 6939 – art 6938-art 7085.

-

OBIECTIVUL:“ MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km. 12+591 - km. 15+413 “OBIECTUL : 01 - AMENAJĂRI PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI

ANTEMĂSURĂTOARE NR. 1.1.

Amenajare depozite şi gropi de împrumut, refacere cadru natural

Categoria de lucrări 101

1TSC18B1

10.00sute mc

  SAPAT.CU BULDOZ.PE TRACT.65-80CP INCL. IMPINS PAMINTULUI LA 10 M TEREN CAT 3 

 

Descopertă gropi : 2883.11 mc : 1.50 m = 1922.07 mp 1922.07 mp x 0.50 m = 961.035 mc rot = 10.00 sute mc 

152

Page 153: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

2TSC22B1

29.00 sute

mc  SPOR PENTRU FIECARE 10 M ÎN PLUS LA TSC 18B1, BULD. DE 81-180 CP, PĂMÂT CAT. 3   

 - transport pe încă 30 m 961.035 mc x 3 = 2883.105 mc rot = 29.00 sute mc

   3 TSA01D1 65.00 mc  SAP.MAN.IN SPATII INTINSE IN PAM.CU UMID. NAT.ARUNC.IN DEPOZ.SAU VEHIC   .LA H <0,6M T.F.TARE    

 

Realizare şanţuri de gardă: 130,00 m x 0.50 mc/m = 65.00 m 

4TSD03C1

38.00sute mc

  IMPRAST.PAM.AFINAT CU BULD.PE SENILE DE 81-180 CP IN STRAT.CU GROS.DE 21-30 CM   TER.CAT.1 SAU 2    

 

de la art. 1. TSC18B1 = 961.035 mc material din săpături lucrări = 2822,00 mcTOTAL = 3783.035 mc rot = 38.00 sute mc

5 TSE05C1 20.00sute mp

 NIVELAREA CU AUTOGREDER PINA 175 CP A SUPR.TEREN SI PLATF.DE TERASAMENTE EXECUTATA IN TEREN CAT 1 SAU 2

  de la art. 1. TSC18B1 = 1922.07 mp rot = 20.00 sute mp 

6 TSD07G1 38.00sute mc

  COMPACTAREA UMPLUT.CU RULOU COMPRESOR 10-12T EXCL. PAM. COEZ.   GRAD. COMPACT. 97-98  de la art. 4. TSD03C1 = 3783.035 mc rot = 38.00 sute mc   7 TSD14A1 378.00 mc  UDAREA CU AUTOCIST.DE 5-8T CU DISP.DE STROP.STR.     

3783.035 mc x 10% = 378.30 mc

8 TSH09B1 20.00sute mp

  SEMĂNAREA GAZONULUI PE SUPRAFEŢE ÎN PANTĂ PESTE 30 %.  de la art. 1. TSC18B1 = 1922.07 mp rot = 20.00 sute mp 9 DI19G1 48.00 ore  UTILAJE MIJ. TRANSP. REP. INTR. DR. AUTOVEHICUL SPEC. REP. ÎNTR. DR. CU   CAROSERIE LEA DE 6,5 T.     6 zile x 8 ore/zi = 48 ore

Întocmit, Verificat,

Amarie Alexandru Octavian prof. dr. ing. Andrei RADU

153

Page 154: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

OBIECTIVUL:“ MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km. 12+591 - km. 15+413 “OBIECTUL : 01 - AMENAJĂRI PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI

ANTEMĂSURĂTOARE NR. 1.2.

Plantaţii rutiere

Categoria de lucrări 1011 TSH17C1 36.00 mc

  SĂPAREA MANUALĂ GROPI POLIGON. CU LĂRG. < 2 m ŞI H < 1,5 m    

 Realizare gropi pentru plantaţii: 280 buc x 0,40 m x 0,40 m x 0,80 m = 35.84 mc rot 36.00 mc

2 TSD14A1 4.00 mc  UDAREA CU AUTOCIST.DE 5-8T CU DISP.DE STROP.STR.      35.84 mc x 10% = 3.584 mc rot 4.00 mc3 TSH24A1 280.00 buc  PLANTĂRI ARBUŞTI FĂRĂ BALOT     de la art 1 TSH17C1 280,00 buc.3 7202932 291,20 buc  Puiet arbust.foios.- spcotoweaster cal.1h = 50cm      de la art 1 TSH17C1 280,00 buc.               4 DI19G1 42.00 ore  UTILAJE MIJ. TRANSP. REP. INTR. DR. AUTOVEHICUL SPEC. REP. ÎNTR. DR. CU  CAROSERIE LEA DE 6,5 T.     0,25 lună x 21 zile/lună x 8 ore/zi = 42.00 ore

Întocmit, Verificat,

Amarie Alexandru Octavian prof. dr. ing. Andrei RADUOBIECTIVUL:“ MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km. 12+591 - km. 15+413 “OBIECTUL : 02 -“ MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km. 12+591 - km. 15+413 “

ANTEMĂSURĂTOARE NR. 2.1.

LUCRĂRI DE TERASAMENTE 

Categoria de lucrări 101

1TSC05G1

29.00sute mc

  SĂPĂTURĂ CU EXCAV. PE ŞENILE DE 2,5-2,9 MC ÎN PĂMÂNT CU UMIDITATE NATURALĂ

 CU DESCĂRCARE ÎN AUTO, TEREN CAT. 2, PENTRU UMPLUTURI COMPACTATE COMPLETARE TERASAMENT

     

154

Page 155: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

 

0.70 mc/m x 2822.00m x 1.417 = 2799.14 mc spor 3,00% pentru supralărgiri:2799.14 mc x 0.03 = 83.97 mctotal = 2883.11 mc rot = 29.00 sutemc 

2 TRA01A__ P 6343.00 to  TRANSPORTUL PĂMÂNTULUI DIN GROPA DE ÎMPRUMUT CU AUTO LA LUCRARE PE ____ KM.   

 conform art. 1 TSG05G12833.11 mc x 2.2 to/mc =6342.84 to rot. = 6343.00

   

3TSD03C1

29.00sute mc

  IMPRAST.PAM.AFINAT CU BULD.PE SENILE DE 81-180 CP IN STRAT.CU GROS.DE 21-30 CM   TER.CAT.1 SAU 2      conform art. 1 TSG05G1 = 29.00 sutemc                  

4 TSD07G1 20.00sute mc

  COMPACTAREA UMPLUT.CU RULOU COMPRESOR 10-12T EXCL. PAM. COEZ.   GRAD. COMPACT. 97-98     0.70 mc/m x 2822.00 m = 1975.40 mc rot = 20.00 sutemc   

5TSC21C1

12.00sute mc

  SĂPĂTURĂ CU AUTOGREDER PÂNĂ LA 175CP, INCLUSIV ÎMPRĂŞTIREA PĂM. LA 10 M , T.CAT.3 

 

0.40 mc/m x 2822.00 m = 1128.80 mc spor 3,00% pentru supralărgiri:1128.80 mc x 0.03 = 33.86 mctotal = 1162.66 mc rot = 12.00 sutemc 

6TSE05C1

293.00sute mp

  NIVELAREA CU AUTOGREDER PÎNĂ LA 175 CP A SUPRAF. TEREN ŞI PLATF. DE   TERASAMENTE EXECUTATĂ ÎN TEREN CAT. 3    2822.00 m x 10.05 m = 28361.10 mp   spor 3,00% pentru supralărgiri:  28361.10 mc x 0.03 = 850.83 mp  total = 29211.93 mp rot = 293.00 sutemc               

7 TSE06A1 293.00sute mp

  PREGATIREA PLATF.PAM.PT.STRAT IZOLATOR SI REPARTITIE DIN NISIP SAU   BALAST EXEC. IN PAM.NECOEZ.     2822.00 m x 10.05 m = 28361.10 mp   spor 3,00% pentru supralărgiri:  28361.10 mc x 0.03 = 850.83 mp  total = 29211.93 mp rot = 293,00 sutemp

155

Page 156: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

               8 DI19G1 336.00 ore  UTILAJE MIJ. TRANSP. REP. INTR. DR. AUTOVEHICUL SPEC. REP. ÎNTR. DR. CU   CAROSERIE LEA DE 6,5 T.     2 luni x 21 zile/lună x 8 ore/zi = 336 ore9 DF24A1 2.00 pct.  SEMNALIZARE RUTIERĂ PENTRU ASIG. CONT. CIRC. ÎN TIMPUL EXECUŢIEI LUCRĂRILOR   CU INDICATOARE METALICE      

10 DF27A1 672.00 ore  PILOTI PT DIRIJ CIRC RUT IN SCOP ASIG FLUENT TRAF PE SECT DR CU RESTR DE CIRC   PTR LUCR CONST,REP      2 luni x 21 zile/lună x 16 ore/zi = 672 ore

Întocmit, Verificat,

Amarie Alexandru Octavian prof. dr. ing. Andrei RADU

OBIECTIVUL:“ MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km. 12+591 - km. 15+413 “OBIECTUL : 02 -“ MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km. 12+591 - km. 15+413 “

ANTEMĂSURĂTOARE NR. 2.2.

LUCRĂRI DE FUNDAŢIE DRUM

Categoria de lucrări 1011 DA19A1 29300.00 mp  STRAT ANTICONTAMINATOR MATER. TEXTIL NEŢESUT SAU FILTR. SINTETIC PE   AMPRIZĂ SAU PLATFORMA DRUMULUI       2822.00 m x 10.05 m = 28361.10 mp   spor 3,00% pentru supralărgiri:  28361.10 mc x 0.03 = 850.83 mp

 total = 29211.93 mp rot = 29300,00 mp 

2 DA06B1 8162.00 mc

156

Page 157: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

  STRAT DE AGREGATE NATURALE CU FUNCT. REZIST.,FILTRANT-IZOLATOR, AERESIRE ŞI  ANTICAPILAR CU AŞTERNERE MECANICĂ, BALAST     

 

total fundaţie din balast = 3.51 mc/m x 2822.00 m = 9905.22 mcspor 3,00% pentru supralărgiri = 9905.22 mc x 0.03 = 297.16 mctotal = 10202.38 mc rot = 10203.00 mcaşternere mecanică cu autogreder 80% x 10202.38 mc = 8161.90 mc rot = 8162.00 mc 

3 DA06A1 2041.00 mc  STRAT DE AGREGATE NATURALE CU FUNCT. REZIST.,FILTRANT-IZOLATOR, AERESIRE ŞI  ANTICAPILAR CU AŞTERNERE MANUALĂ, BALAST   

 cf. art. 1 Da06B1 10203.00 mc - 8162.00 mc = 2041.00 mc

4 TRA01A____ 24076.00 to  TRANSPORTUL CU AUTO BALAST DE LA BALASTIERĂ LA LUCRARE PE DISTANŢA _____KM 

 10202.38 mc x 1,8 to/mc x 1,311 =24075.57 to rot = 24076,00 to 

5 DA12B1 2511.00 mc  STRAT FUND. REPROF. PIATRĂ SPARTĂ PENTRU DRUMURI CU AŞTERNERE MECANICĂ  EXECUTATĂ CU ÎMPĂNARE FĂRĂ ÎNNOROIRE       total fundaţie din piatră spartă amestec optimal = 1.08 mc/m x 2822.00 m = 3047.76 mc  spor 3,00% pentru supralărgiri = 9905.22 mc x 0.03 = 91.43 mc  total = 3139.19 mc rot = 3139.00 mc  aşternere mecanică cu autogreder 80% x 3139.19 mc = 2511.35 mc rot = 2511.00 mc                  6 DA11B1 628.00 mc  STRAT FUND. REPROF. PIATRĂ SPARTĂ PENTRU DRUMURI CU AŞTERNERE MANUALĂ  EXECUTATĂ CU ÎMPĂNARE FĂRĂ ÎNNOROIRE    3139,00 mc - 2511,00 mc = 628,00 mc                7 TRA01A____ 7340.00 to  TRANSPORTUL CU AUTO PIATRĂ SPARTĂ LA LUCRARE PE DISTANŢA _______ KM.   

