https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_mun%C8%9Bilor_din_Rom%C3%A2nia

Lista munților din RomâniaDe la Wikipedia, enciclopedia liberăSalt la: Navigare, căutare

Nume Grupa muntoasă Apartenență VârfAltitudinemaximă

(m)Observații

Mun ț ii Almăjului

Mun ț ii Banatului Carpa ț ii Occidentali

Vârful Svinecea Mare

1.224

Mun ț ii Aninei Mun ț ii Banatului Carpa ț ii Occidentali

Vârful Leordi ș 1.160

Mun ț ii Baiului Carpa ț ii de Curbură

Carpa ț ii Orientali

Vârful Neam ț u 1.923

Mun ț ii Baraolt Carpa ț ii de Curbură

Carpa ț ii Orientali

Vârful Havad 1.019

Mun ț ii Bârgău Carpa ț ii Maramure ș ului ș i Bucovinei [1]

Carpa ț ii Orientali

Vârful Heniul Mare

1.611

Mun ț ii Berzun ț i Carpa ț ii Moldo- Transilvani [2]

Carpa ț ii Orientali

Vârful Berzunt 984

Mun ț ii Bihorului

Mun ț ii Apuseni Carpa ț ii Occidentali

Vârful Curcubăta Mare

1.849

Mun ț ii Bistri ț ei Carpa ț ii Moldo- Transilvani [2]

Carpa ț ii Orientali

Vârful Budacu 1.859Denumiți și Mun ț ii Grin ț ie ș ului

Mun ț ii Bodoc Carpa ț ii de Curbură

Carpa ț ii Orientali

Vârful Cărpini ș 1.241

Mun ț ii Bre ț cu Carpa ț ii de Curbură

Carpa ț ii Orientali

Vârful Mu ș at 1.503Denumiți și Mun ț ii Bre ț cu- Oituz

Mun ț ii Bucegi Grupa BucegiCarpa ț ii Meridionali

Vârful Omu 2.505

Mun ț ii Călimani Carpa ț ii Moldo- Transilvani [2]

Carpa ț ii Orientali

Vârful Pietrosul Călimanilor

2.100

Mun ț ii Căpă ț ânii

Grupa Parâng-Ș ureanu-Lotrului

Carpa ț ii Meridionali

Vârful Nedeia 2.130

Mun ț ii Ceahlău Carpa ț ii Moldo- Transilvani [2]

Carpa ț ii Orientali

Vârful Ocola ș ul Mare

1.907

Mun ț ii Cernei Grupa Retezat-Godeanu

Carpa ț ii Meridionali

Vârful Dobrii 1.928

Mun ț ii Cindrel Grupa Parâng-Ș ureanu-Lotrului

Carpa ț ii Meridionali

Vârful Cindrel 2.245Denumiți și Mun ț ii Cibin

Nume Grupa muntoasă Apartenență VârfAltitudinemaximă

(m)Observații

Mun ț ii Ciomatu Carpa ț ii de Curbură

Carpa ț ii Orientali

Vârful Ciomatu Mare

1.301

Mun ț ii Ciuca ș Carpa ț ii de Curbură

Carpa ț ii Orientali

Vârful Ciuca ș 1.954

Mun ț ii Ciucului Carpa ț ii Moldo- Transilvani [2]

Carpa ț ii Orientali

Vârful Noscolat

1.553Denumiți și Mun ț ii Ciuc- Născălat

Mun ț ii Clăbucet Carpa ț ii de Curbură

Carpa ț ii Orientali

Mun ț ii Codru- Moma

Mun ț ii Apuseni Carpa ț ii Occidentali

Vârful Ple ș u 1.112

Mun ț ii Cozia Grupa Iezer-Păpu ș a-Făgăra ș

Carpa ț ii Meridionali

Vârful Ciuha Mare

1.668

Mun ț ii Dognecei

Mun ț ii Banatului Carpa ț ii Occidentali

Vârful Culmea Poe ț ii 617

Mun ț ii Făgăra ș Grupa Iezer-Păpu ș a-Făgăra ș

Carpa ț ii Meridionali

Vârful Moldoveanu

2.544

Mun ț ii Frun ț ii Grupa Iezer-Păpu ș a-Făgăra ș

Carpa ț ii Meridionali

Vârful Mun ț i ș or

1.534

Mun ț ii Găina Mun ț ii Apuseni Carpa ț ii Occidentali

Vârful Găina 1.486

Mun ț ii Ghi ț u Grupa Iezer-Păpu ș a-Făgăra ș

Carpa ț ii Meridionali

Vârful Ghi ț u 1.622

Mun ț ii Gilăului Mun ț ii Apuseni Carpa ț ii Occidentali

Vârful Chicera Comării

1.475

Mun ț ii Giumalău

Carpa ț ii Moldo- Transilvani [2]

Carpa ț ii Orientali

Vârful Giumalău

1.858

Mun ț ii Giurgeu Carpa ț ii Moldo- Transilvani [2]

Carpa ț ii Orientali

Vârful Prisica 1.545

Mun ț ii Godeanu Grupa Retezat-Godeanu

Carpa ț ii Meridionali

Vârful Gugu 2.291

Mun ț ii Go ș manu

Carpa ț ii Moldo- Transilvani [2]

Carpa ț ii Orientali

Vârful Cracu Geamăna

1.442

Mun ț ii Grohoti ș ului

Carpa ț ii de Curbură

Carpa ț ii Orientali

Vârful Grohoti ș ul

1.768

Mun ț ii Gurghiu Carpa ț ii Moldo- Transilvani [2]

