lise bourbeau asculta-ti corpul (3)

8/12/2019 Lise Bourbeau Asculta-ti Corpul (3)

http://slidepdf.com/reader/full/lise-bourbeau-asculta-ti-corpul-3 1/115

PREFATÃ

Carte pe care o citesti acum a fost scrisã special pentru tine. În mod inconstient,ai fãcut un gest care îti va transforma viata. ndiferent de motivul pentru care aidesc!is cartea, fii sigur cã, pe mãsurã ce o vei citi, eu voi deveni "una ta

prietenã. #oi fi mereu alãturi de tine, o datã de m$ai ales.

%i$am permis sã te tutuiesc ca sã mã simt mai aproape de tine. &i, ca prietenã, dorintamea cea mai mare este aceea de a te a'uta. #oi încerca sã gãsesc un rãspuns la între"ãrile tale,sã te îndrum si sã te a'ut sã descoperi marea "ogãtie ascunsã în tine.

Totusi, nu pot face nimic fãrã participarea ta. (acã vrei sã citesti aceastã carte doar pentru a împodo"i apoi cu ea "i"lioteca, înseamnã cã renunti sã te a'uti pe tine însuti. Tre"uiesã te !otãrãsti acum.

%etoda mea e simplã. Este suficient sã citesti cu atentie fiecare capitol si sã aplici, la

nevoie, lectia învãtatã. (upã fiecare capitol vei avea c)teva e*ercitii de fãcut. (acã urme+iîndrumãrile mele asa cum sunt pre+entate, vei reali+a foarte mult pentru tine însuti.

Aceastã carte este rodul cercetãrilor, studiilor si o"servatiilor personale efectuate înultimii nouãspre+ece ani. Am e*perimentat eu însãmi toate notiunile descrise. ucuriao"tinutã a fost at)t de mare, înc)t m$a convins sã învãt legile fundamentale ale vietii si apoi sãle cuprind într$o carte.

%ii de oameni si$au sc!im"at viata învãt)nd sã se autodescopere si ei acum simt tot maimult acea pace interioarã pe care, de multe ori, o credem inaccesi"ilã.

Îti ure+ o cãlãtorie plãcutã în tine însuti. -u te grã"i, nu sãri nici o etapã sivei face si tu multe descoperiri.Cu dragoste,ise our"eauCAPT/0 1&C/P0 PR%/R(A A F-TE 0%A-ETe$ai între"at vreodatã care este rostul tãu pe acest pãm)nt2 Care e scopultãu ca fiintã umanã2 &unt at)t de multi aceia care nu stiu acest lucru3Totusi, rãspunsul e simplu. Toti avem acelasi scop4 acela de A E#/0A.

Tot ceea ce se numeste #ATÃ tre"uie sã creascã. Priveste o clipã în 'urul tãu4c)nd o floare sau un copac încetea+ã sã mai creascã, moare. Acelasi lucru evala"il si pentru noi. Fiecare om tre"uie sã creascã si sã continue sã evolue+e. Acreste înseamnã pentru om 5a creste în interiorul sãu6. &ufletul tãu e cel cecreste de$a lungul întregii vieti si nu corpul fi+ic.

(ar cum a'ungem sã crestem în acest fel2isus a fost cel care ne$a învãtat sine$a transmis rãspunsul, afirm)nd cã cele douã adevãruri principale ale omuluisunt(RA7/&TEA siCRE(-TA. -u pare ceva prea complicat, dar c)tã vremeomul continuã sã$si cree+e tot felul de pro"leme, neîntelegerea acestor douã legiva persista.

1



deci poti reali+a c)t El. Poti crea orice în aceastã lume. (e ce n$ai fãcut$o p)nãacum2 Pentru cã nu vedeai. Aceasta este marea gresealã a fiintei umane4necunoasterea, neacceptarea acestei mari puteri.

Pe mãsurã ce vei îndeplini acte de credintã, vei începe sã reali+e+i lucruri

e*traordinare si sã întelegi ce înseamnã toate acestea. #ei întelege si sensulcuvintelor urmãtoare4 omul devine ceea ce g)ndeste.

7)ndul e o imagine pe care o trimiti în lumea invi+i"ilã. Cre)nd aceastã imagine,!rãnind$o cu puterea ta, tu îi dai viatã. 7)ndul se alimentea+ã din sentimentele siemotiile tale. &i, în final,tu îl faci sã fie vi+i"il în plan fi+ic. Cosmosul îsi are legilesale. &i, urm)nd aceste etape, tu poti determina sã se înt)mple ceea ce vrei.Începi pe plan mintal, continui pe planul emotional, apoi a'ungi în planul fi+ic.(ar, înainte de a începe, tre"uie sã devii constient, pentru cã cea mai mare

parte a timpului ignori ceea ce g)ndesti. 7)ndurile tale sunt at)t de

inconstiente, înc)t provoci lucruri pe care nu le doresti sau care$ti sunt c!iar agrea"ile. În plus, nu vei re+olva nimic d)nd vina pe altii si acestia nu au, într$adevãr, nici o vinã. &ingurul rãspun+ãtor de ceea ce ti se înt)mplã esti tu.

Accept)nd ideea cã ai materiali+at anumite lucruri, "une sau rele, prin tine însuti si cã ai omare putere, nu e minunat sã$ti dai seama cã poti sã$ti folosesti energia pentru a face sã ti seînt)mple numai lucruri "une2

Ar fi de$a dreptul descura'ant sã te g)ndesti cã tot ce ti se înt)mplã are o cau+ãe*terioarã3 (acã te simti nefericit si cre+i cã altii sunt rãspun+ãtori pentru asta, ar tre"ui sã ai rã"dare p)nã c)nd ei îsi sc!im"ã ideile pentru a deveni fericit3 (acãesti "olnav si dai vina pe diverse lucruri 8ereditate, temperaturã etc.9, ar tre"ui dinnou sã astepti ca toate conditiile e*terioare sã se sc!im"e pentru ca sã te faci

"ine. #ei astepta oare at)ta vreme2 -$ar fi mai "ine sã$ti iei soarta în propriilem)ini2

7)ndeste$te, durea+ã numai un minut sã vi+uali+e+i fericirea3 Corpul tãu se varesimti imediat. Tot un minut durea+ã sã$ti spui4 5ietul de mine, nimeni nu mãiu"este6 si fericirea ta s$a volatili+at încã de la începutul acestui g)nd. (urea+ãnumai o clipã sã încete+i sã mai critici, sã r)+i sau sã iu"esti. (e la o clipã la alta

o"servi cã tu esti acela care$si sc!im"ã propria viatã. Îti croiesti viata în functiede ceea ce deci+i sã ve+i cu oc!ii, c)nd, în realitate, tre"uie sã încerci sã ve+i cuoc!ii din lãuntrul tãu. Cautã frumusetea dincolo de ur)tenie, cautã dragosteadincolo de criticã. #ei face astfel un pas cãtre întelegere. A evolua înseamnã a

deveni o fiintã spiritualã, o fiintã care vede dragostea 8pe (umne+eu9 pesteto t .

/preste$te pentru c)teva secunde? fã c)tiva pasi în interiorul tãu si o"servã caresunt g)ndurile tale cele mai frecvente în cursul unei +ile. Ti se înt)mplã des sãspui 5durerea mea de cap6, 5durerea mea de spate6, 5pro"lema mea62 #e+i, îi dai

at)ta atentie, pui în ea at)ta energie, înc)t durerea din tine persistã. (evii ceea

;



ce g)ndesti3

C)nd te afli în compania unor prieteni sau a unor oameni pe care$i iu"esti,despre ce vor"esti2 (oar pomenesti despre pro"lemele tale sau încerci sãgãsesti o solutie2 &i cum îti petreci timpul li"er2 0rmãresti la T# emisiuni

constructive, care te a'utã sã te îm"ogãtesti spiritual, sau alegi filme care te facsã trãiesti sentimente de neliniste sau invidie2 #iata de pe ecran deformea+ãrealitatea. &i ce citesti de o"icei2 Articole din care înveti ceva sau vestile

proaste2 (evii ceea ce lasi sã intre în constientul si su"constientul tãu.

-u trãiesti pe pãm)nt pentru a trãi în "ogãtie sau în mi+erie, în popularitate sau in anonimat,muncind sau st)nd în soma'. E*isti pe pãm)nt pentru 5a fi6, pentru a$ti de+voltaindividualitatea, eul superior.

%a'oritatea oamenilor sunt preocupati de personalitatea lor. Personalitatea este ceea ce se percepe din interiorul unei persoane. Tre"uie sã stim cum sã trecem dincolo de aceastã

personalitate pentru a a'unge la individualitatea noastrã.

atã un e*ercitiu care a fost mentionat si în prefatã. #ei gãsi unul la sf)rsitulfiecãrui capitol. (acã vrei într$adevãr sã te a'uti pe tine însuti, te sfãtuiesc sã leacor+i multã atentie.

a o foaie de !)rtie si scrie tot ce îti amintesti cã ai fãcut în ultima sãptãm)nã.1. ucrurile pe care le$ai fãcut în mod constient, pentru tine, care te$aua'utat sã te simti "ine, te$au fãcut sã simti o anumitã "ucurie.>. ucrurile pe care le$ai fãcut pentru altii, mention)nd dacã le$aiînfãptuit de "unãvoie sau ceea ce te$a îndemnat sã le faci.

@. -umeste toate persoanele pe care le$ai 'udecat sau criticat în cursulsãptãm)nii, pe cele care au spus sau au fãcut lucruri care nu ti$au

plãcut si pe care ai fi preferat ca ele sã le fi spus sau fãcut altfel.

B. &crie tot ce$ti amintesti.Îti sugere+ sã rostesti afirmatia de mai 'os ori de c)te ori te vei gãsi singurã cug)ndurile tale, p)nã c)nd vei fi pregãtitã sã treci la capitolul urmãtor

&0-T / %A-FE&TARE A 0 (0%-EE0, &0-T (0%-EE0, (EC P/TCREA CEEA CE (/RE&C & P/T &Ã AD0-7 A / %ARE PACE & F/RTÃ-TER/ARÃ.

CAPT/0 >C/-&TE-T &0C/-&TE-T &0PRAC/-&TE-TAcum dupã ce ai terminat e*ercitiul de la capitolul 1, sunt convinsã cã, fãc)ndacest prim e*amen de constiintã, ai descoperit anumite lucruri despre tine însuti.

Ti$ai dat seama desigur, în mai multe r)nduri, cã ai fãcut unele lucruri fãrã a ficonstient de ele si cã, în cursul unei +ile, nu ti$ai putut aminti toate faptele,

vor"ele sau g)ndurile tale. Pro"a"il cã ai fãcut unele lucruri pentru altii fãrã sã teîntre"i dacã îti place sau nu cu adevãrat. (ar nu$ti face gri'i pentru asta.



În medie, omul este 1<= constient si G<= inconstient de ceea ce face, spune,g)ndeste si simte. &urprin+ãtor, nu$i asa2 Aceasta înseamnã cã în cursul unei+ile folosim G<= din timp pentru a actiona, a vor"i si a g)ndi mecanic. Acum vomîncerca împreunã sã modificãm starea ta de inconstientã, fiindcã pentru a reali+aceea ce vrei este esential sã fii constient de tot ce faci, spui, simti si g)ndesti.

Parte ta mentalã numitã 5su"constient6 afectea+ã direct regiunea ple*ului solar,situatã între om"ilic si regiunea inimii. Ceea ce e înregistrat în su"constientactionea+ã asupra sentimentelor tale care, la r)ndul lor, influentea+ã modul tãude a actiona.

&e spune cã în ca+ul unei persoane active care trãieste într$un oras mare,su"constientul poate înregistra p)nã la 1<.<<< de mesa'e pe +i. El este ca uncalculator aflat în corpul tãu. Înregistrea+ã tot ce ti se înt)mplã în viatã. (inmomentul conceperii tale, deci cu G luni înainte de a te naste, tot ce ai perceput

prin simturi a fost înregistrat.

atã un e*emplu cu privire la posi"ilitãtile su"constientului4 c)nd esti în drum spreserviciu, el înregistrea+ã toate panourile de semnali+are si de pu"licitate,trecãtorii, numele strã+ilor, culorile, sunetele: în sf)rsit, tot ce ve+i si ce au+i.&u"constientul e cel ce efectuea+ã aceastã muncã, nivelul tãu de constiintãnefiind încã suficient de ridicat pentru a accepta tot ce e în 'ur. Ar fi mult preamult pentru constiinta ta. &u"constientul te a'utã sã$ti mentii sãnãtatea mentalã3

&u"constientul e o parte din tine care nu rationea+ã. Acceptã, asa cum uncalculator acceptã datele. (acã tu îi coman+i sã re+olve înmultirea @HB, c)nd defapt aveai intentia sã$i dai comanda BHB, el îti va rãspunde în mod inevita"il 1>,

pentru cã acesta nu poate g!ici greselile tale. El acceptã comen+ile asa cum îisunt date. &u"constientul procedea+ã la fel. Înregistrea+ã tot ce intrã 8tot ce

percepi prin simturi9 si te face sã actione+i în consecintã. / mare influentãasupra felului tãu de a fi, de a actiona, a g)ndi si a simti. (e at)tea ori ai trecut

prin fata aceluiasi panou pu"licitar care anuntã o nouã marcã de tigãri înc)t, fãrãsã$ti dai seama, ai acceptat ce$ti spunea acesta. Te$ai lãsat !ipnoti+at.&u"constientul tãu a captat mesa'ul si, dintr$o datã, a apãrut dorinta de a încercao nouã marcã de tigãri. E*istã multi !ipnoti+atori de genul acesta. Televi+iuneaeste unul dintre cei mai mari.

/amenii nu sunt constienti de tot ceea ce receptionea+ã si c)te lucruri fac înurma primirii acestor mesa'e. (e aceea e foarte important sã fii atent le ceea celasi sã pãtrundã în su"constientul tãu. El repre+intã numai un servitor pentru tine.

-u cunoaste notiunile de "ine si rãu. -u stie sã discearnã între ceea ce$ti este "enefic. El îti oferã numai re+ultatele a ceea ce$i transmiti.

Atunci, dacã trãiesti permanent într$o stare de teamã sau dacã esti încon'urat de oameni carevor"esc numai despre fricã sau lucruri negative, vei reactiona la fel. 7)ndurile tale negativesunt înregistrate de su"constient. El ti le transmite înapoi. atã$te din nou cuprins de g)ndurinegre. &u"constientul tãu le receptionea+ã din nou si ti le retransmite... e un cerc vicios.

I



&e poate înt)mpla sã fi cuprins de îndoieli si nelinisti pur si simplu av)nd un radio desc!is, înmasinã sau în casã. În timp ce$ti ve+i de tre"urile tale, cre+i cã nu dai atentie la ce au+i, dartotul intrã într$un mod su"til în su"constientul tãu.

&u"constientul prelucrea+ã întotdeauna ultimul mesa' pe care i l$ai dat. atã un

e*emplu4 sã presupunem cã su"constientul tãu e repre+entat de un sofer de ta*i,iar g)ndul tãu este clientul. Îi ceri soferului sã te ducã în str. Popineau, la nr.J>. El se îndreaptã spre adresa indicatã. #a face totul pentru a îndepliniordinul pe care i l$ai dat. (ar, c)teva minute mai t)r+iu, îti dai seama cã s$astrecurat o gresealã în ceea ce priveste adresa. -umele strã+ii era &t$(enis si nuPopineau. &oferul întoarce si se îndreaptã spre noua destinatie. Precum soferulde ta*i, su"constientul e*ecutã mesa'ul primit.

Am dat acest e*emplu pentru a te face sã întelegi cã, dacã$ti petreci viatasc!im")ndu$ti mereu modul de a g)ndi, su"constientul tãu va deveni confu+ sinu mai stie ce sau pe cine sã asculte? asa cum soferul de ta*i, dupã vreo 1<

sc!im"ãri de adresã, îsi va pierde rã"darea si va e*clama4 5(ar !otãr)ti$vãodatã3 0nde vreti sã mergeti de fapt26. a fel se înt)mplã si cu su"constientultãu. (acã îi transmiti în mod regulat acelasi mesa', el va determina aparitia unor situatii, înt)lniri si evenimente care te vor cãlãu+i spre concreti+area dorintelor tale.

Alt e*emplu4 Te$ai !otãr)t ca anul viitor sã te muti într$o casã frumoasã, ase+atã pe malul apei. ine: Începi sã te g)ndesti la aceastã casã4 ti$o imagine+i, ovi+uali+e+i: E important sã stii cã su"constientul e mult mai eficient si întelegemult mai repede dacã vi+uali+e+i imagini. Asa cã imaginea+ã$ti casa visatã,g)ndeste$te continuu la ea si actionea+ã în consecintã. Astfel ai toate sansele sãse înt)mple ceea ce vrei. Cum2 Cu ce "ani2 -u are importantã.

E ca în e*emplul cu soferul de ta*i. (ã$i o adresã precisã si nu te mai rã+g)ndi. Asea+ã$te înmasinã si lasã$te condus unde vrei. #ei a'unge acolo. /ricare ar fi drumul urmat si oricare arfi motivul alegerii lui, soferul te va duce unde voiai sã mergi. Procedea+ã la fel cusu"constientul tãu. (ã$i un ordin, lasã$te condus si asteaptã sã te ducã spre destinatia doritã.

mportant este sã nu te rã+g)ndesti. -u te lãsa influentat de pãrerea altora. (eîndatã ce îti de+vãlui intentiile, asupra ta se îngrãmãdesc reactiile e*terioare45Cum vei proceda ca sã o"tii o asemenea casã26, 5Cre+i cã vei face rost de

at)tia "ani26. au nastere îndoieli si începi sã te g)ndesti4 5Poate cã mã grã"esc6,5Poate ar tre"ui sã astept p)nã anul viitor6. &i iatã3 Prin simplul fapt cã terã+g)ndesti, sc!im"i ordinul dat su"constientului. El înregistrea+ã ultimul tãug)nd4 acela de a nu mai avea casa. (impotrivã, dacã a doua +i îti reve+i planurilesi$ti dai seama cã$ti doresti într$adevãr o casã, el îsi reia lucrul.

/mul se g)ndeste si se rã+g)ndeste încontinuu. A învãta sã te concentre+i e omãiestrie care tre"uie do")nditã.

&u"constientul nu poate rationa, nu cunoaste nici "inele, nici rãul. El este o mare

fortã aflatã în tine, asa cã de ce sã nu$l folosesti în favoarea ta2 Fiecare om îsi

J



are constientul, su"constientul si supraconstientul sãu. (epinde numai de el sãfacã ceea ce vrea.

Începe de pe acum sã$ti imagine+i cum ai vrea sã fie viata ta. #rei sã fiiîncon'urat de dragoste2 #rei sã te întelegi mai "ine cu copiii2 #rei sã o"tii slu'"a

pe care ti$ai visat$o dintotdeauna2 &u"constientul tãu poate face orice pentrutine. Tre"uie numai sã stii sã te servesti de el. (acã nu$ti place munca pe care ofaci, asea+ã$te si imaginea+ã$ti cã le dai prietenilor o veste fantasticã.#i+uali+ea+ã$te în situatia în care esti pe cale sã anunti acest lucru4 5Am gãsit oslu'"ã e*traordinarã? e fantastic, nici n$am visat sã gãsesc asa ceva36. &imte astaîn tine3

(acã te g)ndesti în mod constient si$i dai ordin su"constientului cã vrei oanumitã slu'"ã, un anumit salariu, un anumit gen de patron, într$un anumit loc, îtimicsore+i sansele. Totul devine mult mai greu. C)nd vrei sã ai ceva precis, e casi cum i$ai spune soferului de ta*i pe unde s$o ia. E foarte posi"il ca drumul sã fie

mai lung si sã te coste de douã ori mai mult.

&olutia este, pur si simplu, sã ai încredere în su"constientul tãu? el e legat desupraconstiinta ta, care posedã puteri ne"ãnuite. Tre"uie sã$i spuisu"constientului ce vrei ca produs finit si nu detaliile necesare pentru a$l o"tine.

Îti doresti un partener de viatã2 -u tre"uie sã$i ceri înãltimea, culoarea oc!ilor,meseria, dacã sforãie sau poartã prote+ã: Astfel, îti limite+i sansele. &e va gãsiunul din 1<<<< care sã semene cu persoana doritã. E mai "ine sã te vi+uali+e+iîmpreunã cu o persoanã fãrã a o vedea în detaliu. (oreste$ti sã fie fantasticã, sãfie cineva de la care ai multe de învãtat, care sã se simtã "ine cu tine. #ei înt)lni

poate un tip de persoanã la care nu te$ai g)ndit niciodatã si care este într$adevãr ceea ce ti$ai dorit.

/ teorie spune cã într$un mare oras, ca %ontreal, de e*emplu, pentru fiecare ome*istã cel putin @,; persoane de se* opus cu care sã fie compati"il. Asa cã n$aide ce sã$ti faci gri'i:

Este, de asemenea, foarte important sã nu uiti de o anumitã componentã a tanumitã supraconstiintã. &upraconstiinta este legatã de latura ta divinã. Eacunoaste toate vietile tale anterioare si viitoare. Este (umne+eul tãu interior care

stie e*act ce drum tre"uie sã urme+i pentru a a'unge la perfectiunea ta, la perfectiunea divinã.

Atunci c)nd ceri sau doresti ceva, c)nd cre+i cã ai o nevoie realã si$i dai un ordinsu"constientului, e important sã$i spui sã$ti consulte supraconstiinta pentru a afla dacã aceeace vrei e "ine pentru tine. (acã nu este, îti va da de veste printr$un mesa' si vei a'unge sãdoresti altceva.

Casa de pe malul apei nu este neapãrat cel mai "un lucru pentru tine. Poatee*istã ceva mai important. (upã un anumit timp, se va înt)mpla, fãrã îndoialã,ceva care te va face sã$ti dai seama ce vrei cu adevãrat. &c!im"area ta va fi

radicalã4 5Asta e ceea ce vreau, nu casa6. Prin ceea ce$ti este pre+entat, veiîntelege cã ai primit mesa'ul.

G



relatea+ã propriile e*periente trãite la v)rsta lui. C)nd e*istã o dragoste adevãratã, aceasta îiva convinge pe pãrinti sã$l lase sã plece pentru a$si trãi pr opr iile e*periente.

Este e*act ceea ce face(umne+eu cu tine.El este mereu acolo, în interiorultãu. #ede tot ce ti se înt)mplã, dar îti lasã li"ertatea sã alegi. (acã actione+i

împotriva legilor &ale naturale, (umne+eu îti va transmite un mesa' prinintermediul supraconstiintei, si asta fãrã înt)r+iere. Rãm)ne la alegerea ta sã facice vrei cu el.

&tiu cã de a+i înainte vrei sã devii mai constient si sã înveti sã fii stãp)nul vietiitale. Tre"uie, deci, sã întelegi mesa'ele si sã faci ceva pentrutine.

Înainte de a trece le capitolul urmãtor, ia o foaie de !)rtie si scrie tot ce$tiamintesti cã s$a înt)mplat prin puterea su"constientului tãu. Pro"a"il nu$ti dãdeaiseama cã astfel îti provocai multe evenimente din viatã. Încearcã sã$ti amintestidiferite lucruri, plãcute sau neplãcute.

Poate ti$a fost fricã de ceva si acel eveniment c!iar s$a înt)mplat. Poate ti$ai doritceva foarte mult si ai o"tinut. Fãrã sã$ti dai seama, îti programai su"constientul.&crie toate evenimentele provocate de tine, tot ce$ti amintesti. (e$acum veiîncepe sã fii constient de forta pe care ai avut$o întotdeauna în tine, fãrã sã stii.

Acum, vi+uali+ea+ã, imaginea+ã$ti ceva ce vrei sã se înt)mple în +ileleurmãtoare. Poate fi ceva foarte simplu. 7)ndeste$te la ceea ce vise+i si dorestisã$l o"tii în cur)nd. (edicã mai multe momente pe +i acestui lucru, g)neste$l,vi+uali+ea+ã$l, priveste$l ca si cum s$ar fi reali+at de'a. Fã acest test cu tine însutisi vei vedea cã poti face sã se înt)mple ceea ce vrei .

E important sã stii cã su"constientul nu întelege nici trecutul, nici viitorul. (acã$i spui 5Într$o+i voi avea:6, nu$si va da seama. -u întelege dec)t imaginea de'a reali+atã4 5Am sau sunt6tre"uie sã te vi+uali+e+i cu lucrul pe care$l doresti.

atã afirmatia pe care tre"uie s$o faci c)t mai des, în fiecare +i, înainte de a trecemai departe4

Î% C/-&(ER TR0P0 CE %A 0- PRETE- & 7K( (E PE PÃ%L-T,REÎ-#ÃT &Ã$ RE&PECT, &Ã$ ACCEPT & &Ã$ 0E&C A&A C0% &E

C0#-E

Poti reciti acest capitol at)t timp c)t n$ai reusit sã o"tii lucrul dorit.CAPT/0 @A-7ADA%E-T0 & RE&P/-&ATATEA

Este important sã faci diferenta între anga'ament si responsa"ilitate. (ictionaruldefineste cuv)ntu l responsa"ilitate ca fiind o"ligatia moralã de a suportaconsecintele actiunilor noastre.

Esti, desigur, de acord cu mine cã de multe ori suportãm consecintele actiunilor

întreprinse de altii. (acã cineva din antura'ul nostru se simte prost, ne simtim

11



vinovati? am vrea sã facem ceva ca sã$l a'utãm si încercãm sã$l sc!im"ãm.Aceasta nu e o caracteristicã a responsa"ilitãtii fiintei umane. &ingura noastrã

responsa"ilitate pe acest pãm)nt este propria noastrã evolutie adicã sãfacem optiuni, sã luãm deci+ii si sã acceptãm consecintele acestora.

Esti rãspun+ãtor de viata ta încã de c)nd te$ai nãscut. Poate ti se pareneverosimil, dar tu esti cel care ti$ai ales pãrintii, mediul familial si c!iar tara. (esie greu de acceptat, c!iar si asta face parte din notiunile de responsa"ilitate.

At)ta vreme c)t ai cea mai micã îndoialã cu privire la responsa"ilitatea ta, nu vei putea sc!im"a evenimentele din viata ta. Tre"uie sã accepti si sã întelegi cã esti pe deplin rãspun+ãtor de tot ce ti se înt)mplã. (acã nu$ti plac consecintele!otãr)rilor tale, tot ce ai de fãcut este sã$ti sc!im"i optiunile si deci+iile.

Tu singur îti poti crea viata. %area ta responsa"ilitate esti tu însuti. /datã ce ai înteles asta,

acceptarea faptului cã ceilalti sunt rãspun+ãtori de propriile lor vieti vine de la sine.

Cel mai frumos dar pe care$l poate face un pãrinte copiilor sãi este acela de a$iînvãta notiunea de responsa"ilitate . (e e*emplu4 un copil se !otãrãste într$odimineatã sã nu se ducã la scoalã fiindcã n$are c!ef si o roagã pe mama sa sãscrie un "ilet care sã ateste cã e "olnav. El ia astfel o deci+ie fãrã sã vrea sãsuporte consecintele. În acest ca+, mama ar tre"ui sã scrie pe "ilet4 5ãiatul meunu vrea sã meargã la scoalã fiindcã$i e lene6 ineînteles, copilul se va supãra.%ama îi va rãspunde4 5Tu ai luat aceastã !otãr)re. (e ce sã mint2 (e ce sãspun lucruri care mã fac sã mã simt prost2 Asumã$ti responsa"ilitatea !otãr)rilor tale si învatã sã suporti consecintele36.

Copilul vrea sã meargã afarã sã se 'oace fãrã sã se îm"race mai gros. %ama,constientã cã afarã e frig, îi propune sã$si punã niste !aine mai cãlduroase.Copilul refu+ã, n$are c!ef sã se îm"race. %ama tre"uie sã$l lase sã facã asa cumvrea. E vor"a de corpul lui, el tre"uie sã decidã. (acã mama insistã asuprafaptului cã va rãci, copilul se va g)ndi la "oalã si, inevita"il, va face guturai saugripã. Totusi, dacã mama acceptã ca el sã$si asume întreaga responsa"ilitate si$ispune4 5(acã tu cre+i cã n$o sã$ti fie frig, de acord, dar de îndatã ce simti cã ti$erece, vino repede sã te îm"raci6. Copilul va actiona total diferit. (acã rãm)neafarã de "unãvoie, nu se va îm"olnãvi, cãci nu se va g)ndi la "oalã. C)nd îsi va

da seama cã îi este într$adevãr frig, va reveni si va cere !aine mai groase. (ec)te ori copilul nu actionea+ã împotriva intereselor sale pentru a$si sfida pãrintii3

Foarte multi pãrinti se pl)ng cã si$au ratat viata. (e ce2 Pentru cã au avut copiicare n$au fãcut studii, sau au început sã fure si au a'uns la înc!isoare, sau sedrog!ea+ã: Acesti pãrinti au toate motivele din lume sã fie nefericiti4 ei îsiasumã rãspunderea optiunilor si deci+iilor altora. Aceasta înseamnã într$adevãr sã te împotrivesti legilor naturii.

(e îndatã ce actionãm contra acestor legi, provocãm reactii manifestate prin

proastã dispo+itie, "oli si emotii negative. Pãm)ntul este condus de legi fi+ice, psi!ice, cosmice si spirituale. (acã cineva se !otãrãste sã "ea un pa!ar cu

1>



otravã care, aparent, nu se deose"este cu nimic de un pa!ar cu apã, dar pe caretotusi sã$l "ea, corpul lui va reactiona violent cãci respectivul a înfruntat legilefi+icii.

egea responsa"ilitãtii face parte din legea dragostei. Este o mare lege spiritualã

care atinge sufletul în punctul cel mai ad)nc. Fiecare om de pe pãm)nt erãspun+ãtor de el însusi, de ceea ce este si de ceea ce are. &e stie cã dacã nesimtim rãspun+ãtori de fericirea sau nefericirea altcuiva, în noi apare unsentiment de vinovãtie. (acã te ve+i pe tine în felul acesta, dacã esti aceastã

persoanã !ipersensi"ilã care se crede rãspun+ãtoare de tot ce li se înt)mplãaltora, stii c)t de inconforta"il te face sã te simti o asemenea situatie. În plus,astfel ai intentia sã faci multe lucruri pentru altii. C)nd îi coplesim pe ceilalti cugri'a noastrã, asteptãm si din partea lor aceeasi atentie fatã de noi. (acã eioptea+ã sã actione+e altfel, apar de+amãgirea, m)nia, sen+atia de frustrare.

Pãrintii pe care tu i$ai ales au ceva sã te învete. &i c)tã vreme nu accepti

aceasta, lasi cale li"erã unui mare numãr de situatii neplãcute. (acã ai copii,înseamnã cã tu ti i$ai ales, constient sau nu? nu pentru a le diri'a viata, ci pentrua$i îndruma si a învãta prin intermediul lor. Fiecare înt)lnire cu cineva, fiecaresituatie apare pentru a$ti aduce ceva nou4 îti permite sã evolue+i.

(acã esti pãrinte, e important sã$i înveti pe copii tãi, c)t mai devreme posi"il, cãsunt rãspun+ãtori de optiunile lor. (acã unul din copii te anuntã cã$sia"andonea+ã studiile cã nu mai are c!ef si nu mai învatã nimic la scoalã, îtisugere+ sã$i rãspun+i4 5ine, dar stii ce ti se poate înt)mpla dacã nu mai mergi lascoalã2 Esti gata sã accepti cã tre"uie sã mergi sã muncesti, si asta nu unde ti$ai dori, pentru cã nu ai nici o diplomã2 Esti pregãtit sã faci fatã26 (acã îtirãspunde afirmativ si te asigurã cã e într$adevãr alegerea sa personalã, e mai

"ine sã$l lati sã facã asa cum vrea si sã$ti trãiascã propriile e*periente. Altfel, vaface tot ce$i stã în putintã pentru a te sfida, pentru a te face sã reactione+i.Pãrintii le pot da copiilor sfaturi sau îndrumãri, dar tre"uie sã$i lase sã decidãsinguri dacã vor sau nu sã le urme+e.

(acã ai copii mici sau te g)ndesti la copii, pro"a"il cã esti putin îngri'orat înlegãturã cu notiunea de responsa"ilitate presupun)nd cã fiecare e responsa"ilfatã de propria persoanã. #ei fi tentat sã$mi spui4 5E interesant felul în care ve+i

tu responsa"ilitatea, dar nu$i pot lãsa pe copii mei de capul lor eu suntrãspun+ãtor pentru ei6.

&ingura ta rãspundere, ca pãrinte, este sã$i iu"esti si sã$i îndrumi. Aminteste$tide vremea c)nd erai copil. (esigur, nu primeai toate 'ucãriile dorite, nu aveai totce voiai, dar stiai cã pãrintii te iu"esc si cã trãiesti într$o atmosferã de dragoste.

-u simteai cã asta era cel mai important pentru tine2 Tot ce$si doreste fiecareom de pe pãm)nt este sã trãiascã într$un mediu plin de dragoste. a astaaspirã toti în aceastã lume. În capitolul urmãtor voi defini ce este cu adevãratdragostea.

uarea deci+iei de a avea un copil implicã în mod necesar anga'ament, asa cumîti iei un anga'ament sã trãiesti împreunã cu cineva.

1@



-imeni nu s$a nãscut pe acest pãm)nt pentru a fi rãspun+ãtor de fericirea saunefericirea celorlalti. -u esti rãspun+ãtor de fericirea sau nefericirea tatãlui tãu, amamei tale, a partenerului de viatã, a prietenilor, a celor ce te încon'oarã:

Totusi, esti rãspun+ãtori de atitudinea pe care oamenii o au fatã de tine. Tu esti cel care face

ca cineva sã fie "inevoitor, violent, critic sau plin de dragoste fatã de tine. 7)ndeste$te la asta .Ai trãit desigur e*periente de acest gen.

(e e*emplu4 o persoanã comentea+ã cu rãutate tot timpul c)nd e în pre+enta ta. -imic nu$i e pe plac si, orice ai spune tu, nu e de acord. (acã o 'udeci ca fiind o persoanã rãutãcioasã, ea teva 'udeca la r)ndul sãu, pentru cã asa ai vor"it si tu despre ea. E*istã însã altcineva care poateo iu"este mult si vede în ea numai sinceritate si cinste. Atunci, aceeasi persoanã care în

pre+enta ta cleveteste va deveni numai lapte si miere în pre+enta celui care o vede astfel. -u$iva accepta pro"a"il întru totul opiniile, dar va fi mult mai putin criticã.

#i"ratiile pe care le emiti sunt cele ce fac ca oamenii sã ai"ã o anumitã atitudine fatã de tine.

Ele devin îndrumãtorii tãi care te a'utã sã devii constient de ceea ce se petrece în tine.

#ei avea impresia cã, sc!im")ndu$ti modul de a g)ndi, oamenii din 'ur se vor sc!im"a, -u, oamenii rãm)n aceeasi. Prin faptul cã ai început sã g)ndesti astfel,ai fãcut sã iasã la luminã un alt aspect al lor.

#e+i, deci, c)t de departe merge notiunea de responsa"ilitate3 (e aceea tre"uie sã deviiconstient de ceea ce esti, spui sau faci. Începe de pe acum sã pui asta în practicã în viata de +icu +i.

&ã vedem acum ce înseamnã un anga'ament. 0n anga'ament repre+intãactiunea de a te lega fatã de cineva printr$o promisiune sau un contract, asa cumun anga'at la o firmã se anga'ea+ã sã lucre+e de la ora cutare la ora cutare, sãîndeplineascã cutare functie si sã primeascã un anumit salariu în sc!im".

Relatia dintre pãrinti si copiii lor repre+intã un anga'ament. (acã deci+i sã aicopii, te anga'e+i, ca pãrinte, sã$i a'uti p)nã vor fi în mãsurã sã$si c)stige singurie*istenta. Face parte din anga'ament ca ei sã ai"ã un acoperis, !ranã siîm"rãcãminte. Asta nu presupune sã le dai tot ce vor. Tu te anga'e+i sã le asiguristrictul necesar. (acã vrei sã le dai mai mult, e "ine ca aceasta sã fie alegerea t

si nu sã te simti o"ligat s$o faci. Ceea ce le dai în plus nu face parte dinanga'ament. a fel si salariul de la firmã care se anga'ea+ã sã facã un anumitlucru pentru patronul sãu. (acã vrea sã facã mai mult, foarte "ine, dar ealegerea sa. mportant e sã respecte anga'amentul de "a+ã.

C)nd am sta"ilit o înt)lnire cu cineva, la o anumitã orã, la un colt de stradã, eimportant sã$mi respect anga'amentul. Pentru cã în viatã e*istã o altã legenaturalã4 5culegi ceea ce semeni6. (acã nu$ti respecti anga'amentele fatã deceilalti, te poti astepta ca ceilalti sã procede+e la fel fatã de tine.

-u te poti eli"era de responsa"ilitatea ta pentru cã ea îti apartine. (ar poti

renunta la un anga'ament luat anterior. Totusi, te sfãtuiesc sã ve+i care vor ficonsecintele.