 3139,19 mc x 1,65 to/mc x 1,417 = 7339,58 to rot = 7340,00 to 

8 TSD07G1 3139.00sute mc

  COMPACTAREA UMPLUT.CU RULOU COMPRESOR 10-12T EXCL. PAM. COEZ.   GRAD. COMPACT. 97-98 ( compactare suplimentară )     strat fundaţie piatră spartă amestec optimal= 3139,19 mc rot=3139,00   9 TSD14A1 1334.00 mc  UDAREA CU AUTOCIST.DE 5-8T CU DISP.DE STROP.STR.      fundaţie din balast = 10203,00 mc  strat fundaţie piatră spartă = 3139,00 mc  TOTAL = 13342,00 mc  13342,00 mc x 10% = 1334,20 mc rot = 1334,00 mc 

157

Page 158: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

10 DI19G1 336.00 ore  UTILAJE MIJ. TRANSP. REP. INTR. DR. AUTOVEHICUL SPEC. REP. ÎNTR. DR. CU   CAROSERIE LEA DE 6,5 T.     2 luni x 21 zile/lună x 8 ore/zi = 336 ore

11 DF24A1 2.00 pct.  SEMNALIZARE RUTIERĂ PENTRU ASIG. CONT. CIRC. ÎN TIMPUL EXECUŢIEI LUCRĂRILOR   CU INDICATOARE METALICE      

12 DF27A1 672.00 ore  PILOTI PT DIRIJ CIRC RUT IN SCOP ASIG FLUENT TRAF PE SECT DR CU RESTR DE CIRC   PTR LUCR CONST,REP      2 luni x 21 zile/lună x 16 ore/zi = 672 ore

Întocmit, Verificat,

Amarie Alexandru Octavian prof. dr. ing. Andrei RADU

OBIECTIVUL:“ MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km. 12+591 - km. 15+413 “OBIECTUL : 02 -“ MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km. 12+591 - km. 15+413 “

ANTEMĂSURĂTOARE NR. 2.3.

SUPRASTRUCTURĂ

Categoria de lucrări 1011 DH08A1 288.00 mc  CURĂŢIREA PLATFORMEI DRUMULUI DE NOROI, ÎN VEDEREA APLICĂRII UNUI STRAT  DE ÂMBRĂCĂMINTE RUTIERĂ     

 2822,00 m x 9.90 m x 1.03 x 0.01 m =287,76 mc rot=288,00 mc 

2 TRB04A2 633.00 to  TRANSPORTUL MATERIALELOR CU LOPATA ( MAX. 3 M ORIZ. SAU 2 M VERT.)  MATERIALE CU ADERENŢĂ, 2 LOPĂTARE     de la art. 1 DH06A1 = 287,76 mc  287,76 mc x 2,2 to/mc = 633,07 to

158

Page 159: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

3 DA06A1 ( asim ) 576.00 mc  STRAT DE AGREGATE NATURALE CU FUNCT. DE REPARTIŢIE CU AŞTERNERE MANUALĂ,NISIP   

 2822.00 m x 9.90 m x 1.03 x 0.02 m = 575,51 rot=576,00 mc 

4 TRA01A____ 1358.00 to  TRANSPORTUL CU AUTO NISIP DE LA DEPOZIT LA LUCRARE PE DISTANŢA _____KM 

 575,51 mc x 1,8 to/mc x 1,311 =1358,11 to rot = 1358,00 to 

5 TSD07G1 4.00sute mc

  COMPACTAREA UMPLUT.CU RULOU COMPRESOR 10-12T EXCL. PAM. COEZ.   GRAD. COMPACT. 97-98     0.13 mc/m x 2822.00 m = 366.86 mc rot = 4,00 sutemc   6 DC01D1 18894.00 mp  ÎMBRĂCĂMINTE BETON DE CIMENT LA AUTOSTRĂZI DRUMURI CLS. I-IV, PISTE AEROPORTUARE   EXEC. 2 STR. (REZ-UZURĂ) CU GROS. TOTALĂ 23 CM. LISTĂ ANEXĂ 10804 10173 10805        2822 m x 1.03 x 6.50 m = 18893.29 mp rot=18894.00 mp               7 DC02A 3057.00 m  TAIEREA CU MAS. CU DISC. DIAMANTATE A ROST. LA IMB. DE BET.CIM. SI COLM. CU M.B.      2822.00 M X6.50M : 6.00 M = 3057 M               8 CZ0302K1 4431.67 kg  Confectionat armaturi pentru pereti, grinzi, stilpi, dia- fragme la constructii obisnuite in ateliere santier PC52  D = 10-16 mm

 2822.00 m x 1 buc/ m x 1.25 m/ buc x 1.208 kg/m x 1.04 = 4431.6688 kg 

9 TRA01A___ 10474.50 to  TRANSPORT CU AUTOBASCULANTA BETON DE LA STAŢIA DE PREPARARE LA LUCRARE 

 cf. art. 7 DZ30A1 4189.78 mc x 2.5 to/mc =10474.44 to rot=10474.50 

10 DA06A1 2687.00 mc  STRAT DE AGREGATE NATURALE CU FUNCT. REZIST.,FILTRANT-IZOLATOR, AERESIRE ŞI  ANTICAPILAR CU AŞTERNERE MANUALĂ, BALAST   

 2822,00 m x 0.952 mc/m = 2686.54 mc rot=2687,00 mc 

11 TRA01A____ 6340.00         to

 TRANSPORTUL CU AUTO BALAST DE LA BALASTIERĂ LA LUCRARE PE DISTANŢA _____KM  

     2686.54 mc x 1,8 to/mc x 1,311 =6339.70 to rot = 6340,00 to                 

12 DD04C1 4233.00 mp  Pavaj din piatră brută sau bolovani de riu, aşezat pe nisip exec. din p. brută tip mic, 12-16 cm, pe acostamente   

159

Page 160: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

  2822,00 m x 1,50 m = 4233,00 mp               

13 DD07E1 4233.00 mp  Umplerea cu mortar de ciment a rosturilor la pavaj din pav. abnorme. Listă anexă 10174     2822,00 m x 1,50 m = 4233,00 mp               

14 TRA01A____ 1715.00 to

 TRANSPORTUL CU AUTO PIATRĂ BRUTĂ ŞI AGREGATE DE LA CARIERĂ LA LUCRARE PE

DISTANŢA _____KM     2822,00 m x 1,50 m x 0.15 x 2,70 to/mc = 1714,36 to rot=1715,00 to

15 DI19G1 672.00 ore  UTILAJE MIJ. TRANSP. REP. INTR. DR. AUTOVEHICUL SPEC. REP. ÎNTR. DR. CU   CAROSERIE LEA DE 6,5 T.     4 luni x 21 zile/lună x 8 ore/zi = 672 ore

16 DF24A1 2.00 pct.  SEMNALIZARE RUTIERĂ PENTRU ASIG. CONT. CIRC. ÎN TIMPUL EXECUŢIEI LUCRĂRILOR   CU INDICATOARE METALICE   

17 DF27A1 1344.00 ore  PILOTI PT DIRIJ CIRC RUT IN SCOP ASIG FLUENT TRAF PE SECT DR CU RESTR DE CIRC   PTR LUCR CONST,REP      4 luni x 21 zile/lună x 16 ore/zi = 1344 ore

Întocmit, Verificat,

Amarie Alexandru Octavian prof. dr. ing. Andrei RADU

OBIECTIVUL:“ MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km. 12+591 - km. 15+413 “OBIECTUL : 02 -“ MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km. 12+591 - km. 15+413 “

ANTEMĂSURĂTOARE NR. 2.4.

LUCRĂRI PENTRU EXECUŢIE ŞANŢURI

Categoria de lucrări 1011 TSA01C1 2822.00 mc  SĂPĂTURĂ MAN. ÎN SP. ÎNTINSE ÎN PĂM. CU UMID. NAT. ARUNC. ÎN DEP. SAU VEHIC.   LA ÎNĂLŢIME SUB 0,60 m, TEREN TARE      2822,00 m x 2 x 0,50 mc/m = 2822,00 mc                     2 TRB04A2 6209.00 to  TRANSPORTUL MATERIALELOR CU LOPATA ( MAX. 3 M ORIZ. SAU 2 M VERT.)  MATERIALE CU ADERENŢĂ, 2 LOPĂTARE   

160

Page 161: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

  2822,00 mc x 2,2 to/mc = 6208,40 to rot = 6209,00 to               3 TRA01A___P 6209.00 to  TRANSPORTUL RUTIER AL PĂMÂNTULUI DIN SĂPĂTURĂ LA DISTANŢA DE _ KM   2822,00 mc x 2,2 to/mc = 6208,40 to rot = 6209,00 to 4 IFB09A1 17835.00 mp  STRAT DRENANT GROSIME 5 CM DIN NISIP   2 x 2822,00 m x 3,16 m = 17835,04 mp rot=17835,00   5 IFA03C1 17835.00 mp  Pereu placi B 200 turnat in cimpuri 2 m supr. impartit cu rost 2,5 m lat. gros. 10 cm     2 x 2822,00 m x 3,16 m = 17835,04 mp rot=17835,00   6 CZ0112E1 1798.00 mc  Preparare beton B 200 cu agregate grele, sortate,granulatia < 16 mm, in beton pompat in recipienti cu ciment  PA 35, in instalatii centralizate     17835,04 mp x 0.10 m x 1.008 = 1797,77 mc rot=1798,00 mc               7 TRA01A____ 2105.00 to  TRANSPORTUL CU AUTO AL MATER. PE DISTANŢA DE ______ KM.   17835,04 mp x 0,05 m x 1,311x 1,8 to/mc = 2104,36 to rot=2105,00   8 TRA06A____ 4495.00 to  TRANSPORTUL BETONULUI CU AUTOBETONIERA DE LA STAŢIA DE PREPARARE LA LUCRARE        1797.77 mc x 2.50 to/mc =4494.43 to rot=4495,00 to   9 DI19G1 504.00 ore  UTILAJE MIJ. TRANSP. REP. INTR. DR. AUTOVEHICUL SPEC. REP. ÎNTR. DR. CU   CAROSERIE LEA DE 6,5 T.     3 luni x 21 zile/lună x 8 ore/zi = 504 ore

Întocmit, Verificat,

Amarie Alexandru Octavian prof. dr. ing. Andrei RADU

OBIECTIVUL:“ MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km. 12+591 - km. 15+413 “OBIECTUL : 02 -“ MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km. 12+591 - km. 15+413 “

ANTEMĂSURĂTOARE NR. 2.5.

LUCRĂRI ACCESORII ŞI DE SIGURANŢĂ RUTIERĂ

161

Page 162: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Categoria de lucrări 1011 DF18A1 54.00 buc  PLANTARE STILPI PENTRU INDICATOARE DE CIRCULATIE RUTIERA DIN METAL CONFECT.   INDUSTRIAL    2 6301793 54.00 buc  STILP METALIC CONFECTIONAT INDUSTRIAL

   3 2100945 7.00 mc  BETON DE CIMENT B 150 STAS 3622   54,00 buc stâlpi x 0.128 mc/buc =6.912 mc rot = 7.00 mc   4 TRA06A___ 17.00 to  TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUI- MORTARULUI CU AUTOBETONIERA DE 5,5 MC   DIST.=… KM   6.912 mc x 2,5 to/mc = 17.28 to rot = 17.00 to   5 DF19A1 52.00 buc  MONTAREA INDICATOARELOR PTR CIRC RUT DIN TABL OTELSAU ALUM PE UN STILP GATA   PLANTAT    6 DZ36C1 1.92 mp  Conf. indicat. circ. rut. din tablă oţel 1,5 mm sau tablă al. de 2 mm acop. folie reflec. dreptung. tablă oţel  2 buc x 1.20 m x 0.80 m = 1.92 mp7 DZ36B1 10.61 mp  Conf. indicat. circ. rut. din tablă oţel 1,5 mm sau tablă al. de 2 mm acop. folie reflec. triung. tablă aluminiu  50 buc x (0.70 m x 0.606 m ):2 =10.6058 DF16B1 1.98 km  MARCAJE LONGIT TRANSV SI DIVERSE EXECUTATE MECANIZCU VOPSEA PE SUPRAFETE   CAROSABILE    2.822 km x 70% = 1.9754 km rot = 1.98 km   9 DI19G1 40 ore  UTILAJE MIJ. TRANSP. REP. INTR. DR. AUTOVEHICUL SPEC. REP. ÎNTR. DR. CU   CAROSERIE LEA DE 6,5 T.                  