Carpa ț ii Orientali

Vârful Saca Mare

1.776

Mun ț ii Gutâi Carpa ț ii Maramure ș ului ș i Bucovinei [1]

Carpa ț ii Orientali

Vârful Gutâiul Mare

1.443

Mun ț ii Harghita Carpa ț ii Moldo- Transilvani [2]

Carpa ț ii Orientali

Vârful Harghita Mădăra ș

1.800

Mun ț ii Hă ș ma ș Carpa ț ii Moldo- Carpa ț ii Vârful 1.792

Nume Grupa muntoasă Apartenență VârfAltitudinemaximă

(m)Observații

Transilvani [2] OrientaliHă ș ma ș ul Mare

Mun ț ii Iezer- Păpu ș a

Grupa Iezer-Păpu ș a-Făgăra ș

Carpa ț ii Meridionali

Vârful Ro ș u 2.470

Mun ț ii Igni ș Carpa ț ii Maramure ș ului ș i Bucovinei [1]

Carpa ț ii Orientali

Vârful Igni ș 1.307

Mun ț ii Întorsurii Carpa ț ii de Curbură

Carpa ț ii Orientali

Vârful Pili ș ca 1.222

Mun ț ii Ivăne ț u Carpa ț ii de Curbură

Carpa ț ii Orientali

Vârful Ivăne ț u 1.191

Mun ț ii Latori ț ei Grupa Parâng-Ș ureanu-Lotrului

Carpa ț ii Meridionali

Vârful Bora 2.055

Mun ț ii Lăpu ș Carpa ț ii Maramure ș ului ș i Bucovinei [1]

Carpa ț ii Orientali

Mun ț ii Leaota Grupa BucegiCarpa ț ii Meridionali

Vârful Leaota 2.133

Mun ț ii Locvei Mun ț ii Banatului Carpa ț ii Occidentali

Vârful Corhanul Mare

735

Mun ț ii Lotrului Grupa Parâng-Ș ureanu-Lotrului

Carpa ț ii Meridionali

Vârful Ș tefle ș ti 2.242

Denumiți și Mun ț ii Stefle ș ti

Mun ț ii Maramure ș ului

Carpa ț ii Maramure ș ului ș i Bucovinei [1]

Carpa ț ii Orientali

Vârful Fărcău 1.957

Mun ț ii Măcin Mun ț ii Dobrogei

Vârful Ț u ț uiatul 467

Mun ț ii Măgura Codlei

Carpa ț ii de Curbură

Carpa ț ii Orientali

Vârful Măgura Codlei

1.292

Mun ț ii Mehedin ț i

Grupa Retezat-Godeanu

Carpa ț ii Meridionali

Vârfu lui Stan 1.466

Mun ț ii Mese ș Mun ț ii Apuseni Carpa ț ii Occidentali

Vârful Măgura Priei

996

Mun ț ii Metaliferi

Mun ț ii Apuseni Carpa ț ii Occidentali

Vârful Poieni ț a 1.437

Mun ț ii Monteoru

Carpa ț ii Orientali

Vârful Monteoru

1.345

Muntele Mare Mun ț ii Apuseni Carpa ț ii Occidentali

Vârful Muntele Mare

1.826

Muntele MicGrupa Retezat-Godeanu

Carpa ț ii Meridionali

Mun ț ii Nemira Carpa ț ii Moldo- Transilvani [2]

Carpa ț ii Orientali

Vârful Nemira Mare

1.649

Nume Grupa muntoasă Apartenență VârfAltitudinemaximă

(m)Observații

Mun ț ii Oa ș ului Carpa ț ii Maramure ș ului ș i Bucovinei [1]

Carpa ț ii Orientali

Vârful Piatra Bixadului

823

Obcina BrodineiCarpa ț ii Maramure ș ului ș i Bucovinei [1]

Carpa ț ii Orientali

Obcina Feredeului

Carpa ț ii Maramure ș ului ș i Bucovinei [1]

Carpa ț ii Orientali

Vârful Veju Mare

1.494

Obcina MareCarpa ț ii Maramure ș ului ș i Bucovinei [1]

Carpa ț ii Orientali

Vârful Scoru ș et

1.223

Obcina Mestecăni ș ului

Carpa ț ii Maramure ș ului ș i Bucovinei [1]

Carpa ț ii Orientali

Vârful Lucina 1.588

Mun ț ii Parâng Grupa Parâng-Ș ureanu-Lotrului

Carpa ț ii Meridionali

Vârful Parângul Mare

2.519

Mun ț ii Pădurea Craiului

Mun ț ii Apuseni Carpa ț ii Occidentali

Vârful Hodrâncu ș a 1.027

Mun ț ii Penteleu Carpa ț ii de Curbură

Carpa ț ii Orientali

Vârful Penteleu

1.772

Mun ț ii Per ș ani Carpa ț ii de Curbură

Carpa ț ii Orientali

Vârful Cetă ț ii 1.104

Mun ț ii Piatra Craiului

Grupa BucegiCarpa ț ii Meridionali

Vârful La Om (Piscul Baciului)