1B



%ulti oameni renuntã la anga'amente încontinuu? altii uitã de ele, fãrã sã$i preocupe consecintele. Comport)ndu$te astfel, apar multe pro"leme în relatiiletale cu ceilalti. -u uita cã întotdeauna culegi ceea ce semeni. Înainte de a lua odeci+ie, opreste$te si întrea"ã$te4 5C)t mã va costa asta în ceea ce priveste

relatiile mele, sãnãtatea, fericirea, dragostea mea26. (acã situatia nu egravã, nu te va costa prea mult si esti pregãtit sã suporti consecintele, nu va fi,ca sã +icem asa, dec)t un pret usor de plãtit.

&ã presupunem cã te$ai anga'at sã te înt)lnesti cu cineva ca sã iesiti în oras, dar, între timp, s$aivit ceva mai interesat. -u îndrã+nesti cã contramande+i de teamã sã nu provoci suferintã,fiindcã ti$e fricã de ceea ce va spune si cã vei fi 'udecat sau criticat. Te pui, deci, în situatia dea face ceva ce nu$ti e pe plac. 0neori te anga'e+i la ceva prea repede, fãrã sã te g)ndesti, simai t)r+iu regreti. (acã ti se înt)mplã asa ceva, nu e+ita sã renunti la anga'ament. -u e asa decomplicat sã dai un telefon pentru a spune cã te$ai rã+g)ndit. Fii cinstit cu celãlalt4 5&tiu cãam spus cã o voi face, dar nu s$ar putea am)na2 Am spus da prea repede6.

Acelasi lucru e vala"il si în ceea ce priveste anga'amentele fatã de tine însuti.Într$o +i, !otãrãsti cã vei face în fiecare +i gimnasticã. Te anga'e+i astfel fatã detine însuti cu ceva. Îti faci o promisiune. În primele +ile e foarte "ine, dar, treptat,începi sã nu$ti mai tii anga'amentul. -u ai timp, nu ai c!ef, uiti: În final, se

produce inevita"ilul? a"andone+i totul. Te vei simti vinovat si nesatisfãcut. Îtivei reprosa cã mereu începi ceva fãrã sã$l duci p)nã la capãt. Apoi te între"idacã vei reusi sã te sc!im"i vreodatã. Ca sã nu te simti si mai rãu în propria$ti

piele, e mai "ine sã$ti spui4 5ine. %i$am luat un anga'ament, mi$am promis sãfac e*ercitii, dar m$am rã+g)ndit. %$am anga'at prea repede. -u am timp destulacum. #oi relua e*ercitiile mai t)r+iu.6 Astfel, renunt)nd în mod constient la

anga'amentul fatã de tine însuti, îndepãrte+i posi"ilitatea de a te simti vinovat.Totusi, atentie3 Cãci dacã te o"isnuiesti sã renunti mereu, nu uita cã vei culegece ai semãnat. Esti pregãtit sã plãtesti pretul2

C)nd ai decis sã trãiesti împreunã cu cineva, e esential sã stii sã te anga'e+i.(acã vreti sã trãiti >, @ sau mai multi su" acelasi acoperis, ar fi "ine sã vã ase+aticu totii în 'urul mesei si sã vã luati fiecare un anga'ament, pentru a !otãrî cumveti trãi aceastã viatã în comun. Cine, ce anume va face2 &ã ne imaginãm cã do

tineri se !otãrãsc sã trãiascã împreunã sau sã se cãsãtoreascã. Totul e foarte "ine si frumos p)nã c)nd se constatã cã nimeni n$a fost desemnat sã meargã lacumpãrãturi, sã curete toaleta, sã facã curãtenie, sã se ocupe de "uget etc. Efoarte important, într$o viatã în comun, sã stii sã$ti iei anga'amente. Acasã, ca sila serviciu, fiecare are anumite sarcini de împlinit. Atunci, dacã B persoanecola"orea+ã pentru a murdãri casa, aceleasi B persoane tre"uie sã cola"ore+e

pentru a o curãta. #ã sugere+ sã vã adunati cu totii în 'urul mesei si sã enumeratiîn scris sarcinile ce le aveti de îndeplinit în casã. (acã nu vã puteti tineanga'amentul, e recomanda"il sã mentionati cine va lucra în locul vostru. &ã stiisã$ti iei anga'amente si sã stii sã renunti la ele repre+intã o modalitate de aîm"unãtãti relatiile pe care le presupune o viatã în comun.

Acelasi lucru e vala"il si pentru un cuplu cu unul sau mai multi copii. Cine si ce

1;



nu face aceleasi greseli ca si noi. -e g)ndim cã dacã si$ar sc!im"a modul de afi, de a actiona, de a g)ndi, de a vor"i, viata ar fi mult mai fericitã. (ar, atentie:

ceea ce se înt)mplã în viata altora nu te priveste. Trãiesti pe pãm)nt pentruevolutia ta personalã si nu pentru a altora.

Anali+ãm si 'udecãm continuu comportamentul celorlalti pentru cã asteptãm cevade al ei. Aceasta nu este dec)t posesie. Înseamnã cã iu"esti cu mintea.(ragostea adevãratã presupune sã dãruiesti si sã îndrumi fãrã a asteptanimic în sc!im". (e c)te ori n$am cre+ut cã iu"im3 &i de c)te ori nu ne$amîntre"at ce nu merge în viata noastrã3

/ doamnã mi$a povestit odatã cã sotul ei a venit acasã într$o searã si a anuntat$o cã are intentia sã$si amena'e+e o micã grãdinã. (ialogul s$a desfãsurat dupãcum urmea+ã4

5(raga mea, am c!ef sã$mi amena'e+ o grãdinã.

(ar n$are nici un sens3 %uncesti mult prea mult? vii acasã la J sau G în fiecaresearã4 -$o sã ai timp sã te ocupi de ea.65Totusi, mi$ar plãcea sã$mi fac o grãdinã. (acã n$o sã am timp sã mã ocup, o sã$l rog pe "ãiatul nostru sã ai"ã gri'ã de ea.6

5(oar îl stii prea "ine pe$acesta mare 8are 1J ani9, c)nd ai nevoie de el nu$iniciodatã aici. Ce$o sã te faci atunci2 -$ai timp destul. / sã fie o muncã în plus

pentru tine.6

În urma argumentelor ei, s$a dat "ãtut si a decis sã renunte la grãdinã. Toatãseara, doamna a simtit în sinea ei o anumitã nemultumire. El stãtea înfipt în fatatelevi+orului, fãrã sã scoatã o vor"ã. Ea s$a pus pe m)ncat: de nervi3 &imtea cãel e prost dispus pentru cã îl determinase sã se rã+g)ndeascã.

A procedat astfel, în primul r)nd, pentru cã$l iu"ea si, în al doilea r)nd, pentru cãa vrut sã evite ca el sã facã o muncã inutilã. Este e*act ceea ce se numesteaiu"i cu capul. Ea nu$l iu"este cu inima. (acã l$ar iu"i astfel, i$ar fi spus4 5(acã îti

face plãcere, amena'ea+ã$ti o grãdinã.6 (acã el n$ar fi avut timp sã se ocupe degrãdinã, cu ce ar fi afectat asta viata ei2 #e+i, a iu"i înseamnã a acceptadorintele celorlalti, c!iar dacã nu le întelegi si c!iar dacã nu esti de acord cu ele3

Cred cã omul despre care vor"eam mai înainte ar fi fãcut în asa fel înc)t sã vinãacasã mai devreme pur si simplu pentru a se "ucura de grãdina sa. (acã ar fia'uns s$o negli'e+e fiindcã n$a o"tinut re+ultatele sperate sau din lipsã de timp, ar fi avut cel putin satisfactia de a fi fãcut ceea ce$si dorea, fie c!iar si pentru scurtãvreme.

Ti$as putea da mii de e*emple de acest gen. A iu"i presupune a respecta spatiulvital al celuilalt. (e fiecare datã c)nd încercãm sã îndrumãm pe cineva, sã$isc!im"ãm sau sã$i controlãm actiunile, cuvintele si g)ndurile, intrãm în spatiulsãu. Atunci el îsi pierde acest spatiu si noi îl pierdem pe al nostru. Cele douãspatii vitale fiind amestecate, fiecare trãieste sufocat de celãlalt.

1I



Tot ce e*istã pe pãm)nt are nevoie de spatiul sãu vital pentru a creste si aevolua. (acã încercãm sã plantãm cinci sau sase copaci în acelasi loc, n$o sãmeargã, nu2 Acelasi lucru este vala"il si pentru om. &patiul vital e foarteimportant. 0nii au nevoie de un spatiu mai mare dec)t altii4 de e*emplu o

persoanã independentã, cu un caracter puternic, fie el copil sau adult.

Ai o"servat cã, în general, copii au nevoie de un spatiu larg2 Copiii din nouageneratie sunt foarte evoluati? ei stiu sã iu"eascã. -oi suntem cei care$i învãtãm

posesia. Ar fi în interesul nostru sã$i o"servãm mai îndeaproape:

Începi acum sã întelegi ce înseamnã 5a iu"i62 Totusi, tre"uie sã fie clarã pentrutine diferenta dintre a accepta si a fi de acord. A accepta înseamnã a constatacã ceva e*istã. A fi de acord înseamnã a avea aceeasi pãrere. A iu"i cu

adevãrat presupune sã fii capa"il sã accepti c!iar dacã nu esti de acord? lucrufoarte dificil pentru ma'oritatea oamenilor. /rgoliul ne împiedicã sã vedem

lucrurile în acest fel.

Evident, nu este usor pentru un pãrinte sã$ti vadã copilul drog)ndu$se4 5-u potaccepta ca fiul meu cã se drog!ea+ã, nu e "ine pentru el. -u sunt de acord, n$

are nici un sens6. (orim ca toatã lumea sã fie fericitã potrivit notiunii noastre de fericire. (ardacã "ãiatul simte nevoia sã se drog!e+e, înseamnã cã are de trãit o e*perientã prin asta. -ici

pãrintii, nici altcineva n$are dreptul sã$l 'udece, sã$l critice sau sã încerce sã$i controle+e viata.Rãspunderea îi apartine numai lui. El singur va !otãrî c)nd sã încete+e, si asta se va înt)mplac)nd va fi învãtat ceea ce avea de învãtat. El singur va tre"uie sã suporte consecintele alegeriisale.

Pericolul pentru acest copil este acela de a fi încon'urat de persoane care stau pe capul lui, spun)ndu$i cã nu este corect ce face si încerc)nd sã$l împiedice sãfacã acel lucru. Astfel nu vor reusi dec)t sã$l întãr)te si mai mult. / va face

pentru a se rã+"una, pentru a sfida autoritatea. Cea mai frumoasã dovadã dedragoste ar fi sã i se spunã4 5personal nu sunt de acord. &tiu cã e periculos sã tedrog!e+i. (ar, la urma urmei, e viata ta, rãspunderea ta? dacã pe tine asta teface fericit, eu nu pot sc!im"a nimic. Totusi, e important sã stii cã alegerea ta vaavea consecinte cãrora va tre"ui sã le faci fatã Te$ai g)ndit la ele26 T)nãrul îsiva respecta mult mai mult pãrintii dacã ei au aceastã atitudine. A lãsa pe altul

li"er în spatiul sãu vital înseamnã a$i respecta !otãr)rile, înseamnã a$i respecta

felul de a fi.

E important sã faci diferenta între 5a fi6 si 5a avea6. A iu"i înseamnã sã$i lasi pe ceilalti sã fieasa cum vor si nu sã le dai tot ceea ce vor sã ai"ã. (acã un copil se !otãrãste sã poarte pãrullung, sã se lase de învãtat, sã mãn)nce diferit, sã g)ndeascã diferit, e alegerea lui.

ucre+ de multã vreme cu notiunea de 5dragoste6 si vãd permanent miracoleînt)mpl)ndu$se în fiecare +i. E fantastic3 (e îndatã ce oamenii încep sã punã în

practicã, în viata lor, aceastã notiune, indiferent cã e vor"a de sot, copii, pãrinti,

prieteni, anga'ati sau sefi, re+ultatele sunt e*traordinare. (ragostea are putereade a produce sc!im"ãri "enefice pentru toti.

1J



#ã recomand sã$i învãtati pe copii notiunea de 5dragoste6 de c)nd sunt foartemici, încã de la nastere si c!iar din timpul celor nouã luni de sarcinã. %ama

poate sã$i spunã cã îl va respecta si cã el va decide singur asupra vietii sale.Acest copil va fi mult mai evoluat. (upã nastere, învãtati$l în continuare,de+vãluindu$i faptul cã tot ceea ce i se înt)mplã e numai datoritã lui.

/ persoanã face o alegere g)ndindu$se cã aceastã alegere este cea mai "unã pentru sine. (e aceea e important sã$i acceptãm deci+iile. (acã cineva apropiatîti spune4 5As dori sã fac cutare sau cutare lucru6 si deci+ia sa îti displace, nuîncerca sã$l faci sã se rã+g)ndeascã. %ai "ine spune$i4 5dacã tu cre+i cã asta teva face fericit, foarte "ine. Eu te iu"esc si nu vreau dec)t sã te stiu fericit. (ar esti constient de ceea ce vrei sã faci2 Te$ai g)ndit la consecinte2 (acã da,atunci e foarte "ine.6

5(acã acest lucru te face fericit, atunci fã$l.6 Poti sã$ti imagine+i ce efect are aceasta într$orelatie2 Îti amintesti sã ti se fi spus asa ceva c)nd erai t)nãr2 Ai dori sã ti se vor"eascã astfel2

Ce între"are3

(acã un copil le spune pãrintilor 8sau sotul sotiei, sau invers9 ceva cu totul lipsitde sens si fãrã a avea o intentie realã, o face numai pentru a$i manipula. E

rãspund. 5Ascultã, dacã asta vrei într$adevãr si cre+i cã te va face fericit, atuncidã$i drumul6. Asta îl va face sã reflecte+e si, foarte pro"a"il, va reveni c)tevaminute mai t)r+iu, spun)nd4 5&tii, m$am rã+g)ndit? nu e c!iar ceea ce vreau eusã fac.6 atã una din puterile dragostei.

E foarte important sã întelegi notiunea de spatiu vital. Anumite persoane depind de altii pentrua fi fericite. În acest ca+, tu esti cel ce tre"uie sã ai"ã gri'ã. Tre"uie sã te afirmi pentru a evita

pãtrunderea altora în spatiul tãu.

E*emplu4 vine cineva la tine si$ti spune 5As fi fericit sã vii cu mine la cinema înaceastã searã6. (estul de trist pentru persoana respectivã, dar tu ti$ai fãcut alte

planuri. (acã nu vrei sã mergi la cinema, n$o vei face. atã ce$ar fi "ine sã$irãspun+i4 5&cu+ã$mã, dar ai planificat ceva fãrã sã$mi spui dinainte si eu

programasem sã$mi petrec altfel seara.6 -u esti cu nimic rãspun+ãtor de fericireaaltcuiva. Totusi, dacã ideea te interesea+ã si ai c!ef sã mergi si, deci, sã$i faci

plãcere, atunci du$te, dar fãrã a astepta ceva în sc!im"3 %a'oritatea oamenilor

care fac ceva pentru a face plãcere altora se asteaptã sã primeascã ceva însc!im". (e aici se nasc de+amãgiri.

atã un e*emplu cu un sot care îi dã telefon sotiei4 5(raga mea, sunt în formãastã$searã? am lucrat foarte "ine toatã sãptãm)na si m$am !otãr)t sã te scot înoras. Pregãteste$te, vin acum sã te iau. Te duc la un restaurant select.6 &eara sescurge într$un mod foarte plãcut si el îi dã sotiei tot ce$i mai "un. (ar ea nicimãcar nu si$a pus pro"lema dacã asta era într$adevãr ceea ce voia sã facã. &$adus cu el pentru a$i face plãcere. a întoarcere, domnul se asteaptã sã facã

dragoste în sc!im"3 (ar ea n$are c!ef? si e dreptul ei. #e+i: sperantele duc mai

mereu la de+amãgiri.

1G



atã versiunea iu"ind cu inima4 5(raga mea, vreau sã$ti fac o plãcere? spune$mi,ce te$ar face fericitã26. Poate cã ea ar fi preferat sã petreacã o searã linistitã, detandrete si m)ng)ieri. &au, dacã el voia neapãrat sã sãr"ãtoreascã ceva era

"ine sã$i spunã4 5Am c!ef sã mã distre+ astã$searã? vrei sã vii cu mine26. Ea s$ar fi g)ndit si ar fi decis4 5(a, vreau sã$l însotesc6, iar el, pe de altã parte, nu s$ar fi

asteptat la nimic. #e+i, vor"ind cu mai multã claritate evitãm multe neîntelegeri.

(in aceastã cau+ã apar pro"leme în relatiile dintre soti sau dintre pãrinti si copii. -imic nu e clar. Comunicarea e egalã cu +ero. Totul nu e dec)t posesie simanipulare. Acceptã ideea cã nimeni din lumea asta nu e responsa"il defericirea altcuiva. C)nd cineva vrea sã$ti facã plãcere sau c)nd tu vrei sã faci

plãcere cuiva, g)ndeste$te cã asta e gla+ura de pe prã'iturã. Tre"uie sã$ti faci tusingur prã'itura si sã accepti cã, dacã cineva vrea sã împãrtãseascã "ucuria ta,asta repre+intã gla+ura. Prã'itura nu va fi niciodatã reusitã dacã le amesteci peam)ndouã la un loc.

&ã nu te astepti niciodatã ca altcineva sã te facã fericit.

&unt multe lucruri pe care ai vrea sã le sc!im"i la partenerul tãu de viatã2 Cel pe care l$ai ales8fiindcã tu l$ai ales39 are ceva sã te învete2 (acã îl pãrãsesti fãrã a$ ti fi desãv)rsit relatia cu el,sau dacã refu+i sã o faci, aceeasi situatie se va

repeta cu un altul. #a tre"ui, desigur, sã$ti împlinesti relatia cu altcineva si, defiecare datã, va fi tot mai greu.

Ar fi mult mai întelept din partea ta sã înveti sã iu"esti persoana respectivã asacum este si sã$i accepti felul de 5a fi6. (acã veti a'unge totusi la despãrtire pentrucã fiecare vrea sã meargã pe drumul lui, e "ine sã vã despãrtiti în armonie, cuconsimtãm)ntul am)ndurora si convinsi fiind cã asta e cea mai "unã solutie.C)nd un cuplu se destramã fiindcã cei doi nu se pot accepta sau suporta unul pealtul, despãrtirea nu va fi dec)t o fugã. #or tre"ui, la un moment dat, sã facã fatãdin nou acestei situatii. -u ne putem salva dintr$o situatie de viatã. At)ta vremec)t n$am învãtat sã iu"im, situatia se va repeta3

atã acum e*emplul unei persoane care crede cã dãruieste din dragoste, dar care demonstrea+ã de fapt, prin comportamentul sãu, cã dãruieste cu mintea siastfel îsi creea+ã anumite sperante. Este aniversarea cuiva drag. Ea um"lã din

maga+in în maga+in pentru a$i cumpãra ceva ce si$a dorit întotdeauna sã ai"ã.Cumpãrã, fiind !otãr)tã dinainte cã asta îi va face plãcere. Îi oferã cadoul si persoana nu reactionea+ã cum se astepta ea. Aceasta se simte de+amãgitã,frustratã, doar a c!eltuit at)tia "ani, a pierdut at)ta timp um"l)nd prinmaga+ine: Asta înseamnã a iu"i cu capul3

(acã vrei într$adevãr sã faci plãcere cuiva cu oca+ia aniversãrii sale, întrea"ã$lce$si doreste4 5As vrea sã$ti fac un cadou, spune$mi, ce ti$ar plãcea26. C!iar dacãnu ai prea multi "ani, ideea e cea care contea+ã. Îi ceri persoanei sã$ti deac)teva sugestii. Astfel nu vei avea parte nici de sperante, nici de de+amãgiri.

Poate cã persoana preferã sã nu primeascã nici un dar4 5-$am nevoie de nimic,simpla ta pre+entã o sã$mi fie de a'uns.6 -$ai dec)t sã$i respecti alegerea4

><



5Foarte "ine. -u vreau dec)t sã fii fericit8ã9. (acã nu vrei nici un cadou, n$am sã$ti fac nici unul.6 (acã în sufletul sãu si$ar fi dorit într$adevãr ceva, dar nu a stiutsã$si e*prime dorinta si si$a dat seama cã tu îi vei respecta cererea, va tre"ui sãînvete sã se e*prime c)nd se va mai ivi oca+ia.

(impotrivã, dacã vrei sã$i faci cuiva o surpri+ã cumpãr)ndu$i ceva, tre"uie sã$tidai seama cã, în primul r)nd, tie îti faci plãcere. A ta e plãcerea de a colinda prinmaga+ine, de a alege cadoul si de a$l împac!eta. Fii cinstit4 în primul r)nd tie îtifaci plãcere3 5Ti$am cumpãrat ceva si m$am g)ndit cã o sã$ti placã, dar nu sunta"solut sigur. /ricum, nu e asa de grav? dacã nu$ti place, putem sã mergem sã$lsc!im"ãm si sã luãm altceva. %i$a fãcut plãcere sã$ti fac o surpri+ã.6 &ituatiadevine foarte clarã? nu mai apar de nici o parte sperante si de+amãgiri.

C)nd cineva îti vor"este despre proiectele sale, înseamnã cã a fãcut o alegere si va trãi nistee*periente pun)ndu$le în aplicare. -$ai dec)t sã accepti situatia, mai ales dacã nu$ti cere

pãrerea. (acã ve+i cã insistã sã o cunoascã, dar tu ar+i de nerã"dare sã i$o spui, poti sã$l

între"i4 5#rei sã$ti spun ce cred eu despre asta26 dacã nu vrea, e mai "ine sã taci. a urmaurmei, este vor"a despre propria sa viatã.

E*istã situatii în care deci+ia altora te priveste si pe tine si asta se înt)mplã c)ndintrã în 'oc spatiul tãu vital. (acã esti pãrinte si "ãiatul tãu vrea sã$si invite

prietenii la ora > dimineata sã asculte mu+icã, asta îti afectea+ã spatiul vital. Ai dreptul sãspui4 5-u, îmi pare rãu, dar la ora asta eu dorm. Casa e a tuturor si tre"uie sã ne respectãmunii pe altii.6 /ricum, poate asculta mu+icã cu prietenii în a"senta ta.

(impotrivã, dacã el decide sã se întoarcã acasã t)r+iu pe c)nd tu ai prefera sãvinã mai devreme, îti faci pro"leme inutile pentru cã asta nu te priveste. E corpullui, e viata lui. (acã a doua a+i va fi o"osit, el singur va suporta consecintele.

Atunci c)nd vrei sã sc!im"i pe cineva sau sã$l diri'e+i, întrea"ã$te4 5(acã se vasc!im"a, cu ce afectea+ã asta viata mea2 Cu ce se va sc!im"a viata mea dacãfiul meu se culcã t)r+iu si m)ine va fi o"osit26 -u se va sc!im"a cu nimic. Adoua +i vei continua sã desfãsori aceleasi activitãti si, în plus, spatiul tãu vitalrãm)ne neatins.

(e ce sã ne complicãm viata fiindcã cineva se piaptãnã, se îm"racã altfel si nu

are aceeasi conceptia despre fericire ca noi2 -e ocupãm at)ta de tre"urilealtora, înc)t nu ne mai rãm)ne nici timp, nici energie pentru ale noastre.

Relatiile tale cu ceilalti vor deveni mult mai usor de controlat c)nd vei învãta sãiu"esti. -u e suficient sã$i accepti pe ceilalti, tre"uie sã te accepti si pe tine asacum esti si sã te sc!im"i numai dacã asta îti face "ine. (acã ve+i cã unele lucrurite costã prea mult si nu poti sã le plãtesti pretul, încearcã sã$ti sc!im"i felul de afi. Ai de trãit niste e*periente, ca fiecare dintre noi. Consecintele re+ultã dinoptiunile si !otãr)rile tale. (epinde numai de tine sã vrei sã înveti.

mportant este sã te iu"esti pe tine si sã$i iu"esti pe ceilalti? sã te respecti

si sã$i respecti pe altii. -u$i lãsa pe ceilalti sã te facã sã te simti vinovat 8vomdiscuta mai în detaliu despre vinã într$un din capitolele urmãtoare9.

>1



(e vreme ce culegi ceea ce semeni, de ce sã nu semeni dragoste pentru aculege ce$ti doresti2 #ei replica spun)nd cã un e drept ca tu sã fii cel ce faceacest efort. Pro"a"il cre+i cã dacã ceilalti ar deveni mai "inevoitori, mai rã"dãtorisi mai agrea"ili fatã de tine, ti$ar fi mult mai usor sã$ti sc!im"i atitudinea. Astaînseamnã cã, dacã ceilalti decid sã semene morcovi, tu îi vei m)nca3 (ar ce vei

culege dacã n$ai semãnat nimic2 (acã vrei morcovi, tre"uie sã$i semeni3 Esingurul mod de a avea recolta asiguratã. (eci, dacã vrei sã primesti dragoste,tre"uie sã o semeni pentru a te putea "ucura de ea.

(ragostea are o mare putere de vindecare. (ragostea vi"rea+ã. C)nd esti plinde dragoste, aceste vi"ratii emanã din tine si oamenii se simt "ine în pre+enta ta.(in acel moment încep sã se poarte altfel cu tine. #ei avea impresia cã toatãlumea se sc!im"ã în 'urul tãu, dar aceasta e numai re+ultatul vi"ratiilor tale.

-u mai dori sã$i sc!im"i pe ceilalti si nici pe tine? pe scurt, asta înseamnã a dadrumul la str)nsoare. #ei vedea cu oc!ii tãi cã dragostea face miracole.

Pe mãsurã ce îti manifesti dragostea si o"tii victorii, îti va fi tot mai usor. -u uita cã atuncic)nd 'udeci si critici pe cineva, aceasta su"întelege 5tu esti (umne+eu si celãlalt nu6. Fiecareom, c!iar si cel mai mare criminal, s$a nãscut pentru a iu"i si pentru a fi iu"it.

În viatã nu e*istã oameni rãi? e*istã numai oameni care suferã.

Accept)nd propria suferintã si suferinta altora, e mult mai usor sã acceptãmlucrurile care ni se par rele si violente. #ã+)nd suferinta la un criminal, îl veiaccepta mult mai usor, c!iar dacã nu esti de acord cu comportamentul lui.Acceptã faptul cã si el va culege ce a semãnat. C)nd va fi suferit îndea'uns, seva transforma si va descoperi cã e propriul stãp)n al vietii sale.

C)nd îsi va da seama singur c)t îl costã sã fie asa cum este, va decide sã sesc!im"e.

Învãt)nd sã iu"esti pe ceilalti si pe tine însuti vei 5recolta6 tot mai multãdragoste. Este ca si cum ai învãta sã danse+i. Cu c)t îti impui mai multãdisciplinã, cu c)t participi mai mult, cu at)t sansele de reusitã vor fi în favoareata.

E*ercitiul din acest capitol este de a gãsi o situatie în care tre"uie sã$ti puiurmãtoarea între"are4 5Ce anume mã face fericit26. Fã$ti plãcere, fã ceea ce$tiaduce într$adevãr "ucurie. 7ãseste apoi o situatie similarã care implicã pealtcineva. Întrea"ã$l4 5Ce anume te face fericit26. (acã persoana vor"este de lanivelul lui 5a fi6, foarte "ine. (acã însã îsi doreste ceva ce$l implicã pe 5a avea6, e

prefera"il sã specifici pretul pe care poti sã$l plãtesti si timpul pe care poti sã$lconsacri. (eci, în re+umat, o situatie ce te implicã pe tine si o situatie ce implicã

pe altcineva.

atã afirmatia pe care tre"uie s$o repeti4

>>



RE&PECT & ACCEPT (/R-TEE & PÃRERE CE/RAT, CKAR (ACÃ -0 &0-T (E AC/R( C0 EE & CKAR (ACÃ -0 E Î-TEE7. Î-C/-&EC-TÃ, PR%E&C (- CE Î- CE %A %0TÃ (RA7/&TE.

CAPT/0 ;

CA0A & EFECT

egea cau+ei si efectului este aceeasi cu legea 5actiunereactiune6, care spune45Culegi ceea ce ai semanat6. &e mai numeste si 5"umerang6 pentru ca tot ce5lanse+i6 revine la tine. Este o lege importanta si tre"uie sa tii seama de ea înorice împre'urare. Ea te va a'uta sa devii stap)n pe destinul tau.

Întotdeauna, în mod inevita"il, cau+a antrenea+a dupa sine efectul. Este o legeimua"ila pe care o regasim pe toate planurile fi+ic, psi!ic, mintal, cosmic sispiritual.

A nu crede în ea e la fel de lipsit de sens ca a nega legea gravitatiei si a te

arunca de pe o cladire de < de eta'e, sau a "ea un pa!ar cu otrava cre+)nd canu te vei otravi pentru ca lic!idul din pa!ar pare inofensiv.

egea 5cau+aefect6 este ireversi"ila. E firesc sa cre+i ca, daca semeni morcovi,vei culege morcovi si nu cartofi. Acelasi fenomen se produce si în viata ta. Culegiceea ce semeni. Toate urmarile de aici ti se trag. Tot ceea ce culegi a fostsemanat de g)ndurile tale constiente si inconstiente.

Ti$as putea cita mii de e*emple în acest sens. În pre+ent, ai putea trai într$o casaîn valoare de o 'umatate de milion de dolari2 -u. -u e pentru tine, e numai

pentru cei "ogati2 E*act. Este suficient pentru a culege ceea ce g)ndesti. (arcum se face ca sunt at)tia care traiesc în castele2 E*ista mii de milionari. (e ce

ei si nu tu2 Pur si simplu pentru ca ei cred în asta.

Te tentea+a sa pleci într$o calatorie pentru un an2 A, nu3 Asta nu se face3 -u ai

timp, nici "ani3 Atunci, asta vei culege. Ram)i acolo unde esti.Cre+i ca ai o "oala ereditara2 (a2 A!, da, îmi dau seama. -u ai de ales. Aidia"et, ca tot restul familiei. -u vei recolta niciodata altceva pentru ca ai acceptatîn mod inconstient ideea ca aceasta "oala e ereditara. &tii ca e dovedit faptul cae*ista foarte putine "oli ereditare2 &ingura pe care eu o recunosc într$adevareste modul de a g)ndi transmis din generatie în generatie:

5-u pot. -u sunt în stare6? iata cel mai "un mi'loc de a trece pe l)nga succes3egea cau+a$efect actionea+a la fel asupra tuturor. Fie ca esti sarac, "ogat,

papa, cersetor, "ar"at, femeie, copil, aceasta lege e*ista pentru fiecare dintrenoi. &i, de fiecare data c)nd i te împotrivesti, tu esti cel care suportaconsecintele.

A fi capa"il sa cunosti efectul pe care$l provoaca o cau+a este o dovada demare întelepciune.

(aca$ti petreci viata lenevind si astept)nd sa$ti pice totul din cer, n$ai sa culeginiciodata aceleasi lucruri ca cel care inventea+a si munceste continuu. &untat)tia oameni preocupati sa$i invidie+e pe altii, sa contemple succesul pe care$l

>@



au, resemn)ndu$se cu g)ndul ca ei nu vor avea niciodata aceasta sansa. Ei vor

culege ce au semanat, mai precis, nimic.(aca nu culegi destula dragoste în viata ta, cine a uitat s$o semene2 (aca nu te

"ucuri de toata afectiunea pe care o doresti, cine a uitat s$o semene2 A$tidemonstra afectiunea prin gesturi nu va determina în mod automat o recolta

"ogata de dragoste. Totul depinde de felul în care o faci. Aici este vor"a deadevarata afectiune, adevarata dragoste, cea pe care o daruiesti din inima, faraa astepta nimic în sc!im". -u poti culege ceva din inima altora daca iu"esti cucapul.

(aca vrei sa sc!im"i efectele si reactiile din viata ta, tot ce ai de facut e sasc!im"i cau+a. /"serva ceea ce culegi si adu$ti aminte ce ai semanat. nevita"il,vei gasi cau+a.

Poti verifica legea cau+a$efect prin teste simple4 daca te apropii prea mult de foc,

o sa te ar+i? daca tii în m)na un cu" de g!eata, îti îng!eata degetele. Poate este prea simplu3 (ar aceasta lege importanta nu e cu nimic mai complicata./rice ai face, reactiunea e la fel ca actiunea, tot asa cum efectul e totuna cucau+a si ceea ce recolte+i e totuna cu ce ai semanat. /mul îsi complica deseoriviata în fata simplitatii. &e îndoieste, îsi face gri'i si se simte derutat pentru a seregasi, în final, tot în punctul de plecare. &i, pe tot parcursul acestui drum, s$aconfruntat cu o multime de lucruri neplacute pe care le$ar fi putut evita daca ar ficautat de la început în el însusi. Raspunsul este întotdeauna acolo.

(aca anumite situatii se repeta în mod regulat, fara sa poti întelege ce seînt)mpla, accepta ideea ca aceasta recolta a fost semanata de tine, pro"a"il

c!iar din frageda copilarie. Ai decis înca de atunci sa te ascun+i în tine însuti, iarasta+i continui sa culegi aceleasi re+ultate. Aceasta recolta se poate manifesta printr$o sanatate fragila, diferite "oli, violenta etc. Tu nu$ti aduci aminte de acestedeci+ii pentru ca ele sunt practic întotdeauna luate în mod inconstient.

Totusi, nu e nevoie sa te întorci at)t de mult în timp pentru a încerca sa întelegi. -ici macar nu e nevoie sa încerci sa întelegi. Poti uita trecutul si sa începi dea+i o viata noua. (aca vrei, poti sc!im"a efectul din viata ta sc!im")nd cau+ac!iar din aceasta clipa. (eci+ia îti apartine. (aca te !otarasti ca de acum înaintevrei sa culegi dragoste, poti începe sa semeni c)nd si unde vrei. -u te mai

preocupa de trecut si de cau+ele care s$au pus în miscare. -u mai cauta sa aflicare situatie a produs cutare sau cutare efect. / iei de la început. 0ita trecutul?

acestea nu sunt dec)t e*periente pe care le$ai trait.

&eamana ceea ce doresti sa culegi. (aca vrei sa traiesti în "ogatie, începe sa teg)ndesti la "ogatie. Pretinde ca esti "ogat si ca ai toti "anii de care ai nevoie.Ce vei face acum2 #ei merge sa man)nci într$un mic restaurant amar)t sau vei

prefera unul de prima clasa2 (aca îl alegi pe acesta din urma, asta tre"uie safaci3 / sa$mi spui ca n$ai destui "ani si ca, daca vei merge la restaurant, n$o samai ai cu ce plati c!iria. Acum ve+i cau+a pe care ai pus$o în miscare prin acestecuvinte2 Ai spus ca vei avea "ani sa$ti platesti c!iria si c!iar asta ti se vaînt)mpla. Tre"uie sa te 5programe+i6 încontinuu afirm)nd4 5&unt "ogat? îmi merg

>B



toate din plin? nu stiu de unde va veni aceasta "ogatie, dar e toata numai pentru

mine.6 -u e nevoie sa mergi p)na la e*treme. Începe cu mici reali+ari, stiind precis cevrei sa culegi. Fii gata sa treci la actiune.

E foarte important sa treci la actiune pentru a o"tine reactiunea dorita. (acaram)i acasa si pastre+i totul în mintea ta, re+ultatele vor veni foarte greu. Tre"uiesa pui energie în ceea ce faci, tre"uie sa te misti.

(aca îti doresti o gardero"a noua, arunca !ainele pe care nu le mai vrei, prete*t)nd ca faci loc în dulap pentru ceea ce vei cumpara. Începe, treptat, sacauti lucrurile pe care le doresti într$adevar.

Fara îndoiala, te g)ndesti4 5Ar fi prea frumos sa fie adevarat? e aproape imposi"ilsa mi se înt)mple asta6. #e+i care e cau+a pusa în miscare2 Fii constient detoate g)ndurile tale. Ce g)ndesti citind aceste g)nduri2 Cre+i în ceea ce spun2Esti gata sa traiesti în acest fel sau mai ai înca îndoieli2 (aca te îndoiesti, nu veio"tine niciodata ceea ce vrei.

(aca vrei sa ai mai multi prieteni, sa fii în mi'locul oamenilor si sa ai o viataactiva, începe prin a întreprinde ceva în acest sens. 7aseste$ti prieteni? aproprietioamenii, vor"este cu trecatorii de pe strada, oriunde te$ai afla. Fa asta în

fiecare +i. Astfel vei pune o noua cau+a în miscare.