10 DF01B1 26.00 buc  CONFECTIONAREA PE SANTIER DIN BETON A   INDICATOR. HECTOMETRICI    

11 2100945 0.39 mc  BETON DE CIMENT B 150 STAS 3622      26 buc x 0,015 mc/buc = 0.39 mc   

12 2101183 0.03 mc  MORTAR DE ZIDARIE M 100 S 1030     26 buc x 0,0012 mc/buc = 0.0312 mc   

13 DF03A1 26.00 buc  PLANTAREA INDICATORILOR HECTOMETRICI INCLUSIV VOPS. SI SCRIEREA

162

Page 163: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

     

14 DF01A1 3.00 buc  CONFECTIONAREA PE SANTIER DIN BETON A INDICATOR. KILOMETRICI      

15 2100945 0.47 mc  BETON DE CIMENT B 150 STAS 3622      3 buc x 0,157 mc/buc = 0.471 mc   

16 2101183 0.07 mc  MORTAR DE ZIDARIE M 100 S 1030      3 buc x 0,023 mc/buc = 0.069               

17 DF02G1 3 buc  PLANTARE INDIC. KM. INCL.VOPS., SCRIERE, EXEC.MOVILE LA DEB. CU PAV. PLATF. DE  INST. ŞI PROT. TAL. BRAZ. IARBĂ DR. MOD. LISTĂ ANEXĂ 10174   

18 DF09A1 350.00 m  PARAP METALIC DEFORMABIL (FLEXIBIL) TIP A CU LISA SI STILPI METALICI    

19 6306339 5743.5 kg  PARAPET METALIC DIRECTIONAL PENTRU INSTALATII    

20 2100945 29.00 mc  BETON DE CIMENT B 150 STAS 3622    350,00 m x 0,083 mc/m = 29.05 mc   

21 TRA01A____ 8.00 to  TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR, SEMIFABRICATELOR CU AUTOBASCULANTA PE   DIST.= _____ KM.      borne hm. = 0.42 mc x 2,5 to/mc = 1.05 to  borne km. = 0.54 mc x 2,5 to/mc = 1.35 to  parapet metalic = 5.74 to  TOTAL =8.14 to rot = 8,00 to   

22 TRA06A____ 73.00 to  TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR, SEMIFABRICATELOR CU AUTOBETONERA PE   DIST.= _____ KM.      29.05 mc x 2,5 to/mc = 72.625 to   

23 DI19G1 168.00 ore  UTILAJE MIJ. TRANSP. REP. INTR. DR. AUTOVEHICUL SPEC. REP. ÎNTR. DR. CU   CAROSERIE LEA DE 6,5 T.     1 lună x 21 zile/lună x 8 ore/zi = 168 ore

163

Page 164: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Întocmit, Verificat,

Amarie Alexandru Octavian prof. dr. ing. Andrei RADU

OBIECTIVUL:“ MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km. 12+591 - km. 15+413 “OBIECTUL : 02 -“ MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km. 12+591 - km. 15+413 “

ANTEMĂSURĂTOARE NR. 2.6 ZID SE SPRIJIN ŞI PROTECŢIE TERASAMENTE He= 3,00 m, L= 67,00 m

1 TSC19C1 1.33 SUTE  SĂP. CU BULDOZ. PE TRACTOR 81-180 CP INCL.ÎMPING.PĂM. LA 10 M TEREN MC  CATEGORIA 3       11.40 mc x 67.00 mx 70% : 4 : 100 = 1.33 sute mc   2  TSA01G2         57.00 MC

SAP.MAN.ÎN SP.ÎNTINSE ÎN PĂM. IMBIB. CU APĂ AUNC. ÎN VEH.LA H=0.61-2M TEREN TARE                11.40 mc x 67.00 mx 33% : 4 : = 57.00 mc    3 IFI03D1         3,092.30 KG

CONFECŢIONARE CADRE MET. EXEC. COŞ. DIN ÎMPLET. SÂRMĂ, CU OŢEL DIAM. 12 MM            

   184.615 kg x 67.00 :4 = 3092.301 kg

      

164

Page 165: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

4 2000157         3,185.07 KGOŢEL BETON PROFIL NETED OB37 STAS 438, D= 12 MM  

            

   3092.301 kg x 1.03 = 3185.70 kg

      

5 IFI04A1   1,826.00 MPMONTAREA IMPL.SARMA DN 2.8 MM, PE CADRE MET. LA COŞURI FOL. PTR. LUCR. ZIDĂRIE  

  GABIOANE            109.00 mp x 67,00 : 4 = 1825.75 mp rot = 1826.00 mp  6 3805449         46.86 KG

SARMA MOALE ZINCATĂ, OL 32 S889             109.00 mp x 67.00 :4 x 0.02567 kg/mp = 46.86 kg                 7 3805384   32.16 KG

SARMA MOALE ZINCATĂ, OL 32 S889 DN 2.25 MM       

   1.92 kg x 67.00 m : 4 = 32.16 kg  

8 IFB13A1         436.00 MCUMPLUTURI ÎN GABIOANE CU PIATRĂ BRUTĂ  

              26.00 mc x 67 m : 4 m = 435.5 mc rot = 436.00 mc      9 TRA01A40   850.00 TO

TRANSPORT BOLOVANI DE RÂU CU AUTO LA DISTANŢA DE 40 KM.           435.5 mc x 1.5 to/mc x 1.3 = 849.225 mc rot = 850.00 mc  

10 PC02A1         262.00 MPCOFRAJE PENTRU ECRANE DE PROT. GABIOANE  

            15.64 mp x 67,00 m : 4.00 m = 261.97 mp rot = 262.00 mp    

11 PB02A1   47.57 MCTURNARE BETON C16/20 (B200) LA ECRANELEDE PROTECŢIE  

       

   2.84 mc x 67.00 m : 4.00 m = 47.57 mc  

12 CZ0112E1         49.47 MCBeton marca B 200 pompat cu agregate grele, sortate cu granulaţia   până la 16 mm, în beton

  care trebuie să asigure permeabilitatea redusă  având grad de impermeabilitate P10/4 utilizat la executarea  recipienţilor pentru lichide (cuve, decantoare, rezervoare      2.84 mc x 67.00 m : 4.00 m x 1.04= 49.47 mc      

13 TRB01C12   49.47 TOTRANSPORT BETON CU ROABA de la art. 12.

    49.47 mc x 2.50 to/mc x 20% = 49.47 to   14 TRA06A35         124.00 TO

TRANSP. RUT. AL BETONULUI CU AUTOBET. DE 5.5. MC, DIST. 35 KM.      49.47 mc x 2.5 to/mc = 123.675 to rot = 124.00 to      

15 TRI1AC04B3   8.00 TOÎNCĂRCARE MAT. GR., AMBALATE PESTE  100 KG, DEPL. PRIN PURTAT DIRECT PÂNĂ

   LA 10 M, AŞEZARE, RAMPĂ-VAGON T.CTG. 3

165

Page 166: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

         de la art.4 = 3.185 to      de la art.5 = 1826.00 mp x 2.9 kg/mp : 1000 = 5.29 to      Total = 8.475 to rot = 8.00 to  

16 TRI1AC15B6         8.00 TODESC. MAT.GR.AMBALATE, PESTE 100 KG, DEPL. PRIN PURTAT DIRECT PÂNĂ

   LA 10 M, AŞEZARE, RAMPĂ-VAGON T.CTG. 3         de la art.4 = 3.185 to      de la art.5 = 1826.00 mp x 2.9 kg/mp : 1000 = 5.29 to      Total = 8.475 to rot = 8.00 to        

17 TSD17A1   481.00 MCUMPLUT.COMPACT. LA PROFIL TALUZ  PE 0.5 M,EXECUT.MAN.ODATĂ CU EXEC.

  MEC. A RAMBL.PĂM.NECOEZIV    28.72 mc x 67.00 m : 4.00 m = 481.06 mc rot = 481.00 mc  

18 TRA01A01         1,481.00 TOTRANSPORTUL CU AUTO MAT. UMPLUT. PE DISTANŢA DE 1 KM.

           28.72 mc x 67.00 m : 4.00 m x 2.2 to/mc x 1.4 = 1481.36 to rot = 1481.00 to 

19 TSC04F1   6.73 SUTESĂP.MEC.CU EXC.DE 0.71-1 MC, ÎN PĂM. CU UMIDIT. NAT.DESC.AUTO TER. CATG. 2 MC

     

   481.06 mc x 1.4 : 100 = 6.73 sutemc  

20 TSD17A1         13.00 MCUMPLUT.COMPACT. LA PROFIL TALUZ PE 0.5 M,EXECUT.MAN.ODATĂ CU EXEC. SALTELELOR

    0.80 mc x67.00 m : 4.00 m = 13.40 mc rot = 13.00 mc      21 DI19G1   160.00 ORE

AUTOVEHICUL SPECIAL TIP LEA PENTRU INTREŢINERE DRUMURI

           40 zile x 4 ore/zi = 160.00 ore        

Întocmit, Verificat,

Amarie Alexandru Octavian prof. dr. ing. Andrei RADU

166

Page 167: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

CAP. III

167

Page 168: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

LISTELE CU CANTITĂŢILE DE LUCRĂRI

168

Page 169: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

OBIECTIVUL:“ MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km. 12+591 - km. 15+413 “

BENEFICIAR:

GRAFIC FIZIC ŞI VALORIC DE EXECUŢIE A LUCRĂRII

NR.   UMCANTITĂŢI VALOARE Anul de execuţie ______ Anul de execuţie ______

CRT. LUCRĂRI PROIECTATE   TOTALE TOTALĂ

Cantităţi

Valori Luna

Cantităţi

Valori Luna

        lei   lei 1 2 3 4 5 6 7 8 910

11

12   lei 1 2 3 4 5 6 7 8 9

10

11

12

1 Deschiderea finanţării                                                              

2 ORGANIZARE DE ŞANTIER                                                                OBIECT NR.1. AMENAJĂRI PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI

                                                               

31.1. - LUCRĂRI DE AMENAJARE DEPOZITE ŞI GROPI DE ÎMPRUMUT , REFACERE CADRU NATURAL sute mc 48.00                                                          

4 1.2. - PLANTAŢII RUTIERE buc 280                                                          

  OBIECT NR.2 - MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 -                                                                

  POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km. 12+591 - km. 15+413                                                          

5 2.1. LUCRĂRI DE TERASAMENTE sute mc 41                                                          

6 2.2. LUCRĂRI DE FUNDAŢIE DRUM mc 13342                                                          

7 2.3. SUPRASTRUCTURĂ mp 18894                                                          

8 2.4. LUCRARI PENTRU EXECUTIE SANTURI m 5644                                                          

9 2.5. LUCRĂRI ACCESORII SI DE SIGURANTA RUTIERA km 2.822                                                          

102.6. ZID SE SPRIJIN ŞI PROTECŢIE TERASAMENTE He= 3,00 m, L= 67,00 m m 67.00                                                          

Întrerupere în perioada de iarnă 1 212 1 2

12

Perioada de execuţie                                

PROIECTANT, BENEFICIAR,

169

Page 170: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

OBIECTIVUL:“ MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km. 12+591 - km. 15+413 “BENEFICIAR:

CENTRALIZATORUL FINANCIAR AL OBIECTELORDevizul ofertă al obiectivului:“ MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km. 12+591 - km. 15+413 “