2.238

Mun ț ii Piatra Mare

Carpa ț ii de Curbură

Carpa ț ii Orientali

Vârful Piatra Mare

1.844

Mun ț ii Piule- Iorgovanu

Carpa ț ii Meridionali

Vârful Piule 2.081

Mun ț ii Plopi ș Mun ț ii Apuseni Carpa ț ii Occidentali

Vârful Măgura Mare

918Denumiți și Mun ț ii Ș es

Mun ț ii Podu Calului

Carpa ț ii de Curbură

Carpa ț ii Orientali

Vârful Podu Calului

1.439

Mun ț ii Poiana Ruscă

Carpa ț ii Occidentali

Vârful Pade ș 1.382

Mun ț ii Postăvarul

Carpa ț ii de Curbură

Carpa ț ii Orientali

Vârful Cristianu Mare

1.804

Mun ț ii Rarău Carpa ț ii Moldo- Transilvani [2]

Carpa ț ii Orientali

Vârful Rarău 1.651

Mun ț ii Retezat Grupa Retezat-Godeanu

Carpa ț ii Meridionali

Vârful Peleaga 2.509

Mun ț ii Rodnei Carpa ț ii Maramure ș ului ș i Bucovinei [1]

Carpa ț ii Orientali

Vârful Pietrosul Rodnei

2.303

Nume Grupa muntoasă Apartenență VârfAltitudinemaximă

(m)Observații

Mun ț ii Semenic Mun ț ii Banatului Carpa ț ii Occidentali

Vârful Piatra Goznei

1.447

Mun ț ii Siriu Carpa ț ii de Curbură

Carpa ț ii Orientali

Vârful Mălaia 1.662

Mun ț ii Stâni ș oarei

Carpa ț ii Moldo- Transilvani [2]

Carpa ț ii Orientali

Vârful Bivolul 1.530

Mun ț ii Suhard Carpa ț ii Maramure ș ului ș i Bucovinei [1]

Carpa ț ii Orientali

Vârful Omu 1.932

Mun ț ii Ș ureanu Grupa Parâng-Ș ureanu-Lotrului

Carpa ț ii Meridionali

Vârfu lui Pătru 2.130

Mun ț ii Tarcău Carpa ț ii Moldo- Transilvani [2]

Carpa ț ii Orientali

Vârful Grindu ș u 1.664

Mun ț ii Tătaru Carpa ț ii de Curbură

Carpa ț ii Orientali

Vârful Tătaru Mare

1.477

Mun ț ii Trascăului

Mun ț ii Apuseni Carpa ț ii Occidentali

Vârful Dambău

1.369

Mun ț ii Tuli ș a Grupa Retezat-Godeanu

Carpa ț ii Meridionali

Vârful Tuli ș a 1.792

Mun ț ii Ț aga Grupa Iezer-Păpu ș a-Făgăra ș

Carpa ț ii Meridionali

Mun ț ii Ț arcu Grupa Retezat-Godeanu

Carpa ț ii Meridionali

Vârful Căleanu 2.196

Mun ț ii Ț ible ș Carpa ț ii Maramure ș ului ș i Bucovinei [1]

Carpa ț ii Orientali

Vârful Bran 1.840

Mun ț ii Vâlcan Grupa Retezat-Godeanu

Carpa ț ii Meridionali

Vârful Oslea 1.946

Mun ț ii Vlădeasa Mun ț ii Apuseni Carpa ț ii Occidentali

Vârful Vlădeasa

1.836

Mun ț ii Vrancei Carpa ț ii de Curbură

Carpa ț ii Orientali

Vârful Goru 1.785

Mun ț ii Zarand Mun ț ii Apuseni Carpa ț ii Occidentali

Vârful Drocea 836

Vezi și

Lista grupelor muntoase din Carpa ț ii Orientali Lista grupelor muntoase din Carpa ț ii Meridionali Lista grupelor muntoase din Carpa ț ii Occidentali

Note

1. ^ a b c d e f g h i j k l m Denumit și Grupa Nordică

2. ^ a b c d e f g h i j k l m n o Denumit și Grupa Centrală

Referințe

Anuarul 2004 al Institutului National de Statistica Octavian Mândru ț , Mic Atlas de Geografie a României, Editura Corint, București

2006

https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_grupelor_muntoase_din_Carpa%C8%9Bii_Orientali

Lista grupelor muntoase din Carpații OrientaliDe la Wikipedia, enciclopedia liberăSalt la: Navigare, căutare

Această listă a celor 52 de sub-grupe montane distincte morfologic, geofizic și geografic din Carpa ț ii Orientali conține denumirea generică a sub-grupului, precum și cel mai înalt vârf al său. Sensul ales de aranjare în cadrul listei este cel orar din punctul cel mai nordic al lanțului spre cel mai sudic, și respectiv sud-estic al Carpaților Orientali.