(eci, începi prin a vi+uali+a ceea ce vrei? apoi treci la actiune, încredintat ca veio"tine ceea ce vrei. Recolta nu e mereu instantanee? de aceea, perseverenta eun atri"ut indispensa"il al fiintei umane.

egea cau+a$efect e*ista pentru fiecare om. Ea te face sa culegi ceea ce aisemanat. Atunci, de ce sa cauti sa te ra+"uni sau sa pedepsesti pe cineva2 -esuparam, nu ne mai vor"im? ne îm"ufnam, ne simtim 'igniti, ne înfuriem, nespunem prostii? vrem sa$l sc!im"am pe celalalt, sa$i aratam ca ... etc. Asta

înseamna4 5Eu sunt (umne+eu si tu nu esti? o sa$ti arat cum sa fii36 (aca tu esti(umne+eu, celalalt este de asemenea (umne+eu. (aca ti s$a facut onedreptate, nu tu esti în masura sa pedepsesti. /mul nu are dreptul sa faca asta.

egea cau+a$efect se va ocupa de cealalta persoana potrivit intentiilor pecare le are fata de tine. Îl va face sa culeaga ce a semanat. (e aceea, eimportant sa ne ocupam numai de tre"urile noastre si sa învatam sa$i acceptam

pe oameni asa cum sunt.

E*ercitiul din acest capitol consta în a face o lista cu lucruri pe care sa le o"tii m)ine, saptam)na viitoare sau c!iar anul urmator. 7)ndeste$te ca poti avea totce$ti doresti. -u e nici o limita pentru ca tot ce e*ista pe Pam)nt a fost creat

>;



pentru fiecare dintre noi. (eci, scrie ce vrei sa culegi si treci la actiune înca de peacum.

În urmatoarele trei +ile, încearca sa devii mai constient de atitudinile tale negativecare te pot împiedica sa o"tii ceea ce vrei. Transforma$le în g)nduri po+itive.ata afirmatia pe care tre"uie sa o rostesti c)t mai des posi"il4

Î-CEPL-( (E AC0%, &E%A- & C0E7 C0 7L-(0RE, C0#-TEE &ACT0-E %EE -0%A CEEA CE$% E&TE E-EFC.

CAPT/0 TAEREA E7AT0R/R ERTAREA

Este vor"a despre legaturile invi+i"ile formate de$a lungul timpului, de lanastere p)na în pre+ent. Acestea au aparut ca urmare a reactiilor tale fata de oautoritate oarecare4 tata, mama, frate sau sora mai mare, "unic, "unica, unc!i,matusa, supraveg!etoare, vecin, profesor. /rice aspect al felului de a fi alacestor persoane pe care ai refu+at sa$l accepti a dat nastere unei legaturiinvi+i"ile cu fiecare dintre ei. (upa parerea ta, cine a fost pre+ent în viata ta, dela < la I ani, comport)ndu$se ca un parinte si e*ercit)nd o influenta asupra ta2

(e c)nd se naste p)na la v)rsta de I ani, copilul are un instinct animal. El nug)ndeste. Accepta lucrurile asa cum le vede, e*act cum fac si animalele. Totusi,

desi instinctul primea+a, starea sa constienta îi permite sa ia deci+ii.

Prima deci+ie din viata ta a fost alegerea parintilor. Aleg)ndu$i, ai acceptat sa$iiu"esti asa cum sunt. (ar, dupa nastere, ai fi vrut sa sc!im"i anumite trasaturiale caracterului lor pentru ca ceva din felul lor de a fi te deran'a. Fiecare atitudineneacceptata a dat nastere unei legaturi. Ea a ramas mereu pre+enta si tu aisimtit$o ca pe o iritare interioara. Rolul ei este acela de a$ti atrage atentia cae*ista în tine ceva e*act la fel cu ceea ce nu$ti place la parintii tai.

/rice atitudine neacceptata continua sa se repete. &a$ti dau c)teva e*emple4

tatal tau era o persoana înc!isa în sine. -u$si e*prima niciodata sentimentele, seretragea într$un colt si prefera sa nu vor"easca cu nimeni. Conversatiile cu el aufost aproape ine*istente? n$a stiut niciodata sa$ti spuna ca te iu"este.

-eaccept)nd aceasta atitudine, ai lasat sa apara în tine frustrarea. Priveste$te petine în pre+ent. Te de+valui cu usurinta altora2 &pui e*act ceea ce g)ndesti c)ndvor"esti cu oamenii2 &au spui mai cur)nd ceea ce vor ei sa auda2 #e+i, aidevenit e*act ca tatal tau3

%ama ta avea o"iceiul sa se amestece în tre"urile tale2 Îti limita spatiul personal2 Te prote'a si$ti spunea ce sa faci2 (upa tine, asta era prea mult, erainaccepta"il: Priveste ce faci tu acum. Acelasi lucru3 (aca ai vreo îndoiala ca tecomporti asa, întrea"a$i pe cei apropiati ce parere au. Îti vor raspunde ca esticopia fidela a mamei tale:

>



(aca ai refu+at sa accepti autoritatea tatalui tau, acum ti$ai însusit$o. Poate o

e*primi altfel, dar e acelasi lucru. -$ai acceptat supunerea unuia dintre parinti2 /"serva cum te comporti în viata.Faci ceva din proprie initiativa sau fiindca esti o"ligat2

%ama ta era o maniaca cu curatenia2 Te deran'ea+a si pe tine de+ordinea sau

murdaria2 E acelasi lucru.Poate ca în urma acestei enumerari vei gasi ceva ce nu acceptai în atitudineamamei tale, dar pe care nu$l regasesti în comportamentul tau actual. C!iar asa

este, te vei gra"i sa$mi spui. Am sa$ti raspund ca te straduiesti at)t de mult sa te porti altfel ca sa nu$i semeni, înc)t te a"tii sa fii tu însuti. -u reusesti dec)t sa teopui la ceea ce tu nu aiacceptat. În acest ca+, legatura va fi mult mai greu derupt.

(aca te comporti astfel, actione+i împotriva legii fundamentale a dragostei. C)tavreme vei cauta, constient sau nu, sa fii altcineva dec)t esti numai pentru a nusemana cu cei care te$au influentat, nu vei cunoaste niciodata pacea interioara.Telurile tale nu vor fi dec)t un talmes$"almes de proiecte confu+e si pre+enta ta

pe pam)nt se va re+uma la o simpla ratacire în van.

&ituatiile cel mai greu de acceptat sunt cele ce implica violenta. (aca n$aiacceptat sa fii "atut, g)ndind ca ti s$a facut o nedreptate sau ca ai fost tratat cuviolenta, tre"uie, cu orice pret, sa rupi aceasta legatura înainte sa te umpli devenin. Poate n$ai simtit niciodata nevoia sa te e*primi într$un mod violent, dar înstrafundul tau e foarte pro"a"il sa e*iste ceva gata sa e*plode+e de îndata ce sarivi oca+ia. Într$o +i, acest lucru te va face sa actione+i într$un mod pe care$l veiregreta. Poate ca încerci sa tii totul în tine? atunci lupta interioara se va prelungila nesf)rsit si va face din tine o victima. &ingura sansa de a o învinge este sarupi aceasta legatura.

/"serva ca tot ce n$ai acceptat se repeta în viata ta. Înt)lnesti oameni 8sef,

sotsotie, copil, prieten9 care te deran'ea+a prin felul lor de a fi. &ituatia se varepeta p)na c)nd vei întelege ca e*ista o legatura care tre"uie taiata. Amintesteticu acest prile' ca tot ce ti se înt)mpla are ca scop sa te învete ceva.

Tre"uie sa iu"esti în ciuda indiferentei, a violentei, a respingerii, asupraproiectiei. (aca în tinerete te$ai simtit dat la o parte, ai simtit ca oamenii se

pot lipsi de tine, ca nu esti acceptat, ca nu esti iu"it, vei trai acest sentiment derespingere toata viata. Te vei simti în mod constant respins de oamenii din 'urultau. (e aceea e necesar ruperea legaturilor. Aceasta îti va permite sa evolue+i.

(aca a+i esti parinte, ce atitudine ai fata de copiii tai2 Îi certi, îi pedepsesti, lespui lucruri socante2 Faci asta din dragoste, nu2 Tu îi iu"esti, dar ei tre"uie saînteleaga unele lucruri. (e multe ori vedem parinti pier+)ndu$si ra"darea. Asta,

pur si simplu fiindca nu se poarta cum ar tre"ui. Ei nu iu"esc cu inima? tot asa

>I



sentimentele tale fata de aceste persoane, nu cre+i ca, eli"er)ndu$te, îi vei permite inimii tale sa creasca si mai mult2

Pentru a rupe legaturile, nu tre"uie sa$i întelegi pe parinti? asta înseamna samuncesti cu capul. Este suficient sa traiesti sentimentul de dragoste pe care îlaveau ei pentru tine. Acest sentiment se gaseste nu în capul, ci în inima ta. asaratiunea de$o parte si asculta$ti inima.

Tre"uie sa încerci sa depasesti urmatorul gen de rationament4 5E adevarat, n$auavut o viata usoara. Era o familie mare. Erau saraci. %ama a trecut prin

momente grele.6 -e place at)t de mult sa ne folosim mintea, înc)t uitam caavem si o inima. C)nd vei accepta ca parintii te$au iu"it cu adevarat 8c!iar dacan$au facut$o dec)t cu capul9, vei simti o mare dragoste pentru ei.

Poate esti legat în felul aratat mai sus si de profesorii pe care i$ai avut în primii

ani de scoala. Poate ai devenit ca unul dintre ei2 7)ndeste$te, ai fost mereu înconflict cu aceste persoane si at)t de preocupat ca nu cumva sa le semeni, înc)tai uitat sa fii tu însuti. Fiinta e*traordinara care se afla în tine este acolo, striga

pentru a fi descoperita. -u au+i c!emarea sufletului tau2 Esti singurul care$o poate eli"era de lanturile sale, de singuratatea sa. &imte nevoia sa evolue+e, sarespire, sa ai"a spatiul sau.

Faptul ca devii asemanator altcuiva în felul sau de a fi se poate e*plica si altfel4în mod inconstient, l$ai lasat sa te domine prin atitudinea sa. (aca n$ai acceptatautoritatea, înseamnaca ai fost dominat. În tine s$a nascut un resentiment fatade atitudinea autoritara si, fara sa$ti dai seama, ai decis ca pentru a supravietui sia$i depasi pe altii tre"uie sa te comporti în acelasi mod. Ai devenit pri+onierul

acestei !otar)ri.

(aca$ti pastre+i resentimentele fata de parinti sau fata de alti oameni, înseamnaca esti dominat de orgoliu. Fara îndoiala, cre+i ca totul e nedrept si lipsit de sens.(ar, pretul pe care$l ai de platit e foarte mare? fiindca de fapt continui sa provociaceleasi situatii. Asta te costa foarte mult în ceea ce priveste relatiile tale,dragostea pe care o primesti, fericirea, sanatatea: Corpul si supraconstiinta taîti vor trimite neîncetat semnale pentru ca actionea+a împotriva legii dragostei.Atunci nu mai ai cum sa te salve+i.

&ingura solutie este ERTAREA. În primul r)nd, cere$ti tie iertare ca ai 'udecat persoana în cau+a. Apoi, iarta$i persoanei ceea ce$i reprosai? nu ti$ai dat seama

c)t de mult te iu"ea. C)nd cre+i ca ai iertat cu adevarat în inima ta, poti sa teduci la persoana respectiva si sa$i spui. Povesteste$i prin ce$ai trecut 8fara a intraneaparat în amanunte94 5arta$ma ca nu mi$am dat seama c)t ma iu"eai. %i se

parea ca esti mult prea: 6 8mentionea+a ceea ce nu$ti placea la elea9.

(aca persoana respectiva nu mai traieste, retrage$te într$un loc linistit si asea+ateca sa te rela*e+i. Rela*ea+a$ti toata partile corpului. C)nd te simti într$adevardestins, imaginea+a$ti ca esti într$o camera împreuna cu el sau ea. #or"este$i,spune$i ce simti si cere$i iertare. C!iar daca nu$l poti percepe fi+ic, sufletul saueste mereu acolo.

/rice resentiment fata de cineva te face pri+onier si te leaga de celalalt, asa cum

>G



si celalalt va fi legat de tine în acelasi mod. Aceasta legatura cere energie dintr$oparte si din cealalta.Eli"er)ndu$te, îl vei eli"era si pe celalalt. Îi dai energie si maimult spatiu pentru propria evolutie siacelasi lucru e vala"il si pentru tine. Îl a'utisa$si urme+e drumul, c!iar daca el nu mai traieste.

(aca te g)ndesti la el cre+)nd ca îi va fi mila de tine, tai legatura numai pe 'umatate? daca speri sa$l au+i spun)nd 5ietul de tine, nu mi$am dat seama ca teamfacut sa suferi at)t de mult6, nu esti sincer cu inima ta. #rei ca celalalt sa$si

asume responsa"ilitatea sentimentelor tale, c)nd, de fapt, tu esti cel care

!otaraste ca celalalt nu te iu"este.E*aminea+a ceea ce traiesti, ceea ce simti c)nd vor"esti cu persoana în cau+a.Te e*primi pentru a învata sa$l iu"esti sau pentru a fi înteles2 A te e*primaînseamna a manifesta ceea ce simti, ceea ce vine din tine. -$are nici oimportanta daca celalalt întelege sau nu, daca este sau nu de acord cu tine. /

faci pentru tine, pentru a te eli"era, nu pentru celalalt, c)nd e+iti din teama de anu rani, de a nu te face de r)s, de a nu fi înteles, acesta e un semn ca estistap)nit de orgoliu. &i iata, tot tu esti cel ce se pedepseste. #rei sa te eli"ere+isau nu2

(aca esti copilul cel mai mare din familie, ai pro"a"il mai multe legaturi cu parintiitai dec)t ceilalti copii. Primul copil are întotdeauna cel mai putin spatiu vital

pentru ca parintii îl doresc perfect. &unt, deci, mai e*igenti fata de el. (aca unuldintre parinti si$ar fi dorit mai cur)nd un "aiat dec)t o fata sau invers, acesta esteun indiciu ca elea nu s$a reali+at ca "ar"atfemeie4 atunci te vei simti respins,dar nu pentru ca el sau ea nu te iu"este, ci pentru ca lui sau ei nu$i place propriulmod de viata.

Fa$ti cura'. /"serva fiecare situatie si, treptat, vei a'unge sa rupi toate legaturile./ legatura des înt)lnita este acea privitoare la atitudinea fata de "ani. Poate ca

pentru parintii nostri "anii aveau o prea mare importanta. Era necesar sa$i5c!iverniseasca6. Fericirea lor depindea numai de "unurile lor materiale. aniierau sinonimi cu siguranta. Pentru a$ti asigura fericirea si tu tre"uia sa fiieconom. Ei voiau sa ai "ani pentru ca te doreau fericit. Aceasta era notiunea lor

de dragoste. (aca ai tendinta sa pui toti "anii deoparte sau, dimpotriva, sac!eltuiesti tot, pro"a"il e o reactie fata de atitudinea pe care au avut$o parintii tai.#e+i, oricare ar fi situatia, întotdeauna e*ista un mi'loc de a vedea ca, de fapt,

parintii te iu"eau. Potrivit legilor fundamentale ale naturii, este imposi"il ca parintii sa nu$i iu"easca pe copii, dupa cum e imposi"il ca acestia din urma sanu$i iu"easca pe parintii lor. Aceasta dragoste le este foarte pretioasa. Parintiisunt prima alegere a sufletului tau, înainte de a veni pe lume. &ufletul tau stiade'a ce vei învata de la ei. C)nd vei reusi sa rupi toate legaturile, c)nd vei învatasa$ti iu"esti parintii si sa$i respecti, sa te ierti si sa$i ierti pe ei, va fi minunat. Tevei simti eli"erat, de parca vei fi pierdut o greutate mare pe care erai o"ligat s$oduci în spate. Te vei simti usor ca o pasare gata sa$si ia +"orul catre cer.

(aca sentimentele tale s$au transformat de'a în ura, tre"uie sa ve+i foarte urgentce e de facut. 0ra e tot ce poate fi mai distractiv pentru om. 0ra îti da tot at)taenergie c)t si dragostea, dar, în loc sa vindece, ea distruge. Trairea uriideclansea+a "oli foarte violente. 0ra îsi distruge stap)nul. &$a demonstratstiintific ca, administr)nd suflul unui om cuprins de ura în corpul unui soarece,

@<



moartea din urma este instantanee. Fiecare g)nd încarcat de ura e ca oîng!ititura de otrava. egatura provocata de ura e foarte re+istenta, asa caeforturile tale tre"uie sa fie mari si sustinute.

Înainte de a trece la capitolul urmator, ia o foaie de !)rtie si scrie tot ce te$anemultumit, de la nastere p)na la I ani, la parintii tai sau la orice alta persoanacare au e*ercitat vreo influenta asupra ta. a în considerare una din acesteatitudini, care repre+inta fiecare o legatura de taiat, si urmea+a întregul procedeudescris4 asumarea responsa"ilitatii, citirea dragostei în gesturi, e*primareag)ndurilor fata de persoana respectiva.

(aca ai prea putine amintiri p)na la v)rsta de I ani, fa o lista cu cei ce s$auocupat de educatia ta p)na la aceasta v)rsta si o"serva ce te$a nemultumit la eiîn perioada adolescentei? vei regasi aceleasi lucruri care te$au nemultumit înaintede a avea I ani.

E foarte important sa faci acest e*ercitiu înainte de a trece mai departe, nu pentru mine, ci pentru tine.ata afirmatia pe care tre"uie s$o repeti c)t mai des posi"il4

Î ERT PE T/T CE PE CARE $A% D0(ECAT & %A EERE (E T/ATEE7AT0RE CARE %A Î%PE(CA &A TRAE&C Î- AR%/-E. 0E&C (-CE Î- CE %A %0T C0 -%A %EA.

(aca e*ista o persoana pe care, în mod special, ti$e foarte greu s$o privesti cudragoste, iata afirmatia care te va a'uta sa$ti desc!i+i inima.

Î ERT Î-TR0 T/T0 PE :::::::::: C0 PR#RE A ::::..:::. 8pro"lema în cau+a9 & -0$ (/RE&C (ECLT -EE.

Î- C/-&ECTA, %A ERT & PE %-E PE-TR0 ACEEA& ATT0(-E 8pentruca am devenit ceea ce am g)ndit.9

@1



CAPT/0 ICRE(-TA R07AC0-E

Ce este credinta2 %ulti confunda credinta cu convingerea. A fi convins de cevaînseamna a socoti acel ceva adevarat. (aca tu cre+i ca stii adevarul, traiesteacest adevar, daca$ti este "enefic, si împartaseste$l si celorlalti. Cei care îlaccepta îl vor adopta, cei care îl refu+a n$au dec)t sa$l ignore. Adevarul siconvingerile se sc!im"a continuu. Fiecare are propriile sale adevaruri siconvingeri.

Credinta este ceva mult mai profund. &cripturile o definesc ca fiind 5asigurarealucrurilor pe care le speram si evidenta celor pe care nu le vedem6. C)nd motivatde credinta, ai certitudinea ca vei o"tine ceea ce doresti. Prin asta se deose"estecredinta de convingere.

isus a venit pe pam)nt pentru a$i învata pe oameni (ragostea si Credinta.E

vremea sa punem în practica învataturile sale. Au trecut aproape ><<< de ani p)na ce oamenii au început sa le înteleaga si sa creada în puterea lor. A aveacredinta înseamna a crede statornic în pre+enta lui (umne+eu în tine. Amfost învatati sa ne rugam spun)nd4 5(umne+eul meu a'uta$ma6. Prin aceastaformulare, ne adresam (umne+eului care e*ista în noi. (aca ne$am g)ndi la(umne+eu ca la o entitate îndepartata care tre"uie sa se ocupe de toata aceastalume, ar fi greu sa credem ca rugaciunile noastre vor fi ascultate. C)nd recunostie*istenta propriului tau (umne+eu interior, a lui (umne+eu$Tatal care este îninima ta si în inimile tuturor celor care te încon'oara, c)nd te simti ca omanifestare vie a lui (umne+eu si cre+i în aceasta mare putere din tine, atunci

poti face tot ceea ce vrei. Aceasta este credinta.

ata o poveste care$mi place mult si care descrie foarte "ine ce repre+intacredinta. Într$un mic sat era oseceta cumplita si fermierii erau tare îngri'orati desoarta recoltelor lor. (upa slu'"a de duminica, s$au dus sa ceara sfatul preotului.5Tre"uie sa facem ceva3 -$a mai plouat de mai "ine de o luna. / sa se usuce totce$i pe c)mp. Ce putem face26 Preotul le$a raspuns4 5-u tre"uie dec)t sa varugati cu credinta. -u uitati ca o rugaciune fara credinta nu este cu adevarat orugaciune.6 Fermierii s$au adunat de >$@ ori pe +i pentru a se ruga si a cere savina ploaia. (uminica urmatoare s$au dus iar sa vor"easca cu preotul4 5-$amers. -e$am adunat în fiecare +i si ne$am rugat, dar ploaia n$a venit.6 Preotul i$aîntre"at4 5(ar v$ati rugat cu credinta, asa cum v$am spus26 Toti au raspunsafirmativ. Atunci preotul adauga4 5Eu stiu cu nu va$ti rugat într$adevar cucredinta, pentru ca nici unul din voi nu si$a adus um"rela a+i dimineata.6 Aceasta

poveste ilustrea+a foarte "ine ce înseamna a te ruga cu credinta si a actiona înspiritul credintei.

C)nd ai credinta, esti convins ca vei o"tine ceea ce doresti. (e multe ori facemacte de credinta fara sa ne dam seama. Faci un act de credinta c)nd apesi pe

@>



comutator pentru a aprinde lumina. &tii, fara nici o um"ra de îndoiala, ca lumina

va t)sni.C)nd îti coman+i o noua masina, alegi modelul, culoarea, accesoriile si semne+icontractul cu concesionarul. Acesta îti spune4 5-$aveti nici o gri'a, în saptam)nimasina dvs. va fi aici. #a voi da de veste de îndata ce o primim.6 ata un alt actde credinta. În cele saptam)ni ce urmea+a, ai certitudinea ca masina îti va filivrata e*act asa cum ai cerut. În aceasta

perioada, esti tentat sa remarciautomo"ilele identice cu al tau si sa$ti spui4 5%asina asta e la fel ca a mea.6 (e'a

poti sa te imagine+i la volan. (upa ce trece timpul convenit, concesionarul tesuna si te anunta ca poti sa vii sa$ti ridici masina. Ai facut un act de credinta, nu$iasa2

Poti face sa se înt)mple tot ce vrei în acelasi fel4 ceri o singura data, stiind care+ultatul este de'a acolo. c)nd ceri acelasi lucru de mai multe ori, de'a teîndoiesti ca$l vei o"tine. Tre"uie sa ai ra"dare si sa le acor+i dorintelor tale timpul

necesar pentru a se manifesta.(aca formule+i o afirmatie generala fara a pune energie în asta, te rogi. (aca, în

plus, o si vi+uali+e+i, te rogi cu credinta. maginea+a$ti re+ultatul dorit, si$l veio"tine.

isus a grait "ine în 5Evang!elia dupa %arcu64 5Tot ceea ce cereti rug)ndu$va,sa credeti ca l$ati primit de'a si atunci îl vei vedea împlinindu$se6. Tre"uiesa$ti ve+i dorintele de'a împlinite. 5Totul este posi"il pentru cel care crede6?credinta poate sa miste muntii din loc.

(umne+eul tau interior este legat de aceasta mare putere universala care se

ocupa de tot ceea ce e*ista pe pam)nt, pe toate planetele, în tot cosmosul.Priveste o clipa în 'urul tau. Credinta ta nu poate dec)t sa creasca atunci c)ndve+i armonia e*istenta în natura neatinsa de m)na omului. Te înc)ntafrumusetea unui apus de soare, imensitatea oceanului, pacea cerului înstelat.0niversul e armonios. &oarele rasare în fiecare +i, luna apare în fiecare seara,

planetele evoluea+a în spatiu, mareele urca si co"oara. 0n mare plan divinconduce toata aceasta armonie. (e ce sa nu faci si tu parte din ea2

Totul este de'a aici? iata marea noastra mostenire divina3 (umne+eu ti$a datli"erul ar"itru te$a lasat sa$ti duci viata asa cum cre+i de cuviinta. Ai dreptul saceri tot ceea ce dorestiîn viata, în afara de ceea ce apartine altuia. Într$unasemenea ca+, cere si pentru tine ceva asemanator, universul este suficient de

generos pentru a împlini nevoile fiecaruia dintre noi.

&unt milioane de oameni care "eneficia+a de soare, de aer sau de electricitate sitoate astea e*ista din plin pentru toti. Aceasta lege a a"undentei e vala"ila

pentru tot ce e*ista. (e ce "ogatiile pam)ntului, "i'uteriile, matasurile, caselefrumos decorate, sau calitatile sufletului omenesc, ra"darea, frumuseteainterioara, (RA7/&TEA, n$ar e*ista dec)t pentru o m)na de oameni2 Totul neapartine. -u tre"uie dec)t sa ceri. -u$ti fie teama, nu iei nimic de la altii.%ostenirea divina este universala.

@@



Tot ce e*ista în lumea vi+i"ila a luat mai înt)i nastere în lumea invi+i"ila. Fie ca evor"a de un mare !otel, un avion sau !ainele pe care le porti, totul s$a nascut înmintea cuiva înainte de a deveni realitate. Puterea omului consta în folosireamarii puteri universale pentru a crea.

-u te poti g)ndi la ceva ce nu e*ista pentru ca g)ndul tau este legat de mareleg)nd universal, tot asa cum celulele corpului uman sunt legate între ele. (acaînc!i+i oc!ii si$ti imagine+i o pla'a frumoasa, ea e*ista de'a sau va e*ista c)ndva

pe pam)nt. -u ne putem imagina în lumea vi+i"ila ceea ce nu e*ista de'a sau n$a fost imaginat în lumea invi+i"ila. /rice g)nd se naste în lumea invi+i"ila, cu c)tte g)ndesti mai mult, cu c)t pui mai multa energie, cu at)t îl alimente+i mai multsi îl faci sa se concreti+e+e în universul material si vi+i"il. Tu esti cel care îi daforma, prin g)ndurile si actiunile tale. Astfel se creea+a ceea ce numim unelemental 8imagine mentala9.

Pentru a reali+a ceea ce ai creat în g)nd, vei înt)lni persoanele potrivite, vei

alege actiunea de îndeplinit, vei gasi locul potrivit pentru a$l materiali+a. #e+i :daca ti se înt)mpla lucruri care nu$ti sunt "enefice, înseamna ca tu le$ai creatde'a în lumea invi+i"ila. Foloseste$ti credinta pentru a da nasterea la lucruri "une.&unt destule pentru toti. -u tre"uie dec)t sa mergi sa$ti cauti partea ta.

maginea+a$ti ca în tara ta sunt re+erve imense de gr)u. Faptul ca oamenii seduc sau nu sa$si ceara partea nu sc!im"a cu nimic cantitatea disponi"ila. (eîndata ce cree+i o dorinta, cree+i si tot ce e necesar pentru a o materiali+a. -$aidec)t sa iei si tu din marea re+erva3

Fara sa mai pie+i o clipa, învata sa te folosesti de marea putere ce e*ista în tine?de+volta$ti credinta. (aca începi sa cree+i lucruri placute, viata ta se va sc!im"a,

vei deveni mai fericit si$ti vei împarti fericirea cu ceilalti. -u poti da ceea ce nu ai.(aca esti plin de îndoieli, teama, nelinisti, nu poti face fericit pe altcineva . Începeprin a te g)ndi la tinesi a face sa ti se înt)mple lucruri "une. În mod automat, levei rasp)ndi si în 'urul tau.

C)nd te !otarasti sa pleci într$o calatorie si îti cunosti destinatia, n$ai nici oîndoiala. ndiferent de mi'locul de transport ales automo"il, tren, avion te lasicondus. &tii ca masina va merge "ine, ca trenul sau avionul îsi cunosc itinerarulsi te vor lasa la destinatia dorita fericirea, dragostea, pacea interioara si astfelte daruiesti total. Fii convins ca ai în tine tot ce tre"uie pentru a a'unge unde vrei.Cere si vei primi.

C)nd vei simti credinta în tine, o vei putea împartasi si celorlalti. #a fi minunat. -u te vei mai lasa influentat de cei care gasesc viata îngro+itoare. Îti vei daseama ca totul se petrece în tine. Cei cu credinta vor putea trece pestemomentele dificile si vor cunoaste tar)mul dragostei care se apropie.

isus ne$a descris credinta în acesti termeni4 5-u fiti îngri'orati pentru viatavoastra, nu va preocupati sa g)nditi de m)ncare sau de "aut sau îm"racaminte./are viata nu este mai importanta dec)t !rana si trupul mai important dec)t!ainele2

@;



Priviti pasarile? nici nu seamana, nici nu culeg, n$au nici pivnita, nici !am"ar, sitotusi Tatal Ceresc le !raneste. /are nu valorati nici c)t ele2 Care dintre voi,nelinistindu$se astfel poate adauga un cot la înaltimea lui2 (e ce va îngri'orati cu

privire la !ainele voastre2

Priviti cum cresc crinii de pe c)mp. -u muncesc, nu tes? si totusi nici &olomon în plina glorie n$a purtat o îm"racaminte asa de "ogata. (aca (umne+eu are gri'ade o floare de pe c)mp care va fi taiata m)ine, c)ta gri'a va avea sa va îm"race

pe voi, putini credinciosilor3 -u va mai între"ati4 5Ce$o sa m)ncam, ce$o sa "emsi cu ce ne vom îm"raca26 -umai pag)nii de preocupa de asta. Tatal vostruCeresc va cunoastenevoile. Cautati Împaratia (omnului si (reptatea &a, iarrestul va va fi dat cu asupra de masura. &a nu va îngri'ore+e +iua de m)ine, caciea singura va avea gri'a de toate acestea. Fiecare +i cu suferinta ei.6

Cuvintele lui isus ne invita sa traim clipa pre+enta. -u serveste la nimic sa$ti facigri'i pentru +iua de m)ine. Accept)nd ca ai puterea sa faci în asa fel înc)t sa

primesti tot ce$ti tre"uie, pe masura ce apar nevoile tale, lucrurile se vordesfasura mereu la fel.

-$ai nevoie sa agonisesti averi pentru "atr)nete, nu e ca+ul sa$ti iei polita deasigurare. Action)nd astfel, cre+i ca în pre+ent ai destula putere pentru a c)stiga

"ani dar nu vei mai fi în masura sa o faci la <, ; sau I< de ani. Accepti ca îl ai pe (umne+eu în tine, dar cre+i ca nu e permanent. %ai "ine g)ndeste$te ca, pemasura ce înainte+i în v)rsta, e*perienta si întelepciunea ta îti vor permite sao"tii si mai usor ceea ce doresti. (e ce sa acumule+i în e*ces2 Ceea cecontea+a este sa ai acum tot ce ai nevoie. C!iar daca ai avea B frigidere ticsite,ai putea m)nca totul într$o +i2 &igur ca nu3

Cel mai important este sa traiesti fericit, încon'urat de dragoste si sa raspun+inevoilor tale de asta+i. %ultumind pentru ce primesti în fiecare +i, traind fiecareclipa, vei o"tine tot ce$ti tre"uie. %)ine depinde de asta+i. (aca te îngri'ore+i

pentru +iua de m)ine, vei trai momente neplacute. (aca ai numai g)nduri "une,stii ca +iua de m)ine va fi si mai frumoasa.

Pentru a înc!eia acest capitol, sa trecem la actiune. Fa un act de credinta,oricare ar fi el. alege ceva ce ti$ai dorit întotdeauna, care te$ar face fericit, sidecide ca ai toata putereade care a nevoie pentru a$l o"tine. Începe sa teg)ndesti de pe acum.

Poate tre"uie sa faci re+ervari sau sa intri în contact cu cineva. Actionea+a fara

înt)r+iere. În viata, în realitate, 5a fi6 trece înaintea lui 5a avea6. (aca te g)ndesti45C)nd voi c)stiga o gramada de "ani la loterie, voi cumpara casa pe care o vise+si voi fi fericit6, actione+i împotriva legilor naturale. %ai înt)i tre"uie sa fii fericit,apoi sa faci o actiune în acest sens si, în final, vei avea ceea ce doresti.

Trec)nd la actiune, repeta c)t de des afirmatia urmatoare, înainte de a citicapitolul urmator4

@



CRE( Î- %AREA /7ATE (#-A CARE E&TE Î- %-E & A0 (- EA/RCE A% -E#/E, /R0-(E & /RCL-(.

@I



CAPT/0 JE-ER7A

Cre+i ca ai destula energie2 Ai dori poate mai multa2 0n specialist din Californiace efectuea+a cercetari cu privire la acest su"iect a afirmat ca într$un corp umanse gaseste suficienta energie pentru a mentine iluminat un oras ca %ontreal sau

-eM NorO o luna întreaga. mpresionant, nu$i asa2

Pro"a"il esti de acord cu mine ca motivatia si satisfactia de a face ceea ce$ti place duc în mod automat la cresterea energiei din tine. Aceasta energiefavori+ea+a împlinirea planurilor tale.

E*emplu4 o t)nara femeie soseste acasa dupa o +i de lucru. Este o"osita fr)nta,nici nu$si mai ia masa de seara. Tocmai se pregateste sa se odi!neasca si iataca suna telefonul. 0n prieten pentru care are multa consideratie o anunta ca într

o 'umatate de ora va fi la usa ei. E usor de imaginat ce gra"a o cuprinde pet)nara4 str)nge patul, ascunde vesela nespalata, face ordine în apartament sialearga sa cumpere o sticla de vin. &oneria se aude la ora anuntata. T)nara eîntr$o forma e*celenta, totul în mod miraculos este impeca"il si gata de a$l

primi pe prieten. (e unde vine aceasta energie2 Fara nici o îndoiala, motivatiaeste sursa ei.ipsa de energie este un semnal al corpului si al supraconstiintei tale ce teaverti+ea+a ca în pre+ent actione+i, g)ndesti si traiesti într$un mod care nu$ti este

"enefic si, de aceea, îti lipsesc motivatia si "ucuria de a trai.

Folosirea inadecvata a energiei duce si ea la lipsa de vitalitate. Corpul fi+ic este

încon'urat de un alt corp su"til, invi+i"il, numit corp energetic sau corp vital. Eleste format din mii de linii micute ce încon'oara corpul fi+ic.

În I locuri precise situate pe corp, >1 dintre aceste linii se încrucisea+a form)ndc)te un centru deenergie. În aceste puncte energia este mult mai concentrata. Însanscrita ele se numesc 5c!aOras6. Acestea sunt situate între "a+a coloaneiverte"rale si v)rful capului.

Primul punct este centrul coccigian si se afla la "a+a coloanei verte"rale. Estesediul fortei fi+ice si al supravietuirii. C)nd simti m)nie, durere, frica, iei dinaceasta re+erva de energie. (aca te nelinistesc pro"leme legate de supravietuire

adica !rana si acoperisul de deasupra capului energie ta va fi afectata înacest punct. Prea multa energie poate provoca dureri de spate si tul"urari în

parte inferioara a coloanei. (e aceea centrul coccigian afectea+a direct glandelesuprarenale care produc corti+on si adrenalina. Traind sentimente denesiguranta, frica, furie si iritare, îti epui+e+i acest nivel de energie, c)nd ai puteas$o folosesti în scopuri mai constructive.Al doilea centru de energie, centrul sacral, este situat în spatele organelorgenitale, între pu"is si om"ilic. Punctul de întretaiere a celor >1 de linii se

@J



situea+a în spatele coloanei verte"rale, de$a lungul spatelui. Este centrul care$tida puterea sa$ti croiesti viata asa cum doresti. Aceasta energie e utili+ata si

pentru activitati se*uale.

Reproducerea este principalul scop al organelor se*uale. Ele e*ista pentru acrea. Acest lucru îl afectea+a si pe cel al g)tului care si el la r)ndul saurepre+inta centrul creativitatii. C)nd centrul sacral este prea activ, c)nd energiaeste prea concentrata sau, dimpotriva, insuficienta, at)t glandele se*uale, c)t sig)tul vor fi afectate. Energia din acest punct este utili+ata pentru toate activitatilese*uale, precum si pentru pasiune, ura, furie, orgoliu, egoism si posesiune.

(aca viata ta este dominata de sentimente ca furia, gelo+ia si ura, înseamna cavrei sa ai putere asupra celorlalti. Astfel reduci cantitatea de energie destinatacreativitatii si vietii se*uale. Aceasta provoaca numeroase pro"leme în sfera

genitala, at)t la "ar"ati, c)t si la femei. &e poate manifesta prin umflarea partiiinferioare a stomacului. C)nd vei învata sa te eli"ere+i de aceste emotiidistructive, sa$ti sc!im"i felul de a fi si sa$ti stap)nesti orgoliul, de aici se varidica un val de energie p)na la centrul g)tului si te va a'uta sa$ti de+voltitalentele si sa$ti manifesti puterea de creatie.

Al treilea punct este centrul solar. Este situat deasupra om"ilicului, între acestasi inima. Este centrul emotiilor si dorintelor. C)nd traiesti emotii sau dorinte

puternice te lasi dominat de ele, nestiind sa le e*primi, îti "loc!e+i centrul solar.Astfel energia se concentrea+a într$un singur punct si nu mai poate circula încorp? de aici lipsa de energie pe care o simti de fiecare data c)nd traiesti

sentimente de vinovatie, de+amagire, agresivitate. Centrul actionea+a directasupra pancreasului si a întregului sistem digestiv.