NR.   VALOARE din care :

CRT. CATEGORIA DE LUCRĂRI (exclusiv TVA) Contractantul conducător Asociaţi Subcontra-

    ( lider asociaţie )   ctanţi

  lei lei lei lei

  I.Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului        

1

OBIECT NR.1. AMENAJĂRI PENTRU        

PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI        

  TOTAL I        

  II.Cheltuieli pentru investiţia de bază        

2

OBIECT NR.2: MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ        177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km. 12+591 - km. 15+413        

III. ALTE CHELTUIELI

3 ORGANIZARE DE ŞANTIER        

  TOTAL II        

  III.Procurare:        

  utilaje şi echipamente tehnologice cu montaj        

  utilaje şi echipamente de transport        

  dotări, inclusiv utilaje şi echipamente independente        

  TOTAL III        

  TOTAL VALOARE (exclusiv TVA) lei        

  euro        

  TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ        

  TOTAL (inclusiv TVA)        

PROIECTANT, BENEFICIAR,

170

Page 171: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

OBIECTIVUL:“ MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km. 12+591 - km. 15+413 “

CENTRALIZATORUL FINANCIAR AL CATEGORIILOR DE LUCRĂRIDevizul ofertă al obiectului: NR.1. AMENAJĂRI PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI

NR.   VALOARE din care :CRT. CATEGORIA DE LUCRĂRI (exclusiv TVA) Contractantul conducător Asociaţi Subcontra-

    ( lider asociaţie )   ctanţi  lei lei lei lei

  I.Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea          terenului        

1

1.1. - LUCRĂRI DE AMENAJARE DEPOZITE ŞI        GROPI DE ÎMPRUMUT, REFACERE CADRU NATURAL        

2 1.2. - PLANTAŢII RUTIERE          TOTAL I          II.Procurare:          utilaje şi echipamente tehnologice cu montaj          utilaje şi echipamente de transport        

 dotări, inclusiv utilaje şi echipamente independente        

  TOTAL II          TOTAL VALOARE (exclusiv TVA) lei          euro          TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ          TOTAL (inclusiv TVA)        

PROIECTANT, BENEFICIAR,

171

Page 172: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

OBIECTIVUL:“ MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km. 12+591 - km. 15+413 “

OBIECTUL : 01 - AMENAJĂRI PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI

LISTA CANTITATILOR DE LUCRARI NR. 1.1.Amenajare depozite şi gropi de împrumut, refacere cadru natural

Categoria de lucrări 101Nr. Capitolul de lucrări Preţ.unit. VALORI

crt.

Simbol Denumire Cant. UM

a)mater. ( LEI )

  b)manop.        

  c)utilaj Mater. Manop. Utilaj Transport Total

  d)transp.        

  TOTAL lei lei lei lei lei

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 101 TSC18B1 10.00 sute mc  

         

  SAPAT.CU BULDOZ.PE TRACT.65-80CP INCL. IMPINS PAMINTULUI LA 10 M T.CAT 3     

  

   2 TSC22B1 29.00 sute mc  

         

  SPOR PENTRU FIECARE 10 M ÎN PLUS LA TSC 18B1, BULD. DE 81-180 CP, PĂM.CAT. 3               3 TSA01D1 65.00 mc  

         

  SAP.MAN.IN SPATII INTINSE IN PAM.CU UMID. NAT.ARUNC.IN DEPOZ.SAU VEHIC    .LA H <0,6M T.F.TARE            4 TSD03C1 38.00 sute mc  

         

  IMPRAST.PAM.AFINAT CU BULD.PE SENILE DE 81-180 CP IN STRAT.CU GROS.DE 21-30    CM TER.CAT.1 SAU 2       

172

Page 173: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

     5 20.00 sute mp   

         

 

NIVELAREA CU AUTOGREDER PINA 175 CP A SUPR.TEREN SI PLATF.DE TERASAMENTE  EXECUTATA IN TEREN CAT 1 SAU 2  

      6 TSD07G1 38.00 sute mc  

         

  COMPACTAREA UMPLUT.CU RULOU COMPRESOR 10-12T EXCL. PAM. COEZ.    GRAD. COMPACT. 97-98          7 TSD14A1 378.00 mc  

         

  UDAREA CU AUTOCIST.DE 5-8T CU DISP.DE STROP.STR.               8 TSH09B1 20.00 sute mp  

         

  SEMĂNAREA GAZONULUI PE SUPRAFEŢE ÎN PANTĂ PESTE 30 %.             9 DI19G1 48.00 ore  

         

  UTILAJE MIJ. TRANSP. REP. INTR. DR. AUTOVEHICUL SPEC. REP. ÎNTR. DR. CU    CAROSERIE LEA DE 6,5 T.            Cheltuieli directe din articole:

Din care: Valoare aferenta utilaje termice = Valoare aferenta utilaje electrice = Detaliere transporturi: -Articole TRA Alte cheltuieli directe:

173

Page 174: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

-CAS: -SOMAJ: -CONTRIBUTII PT. C.M. SI INDEMNIZATII PT. ASIGURARI DE SANATATE -SANATATE -CONTRIBUTIE ASIGURARI ACCIDENTE DE MUNCA, BOLI PROFESIONALE -FOND GARANTARE A CREANTELOR SALARIALE Total cheltuieli directe: GREUTATE MATERIALE MANOPERA UTILAJ TRANSPORT TOTAL Cheltuieli indirecte: Profit: TOTAL GENERAL DEVIZ: TVA TOTAL cu TVA

Proiectant, Beneficiar,

OBIECTIVUL:“ MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km. 12+591 - km. 15+413 “

OBIECTUL : 01 - AMENAJĂRI PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI

LISTA CANTITATILOR DE LUCRARI NR. 1.2.Plantaţii rutiere

174

Page 175: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Categoria de lucrări 101Nr. Capitolul de lucrări Preţ.unit. VALORI

crt.

Simbol Denumire Cant. UM

a)mater. ( LEI )

  b)manop.        

  c)utilaj Mater. Manop. Utilaj Transport Total

  d)transp.        

  TOTAL lei lei lei lei lei

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 101 TSH17C1 36.00 mc  

         

  SĂPAREA MANUALĂ GROPI POLIGON. CU LĂRG. < 2 m ŞI H < 1,5 m       

 Realizare gropi pentru plantaţii:     

2 TSD14A1 4.00 mc  

         

  UDAREA CU AUTOCIST.DE 5-8T CU DISP.DE STROP.STR.                 3 TSH24A1 280.00 buc  

         

  PLANTĂRI ARBUŞTI FĂRĂ BALOT                 3 7202932 291,20 buc  

         

  Puiet arbust.foios.- spcotoweaster cal.1h = 50cm         

                    4 DI19G1 42.00 ore  

         

  UTILAJE MIJ. TRANSP. REP. INTR. DR. AUTOVEHICUL SPEC. REP. ÎNTR. DR. CU    CAROSERIE LEA DE 6,5 T.            Cheltuieli directe din articole: Din care:

175

Page 176: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Valoare aferenta utilaje termice = Valoare aferenta utilaje electrice = Detaliere transporturi: -Articole TRA Alte cheltuieli directe: -CAS: -SOMAJ: -CONTRIBUTII PT. C.M. SI INDEMNIZATII PT. ASIGURARI DE SANATATE -SANATATE -CONTRIBUTIE ASIGURARI ACCIDENTE DE MUNCA, BOLI PROFESIONALE -FOND GARANTARE A CREANTELOR SALARIALE Total cheltuieli directe: GREUTATE MATERIALE MANOPERA UTILAJ TRANSPORT TOTAL Cheltuieli indirecte: Profit: TOTAL GENERAL DEVIZ: TVA TOTAL cu TVA

Proiectant, Beneficiar,

176

Page 177: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

OBIECTIVUL: MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 177, POIANA MICULUI - SUCEVITA , KM.12+591,00 -15+413.00

OBIECTUL: Obiect1, AMENAJAREA TERITORIULUI

LISTAcuprinzand consumurile de resurse materiale

Denumirea resursei materialeNr. crt. U.M.

Pretul unitar(exclusiv TVA)

- Lei -

Valoarea(exclusiv TVA)

- Lei -

Consumul cuprins in

oferta Furnizorul

Greu-tatea

- tone -

0 1 5 = 3 x 4 7432 6mc  382,56  382,66202806 Apa industriala pentru

lucr.drumuri-terasamente in cisterne 1

kg  2,80  0,07322897 Fringhie cinepa 9-16 mm 2

kg  33,60  0,07204203 Paie in snopi D 8-16 mm lungi de 70-80 cm

 3

buc  291,20  0,7 7202932 Puiet arbust.foios.- spcotoweaster cal.1h = 50cm

 4

buc  2,80    0,07343803 Rogojina din papura 1,8x1,8m

 5

kg  79,20    0,1 7204435 Seminte de plante-graminee perene (pm)

 6

TOTALLei

EURO

 

 

 383,4

1 EURO = 3,5500 Lei, curs la data de 20.05.2009

Incheiere

Raportul generat cu programul WinDoc 3.8 SP177. Web-site: www.deviz.ro; E-mail: [email protected]; Telefon: 0236.477007

177

Page 178: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

OBIECTIVUL: 3. MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 177, POIANA MICULUI - SUCEVITA , KM.12+591,00 -15+413.00

OBIECTUL: 3.1. Obiect1, AMENAJAREA TERITORIULUI

LISTAcuprinzand consumurile cu mana de lucru

Denumirea meseriei

Nr. crt.

Tariful mediu- Lei/ora -

Valoarea(exclusiv TVA)

- Lei -

Consumul cumanopera- (om/ore) -

Procentul

0 1 2 3 4 = 2 x 3 51  188,86Muncitor deservire constructii-montaj

categoria a II-a19921

2  104,60Muncitor deservire gospodarie comunala categoria a II-a

99921

3  118,00Peisagist categoria a II-a903214  81,20Peisagist categoria I903115  149,50Sapator categoria a II-a19621

Total ore manopera:  642,15

TOTALLei

EURO

1 EURO = 3,5500 Lei, curs la data de 20.05.2009

Incheiere

Raportul generat cu programul WinDoc 3.8 SP177. Web-site: www.deviz.ro; E-mail: [email protected]; Telefon: 0236.477007

178

Page 179: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

OBIECTIVUL: 3. MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 177, POIANA MICULUI - SUCEVITA , KM.12+591,00 -15+413.00

OBIECTUL: 3.1. Obiect1, AMENAJAREA TERITORIULUI

LISTAcuprinzand consumurile de ore de functionare a utilajelor de constructii

Valoarea(exclusiv TVA)

- Lei -

Tariful unitar(exclusiv TVA)

- Lei / ora -

Ore defunctionare

Nr. crt. Denumirea utilajului de constructii

4 = 2 x 33210

 38,20 56031 Autocisterna cu dispde strop cu m.a.j. 5-8t

 6,24 35462 Autogreder pina la 175cp

 490,00 40533 Autovehicul spec pt intr si reparare drum caroser lea 6,5t

 74,09 35534 Buldozer pe senile 65-80cp

 18,24 35545 Buldozer pe senile 81-180cp

 234,46 40046 Compactor autopropcu rulour.(valturi) pina la 12tf

TOTAL EURO

Lei

1 EURO = 3,5500 Lei, curs la data de 20.05.2009

Incheiere

Raportul generat cu programul WinDoc 3.8 SP177. Web-site: www.deviz.ro; E-mail: [email protected]; Telefon: 0236.477007

179

Page 180: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

LISTAcuprinzand costurile privind transporturile

Tipul de transport

Nr. crt.