Cele 52 de sub-grupe montane ale Carpaților Orientali

1. Mun ț ii Oa ș ului - cel mai înalt vârf, 823 m, Vârful Piatra Bixadului2. Mun ț ii Igni ș - cel mai înalt vârf, 1.307 m, Vârful Igni ș 3. Munceii Băii Mari - cel mai înalt vârf, 889 m, Vârful Măgura Mare4. Mun ț ii Gutâi - cel mai înalt vârf, 1.443 m, Vârful Gutâiul Mare5. Mun ț ii Lăpu ș ului - cel mai înalt vârf, 1.353 m, Vârful Văratecu6. Mun ț ii Ț ible ș - cel mai înalt vârf, 1.840 m, Vârful Bran7. Mun ț ii Maramure ș ului - cel mai înalt vârf, 1.957 m, Vârful Farcău8. Mun ț ii Râpei - cel mai înalt vârf, 1.937 m, Vârful Pop Ivan9. Mun ț ii Rodnei - cel mai înalt vârf, 2.303 m, Vârful Pietrosul Rodnei10. Mun ț ii Bârgău - cel mai înalt vârf, 1.611 m, Vârful Heniul Mare11. Mun ț ii Suhard - cel mai înalt vârf, 1.932 m, Vârful Omu12. Mun ț ii Ț ibău - cel mai înalt vârf, 1.651 m, Vârful Ț apul Mare 13. Obcina Brodinei - cel mai înalt vârf, 1.307 m, Vârful Poiana Săcăle ș ti 14. Obcina Mestecăni ș ului - cel mai înalt vârf, 1.588 m, Vârful Lucina15. Obcina Feredeului - cel mai înalt vârf, 1.494 m, Vârful Vâju Mare16. Obcina Curmăturii - cel mai înalt vârf, 1.090 m, Vârful Chicera Neagră17. Obcina Moldovi ț ei - cel mai înalt vârf, 1.207 m, Vârful Bobeica18. Obcina Mare - cel mai înalt vârf, 1.224 m, Vârful Sihloaia19. Obcina Humorului - cel mai înalt vârf, 807 m, Vârful Cacica20. Mun ț ii Rarău - cel mai înalt vârf, 1.651 m, Vârful Rarău21. Mun ț ii Giumalău - cel mai înalt vârf, 1.858 m, Vârful Giumalău

22. Mun ț ii Călimani - cel mai înalt vârf, 2.100 m, Vârful Pietrosul Călimanilor23. Mun ț ii Bistri ț ei - cel mai înalt vârf, 1.859 m, Vârful Budacu24. Mun ț ii Stăni ș oarei - cel mai înalt vârf, 1.530 m, Vârful Bivolul25. Masivul Ceahlău - cel mai înalt vârf, 1.907 m, Vârful Ocola ș ul Mare 26. Mun ț ii Giurgeu - cel mai înalt vârf, 1.545 m, Vârful Prisica27. Mun ț ii Hă ș ma ș - cel mai înalt vârf, 1.792 m, Vârful Hă ș ma ș ul Mare 28. Mun ț ii Gurghiu - cel mai înalt vârf, 1.776 m, Vârful Saca Mare29. Mun ț ii Tarcău - cel mai înalt vârf, 1.664 m, Vârful Grindu ș u 30. Masivul Go ș manu - cel mai înalt vârf, 1.442 m, Vârful Cracu Geamăna31. Mun ț ii Berzun ț - cel mai înalt vârf, 984 m, Vârful Berzunt32. Mun ț ii Ciucului - cel mai înalt vârf, 1.553 m, Vârful No ș colat și Vârful Ș oiu 33. Mun ț ii Nemira - cel mai înalt vârf, 1.649 m, Vârful Nemira Mare34. Mun ț ii Bodoc - cel mai înalt vârf, 1.241 m, Vârful Cărpini ș 35. Mun ț ii Ciomatu - cel mai înalt vârf, 1.301 m, Vârful Ciomatu Mare36. Mun ț ii Harghita - cel mai înalt vârf, 1.801 m, Vârful Harghita Mădăra ș 37. Mun ț ii Baraolt - cel mai înalt vârf, 1.019 m, Vârful Havad38. Mun ț ii Per ș ani - cel mai înalt vârf, 1.104 m, Vârful Cetă ț ii 39. Masivul Măgura Codlei - cel mai înalt vârf, 1.292 m, Vârful Măgura Codlei40. Mun ț ii Vrancei - cel mai înalt vârf, 1.785 m, Vârful Goru41. Mun ț ii Penteleu - cel mai înalt vârf, 1.772 m, Vârful Penteleu42. Mun ț ii Întorsurii - cel mai înalt vârf, 1.222 m, Vârful Pili ș ca 43. Masivul Ivăne ț u - cel mai înalt vârf, 1.191 m, Vârful Ivăne ț u 44. Mun ț ii Podu Calului - cel mai înalt vârf, 1.439 m, Vârful Podu Calului45. Mun ț ii Siriu - cel mai înalt vârf, 1.663 m, Vârful Mălâia46. Mun ț ii Monteoru cel mai înalt vârf, 1.345 m, Vârful Monteoru47. Mun ț ii Tătaru - cel mai înalt vârf, 1.477 m, Vârful Tătaru Mare48. Masivul Ciuca ș - cel mai înalt vârf, 1.954 m, Vârful Ciuca ș 49. Mun ț ii Grohoti ș ului - cel mai înalt vârf, 1.768 m, Vârful Grohoti ș ul 50. Mun ț ii Baiului - cel mai înalt vârf, 1.923 m, Vârful Neam ț u 51. Mun ț ii Piatra Mare - cel mai înalt vârf, 1.844 m, Vârful Piatra Mare52. Masivul Postăvarul - cel mai înalt vârf, 1.804 m, Vârful Cristianu Mare

Lista grupelor muntoase din Carpații MeridionaliDe la Wikipedia, enciclopedia liberăSalt la: Navigare, căutare

Carpaţii Meridionali

Această listă a celor 24 de sub-grupe montane distincte morfologic, geofizic și geografic din Carpa ț ii Meridionali conține denumirea generică a sub-grupului, precum și cel mai înalt vârf al său. Sensul ales de aranjare în listă este cel orar din punctul cel mai de est al lanțului spre cel mai de vest al Carpaților Meridionali.