Centrul coccigian, centrul sacral si centrul solar sunt primele trei centre în careactivitatea este dominata la fiinta umana. (aca cineva traieste un sentiment denesiguranta sau se lasa dominat de emotii, energia sa este canali+ata spre parteinferioara a corpului, unde sunt situate cele trei centre.

&copul fiintei umane este acela de a reusi sa urce aceasta energie catre partea

spirituala a eului sau.Primele doua centre repre+inta instinctul animal la om. Centrul solar este la

'umatatea drumului între instinct si trairea spirituala. Primele trei centre îlrepre+inta pe 5a avea6, iar urmatoarele patru pe 5a fi6.

Al patrulea centru este centrul inimii care este situat în aceasta regiune. Esteun centru foarte important. Este sursa dragostei si a compasiunii. Centrulafectea+a glanda numita timus, care a'uta organismul sa cree+e imunitatea fatade "oli. Constatam cu tristete ca la foarte multi oameni centrul inimii este "locat.E*ista prea multa energie la nivelul emotiilor si al intelectului. Totul e "locat fatade inima, este înc!is. Pe masura ce înveti sa accepti notiunea deresponsa"ilitate, sa$ti stap)nesti emotiile si sa$i iu"esti pe cei din 'urul tau,

@G



energia din centrul emotiilor va urca spre centrul inimii. Cu c)t energia circulamai li"er în 'os si în sus prin corpul tau, cu at)t vei putea consuma mai multa

B<



pentru a$ti e*prima dorintele. Fiecare act de dragoste pe care$l faci produce o

mica desc!idere care lasa energia sa circule li"er la nivelul inimii.Al cincilea centru se numeste centrul laringian. Este situat la nivelul g)tului.Afectea+a direct glanda tiroida care, la r)ndul ei, afectea+a întregul sistemnervos, meta"olismul, controlul muscular si producerea caldurii în corp. Estecentrul e*primarii si al creativitatii.

Acest centru este legat de centrul sacral, unde se gaseste energie se*uala. (upacum se stie, aceasta este cea mai mare energie a fiintei umane. / parte din eaurca spre centrul laringian. (aca nivelul tau de creativitate nu este e*ploatatsuficient în viata ta de +i cu +i si nu stii sa te e*primi pe tine cu adevarat, energiade aici va fi inadecvat folosita. Aceasta carenta se manifesta la nivelul g)tului si

poate provoca dureri în g)t, laringe, afectiuni ale vocii si ale glandei tiroide.

Pentru armoni+area acestui centru, tre"uie sa$ti pui în valoare latura creatoare.Creatia poate fi de ordin artistic, literar, mu+ical sau c!iar floral. Poate sa see*prime la serviciu, la distractie sau, cel mai important, c)nd îti cree+i viata asacum vrei. Pentru a aprofunda aceasta armonie, tre"uie sa ram)i sincer în ceeace e*primi4 în g)nduri, vor"e sau fapte. Fa +ilnic eforturi si vei fi rasplatit din plin.Rareori înt)lnesti oameni care sa fie 1<<= sinceri, dar este posi"il. E vor"a deimplicare. Conceperea, interpretarea si e*ecutia unui lucru tre"uie sa fie una siaceeasi de la început p)na la sf)rsit. Centrul se mai numeste si usa eli"erarii.C)nd vei învata sa iu"esti cu inima si sa fii tu, cel adevarat, energie ta va circulali"er si va urca spre latura cea mai spirituala4 ultimele doua centre.

Al saselea centru este centrul frontal. Este situat deasupra nasului, întrearcadele spr)ncenelor, în punctul numit si 5al treilea oc!i6. Este sursa !arurilor, a

puterilor paranormale, a marii intuitii si a clarvi+iunii. Principala sa functie estede+voltarea adevaratei individualitati a omului. ndividualitatea începe sa prindaforma de la nivelul centrului laringian. Centrele solar, cardiac, laringian repre+intaindividualitatea fiintei umane. (aca omul ram)ne la nivelul centrelor inferioare,nu$si va de+volta dec)t personalitatea. (aca încerci sa$i copie+i pe altii,înseamna ca nu ai propria individualitate. Tre"uie sa o cuceresti pentru a deveni,

propriul tau stap)n.

Al saptelea centru este centrul coronal. Este situat în v)rful capului. Estecentrul marii iluminari. Este sursa !alo$ului, a aureolei ce încon'oara capetelesfintilor si a fiintelor cu o viata spirituala foarte "ogata. E*istenta acesteia a fost

pusa în evidenta de multe ori la anumite reproduceri cu caracter religios. C)ndacest centru este de+voltat la ma*imum, fiinta umana poate trai e*perienta luiE0 &0-T, uniunea totala cu (umne+eu. isus a atins aceasta unire.

0ltimele doua centre, frontal si coronal, îti permit sa a'ungi la un nivel superior prin practica meditatiei si prin daruirea catre ceilalti. Aceasta din urma tre"uieînsa îndeplinita fara a astepta nimic în sc!im", numai prin dragoste impersonala,care îti permite sa te de+volti foarte mult spiritual.

B1



(upa cum ve+i, energia corpului uman provine din mai multe surse4 apa pe care

o "ei, aerul pe care îl respiri, alimentele pe care le man)nci, g)ndurile pe care le

B>



nutresti si prin activitatea corpului energetic 8parte sa de energie fiind cea mai

mare9.7eneratiile trecute n$au fost suficient de constiente pentru a$si da seama ca$si

pot procura energie prin puterea g)ndului. -evoia lor de !rana era foarte mare.Cu c)t cineva se înalta pe plan spiritual, cu at)t se purifica mai mult si nevoia luide !rana devine din ce în ce mai mica. (aca ai un corp energetic armonios,energia circula li"er prin el si îti da mult mai mult dec)t ceea ce gasesti în aer siîn apa.

Tot ce e*ista e energie. E foarte important ca ea sa fie împartita ec!ita"il, adica

ceea ce dai sa fie în ec!ili"ru cu ceea ce primesti.

(aca dai altora continuu din energie ta si refu+i sa primesti în sc!im", îti va figreu sa atingi armonia interioara. Cu c)t circulatia energiei este mai corecta, cuat)t va fi mai "ine pentru tine. Cu c)t pui mai multa energie în reali+areadorintelor tale, cu at)t mai repede se vor împlini. Cei care vor sa primeasca faraa face nici un efort ignora e*istenta legii energiei, puterea acesteia. Tre"uie sae*iste permanent un sc!im" de energie. 0n cuplu în interiorul caruia sc!im"ul deenergie este inegal nu va dura mult. Cei doi parteneri tre"uie sa se complete+e sinu sa ai"a nevoie unul de celalalt. &unt împreuna pentru a se a'uta sa evolue+e.Acelasi lucru este vala"il si pentru parinti si copii. Tre"uie sa e*iste un sc!im" deenergie egal reparti+at. Pro"a"il ai învatat de'a asta din propriile e*periente.

&entimentul ca traiesti într$o casa ce ti$a fost daruita nu te va satisface at)t demult c)t acela ca traiesti într$o casa c)stigata sau construita de tine. Cu c)t puimai multa energie pentru a reali+a ceva, cu at)t creste valoarea acelui lucru.

Este trist sa constati ca anumiti oameni sunt convinsi ca totul li se cuvine, ca poto"tine orice nefac)nd nimic. (e altfel, de asta e*ista at)ta de+ec!ili"ru. &a luamca e*emplu o t)nara !andicapata, imo"ili+ata în fotoliul ei pe rotile. Este suparata

pe întreaga lume din cau+a lucrurilor la care nu poate aspira în viata. Ar vrea sa primeasca totul. Ar vrea ca întreaga societate si guvernul sa se ocupe de ea. &ei+olea+a în scaunul sau pentru ca nu stie sa faca altceva. -u$si da seama catre"uie sa investeasca din propria$i energie pentru ca situatia ei sa devina o

sursa de "ogatie interioara. Este prea ocupata sa$si întretina ura împotrivasocietatii si a lui (umne+eu. Astfel, se simte din ce în ce mai nenorocita, din ceîn ce mai "olnava si nu face dec)t sa$si agrave+e !andicapul pe +i ce trece.

În finalul acestui capitol, te invit sa te ase+i si sa faci o scurta introspectie sa$ti privesti viata de +i cu +i, viata afectiva, profesionala, viata interioara. Ai impresiaca te golesti de energie pentru ceilalti2 Accepti sa faci totul pentru altii si astfel numai ai suficienta energie pentru tine2 (aca esti în aceasta situatie, înseamna cadai astept)nd ceva în sc!im" si ti$e greu sa primesti, ceea ce duce la un stresinterior, si deci la o insatisfactie cronica.

(aca ai copii si le dai totul, fara sa ceri nimic în sc!im" de teama sa nu$i ranesti

B@



sau sa nu$i deran'e+i în vreun fel, tre"uie sa sc!im"i imediat acest tip de relatie.Cu siguranta nu$ti este "enefica. %ai înt)i, e*plica$le copiilor de unde vine nouata deci+ie, povesteste$le ca tre"uie sa e*iste un sc!im" de energie între voi.

(aca apare aceeasi situatie si în legatura cu partenerul de viata sau cu cei de laserviciu, tie îti revine deci+ia de a face sc!im"ari, fara sa$ti fie teama de ce vorg)ndi ceilalti. / faci pentru tine si numai tu vei "eneficia de ea.

(upa ce ai luat !otar)rea sa$ti ec!ili"re+i ceva mai mult energie în toatedomeniile vietii, poti trece la capitolul urmator. ata afirmatia pe care tre"uie s$orepeti c)t mai des îti este posi"il4

&0-T %A C/-&TE-TA (E %AREA E-ER7E CARE &E 7A&E&TE Î-%-E & REÎ-#AT &$/ F//&E&C C0 Î-TEEPC0-E.

Parte a doua

A&C0TAREA C/RP00 FC

CAPT/0 G/ ACC(E-TE

-u stiu ce repre+inta pentru tine o "oala sau un accident, dar realitatea nu este

niciodata ceea ce se crede a fi. %a'oritatea oamenilor privesc "oala ca pe ung!inion în viata lor, o nedreptate, mai ales daca e vor"a de o maladie ereditarasau e luata de la altcineva. Acest fel de a g)ndi vine în contradictie cu legearesponsa"ilitatii despre care am mai vor"it.

/rice "oala sau accident aparut în viata ta a fost provocat de tine însuti. 5Cuicre+i ca$i place sa se îm"olnaveasca26, ma vei între"a. / faci în mod inconstient.oala este pur si simplu un semnal al corpului tau. &upraconstiinta ta, latura tadivina, (umne+eul tau interior îti trimite un masa' ca sa$ti atraga atentia suprafaptului ca în actiunile, vor"ele si g)ndurile tale este ceva care se opune legiidragostei, legii responsa"ilitatii. -u serveste la nimic sa te superi pe natura

sau sa te simti ofensat din cau+a unei "oli. %ai "ine încearca sa capte+i mesa'ulsi multumeste$i supraconstiintei tale ca ti l$a transmis. C)nd vei întelege desprece e vor"a, e suficient sa$ti spui4 5Te rog, a'uta$ma sa prind mesa'ul, nu reusescsa$l înteleg6. Accept)nd sa procede+i astfel, îndeplinesti astfel un act de dragostefata de tine însuti. 5(e ce am facut din nou gripa2 %$am saturat de gripeleastea36, 5ar ma doare capul6, 5(urerea mea de spate nu vrea deloc sa$mitreaca6. Prin e*clamatii de acest fel, îti asumi sau refu+i propria raspundere.Pune între"arile potrivite si supraconstiinta îti va raspunde. Astfel, "olile siaccidentele tale nu vor face dec)t sa se intensifice.

C)nd cre+i ca ai înteles, tre"uie sa actione+i în consecinta.ata un e*emplu care e*plica destul de "ine ce vreau sa spun4 este noapte?vecinul vine la tine si îti atrage atentia ca ai uitat sa stingi farurile de la masina.

BB



(aca refu+i sa raspun+i, el va cauta în continuare sa$ti atraga atentia. #a revenisi va suna din nou, nu pentru a te deran'a, ci pentru ca tine la tine si vrea sa te

a'ute. (aca dupa mai multe avertismente tot nu te !otarasti sa faci ceva, tu esticel care a doua +i va gasi "ateria de masina descarcata.&upraconstiinta ta procedea+a cu tine în acelasi mod. (aca nu prin+i primul

mesa' sau nu$l întelegi, ea îti va trimite un altul, si înca unul, p)na într$o +i c)ndva face sa se înt)mple ceva destul de grav ca sa te scuture "ine si sa te faca sareactione+i4 un cancer sau o cri+a cardiaca. &i daca refu+i în continuare saactione+i, vei muri, la fel ca "ateria de automo"il3

n$ar fi mai "ine sa dai mai multa atentia mesa'elor, înainte ca ele sa devina prea

puternice2(aca îi multumesti vecinului pentru avertisment si$i promiti ca o se te ocupi de

pro"lema, tre"uie sa faci imediat ceva4 îti pui pardesiul, iesi afara si stingi farurilede la masina. (aca te prefaci numai, va reveni sa$ti atraga din nou atentia4 5%$ai

înteles "ine adineauri26. &upraconstiinta procedea+a la fel. Trimit)ndu$ti continuu

mesa'e, îti arata cum sa revii pe drumul cel "un.

-u e e*traordinar sa ai în tine un astfel de prieten care te calau+este la nevoie,care e acolo numai pentru tine2

Fiecare indispo+itie, fiecare "oala repre+inta prin sine însusi un mesa'. (ar raulnu este numai de ordin fi+ic. %etafi+ica stiinta de a vedea dincolo de nivelulfi+ic o dovedeste. Îti voi e*plica prin e*emple. Pro"a"il ca la început vei fisceptic, dar, de fapt, ce ai de pierdut daca te desc!i+i mai mult si verifici tuînsuti2

/ "oala este pe at)t de grava pe c)t este de important mesa'ul de transmis.

C)nd starea de rau persista, e timpul sa ve+i neaparat despre ce e vor"a3 (aca "oala e puternica, înseamna ca s$a instalat în tine de multa vreme. Este sufletultau care striga 5A'utor36. Tre"uie sa revii pe drumul cel "un, pe drumul dragostei.

ata care sunt cau+ele pro"a"ile ale anumitor "oli sau indispo+itii. (aca suferi deartrita, ai convingerea ca oamenii profita de tine, dar nu$ti e*primi niciodatasentimentele pe fata. Artrita atinge în general persoanele care nu stiu sa refu+esi transmit aceasta prin vi"ratiile lor. /amenii se poarta cu ele în conformitate cuceea ce primesc4 iau si mai mult. %esa'ul artritei se poate citi astfel4 5-u maicrede ca toata lumea profita de tine: Afirma$te, spune nu atunci c)nd ai oca+ia.(aca vrei sa faci un serviciu cuiva, poti sa$l faci, dar fara sa astepti ceva însc!im". Încetea+a sa mai critic si nu încerca sa$i sc!im"i pe ceilalti6.

B;



(urerea de genunc!i indica încapat)nare si lipsa de fle*i"ilitate. (e multe ori, eun semn ca esti dominat de orgoliu. 0nei persoane foarte autoritare, care refu+asa$si sc!im"e parerile, îi este teama de aceea ce ar putea g)ndi ceilalti despreea. Tine cu înversunare la propriile$i idei. (aca simti dureri la nivelul genunc!ilor,acesta e un semnal ca tre"uie sa fii mai fle*i"il, sa nu$ti mai fie teama de 5se vaspune ca:6 si sa întelegi si parerea celorlalti. E*ista în viata ta cineva care aidori sa ai"a aceeasi parere cu tine2 Corpul tau îti spune ca nu e o atitudine "unasi te împotrivesti dragostei.

/ durere la nivelul gurii indica faptul ca ai idei foarte limitate si un spirit foarteînc!is în sine. Refu+i sa recunosti un mesa' în parerile celorlalti. (aca ai

pro"leme cu dintii, înseamna ca e timpul sa iei o deci+ie. (aca e+iti, înseamnaca ti$e teama de re+ultate. Pro"a"il în viata ta e*ista o situatie cu privire la caretre"uie sa iei o !otar)re importanta. Corpul tau îti spune4 5-u$ti fie teama denimic. /ricare ar fi alegerea ta, ea vine din tine si vei fi în stare sa$i faci fata. Poti

determina evenimentele care te vor a'uta6. (aca durerea e la nivelul gingiilor,înseamna ca tre"uie sa$ti întaresti !otar)rea luata. Ti se spune4 5-u te teme. Ai o!otar)re, acum actionea+a în consecinta6.

(aca ai impresia ca$ti lipseste un spri'in în viata si asta te deran'ea+a, corpul taute va averti+a printr$o durere de spate. Coloana verte"rala este sustinatorulîntregului corp. Pro"a"il esti genul de individ care ia asupra sa responsa"ilitateatuturor si care se simte raspun+ator de fericirea si neca+urile celorlalti. (araceasta responsa"ilitate e at)t de mare, înc)t simti ca ai avea nevoie de un

spri'in în plus. Asta nu reusesti sa o"tii. &upraconstiinta îti trimite mesa'ul4 5-u temai crede raspun+ator de soarta celorlalti. (aca vrei sa a'uti pe cineva, fa$o, dardin toata inima, din dragoste, nu pentru ca te simti o"ligat. Esti singurul spri'in al!otar)rii tale6. (aca asumarea responsa"ilitatii îti permite sa te reali+e+i,înseamna ca esti capa"il sa faci asta, la serviciu sau în alte domenii de activitate.În acest ca+, n$ai nevoie de nici un spri'in. (aca n$ai putea sa îndeplinesti ceeace vrei, nici nu ti$ar trece prin cap sa te apuci de o multime de lucruri.

C)nd cineva simte ca nu are destul spri'in, înseamna ca e 5de nesustinut6, adicadoreste ca toti sa îl spri'ine, dar c)nd ceilalti îi ofera a'utorul, niciodata nu$i e pe

plac. Cei apropiati se descura'ea+a si nici nu mai încearca sa$l a'ute în vreun fel.

(aca parte de sus a spatelui e cea care te deran'ea+a, înseamna ca e implicata parte ta afectiva, pe c)nd partea inferioara a spatelui e legata mai cur)nd despri'inul material si "anesc.

C)nd faci fe"ra este un semn de furie interioara gata sa e*plode+e. &ingura calede eli"erare este un puseu de fe"ra. Toate dorintele îna"usite, înc!ise în tinee*plodea+a. Corpul tau vrea sa te faca sa întelegi ca tre"uie 5sa spui ce ai despus la timp, pe masura ceapar situatiile respective. Încetea+a sa aduni totul întine. &upararea, furia nu$ti sunt "enefice. Te pedepsesti singur6.

C)nd ai pro"leme cu "ratele sau m)inile, înseamna ca nu esti constient de propria ta valoare. (e multe ori îti imagine+i ca nu esti apreciat asa cum ar tre"ui.Cre+i ca esti mai putin valoros dec)t altii. În acest ca+, corpul tau vrea sa$ti

B



transmita mesa'ul4 50ite c)t esti de valoros, acolo unde te afli. Cei din 'ur aunevoie de tine, te aprecia+a6. Aceasta manifestare poate indica si faptul ca înviata ta a aparut o situatie "enefica pentru tine pe care nu îndra+nesti s$ovalorifici. &au poate ca modul în care te folosesti de m)ini si "rate nu te maisatisface? ai dori sa faci altceva. Aceasta se înt)mpla frecvent în ceea ce privestemunca. Practici într$adevar profesia care corespunde aspiratiilor tale2 /"servamomentul c)nd a aparut durerea. %esa'ul interior este 5(a$i drumul, asculta$tidorintele interioare, nu$ti mai fie teama6.

Picioarele îti folosesc pentru a te duce acolo unde vrei, pentru a avansa. / pro"lema în ceea ce te priveste semnifica faptul ca ti$e teama sa mergi înainte,ti$e teama de viitor. Atunci supraconstiinta încearca sa$ti spuna ca nu ai de cesa$ti faci gri'i. Esti în stare sa$ti reali+e+i dorintele. %ergi înainte, poti face sa seînt)mple ceea ce vrei în momentul în care ai nevoie. (aca te g)ndesti sa$tisc!im"i slu'"a, dar te nelinisteste siguranta ta financiara, durerea de picior îtispune ca e momentul potrivit pentru a$ti pune în practica !otar)rea.

%ulte persoane pun durerea de g)t pe seama unei raceli sau a folosirii în e*cesa cor+ilor vocale. 7)tul repre+inta centrul e*primarii. &upraconstiinta ta tesfatuieste sa vor"esti cucineva cu care, în pre+ent, ti$e teama sa o faci. În tinee*ista o m)nie ascunsa. Ti s$au spus pro"a"il cuvinte 'ignitoare si asta te$asurprins într$at)t, înc)t pe moment n$ai stiut ce sa raspun+i. Ai îng!itit totul, n$aireusit sa ve+i dragostea în fiecare cuv)nt. (e multe ori, nu suntem constientic)nd ne ranesc anumite cuvinte. Preferam sa credem ca ne lasa indiferenti. E

mai putin nociv sa g)ndim astfel, dar sufletul tau stie ce s$a înt)mplat. &i iata caaceasta comportare s$a transformat într$o durere de g)t. Tre"uie sa te duci savor"esti cu persoana respectiva si sa$i spui ce ai simtit c)nd te$au ranit cuvintele

sale.

În ca+ul unei laringite, nu numai ca ti$e teama sa te e*primi, dar nu te simti înstare sa$ti spui parerea. Pro"a"il ai 5îng!itit6 o replica atunci c)nd a tre"uit sa facifata unei anumite autoritati. -u ti$ai spus parerea de teama reactiei pe care a$i fi

provocat$o. -u tre"uie sa te lasi impresionat. &pune ceea ce cre+i siinterlocutorul tau va fi înc)ntat de interesul manifestat si de onestitatea vor"elortale.

(aca laringita ta ascunde suparare si furie, tre"uie sa le e*primi fata de cinetre"uie. ata ce$ti sugere+ sa spui4 5%i$e teama de reactia ta. %i$e teama cavor"ele mele te$ar putea rani, dar tre"uie sa$ti vor"esc. / fac pentru mine.

Tre"uie sa$mi spun parerea6. (aca înt)r+ii sa o e*primi, furia va creste în tine. &i,în plus, stii ca nu e "ine pentru tine sa procede+i astfel. (aca laringita persista,înseamna ca nu vrei sa$ti asculti trupul.

ncontinenta urinara la copil indica faptul ca acestuia îi este teama de cineva.Poate de mama, de tata sau de orice alta persoana repre+ent)nd autoritatea.Teama nu este neaparat fi+ica. Copilul o iu"este at)t de mult pe persoanarespectiva, înc)t îi e teama sa n$o supere. -u îndra+neste sa se împotriveascadorintelor acesteia. Atitudinea asta este gresita copilul nu se simte niciodata

"ine, nu se simte el însusi. E foarte important sa recunoasca acest fenomen si saîncerce sa 5rupa legatura6 cu parintele respectiv.

(aca ai un copil cu asemenea pro"leme, spune$i ca nu tre"uie sa faca placere

BI



nimanui, nici mamei, nici tatalui. E*perientele sale îi apartin si, orice ar face, nu eca+ul sa$i fie teamaca ar supara pe cineva. Încura'ea+a$l în loc sa$l certi. Astfel,el va fi mult mai desc!is.

Cineva care tuseste tot timpul este o fiinta sufocata de viata. Trece printr$o starede mare nervo+itate. &e simte strivita de o situatie oarecare. (impotriva, o tuseoca+ionala este un semn de plictiseala sau de dorinta de cearta. Tusea survinec!iar în momentul în care persoana se simte plictisita si îsi reprosea+a ceva sauîl cearta pe altcineva îng)nd. Trupul vrea sa$i spuna4 5Încetea+a sa mai criticisau sa te mai simti plictisit. Încearca mai cur)ndsa întelegi mesa'ul care$ti estetransmis sau sa accepti ce se înt)mpla în pre+ent6.

ntestinele repre+inta partea din corp în care sunt asimilate alimentele pentru a fitransformate în su"stante nutritive. Acelasi este si drumul ideilor. C)nd cinevasufera de constipatie, înseamna ca se agata prea mult de vec!ile sale idei si

pareri. -u vrea sa faca loc la ceva nou. Poate fi si un semn de mesc!inarie lacineva care tine sa pastre+e cu orice pret tot ce are, toate "unurile materiale.

&upraconstiinta îi spune sa se de+lege, sa lase trecutul si sa mearga maideparte.

A avea diaree indica tocmai contrariul. asi sa treaca prea repede ideile pel)nga tine, refu+i sa accepti ideile noi. Ti$e teama de ce poate aparea. Ai dori ca

totul sa se petreaca mai repede, ca totul sa fie de'a facut, de'a trait. (iareea maiindica de multe ori respingerea a te respinge pe tine însuti sau a$ti fi teama cavei fi respins de altcineva. Corpul îti transmite ca teama e inutila, e numai rodulimaginatiei tale.

0neori în viata e "ine sa$ti fie frica. (e e*emplu4 te pregatesti sa treci strada, darse apropie un camion. E "ine pentru tine sa$ti fie frica asta te face sa te retragi

pentru a nu fi lovit. Primesti semnale de la trupul tau numai c)nd traiesti o teamacare nu$ti este "enefica.

Pro"lemele legate de rinic!i afectea+a persoanele certarete si care sunt demulte ori de+amagite sau frustrate. &unt convinse ca nu le reuseste nimic si$si

pl)ng de mila. Aceste g)nduri nu sunt sanatoase, acesta este mesa'ulsupraconstiintei. &i dat fiind ca tot ce ni se înt)mpla este re+ultatul g)ndurilor siactiunilor noastre, tre"uie sa ne asumam întreaga lor responsa"ilitate.

(urerile de s)ni sunt datorate unei atitudini prea autoritare, prea transante fata

de cineva. -u este "ine pentru nici una din persoanele implicate./ "oala a oc!iului indica faptul ca te lasi afectat de ceea ce ve+i în 'urul tau.Trupul îti spune ca asta nu te priveste pe tine. (aca este ceva care$ti afectea+adirect spatiul vital, ia masurile necesare pentru a sc!im"a situatia. Acelasi lucruîn ceea ce priveste urec!ile. Te lasi afectat de ceea ce au+i. Acelasi lucru evala"il si pentru nas te deran'ea+a ceva sau cineva pe care nu poti sa$l suporti.Toate sunt semnale ale corpului tau care$ti spun ca nu e "ine ce faci, ca nutre"uie sa te lasi afectat.

BJ



0n accident indica un sentiment de vinovatie. E*emplu4 te lovesti la o m)na, dinînt)mplare +ici tu3 Te doare, dar faptul ca ti$ai provocat acest accident indica

pre+enta unui sentiment de vinovatie. /mul are acest refle*, de a se autodepasi pentru a$si ispasi vina. E*emplu4 cureti cartofi si în acest timp te g)ndesti laaltceva? deodata e*clami4 5ar an uitat de c!estia aia, ce prost pot sa fiu36. Estiat)t de suparat, înc)t reusesti sa te tai la deget. (e îndata ce te simti vinovat deceva, corpul tau îti trimite un semnal printr$un incident de acest fel.

0n accident este un avertisment în plus pentru a deveni constient de faptul ca einutil sa te simti vinovat. Îti petreci viata gasindu$te vinovat c!iar si pentru ceeace nu esti. (aca$ti faci "ilantul accidentelor, vei întelege.

Ceea ce ai citit acum este o mica mostra de metafi+ica stiinta prin care ve+idincolo de planul fi+ic. C)nd ai de$a face cu o indispo+itie sau o "oala, reusesti

sa o înfrunti mai "ine daca întelegi nu numai cau+a fi+ica, ci si pe cea metafi+ica.

Într$o carte viitoare, vei putea citi o descriere mai completa a "olilor si

indispo+itiilor, precum si a cau+elor lor.Pentru a termina cu "ine acest capitol, fa mai înt)i o lista cu toate indispo+itiile si

"olile tale. În al doilea r)nd, multumeste$i lui (umne+eu pentru mesa'e si cere$isupraconstiintei tale sa te faca sa le întelegi semnificatia.

#e+i, fiecare "oala, indispo+itie sau accident nu este dec)t un semnal. oalaîncetea+a de îndata ce ai înteles mesa'ul. -u tre"uie mai multa energie pentru a

o opri dec)t pentru a o provoca. -u era dec)t energie prost utili+ata. /data "oaladisparuta, ve+i catoata energie suplimentara reapare. Îti tre"uie multa energie

pentru a fi "olnav:

/ "oala care tinde sa dure+e la nesf)rsit e un semn ca vrei sa ai putere asupracuiva prin aceasta. (aca e ca+ul tau, afla cine e persoana respectiva. -u e "inesa încerci sa te impui prin intermediul unei "oli. Adevarata putere este cea a

dragostei3

Înainte de a trece la capitolul urmator, ocupa$te de cel putin o "oala sauindispo+itie de$a ta, fie ea c)t de usoara. 7aseste$i semnificatia si fa$o sadispara. Astfel vei crede mai mult în ceea ce ti$am spus.

ata afirmatia pe care tre"uie s$o rostesti c)t mai des posi"il4

A% T/T %A %0TA Î-CRE(ERE Î- C/RP0 %E0, CE CARE %AÎ-(R0%A &. Î-&CK%, E Î-CETEAA &A &E %A RE#/TE & &AREACT/-EE, AD0TL-(0$%A &A$% RE7A&E&C PACEA, &A-ATATEA,(RA7/&TEA & AR%/-A.

BG



CAPT/0 1<ÎT KRA-E&T C/RP0 FC A&A C0% ÎT TRAE&T #ATA

Corpul tau este cea mai e*traordinara masinarie care e*ista pe pam)nt. -imenin$a reusit p)na acum sa conceapa sau sa construiasca o replica a acesteiminunatii. &$a demonstrat ca, daca s$ar încerca construirea unui calculator caresa ai"a aceleasi functii cu creierul uman, acesta ar atinge dimensiunile

pam)ntului. P)na în pre+ent, omul foloseste cam ; 1<= din capacitateacreierului sau, o parte infima a corpului sau fi+ic.

Înca de la nastere, corpul stie ce sa faca. -u e nevoie sa fie învatat sa doarma,sa$i fie sete sau foame, frig sau cald, sa pl)nga, sa r)da, sa se miste, satranspire, sa caste, sa îng!ita, sa digere, sa elimine, sa s)ngere+e, sa secicatri+e+e etc. nstinctiv, el stie de'a totul. Îsi cunoaste si adevaratele necesitati4somn, !rana, elemente nutritive. (ar noi, pur si simplu, negli'am faptul ca tre"uie

sa avem încredere în el.

%ama are încredere în copilul a"ia nascut. Asteapta sa$i ceara "i"eronul, stie dece pl)nge, îi veg!ea+a somnul. Totusi, odata ce aparitia primilor dinti, ea decideca el tre"uie sa ia cel putin trei mese pe +i.

Astfel, dupa c)teva luni de viata, nu$i mai permite copilului sa se încreada încorpul sau. Totusi, el îsi cunoaste principalele nevoi. (esi p)na la I ani nug)ndeste, copilul acumulea+a tot ce îl învata oamenii. Învata sa$si !raneascatrupul în conformitate cu aceea ce decid parintii. -eacord)ndu$i încredere,

acestia îl împiedica sa descopere ce are nevoie cu adevarat.

C)nd devine adult, acest copil nu mai stie sa recunoasca adevaratele necesitati

ale corpului sau.(e aceea este interesant sa constatam acum ca felul în care ne !ranimcorespunde modului nostru de viata.

Tu cum te !ranesti2 În mod o"isnuit mic de'un, pr)n+ si cina, luate la ore fi*e2

%an)nci fara sa$ti pui prea multe între"ari, fiind convins ca asa tre"uie sa fie2Înseamna ca astfel te comporti si în viata. În multe situatii, nu esti tu cel careconduce. %ulte lucruri le faci cre+)nd ca tre"uie sa procede+i astfel. -u stii dece4 pur si simplu presupui ca asa tre"uie sa fie.

Cu privire la acest su"iect, îmi place sa spun povestea unei tinere casatorite careîntotdeauna taia capetele "ucatii de carne înainte de a o pune în cratita, la pra'it.ntrigat, sotul sau o întrea"a de ce procedea+a astfel. Ea raspunde4 5-u stiu,mama pra'ea întotdeauna carnea asa.6 T)narul o întrea"a într$o +i pe soacra sade ce taie capetele fripturii. 5-u stiu, mama facea asa6, raspunde ea. T)narul

profita de o reuniune a întregii familii pentru a pune aceeasi între"are "unicii. Eaîi spune4 5&tii, în tineretea mea, eram o familie tare saraca. -u aveam dec)t ocratita, prea mica pentru a pra'i o "urata de carne întreaga, asa ca îi taiam

;<



capetele.6 Aceasta poveste ilustrea+a foarte "ine cum actionam în viata fara sa

stim prea "ine de ce. (in o"isnuinta, repetam aceleasi gesturi.Esti o persoana care acorda multa importanta principiilor si traditiilor2 (acaraspunsul e da, verifica$ti modul de a te !rani. Pro"a"il ca man)nci mereu laaceleasi ore. %an)nci din principiu, stiind ca tre"uie sa man)nci. Ti$e teama sanu$ti fie foame. (aca într$o seara tre"uie sa pleci undeva si man)nci "ine înaintede teama sa nu ti se faca foame mai t)r+iu, înseamna ca si în viata te comporti lafel. Faci ceva de teama sa nu: Actionea+a fiindca ti$e teama de ce vor spunesau vor crede ceilalti. -u esti tu însuti. Ca si în ca+ul alimentatiei, deci+i dinaintece ar tre"ui sa faci.

Corpului tau stie foarte "ine c)nd îi este foame. Poate ram)ne saptam)ni întregifara !rana si tu sa nu te îm"olnavesti. (aca ti$e foame si nu poti m)nca în

momentul respectiv, vor"este trupului tau astfel4 5Asteapta, n$o sa dure+e mult. /sa$ti dau sa man)nci putin mai t)r+iu.6 (e asemenea, sa nu te îngri'ore+e faptulca ai putea m)nca prea mult. C)nd trupul tau primeste ceea ce are nevoie, lamomentul potrivit, stie c)nd sa se opreasca.

(aca descoperi ca esti o persoana cu multe ta"ieturi în ce priveste alimentatia,vei descoperi de asemenea ca între"arile de genul 5Ce$o sa se creada26, 5Ce$osa se spuna26, 5Ce vor face26 au mare importanta pentru tine. Atunci, în loc sag)ndesti, sa te comporti, sa te îm"raci potrivit felului tau de a fi, c!iar dacaacesta nu corespunde unui stil 5o"isnuit6, te temi de reactia celorlalti si nu maiesti tu însuti. Toate aceste mici detalii creea+a în tine o insatisfactie: careia nutre"uie sa$i mai cauti motivul3 Învata sa$ti cunosti propriile necesitati.

Faptul ca te !ranesti din o"isnuinta îti va demonstra si ca notiunile de 5"ine sirau6 au o mare influenta asupra ta. Pro"a"il ca esti prea categoric. Kotarasti caceva este "ine sau rau, c)nd de fapt, în viata, nu e*ista "ine sau rau a"solut. Cee "ine pentru cineva poate fi rau pentru altul. (e aceea te sfatuiesc sa folosesticuv)ntul 5"enefic6 în loc de 5"ine6. /"serva ceea ce este sau "enefic pentru tine.Ceilalti îsi au propria lor viata. #or învata prin ei însisi. C!iar daca felul lor de afi sau de a actiona corespunde notiunilor tale de 5rau6, poate ca lor acest fel de afi le permite sa descopere ceva fantastic.

Poti sa te !ranesti si sa actione+i din o"isnuinta. Aceasta tine de dimensiuneamentala. (ar, o"serv)nd felul în care te !ranesti, poti descoperi ca te situe+i mai

cur)nd în dimensiunea emotionala.

C)nd erai mic, deseori m)ncai si "eai din cau+a tul"urarilor emotionale, !ranafiind în aceste ca+uri compensatoare. /"serva atitudinea ta de asta+i: C)nd uncopil se loveste, i se da o "om"oana sau o pra'itura pentru a$l consola. C)nd arenevoie de atentie, i se da ceva de m)ncat. (aca e prost dispus, suparat sau secearta cu un prieten, încercam sa$l manipulam d)ndu$i ceva de m)ncare,spun)ndu$i4 5(aca esti cuminte, o sa te duc la cofetarie sau o sa$ti dauîng!etata.6 Alteori îl pedepsim, lu)ndu$i desertul sau c!iar ned)ndu$i saman)nce. Cele mai multe mame fac asa si aceste o"iceiuri capata o mareimportanta în viata copilului si, în consecinta, în viata lor de adulti. Ce te$a

;1



impresionat de la < la I ani are un mare efect asupra dimensiunii tale mentale, psi!ice si emotionale din viata ta de a+i. Reactiile tale de ieri 8<$I ani9 sunt indiciicare te a'uta sa descoperi originea modului tau de a te comporta asta+i.