Tariful unitar(exclusiv TVA)

- /Tona/Km -

Valoarea(exclusiv TVA)

- -

Tonetransportate

kmpar-cursi

ore de functio-

nare

0 6 = 2 x 3 x 5532 41

TOTAL

180

Page 181: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

181

Page 182: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

OBIECTIVUL:“ MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km. 12+591 - km. 15+413 “

OBIECTUL : 02 -“ MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km. 12+591 - km. 15+413 “

CENTRALIZATORUL FINANCIAR AL CATEGORIILOR DE LUCRĂRIDevizul ofertă al obiectului: NR.2. -“ MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km. 12+591 - km. 15+413 “

NR.   VALOARE din care :

CRT. CATEGORIA DE LUCRĂRI(exclusiv

TVA)Contractantul conducător Asociaţi Subcontra-

    ( lider asociaţie )   ctanţi  lei lei lei lei

  I.Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea          terenului        

1 2.1. LUCRĂRI DE TERASAMENTE        

2 2.2. LUCRĂRI DE FUNDAŢIE DRUM        

3 2.3. SUPRASTRUCTURĂ        

4 2.4. LUCRARI PENTRU EXECUTIE SANTURI        

5 2.5. LUCRĂRI ACCESORII SI DE SIGURANTA RUTIERA        

62.6. ZID SE SPRIJIN ŞI PROTECŢIE TERASAMENTE He= 3,00 m, L= 67,00 m        

  TOTAL I          II.Procurare:          utilaje şi echipamente tehnologice cu montaj          utilaje şi echipamente de transport        

 dotări, inclusiv utilaje şi echipamente independente        

  TOTAL II          TOTAL VALOARE (exclusiv TVA) lei          euro          TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ          TOTAL (inclusiv TVA)        

PROIECTANT, BENEFICIAR,

182

Page 183: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

OBIECTIVUL:“ MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km. 12+591 - km. 15+413 “

OBIECTUL : 02 -“ MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km. 12+591 - km. 15+413 “

LISTA CANTITATILOR DE LUCRARI NR. 2.1.LUCRĂRI DE TERASAMENTE 

Categoria de lucrări 101Nr. Capitolul de lucrări Preţ.unit. VALORI

crt.

Simbol Denumire Cant. UM

a)mater. ( LEI )

 b)manop.        

  c)utilaj Mater. Manop. Utilaj Transport Total

  d)transp.        

  TOTAL lei lei lei lei lei

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 101 TSC05G1 29.00 sute mc  

         

  SĂPĂTURĂ CU EXCAV. PE ŞENILE DE 2,5-2,9 MC ÎN PĂMÂNT CU UMIDITATE    NATURALĂ CU DESCĂRCARE ÎN AUTO, TEREN CAT. 2, PENTRU UMPLUTURI     COMPACTATE COMPLETARE TERASAMENT        2 TRA01A__ P 6343.00 to  

         

  TRANSPORTUL PĂMÂNTULUI DIN GROPA DE ÎMPRUMUT CU AUTO LA LUCRARE PE    ____ KM.            3 TSD03C1 29.00 sute mc  

         

  IMPRAST.PAM.AFINAT CU BULD.PE SENILE DE 81-180 CP IN STRAT.CU GROS.DE 21-    30 CM TER.CAT.1 SAU 2                        4 TSD07G1 20.00 sute mc  

         

  COMPACTAREA UMPLUT.CU RULOU COMPRESOR 10-12T EXCL. PAM. COEZ.    GRAD. COMPACT. 97-98            5 TSC21C1 12.00 sute mc  

           SĂPĂTURĂ CU AUTOGREDER PÂNĂ LA 175CP, INCLUSIV ÎMPRĂŞTIREA PĂM. LA 10  

183

Page 184: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

  M , T.CAT.3  

       

6        

         

  NIVELAREA CU AUTOGREDER PÎNĂ LA 175 CP A SUPRAF. TEREN ŞI PLATF. DE    TERASAMENTE EXECUTATĂ ÎN TEREN CAT. 3                      7 TSE06A1 293.00 sute mp  

         

  PREGATIREA PLATF.PAM.PT.STRAT IZOLATOR SI REPARTITIE DIN NISIP SAU    BALAST EXEC. IN PAM.NECOEZ.                      8 DI19G1 336.00 ore  

         

  UTILAJE MIJ. TRANSP. REP. INTR. DR. AUTOVEHICUL SPEC. REP. ÎNTR. DR. CU    CAROSERIE LEA DE 6,5 T.            9 DF24A1 2.00 pct.  

         

  SEMNALIZARE RUTIERĂ PENTRU ASIG. CONT. CIRC. ÎN TIMPUL EXECUŢIEI    LUCRĂRILOR CU INDICATOARE METALICE            

10 DF27A1 672.00 ore  

         

  PILOTI PT DIRIJ CIRC RUT IN SCOP ASIG FLUENT TRAF PE SECT DR CU RESTR DE    CIRC PTR LUCR CONST,REP            

Cheltuieli directe din articole:

Din care: Valoare aferenta utilaje termice = Valoare aferenta utilaje electrice = Detaliere transporturi: -Articole TRA

184

Page 185: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Alte cheltuieli directe: -CAS: -SOMAJ: -CONTRIBUTII PT. C.M. SI INDEMNIZATII PT. ASIGURARI DE SANATATE -SANATATE -CONTRIBUTIE ASIGURARI ACCIDENTE DE MUNCA, BOLI PROFESIONALE -FOND GARANTARE A CREANTELOR SALARIALE Total cheltuieli directe: GREUTATE MATERIALE MANOPERA UTILAJ TRANSPORT TOTAL Cheltuieli indirecte: Profit: TOTAL GENERAL DEVIZ: TVA TOTAL cu TVA

PROIECTANT, BENEFICIAR,

OBIECTIVUL:“ MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km. 12+591 - km. 15+413 “

OBIECTUL : 02 -“ MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km. 12+591 - km. 15+413 “

LISTA CANTITATILOR DE LUCRARI NR. 2.2.185

Page 186: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

LUCRĂRI DE FUNDAŢIE DRUM

Categoria de lucrări 101Nr. Capitolul de lucrări Preţ.unit. VALORI

crt.

Simbol Denumire Cant. UM

a)mater. ( LEI )

 b)manop.        

  c)utilaj Mater. Manop. Utilaj Transport Total

  d)transp.        

  TOTAL lei lei lei lei lei

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 101 DA19A1 29300.00 mp  

         

  STRAT ANTICONTAMINATOR MATER. TEXTIL NEŢESUT SAU FILTR. SINTETIC PE  AMPRIZĂ SAU PLATFORMA DRUMULUI  

       

2 DA06B1 8162.00 mc  

         

  STRAT DE AGREGATE NATURALE CU FUNCT. REZIST.,FILTRANT-IZOLATOR,    AERESIRE ŞI ANTICAPILAR CU AŞTERNERE MECANICĂ, BALAST  

       

3 DA06A1 2041.00 mc  

         

  STRAT DE AGREGATE NATURALE CU FUNCT. REZIST.,FILTRANT-IZOLATOR,    AERESIRE ŞI ANTICAPILAR CU AŞTERNERE MANUALĂ, BALAST  

   

4 TRA01A____ 24076.00 to  

         

  TRANSPORTUL CU AUTO BALAST DE LA BALASTIERĂ LA LUCRARE PE DISTANŢA    _____KM  

  

   5 DA12B1 2511.00 mc  

         

  STRAT FUND. REPROF. PIATRĂ SPARTĂ PENTRU DRUMURI CU AŞTERNERE    MECANICĂ EXECUTATĂ CU ÎMPĂNARE FĂRĂ ÎNNOROIRE                          6 DA11B1 628.00 mc  

           STRAT FUND. REPROF. PIATRĂ SPARTĂ PENTRU DRUMURI CU AŞTERNERE  

186

Page 187: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

  MANUALĂ EXECUTATĂ CU ÎMPĂNARE FĂRĂ ÎNNOROIRE                      7 TRA01A____ 7340.00 to  

         

  TRANSPORTUL CU AUTO PIATRĂ SPARTĂ LA LUCRARE PE DISTANŢA _______ KM.       

  

   8 TSD07G1 3139.00 sute mc  

         

  COMPACTAREA UMPLUT.CU RULOU COMPRESOR 10-12T EXCL. PAM. COEZ.    GRAD. COMPACT. 97-98 ( compactare suplimentară )            9 TSD14A1 1334.00 mc  

         

  UDAREA CU AUTOCIST.DE 5-8T CU DISP.DE STROP.STR.               

10 DI19G1 336.00 ore  

         

  UTILAJE MIJ. TRANSP. REP. INTR. DR. AUTOVEHICUL SPEC. REP. ÎNTR. DR. CU    CAROSERIE LEA DE 6,5 T.            

11 DF24A1 2.00 pct.  

         

  SEMNALIZARE RUTIERĂ PENTRU ASIG. CONT. CIRC. ÎN TIMPUL EXECUŢIEI    LUCRĂRILOR CU INDICATOARE METALICE       

     12 DF27A1 672.00 ore  

         

  PILOTI PT DIRIJ CIRC RUT IN SCOP ASIG FLUENT TRAF PE SECT DR CU RESTR DE    CIRC PTR LUCR CONST,REP            

Cheltuieli directe din articole:

Din care:

187

Page 188: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Valoare aferenta utilaje termice = Valoare aferenta utilaje electrice = Detaliere transporturi: -Articole TRA Alte cheltuieli directe: -CAS: -SOMAJ: -CONTRIBUTII PT. C.M. SI INDEMNIZATII PT. ASIGURARI DE SANATATE -SANATATE -CONTRIBUTIE ASIGURARI ACCIDENTE DE MUNCA, BOLI PROFESIONALE -FOND GARANTARE A CREANTELOR SALARIALE Total cheltuieli directe: GREUTATE MATERIALE MANOPERA UTILAJ TRANSPORT TOTAL Cheltuieli indirecte: Profit: TOTAL GENERAL DEVIZ: TVA TOTAL cu TVA

Proiectant, Beneficiar,

OBIECTIVUL:“ MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km. 12+591 - km. 15+413 “

OBIECTUL : 02 -“ MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km. 12+591 - km. 15+413 “

LISTA CANTITATILOR DE LUCRARI NR. 2.3.SUPRASTRUCTURĂ

Categoria de lucrări 101

188

Page 189: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Nr. Capitolul de lucrări Preţ.unit. VALORI

crt.

Simbol Denumire Cant. UM

a)mater. ( LEI )

 b)manop.        

  c)utilaj Mater. Manop. Utilaj Transport Total

  d)transp.        

  TOTAL lei lei lei lei lei

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 101 DH08A1 288.00 mc  

         

  CURĂŢIREA PLATFORMEI DRUMULUI DE NOROI, ÎN VEDEREA APLICĂRII UNUI    STRAT DE ÂMBRĂCĂMINTE RUTIERĂ              2 TRB04A2 633.00 to  

         

  TRANSPORTUL MATERIALELOR CU LOPATA ( MAX. 3 M ORIZ. SAU 2 M VERT.)    MATERIALE CU ADERENŢĂ, 2 LOPĂTARE            

3DA06A1 ( asim ) 576.00

mc 

         

  STRAT DE AGREGATE NATURALE CU FUNCT. DE REPARTIŢIE CU AŞTERNERE    MANUALĂ,NISIP    

  

   4 TRA01A____ 1358.00 to  

         

  TRANSPORTUL CU AUTO NISIP DE LA DEPOZIT LA LUCRARE PE DISTANŢA _____KM     

  

   5 TSD07G1 4.00 sute mc  

         

  COMPACTAREA UMPLUT.CU RULOU COMPRESOR 10-12T EXCL. PAM. COEZ.    GRAD. COMPACT. 97-98            6 DC01D1 18894.00 mp  

         

  ÎMBRĂCĂMINTE BETON DE CIMENT LA AUTOSTRĂZI DRUMURI CLS. I-IV, PISTE    AEROPORTUARE EXEC. 2 STR. (REZ-UZURĂ) CU GROS. TOTALĂ 23 CM. LISTĂ     ANEXĂ 10804 10173 10805  

189

Page 190: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

                 7 DC02A 3057.00 m  

         

  TAIEREA CU MAS. CU DISC. DIAMANTATE A ROST. LA IMB. DE BET.CIM. SI COLM. CU    M.B.                        8 CZ0302K1 4431.67 kg  

         

  Confectionat armaturi pentru pereti, grinzi, stilpi, dia- fragme la constructii obisnuite in    ateliere santier PC52D = 10-16 mm  

       

9 TRA01A___ 10474.50 to  

         

  TRANSPORT CU AUTOBASCULANTA BETON DE LA STAŢIA DE PREPARARE LA    LUCRARE  

       

10 DA06A1 2687.00 mc  

         

  STRAT DE AGREGATE NATURALE CU FUNCT. REZIST.,FILTRANT-IZOLATOR,    AERESIRE ŞI ANTICAPILAR CU AŞTERNERE MANUALĂ, BALAST  

  

   11 TRA01A____ 6340.00         to  

         

  TRANSPORTUL CU AUTO BALAST DE LA BALASTIERĂ LA LUCRARE PE DISTANŢA    _____KM         

                 12 DD04C1 4233.00 mp  

         

 Pavaj din piatră brută sau bolovani de riu, aşezat pe nisip exec. din p. brută tip mic, 12-16 cm, pe  

  acostamente                          

13 DD07E1 4233.00 mp  

         

  Umplerea cu mortar de ciment a rosturilor la pavaj din pav. abnorme. Listă anexă 10174                             

190

Page 191: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

14 TRA01A____ 1715.00 to  

         

  TRANSPORTUL CU AUTO PIATRĂ BRUTĂ ŞI AGREGATE DE LA CARIERĂ LA    LUCRARE PE DISTANŢA _____KM                         

15 DI19G1 672.00 ore  

         

  UTILAJE MIJ. TRANSP. REP. INTR. DR. AUTOVEHICUL SPEC. REP. ÎNTR. DR. CU    CAROSERIE LEA DE 6,5 T.            