Cele 24 de sub-grupe muntoase distincte

Sub-grupe1. Mun ț ii Bucegi - cel mai înalt vârf, cu 2.505 m, este Vârful Omu2. Mun ț ii Leaota - cel mai înalt vârf, cu 2.133 m, este Vârful Leaota3. Mun ț ii Piatra Craiului - cel mai înalt vârf, cu 2.238 m, este Vârful La Om, cunoscut și

ca Piscul Baciului4. Mun ț ii Iezer-Păpu ș a - cel mai înalt vârf, cu 2.470 m, este Vârful Ro ș u 5. Masivul Ghi ț u - cel mai înalt vârf, cu 1.622 m, este Vârful Ghi ț u 6. Masivul Frun ț ii - cel mai înalt vârf, cu 1.534 m, este Vârful Mun ț i ș or 7. Mun ț ii Ț aga - cel mai înalt vârf, cu 1641 m, este Vârful Ț agla 8. Mun ț ii Făgăra ș ului - cel mai înalt vârf, cu 2.544 m, este Vârful Moldoveanu9. Masivul Cozia - cel mai înalt vârf, cu 1.668 m, este Vârful Ciuha Mare, cunoscut și

sub numele de Vârful Cozia10. Mun ț ii Căpă ț ânii - cel mai înalt vârf, cu 2.130 m, este Vârful Nedeia11. Mun ț ii Lători ț ei - cel mai înalt vârf, cu 2.055 m, este Vârful Bora12. Mun ț ii Lotrului - cel mai înalt vârf, cu 2.242 m, este Vârful Ș tefle ș ti 13. Mun ț ii Cindrel - cel mai înalt vârf, cu 2.245 m, este Vârful Cindrel

14. Mun ț ii Parâng - cel mai înalt vârf, cu 2.518 m, este Vârful Parângul Mare15. Mun ț ii Ș ureanu - cel mai înalt vârf, cu 2.130 m, este Vârfu lui Pătru16. Mun ț ii Vâlcan - cel mai înalt vârf, cu 1.946 m, este Vârful Oslea17. Mun ț ii Tuli ș a - cel mai înalt pisc, cu 1.792 m, este Vârful Tuli ș a .18. Mun ț ii Retezat - cel mai înalt vârf, cu 2.509 m, este Vârful Peleaga19. Mun ț ii Piule-Iorgovanul - cel mai înalt vârf, având 2081 m, este Vârful Piule20. Mun ț ii Mehedin ț i - cel mai înalt vârf, cu 1.466 m, este Vârfu lui Stan21. Mun ț ii Godeanu - cel mai înalt vârf, cu 2.291 m, este Vârful Gugu22. Mun ț ii Cernei - cel mai înalt vârf, cu 1.928 m, este Vârful Dobrii23. Muntele Mic - cel mai înalt pisc, având 1.802 m, este Vârful Muntele Mic24. Mun ț ii Ț arcu - cel mai înalt vârf, cu 2.196 m, este Vârful Căleanu

Lista grupelor muntoase din Carpații OccidentaliDe la Wikipedia, enciclopedia liberăSalt la: Navigare, căutare

Această listă a celor 18 de sub-grupe montane distincte morfologic, geofizic și geografic din Carpa ț ii Occidentali conține denumirea generică a sub-grupului, precum și cel mai înalt vârf al său. Sensul ales de aranjare în listă este cel orar din punctul cel mai de sud al lanțului spre cel mai de nord al Carpaților Occidentali.

Subgrupe

1. Mun ț ii Almaj (sau Almajului) - cel mai înalt vârf, 1.224 m, Vârful Svinecea Mare2. Mun ț ii Locvei - cel mai înalt vârf, 735 m, Vârful Corhanul Mare3. Mun ț ii Semenic - cel mai înalt vârf, 1.447 m, Vârful Piatra Goznei4. Mun ț ii Aninei - cel mai înalt vârf, 1.160 m, Vârful Leordi ș 5. Mun ț ii Dognecei - cel mai înalt vârf, 617 m, Vârful Culmea Poe ț ii 6. Mun ț ii Poiana Ruscă - cel mai înalt vârf, 1.382 m, Vârful Pade ș 7. Mun ț ii Trascău - cel mai înalt vârf, 1369 m, Vârful Dambău8. Mun ț ii Metaliferi - cel mai înalt vârf, 1.437 m, Vârful Poieni ț a 9. Mun ț ii Zarand - cel mai înalt vârf, 836 m, Vârful Drocea10. Mun ț ii Codru-Moma - cel mai înalt vârf, 1.112 m, Vârful Ple ș u 11. Masivul Găina - cel mai înalt vârf, 1.486 m, Vârful Găina12. Mun ț ii Bihor - cel mai înalt vârf, 1.849 m, Vârful Curcubăta Mare13. Masivul Muntele Mare - cel mai înalt vârf, 1.826 m, Vârful Muntele Mare14. Mun ț ii Gilău - cel mai înalt vârf, 1.475 m, Vârful Chicera Comării15. Masivul Vlădeasa - cel mai înalt vârf, 1.836 m, Vârful Vlădeasa16. Mun ț ii Pădurea Craiului - cel mai înalt vârf, 1.027 m, Vârful Hodrâncu ș a 17. Mun ț ii Mese ș - cel mai înalt vârf, 996 m, Vârful Măgura Priei18. Mun ț ii Plopi ș (sau Munții Șes) - cel mai înalt vârf, 918 m, Vârful Măgura Mare

Carpații Maramureșului și BucovineiDe la Wikipedia, enciclopedia liberăSalt la: Navigare, căutare

Carpații Maramureșului și Bucovinei fac parte din Grupa Nordică a Carpa ț ilor Orientali . Sunt munți tineri de încrețire formați în orogeneza alpină.