Ce faci în pre+ent2 ei sau man)nci din cau+a agitatiei, pentru a trece timpul, pentru a te consola sau recompensa2 În acest ca+, lasi dimensiunea emotionalasa$ti controle+e viata, desi tu ar tre"ui sa$i fii singurul stap)n. Într$unul dincapitolele urmatoare, îti voi e*plica în ce fel poti reusi sa$ti stap)nesti emotiile.

(aca man)nci sau "ei fiindca ti$e pofta, asupra ta actionea+a în principaldimensiunea fi+ica. Ce înseamna a m)nca din pofta2 Înseamna ca doresti ceva

pentru a$ti satisface simturile. (e e*emplu4 mergi pe strada si nu ti$e foamedeloc. (ar, trec)nd prin fata unei cofetarii, ve+i o multime de cornete deîng!etata apetisante. -eput)nd re+ista, te !otarasti sa cumperi unul, desi cu

c)teva minute mai devreme nici nu te g)ndeai la asa ceva. C)nd unul din simturite îndeamna sa man)nci sau sa "ei ceva la care nu te$ai fi g)ndit înainte sa$lve+i, sa$l simti, sa au+i vor"indu$se despre el, sa$l gusti sau sa$l atingi, atuncisimturile tale preiau conducerea. Alt e*emplu4 intri la cinema dupa un pr)n+copios, simtindu$te satul. (ar mirosul de floricele de porum" îti e*cita simturile site duci imediat sa cumperi. ata ce înseamna a m)nca din pofta.

(impotriva, daca esti la serviciu la ora 11 dimineata si simti ca ai c!ef de un pateu sau o pra'itura, nu e vor"a de pofta. -u simturile tale au facut sa se nascaîn tine dorinta de a m)nca. Ai dorit pra'itura înainte sa o ve+i, sa$i simti mirosulsau sa au+i vor"indu$se despre ea. Te$ai g)ndit la ea mai înainte ce simturile tale

sa te îndemne dintr$o data la asta. Totusi, e "ine sa verifici daca într$adevar ti$efoame si, daca raspunsul e nu, pro"a"il ca pofta de o pra'itura a fost provocatade o emotie.

&unt o multime de lucruri pe care le poti face din pofta. Poti sa mergi lacumparaturi, poti sa dormi sau sa faci dragoste din pofta. &tudia+a$te putin petine însuti. Care sunt lucrurile pe care le faci din pofta2 Ti$e greu sa$ti stap)nestisimturile2 În acest ca+, dimensiunea ta fi+ica nu e su" control, nu e în armonie.

C)nd îti dai seama ca de multe ori faci ce te îndeamna simturile, înseamna ca

supraconstiinta îti trimite un mesa' pentru a$ti spune ca unul sau mai multe dinsimturile tale nu sunt satisfacute din punct de vedere psi!ologic. Poate fi vor"adespre va+, au+, miros, gust sau pipait.

#a+ul4 esti afectat de ceea ce ve+i la un moment dat. corpul tau îti spune4 5Ce tederan'ea+a în ceea ce ve+i nu e trea"a ta6, sau 5Fa ceva în legatura cu asta, nute mai lasa afectat.6

Au+ul4 esti afecta de ceea ce au+i, acasa sau în alta parte. E timpul sa te ocupi

de asta.

;>



%irosul4 e*ista ceva sau cineva pe care nu îl poti mirosi2 #ecina, seful saumo"ila din sufragerie2

Pipaitul4 esti satisfacut de viata ta afectiva2 (aca nu primesti destula afectiune,cine a uitat sa semene2 (aca vrei sa culegi, tre"uie sa semeni3 &unt multesemne simple de afectiune pe care poti sa le dai4 o privire, o floare, un cuv)nt de

dragoste, un gest afectuos. Poti sa$ti daruiesti tie însuti afectiuni din "elsug, nu

uita3 Începe prin a o semana în 'urul tau si o vei primi si tu în sc!im".7ustul4 daca man)nci de pofta, pentru a$ti satisface gustul, viata ta se*uala enesatisfacatoare. Tie îti revine sarcina sa faci sc!im"arile necesare.

(e fiecare data c)nd unul din simturile tale nu e satisfacut si la mi'loc sunt

pro"leme ce te privesc pe tine, treci la actiune. (aca e vor"a de altceva, pe carevrei sa$l sc!im"i pentru a fi tu însuti fericit, trupul tau îti spune sa te ocupi detre"urile tale si sa$l lasi pe celalalt sa$si duca viata cum crede de cuviinta. Efoarte periculos ca fericire ta sa depinda de altcineva6

/ricare ar fi dimensiunea care te influentea+a mai mult 8fi+ica, emotionala,mentala9, tre"uie s$o stap)nesti. (aca e vor"a de dimensiunea mentala,încearca sa te o"servi mai îndeaproape. Fara îndoiala, faci multe lucruri dino"isnuinta. Prin urmare, e foarte important sa te opresti înainte de a vor"i sauactiona si sa te între"i4 5/are asta e ceea ce vreau cu adevarat2 Asta ma va facefericit2 Am într$adevar nevoie de acest lucru26 Fa$ti timp pentru a$ti puneîntre"ari.

(aca e vor"a de dimensiunea emotionala, învata sa$ti e*primi emotiile 8vom

vor"i asta mai t)r+iu9.(aca e implicata dimensiunea fi+ica, opreste$te si întrea"a$te4 5care din simturilemele nu sunt satisfacute26. Trece$le pe toate în revista, unul c)te unul, siîncearca sa$ti dai seama ce nu merge. Poate fi în legatura cu ceea ce ve+i, ceau+i, ce simti, cu viata ta afectiva sau se*uala. Cauta în tine însuti si vei aflaraspunsul.

#ei descoperi multe lucruri despre tine urm)nd aceasta metoda. #ei vedea ca te plim"i de la o dimensiune la alta, dar întotdeauna una din ele e mai putin

armonioasa, are unele deficiente.

Eventual, vei constata ca impulsurile tale alimentare sunt provocate de foame.(in acel moment, vei stii ca în interiorul tau s$au produs unele transformari. Pemasura ce$ti sc!im"i modul de a g)ndi, ti se vor sc!im"a si gusturile în ce

priveste alimentatia.

Corpul tau este at)t de desav)rsit înc)t îti cunoaste foarte "ine nevoile si stie înce moment tre"uie sa le manifeste. Corpul este compus din elementeesentiale4 apa, proteine, vitamine, glucide 8+a!ar si !idrati de car"on9, lipide8grasimi esentiale9 si minerale. (e fiecare data c)nd unul sau mai multe dinaceste elemente este deficitar, corpul trimite un mesa' catre creier. Atunci acestaîti da dorinta de a m)nca ceva care corespunde elementelor care lipsesc.

;@



#e+i, nu tre"uie sa te preocupe ce si c)nd tre"uie sa man)nci. (aca ai încredereîn trupul tau, vei sti e*act c)nd sa man)nci. (aca ai încredere în trupul tau, veistii e*act c)nd îti este foame si de ce anume ai nevoie. Este inutil sa$ti !ranesticorpul ca sa nu$ti fie foame daca pe moment nu$i lipseste nimic. /ricare ar ficarenta sa 8fier, calciu, proteine, grasime sau +a!ar9, corpul tau are sarcina de a$ti oferi pofta de a m)nca ceea ce îi lipseste. Creierul tau, acest mare calculator, aînregistrat tot ce a gustat de la nasterea ta si stie e*act ce contine fiecare

aliment. (a îndata ce corpul are nevoie de ceva, el transmite mesa'ul catre

creier. -$ai nici o !otar)re de luat în ceea ce priveste corpul tau. ui îi revineresponsa"ilitatea de a averti+a creierul asupra necesitatilor tale. / persoana caretine regim îi dictea+a trupului ce sa man)nce si c)nd sa o faca. Aceastaactionea+a împotriva legilor naturii. 0rm)nd un regim, îi transmiti corpului unmesa' de genul45Încep)nd de asta+i, eu !otarasc ceea ce ai nevoie, la ora

convenita si cu frecventa !otar)ta.6 E mult mai simplu sa ai încredere în acest "un prieten al tau3

0nele persoane iau o singura masa pe +i. Altele nu au nevoie de micul de'un.Altii prefera sa ia micul de'un si pr)n+ul, fara sa se mai preocupe de cina. Altii aunevoie de ; mese pe +i sau prefera sa rontaie c)te putin atunci c)nd semanifesta foamea. Tie îti revine sarcina de a descoperi modul de alimentatiecare îti convine. Fiecare om este unic. Ce e "ine pentru unul nu este neaparat

"ine pentru altul.

Corpul tau poate sa asimile+e calciul sau sa elimine o parte din el. (easemenea, poate sa ai"a dificultati în a elimina colesterolul. Acestea sunt numai

doua e*emple prin care îti demonstrea+a ca nu esti constient de toate functiilecorpului. -u ai atins înca un nivel de constiinta suficient de ridicat pentru areali+a ce se înt)mpla în interiorul tau. -u tre"uie sa$i dai trupului indicatii înceea ce priveste digestia. -u e nevoie sa$i spui sa co"oare m)ncarea prinstomac, p)na în intestine, sau sa faci sa functione+e ficatul, apoi pancreasul:Aceasta sarcina îi revine supraconstiintei tale. Ea veg!ea+a asupra digestiei,asimilarii si de+asimilarii.

&ingura ta responsa"ilitate este aceea de a$ti a'uta corpul prin tot ce poti face înmod constient. Esti singurul care raspunde de el. pe masura ce nivelul tau deconstiinta va creste, îti va fi mult mai usor sa recunosti mesa'ele si sa actione+i înconsecinta. Fa$ti trea"a ta si corpul o va face pe a lui. Astfel, energia va fi egal

distri"uita. #ei trai în armonie si asta te va mentine sanatos.

%ulti oameni folosesc în alimentatia +ilnica anumite elemente pe care corpul nule recunoaste printre elementele nutritive de care are nevoie. Acestea suntnumite otravurile corpului, fiindca scot afara energia din corp în loc sa o produca.(intre aceste otravuri fac parte alcoolul, +a!arul al" 8si tot ce e rafinat, ca fainaal"a, ore+ul al", p)inea al"a9, cafeina, sarea, tutunul, grasimile neesentiale sitoate produsele c!imice, ca medicamentele si su"stantele folosite pentruconservarea sau colorarea alimentelor.

Aceasta carte n$a fost conceputa pentru a pre+enta notiuni despre importantavalorii nutritive a alimentelor, asa ca, daca su"iectul te interesea+a, îti sugere+ saconsulti niste materiale potrivite. Te vor a'uta mult.

;B



Cum te !ranesti2 Îi dai corpului tau alimente ce contin cele elemente nutritive2(aca da, înseamna ca$ti iu"esti corpul fi+ic. Poate ca la nivel emotional si mentaln$ai atins înca ec!ili"rul necesar, dar cel putin aspectul fi+ic al corpului esterespectat. Este un pas în directia cea "una.

0nele persoane vegetariene sunt încredintate ca si$au ec!ili"rat viata si au atinsmarea pace si armonie interioara: (ar alimentatia e numai o dimensiune afiintei umane.

/ "una alimentatie fi+ica este de'a un mare pas înainte. Îti a'uti astfel trupul sa sementina sanatos si asta îti permite sa te desc!i+i mai mult si sa ve+i cum îti potiameliora celelalte dimensiuni cea emotionala si cea mentala.

Tot ce a fost mentionat de la începutul cartii afectea+a celulele corpului.

/ masa compusa din friptura, cartofi pra'iti, sare si castraveciori murati da foartemult de lucru corpului. (igestia se face greu fiindca nu i$ai dat dec)t 5otravuri6.(aca îl faci sa asimile+e "auturi, sucuri dulci, alimente ce contin +a!ar si multe

produse c!imice, asta repre+inta un semnal ca e*ista ceva în tine care tenemultumeste. E o lipsa de respect fata de trupul tau sa$i dai at)t de lucru. Asaca sa nu te miri daca se va revolta în loc sa raspunda cererilor tale. C!iar si el eîn stare sa se supere4 5Ce faci tu din mine2 (e ce eu tre"uie sa fac mereu ceva

pentru mine26. (impotriva, daca devii constient de ceea ce sta în puterile tale safaci, poti sa$ti a'uti corpul si sa te a'uti astfel pe tine însuti.(aca man)nci prea multe dulciuri, înseamna ca din viata ta lipseste desfatarea.

-u$ti permiti unele lucruri care ti$ar face placere. (aca man)nci prea sarat, esti o persoana pusa pe cearta. (aca preferi alimentele puternic condimentate, viata tanu e destul de 5picanta6. Prea multa cafea $ în viata ta lipseste un stimulent.

Înainte de a trece mai departe, te sfatuiesc sa astepti o saptam)na. Reciteste cuatentie întregul capitol si o"serva tot ce man)nci si "ei în acest timp. Între"a$te înfiecare +i, înainte de a m)nca, daca ti$e într$adevar foame si daca man)nci ceeace ai nevoie. a sf)rsitul +ilei, notea+a totul, mention)nd daca ai actionat dinfoame, emotie, o"isnuinta sau pofta. -u tre"uie sa$ti impui un regim, e de$a'uns

sa o"servi. Acesta îti va permite sa ve+i ce anume îti domina viata, cu care partedin tine tre"uie sa lucre+i mai mult. Este un mi'loc de a te cunoaste mai "ine.

ata afirmatia4

&0-T T/T %A C/-&TE-T (E FE0 Î- CARE %A KRA-E&C & A&TEPTCA TR0P0 %E0 &A$% Î%PARTA&EA&CA -E#/E &AE Î- %/%E-T0Î- CARE Î E&TE F/A%E.

;;



CAPT/0 11PR/E%E E7ATE (E 7RE0TATEA C/RP/RAA

C)nd se fac referiri la pro"lemele provocate de greutatea corporala, nu e vor"anumai de Oilogramele în plus, ci si de cele în minus. A fi e*cesiv de sla" e unsemn ca viata ta materiala nu atinge un nivel satisfacator. Pro"a"il ca, în forultau interior, esti dominat de un sentiment de vinovatie atunci c)nd admiri lucrurilemateriale sau c)nd simti nevoia sa$ti satisfaci o placere materiala.

Aceasta poate revela si faptul ca te nelinisteste prea mult pro"lemele întregiilumi. Îti faci pentru tot cete încon'oara si corpul tau, sla"ind, îti transmite astfelun semnal. Îti spune ca felul tau de a fi nu e cel

potrivit, ca pro"lemele celorlaltitre"uie re+olvate de ei însisi. -u e trea"a ta sa te ocupi de ele.

/ a treia posi"ilitate ar fi aceea ca dai mai mult dec)t primesti. Tre"uie sa învetisa primesti mai mult în viata ta. Pe masura ce$ti vei sc!im"a felul de a fi, vei

reveni la greutatea normala. E foarte important sa te adapte+i la ritmul corpuluitau.

Pro"lema opusa, cea a e*cesului ponderal, are la r)ndul ei mai multesemnificatii. / persoana care încearca sa urme+e un regim pentru a sla"i refu+aastfel sa$si asume raspunderea propriei sale vieti. Ea vrea sa înlature efectul faraa cauta sa afle cau+a. #a reusi sa urme+e un regim sau poate c!iar mai multe,dar corpul sau se va revolta si toate Oilogramele pierdute vor fi puse la loc.Potrivit statisticilor. GJ= din persoanele care au sla"it în urma unui regim seîngrasa din nou în cursul anului si a'ung din nou ca înainte, "a c!iar mai rau.&uccesul temporar e numai o ilu+ie.

(e fiecare data c)nd sla"esti si te îngrasi din nou, iei c)teva Oilograme în plus.Este felul prin care corpul tau se revolta pentru ceea ce$l faci sa îndure.Aminteste$ti ca trupul îti vor"este prin mesa'e de acest gen. (ar tu, în loc sa$imultumesti, te revolti, vrei sa îl sc!im"i? a'ungi sa detesti imaginea propriuluicorp. (aca îl faci sa se supuna unui regim, îna"usi mesa'ele transmise, nu vreisa le asculti. Încearcamai degra"a sa identifici cau+a si, treptat, vei percepemesa'ul tot mai clar si greutatea ta va scadea în ritmul ideal pentru corpul tau.Acesta varia+a de la o persoana la alta? unii pot pierde ><$@< de Oilograme într$oluna, iar altii numai >. dar asta nu contea+a, important este sa descoperi cau+a.(e ce ai tine cu tot dinadinsul sa pier+i în doua luni Oilogramele acumulate pe

parcursul mai multor ani2 Acorda$i trupului tau timpul necesar pentru a se adaptasc!im"arilor interioare. (e ele depinde totul. (e îndata ce ti$ai sc!im"at felul de

a g)ndi, restul vine de la sine.

%esa'ele deci cau+ele varia+a de la o persoana la alta. E*cesul de greutate poate proveni din faptul ca man)nci fie din o"isnuinta, fie din cau+a tul"urariloremotionale, fie din pofta, dupa cum am mentionat în capitolul precedent. Estefiresc ca o alimentatie care depaseste necesitatile corpului sa se transforme în

;



grasime. Aceasta manifestare nu e aceeasi pentru toti, dar e un fel de a ti setransmite un mesa' din care ai ceva de înteles. (aca cineva se !raneste în e*cesfara a se îngrasa, înseamna ca are un meta"olism foarte rapid. Arde toatecaloriile, pe masura ce le primeste. Corpul munceste continuu într$un ritm foarteridicat si sistemul digestiv e tot timpul activ. / asemenea persoana are tendintade a se u+a si a îm"atr)ni mult prea repede. #e+i, fiecare primeste mesa'ul sau.Corpul, "unul tau prieten, gaseste întotdeauna un mod de a$ti vor"i dacaactione+i împotriva propriilor nevoi.

Prima solutie ar fi sa man)nci numai c)nd îti este foame si pun)ndu$ti tot timpulîntre"ari. #a fi suficient pentru a începe sa dai 'os Oilogramele în plus. -userveste la nimic sa te "a+e+i pe sperante, at)ta vreme c)t supraconstiinta esteîndrumatorul tau. -u$ti mai ram)ne dec)t sa$i urme+i sfaturile.

7reutatea e*cedentara poate fi si o e*presie a tendintelor acumulative. Aceastanu se refera numai la acumularea de o"iecte materiale, ci si la acumularea de

g)nduri. Ti$e teama sa nu$ti lipseasca ceva. #rei mereu sa ai mai mult. Poate fivor"a si despre cineva care, în pre+ent, nu duce lipsa de nimic, dar îi e teama caîi va lipsi într$o "una +i. Asa sunt cei care, în fiecare an, îti fac nenumarateasigurari. Altii îti cumpara o casa, doua, trei sau str)ng cantitati imense de "unurimateriale. (aca aceasta îti e "enefic, nu vei primi nici un mesa'. (impotriva,daca "unurile materiale, "anii si asigurarile au o prea mare influenta asupra ta,vei fi atentionat ca aceasta forma de nesiguranta te împiedica sa evolue+i.

Poate ca ti$ai dori multe lucruri, dar nu$ti permiti sa le ai. Te amagesti cu ideea ca "unurile materiale nu au nici o importanta pentru tine, dar, în realitate, te "ucuride ceea ce poti cumpara cu "ani. ata mesa'ul tau4 5Ai dreptul la toate acestea.ucrurile materiale fac si ele parte din spiritualitate6.

A alta e*plicatie ar fi faptul ca nu te accepti sau nu te iu"esti pe tine însuti. %ereucauti dragostea celorlalti, ti$e teama sa nu fii respins, cre+i ca altii sunt mai iu"itidec)t tine si ca tu nu valore+i mare lucru. Respingerea e*ista numai în mintea ta.Primesti at)ta dragoste c)ta daruiesti. Priveste "ine în 'urul tau, vei descoperi caesti iu"it mult mai mult dec)t îti înc!ipui.

E*cesul de greutate poate fi provocat si de frustrari se*uale, de faptul ca nu$tiaccepti se*ul. Cau+a poate proveni înca de la nastere, c)nd parintii ar fi preferatun copil de se* opus. Ai simtit asta si ai a'uns sa cre+i ca te iu"esc mai putin.Cre+i ca daca erai de se* opus viata ta ar fi fost mai usoara2 Ti$ai au+it parintiispun)nd ca ar fi preferat un "aiat în locul unei fete sau invers2 $ai au+it

pl)ng)ndu$se de viata lor de "ar"at sau de femeie2 Aceste frustrari se*uale semanifesta de multe ori încep)nd din adolescenta. Te simti intimidat de se*ulopus. Îti negli'e+i aspectulfi+ic 8spate cur"at, greutate e*cedentara9 pentru aevita atractia se*ului opus.

În acest ca+, supraconstiinta îti spune sa$ti accepti se*ul. (aca ai ales sa vii pelume ca "ar"at sau femeie, înseamna ca tre"uie sa traiesti în acest fel. (aca întinerete te g)ndeai de multe ori ca te$ai simti mai fericit daca ai fi de se* opus,

;I



aceasta !otar)re nu$ti este "enefica. Acum îi suporti consecintele. E vremea sa$ti

accepti se*ul.7reutatea e*cedentara poate fi si o legatura ce tre"uie taiata. nfluenta poate

proveni de la cineva din familie 8mama, tata, "unic etc.9 pe care nu voiai sa$laccepti si respectivul avea un surplus de Oilograme. Ti$a fost teama sa nu$isemeni si tocmai asta ai reusit sa faci. Tre"uie sa accepti aceasta persoana asacum este4 fi+ic si mental.

Poate fi vor"a si de cineva care a avut o mare influenta asupra ta, cineva cu caredoresti sa te asemeni. (aca îi admiri calitatile, le poti accepta fara a$i accepta sicaracteristicile fi+ice.

(aca suferi de aceste pro"leme înca de la nastere, cau+a poate proveni dintr$oviata anterioara. Ca orice persoana care se naste cu un !andicap oarecare,acesta este necesar evolutiei sale. Tre"uie sa înveti sa te iu"esti si sa te accepti

asa cum esti. #ei trai astfel p)na c)nd vei descoperi ce mesa' îti parvine prinintermediul acestui!andicap fi+ic, mental sau emotional. În clipa aceea totul se poate re+olva. Persoana care are un !andicap fi+ic poate face un miracol si se poate resta"ili complet. Acelasi fenomen este vala"il si în ca+ul e*cesului degreutate. /mul nu e o"ligat sa$si traiasca întreaga viata în conformitate cu asa+isa5Oarma6 sau urm)ndu$si destinul provenit dintr$o viata anterioara. Tu singur

poti !otarî c)nd sa$i pui capat.

0nele persoane foarte credincioase, foarte spirituali+ate, pot avea pro"leme cugreutatea pentru ca în sufletul lor e*ista vagi amintiri despre dimensiunileanterioare vietii pe pam)nt si ar dori sa traiasca în alta parte. Ele se întrea"a demulte ori asa4 5Ce caut eu aici pe pam)nt26 (eseori se spune despre ele ca sunt

5cu capul în nori6. &e roaga de multe ori caci sunt pioase prin natura lor. Poate cag)ndesc4 5%i se pare ca e mai "ine sa fii mort dec)t viu6. -u se g)ndescneaparat la sinucidere, dar stiu ca e*ista un loc mult mai minunat dec)t

pam)ntul.

7reutatea suplimentara le permite sa ram)na ancorate pe pam)nt. %esa'ulsupraconstiintei este4 5Accepta, o data pentru totdeauna, ca traiesti pe pam)nt.Ai ceva de facut aici. Tre"uie sa înveti sa te iu"esti pe tine si pe ceilalti6. (acaaceasta e pro"lema ta, încearca sa privesti frumusetea acestei lumi, natura.Începe sa te iu"esti pe tine si tot ce te încon'oara.

ata o alta posi"ilitate4 primesti mai mult dec)t dai. Ti$e teama sa te destainui

altora2 Ti$e teama sa împartasesti cu altii ceea ce stii2 Esti genul de persoanacare spune4 5(aca vor sa stie, n$au dec)t sa învete3 Eu n$o sa le spun:6 (e ce

pastre+i totul în tine2 Ti$e teama sa nu ranesti pe cineva2 Ti$e teama ca n$o sa fiiacceptat sau iu"it2 Esti persoana care asculta confidentele si pro"lemele tuturor,dar nu le împartasesti niciodata pe ale tale2 Înseamna ca acumule+i prea mult,

primesti prea mult în raport cu ceea ce dai. Corpul tau are si el tendinta de aacumula.

/ricare ar fi semnificatia, corpul tau are o mie si una de modalitati de a$ti vor"i pentru ca sa devii constient de actiunile, g)ndurile si vor"ele tale.

;J



(in acest motiv oamenii aveau at)tea g)nduri se*uale. #iata de asta+i ne oferadin plin posi"ilitatea de a crea, acum fiind acceptate mult mai multe lucruri. Tineriiîti folosesc mult creativitatea în ce priveste tinuta vestimentara, coafura etc.

&e constata ca sentimentele de vinovatie se*uala sunt pre+ente mai mult la fetedec)t la "aieti. Întimpul copilariei, ele sunt tinute mai din scurt. (e e*emplu,

"aietii aveau voie sa se plim"e de+"racati, dar ele nu. Parintii erau îngri'orati sanu li de înt)mple ceva, în timp ce pentru "aieti riscul era minim. Ele puteau saram)na însarcinate:

a nivelul inconstientului e*ista nenumarate ta"uuri se*uale. Tre"uie sa scapamde ele fiindca neîmpiedica sa atingem pacea interioara at)t de mult cautata. Încadin copilarie, omul ia deci+ii importante în ce priveste se*ualitatea. (aca un copilîsi surprinde parintii fac)nd dragoste si acestia încearca sa$l pedepseasca sausa se ascunda, este suficient pentru ca el sa a'unga la conclu+ia ca se înt)mplaceva 5rau6. Încep)nd deatunci, notiunile sale de 5"ine6 si 5rau6 vor fi deformate.

Comple*ul lui /edip este un fenomen curent înt)lnit la copiii între @ si ani. aaceasta v)rsta începe sa se de+volte energie se*uala si "aietelul saîndragosteste de mama sa, iar fetita de tata aceasta din toate punctele devedere, inclusiv fi+ic. aiatul devine gelos pe tatal sau. Pe de o parte el îti admiratatal, pe de alta ar vrea sa$l înlocuiasca. E prins între aceste doua aspecte.Comple*ul oedipian nu tre"uie încura'at, las)ndu$l pe copil sa se culce tot timpulcu mama lui. Astfel nu facem dec)t sa raspundem dorintelor sale. E mai "ine sa$ie*plicam cu delicatete ca el are propria lui camera, asa cum si parintii o au pe alor.

În ceea ce priveste pe fetita, ea se arata foarte sen+uala fata de tatal sau. Îl

îm"ratisea+a si îl m)ng)ie de multe ori. Poate c!iar sa se supere daca acesta nuîi acorda mai multa atentie ei. -u tre"uie încura'ata aceasta atitudine3 Tre"uiesa$i e*plicam frumos, fara s$o "ruscam, ca nu e nimic rau în ceea ce face, darfiecare lucru îsi are rostulsau. Îi sfatuiesc de multe ori pe parinti sa discute cucopii lor ca si cum ar fi adulti, sa le e*plice ce se înt)mpla. Ei înteleg mult maimult dec)t ne imaginam.

Comple*ul lui /edip dispare treptat c)nd copilul a'unge la ani. &i fata si "aiatulîsi vor respecta mai mult tatal sau mama, iar gelo+ia fata de parintele de acelasise* va fi înlocuita cu admiratia. Copilul începe sa se identifice cu parintele deacelasi se*, încerc)nd sa$l iu"easca si sa$l imite mai cur)nd dec)t sa$l respinga.

%ulte pro"leme se*uale provin din faptul ca acest comple* nu a disparut nici lav)rsta adulta. T)nara îsi cauta se*ual tatal, iar "ar"atul mama. (aca acesta esteca+ul tau, nu tre"uie sa te temi ca e rau. %ai degra"a tre"uie sa tai legatura cu

parintele tau si sa accepti ca un parinte nu poate fi si un amant. (ragostea paterna sau materna si cea intima sunt doua lucruri diferite. Acesta e motivul pentru care, în +iua de a+i, sunt at)tea ca+uri de incest. Tre"uie sa marturisescca am fost foarte surprinsa sa constat ca o persoana din cinci, dintre cei cefrecventea+a Centrul 5Asculta$ti corpul6, spun ca au avut o e*perienta

1



incestuoasa în tinerete. Totusi, oamenii sunt acum mai desc!isi si accepta sa

vor"easca despre asta.(e unde provin e*perientele incestuoase2 Fetita nu e constienta desen+ualitatea pe care o dega'a. Aceasta provoaca la tata o reactie. -u încerc sagasesc o scu+a acestui gen de e*periente, dar vreau sa spun ca, de cele maimulte ori, numai tatal este acu+at. Cel care traieste o asemenea e*perienta cufiica sa nu mai reuseste sa se controle+e. E un om care sufera, se simtenenorocit. Face ceva care e contra legilor naturii. Îl traumati+ea+a pe copil. (e cetraieste e*perienta cu fiica sa si nu cu altcineva2 Pentru ca între cei doi e*ista ovi"ratie. (e multe ori e vor"a de un om caruia îi este teama sa nu fie respins si,în plus este imatur din punct de vedere se*ual. Relatiile se*uale cu sotia nu suntsatisfacatoare si e mai usor sa caute o împlinire acasa dec)t în alta parte. Risculde a fi respins e mai mic. Parado*al, e un om care acorda mare importanta vietiide familie.

%unca mea îmi da oca+ia sa înt)lnesc multi oameni si unii dintre cei care au traitasemenea e*periente dau vina numai pe tata: Fii atent însa c)nd acu+i pealtcineva, caci întotdeauna culegem ce am semanat3

Cunosc ca+uri în care incestul a început la o v)rsta foarte frageda, continu)ndapoi p)na la 1J ani3 / adolescenta mi$a marturisit ca îi era teama de tatal sau sisingura cale de a reusi sa iasa din casa si sa înt)lneasca noi prieteni era sa$ifaca pe plac. #a puteti imagina ca la 1J ani o t)nara nu îndra+neste sa spuna5nu6 acestei situatii2 &e înt)mpla ceva la nivelul inconstientului. Pro"lema

provine, în general, dintr$o nevoie de dragoste, foarte fireasca de altfel, din partea copilului, dar care, ram)n)nd nesatisfacuta, îsi pierde masura. Fetita îsiadora tatal, dar nu se simte iu"ita de el. Aceasta e*plica faptul ca atunci c)nd

dragostea tatalui se manifesta prin incest, copilului, la început, îi place.

Totusi, mai t)r+iu, copilul începe sa se simta vinovat ca îi place aceasta forma dedragoste pentru canotiunea lui de 5"inerau6 îi spune ca este mai cur)nd rau. În

plus, t)nara fata se simte vinovata de faptul ca ia locul mamei. Pe de lata parte,aceasta din urma prefera sa nu vada nimic din teama de a nu descoperiadevarul. Prin urmare, copilul a'unge de multe ori sa$si urasca mama pentru caea nu a vrut sa priveasca în fata situatia si nu a încercat sa$l a'ute.

%ult mai rare sunt ca+urile de incest între mama si fiu. Totusi, c)nd apar,e*perienta este cu at)t mai traumati+anta, caci distruge legatura 5mama$copil6.(upa cum stii, principiul 5mama6 sim"oli+ea+a sursa vietii. Pier+)nd$o, un copil

se simte complet singur.

(aca ai trait o e*perienta de acest gen cu tatal, mama, un frate sau o sora maimare, un "unic, un unc!i etc., e foarte important sa îl ierti, sa accepti ca si el asuferit. Tre"uie sa te ierti si pe tine însuti si sa accepti ca aveai dreptul sa$ti placaaceasta unica forma de dragoste pe care o primeai de la parintele sau rudarespectiva.

0ra pe care o pastre+i în tine îti otraveste viata si nu face "ine nimanui. (e astae at)t de important sa ierti 8ve+i capitolul , pagina >J9. E esential sa tai aceasta

>



legatura, pentru a rupe cercul vicios. Purificarea tre"uie sa înceapa de undeva situ poti initia aceasta transformare. -u tre"uie sa$i 'udeci pe cei implicati. E maiîntelept sa accepti ca în viata nu e*ista oameni rai, e*ista numai oameni caresufera.

Actul se*ual tre"uie înfaptuit numai din dragoste. A iu"i o persoana înseamna adori sa te unesti cu ea pentru a o simti mai "ine. Actul se*ual nu tre"uie sa fieniciodata o"iect de comert. %ii de femei se supun actului cre+)nd ca astfel voro"tine o recompensa. &i c)ti "ar"ati nu se simt anormali daca nu au o aparentaseducatoare si se simt o"ligati sa faca ei primii pasi catre o femeie, cre+)nd caele asta asteapta3

C)nd începi o relatie cu cineva, e "ine sa pasesti cu dreptul. -u considera se*ulca pe un mi'loc de înro"ire a unei anumite persoane? nu acest aspect va retine

pe cineva l)nga tine. (aca relatia durea+a de'a de c)tiva ani, ar fi "ine sa aveti odiscutie cu privire la intentiile voastre se*uale. &puneti$va e*act ce simtiti în

pre+ent fata de se* si ce ati simtit în tinerete.E important sa înveti sa te destainui cu privire la acest su"iect. Ai vor"it vreodatacu sotul tausotia ta pentru a$i de+valui detalii despre prima ta relatie se*uala saucu privire la ceea ce$tiface placere2 Îti amintesti data, locul si persoana2 (acanu, pro"a"il ca ai un "loca' la cest nivel.

E "ine sa accepti ca a face dragoste e una dintre cele mai mari placeri de pe pam)nt? este sim"olul material al unirii spirituale cu (umne+eu. (orinta de a facedragoste nu este ceva animalic. Poate deveni astfel daca e vor"a de o simplaplacere sen+uala, fara aavea sentimente reciproce unul fata de celalalt. În acelmoment, numai corpul tau inferior e în actiune.În sc!im", a face dragoste c)nd

iu"esti permite corpului tau superior sa$ti aduca o mare "ucurie interioara, c!iardupa terminarea actului se*ual.

&e o"serva ca pentru unele persoane mai ales pentru femeile foartecredincioase a face dragoste e sinonim cu în'osirea. Te$ai nascut pe pam)nt sia face dragoste e o placere terestra. -$ai de ce sa te simti vinovat, pentru ca îndragoste nu e*ista nici "ine, nici rau.

(e asemenea, e foarte important cum îti alegi partenerul. În timpul actului se*ual,femeia primeste mult de la "ar"at, asa cum "ar"atul primeste mult de la femeie.

-u numai su" aspect fi+ic, dar si emotional, prin corpul astral. (e aceea eesential sa$l cunosti pe cel cu care faci dragoste. (aca aceasta persoana

nutreste sentimente de ura sau teama, poti fi influentat si tu. ar"atul si femeia primesc vi"ratii unul de la celalalt prin corpurile lor su"tile, invi+i"ile.

E usor sa constati ca pe pam)nt e*ista multa insatisfactie se*uala. /ameniicauta continuu în se* ocompensatie pentru ceva care le lipseste. În aceastalume materiala, unirea se*uala este o sen+atie anterioara unirii spirituale dintresuflet si spirit.

În ceea ce priveste !omose*ualitatea, aceasta provine din comple*ul /edipnefinali+at. Într$adevar,copilul 8"aiat sau fata9 se îndragosteste de parintele de

@



se* opus 8etapa normala în de+voltarea lui9 si se identifica cu acesta, în loc sa se

identifice cu parintele de acelasi se*.Komose*ualul, în loc sa iu"easca precum tatal lui, vrea sa fie iu"it de el înacelasi fel action)nd cu mama lui. E*perientele !omose*uale antrenea+a deo"icei multe tul"urari la nivel emotional. Komose*ualitatea este însa o e*perientaca at)tea altele, pentru ca cel care o traieste sa se regaseasca pe sine si pentrua atinge pacea interioara.

-u e usor sa traiesti asa ceva. În loc sa accepti sa tesupui, încearca sa mergi mai departe, sa$i gasesticau+a. Învata sa privesti îninteriorul tau, sa$ti gasesti motivatiile si sa ve+i cum poti sa îndrepti situatia.

-u tre"uie sa 'udecam pe nimeni. Cei care practica prostitutia, cei ce traiesce*periente incestuoase sau !omose*uale au ceva de învatat din alegerea lor.Kotar)rea respectiva îi priveste numai pe ei. (aca 'udeci cu asprime pe cineva,încearca sa o"servi ce tre+este în tine acest fapt. Ce încerci sa ascun+i2 Ar fimai "ine pentru tine sa gasesti o solutie, caci îti va fi mai usor sa îndrepti ceea ce

nu$ti este "enefic.(esigur ca unele e*periente creea+a momente dificile pentru persoana în cau+a,dar ea va iesi din aceasta încercare mai întarita. Cel mai "ine pentru tine ar fi ca,în loc sa$i 'udeci pe ceilalti, sa o"servi care sunt pro"lemele din viata ta se*uala.Esti singurul ei stap)n.