16 DF24A1 2.00 pct.  

         

 SEMNALIZARE RUTIERĂ PENTRU ASIG. CONT. CIRC. ÎN TIMPUL EXECUŢIEI LUCRĂRILOR  

  CU INDICATOARE METALICE            

17 DF27A1 1344.00 ore             PILOTI PT DIRIJ CIRC RUT IN SCOP ASIG FLUENT TRAF PE SECT DR CU RESTR DE  

  CIRC PTR LUCR CONST,REP            

Cheltuieli directe din articole:

Din care: Valoare aferenta utilaje termice = Valoare aferenta utilaje electrice = Detaliere transporturi: -Articole TRA Alte cheltuieli directe: -CAS: -SOMAJ: -CONTRIBUTII PT. C.M. SI INDEMNIZATII PT. ASIGURARI DE SANATATE -SANATATE -CONTRIBUTIE ASIGURARI ACCIDENTE DE MUNCA, BOLI PROFESIONALE -FOND GARANTARE A CREANTELOR SALARIALE

191

Page 192: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Total cheltuieli directe: GREUTATE MATERIALE MANOPERA UTILAJ TRANSPORT TOTAL Cheltuieli indirecte: Profit: TOTAL GENERAL DEVIZ: TVA TOTAL cu TVA

Proiectant, Beneficiar,

OBIECTIVUL:“ MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km. 12+591 - km. 15+413 “

OBIECTUL : 02 -“ MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km. 12+591 - km. 15+413 “

LISTA CANTITATILOR DE LUCRARI NR. 2.4. LUCRĂRI PENTRU EXECUŢIE ŞANŢURI

Categoria de lucrări 101Nr. Capitolul de lucrări Preţ.unit. VALORI

crt. Simbol Denumire Cant. UM a)mater. ( LEI )  b)manop

.       

192

Page 193: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

  c)utilaj Mater. Manop. Utilaj Transport Total

  d)transp.        

  TOTAL lei lei lei lei lei

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 101 TSA01C1 2822.00 mc  

         

  SĂPĂTURĂ MAN. ÎN SP. ÎNTINSE ÎN PĂM. CU UMID. NAT. ARUNC. ÎN DEP. SAU VEHIC.    LA ÎNĂLŢIME SUB 0,60 m, TEREN TARE                        2 TRB04A2 6209.00 to  

         

  TRANSPORTUL MATERIALELOR CU LOPATA ( MAX. 3 M ORIZ. SAU 2 M VERT.)    MATERIALE CU ADERENŢĂ, 2 LOPĂTARE                        3 TRA01A___P 6209.00 to  

         

  TRANSPORTUL RUTIER AL PĂMÂNTULUI DIN SĂPĂTURĂ LA DISTANŢA DE _ KM             4 IFB09A1 17835.00 mp  

         

  STRAT DRENANT GROSIME 5 CM DIN NISIP                 5 IFA03C1 17835.00 mp  

         

  Pereu placi B 200 turnat in cimpuri 2 m supr. impartit cu rost 2,5 m lat. gros. 10 cm                 6 CZ0112E1 1798.00 mc  

         

 Preparare beton B 200 cu agregate grele, sortate,granulatia < 16 mm, in beton pompat in recipienti cu  

  ciment PA 35, in instalatii centralizate                        7 TRA01A____ 2105.00 to  

           TRANSPORTUL CU AUTO AL MATER. PE DISTANŢA DE ______ KM.     

193

Page 194: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

        8 TRA06A____ 4495.00 to  

         

  TRANSPORTUL BETONULUI CU AUTOBETONIERA DE LA STAŢIA DE PREPARARE LA     LUCRARE            9 DI19G1 504.00 ore  

         

  UTILAJE MIJ. TRANSP. REP. INTR. DR. AUTOVEHICUL SPEC. REP. ÎNTR. DR. CU    CAROSERIE LEA DE 6,5 T.            

Cheltuieli directe din articole:

Din care: Valoare aferenta utilaje termice = Valoare aferenta utilaje electrice = Detaliere transporturi: -Articole TRA Alte cheltuieli directe: -CAS: -SOMAJ: -CONTRIBUTII PT. C.M. SI INDEMNIZATII PT. ASIGURARI DE SANATATE -SANATATE -CONTRIBUTIE ASIGURARI ACCIDENTE DE MUNCA, BOLI PROFESIONALE -FOND GARANTARE A CREANTELOR SALARIALE Total cheltuieli directe: GREUTATE MATERIALE MANOPERA UTILAJ TRANSPORT TOTAL Cheltuieli indirecte: Profit:

194

Page 195: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

TOTAL GENERAL DEVIZ: TVA TOTAL cu TVA

Proiectant, Beneficiar,

OBIECTIVUL:“ MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km. 12+591 - km. 15+413 “

OBIECTUL : 02 -“ MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km. 12+591 - km. 15+413 “

LISTA CANTITATILOR DE LUCRARI NR. 2.5.LUCRĂRI ACCESORII ŞI DE SIGURANŢĂ RUTIERĂ

Categoria de lucrări 101Nr. Capitolul de lucrări Preţ.unit. VALORI

crt.

Simbol Denumire Cant. UM

a)mater. ( LEI )

 b)manop.        

  c)utilaj Mater. Manop. Utilaj Transport Total

  d)transp.        

  TOTAL lei lei lei lei lei

195

Page 196: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 101 DF18A1 54.00 buc  

         

  PLANTARE STILPI PENTRU INDICATOARE DE CIRCULATIE RUTIERA DIN METAL    CONFECT. INDUSTRIAL            2 6301793 54.00 buc  

         

  STILP METALIC CONFECTIONAT INDUSTRIAL                 3 2100945 7.00 mc  

         

  BETON DE CIMENT B 150 STAS 3622             4 TRA06A___ 17.00 to  

         

  TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUI- MORTARULUI CU AUTOBETONIERA DE 5,5    MC DIST.=… KM            5 DF19A1 52.00 buc  

         

  MONTAREA INDICATOARELOR PTR CIRC RUT DIN TABL OTELSAU ALUM PE UN    STILP GATA PLANTAT        6 DZ36C1 1.92 mp  

         

  Conf. indicat. circ. rut. din tablă oţel 1,5 mm sau tablă al. de 2 mm acop. folie reflec.     dreptung. tablă oţel            7 DZ36B1 10.61 mp  

         

  Conf. indicat. circ. rut. din tablă oţel 1,5 mm sau tablă al. de 2 mm acop. folie reflec. triung.     tablă aluminiu            8 DF16B1 1.98 km  

           MARCAJE LONGIT TRANSV SI DIVERSE EXECUTATE MECANIZCU VOPSEA PE  

196

Page 197: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

  SUPRAFETE CAROSABILE          9 DI19G1 40 ore  

         

  UTILAJE MIJ. TRANSP. REP. INTR. DR. AUTOVEHICUL SPEC. REP. ÎNTR. DR. CU    CAROSERIE LEA DE 6,5 T.                        

10 DF01B1 26.00 buc  

         

  CONFECTIONAREA PE SANTIER DIN BETON A    INDICATOR. HECTOMETRICI        

11 2100945 0.39 mc  

         

  BETON DE CIMENT B 150 STAS 3622        

     12 2101183 0.03 mc  

         

  MORTAR DE ZIDARIE M 100 S 1030               

13 DF03A1 26.00 buc  

         

  PLANTAREA INDICATORILOR HECTOMETRICI INCLUSIV VOPS. SI SCRIEREA               

14 DF01A1 3.00 buc  

         

  CONFECTIONAREA PE SANTIER DIN BETON A INDICATOR. KILOMETRICI             

15 2100945 0.47 mc  

         

  BETON DE CIMENT B 150 STAS 3622            

197

Page 198: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

     16 2101183 0.07 mc  

         

  MORTAR DE ZIDARIE M 100 S 1030                             

17 DF02G1 3 buc  

         

  PLANTARE INDIC. KM. INCL.VOPS., SCRIERE, EXEC.MOVILE LA DEB. CU PAV. PLATF.    DE INST. ŞI PROT. TAL. BRAZ. IARBĂ DR. MOD. LISTĂ ANEXĂ 10174          

18 DF09A1 350.00 m  

         

  PARAP METALIC DEFORMABIL (FLEXIBIL) TIP A CU LISA SI STILPI METALICI        

     19 6306339 5743.5 kg  

         

  PARAPET METALIC DIRECTIONAL PENTRU INSTALATII             

20 2100945 29.00 mc  

         

  BETON DE CIMENT B 150 STAS 3622               

21 TRA01A____ 8.00 to  

         

  TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR, SEMIFABRICATELOR CU    AUTOBASCULANTA PE DIST.= _____ KM.          

22 TRA06A____

73.00 to            

  TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR, SEMIFABRICATELOR CU    AUTOBETONERA PE DIST.= _____ KM.        

198

Page 199: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

23 DI19G1 168.00 ore  

         

  UTILAJE MIJ. TRANSP. REP. INTR. DR. AUTOVEHICUL SPEC. REP. ÎNTR. DR. CU    CAROSERIE LEA DE 6,5 T.            

Cheltuieli directe din articole:

Din care: Valoare aferenta utilaje termice = Valoare aferenta utilaje electrice = Detaliere transporturi: -Articole TRA Alte cheltuieli directe: -CAS: -SOMAJ: -CONTRIBUTII PT. C.M. SI INDEMNIZATII PT. ASIGURARI DE SANATATE -SANATATE -CONTRIBUTIE ASIGURARI ACCIDENTE DE MUNCA, BOLI PROFESIONALE -FOND GARANTARE A CREANTELOR SALARIALE Total cheltuieli directe: GREUTATE MATERIALE MANOPERA UTILAJ TRANSPORT TOTAL Cheltuieli indirecte: Profit: TOTAL GENERAL DEVIZ: TVA TOTAL cu TVA

Proiectant, Beneficiar,

199

Page 200: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

OBIECTIVUL:“ MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km. 12+591 - km. 15+413 “

OBIECTUL : 02 -“ MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km. 12+591 - km. 15+413 “

LISTA CANTITATILOR DE LUCRARI NR. 2.6 ZID SE SPRIJIN ŞI PROTECŢIE TERASAMENTE He= 3,00 m, L= 67,00 m

Nr. Capitolul de lucrări Preţ.unit. VALORI

crt.