Cuprins

1 A ș ezare geografică 2 Geneză ș i geologie 3 Relief 4 Clima

5 Hidrologie 6 Obiective turistice:

7 Vezi ș i

Așezare geografică

a) localizare: Sunt localizați în nordul Carpaților Orientali și sunt formați din:

Mun ț ii Bârgău Mun ț ii Gutâi Mun ț ii Igni ș Mun ț ii Lăpu ș ului Mun ț ii Maramure ș ului Mun ț ii Oa ș Obcina Feredeu Obcina Mare Obcina Mestecăni ș Mun ț ii Rodnei Mun ț ii Suhard Mun ț ii Ț ible ș

b) limite:

N - granița cu Ucraina S - Depresiunea Dornelor (râul Bistri ț a Aurie ) și depresiunea Câmpulung

Moldovenesc (râul Moldova) peste pasul Mestecăni ș (1096 m) E - Podi ș ul Sucevei V - Dealurile de Vest, Câmpia de Vest și Depresiunea Colinară a Transilvaniei,

Geneză și geologie

Sunt munți tineri de încrețire formați în orogeneza ACH2.

Sunt alcătuiți din 3 șiruri paralele de roci:

roci vulcanice (andezite și bazaltice) în V și SV: mun ț ii Oa ș , mun ț ii Gutâi și mun ț ii Ț ible ș ,

roci metamorfice (ș isturi cristaline ) în Centru: mun ț ii Rodnei , mun ț ii Suhard , mun ț ii Maramure ș ului și Obcina Mestecăni ș ,

roci sedimentare cutate (fliș) în E: Obcina Mare, Obcina Feredeu, mun ț ii Bârgăului .

Relief

Aspecte specifice: culmi paralele pe direcția NV - SE, curbate în partea de sud prezența Obcinelor

altitudini de peste 2000 metri: vârful Pietrosul Rodnei, Mun ț ii Rodnei (2303 m), vârful Ineu, Mun ț ii Rodnei (2279 m), etc.

foarte fragmentați de depresiuni, văi și trecători depresiunile intramontane sunt localizate la înălțimi de peste 500 m au o depresiune intramontană mare: Depresiunea Maramure ș ului , închisă spre S și SV

de munții vulcanici relief glaciar în Mun ț ii Rodnei relief carstic pe ramura sudică a Munților Rodnei și Suhard cel mai înalt pas din Carpații Românești: Pasul Prislop - 1416 m.

Diviziuni: Munți vulcanici: Mun ț ii Oa ș , Mun ț ii Gutâi și Mun ț ii Ț ible ș , Munți cristalini: Mun ț ii Maramure ș ului , Mun ț ii Rodnei , Mun ț ii Suhard , Obcina

Mestecăni ș Fli ș : Obcina Feredeu, Obcina Mare, Mun ț ii jo ș i ai Bârgăului . Depresiuni: Depresiunea Oa ș , Depresiunea Maramure ș , Depresiunea Dornelor,

Culoarul Câmpulung - Gura Humorului Pasuri: Pasul Prislop, Pasul Neteda, Pasul Rotunda, Pasul Ș etref , Pasul Tihu ț a , Pasul

Huta, Pasul Ciumârna,

Clima

influențe climatice oceanice în vest și influențe climatice scandinavo-baltice în rest. vânturi : crivă ț ul și vânturile de vest. precipitații: 800 - 1200 mm/an. temperatura medie anuală: 6 - 0 grade. nuanțe climatice: etaj de climă alpin (peste 1800 m).

Hidrologie

Râuri care izvorăsc sau străbat Carpații Maramureșului și Bucovinei:

Bistri ț a Aurie , râul Some ș ul Mare , râul Crisului Bistri ț a Ardeleană , râul Iza (Valea Izei) râul Moldova , râul Moldovi ț a , Dorna , râul Tisa .

Obiective turistice:

Bisericile de lemn din Maramure ș Bisericile pictate din nordul Moldovei Maramure ș Valea Izei

Podișul DobrogeiDe la Wikipedia, enciclopedia liberă(Redirecţionat de la Munţii Dobrogei)Salt la: Navigare, căutare

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.Puteți contribui prin adăugarea sus ț inerii bibliografice pentru afirmațiile conținute.

Podișul Dobrogei îsi trage denumirea din nivelul topografic scăzut comparativ cu zonele adiacente.

Cuprins

1 Geneză ș i geologie 2 Relieful 3 Subdiviziuni 4 Bibliografie

5 Vezi ș i

Geneză și geologie

Din punct de vedere geologic, rocile componente ale zonei conferă apelativul de Mun ț ii Dobrogei. Acesta are înălțimi maxime de doar 467 m în vârful Greci (Țuțuiatul). Orogeneza ce a generat Munții Dobrogei este cea Hercinică (Devonian / Permian) în nord și Caledoniană (Cambrian/Silurian) în zona centrală. Înălțimea scăzută este în general datorată proceselor exogene care au acționat prin erodarea materialului constituent al rocilor, expunând agenților atmosferici în prezent (la suprafață) roci care erau în momentul formării catenei muntoase la baza sa (granițele de Greci). Din punct de vedere geografic intervalul de înălțimi în care sunt cantonați Munții Dobrogei face clasificarea acestora din punct de vedere geografic ca podi ș , acesta fiind situat între valea Dunării în vest și nord și Marea Neagră în est, constituind singura mare unitate extra-carpatică, având aflorate cele mai vechi structuri geologice și morfologice din România. La suprafață, cele mai vechi roci sunt șisturile verzi proterozoice din Podi ș ul Casimcei , cu o vârstă de peste 600 milioane ani. În fundamentul Dobrogei de Sud există roci mai vechi, identificate în foraje și acoperite în prezent de straturi sedimentare paleozoice, mezozoice și neozoice, care au o vârstă mult mai mare (1,6 miliarde ani).