În finalul acestui capitol, ar fi "ine sa$ti faci un e*amen de constiinta si sa$tie*amine+i viata se*uala, cea de acum si cea din trecut. (aca aceste încercari nute satisfac îndea'uns, încearca sa te afirmi mai mult. Este una din cele maiimportante e*periente din viata ta se*uala, s$ar putea sc!im"a multa aspecte alevietii tale în general. Fa$ti acest e*amen de constiinta încep)nd c!iar de m)ine

sau în clipele ce urmea+a viitoarei tale relatii se*uale. / accepti2 E nascuta dindragoste2 -otiunile tale de "ine si rau te împiedica cumva sa o traiesti din plin2

Repeta afirmatia4

&0-T / %A-FE&TARE A 0 (0%-EE0 PE PA%L-T, (EC&E0ATATEA %EA E&TE & EA / %A-FE&TARE A 0 (0%-EE0, Î%F//&E&C &E0ATATEA PE-TR0 A %A Î-ATA.

CAPT/0 1@

-ECE&TATE C/RP00 FC

-ecesitatile fundamentale ale corpului fi+ic înc!eie partea 5fi+ica6 a acestei carti.(aca nu tinem seama de aceste nevoi, actionam împotriva legilor naturii. Corpulse revolta si apare o indispo+itie sau c!iar o "oala.

Prima necesitate, în ordinea importantei, este respiratia.(aca încete+i sa respiri pentru c)teva secunde sau c!iar c)teva minute, stii cese va înt)mpla. Corpul fi+ic are nevoie de aer, nu e nici o îndoiala în aceasta

privinta. Aerul contine toate elementele nutritive de care are nevoie corpul.Respir)nd "ine, vei a"sor"i viata, energie din aer. Aceasta este PRA-A 8de carevor"eau indienii9 si este conceputa pentru corpul tau fi+ic. Aerul e at)t de !ranitor

înc)t, daca stii sa respiri corect, te poti lipsi de una din mese în fiecare +i. Poti

B



reali+a acest lucru prin felul în care respiri.A respira corect înseamna sa inspiri puternic, sa retii aerul si apoi sa e*piri într

un timp de doua ori mai lung dec)t inspiratia. (aca numeri p)na la > în timp ceinspiri, tre"uie sa numeri p)na la B în cursul e*piratiei. Prin e*ercitii regulate, potieventual mari acest numar. Respira ad)nc, simtind aerul în piept si în a"domen,si g)ndeste$te4 5%a las patruns de toata aceasta energie6. Fiecare respiratie

profunda aduce sc!im"ari în felul tau de a fi.

-u e suficient sa respiri pentru a raspunde nevoilor fi+ice, tre"uie sa respiri întine viata. (aca te simti sufocat de evenimente, daca ai pro"leme cu plam)nii sicu respiratia, înseamna ca nu stii sa te "ucuri de viata. Poti a'unge sa ai

pro"leme cu inima, ca cei care iau viata prea în serios si nu vad în ea dec)tmunca. C)nd inima sau plam)nii îti vor"esc, este un semn ca nu inspiri viataîndea'uns. Este o nevoie fi+ica indispensa"ila.

A doua necesitate4 ingerarea.ngerarea înseamna introducerea !ranei si apei în corp. ipsa apei poate provoca moartea, ca si o prea mare lipsa a !ranei. -u cred ca e nevoie sa teconving c)ta nevoie ai de apa. Ce "ei de o"icei2 (in pacate, apa de la ro"inet ede o calitate destul de proasta, în general. E*ista însa pe piata multe feluri deape minerale si sucuri. Poti sa$ti dai seama singur care e cel mai potrivit pentru

tine. Cantitatea de apa pe care o "ei este la fel importanta ca si calitatea. Artre"ui sa "ei în 'ur de >$@ litri pe +i.(espre !rana am vor"it într$un capitol anterior? vreau numai sa adaug ca !rana

animalelor PE CARE E %L-CA% este superioara !ranei noastre3 (aca

animalele ar fi !ranite numai cu faina al"a, +a!ar rafinat si p)ine al"a, ar muritoate foarte repede.

Ai o"servat ca man)nci carne provenind de la animale er"ivore2 (e fapt, a te!rani cu carne înseamna a m)nca un cadavru. Animalul, înainte de a fi omor)t,

trece printr$o teama groa+nica? la a"ator, mirosul de s)nge îi provoaca reactii deteama si acestea stimulea+a secretia de adrenalina. Aceasta ram)ne în corptimp de mai multe luni si devine o otrava pentru cel care o man)nca. ntroduci întine, o data cu carnea, si emotiile animalului ucis4 frica, furie, agresivitate. (inacest motiv, cei care consuma multa carne au, în general, tendinta de a fi

agresivi.

Atunci, înainte de a introduce în gura orice aliment pentru a te !rani, g)ndeste$tec)teva clipe care sunt adevaratele nevoi ale corpului tau. -u$ti spun sa devii dem)ine vegetarian si sa nu "ei apa de la ro"inet. -u vreau sa te sperii, ci sa te facsa devii mai constient. Tre"uie sa actione+i în mod gradat. Pe masura ce îti

purifici eul interior si înveti sa te iu"esti mai mult, gusturile tale se vor sc!im"a,vei m)nca portii de carne tot mai mici pentru ca, în final, sa renunti la ea cu totul.(e asemenea, vei pierde o"iceiul de a "ea apa poluata. -u tre"uie dec)t sa fiiatent pentru a descoperi de ce anume are nevoie corpul tau cu adevarat. -u tegra"i si nu$ti fie teama sa$ti pui între"ari daca nu esti lamurit. (aca ai c!efdeodata sa man)nci ceva anume, întrea"a$te daca aceasta este o nevoie realasau provine dintr$o influenta e*terioara. (aca, dupa ce ai reflectat, înca mai vreisa man)nci respectivul aliment, da$i drumul3

;



Toate ideile care ne vin ne afectea+a corpul, la fel ca si !rana sau apa ingerata.(aca ti$e greu sa accepti idei noi 8care ti$ar putea fi "enefice9, venind de la tinesau de la altcineva, poti avea pro"leme la nivelul cavitatii "ucale.

ata un e*emplu referitor la ce mi s$a înt)mplat acum c)tiva ani. %a aflamîmpreuna cu mai multe persoane si aveam niste !otar)ri de luat, dintre careunele privind viitorul Centrului 5Asculta$ti corpul6. Cineva a venit cu o idee noua sim$am surprinsg)ndind4 5Ce idee3 Foarte ciudat6 În orice ca+, nu e grav, caci înultima instanta eu decid36 -u voiam sa accept ideea. Foarte cur)nd am începutsa simt o mica ulceratie în gura. Am reactionat imediat4 5a te uita, a început sama doara asa, dintr$o data6. Peste c)teva minute, ulceratia crescuse simtitor. Amînteles ca ideea pe care refu+am s$o ascult îmi putea fi "enefica. (aca esti atent,o"servi imediat semnalele. Este e*traordinar. Prietenul meu interior ma sfatuiasa nu las ideea sa treaca pe l)nga mine. Atunci am e*aminat$o mai "ine, cu maimulta desc!idere, si mi$am dat seama ca îmi oferea mai multe posi"ilitati. (upa

o 'umatate de ora, ulceratia disparuse:Corpul îti vor"este, fii atent de la primele semnale. Astfel vei reusi sa revii pedrumul cel "un.A treia necesitate4 digestia.(igerarea !ranei este esentiala pentru corpul tau. -u este vor"a numai despre

!rana fi+ica, despre alimente, ci si despre ideile noi. Poate ai acceptat ideeacuiva, ai îng!itit$o. (ar, dupa ce te g)ndesti putin, !otarasti sa i te opui4 5-u, n$are nici un sens6. Refu+)nd sa digeri ce e nou, risti sa provoci o indigestie respingerea ideii. Corpul te atentionea+a ca nu e "ine pentru tine. Atitudinea tade respingere duce la tul"urari digestive si, daca nu iei masuri, aceasta poate

cuprinde întregul sistem digestiv stomacul, ficatul si pancreasul.

Ficatul este depo+itul furiei reprimate. A te înfuria înseamna a te împotrivi legiifundamentale a dragostei. Tre"uie sa înveti ca oamenii sunt at)t de perfecti pec)t pot fi în fiecare clipa a e*istentei lor. Fiecare din vor"ele si gesturile lore*prima felul lor de a iu"i. Accept)nd ca în fiecare cuv)nt, în fiecare actiunee*ista dragoste, nu te vei mai înfuria si astfel vor disparea si pro"lemele taledigestive. -u vei mai înt)mpina nici un o"stacol în a asimila ideile noi.

Pro"lemele pancreasului se manifesta prin dia"et sau !ipoglicemie. Regasim

aceste "oli în special la persoanele care cred ca nu merita sa se "ucure de nimicîn viata. (e multe ori fac placere altora, dar niciodata lor însisi. (e aceea viata lor e mai degra"a terna, plictisitoare. În ei e o mare tristete pe care o disimulea+a

prin "ufonerie sau prefacatorie. -u accepta sa 5digere6 situatiile agrea"ile pre+ente în 'ur. Aspira la fericire, dar se îndoiesc ca pot a'unge la ea.

Am avut oca+ia, în ultimii ani, sa vad mai multe persoane scap)nd de!ipoglicemie prin simplul gest de a$si face o anumita placere. (ia"etul e mai greude vindecat, fiind o "oala mai grava, deci mesa'ul e mai puternic. (ar nimic nueste imposi"il. C!iar eu am fost martora c)torva vindecari.

%asticatia "una favori+ea+a digestia. E "ine sa mestecati !rana p)na c)nd îsi



pierde savoarea si devine lic!ida. Astfel, efortul de a îng!iti va fi minim. Acesto"icei va fi foarte apreciat de corp. &aliva contine en+ime de care corpul tau arenevoie pentru a a'uta la digestia !ranei 8mai ales !idratii de car"on9. (e aceea,mestecarea prelungita aduce alimentele în stare lic!ida si a'uta foarte multdigestia la nivelul stomacului.

(e fiecare data c)nd îng!iti fara sa mesteci, c!iar alimentele care nu necesitamulta masticatie 8cum ar fi pastele fainoase, 'eleurile si deserturile9, digestiadevine mai dificila. E foarte important sa mesteci c)t se poate de mult, saamesteci "ine !rana cu saliva, înainte de a îng!iti.

A patra necesitate4 e*cretia./ masticatie si o digestie "una sunt esentiale pentru o e*cretie "una. Fi"rele

parti ale alimentelor care nu sunt digerate de corp 'oaca aici un rol important.Ele sunt ca niste perii care a'uta la curatirea intestinelor.Este foarte important sa stii sa elimini idei, sa le lasi deoparte. umea de asta+i

evoluea+a foarte rapid si persoanele care tin prea mult la vec!ile lor idei pot fidepasite de evenimente, nu se pot adapta la noile împre'urari. Atunci apar

pro"leme manifestate prin constipatie, !emoroi+i, pro"leme de ve+ica, umflare acorpului si retentie de apa în organism, caci eliminarea se face nu numai prinintestine, ci si prin rinic!i. Aceste neplaceri organice indica un "loca' la nivelulg)ndurilor si ideilor. Pro"lemele legate de rinic!i 8retentia apei, umflarea,constipatia9 pot semnala faptul ca ti$e teama sa pier+i un "un material de care

esti foarte atasat, dar poate fi vor"a si despre niste idei mesc!ine.

Aceste pro"leme repre+inta un mesa' al supraconstiintei tale. Ea îti spune4 5-utre"uie sa$ti fie teama sa pier+i ceva. Ceea ce ai acum, poti o"tine în oricemoment6. Cu c)t dai mai mult în viata, cu at)t mai mult primesti. Asa ar tre"ui sareproduca sc!im"ul de energie. Tii prea mult la "unurile tale materiale, la

g)ndurile tale. -u îndra+nesti sa faci loc la ceva nou. (aca suferi de !emoroi+i, pro"a"il ca ti$e frica sa dai drumul la str)nsoare? simti ca se e*ercita o presiune

puternica asupra ta. Te simti depasit de c)te se înt)mpla în pre+ent în viata ta. Aimulte resentimente. (aca suferi de diaree, ti$e teama sa nu fii respins. Atuncisupraconstiinta îti sugerea+a sa nu te mai înfr)ne+i, sa te lasi în voia soartei, sa$ilasi si pe ceilalti sa ai"a propriile lor idei. Accepta a'utorul lor si eli"erea+a$te deorice tendinta de a te opune care nu$ti este "enefica.

A cincea necesitate4 e*plorarea.A e*plora este o necesitate fundamentala a fiintei umane. Cel care nu se misca,cel care nu$si foloseste simturile pentru a progresa este în mod iremedia"il

"olnav. (aca ti s$a înt)mplat sa petreci c)teva saptam)ni în pat pro"a"il stiidespre ce vor"esc. /mul simte nevoia sa fie activ. Are o mare energie pe care

tre"uie s$o utili+e+e. E foarte "ine sa ai în fiecare saptam)na o activitate fi+icaregulata.

I



E*ercitiul fi+ic este mersul. Este cel mai simplu, cel mai putin costisitor, cel mai

putin violent. Reda ec!ili"rul întregului corp. Este nu numai un e*ercitiu fi+ic, ci si

o modalitate de rela*are, de destindere. Face sa lucre+e musc!ii picioarelor, aia"domenului si ai toracelui. /*igenea+a si întareste inima. #i"ratiile declansatela fiecare pas masea+a ficatul, pancreasul, splina si intestinele, ceea cefavori+ea+a circulatia s)ngelui. Este indispensa"il "unei functionari aarticulatiilor. E usor de practicat si te poti opri la cel mai mic semn de o"oseala.Este foarte eficient în lupta împotriva lenevirii corpului si mintii. Ameliorea+afunctiile de aparare naturala ale organismului si încetineste într$o oarecaremasura îm"atr)nirea. Te a'uta sa te mentii în forma si reduce la minimum risculde infarct si arterosclero+a. %iscarile automate permit o eli"erare, pastr)nd înacelasi timp mintea înc!isa./rice activitate fi+ica desfasori, frecventa sa tre"uie sa fie de cel putin patru ori

pe saptam)na sau potrivit necesitatilor corpului tau.

E*plorarea psi!ica este, de asemenea, foarte importanta pentru sanatateacorpului fi+ic. (aca g)ndurile, vor"ele si actiunile tale te împiedica sa progrese+iîn viata, apar pro"leme la nivelul "ratelor, picioarelor, oc!ilor, urec!ilor saunasului. / durere a soldurilor indica faptul ca ceva nu merge în e*plorarea ta.Corpul îti semnali+ea+a ca ti$e teama sa iesi în înt)mpinarea unor deci+iiimportante. Esti constient de ce anume ai de facut, dar te temi, cacisupraconstiinta ta veg!ea+a asupra fiecarei !otar)ri. (aca ai dureri la nivelul

picioarelor, ti$e teama de viitor. Pro"a"il tre"uie sa faci o sc!im"are care îti vaafecta viitorul de e*emplu, în ceea ce priveste serviciul. Ti$e teama sa$ti asumi

o noua raspundere si aceasta este sursa indispo+itiilor tale. E+iti sa progrese+i.Pro"lemele legate de talpi sau degetele de la picioare au aceeasi semnificatie.

(egetele se refera la mici detalii privind viitorul. (aca ai "ataturi, înseamna ca nug)ndesti si nu actione+i asa cum ar tre"ui.

/rice indispo+itie îti indica faptul ca actiunile si g)ndurile tale nu$ti sunt "enefice.

(urerile de "rate sunt un semn ca nu$ti traiesti cu "ucurie e*perientele pre+ente.Ce vrei sa faci de fapt2 E vremea sa$ti dai seama de ce anume ai nevoie cuadevarat. / durere la nivelul cotului te face atent ca nu esti suficient de fle*i"il

pentru a accepta o noua e*perienta. -u$ti fie teama ca nu vei face fata, totul seva aran'a.

Artrita indica faptul ca nu simti ca traiesti în armonie. (aca este pre+enta lanivelul m)inilor, "ratelor, picioarelor si soldurilor, esti încredintat ca oamenii sefolosesc de tine. În realitate, nu e*primi ceea ce vrei. Accepti întotdeauna sa tesacrifici pentru ceilalti si apoi începi sa critici? corpul tau îti spune ca e vremea sate afirmi pe tine însuti.

Îti dai seama c)t e de minunat corpul tau2 8(upa cum ve+i, nu e*ista "ine saurau, asa ca n$ai de ce sa$ti mai "ati capul9. /rice faci, spui, g)ndesti sau simti,daca ceva nu e "ine, primesti un semnal. &ingura ta gri'a este aceea de aram)ne atent. &upraveg!ea+a$ti indispo+itiile, "olile, lipsa de energie, emotiile,felul în care te !ranesti. (e îndata ce apare un semnal, înseamna ca se înt)mpla

J



ceva. E o indicatie ca ai luat$o pe un drum gresit. Atunci esti rec!emat pe drumulcel "un, cel al dragostei3 Ceva din tine stie ca astfel vei fi mai fericit.

&unt sigura ca aceasta teorie referitoare la necesitatile corpului fi+ic îti este, cel putin în parte, cunoscuta. Poate c!iar te pregatesti sa reclami4 5Toata lumea stiede ce anume are nevoie corpul36 &unt de acord, dar la ce serveste sa ai at)teacunostinte daca nu le aplici23

%a'oritatea oamenilor stiu multe lucruri, dar toate ram)n la nivelul de cunostinte.A cunoaste totul nu$ti sc!im"a viata cu nimic. -umai prin practica poti transforma5a cunoaste6 în 5a sti6. &unt multe persoane care au diplome peste diplome,urmea+a cursuri în nestire si sunt foarte "uni la teorie, dar nu reusesc sa faca înviata lor sc!im"arile necesare. %otivul2 -u pun nimic în practica. Îti folosesccunostintele numai pentru a$i impresiona pe ceilalti sau pentru a încerca sa$isc!im"e.

/data a'uns la acest nivel, pro"a"il ca ai început de'a sa faci anumite sc!im"ari

în viata ta. Încet$încet, începi sa$ti dai seama de marea ta forta interioara.Înainte de a termina acest capitol, fa o lista cu cele cinci necesitati fundamentaleale corpului fi+ic. În dreptul fiecareia, indica semnalele pe care le$ai regasit întine. (epinde numai de tine sa iei deci+iile potrivite si sa$i dai trupului ce arenevoie cu adevarat. #ei avea numai de c)stigat. -u ai nimic de pierdut.Ascult)ndu$ti corpul fi+ic, îti vei sc!im"a viata.

(ar suntem la început, mai avem de e*plorat partea mentala si cea emotionala.Fii tot timpul atent. E cel mai "un sfat pe care ti$l pot da.ata afirmatia4

A% K/TARLT &A RE&PECT (E AC0% Î-A-TE -ECE&TATE C/RP00%E0 FC & A&TFE AD0-7 &A$% RE7A&E&C &A-ATATEA FCA.

G



Partea a treia

A&C0TAREA C/RP00 %E-TA

CAPT/0 1B-EE RA0

inele si raul au condus dintotdeauna. Este trist sa constati ca aceste notiuni tinde latura noastra umana si nu de cea divina. Raul s$a nascut din frica. Totul seînt)mpla la nivelul capului. (aca tu consideri ceva ca fiind 5rau6, acesta devinerau în mod automat. (e aceea se spune 5devii ceea ce g)ndesti6. (ar altcineva

poate interpreta acest rau ca fiind "ine. (eci, acelasi lucru e "ine sau rau înfunctie de felul în care îl percepe fiecare individ.

În realitate, tot ce este considerat 5rau6 face parte din planul divin si este

permis pe pam)nt pentru a a'uta omul sa evolue+e.ata, e*emplul unui individ care îsi face alegerea de dimineata su" ra+elesoarelui de iarna. Alearga gol p)na la "r)u si, în ciuda frigului, se simte foarte"ine. Îi place sa simtasoarele pe trup. În cursul alergarii, frigul nu îl afectea+a.&e umple de energie pentru noua +i care începe. a un moment dat, seînt)lneste cu un pieton care ram)ne stupefiat de tinuta sa. Pro"a"il acestae*clama în sinea lui4 5(umne+eule, e înspaim)ntator3 / sa faca gripa:6 Reactiasa indica faptul ca, daca el ar face acelasi lucru, c!iar si numai pentru c)tevasecunde, s$ar îm"olnaviimediat. În mintea sa, a a'uns la conclu+ia ca ce a va+ute rau.

&e pot da nenumarate e*emple privind "inele si raul. &e stie ca e "ine saman)nci. / faci pentru a te !rani, pentru a furni+a energie corpului fi+ic. Atunci,daca e "ine sa man)nci, poate e si mai "ine sa man)nci mai mult. -u.Alimentatia în e*ces nu e favora"ila nimanui, caci astfel trupul va avea mult maimult de lucru.

inele si raul sunt numai o nascocire a fiintei umane. C)te ore pe +i stai sa$tidiri'e+i viata dupa "ine sau rau2 (e c)te ori nu e+iti sa faci ceea ce ti$ar placea,din credinta ca e ceva rau sau fiindca te nelinisteste ce vor spune sau vor g)ndiceilalti2 Faptul ca nu ai cura'ul sa reali+e+i ceea ce ti$ai dori te face sa revii lavec!ile o"iceiuri. Proced)nd astfel, accepti o notiune de "ine sau rau venita dine*terior3

&a anali+am, de e*emplu, o"iceiul de a lua un mic de'un consistent în fiecaredimineata. &e spune ca e foarte "ine pentru tine. (ar de unde vine acest

principiu2 Pentru generatiile trecute era, fara îndoiala, ideal. unicii si stramosiinostri traiau la tara si se tre+eau de o"icei foarte devreme, pe la @$B dimineata.Evident, catre ora J simteau nevoia sa man)nce ceva consistent. Tre"uie sa neamintim ca si ei îsi luau din !rana toata energia de care aveau nevoie. -u stiauca pot c)stiga energie prin puterea g)ndului . Facultatile lor mentale erau mai

putin de+voltate. -oi am continuat sa acceptam aceasta notiune, asa cum auacceptat$o si parintii nostri. Pentru anumite persoane poate fi esential sa$si iamicul de'un devreme, la sculare, dar pentru altele se dovedeste vala"il e*act

I<



contrariul. (aca man)nca imediat dupa ce se tre+este, corpul înca nu a terminatasimilarea !ranei din +iua precedenta si va avea prea mult de lucru. Îl o"liga sadigere, sa asimile+e ceea ce el nici macar nu a cerut.

Te lasi afectat de nenumarate lucruri care tre+esc în tine emotii diverse, teama sivinovatie2 Înseamna ca, în mintea ta, le consideri ca fiind ceva rau. A te lasafurat de g)nduri sau actiuni pe care le consideri rele denota o mare tul"urareinterioara.

Cuvinte ca pacat, drac, diavol, demon sau notiuni din planul mental al fiinteiumane. Pentru ca (umne+eu este dragoste. Este perfect si este pretutindeni.(aca (umne+eu este pretutindeni, atunci unde mai e loc si pentru diavol2 E

posi"il ca 'umatate din cosmos sa fie stap)nit de (umne+eu si cealalta dediavol2 Atunci, cum poti accepta faptul ca (umne+eu este peste tot si, în acelasi

timp, cre+i si în e*istenta diavolului2 Fereste$te de cei care vor"esc despre5diavol6 si 5pacat6. Ei încearca sa tre+easca în tine frica. /are (umne+euîncearca sa te înfricose+e în vreun fel2 -u. (umne+eu este drept si iu"este petoata lumea.

Toti vrem sa traim în pace si armonie, fara sa ne fie teama de nimic. &ingurelemomente c)nd omul tre"uie sa plateasca pentru ceva sunt cele în care încalcalegile naturii, legile care guvernea+a cosmosul. Efectul produs de g)ndurilenoastre nu poate fi numit nici pacat, nici rau. Este vor"a, pur si simplu, de legeacau+ei si efectului, marea lege care ne învata si ne a'uta sa devenim maiconstienti. -u e*ista greseli? e*ista numai e*periente .

Cuv)ntul 5greseala6 este o alta inventie a fiintei umane. (aca n$ar fi e*istatcuvinte ca pacat, diavol, rau, greseala si at)tea altele de acest gen, daca na$r fiaparut în dictionar, te$ai fi g)ndit vreodata la asa ceva2 Acest voca"ular a fostinventat si acceptat cu multa vreme în urma. Au fost oameni care, cre+)nd ca eicunosteau legile naturii mai "ine dec)t însusi (umne+eu, au început sa$si faca

propriile lor legi. &etea de putere a pus stap)nire asupra oamenilor. &i acum iataca omul simte nevoia sa regaseasca perfectiunea de la începuturile e*istenteisale. Perfectiunea ce corespunde armoniei naturale, singura care ar tre"ui sae*iste.

/amenii si$au creat, de$a lungul timpului, un sistem de valori, metode, o"iceiuri si

principii care a a'uns sa le conduca viata.E timpul sa te opresti, sa încerci sa te privesti prin propriul tau sistem de valori.Corespunde el am"itiilor tale2 Cre+i în el cu adevarat2 Te face fericit2 Pre+entaunui asemenea sistem de valori, principii, metode si o"iceiuri indica faptul canotiunile de "ine si rau au înca o mare putere asupra ta. Ele ne limitea+adorintele si dau nastere le dese conflicte interioare. -e împiedicam singuri sadorim ceva4 5-u tre"uie, nu e "ine6. Este un sindrom al personalitatilor puternice,al celor care nu vor sa tina cont de dorintele, de latura lor copilareasca.

I1



/amenii cu o personalitate puternica au o trasatura comuna4 se supraestimea+a.Între altele, sunt convinsi ca ei sunt mai 5"uni6 în comparatie cu altii. Tot timpul

vor sa$i sc!im"e pe ceilalti. &unt foarte influentati de propriile notiuni de "ine si

rau. (e aceea le e foarte greu sa$i accepte pe ceilalti asa cum sunt.Adevarul un alt concept al fiintei umane e ceva foarte relativ. Adevarul e

proportional cu gradul de de+voltare al fiecarui om. Fiecare este convins cadetine adevarul a"solut. Fiecare om a atins un anumit nivel în evolutia sa, deciadevarul lui nu este mai putin "un dec)t al altuia. Adevarul urmarestede+voltarea persoanei în cau+a.În loc sa încercam sa$i sc!im"am pe ceilalti,tre"uie sa$i acceptam asa cum sunt în adevarul lor. Fiecare noua e*perienta neînvata ceva, deci ne a'uta sa ne sc!im"am, sa evoluam. &i tu vei trece prin multesc!im"ari pe masura ce avanse+i în viata.

(aca notiunile de "ine si rau sunt prea pronuntate, devii foarte rigid fata de tineînsuti si fata de ceilalti. asi sa treaca pe l)nga tine oca+ii fantastice, care te$ar putea face sa traiesti momente dintre cele mai fericite. Esti at)t de ocupat sa$i 'udeci si sa$i critici pe ceilalti, înc)t nu esti atent la propria ta viata, la ceea ce potisa faci pentru tine. Ce se înt)mpla cu o persoana a'unsa într$o asemeneasituatie2 -u mai e în stare sa se "ucure de viata si se simte tot timpul agitata.

(aca tu cre+i ca ceva e "ine si au+i pe cineva e*prim)ndu$si de+apro"area totalafata de acest lucru, nu te simti de+amagit, frustrat2 -u te înfurii2 -u încerci sasc!im"i persoana respectiva2 Asa cum procede+i cu ceilalti, procede+i si cu tine.Cum reactione+i c)nd îti dai seama ca ai facut ceva 5rau62 -u poti accepta, tesuperi pe tine însuti si nu încete+i sa te învinovatesti. Astfel actione+i împotriva

legii dragostei care te învata ca tre"uie sa te accepti asa cum esti.

Ti$ai ales modul de viata si o"iceiurile actuale din credinta ca asa era "ine pentru

tine. A fost într$adevar !otar)rea ta2 &au ai fost su" o influenta e*terioara2&a luam un e*emplu4 somnul. &e spune ca sunt necesare J ore de somn penoapte. Cine a !otar)t astfel2 Tu de c)te ore de somn ai nevoie2 Corpul tautre"uie sa doarma atunci c)nd îi e somn si nu c)nd îi spune ceasul. %ulti oamenise culca în mod regulat în fiecare seara la aceeasi ora, convinsi ca au nevoie deun numar fi* de ore de somn pe noapte. /amenii generatiilor trecute, ma'oritateatarani, stiau cu un an înainte ce urmea+a sa faca. #iata lor era reglata ca unceas. &e culcau foartedevreme si aveau nevoie de o perioada lunga de somn. În

+ilele noastre n$ar mai tre"ui sa fie asa. Fiecare +i e altfel. /rele de somnnecesare fiecarui individ varia+a în functie de tipul de activitate pe care odesfasoara si de energie consumata. %ulte persoane traiesc înca dupa modelulmostenit de la "unici, fara a dori totusi sa se reîntoarca la acea perioada. (eaceea persista at)tea conflicte. E important sa traim în pre+ent, nu în trecut.

Înainte de culcare, ar fi "ine sa$ti pui între"area daca într$adevar ti$e somn. (acaesti o"osit, nu ai neaparata nevoie de somn, ci mai cur)nd de odi!na. Atuncialege$ti o activitate care te rela*ea+a. Poti asculta mu+ica, poti sa faci o "aiecalda, sa faci gimnastica, sa iesi afara, sa te plim"i sau c!iar sa te duci sadanse+i. În fine, tu stii mai

"ine ce te rela*ea+a mai mult.

I>



C)nd esti o"osit, te odi!nesti. C)nd simti ca ti se înc!id oc!ii de somn, te culci.C)nd ti$e foame, man)nci. Aceasta înseamna sa$ti asculti trupul. Fii mereuatent la nevoile tale personale si nu la ce 5se spune6.

Acelasi fenomen se înt)mpla si la desteptare. C)nd trupul te tre+este la ora dimineata si cre+i ca e prea devreme sa te scoli, înseamna ca nu vrei sa$l asculti.(aca te tre+este, înseamna ca e vremea sa te scoli3 În acest ca+, ar fi mai "inesa te ocupi de activitatile pe care le gasesti potrivite. Te poti odi!ni ceva mait)r+iu, în cursul +ilei. (aca dormi mai mult dec)t ai nevoie, te vei simti anc!ilo+at,greoi, s$ar putea c!iar sa te doara spatele. Îti va fi mai greu sa te urnesti din loc.

Pro"a"il ai o"servat ca multi adopta o serie de o"iceiuri fara ca macar sa cautesa afle daca asta e ceea ce vor cu adevarat. ata c)teva e*emple4 la masa ocupaîntotdeauna acelasi loc, dorm întotdeauna pe aceeasi parte a patului, înconcediu frecventea+a mereu aceleasi locuri, fac curatenie în aceeasi +i, îsi faccumparaturile în acelasi loc si în aceeasi +i a saptam)nii, man)nca mereu la

aceleasi ore, se duc sa$si vada socrii în fiecare duminica, îi telefonea+a mamei odata pe +i: E*ista si unii care au o"iceiul sa se pl)nga de tot si de toate atuncic)nd îi între"i ce mai fac:

Ai o"iceiul sa le spui întotdeauna copiilor ce sa faca, c)nd sa faca sau de ce sanu faca2 Ai o"iceiul sa te pl)ngi sotului sau sotiei de fiecare data c)nd vineacasa de la lucru2 /"serva$te. (a$ti seama care sunt o"iceiurile tale.

Cu c)t ai mai multe o"iceiuri, cu at)t notiunile de "ine si rau sunt mai puternicancorate în tine.Învat)nd sa devii mai fle*i"il, accept)nd ideea ca nu e*ista nici

"ine nici rau, vei trai mai multe e*periente si vei avea ce învata din ele.

&unt lucruri pe care pro"a"il le consideri rele4 a ucide pe cineva, a fi !omose*ual,a te purta cu violenta. (ar nu tre"uie sa 'udeci pe nimeni, orice ar face.Persoanele în cau+a au ceva de învatat din aceste e*periente. -ici tu, nicialtcineva nu are dreptul sa decida pentru ele. -umai ele stiu cu adevarat ce simtîn interiorul lor. Cei ce actionea+a împotriva legilor naturale, a legii dragostei siraspunderii, vor culege întotdeauna ce au semanat.

Culegem si ceea de se ascunde în spatele faptelor noastre si ceea ce lemotivea+a, nu numai urmarile actului în sine.

(aca recolta ta e "una, sam)nta pe care ai pus$o este cau+a. &i tu stii asta. Celmai "un mi'loc de a învata sa$ti pastre+i ec!ili"rul este sa accepti ca esti at)t

de perfect pe c)t poti fi în fiecare moment al vietii tale.

0nii cred ca a fi perfectionist este o calitate. (aca esti o persoana perfectionista,înseamna ca nu$ti accepti propria perfectiune. Perfectionistul nu e niciodatamultumit. Îi e foarte greusa se accepte pe sine însusi. -iciodata, nimic nu esuficient de "un. Fii o clipa atent la ceea ce numesti5greselile6 tale. În momentulîn care ai înfaptuit asa$+isa 5greseala6 ai fost constient de ea2 &au ai reali+at mait)r+iu ca, daca

procedai altfel, ai fi o"tinut re+ultate mai "une2 În momentul încare ai actionat, ai fost convins ca faceai ce e "ine. Atunci, de ce te superi2 Asase înt)mpla cu fiecaredintre noi. În fiecare moment din viata, fiecare om face

I@



asa cum stie ca e mai "ine. Aceasta înseamna a vedea în fiecare om pe

(umne+eu. (umne+eu înseamna Perfectiunea.E posi"il ca unii oameni sa$si piarda controlul. &unt ca si o"sedati de ceva saucineva, care îi împinge sa faca acte a"omina"ile, de e*emplu, o crima. (ar, înmomentul comiterii faptei, acea persoana nu era ea însasi. Era su" influenta uneiforte invi+i"ile. /mul tre"uie sa lupte cu aceste forta care îl încon'oara. E unul dinlucrurile pe care tre"uie sa le învete aici, pe pam)nt.

Pe masura ce înveti sa fii propriul stap)n al vietii tale, vei fi tot mai putin influentatde persoane, evenimente sau vi"ratii e*terioare. Pro"a"il ai trecut prin anumitesituatii c)nd ti$ai spus4 5-u stiu ce m$a apucat, era ceva mai tare dec)t mine6. -uesti singurul care a trait acest gen de e*periente. &tap)nirea de sine la va facesa dispara, încetul cu încetul. Cel care se lasa condus de asemenea impulsuri nutre"uie 'udecat. E mai "ine sa acceptam ca fiecare e at)t de perfect pe c)t

poate fi în fiecare clipa a e*istentei sale.

(e fiecare data c)nd îti faci gri'i ca n$ai reusi sa faci ceva at)t de "ine pe c)t ai fivrut, te comporti ca un copil de ani care se supara fiindca nu poate sa scrie lafel de "ine ca sora lui mai mare, care e la universitate3 Copilul din clasa scrieat)t de "ine pe c)t stie. Profesorul îi da o nota conform cu nivelul lui. -u se poatecompara munca sa cu cea a cuiva care merge la universitate. Acesta poateo"tine nota 1<, c!iar daca scrisul lui e a"ia li+i"il. Totusi, daca acest copil a'ungela universitate cu acelasi scris, nu mai e acelasi lucru.

Putem compara aceasta situatie cu persoana care, desi a devenit constienta caanumite lucruri sunt contrare legilor naturale, se încapat)nea+a sa le repete.Evident, aceasta va avea de platit un pret mult mai mare.

(aca faci ceva pe masura cunostintelor tale, tre"uie sa accepti ca esti at)t de perfect pe c)t poti sa fii. #ei avea de platit doar atunci c)nd continui, în modconstient, sa faci lucruri care nu$ti sunt "enefice, desi cunosti re+ultatelee*perientelor anterioare. &e înt)mpla totusi destul de rar ca o persoana sarepete, în mod constient, actiuni care nu$i fac "ine, ei sau altora.

Fiecare +i din viata îti ofera noi e*periente, îti da oca+ia sa mergi mai departecatre perfectiune. C)nd vei accepta acesta în ceea ce te priveste, o vei acceptasi la ceilalti. #ei înceta sa mai critici, sa 'udeci, sa condamni sau sa fii suparat pecineva, oricine ar fi acesta. #e+i, totul e conceput pentru ca viata ta sa meargaspre mai "ine.

Pesimistul poate fi comparat cu perfectionistul. #ede întotdeauna parte neagra alucrurilor. -u accepta propria sa perfectiune si nici pe a altora. A fi pesimist sau

perfectionist tine de dimensiunea mentala, de notiunile de "ine si rau alefiecaruia dintre noi. Pam)ntul este o scoala uriasa în care progrese+i continuu,din clasa în clasa. Accepta faptul ca fiecare om se afla la nivel diferit si fiecare eat)t de perfect pe c)t îi permite gradul de de+voltare atins. 0nii sunt în clasa , întimp ce altii a"ia se pregatesc sa înceapa scoala. Altii sunt de'a la universitate.

-imeni nu e mai "un dec)t celalalt.

IB



Copilul din clasa care îsi da toata osteneala sa învete sa scrie nu e cu nimic mai pre'os dec)t studentul care se straduieste si el în munca sa. 0n copil av)ndcunostinte si un nivel de constiinta inferioare studentului la universitate faceuneori eforturi mai mari dec)t cei aflati la un nivel cu mult mai ridicat. Atunci, cuce drept îi 'udeci pe altii2 &untem at)t de perfecti pe c)t putem fi în oricemoment al vietii noastre.