Simbol Denumire Cant. UM

a)mater. ( LEI )

 b)manop.        

  c)utilaj Mater. Manop. Utilaj Transport Total

  d)transp.        

  TOTAL lei lei lei lei lei

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 101 TSC19C1 1.33 SUTE  

         

    SĂP. CU BULDOZ. PE TRACTOR 81-180 MC      CP INCL.ÎMPING.PĂM. LA 10 M TEREN      CATEGORIA 3                     57.00 MC            

200

Page 201: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

2 TSA01G2 SAP.MAN.ÎN SP.ÎNTINSE ÎN PĂM. IMBIB.        CU APĂ AUNC. ÎN VEH.LA H=0.61-2M        TEREN TARE                           3,092.30 KG  

         

3 IFI03D1 CONFECŢIONARE CADRE MET. EXEC.        COŞ. DIN ÎMPLET. SÂRMĂ, CU OŢEL        DIAM. 12 MM                                 3,185.07 KG  

         

4 2000157 OŢEL BETON PROFIL NETED OB37        STAS 438, D= 12 MM                                    1,826.00 MP  

         

5 IFI04A1 MONTAREA IMPL.SARMA DN 2.8 MM,        PE CADRE MET. LA COŞURI FOL. PTR.        LUCR. ZIDĂRIE GABIOANE                         46.86 KG  

         

6 3805449 SARMA MOALE ZINCATĂ, OL 32 S889                                             32.16 KG  

         

7 3805384 SARMA MOALE ZINCATĂ, OL 32 S889        DN 2.25 MM                                  436.00 MC  

         

8 IFB13A1 UMPLUTURI ÎN GABIOANE CU PIATRĂ        BRUTĂ                                  850.00 TO  

         

9 TRA01A40 TRANSPORT BOLOVANI DE RÂU CU        AUTO LA DISTANŢA DE 40 KM.             

201

Page 202: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

                     262.00 MP  

         

10 PC02A1 COFRAJE PENTRU ECRANE DE PROT.      GABIOANE                          47.57 MC  

         

11 PB02A1 TURNARE BETON C16/20 (B200) LA        ECRANELEDE PROTECŢIE              

  

               49.47 MC  

         

12 CZ0112E1 Beton marca B 200 pompat cu agregate grele, sortate cu granulaţia       până la 16 mm, în beton care trebuie să asigure permeabilitatea redusă       având grad de impermeabilitate P10/4 utilizat la executarea recipienţilor

pentru lichide (cuve, decantoare, rezervoare   

           49.47 TO  

         

13 TRB01C12 TRANSPORT BETON CU ROABA                                           124.00 TO  

         

14 TRA06A35 TRANSP. RUT. AL BETONULUI CU AUTOBET.         DE 5.5. MC, DIST. 35 KM.                                  8.00 TO  

         

15 TRI1AC04B3 ÎNCĂRCARE MAT. GR., AMBALATE PESTE        100 KG, DEPL. PRIN PURTAT DIRECT PÂNĂ        LA 10 M, AŞEZARE, RAMPĂ-VAGON T.CTG. 3                         8.00 TO  

         

16 TRI1AC15B6 DESC. MAT.GR.AMBALATE, PESTE      100 KG, DEPL. PRIN PURTAT DIRECT PÂNĂ      LA 10 M, AŞEZARE, RAMPĂ-VAGON T.CTG. 3    

                             481.00 MC            

202

Page 203: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

17 TSD17A1 UMPLUT.COMPACT. LA PROFIL TALUZ        PE 0.5 M,EXECUT.MAN.ODATĂ CU EXEC.        MEC. A RAMBL.PĂM.NECOEZIV                           1,481.00 TO  

         

18 TRA01A01 TRANSPORTUL CU AUTO MAT. UMPLUT.        PE DISTANŢA DE 1 KM.              

          

         6.73 SUTE  

         

19 TSC04F1 SĂP.MEC.CU EXC.DE 0.71-1 MC, ÎN MC      PĂM. CU UMIDIT. NAT.DESC.AUTO TER.        CATG. 2                         13.00 MC  

         

20 TSD17A1 UMPLUT.COMPACT. LA PROFIL TALUZ        PE 0.5 M,EXECUT.MAN.ODATĂ CU EXEC.        SALTELELOR                           160.00 ORE  

         

21 DI19G AUTOVEHICUL SPECIAL TIP LEA PENTRU       INTREŢINERE DRUMURI                              

Cheltuieli directe din articole:

Din care: Valoare aferenta utilaje termice = Valoare aferenta utilaje electrice = Detaliere transporturi: -Articole TRA Alte cheltuieli directe: -CAS: -SOMAJ:

203

Page 204: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

-CONTRIBUTII PT. C.M. SI INDEMNIZATII PT. ASIGURARI DE SANATATE -SANATATE -CONTRIBUTIE ASIGURARI ACCIDENTE DE MUNCA, BOLI PROFESIONALE -FOND GARANTARE A CREANTELOR SALARIALE Total cheltuieli directe: GREUTATE MATERIALE MANOPERA UTILAJ TRANSPORT TOTAL Cheltuieli indirecte: Profit: TOTAL GENERAL DEVIZ: TVA TOTAL cu TVA

Proiectant, Beneficiar,

204

Page 205: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

OBIECTIVUL: 3. MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 177, POIANA MICULUI - SUCEVITA , KM.12+591,00 -15+413.00

OBIECTUL: 3.2. Obiect 2AMENAJARE DRUM JUDETEAN DJ 177, POIANA MICULUI - SUCRVITA , KM 12+491.00 - 15+413.00

LISTAcuprinzand consumurile de resurse materiale

Denumirea resursei materialeNr. crt. U.M.

Pretul unitar(exclusiv TVA)

- Lei -

Valoarea(exclusiv TVA)

- Lei -

Consumul cuprins in

oferta Furnizorul

Greu-tatea

- tone -

0 1 5 = 3 x 4 7432 6mc  6.977,09  6.977,16202806 Apa industriala pentru

lucr.drumuri-terasamente in cisterne 1

mc  1.687,36  1.687,46202818 Apa industriala pentru mortare si betoane de la retea

 2

kg  1.284,79  1,32205680 Azbest crisolitic de orsova fulgi cal 2 s 3315

 3

kg  4,01  0,03702130 Bada lr ol.carbon 1/2t 3 x 30 mn OL 32-1N s1945

 4

mc  18.255,18  31.033,8

2200393 Balast nespalat de riu 0-70 mm

 5

mc  36,86  90,72100945 Beton de ciment B 150 stas 3622

 6

kg  2.005,14  2,22600206 Bitum pentru drumuri tip D 80/120 stas 754

 7

buc  14,40  0,06311889 Bratara simpla 1 cirje mare

 8

mp  1.265,90  2,22601262 Carton bitumat strat acop filer calcar ca300 120cmx10m s 138

 9

kg  2,20  0,06102214 Chit de cutit alchidic seria 5240

 10

kg  64,40  0,12100024 Ciment I 32,5 (P 40) saci 11

kg  696.496,19  696,52100414 Ciment II A 32,5(Pa 35) vrac

 12

kg  1.504.210,00  1.504,22100036 Ciment portland p 45 vrac s 388

 13

kg  15,92  0,03512145 Cornier aripi ineg tr. rece s8250 50x 36x 4 OL 37-1n

 14

mp  2,16  0,06716156 Covor PVC f.sup.tip A cal1 G = 2,0 laT = 1500 imprim. s7361

 15

kg  132,26  0,25891533 Crampoane marimea 2 10x10x110 OL 37 s 1447

 16

tona  4.659,24  4.659,22201907 Criblura dublu concasata 3/8 8/16 16/25

 17

kg  75,58  0,15887001 Cuie cu cap conic tip a1 4 x100 OL 34 s 2111

 18

kg  248,59  0,37315789 Decofrol 19kg  4,89  0,06109418 Diluant ptr produse de

marcare d009-3 ni 1708-61 a9 20

kg  5.530,80  5,57318315 Disan (lignosulfonat de calciu+adaos 3%) cu 92% substanta uscata

 21

mc  0,07  0,12917685 Dulap fag lung tivit cls C gR = 50mm lun G = 2,50m s 8689

 22

kg  99,85  0,16108804 Email alb ii e.109-5 ni 1707-61

 23

mp  0,26  0,06716974 Folie reflectorizanta (import)

205

Page 206: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

206

Page 207: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

LISTA cuprinzand consumurile de resurse materiale0 1 5 = 3 x 4 7432 6

mc  0,34  0,22908737 Grinda rasin.cu 2 fete plane groS = 10/12-35/35 L = 4-6m

 25

kg  0,58  0,06100981 Grund alchid orice culoare 26

buc  25,31  0,06001551 Hirtie slef.usc.cu en foi 23x30 gr 25 s1581

 27

buc  5,43  0,06001666 Hirtie slef.usc.sticla foi 23x30 gr 25 s1581

 28

buc  1,92  0,07101217 Indicator circul.tbl.ol+fol.r. cerc D = 600 mm f63a s1848

 29

buc  0,96  0,07101255 Indicator circul.tbl.ol+fol.r. cerc D = 600 mm f66a s1848

 30

buc  0,48  0,07101322 Indicator circul.tbl.ol+fol.r. cerc D = 600 mm f70 s1848

 31

buc  0,96  0,07101011 Indicator circul.tbl.ol+fol.r. patrat L = 600 mm f36 s1848

 32

buc  0,48  0,07100081 Indicator circul.tbl.ol+fol.r. triunghi L = 700mm f 8a s1848

 33

buc  0,48  0,07100093 Indicator circul.tbl.ol+fol.r. triunghi L = 700mm f 8b s1848

 34

buc  0,48  0,07100108 Indicator circul.tbl.ol+fol.r. triunghi L = 700mm f 8c s1848

 35

buc  0,48  0,07100213 Indicator circul.tbl.ol+fol.r. triunghi L = 700mm f21 s1848

 36

kg  0,54  0,02100830 Ipsos pentru constructii tip A, saci, s 545/1

 37

kg  0,44  0,06105474 Lac incolor de finit anticoroziv l006-52 cs

 38

mc  0,13  0,12900773 Lemn rot cons rur coj fag l min 1m D sub min 9cm s4342

 39

mc  0,47  0,32901167 Manele D = 7-11cm L = 2-6m rasinoase s.1040

 40

m  21.330,40    13,97329883 Material textil netesut filtr sintet netesin lat 1,5m

 41

mc  0,10  0,22101183 Mortar de zidarie M 100 s 1030

 42

kg  75,58  0,16200951 Motorina pentru motor diesel ld iarna vara s 240

 43

mc  528,36  713,32200642 Nisip sortat spalat de riu si lacuri 3,0-7,0 mm

 44

mc  1.121,41  1.513,92200513 Nisip sortat nespalat de rau si lacuri 0,0-3,0 mm

 45

 51

207

Page 208: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

LISTA cuprinzand consumurile de resurse materiale0 1 5 = 3 x 4 7432 6

mp  15,72  0,42928335 Panou de cofraj tip p fag g 8 mm pentru pereti

 52

kg  5.743,50  5,76339 Parapet metalic directional pentru instalatii

 53

mc  597,15    895,72201452 Piatra bruta sortata r.metamorf. <50 kg/buc.

 54

mc  637,22  955,82201658 Piatra sparta pentru drumuri r.magmatice 15-25 mm.

 55

mc  3.826,44  5.739,72201672 Piatra sparta pentru drumuri r.magmatice 40-63 mm.