Relieful

Podișul Dobrogei se prezintă ca un podi ș relativ rigid, format pe roci vechi (ș isturi verzi, granite), depozite sedimentare mezozoice și neozoice, puternic erodat de acțiunea îndelungată a factorilor exogeni, cu un relief domol, ușor ondulat și cu altitudini relativ reduse (200-300m). Partea de nord este mai înaltă, ajungând pe alocuri la 350-400 m dar și la 467 m în vârful cel mai înalt (Vf. Greci din Munții Măcinului). Partea de sud are sub 200 m (altitudinea maximă este de 204 m în Podi ș ul Deliorman ). Din punct de vedere tectonic, Podișul Dobrogei aparține unor microplăci diferite: în nord, microplaca Mării Negre aflată într-un

proces de subducție (în lungul unui plan Benioff) sub Carpa ț ii de Curbură , iar în sud microplaca Moesica (cuprinzând fundamentul Câmpiei Române și Dobrogea de Sud). Asociat acestora există forme de relief influențate de petrografie și structura: un relief "granitic", cu trene de grohotișuri și abrupturi în Munții Măcinului, vechi peneplene conservate pe suprafața erodată a șisturilor verzi, mici forme carstice pe calcarele jurasice, suprafețe structurale adaptate ondularilor largi ale formațiunilor neozoice din Dobrogea de Sud. Există de asemenea, în nord (Mun ț ii Măcinului , Dealurile Tulcei și Podi ș ul Babadagului ), un ansamblu de forme de sedimentație (inselberguri, glacisuri de eroziune), iar pe substratul loessoid forme de tasare și sufoziune.

Subdiviziuni

Subdiviziunile principale ale Podișului Dobrogei sunt Masivul Dobrogei de Nord și Podișul Dobrogei de Sud, despărțite de linia Hâr ș ova -Capu Midia. Masivul Dobrogei de Nord este mai înalt, cu un relief mai variat și o înclinare generală de la Dunăre spre mare. Este format din Munții Măcinului (cunoscuți și sub denumirea de Culmea Pricopanului), Culmea Niculițelului, Dealurile Tulcei (continuate cu prispa Agighiol), Depresiunea Nalbant, Podi ș ul Babadagului (alungit de la Dunăre la Marea Neagră, cu altitudine maximă de 401m), Podișul Casimcei, format din șisturi verzi (cu 325m altitudine maximă), continuat cu prispa Hamangia; Calcarele jurasice intersectate de râul Casimcea au generat un mic areal carstic (peșterele de la Gura Dobrogei și "cheia" Dobrogei). Uneori Podi ș ul Casimcei este considerat o subdiviziune majoră separată a Dobrogei, de același rang cu celelalte două și denumit Dobrogea Centrală. Podișul Dobrogei de Sud este mai jos (sub 200m), este larg ondulat după cutele calcarelor sarmațiene și înclină de la mare spre Dunăre. Văile au un pronunțat caracter endoreic. Extremitatea sud-vestică, cu altitudini maxime de 204m, poartă denumirea generică de "Deliorman" (continuându-se în Bulgaria). Subdiviziunile sunt: zona litorală înaltă, Podi ș ul Medgidia (cu Valea Carasu), Podi ș ul Negru Voda și Podi ș ul Oltinei .

Bibliografie

"Geografia României", Manual pentru clasa a XII-a, Grigore Posea, pg 67-69.

Munții ApuseniDe la Wikipedia, enciclopedia liberăSalt la: Navigare, căutare Munții Apuseni

Localizare RomâniaLan ț muntos Munții Apuseni

modifică 

Vârfurile principale ale Munților Apuseni (în extrema dreaptă vârful Curcubăta, cu stația meteorologică

Ruinele cetăţii scufundate din Beliş în zona Mun ț ilor Gilăului .

Munții Apuseni sunt un lanț muntos din Transilvania, parte a Carpa ț ilor Occidentali . Cel mai înalt vârf este Curcubăta Mare (cunoscut și ca Vârful Bihor) cu o altitudine de 1849 de metri. Sunt delimitați la nord de Râul Barcău, la sud de râul Mure ș , la vest de Dealurile și Câmpia de Vest, iar la est de Depresiunea Colinară a Transilvaniei. În Munții Apuseni se află peste 400 de pe ș teri .

Cuprins

1 Geneză ș i geologie 2 Relief

3 Diviziuni o 3.1 Mun ț ii Cri ș ului o 3.2 Mun ț ii Ș es-Mese ș ului o 3.3 Masivul Bihor o 3.4 Mun ț ii Mure ș ului

4 Hidrografie 5 Clima 6 Fauna ș i vegeta ț ia 7 Popula ț ia ș i a ș ezările 8 Obiective turistice 9 Vezi ș i 10 Bibliografie 11 Referin ț e 12 Legături externe

Geneză și geologie

Carpaţii

Munții Apuseni sunt munți tineri, de încrețire, formați în orogeneza alpino-carpato-himalayana. Sunt compuși în general dintr-un mozaic de roci, predominant calcare, de aceea se explică numărul foarte mare de peșteri existente în zonă.