5Tre"uie6. 0n cuv)nt care indica foarte clar ca notiunile de "ine si rau au înca omare importanta pentru tine. În general, aceasta afirmatie nu vine din tine, ci dinceea ce cre+i tu despre "ine si rau4 5tre"uie6 sau 5nu tre"uie6. (e e*emplu4lucre+i toata saptam)na. &)m"ata dimineata, la tre+ire, îti spui4 5Asta+i tre"uie safac curat6. Aceasta sarcina devine o adevarata corvoada. E mai "ine sa$lînlocuiesti pe 5tre"uie6 cu între"ari de genul4 5C!iar am c!ef sa fac ordineasta+i26, 5(aca nu fac asta+i curat, ce se va înt)mpla26. (aca pretul e prea mare

a"ia s)m"ata viitoare vei avea timp pentru curatenie, spalat si calcat îti spui

5(e fapt stiu ca altadata n$o sa am timp sa ma ocup de trea"a asta, asa ca o sama simt mai "ine daca o voi face asta+i6. Astfel, ti$ai facut alegerea. C!iar dacanu e ceea ce$ai prefera, este totusi AE7EREA TA. E ceva total diferit. #eivedea ca toata munca îti va cere mai putin efort si energie.Ti se înt)mpla sa te g)ndesti4 5&i asta+i tre"uie sa ma duc la lucru26 -u tre"uienu e*ista: întreaga viata este o alegere3 Poti alege sa nu te duci la lucru, daresti pregatit sa platesti pretul2 (aca îti dai seama ca te va costa prea mult, caciristi sa$ti pier+i slu'"a, atunci iei o !otar)re, care devine o alegere4 5%a duc salucre+6.

(e fiecare data c)nd te au+i spun)nd 5tre"uie6, opreste$te si afirma contrariul45-u, nu tre"uie. Întotdeauna pot sa fac o alegere. -u am de dat socoteala

nimanui, ci doar mie însumi6. (upa ce te$ai g)ndit si ai constatat ca pretul e preamare si nu esti pregatit sa suporti consecintele alegerii tale, actionea+a înconsecinta3 Asa tre"uie sa faci întotdeauna, c!iar si în ceea ce priveste legileomenesti. E*emplu4 n$ai c!ef sa te opresti la semafor e alegerea ta. (ar estigata sa$ti asumi riscurile2 Esti pregatit sa risti producerea unui accident sau plataunei amen+i2

#e+i, nu tre"uie sa faci nimic? totul e o alegere care vine din tine. &ingurul lucru pe care tre"uie sa$l faci în aceasta lume este sa evolue+i, adica sa iu"esti si saactione+i conform legilor naturale si spirituale. Astfel îti va fi mult mai usor./cupa$te de tine, de viata ta si restul va veni de la sine. Asta e tot ce contea+a

pe acest pam)nt. %intea nu$ti serveste pentru a$i întelege, anali+a sau 'udeca pe

ceilalti, ci pentru a te a'uta sa întelegi ca menirea ta este PERFECT0-EA.

Înainte de a trece la capitolul urmator, fa o lista cu tot ce consideri ca este "inesau rau în viata ta. -otiunea ta de "ine si rau este aceeasi cu a altora2 -otiuniletale despre valoare sunt identice cu cele pe care le atri"ui altora2 E important sao"servi asta. (aca pier+i sau ti se fura lucruri, înseamna ca notiunea ta devaloare difera de a celorlalti.

I;



În timp, ce întocmesti aceasta lista, o"serva daca "inele e într$adevar "ine, iarraul este într$adevar rau. Anumite lucruri pe care tu le consideri rele ti$ar putea fi

"enefice. 7)ndeste$te ca toate lucrurile de pe lista pot fi uneori "une, alteori rele,adica uneori "enefice si alteori nu, în functie de persoana, eveniment, situatie,moment. -u e*ista cu adevarat "ine sau rau.

Fa înca o lista care sa contina toate o"iceiurile tale. În urmatoarele trei +ile,sc!im"a$ti cel putin un o"icei3 Pentru a sc!im"a un o"icei care nu$ti este "enefic8ca fumatul, de e*emplu9, înlocuieste$l cu ceva care$ti face "ine. Tre"uie sa fiealegerea ta, nu uita. /"iceiurile proaste vin, de cele mai multe ori, din e*terior,din educatie, din scoala, din deci+iile luate în tinerete. 0n o"icei "un te tonifica, teenergi+ea+a. Cel mai important este ca el sa se nasca dintr$o deci+ie constienta3

ata afirmatia4ata afirmatia4

/&ER# T/ATE /CE0RE %EE PE-TR0 A F Î- %A&0RA &A &T0CARE (-TRE EE %A AD0TA Î- E#/0TA %EA, PE-TR0 A AT-7EECKR0 & AR%/-A. ACCEPT FAPT0 CA A TRA E&TE / AE7ERE.

CAPT/0 1;/R7/0

&unt foarte putini oameni carora le place sa auda vor"indu$se despre orgoliu. -$am înt)lnit înca pe nimeni care sa fi reusit sa$l stap)neasca în întregime. /rgoliuleste una din numeroasele manifestari ale fricii, dar acesta are si o latura care

tine de aspiratia spre perfectiune a omului. Acesta este constient de perfectiuneadivina care e*ista în el, dar o e*ploatea+a în mod gresit din dorinta de a aveaîntotdeauna dreptate, în detrimentul celorlalti. /rgoliul este o alta greseala a

planului mental, a intelectului.

/rgoliosul se recunoaste dupa felul în care vrea, în orice împre'urare, sa ai"adreptate si sa le arate celor din 'ur ca ei gresesc. #rea sa dea impresia ca el estesingurul c)stigator. (ar puterea ce pare sa vina din orgoliu nu este dec)t o ilu+ie,caci, în realitate, orgoliosul pierde întotdeauna. &e spune ca orgoliul este ceamai mare nenorocire a umanitatii. El sta la originea marilor tul"urari din viatasociala, a rivalitatii între popoare, a ra+"oaielor, intrigilor, urii si ranc!iuneimanifestate fata de altii. /rgoliul da nastere la am"itii pentru putere, dar

înaspreste inima si ne împiedica sa ne iu"im semenii. /rgoliosul e convins ca ele întotdeauna drept si ceilalti nu. A încerca sa sc!im"i pe cineva e o forma deorgoliu. C)nd, în sinea ta, cre+i ca esti corect si ai dreptate în comparatie cu altulcare, dupa tine, nu numai ca greseste, dar modul lui de g)ndire e completdeplasat, tu esti singurul care are de pierdut.

(aca te lasi stap)nit de orgoliu, asta te va costa foarte mult în ceea ce

priveste dragostea, relatiile, sanatatea si fericirea3 /are c!iar merita2/rgoliosul e cel care se cunoaste cel mai putin pe sine. E at)t de plin de el, înc)torice tentativa de a$l lamuri va fi sortita esecului. -u vrea sa stie nimic. -usuporta sa fie contra+is. Îi place compania oamenilor care îl flatea+a. inele pecare$l înfaptuieste cineva cu dorinta secreta de a fi aplaudat si glorificat seîntoarce întotdeauna împotriva autorului sau.

I



Contrariul orgoliului îl repre+inta umilinta. (ar, atentie, multi oameni se consideraumili pentru a$si ascunde teama, caci în realitate ei sunt sla"i. e e at)t de teamasa nu greseasca, înc)t se supun de "una voie. (a$le putere si vei vedea ca sesc!im"a imediat? umilinta lor dispare ca prin farmec: Este ceea ce numim falsaumilinta.

&unt si oameni care se umilesc mereu si nu$si pot accepta talentele si calitatile.&e simt foarte încurcati c)nd cineva le face un compliment. Fac totul cuumilinta: &i asta este tot falsa umilinta, de fapt, tot o forma de orgoliu.

Cel mai "ine este sa te compari cu cei care$ti sunt cu mult superiori si sa$ti daiseama ca, pur si simplu, ei stiu mai "ine sa$l e*prime pe (umne+eu. Astfelreali+e+i ca mereu mai ai ceva de învatat si accepti mai usor ca orice om e at)tde perfect pe c)t poate fi el.

/rgoliul atrage dupa sine ipocri+ia, vanitatea, setea de putere si alte staride spirit care nu sunt "enefice. E*ista doua forme de ipocri+ie4 cea aomului puternic care se da drept un oarecare si cea a omului o"isnuit carese da mare. Am"ele forme ne pun în încurcatura4 unul prin falsa umilinta,celalalt prin vanitate.

(aca orgoliosul ar stii ce$l asteapta dupa moarte: si ce îsi pregateste pentruviata viitoare:3 Aceasta nu e o carte de spiritism, dar e "ine sa reflecte+i la totce ti$am spus. (e aceea e important sa$ti stap)nesti orgoliul, sa devii maiconstient de motivatiile tale. #rei sa te "ucuri de glorie si sa fii flatat de ceilalti2(aca e asa, totul se va întoarce împotriva ta. E c!iar asa de important sa aiîntotdeauna dreptate2 /"serva c)t te poate costa asta3

Poate a'uti pe cineva în speranta ca$ti va spune c)t esti de "un si de minunat2&peri ca a'utorul pe care$l dai sa fie strigat în gura mare pe strada, de toatalumea2 /"serva ce se înt)mpla cu tine3 &a presupunem ca ai a'utat pe cineva,dar persoana respectiva ti s$a parut ingrata, nerecunoscatoare. -ici macar nu ti$amultumit, în sc!im" a început sa povesteasca tuturor cum si$a luat viata în

propriile m)ini si, astfel, s$a sc!im"at ne"anuit de mult. (espre a'utorul tau n$asuflat nici o vor"a3 Te demorali+ea+a, nu$i asa3 Ai fi preferat sa spuna ca totul tise datorea+a tie2 A astepta recunostinta din partea cuiva este o forma deorgoliu.

Poate vei fi tul"urat citind aceste r)nduri, d)ndu$ti seama c)t esti de orgolios3(ar scopul meu nu este sa te tul"ur, ci sa te fac sa devii constient. (aca îti vei daseama ca esti o persoana orgolioasa, e vremea sa începi sa lupti cu orgoliul tau,caci el este cel care te împiedica sa iu"esti.

Tot mai multi oameni sunt afectati de "oli grave de inima cum ar fi sclero+amultipla. /rgoliul face ravagii. deal pentru ei ar fi sa$si lase inima li"era saiu"easca. &a fie mai putin duri fata de ei însisi si fata de ceilalti.

atura mentala tre"uie folosita pentru a evolua si nu pentru a te umili pe tine si pe altii. &inceritatea te va face sa traiesti o fericire cu mult mai mare dec)t

IG



aceea de a avea totdeauna dreptate.

(aca îti vei da seama ca n$ai taiat legaturile cu parintii tai, dupa ce ai trecut printr$o asemenea fa+a, si înca e+iti sa o faci, e un semn de orgoliu. A cereiertare si a$ti arata dragostea fata de cineva nu te face sa pier+i nimic. Toti ceiimplicati sunt at)t de perfecti pe c)t stiu sa fie. Fiecare a facut asa cum s$a

priceput mai "ine. Pur si simplu, n$a stiut sa$si e*prime dragostea. Pentru a o luade la început, unul sau altul tre"uie sa$si desc!ida inima si sa$si lase orgoliul

deoparte. E cel mai "un lucru pe care îl poate face un om pentru celalalt. A g)ndisau a vor"i cu capul eo forma de orgoliu. În acel moment intri în contact cumintea celuilalt si el îti raspunde tot cu capul, nu cu inima.

Totul revine mereu la acelasi lucru4 dragostea. Fiecare semn de dragostesf)rseste prin a re+olva toate pro"lemele si transforma totul în viata. (ragosteaare o mare putere de vindecare fi+ica, mentala, emotionala si spirituala.

Acum îti dai seama pro"a"il ca în spatele orgoliului se ascundeîntotdeauna frica. Frica de a nu fi iu"it, de a fi respins, 'udecat, criticat.Tema de a nu fi la înaltime într$o situatie, teama de a pierde pe cineva sauceva. (aca ai de$a face cu o persoana orgolioasa, încearca sa o"servi toatasuferinta si teama ascunse în comportamentul sau. Poate ca va încerca sa tesc!im"e, sa$ti provoace teama prin atitudinea sa autoritara, transanta. (ar sa nute lasi impresionat, caci în realitate este, pro"a"il, mai speriata dec)t tine. -uîncerca sa$i raspun+i tot cu mintea. #a+)ndu$i suferinta, vei fi în masura saa'ungi la inima ei.

a sf)rsitul acestui capitol, te sfatuiesc sa faci o retrospectiva a ultimelor trei +ile.

&crie tot ce$ti amintesti în legatura cu contactele pe cate le$ai avut 8ci ceiapropiati sau cu altii9 prin g)nduri, vor"e sau fapte.

Fii sincer cu tine însuti. -imeni nu se va uita pe foaia ta de !)rtie. (aca vrei,arde$o dupa ce ai terminat. /"serva de c)te ori te$ai lasat stap)nit de orgoliu.Poate fi vor"a despre orgoliu mental4 5Eu stiu mai "ine6, sau 5Eu sunt mai "un6.

E*ercitiul n$a fost conceput pentru a te face sa te simti vinovat, ci pentru a tea'uta sa devii constient, sa$ti dai seama unde esti si ce !otar)re tre"uie sa iei./"serva c)t te$a costat în ceea ce priveste sanatatea, linistea interioara, relatiile,fericirea, dragostea fata de ceilalti. Esti pregatit sa platesti în continuare acest

pret2

Cred ca, daca ai reusit sa citesti cartea p)na aici, ai intentia ferma sa fii propriultau stap)n, sa stii sa$ti recunosti adevaratele nevoi. E fundamental sa te ocupi deorgoliul tau. /"serva ce sc!im"ari se vor petrece în viata ta.

C)nd vei termina lista, studia+a fiecare situatie si du$te sa vor"esti cu persoanaîn cau+a. (aca e ca+ul sa$ti ceri iertare, fa$o. E*plica$i faptul ca te$ai lasatdominat de orgoliu. &pune$i ca nu erai cu adevarat tu cel care$i vor"eai, ca totulvenea din orgoliu. %arturiseste$i ca ai decis sa fii propriul tau stap)n, dar vatre"ui sa ai"a ra"dare cu tine, caci nimic nu se poate face de a+i pe m)ine. Acestsemn de dragoste te va a'uta, crede$ma.

ata afirmatia pe care tre"uie s$o repeti c)t mai des posi"il4

J<



%A ACCEPT C0 /R7/0 %E0 & %A EERE TREPTAT (E E,Î-CERCL-( &A$ #A( PE (0%-EE0 Î- T/T CE CE %A Î-C/-D/ARA.

CAPT/0 1FA& &TAPL-

Ce este un stap)n20n stap)n este o persoana sau un lucru care$ti diri'ea+a viata si fata de care tesupui, din teama sau din adoratie. &tii care sunt stap)nii propriei tale vieti2 (acate g)ndesti putin, îti vei da seama ca sunt o gramada, dar toti sunt falsi3 E*ista unsingur stap)n adevarat pe pam)nt, si acesta este (umne+eul tau interior. Acestfapt e vala"il pentru fiecare dintre noi. Fiecare îsi are propriul sau stap)n.

ata falsii stap)ni cel mai des înt)lniti4

E*ista în pre+ent, în viata ta, cineva apropiat 8sot, sau sotie, copil, parinte, sef9de care ti$e teama2 Care îti diri'ea+a viata2 Caruia i te supui tot timpul2Cursurile de la Centrul 5Asculta$ti corpul6 se termina de o"icei t)r+iu, pe la >>,@<

>@, daca apare o înt)r+iere în timpul programat. (e mai multe ori am o"servatca unele participante deveneau foarte nervoase încep)nd de la >>,@<. e erateama ca$i fac sa astepte pe sotii lor, care veneau sa le ia acasa. (intr$o data sesimteau inconforta"il pe scaun si de multe ori se sculau si mergeau sa se uite pefereastra. (e îndata ce sotul aparea, doamna respectiva se gra"ea sa plece,

pier+)nd astfel finalul cursului. 0nei femei care se poarta astfel îi e frica de sotulsau. &e teme sa nu$i displaca. (ar întotdeauna e*ista o cale de comunicare,

las)nd teama la o parte. (aca "ar"atul respectiv nu are ra"dare sa asteptec)teva minute, sotia poate sa$i sugere+e sa vina mai t)r+iu. (aca n$a facut$o, pursi simplu poate merge singura acasa, cu transportul în comun, sau poate aran'asa plece împreuna cu un alt participant la curs./ persoana care se teme de cineva nu este propriul sau stap)n. (e îndata cesimti ca ti$e frica de cineva, el devine stap)nul tau. Poate sa faca ce vrea cu tine.&tie pe ce "uton sa apese ca sa te faca sa reactione+i. -u e "ine pentru tine sate afli mereu în stare de reactie4 aceasta da nastere prea multor emotii.

0n fals stap)n4 stirile. &unt oameni care de multe ori asculta stirile sau le citescdin +iare pentru a lua apoi deci+ii în functie de ceea ce au aflat. (acameteorologii prevad furtuna si timp ur)t, ei îsi vor sc!im"a planurile4 totusi,

previ+iunile meteorologice sunt at)t de ine*acte3 /amenii sunt cei care decidasupra temperaturii. (aca, într$o anumita regiune, ma'oritatea oamenilor îsisc!im"a g)ndurile dintr$o data, temperatura va suferi si ea o sc!im"are radicala.Pam)ntul e o fiinta vie, iar noi suntem celulele sale.

/ persoana care se lasa influentata de stiri traieste permanent într$o stare deneliniste. &e simte tul"urata de tot ce aude. (aca se anunta pro"leme financiare,îsi ascunde "anii sau îi transfera în alta parte.. &au, de e*emplu, se anunta ca afost gasit corpul unui t)nar mutilat de agresorul sau. Persoana influentata vareactiona puternic la aceasta veste, desi înt)mplarea nu o priveste în nici un fel.

J1



Ceea ce se înt)mpla altora îi priveste numai pe ei. E viata lor, e raspunderea lor. -u tre"uie sa fii sau nu de acord cu înt)mplarea respectiva. E suficient saaccepti ca am)ndoi tre"uiau sa traiasca acest eveniment. Putem simti mila fara afi tul"urati din cale$afara. a urma urmei, asta e viata:

Faima si puterea sunt si ele niste falsi stap)ni. (aca reali+e+i ceva pentru ac)stiga faima sau putere, înseamna ca o faci dintr$o motivatie e*terioara si nu dincredinta data de(umne+eul tau interior. Îti lasi viata condusa de dorinta de ao"tine faima si putere.

unurile pe care le pose+i pot fi uneori niste falsi stap)ni. Care este relatia ta cu "unurile materiale2 Tii la ele ca la lumina oc!ilor2 (aca l$ai pierde pe cel mai pretios dintre ele, cum ai reactiona2 Te vei umple de furie2 (aca raspun+iafirmativ, înseamna ca "unurile materiale sunt pentru tine niste stap)ni. Ceimportanta ar avea pentru tine niste stap)ni. Ce importanta ar avea pentru tinedaca ai muri cu o va+a de cristal în minus sau cu o pata pe covor2

Este firesc pentru orice om sa doreasca sa fie încon'urat de lucruri frumoase.Frumusetea are o mare importanta pentru toti. (ar asta nu înseamna ca tre"uiesa te lasi stap)nit de "unurile materiale3 Rolul lor este acela de a$ti face viata mai

placuta, nu de a o conduce. Tu tre"uie sa$i fii propriul stap)n.

0n alt fals stap)n4 astrologia. &unt multi cei care îsi întocmesc !oroscopul sauurmaresc astrologiafoarte îndeaproape. Îsi conduc viata în functie de ceea ce escris în carti sau de revelatiile astrologului. #iata ta e condusa de !otar)rile pecare le iei si de actiunile pe care le întreprin+i. Ti$ai ales semnul astrologic su"care te$ai nascut numai pentru a învata sa evolue+i si sa iu"esti, în ciudaanumitor influente astrale. Pe masura ce înveti sa fii propriul tau stap)n, astrele

vor avea tot mai putina influenta asupra ta. Koroscopul nu e dec)t un instrumentcare$ti permite sa cunosti influentele astrale pentru a le putea stap)ni.

Putem compara toate acestea cu o situatie de felul urmator4 Tre"uie sa lucre+i,timp de un an, cu o persoana foarte nesuferita. -u ai de ales. Tre"uie sa fiialaturi de ea un an întreg. Te !otarasti sa o accepti si iei masuri ca sa te aperi deefectele negative. Evident, e un efort în plus, o mare c!eltuiala de energie, darram)n)nd în permanenta constient de influenta daunatoare, vei fi în masura sate prote'e+i. a fel e si cu astrologia. Astrele predispun, dar omul dispune.

%ediumurile si clarva+atorii pot fi si ei falsi stap)ni pentru anumite persoane. Înultima vreme, numarul lor a crescut foarte mult. &i va creste în continuare, pentru

ca nivelul de constiinta al oamenilor creste si permite de+voltarea în mai maremasura a darurilor psi!ice. Ce se înt)mpla în cursul unei sedinte2 Acesti oamenicaptea+a toate vi"ratiile emise de corpurile su"tile. Captea+a starea în care estiîn acel moment. #iata ta urmea+a o anumita traiectorie. Ei sunt în masura sa$tispuna ce ti se va înt)mpla daca ram)i pe directia respectiva. -imeni nu poatecunoaste viitorul altcuiva pentru ca viitorul depinde de pre+ent. Clarva+atorul îti

pre+ice viitorul o"serv)nd momentul pre+ent, vi"ratiile emise de tine în pre+ent.(ar daca, dintr$un motiv sau altul, îti sc!im"i starea încep)nd de a doua +i, fie caasta se înt)mpla în urma a ceea ce ai g)ndit, în urma a ceea ce ti$a spus cineva

J>



sau a ceea ce ai citit, sc!im"i si pre+entul în totalitate. &c!im")ndu$ti modul de ag)ndi, îti sc!im"i traiectoria pe care te afli. Atunci, tot ce ti$a fost pre+is în a'un numai e*ista pentru tine. Totusi, daca te lasi influentat de acesti oameni, viata ta îsimentine directia si determini aparitia evenimentelor pre+ise. C)nd îti pre+icecineva viitorul, foloseste discernam)ntul tau si încearca sa cre+i numai înevenimentele fericite, astfel ai sansa sa le ve+i împlinindu$se.

Îti poti modela continuu traiectoria viatii. Poti c!iar sa traiesti mai multe vieti întrunasingura. / sc!im"are radicala îti va da impresia ca renasti, ca ai devenitaltcineva. Cei din 'urul tau se vor minuna si$ti vor spune4 5(umne+eule, nu te mairecunoastem. &$a sc!im"at ceva în tine. -u mai esti aceeasi persoana6.Transformarea a fost provocata de faptul ca ti$ai sc!im"at modul de viata. /evolutie rapida reduce numarul revenirilor pe pam)nt, al vietilor pe care le mai aide trait.

0n alt fals stap)n4 religiile organi+ate, adica cele care spun4 5(aca nu faci ce ti

se spune, nu vei a'unge în cer? noi singuri detinem adevarul6. (aca viata ta estecondusa de religie si accepti notiunile de "ine si rau impuse de acestea, saudaca te lasi influentat de o secta sau un cult oarecare, nu mai esti stap)n peviata ta. Religiile au luat nastere cu mult timp în urma pentru a$i a'uta pe oamenisa$si aleaga drumul în viata. 0nii nu erau destul de constienti pentru a sedescurca singuri. (ar, ca tot ce e*ista în lumea asta, sunt lucruri "une si maiputin "une. În cadrulfiecarei religii, anumiti oameni au vrut sa a"u+e+e de

puterea lor provoc)nd teama în r)ndul populatiei. A trai cu frica nu aduce pace siarmonie nimanui. (aca religia ta te face sa$ti fie frica, înseamna ca nu "a+ata pedragoste. (umne+eu este dragoste. El n$a vrut sa sperie niciodata pe nimeni./amenii sunt cei care s$au speciali+at în a$si provoca singuri frica. Cel careiu"este cauta mai cur)nd sa îndrume, sa calme+e si sa a'ute.

Religiile de asta+i sunt tot mai constiente de acest sentiment de dragoste. &i$audat seama ca oamenii nu mai vrea sa traiasca de frica3 (e multe ori, nu religia însine este prost structurata, ci cei care o repre+inta nu au sensi"ilitatea necesara.(epinde de tine sa ai discernam)ntul potrivit pentru a$i alege pe cei ce vor sa teîndrume.

(aca te simti mult prea tul"urat de ceea ce$ti povesteste cineva, daca teama tase accentuea+a, înseamna ca acest lucru nu îti este "enefic pentru moment.Ceea ce$ti spune persoana respectiva nu e neaparat ceva rau, dar, pur si simplu,momentan nu esti pregatit sa$l înfrunti. (a totul uitarii si, c)nd vei fi în stare s$ofaci, o sa afli.

%edicii sunt si ei, uneori, niste falsi stap)ni. Rolul lor este acela de a$i a'uta peoameni si nu de a le conduce viata. Cunosc mai multe persoane care îsi consultamedicii înainte de a lua orice !otar)re, fie ca e vor"a de plecarea în vacanta,sc!im"area locului de munca sau mutarea într$o noua locuinta. Pe un pacientcare, în mod vi+i"il, se teme de o sc!im"are, medicul îl poate sfatui saîntreprinda nimic. (aca persoana ar fi avut încredere în (umne+eul sau interior,n$ar fi cerut parerea medicului si ar fi luat propriile deci+ii.

J@



e*emplu4 c)nd cumperi un cadou pentru cineva, nu alegi ceea ce ti$ar placea sa primesti tu2 (eci, altii sunt mai importanti si merita sa primeasca mai mult dec)ttine2 /"serva cu multa atentie ce influenta au "anii asupra vietii tale. Cu c)t maimult te lasi stap)nit de ei, cu at)t îti va fi mai greu sa cunosti fericirea si paceainterioara. (e îndata ce vei reusi sa$i stap)nesti, vei o"serva ca apar numeroasesc!im"ari.

(aca esti încredintat ca 5întotdeauna culegi ce ai semanat6, o sa$ti de+valui unmic secret. Trimite în g)nd urari de prosperitate tuturor celor care$i cunosti.0rea+a$le sa ai"a c)t de multi "ani vor. Astfel vei pune at)t de multa energie în

miscare, înc)t si tu îi vei c)stiga mult mai repede dec)t în ca+ul în care te$ai

g)ndit numai la tine.Evident ca societatea actuala nu favori+ea+a g)ndurile po+itive. &copul acesteicarti nu este acela de a sc!im"a întreaga lume din 'urul tau, ci de a sc!im"a

modul tau de a g)ndi. -u te lasa influentat de ceilalti. E c!iar mai "ine sa nuvor"esti cu nimeni desprenoua ta !otar)re în ce priveste "anii. Începe prin alucra în interior, pune$ti încetul cu încetul !otar)rile în practica si oamenii vorîncepe treptat sa$si dea seama de sc!im"are. -u e ca+ul sa$ti de+valui g)ndurilenimanui. &$ar putea ca credinta si forta ta interioara sa nu fie înca suficient deputernice pentru a facefata criticilor. În acelasi timp, tre"uie sa accepti ca fiecareîsi e*prima propriul adevar, c!iar si prin critica. Crede în el tot at)t de mult cumcre+i si tu în al tau.

(aca ai decis sa ai o atitudine po+itiva fata de "ani si sa îi stap)nesti, fa$o farag)ndul ascuns de a$i influenta si cei din 'urul tau. -u tre"uie sa cauti sa o"tiiconsimtam)ntul tuturor. C)nd ei vor fi pregatiti sa$si sc!im"e atitudinea, o vor

face la timpul si la locul potrivit. Fiecare îsi urmareste propria evolutie.

C)nd ti$ai c)stigat fericirea si pacea interioara, nu e ca+ul sa o strigi în gura mare pe strada. Acestea sunt lucruri care se simt. /amenii din 'urul tau le vad, si lesimt.

C)nd vei a'unge sa stap)nesti "anii, vei avea mereu un surplus, platindu$ti, înacelasi timp, toate lucrurile de care ai nevoie. -u vei face economii din frica. Pursi simplu, vei avea niste "ani în plus.

(upa cum ai constatat, e*ista o multime de falsi stap)ni. &unt sigura ca poti sa

gasesti si mai multi3a finalul acestui capitol, te sfatuiesc sa$ti faci o lista cu toti falsii stap)ni din viatata. /"serva care dinei are mai multa influenta asupra ta. În urmatoarele trei +ile,seara, notea+a$ti ce anume te$a influentat mai mult în cursul +ilei. -u trece maideparte înainte de aceasta etapa. Fii atent la "ani, frica, astrologie, medicamenteetc. Cine îti stap)neste viata2 #ei a'unge la un nivel de constiinta mai ridicat sitotul în viata ta va fi mai "ine.

Afirmatia pentru urmatoarele +ile4

&0-T &-70R0 &TAPL- A #ET %EE, Î% (A0 &EA%A CA, 7L-(-(,CREE. (E#- CEEA CE 7L-(E&C. A&TFE, FERCREA,PR/&PERTATEA, (RA7/&TEA & AR%/-A %EA (EP-( -0%A (E7L-(0RE %EE.

JI



propriul lor mod de a$si afirma individualitatea. Cel caruia îi lipseste aceasta

calitate si actionea+a mereu dupa dorintele altora risca sa ai"a pro"lemerespiratorii si alergii.

A treia necesitate4 respectul.E foarte important sa$i respecti pe ceilalti si sa te respecti pe tine însuti. &tii c)t ede suparator c)nd cineva 8parinte, profesor, patron, politist9 face a"u+ deautoritate. Te simti tul"urat c)nd tre"uie sa acor+i respect cuiva, dar stii ca el nutre"uie sa ai"a aceeasi atitudine fata de tine. / po+itie ce acorda autoritate nuantrenea+a automat o lipsa de respect fata de altii. Respectul este primordial

pentru fiinta umana. (aca nu esti respectat, aminteste$ti ce ai semanat. Respecticu adevarat parerile si ideile celorlalti, felul lor de a vedea lucrurile2 Ai dori sasc!im"i anumite persoane din antura'ul tau2 A încerca sa sc!im"i pe cineva e olipsa de respect fata de persoana în cau+a.

Aceste trei necesitati sunt la fel de importante pentru corpul mental cum e aerul pentru corpul fi+ic. (e aceea e "ine sa stii sa le recunosti pentru a evita astfelalergiile, afectiunile respiratorii si pro"lemele generate la nivelul g)tului.

A patra necesitate4 siguranta.%ulte persoane cred ca siguranta înseamna un cont în "anca, un loc de muncace ofera mai multe avanta'e sociale, o casa frumoasa, "unuri materiale si c!iar aavea un partener de viata. Toate acestea nu repre+inta dec)t o falsa siguranta?este ceea ce numim a te simti "ine în nesiguranta ta. Adevarata siguranta estepacea interioara nascutadin convingerea ca nu ai de ce sa te temi. Înseamna sastii ca, orice s$ar înt)mpla, ai în interiorul tau tot ce$ti tre"uie, toate resursele

necesare pentru a face ceea ce vrei si pentru a sc!im"a ceea ce nu e "ine.E*ista o solutie pentru orice fiindca, în viata, nu ne confruntam cu pro"leme, ci cu

e*periente. Tre"uie sa stii ca poti face fata oricarei situatii. Ai tot ce$ti tre"uie, lafel ca toti ceilalti. &ingura diferenta consta în modul de e*primare.

-esiguranta da nastere la numeroase pro"leme fi+ice cum ar fi durerile din

partea inferioara a stomacului si din regiunea lom"aro$sacrala. Teama de viitorafectea+a oc!ii, "ratele, picioarele si sistemul nervos. (aca acor+i o prea mareimportanta "anilor sau ti$e teama sa nu$ti lipseasca, va fi afectat nervul sciatic.%ulti oameni care se simt în nesiguranta îti musca interiorul gurii. Toate suntmesa'e ale corpului care îti spune ca frica ta nu are nici un rost.

A cincea necesitate4 pro"itatea.Pro"itatea înseamna sinceritate a"soluta. Ce simti fata de cineva care nu$siîndeplineste o"ligatiile si anga'amentele, care nu$si tine nici o promisiune2Acelasi lucru e vala"il si în ce priveste sinceritatea fata de tine însuti. / persoanacare g)ndeste sau actionea+a în mod necinstit are pro"leme la nivelul sistemului

digestiv4 indigestie, diaree si tul"urari în functionarea ficatului. (aca se simtevinovata ca urmare a necesitatii sale, apare pericolul unor accidente.Rasuflarea ur)t mirositoare e provocata de g)nduri indecente pe care, na$i vrea

sa le de+valui nimanui. Persoana respectiva se simte oarecum murdara îninterior. %irosul neplacut e un semnal al supraconstiintei care$i atrage atentia cag)ndurile pe care le are despre ea însasi nu$i sunt "enefice.

JG



A sasea necesitate4 îndrumarea.0neori simtim nevoia sa stim ca cineva are nevoie de noi, ca suntem capa"ili saîndrumam si sa a'utam pe cineva în viata. E o necesitate a fiecarui om. Esteîntoarcerea la perfectiunea divina4 aceea de a fi de a'utor celorlalti. (e multe oriînsa o interpretam gresit. A lua deci+ii în locul altora nu înseamna a$i îndruma. Aîndruma înseamna a da un sfat fara sa te astepti la nimic în sc!im". Celalalt esteli"er sa$l accepte sau sa$l refu+e. &a a'uti si sa$i îndrumi pe ceilalti e o necesitateimportanta a corpului tau mental, dar aminteste$ti mereu ca un sfat pe care nu ti

l$a cerut nimeni nu este niciodata apreciat. -u ne place ca cineva sa seamestece în tre"urile noastre.(aca ar+i de nera"dare sa$i dai un sfat interlocutorului tau, asigura$te mai înt)i

ca acesta vrea sa$l primeasca. (aca nu doreste sa stie parerea ta, nu ai altcevade facut dec)t sa accepti situatia. (aca, din contra, doreste a'utorul tau, i$l acor+idar fara sa astepti ceva în sc!im". Este un dar pe care i$l faci, deci acesta îl vafolosi asa cum crede de cuviinta. A da un sfat pe care nu ti l$a cerut nimeni sau ate astepta la ceva în sc!im" nu e dec)t un consum inutil de energie. Îti c!eltuiestienergia si ce primesti în sc!im"2 (aca sperantele tale nu primesc un raspuns, tesimti frustrat, de+amagit, c!iar m)nios. (aca ti se raspunde, asta nu face dec)tsa$ti !raneasca orgoliul.

Cineva care se crede lipsit de orice valoare, care e convins ca nimeni nu arenevoie de el, nici de sfaturile sale, va avea pro"leme legate de eliminarea pe

cale renala sau intestinala. (aca simte ca de multe ori oamenii profita de peurma sa, va suferi si de artrita. În general, e vor"a de o persoana care vrea saîndrume pe toata lumea, dar asteapta mereu ceva în sc!im". (e aici sen+atia caceilalti profita de ea. /amenii care se cred lipsiti de valoare sufera de multe oride singuratate.

A saptea necesitate4 ratiunea de a fi.Te g)ndesti în fiecare +i sa te scoli pentru a reali+a ceea ce ai de facut2 Te simtim)ndru sa povestesti despre munca ta, despre ocupatiile tale cotidiene2 / faci

cu entu+iasm2 Îti place sa împartasesti altora ceea ce faci2 Ai o ratiune de a fi,un scop în viata2ipsa unui scop în viata provoaca aceleasi simptome ca si cele aparute la nivelul

e*plorarii c)nd nevoile corpului fi+ic nu sunt satisfacute. Poate fi afecta tot ce e înlegatura cu simturile. 0n alt semnal revelator4 anemia sau sen+atia unei marilipse de energie.

Îti sugere+ sa termini acest capitol cu un e*amen de constiinta. &crie pe o foaiede !)rtie toate nevoile corpului tau mental si o"serva care dintre ele au fostnegli'ate. Aceasta te va a'uta sa întelegi pre+enta insatisfactiei tale interioare.(epinde numai de tine sa$ti !ranesti corpul mental asa cum tre"uie. Acestea

G<



sunt necesitati fundamentale pentru fiecare om. -ici tu nu faci e*ceptie de laregula. &crie ce !otar)re ai luat si o"serva în +ilele urmatoare daca te straduiestis$o îndeplinesti. &a devii constient e important, dar e numai 'umatate din drumul

pe care$l ai de parcurs. -umai actiunile tale te vor conduce spre îndeplinireascopului propus.ata afirmatia4

%$A% K/TARLT &A RE&PECT -E#/E C/RP00 %E0 %E-TA &A&TFE Î% RE7A&E&C &A-ATATEA %E-TAA.