 56

mc  655,85    1.049,4 2200288 Pietris ciuruit spalat de mal 7-15 mm

 57

mc  0,35  0,62200290 Pietris ciuruit spalat,de mal, 7-30 mm

 58

buc  208,00  0,05840405 Piulita hexagonala grosolana A M 6 gr. 5 s 922

 59

buc  104,00  0,05840766 Piulita hexagonala grosolana B M 8 gr. 5 s 922

 60

mc  0,57  0,22927745 Placa PFL moi bitumate calii 2750x1220x16 s7848

 61

kg  37,79  0,02005418 Plasa sirma neagra ochi hexag. 19,0 x0,8 x1000 s 2542

 62

kg  3.936,86  3,92005030 Plasa sirma zincata ochi patrat 50,0 x2,8 x1500 s 2543

 63

kg  340,09  0,36621612 Pudreta cauciuc cu continut dedeseuri tex.gran.0,1-5mm

 64

kg  1,04  0,05882142 Saiba prec.plata pentru met A M 8 OL 34 s 5200

 65

kg  2,08  0,05882489 Saiba prec.plata pentru met B M 6 OL 34 s 5200

 66

kg  259,75  0,3 3803207 Sarma moale obisnuita D = 2 mm, OL 32, s 889

 67

kg  18,60  0,0 3803269 Sarma moale obisnuita D = 3 mm, OL 32 s 889

 68

mc  0,10  0,12903969 Scindura rasin lunga tiv cls D gR = 18mm L = 6,00m s 942

 69

kg  11,00  0,06311528 Scoaba otel pentru constructii din lemn, latime= 65-90mm, l.200-300 mm

 70

kg  32,16  0,03805384 Sirma moale zincata D = 2,25 OL 32 s 889

 71

kg  101,64  0,13805449 Sirma moale zincata D = 4 OL 32 s 889

 72

buc  54,00  0,86301793 Stilp metalic confectionat industrial

 73

buc  9,12  0,16301690 Stilp pentru placi indicatoare dinteava otel D = 50

 74

buc  208,00  0,0 5800376 Surub cap hexagonal precis M 6 x 25 gr. 5.8 s4272

 75

buc  107,60  0,05817446 Surub cap hexagonal semiprecis M 8x 30 gr. 5.8 s 6220

 76

kg  24,00  0,03603281 Tabla constr.mecanice s901 1,50x1000x2000 OL 37-1n

 77

kg  4,40  0,0 3655533 Tabla de aluminiu s 428 hh 2 x 500 al99,5

 78

208

Page 209: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

LISTA cuprinzand consumurile de resurse materiale0 1 5 = 3 x 4 7432 6

kg  64,72  0,13655583 Tabla de aluminiu s 428 hh 2 x 1000 al99,5

 79

kg  4,58  0,06829501 Tipar met.gata confect.pt.borne la drumuri $

 80

kg  0,06  0,06202507 Vaselina tehnica artificiala tip A s 917

 81

kg  45,57  0,06103830 Vopsea intermediara alba v.105-1 ntr 1703-80

 82

kg  27,41  0,0 6103294 Vopsea minium de plumb V 351-3 ntr 90-80

 83

kg  326,73  0,46200676 White spirit rafinat tip A stas 44

 84

TOTALLei

EURO  

 64.412,0

1 EURO = 3,5500 Lei, curs la data de 20.05.2009

Incheiere

Raportul generat cu programul WinDoc 3.8 SP177. Web-site: www.deviz.ro; E-mail: [email protected]; Telefon: 0236.477007

209

Page 210: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

OBIECTIVUL:3. MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 177, POIANA MICULUI - SUCEVITA , KM.12+591,00 -15+413.00

OBIECTUL: 3.2. Obiect 2AMENAJARE DRUM JUDETEAN DJ 177, POIANA MICULUI - SUCRVITA , KM 12+491.00 - 15+413.00

LISTAcuprinzand consumurile cu mana de lucru

Denumirea meseriei

Nr. crt.

Tariful mediu- Lei/ora -

Valoarea(exclusiv TVA)

- Lei -

Consumul cumanopera- (om/ore) -

Procentul

0 1 2 3 4 = 2 x 3 51  190,54Asfaltator categoria a II-a101212  193,91Asfaltator categoria I101113  9.164,81Betonist categoria a II-a102214  2.631,38Betonist categoria a III-a102315  2.078,34Betonist categoria a IV-a102416  4,12Betonist categoria a V-a102517  16.108,23Betonist categoria I102118  74,20Dulgher constructii categoria a II-a107219  93,77Dulgher constructii categoria a III-a10731

10  30,13Dulgher constructii categoria a IV- a1074111  61,51Dulgher constructii categoria I1071112  33,34Dulgher poduri categoria a II-a1082113  697,60Fascinar categoria a II-a1102114  697,60Fascinar categoria I1101115  706,97Fierar beton categoria a II-a1112116  98,95Fierar beton categoria a III-a1113117  255,52Fierar beton categoria I1111118  1.601,10Finisor terasamente categoria a II-a1132119  7,26Finisor terasamente categoria I1131120  32,07Lacatus constructii metalice categoria I21411

21  98,36Lacatus constructii metalice categoria a II-a

21421

22  30,15Lacatus constructii metalice categoria a III-a

21431

23  26,44Lacatus constructii metalice categoria a IV-a

21441

24  13.139,36Muncitor deservire constructii montaj categoria a III-a

19931

25  26.777,40Muncitor deservire constructii-montaj categoria a II-a

19921

26  33,34Muncitor deservire c-tii.montaj categoria I

19911

27  8,00Muncitor incarcare-descarcare materiale categoria a III-a

319731

28  5.976,23Pavator categoria a II-a1282129  11.808,10Pavator categoria I1281130  1.961,67Pietrar categoria I1291131  4.336,86Sapator categoria a II-a1962132  10,50Vopsitor industrial categoria a II-a22302133  10,50Vopsitor industrial-b categoria a III-a22303134  7,00Vopsitor industrial-b categoria I22301135  12,17Zidar categoria a III-a1343136  5,49Zugrav vopsitor categoria a II-a1332137  4,16Zugrav vopsitor categoria a III-a1333138  50,32Zugrav vopsitor categoria a IV-a13341

Page 211: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

LISTA cuprinzand consumurile cu mana de lucru

0 1 2 3 4 = 2 x 3 5Total ore manopera:  99.057,37

TOTALLei

EURO

1 EURO = 3,5500 Lei, curs la data de 20.05.2009

Incheiere

Raportul generat cu programul WinDoc 3.8 SP177. Web-site: www.deviz.ro; E-mail: [email protected]; Telefon: 0236.477007

Page 212: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

3. MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 177, POIANA MICULUI - SUCEVITA , KM.12+591,00 -15+413.00

OBIECTUL: 3.2. Obiect 2AMENAJARE DRUM JUDETEAN DJ 177, POIANA MICULUI - SUCRVITA , KM 12+491.00 - 15+413.00

LISTAcuprinzand consumurile de ore de functionare a utilajelor de constructii

Valoarea(exclusiv TVA)

- Lei -

Tariful unitar(exclusiv TVA)

- Lei / ora -

Ore defunctionare

Nr. crt. Denumirea utilajului de constructii

4 = 2 x 33210

 748,26 56031 Autocisterna cu dispde strop cu m.a.j. 5-8t

 646,37 35462 Autogreder pina la 175cp

 377,88 67513 Automacara 5 tf, Hmax = 6,5m deschidere max= 5,5m

 2.186,00 40534 Autovehicul spec pt intr si reparare drum caroser lea 6,5t

 603,36 37065 Betoniera cu amestec fortat actelectric 251-500l

 25,86 35536 Buldozar pe senile 65-80cp

 180,17 35487 Buldozer pe pneuri 60-100cp

 16,39 35548 Buldozer pe senile 81-180cp

 79,44 37109 Centrala de beton semiautomatizata 21-40mc/ora

.921,22 400410 Compactor autopropcu rulour.(valturi) pina la 12tf

 2.870,16 400511 Compactor static autoprop,cu rulouri(valturi),r8-14;de 14tf

 12,76 351112  Excavator pe senile actelectric 2,5-2,9mc

 8,75 350213  Excavator pe senile cu o cupa cu motor termic 0,71-1,25mc

 41.566,80 761214 Longrina metalica 3m

 0,57 406215  Masina de trasat benzi de circulatie motor ardere interna 40-45cp

 113,36 250716 Motocompresor cu 1 ciocan de abataj 2,0-3,9 mc/min

 368,27 250917 Motocompresor mobil joasa presiune 4,0-5,9 mc/min

 1.303,69 401918 vibratoare cu motor ardere interna sub 10cp 650-700kgf

 1.303,69 405519 Repartizator de beton de ciment 20cp

 377,88 560520  Tractor pe pneuri cu remorca de 3t 65cp

 1.303,69 767321 Umbrar ptprotectia betonului de ciment la drumuri

 0,68 371622 Vibrator de interior pentru beton actionat, electric 0,9-1,5 kw

 18,08 372023 Vibrator universal cu motor termic 2,9-4cp

 1.303,69 405724 Vibrofinisor de beton de ciment cu mot ardere int 20-25cp

TOTALEURO

Lei

1 EURO = 3,5500 Lei, curs la data de 20.05.2009

Incheiere

Raportul generat cu programul WinDoc 3.8 SP177. Web-site: www.deviz.ro; E-mail: [email protected]; Telefon: 0236.477007

Page 213: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

3.2. Obiect 2AMENAJARE DRUM JUDETEAN DJ 177, POIANA MICULUI - SUCRVITA , KM 12+491.00 - 15+413.00

Page 214: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

Bibliografie

1. Gheorghe Gugiuman &

Izabela Galusca

„Dimensionarea sistemelor

rutiere”

2. Dan Popovici & Vasile

Boboc & Florin Avadanutei

& Izabela Galusca

„indrumator de proiectare

pentru Cai de Comunicatii”

Ed. „Societatii

Academice Teiu

Botez” Iasi-2001

OBIECTIVUL: 3. MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 177, POIANA MICULUI - SUCEVITA , KM.12+591,00 -15+413.00

OBIECTUL:

LISTAcuprinzand costurile privind transporturile

Tipul de transport

Nr. crt.

Tariful unitar(exclusiv TVA)- Lei/Tona/Km

Valoarea(exclusiv TVA)

- Lei -

Tonetransportate

kmpar-cursi

ore de functio-

nare

0 6 = 2 x 3 x 5532 41Transport rutier

1  67.449,50TRA01A10 Transportul rutier al... materialelor,semifabricatelor cu autobasculanta pe dist.= 10 km.

 10,00  0,20  

2  850,00TRA01A40 Transportul rutier al... materialelor,semifabricatelor cu autobasculanta pe dist.= 40 km.

 40,00  0,80

3  4.585,00TRA06A10 Transportul rutier al betonului-mortarului cu autobetoniera de... 5,5mc dist. =10km

 10,00  0,20

4  124,00TRA06A35 Transportul rutier al betonului-mortarului cu autobetoniera de... 5,5 mc dist.=35 km

 35,00  0,70

TOTALLei

EURO

1 EURO = 3,5500 Lei, curs la data de 20.05.2009

Incheiere

Page 215: Liste Cantitati Lucrari Final+Antemasuratori

3. Cososchi..... „impactul transporturilor

asupra mediului „

4. Horia Gheorghe Zarojanu „Drumuri, trasee” Iasi - 1999

5. Popa P. & Nicolae Vlad „Tehnologia lucrarilor de

constructii”

Cluj - 1985

6. Vasile Boboc „ Drumuri, terasamente” Iasi - 2000

7. S. Dorobantu, S. Jercan „ Drumuri. Calcul si

proiectare ”

Ed. Tehnica

Bucuresti

8. Constantin Ionescu „Dinamica si stabilitatea

constructiilor”

9. Gheorghe Gugiuman „Suprastructura drumurilor”

10.

11. Pintilie V. „Contributii privind

cuantificarea impactului de

drumuri si autostrazi

asupra mediului

inconjurator”

– teza de doctorat

1996

12. STAS 7970-2001 „ Lucrari de drumuri.

Conditii  tehnice de calitate

si prescriptii generale de

executie ”

13. STAS 863-85 „Elemente geometrice ale

traseelor – Prescriptii de

proiectare”

14. STAS 9470-73 „Ploi maxime – intensitati,

durate, frecvente”

15. OG 43-1997 „Norme tehnice privind

stabilirea clasei tehnice a

drumurilor publice ”

16. STAS 10473-86 „ Lucrari de drumuri ”