Relief

Relieful este unul carstic, bine dezvoltat, alcătuit din peșteri (Pe ș tera Ur ș ilor , Pe ș tera Meziad), chei (Cheile Turzii), defilee (Defileul Mure ș ului ). Altitudinile nu depășesc 2.000 m, cu maxime de 1.849 m, la Vârful Cucurbăta Mare, 1.836 m Vârful Vlădeasa, respectiv 1.826 Muntele Mare. În medie altitudinile oscilează în jurul a 1.000 de metri. Masivele muntoase pornesc radiar, din centru și intră în contact direct cu Câmpia de Vest, prin depresiunile "golf": Zarand, Beiu ș , Vad Borod, bine populate, așezările urcând până la 1600 m. Principalele căi de traversare a Apusenilor sunt Pasul Văli ș oara Vântului , Pasul Vârtop și Pasul vanturilor.

Diviziuni

Localizarea Apusenilor şi a diviziunilor lor

Munții Crișuluio Dealurile Cri ș ene , incl. Depresiunea Beiu ș ului , Depresiunea Vado Mun ț ii Pădurea Craiului (Vârful Runcului, 822 m)o Mun ț ii Codru-Moma (Vârful Pleșu, 1.112 m)

Munții Șes-Meseșuluio Mun ț ii Mese ș ului (Vărful Măgura Priei 996 m)o Muntele Ș es (Plopi ș ) (Vârful Măgura Mare, 918 m)o Depresiunea Ș imleu , considerată deseori parte a Bazinului Transilvănean-

Podișul Someșano Mun ț ii Ș imleu , considerați deseori parte a Bazinului Transilvănean-Podișul

Someșan (Vârful Măgura Șimleului, 597 m)

Masivul Bihoro Mun ț ii Bihorului (Vârful Bihor, 1.849 m)o Mun ț ii Vlădeasa (Vârful Vlădeasa, 1.836 m)o Muntele Mare (Vârful Muntele Mare, 1.826 m)o Mun ț ii Gilăului o Muntele Găina (vârful Găina, 1.486 m)o Depresiunea Brado Depresiunea Huedin

Munții Mureșuluio Mun ț ii Zarandului (Vârful Drocea, 835 m)o Mun ț ii Metaliferi o Mun ț ii Trascăului

Hidrografie

Ruinele cetăţii Bologa, la poalele Masivului Vlădeasa

Munții Apuseni sunt traversați de mai multe râuri, existând și o serie de lacuri formate. Printre cele mai importante se află:

Râul Some ș ul Mic Râul Cri ș ul Repede , Râul Cri ș ul Alb și Râul Cri ș ul Negru Râul Barcău Râul Arie ș Râul Ampoi Lacurile carstice Vărăsoaia și Ighiu Lacul Fântânele Lacul Tarni ț a

Clima

Clima este una temperat-continentală de tranziție, cu influențe oceanice. Temperatura medie anuală este între 6 și 10°C, precipitațiile fiind de 700-1.000 mm/an.

Fauna și vegetația

Vegetația este alcătuită din păduri de foioase și conifere (la peste 1.300 m). Fauna este foarte diversă, fiind prezente specii ca vulpea, lupul, jderul, cerbul, căprioara, veveri ț a sau ursul. Recent, într-un articol publicat în decembrie 2011, se arată că, în galeriile de la Ro ș ia Montană și în sat, față de cele 9 specii de lilieci (indicatori ecologici și pentru biodiversitate) cunoscute anterior la Roșia Montană s-au identificat alte 3 specii noi.[1]

Populația și așezările

Zona se remarcă printr-o densitate scăzută a populației, fiind, totuși, cei mai populați munți de pe teritoriul României. Așezările sunt compuse din sate mici, numite "crânguri", risipite (gospodării împrăștiate, despărțite prin fânețe sau pășuni), în județele Arad, Bihor, Cluj, Alba și Hunedoara.

Obiective turistice

Cascada Iadolina Cascada Evantai

Cascada Moara Dracului Cascada Răchi ț ele (Vălul Miresei) Cascada Săritoarea Iedu ț ului Cascada Vârciorog Cascada Pătrăhăi ț e ș ti (Bucini ș ) Cetă ț ile Ponorului Cetă ț ile Rădesei Cheile Arie ș ului Cheile Galbenei Cheile Râme ț ilor Cheile Ordancu ș ii Cheile Turzii Cheile Turului / Turenilor Izbucul Tăuzului Izbucul Cote ț ul Dobre ș tilor Lacul Fântânele Lacul Floroiu (Valea Drăganului) Lacul Le ș u Lacul Tarni ț a Pe ș tera Coiba Mare Pe ș tera Coliboaia Pe ș tera Hodobana Pe ș tera Meziad Pe ș tera Măgura Pe ș tera Por ț ile Bihorului Pe ș tera Poarta lui Ionele Pe ș tera Scări ș oara Pe ș tera Ur ș ilor Pe ș tera Huda lui Papară Pe ș tera Poarta Zmeilor Pe ș tera Vârtop Pe ș tera Vântului Piatra Galbenei Rezerva ț ia naturală Padi ș Ț ara Mo ț ilor Vârful Bihorul Vârful Gaina Vârful Curcubăta Mică Vârful Tăul Mare

Vezi și

Lista grupelor muntoase din Carpa ț ii Occidentali Mun ț ii Carpa ț i Carpa ț ii Orientali Carpa ț ii Meridionali Ț ara Mo ț ilor

Bibliografie

Octavian Mândruț - Mic atlas de geografie al României, Ed. Corint, București 2006