Partea a patra

A&C0TAREA C/RP00 E%/T/-A

CAPT/0 1JEP%AREA E%/T/R

ata un capitol pe care, desigur, îl asteptai cu nera"dare. (e vreme ce ai pusmulte lucruri în practica de c)nd ai început sa citesti cartea, îti va fi usor sae*primi o emotie într$un mod corespun+ator.

În primul r)nd, ce este o emotie2 / emotie este o tul"urare, o agitatie trecatoare provocata de ceva din interior. 0n efect al unei cau+e e*terioare. %a'oritateaemotiilor îsi au sursa în sperantele noastre. Apar în noi pentru ca nu stim saiu"im. u)ndu$si forta din afara, emotia epui+ea+a 5do+a6 noastra de energie.

(ragostea vindeca si ura distruge3 Emotiile nascute din ura sf)rsesc prin a$si

distruge stap)nul.Ce înseamna 5a e*prima6 o emotie2 ata o între"are importanta. 0nele persoanem$au a"ordat, de multe ori, pentru a gasi un raspuns la urmatoarea pro"lema4

50rme+ o terapie de ani întregi. %i se spune sa$mi e*prim emotiile, fara sa sespecifice ce înseamna asta. -$a stiut nimeni sa ma lamureasca. Tre"uie sa

pl)ng, sa urlu, sa sparg farfuriile2 Ce tre"uie sa fac26.

Acesta e motivul care m$a determinat sa pun la punct o metoda care a datre+ultate. / emotie pe care nu stii s$o stap)nesti se va repeta în mod constant însituatii similare. &a luam e*emplul unui sot care are o"iceiul de a$si umilii sotia înfata întregii familii. (aca ceva îi displace, va alege momentul c)nd e adunataîntreaga familie pentru a i$o spune. &otia traieste o emotie. În sufletul ei se simtefurioasa si se întrea"a de ce sotul nu îi vor"este atunci c)nd sunt singuri, numaiei doi. (aca îi face o scena la întoarcerea lui acasa, asta nu o a'uta cu nimic.&otul va continua sa se poarte la fel si întreaga situatie se va repeta. -u simti caadeseori revin în viata ta emotii din tinerete sau din adolescenta, fiindca n$ai

G1



gasit o cale potrivita pentru a le e*prima2

ata mai multe moduri de a e*prima emotiile. Pro"a"il te vei recunoaste într$unuldin aceste e*emple. 0n mod înt)lnit foarte des4 acela de a m)nca sau "ea dincau+a unei emotii. Credem ca o gustare "una ne va ridica moralul. Ca siîng!itirea de pilule pentru nervi, drogarea, privitul la televi+or, mersul la film,dormitul, o "aie calda:

ata diferite moduri de a ne manifesta, diferite reactii provocate de furie4 unii seasea+a pe un scaun si reflectea+a, astept)nd momentul potrivit pentru a clarificasituatia cu persoana în cau+a. Altii fumea+a. 0nii prefera sa ignore totul si$siîna"usesc furia ca si cum nu s$ar fi înt)mplat nimic. Altii pl)ng. Fac curat,mesteresc c)te ceva prin casa sau, pur si simplu, stau îm"ufnati. 0nii îsi vorconsuma energia fac)nd sport uneori violent, în vreme ce altii îl vor acu+a pe celcu care s$au certa, direct sau la telefon.

Anumite persoane vor r)de, pretin+)nd ca n$au fost afectate cu nimic. #or spune45/ sa$l iert. a urma urmei, nu e vina lui, nu stie ce spune6, refu+)nd astfel sa$siasume vreo responsa"ilitate.

0nul din modurile cel mai des înt)lnite de a reactiona la suparare consta în amerge sa te pl)ngi unei terte persoane4 unii sunt specialisti în a$si deserta saculîn fata altcuiva3

E*emplu4 sotia vine acasa de la serviciu si$i povesteste sotului tot ce nu i$a mers

"ine în +iua respectiva, e*prim)ndu$si astfel proasta dispo+itie datorita discutiilorcu seful sau cu o colega. Proced)nd astfel, nu face dec)t sa tul"ure relatia dintreei. -imeni nu are nimic de c)stigat vor"ind astfel sau ascult)nd pe altcineva.Femeia care îsi varsa nervii asupra sotului astept)nd ceva de la el. dupa ce treceîn revista toate pro"lemele, vrea sa fie consolata si doreste sa i se dea dreptate.C)nd el raspunde asteptarilor tale, ea se simte satisfacuta4 5A!, ce "ine e savor"esc cu tine.Întotdeauna stii cum sa ma calme+i6.

A re+olvat oare pro"lema care o fram)nta2 Ce a facut, de fapt2 A apelat laenergia sotului ei. Cu timpul, el va simti cum se goleste de energie si, în cele dinurma, asta va distruge relatia dinte ei. #a avea tot mai putin c!ef sa comunice cuea fiindca nu e*ista un sc!im" de energie. Aceeasi situatie poate sa apara între

prieteni. Cel care vor"este se va umple de energie, dar do+a nu e dec)ttemporara. În +ilele urmatoare ova lua de la capat cu altcineva care e dispus sa$iasculte neca+urile. #ictima care îndura sau tolerea+a acest mod de manifestarenu are nimic de c)stigat, fiindca se lasa golita de toata energia sa.

E*ista o solutie. %ai înt)i, sa asculti politicos si ra"dator persoana în cau+a. a

sf)rsit, îi spui4 5Acum, spune$mi ce$ai de g)nd sa faci ca sa$ti re+olvi pro"lema26.Îti va raspunde4 5Ce vrei sa fac2 -u am de ales, nu sunt eu de vina, asa canu enimic de facut6. Atunci îi e*plici cu delicatete ca nu te interesea+a sa$l ascultivor"ind despre pro"lemele sale, pentru ca de fapt acestea îi fac placere. (acanu vrea sa faca nimic ca sa le re+olve, înseamna ca înca nu$i sunt de a'uns. Îi

place sa ai"a pro"leme, adica le !raneste prin g)ndurile sale, le da energie si elese amplifica în mod automat.

G>



Pro"a"il te va socoti dur si nedrept. &au poate ca, dimpotriva, va fi suficient desocata pentru a$si da seama ca e timpul sa faca ceva cu viata sa. (aca sefolosea de tine numai pentru a se 5racori6, te va lasa în pace si va recurge laaltcineva. Tu ti$ai pastrat energia, nu ai pierdut nimic. Asta e diferenta între aîmpartasi emotiile cu cineva si a 5i le v)rî pe g)t6.

C)nd încerci sa te simti mai "ine vor"ind despre pro"lemele tale, pur si simplu,sa scapi de ele pas)ndu$le altcuiva. În sc!im", a împartasi o pro"lema cucineva înseamna a povesti tot ce ni s$a înt)mplat sau ce ni se înt)mpla înpre+ent cu scopul de a gasi osolutie pentru a remedia situatia. Împartasindu$ne

pro"lemele, nu asteptam nimic de la celalalt. (e aceea, e foarte important ca doi parteneri de viata sa învete sa$si împartaseasca orice "ucurie si orice supararedin viata lor ca doi prieteni. Aceasta presupune sa$ti asumi raspunderea pentrutot ce ti se înt)mpla.

(upa cum ai constatat, e*ista multe feluri de a e*prima o emotie. Cele mai relesunt situatiile în care nufaci nimic, pretin+)nd ca nu te deran'ea+a. În acest fel, îti5îng!iti6 emotiile, le ascun+i undeva în ad)ncul tau.

(e multe ori au+im vor"e de genul4 5-$o sa ma co"or într$at)t înc)t sa$i spun cam$a înfuriat6.5Îng!itirea emotiilor6 poate duce la un e*ces de greutate siantrenea+a automat si alte deficiente fi+ice.

&e spune ca 5"oala6 finala a emotiilor îna"usite este cancerul. Emotiile ascunsemulta vreme în tine sf)rsesc prin a e*ploda, ceea ce provoaca si 5e*plo+ia6celulelor corpului tau.

(aca pl)ngi, tipi, pleci la plim"are sau te apuci sa faci sport e de'a mult mai "inedec)t sa$ti îna"usi sentimentele e pur si simplu o anumita forma dee*primare.

Îti sugere+ un mod prin care sa$ti e*primi emotiile. /data ce vei fi facut aceste*ercitiu cu adevarat, din toata inima , nu vei mai fi afectat de emotii, c!iardaca în viata ta apare o situatie a"solut identica. #ei constata ca situatia eaceeasi, dar emotiile nu mai apar. E minunat, nu$i asa2 Te poti de"arasa detoate emotiile neplacute pe care le traiesti înca din tinerete.

În primul r)nd, este foarte important sa identifici emotia, sa stii ce se înt)mpla.E vor"a de vinovatie, frica, furie, de+amagire, frustrare, neliniste, ranc!iuna,

agresivitate2 /ricare ar fi emotia respectiva, e suficient sa o identifici.

A doua etapa e ceva mai dificila. Este vor"a despre a$ti asuma raspunderea pentru ceea ce simti. &a accepti ca tu esti cel care ti$ai provocat aceastaemotie. Te$ai lasat influentat din e*terior, de ceea ce ai va+ut sau au+it, c)nd defapt ai fi putut avea o atitudine total diferita.

E*emplu4 te înt)lnesti cu una din prietenele tale cele mai "une, care e îm"racatacu o roc!ie noua. Privind$o, nu te poti împiedica sa constati ca nu$i vine deloc

"ine culoarea. (upa parerea ta, o face sa arate mult mai în v)rsta si tenul îi paremai sters. Îti spui însinea ta4 5Ar tre"ui sa$i fac un serviciu si sa$i spun ca nu$ivine "ine culoarea asta. -$ar tre"ui sa$ti mai ia asemenea roc!ii. Tre"uie sa$ispuna cineva. Cred ca nu$si da seama6. (eci te !otarasti sa fii sufletul carita"ilcare s$o a'ute.

G@



Prietena ta are trei posi"ilitati. Prima4 sa$ti multumeasca. 5Frumos din partea taca mi$ai spus. E prima data c)nd îmi cumpar ceva de culoarea asta. Ti$a tre"uitmult cura' ca sa teîncumeti sa mi$o spui. Îti multumesc pentru parerea tasincera6. Astfel se "ucura în urma deci+iei tale de a$i spune adevarul alta reactie4

prefera sa ram)na neutra. 5Ei "ine, e dreptul meu sa$mi placa sau nu o culoare6.&i astfel nu va tine cont de parerea ta. În cea de$a treia varianta, se înfurie si$sispune în sinea ei4 5-ici nu i$am cerut parerea, de ce îmi spune asemenealucruri2 Eu n$am între"at$o nimic3 C)nd o sa apara o oca+ie: o sa$mi iaurevansa4 o sa$i spun în fata ce nu$mi place la ea36.

u)nd în considerare al treilea e*emplu, fie ca furia a fost sau nu e*primata,tre"uie sa gasim cau+a. Ce a provocat aceasta emotie2 Comentariile sau felul încare au fost interpretate2

Toate emotiile au aceeasi sursa4 g)ndirea. -iciodata nu sunt de vina ceilalti.

-iciodata. Fara e*ceptie. Potrivit legii responsa"ilitatii, tu singur estiraspun+ator de emotiile tale.

&a revenim la e*emplul sotului care$si umileste nevasta în fata rudelor. Femeiaar avea o atitudine total diferita daca si$ar asuma raspunderea propriilor emotii.Ar tre"ui sa încerce sa$l priveasca altfel pe sotul sau4 5ietul om, pro"a"il ca$ieste frica de mine daca nu e în stare sa mi$o spuna c)nd suntem singuri. Cumma port cu el2 Ce atitudine am fata de el, de vreme ce$l înfricose+ asa de multînc)t nu îndra+neste sa$mi spuna parerea lui2 /are sunt prea autoritara2 Îlascult cu adevarat c)nd îmi spune ceva, sau ma gra"esc sa$i impun parereamea26.

(aca$ti asumi raspunderea de a culege ce ai semanat, vei privi situatia dintr$un punct de vedere complet diferit. (aca e o situatie care apare în mod curent înviata ta, întrea"a$te ce anume din atitudinea ta provoaca aceasta reactie la sotultau. E mai "ine sa$ti asumi raspunderea dec)t sa te înfurie felul lui de areactiona. #ei constata ca de multe ori încerci sa$l sc!im"i si s$a înt)mplat sa$lcritici în fata altor persoane, c!iar în a"senta sa. Atitudinea pe care o arerepre+inta felul sau de a$si reclama spatiul vital. &e simte sufocat de atitudinea taautoritara. În acelasitimp, nu e foarte constient de asta, de aceea se lasadominat de instinctul de supravietuire. (e fiecare data c)nd simte nevoia sa tecritice, el vrea de fapt sa spuna4 5-u vreau dec)t sa$mi recapat spatiul vital. &imtca ma sufoc36. -u o face cu rautate. Pentru tine, acesta e numai un semnal carete averti+ea+a ca ai intrat în spatiul altcuiva. El încearca deci sa si$l recapete.

Asum)ndu$ti responsa"ilitatea, emotiile tale se vor risipi încetul cu încetul. Furia pe care o simti fata de sotul tau dispare. /"serv)ndu$l mai atent, îl vei vedea încu totul alta lumina.

A treia etapa presupune sa te duci sa vor"esti cu persoana în cau+a. (aca tiaiacceptat raspunderea cu toata inima, aceasta etapa nu e necesara. Totusi, eute sfatuiesc sa o pui în practica tocmai pentru a verifica daca ai actionat cu inimasi nu cu mintea. Foarte putini oameni detin notiunea de responsa"ilitate totala.(e aceea, la prima încercare, esti tentat sa spui ca ai actionat cu adevarat cuinima, c)nd de fapt mintea e cea care te$a îndrumat. -u serveste la nimic sa teminti pe tine însuti.

GB



ata, cu privire la situatia de care povesteam mai sus, o modalitate de a tee*prima. (eci, te întorciacasa împreuna cu sotul. Îi e*plici ce ai simtit în cursulserii c)nd te$a umilit si clipele de furie îndreptate împotriva lui. (upa ce te$aig)ndit "ine, ti$ai dat seama ca ai tendinta sa intri în spatiul sau si de multe oriîncerci sa îl sc!im"i. Acum întelegi ca atitudinea lui era o încercare de a$sirecapata drepturile. -u te$ai g)ndit la asta p)na acum.

Astfel e*primi tot ce$ai trait. E important sa o faci numai dupa ce ti$ai asumatîntreaga responsa"ilitate. (aca nu te cre+i raspun+atoare de supararea ta,cuvintele tale vor repre+enta mai cur)nd o acu+atie dec)t o împartasire asentimentelor. (aca îi vor"esti astfel4 5#reau sa$ti spun ca m$am simtit frustrata

si foarte suparata c)nd m$ai umilit asa de tare fata de toata lumea6, se va simtiacu+at. Tot asa se va simti si daca i$ai spune4 5/ sa încerc sa nu ma mai supar,

pro"a"il ai tu motivele tale6. #a întelege ca esti furioasa din vina lui. -umai de sar putea sc!im"a si sa încete+e sa te mai umileasca în fata întregii familii3 (aca

s$ar sc!im"a, ai fi mai fericita si nu te$ai mai supara pe el: 0n vec!i prover"spune4 5Cu c)t te tii mai tare pe po+itii, cu at)t ti se opune o mai mare re+istenta6.Cu c)t vrei sa$l sc!im"i, cu at)t situatia se va repeta.

Fara îndoiala, îti va promite ca înt)mplarea nu se va mai repeta, dar cur)nd tevei gasi din nou în aceeasi situatie. (upa c)te cred eu, mi'locul cel mai eficienteste sa fii cinstit cu tine însuti si sa accepti ca tu esti cea care, prin atitudinea ta,

o determini pe cea a sotului tau. egea responsa"ilitatii ne învata sa acceptamca tot ce ni se înt)mpla e rodul faptelor si g)ndurilor noastre. Printr$o practicacotidiana perseverenta, vei a'unge sa$ti asumi aceasta responsa"ilitate.&tap)nirea emotiilor cere enorm de mult e*ercitiu. Cunosc foarte putini oamenicare pot spune ca n$au

nici o emotie într$o +i sau alta. Încearca sa$ti imagine+i osituatie în care cineva se apropie de tine si$ti vor"este despre sentimentele pecare le$a trait în urma a ceea ce i$ai spus si cum si$a dat seama ca elea esingura raspun+atoare. Aceasta discutie imaginara te va face sa te apropii maimult de persoana în cau+a. (e aceea e "ine sa$ti e*primi orice emotie3

(aca traiesti un sentiment de furie si reusesti sa$l stap)nesti, sum)ndu$tiraspunderea, e foarte "ine, dar daca nu$l e*primi fata de persoana în cau+a,

pier+i o oca+ie ideala de a$ti e*prima dragostea? aceasta ar crea o legatura puternica între voi, fie ca e vor"a de un cuplu, de prieteni sau de parinte si copil.

C)nd, odata responsa"ilitatea asumata, apare o situatie asemanatoare, nu vei

mai trai sentimentul de m)nie si frustrare. Aceasta nu va mai reveni. #ei o"servaca, pe masura ce te eli"ere+i de emotii, dispar si vec!ile tale suparari, poate aiavut anumite sentimente fata de fratii, surorile, prietenii tai, sentimente pe carele$ai pastrat în tine multa vreme si n$ai îndra+nit niciodata sa le e*primi. Ai tinuttotul în tine, cre+)nd ca ei erau singurii raspun+atori. (epinde numai de tine saîncete+i sa$ti mai îna"usi emotiile, sa$ti asumi responsa"ilitatea lor si sa lee*primi fata de cine tre"uie. #ei simti nu numai o sc!im"are interioara, ci si unafi+ica. Talia ta se va su"tia, c!iar daca esti de'a su"tire.

Centrul emotiilor este situat între inima si om"ilic. (e aceea talia se îngroasa cuv)rsta, at)t la femei c)t si la "ar"ati. Totusi, s$a constatat ca fenomenul e maivi+i"il la "ar"ati. Ei îsi 5îng!it6 deseori emotiile.

Printre miile de persoane care au învatat sa$si stap)neasca emotiile, am va+ut

G;



produc)ndu$se sc!im"ari radicale. 0nii au pierdut o grosime de aproape degete din 'urul taliei în decurs de doua sau trei luni. Au fost si persoane care n$au pierdut din greutate, dar si$au su"tiat talia în mod vi+i"il în numai I saptam)ni8durata unei sesiuni de cursuri la Centrul 5Asculta$ti corpul69.

E usor sa constati ca acesti oameni sunt pe cale sa se eli"ere+e de toate vec!ileemotii pastrate în ei multa vreme. Astfel, ei încearca, în acelasi timp, sa se

vindece de unele "oli aparute în urma emotiilor îna"usite. &e poate spune

despre ei ca au gasit antidotul cancerului.C)nd înveti sa$ti e*primi emotiile pe masura ce ele apar, te asiguri ca nu vie maiavea niciodata de ce sa$ti faci gri'i. (ar asigura$te ca o faci cu inima si nu cumintea. -u vei avea nimic de c)stigat daca nu esti sincer cu tine însuti. #ei stisingur daca o faci cu inima numai în momentul în care vei vor"i cu persoana încau+a.

(aca speri ca îsi va sc!im"a felul de a fi în urma a ceea ce i$ai povestit, e încamintea cea care te îndruma. -u$ti asumi în totalitate raspunderea pentru emotiiletale. C)nd accepti, nu ta mei deran'ea+a nimic la celalalt, c!iar daca situatia serepeta, c!iar daca nu esti mereu de acord cu el. Ce usurare3

Alt e*emplu4 sa presupunem ca te deran'ea+a usile desc!ise ale dulapului. Tesimti foarte nervos, c!iar furios, c)nd cineva din familie lasa usile de la dulapdesc!ise. C)nd, în sf)rsit, îti dai seama ca e vor"a numai de un detaliu "anal înviata de +i cu +i si ca, în fond, nu prea contea+a pentru tine, pentru viata ta, dacausile sunt desc!ise sau înc!ise, îti spui4 5Eu sunt cel care doreste sa fie înc!iseusile de la dulap. Înconsecinta, eu tre"uie sa le înc!id6. (in acel moment, nu mai

traiesti nici o emotie. 0sile desc!ise nu te mai deran'ea+a. #ei constata cusurprindere ca cei din familie le înc!id fara macar sa$si dea seama. -u mai simtca tu vrei sa$i sc!im"i. C)nd în inima ta totul a fost acceptat, nu mai e*ista nimicgrav, nimic nu te mai supara. Ce usurare3

Înainte de a trece la capitolul urmator, e foarte important sa$ti împartasesti cuivacel putin o emotie. Poate fi una din trecut care, nefiind niciodata e*primata,continua sa e*iste în tine, sau o emotie pe care o vei trai asta+i sau m)ine, înurma unui eveniment. E foarte important sa o e*primi tu însuti, dupa ce ti$aiasumat raspunderea ei, si sa$ti dai seama ca n$ai stiut sa iu"esti.

Pune în practica cele trei etape enumerate mai sus si vei vedea c)t "ine poate

sa$ti faca. #e+i, totul revine la aceeasi idee4 sa accepti dragostea din fiecarevor"a, gest sau g)nd. A trai o emotie înseamna sa te simti amenintat c)nd, înrealitate, tre"uie numai sa facem fata cuiva care se e*prima altfel dec)t noi saucare nu$si iu"este propria viata.

Afirmatia pentru +ilele urmatoare4

Î% ACCEPT T/ATE E%/TE & &T0 CA A% P0TERA &A E&TAPL-E&C, A&0%L-(0$% RE&P/-&ATATEA & EPR%L-(0$EFATA (E PER&/A-A Î- CA0A.

G



CAPT/0 1GFRCA #-/#ATA

Acestea doua sunt cele mai rasp)ndite si cele mai de+voltate stari emotionaleale fiintei umane. -u cunosc pe nimeni caruia sa nu$i fi fost frica niciodata înviata lui si care sa nu simta si în pre+ent o anumita teama.

Frica, la fel ca oricare alta stare emotionala, are drept sursa g)ndirea. Ceea ceîn tine tre+este frica poate lasa pe altcineva complet indiferent. Este evident caunele persoane sunt mai cura'oase dec)t altele. 0nii oameni reusesc sa$sidomine teama. (aca sare la tine un c)ine mare, vei simti o anumita frica pentruca recunosti pericolul. Frica, pentru tine, este reala. (impotriva, altii, în aceeasiîmpre'urare, vor reactiona complet diferit pentru ca traiesc mereu în armonie cuanimalele. Astfel, de la primul salt al c)inelui, sunt convinsi ca el nu vrea sa lefaca rau. Este felul lui de a se distra4 ca si omul, are manifestari diferite pentru asi

e*prima "ucuria si dragostea.

Cel mai important este sa devii constient de teama ta, ca sa$ti dai seama dacaeste sau nu reala. (aca, în momentul în care ti$e frica, e*ista un pericol real

pentru corpul tau fi+ic, e foarte normal sa traiesti o asemenea emotie. Corpul taustie e*act c)ta adrenalina tre"uie sa$ti furni+e+e pentru ca sa poti face fatasituatiei.

În pre+ent, în lumea în care traim e*ista mult mai multe frici imaginare dec)t

reale.Aminteste$ti evenimentele din ultimele c)teva luni. (e c)te ori ti s$a înt)mplat sasimti o teama reala, c)nd viata ti$a fost într$adevar pusa în pericol2

Toate celelalte manifestari ale fricii vin, pur si simplu, din g)ndirea ta. C)nd oanumita teama apare frecvent, pro"a"il ca ne$a fost imprimata de parinti dinfrageda copilarie sau c!iar înainte de nastere. Copilul primeste si acceptanotiunile de teama ca urmare a gri'ii e*agerate pe care o au parintii fata de el8teama sa nu cada copilul, sa nu raceasca, sa nu fie "olnav9. Ei cred ca teamaeste ceva normal... dar, la om, ea nu este normala, este mai cur)nd o"isnuita.

(upa cum am mai mentionat în aceasta carte, omul, prin g)ndirea sa, da nastereunei imagini în lumea invi+i"ila, imagine numita 5elemental6. Cu c)t îi dai maimulta energie, cu at)t puterea lui creste. Eventual, se materiali+ea+a si devinerealitate în lumea vi+i"ila.

Aceasta, cu siguranta, te va a'uta sa întelegi cum se face ca un individ care seteme sa nu fie 'efuit este în cele din urma 'efuit si o t)nara care se teme de violeste într$adevar violata. Totul se concreti+ea+a în mod inconstient. Cu c)t ti$emai frica, cu at)t sansele ca aceasta frica sa se materiali+e+e. (aca devii maiconstient, asta te a'uta sa o stap)nesti, dar sarcina ta e mult mai dificila daca estidominat de o teama inconstienta. Învat)nd sa devii mai constient, fac)nd e*ercitiide dragoste, de luare de cunoastere a propriei persoane, o parte din fricile tale

GI



inconstiente vor urca la suprafata. Învat)nd sa le cunosti, vei putea sa le

stap)nesti mai "ine.Alt e*emplu4 c)nd erai copil, parintii te$au lasat timp de o luna într$un locnecunoscut. Reactia ta a fost puternica, cre+)nd ca tia$i pierdut parintii sitem)ndu$te ca poate esti respins de ei. Pro"a"il ai decis ca respingerea esteinsuporta"ila si de atunci, ti$e mereu frica sa nu fii respins. Ti$e at)t de frica, înc)t

o provoci în mod continuu. (e îndata ce te apropii de persoane race$ti sunt foartedragi, în mod inconstient dai nastere la situatii care au drept finalitaterespingerea ta.Copilul caruia i$e teama sa nu fie respins este respins la scoala, la el acasa si,mai t)r+iu, de catre partenerul de viata. Kotar)rea luata în copilarie îl va afecta

p)na c)nd a'unge sa o descopere pentru a învata sa o stap)neasca. &entimentulde frica este at)t de su"til, înc)t el da nastere la noi alte frici care se infiltrea+a în

tine treptat, devenind fo"ii.

E*ista o mare varietate de frici4 frica de întuneric, de apa, de înaltime, de tunete,de poduri, de ascensoare, frica de a nu ram)ne înc!is într$un loc str)mt, frica dea nu rosi, de a nu te îngrasa, frica de a nu ram)ne fara "ani, frica de animale, demasini, de micro"i, de multime, de accidente, de foc, de avioane, de in'ectii, sic)te si mai c)te3

E*ista si frici mai su"tile4 frica de a nu fi la înaltimea unei situatii, frica de a nu filuat în r)s, frica de a nu fi acceptat, de a fi respins, umilit, de a fi acu+at, frica de

a nu rani'igni pe cineva. #e+i, omul e stap)nit de nenumarate feluri de frica.

Persoanelel cele mai suscepti"ile de a trai sentimente de frica sunt cele ai caror parinti erau nesiguri si an*iosi si nu puteau face fata propriilor pro"leme. Aceastaîi determina pe parinti sa acorde o gri'a e*agerata fricilor traite de copiii lor.

Potrivit cercetarilor efectuate în domeniu, se spune ca femeile sufera de mult mai

multe frici si fo"ii dec)t "ar"atii.

/ frica devine fo"ie adica o teama cronica în momentul în care se producsc!im"ari importante în viata. /rdinea acestor sc!im"ari pentru un individoarecare ar fi aceasta4 începerea scolii, adolescenta, v)rsta adulta, casatoria,nasterea copiilor, moartea sotuluisotiei sau divortul, moartea cuiva apropiat.Acestea sunt momentele critice în care teama cuiva se poate accentua, devenindfo"ie.

ata care sunt fo"iile cele mai rasp)ndite în America, în urma unor cercetariefectuate recent4<= agorafo"ia>>= "oala sau ranireaJ= moartea si multimeaB= animalele

GJ



>= întunericul>= înaltimea

>= alte frici

(upa cum ai putut sa constati, agorafo"ia e una din cele mai curente friciînt)lnite la om.Ce este de fapt agorafo"ia2 Este un cuv)nt destul de complicat care semnifica

pur si simplu 5frica de a$ti fi frica6.Am avut oca+ia sa lucre+ îndeaproape cu mai multi agorafo"i si tre"uie samarturisesc ca, la început, aceasta fo"ie pare foarte greu de stap)nit si provoaca

o teama puternica persoanei în cau+a. (ar agorafo"ii nu tre"uie sa$si piardasperanta, pentru ca 5frica de frica6 nu e invinci"ila. &unt destui oameni care s$aueli"erat de ea.

Cel mai greu pentru agorafo"i este faptul ca suporta doua suferinte în acelasitimp. %ai înt)i, situatia ca atare care le provoaca frica, apoi credinta ca ceilalti,care nu traiesc aceasta teama, îi vor crede ne"uni, prosti sau pur si simplu sla"i.Aceasta este motivul pentru care o persoana dominata de un puternic sentimentde frica va încercamereu sa îl ascunda. În mediul familial, situatia devine si maicomplicata. Cel mai rau este c)nd unul dintre soti îsi asuma teama celuilalt siîncearca mereu sa$l prote'e+e.

Agorafo"ia presupune si teama de a se afla departe de un loc cunoscut, familial,sau de o persoana care îti inspira siguranta. Poate fi vor"a despre sot, tata,mama sau c!iar de propriul copil. ocul cel mai sigur este în general domiciliulfamilial. C)nd agorafo"ul este lipsit de aceasta siguranta, este cuprins de teama.

El se teme sa fie singur în locurile pu"lice, se teme sa nu$si piarda cunostinta, sanu cada, sa nu faca o cri+a cardiaca, se teme sa nu ai"a un aer ridicol în fataoamenilor, se teme sa se afle singur în mi'ocul multimii. Agorafo"ul se credeîntotdeauna singur.

În realitate, nu i se înt)mpla niciodata nimic. Îl putem recunoaste pe agorafo"dupa unele reactii fi+ice4 ameteli, o mare tensiune sau sla"iciune musculara,transpiratie e*cesiva, dificultati de respiratie, stari de greata, incontinenta urinara,

palpitatii cardiace. (aca simti ca se manifesta asemenea simptome în momentulîn care esti singur, ele pot fi un indiciu ca esti atacat de o asemenea frica. Ceicare sunt suferin+i de mai multi ani a'ung sa nu mai îndra+neasca sa iasa singuridin casa, c!iar si numai pentru a merge la maga+inul din colt. Tipic pentru

agorafo" este faptul ca se teme sa nu$si piarda controlul, dar, în realitate, el nusi$l pierde aproape niciodata.

Este foarte important sa accepti ideea ca e vor"a numai despre o fo"ie nascutadin fricile tale împinse la e*trem, !ranite de o imaginatie de"ordanta si nepotrivitutili+ata. Ti$ai alimentat teama cu prea multa energie. Este suficient sa tai sursade energie pentru ca totul sa dispara si sa$ti folosesti imaginatia pentru altelucruri.

/ metoda foarte "una de a face fata unui sentiment de frica este sa întreprin+i oactiune împotriva ei? sa faci ceva ca si cum frica n$ar e*ista. E "ine sa începi cumici victorii cotidiene. Cel care se teme de înaltime tre"uie sa se aventure+e peînaltimi. Cel care se teme de animale tre"uie sa se apropie de ele, aleg)nd la

GG



început unul mai mic si mai "l)nd. /ric)t de nesemnificative ar parea la începutvictoriile tale, tre"uie sa te feliciti. Familia ar tre"ui sa te încura'e+e si ea înactiunile tale. Frica nu este un re+ultat al g)ndirii. /rice încercare de a învingefrica prin ratiune este sortita esecului. -u ratiunea este solutia, ci actiunea.

Anga'atul care se teme de patron, dar doreste sa ceara o marire de salariu, nuva o"tine nimic daca ram)ne ase+at la "iroul sau. deal ar fi sa mearga sa "ata lausa sefului, sa intre în "iroul sau si sa$i e*plice motivul vi+itei, av)nd gri'a sa$sie*prime sentimentul de frica. -u tre"uie sa ne fie teama sa ne$o e*primam.E*primarea fricii ne a'uta sa o acceptam si sa o stap)nim mai usor. /amenii caretraiesc mereu dominati de frica sunt tul"urati, +i si noapte, de o micp voceinterioara care îi !artuieste fara încetare.

Încercarea de a uita de ea cu a'utorul "auturii sau drogurilor nu a'uta la nimic.

/data efectul trecut, vocea îsi reia imediat activitatea.

(e îndata de simti ca ti$e frica de ceva, o"serva ce ai de pierdut sau de c)stigatdaca te lasi condus de ea. C)nd constati ca ai mai mult de c)stigat dec)t de pierdut, încetea+a sa$i mai re+isti. (aca, dimpotriva, ai mai mult de pierdut, stai putin sa reflecte+i înainte de a te lansa în vreo actiune. (e c)te ori în viata nu tiaimoderat faptele si vor"ele fiindca ti$a fost mult prea frica2 Accept)ndu$ti simarturisindu$ti frica sau încerc)nd sa o stap)nesti, vei avea de c)stigat lucrurie*traordinare.

0n alt aspect negativ al fricii este acela ca ne face sa luam !otar)ri gresite. (acaîntr$o seara se ivesc doua oca+ii de a$ti petrece timpul si nu te poti !otarî ce saalegi, o"serva daca nu cumva e+itarea ta se datorea+a fricii. (aca lasi frica sa tedomine, în mod ine*plica"il vei lua o deci+ie gresita.

Frica poate deveni o calau+a numai daca ram)i constient si încerci sa întelegimotivul pre+entei sale. (e e*emplu4 esti invitat la o petrecere care nu te atragedeloc? accepti numai din teama de a nu displacea celor ce te$au invitat, precumsi familiei? iei astfel o deci+ie proasta, motivata de teama. (aca esti invitatundeva, dar preferi sa ram)i acasa fiindca g)ndul de a te întoarce singur, peîntuneric, te inspaim)nta, iei din nou o deci+ie gresita. (aca te lasi dominat defrica, vei avea parte numai de de+amagiri si insatisfactii. Este afectata astfeldragostea fata de tine însuti. Aceasta produce o indispo+itie interioara.(impotriva, în alte conditii, cu putina atentie din partea ta, frica te poate îndrumacatre !otar)rea cea "una.

Cu c)t acumule+i în tine mai multe emotii, cu at)t esti mai desc!is fata de alteemotii care circula în cosmos. Frica face si ea parte dintre ele. #i"ratiile

provocate de frica sunt mereu în 'urul tau, în invi+i"il. Tu le capte+i si le lasi saintre în tine, at)ta vreme c)t n$ai învatat sa$ti stap)nesti frica. Aceasta e una dincaracteristicile principale ale agorafo"ului. Este prea desc!is influentelore*terioare. maginea+a$ti ca în 'urul tau corpurile tale su"tile formea+a un învelis

protector. Acesta înc!ide în sine toate emotiile pe care ai reusit sa le stap)nesti.Pentru orice frica necontrolata, apare o fisura în 5carapace6 care lasa sa

patrunda un val de emotii similare care vin sa$ti tul"ure armonia. &tap)nindu$ti

1<<



emotiile si traind într$o atmosfera dominata de dragoste, îti întaresti acest învelis.Îl înc!i+i ermetic si devii impenetra"il, ca si el, fata de orice vi"ratii negative cuefect distructiv.

#inovatia3 / alta emotie care conduce viata multor oameni. E*ista o foarte marediferenta între a fi vinovat si a te simti vinovat. /mul este prin e*celenta unspecialist în arta de a se simti vinovat. Toata lumea se simte vinovata, fara a fi cuadevarat.

A fi vinovat de ceva înseamna a sti ca faci ceva rau cuiva sau tie însuti. Privesteîn interiorul tau. C)nd ai facut ultima data, în mod constient, ceva rau îndreptatîmpotriva cuiva2 C)nd s$a înt)mplat sa fii nedrept cu cineva, fiind constient deasta2 &unt sigura ca ti se pare a fi o amintire foarte îndepartata. Este cevao"isnuit, pentru ca foarte putini oameni sunt vinovati cu adevarat.

0n mi'loc eficient de a te eli"era de sentimentul de vinovatie este sa$ti accepti

propria perfectiune. (e e*emplu, sa presupunem ca ai insultat 8fara intentie9 pecineva. Acesta s$a suparat, fac)ndu$te sa te simti vinovat4 5-$ar fi tre"uit sa$ispun asa ceva, era mai "ine sa$i vor"esc altfel6. În acest moment e "ine sa teopresti o clipa si sa te între"i4 5&unt vinovat sau nu2 $am vor"it cu scopul de a$iface rau2 Am facut$o intentionat si constient26. -u, în acest ca+ nu esti vinovat.

-u tre"uie sa$ti ceri iertare si nici sa te simti vinovat. (aca vei continua sag)ndesti astfel, vei a'unge sa$ti provoci un accident3 &upraconstiinta îti va trimiteun mesa' pentru a te averti+a ca atitudinea ta de vinovatie nu$ti este "enefica.(impotriva, daca ai fost 'ignit de cineva si vrei sa te ra+"uni 'ignindu$l si tu, lar)ndul tau, esti vinovat pentru ca actione+i în mod constient. (e altfel, vei simti omare tul"urare interioara care te va face sa marturisesti4 5(a, sunt vinovat. %i$

am propus, într$adevar, sa ma ra+"un6. Atunci, pentru a$ti neutrali+a vinovatia, efoarte important sa te duci la persoana în cau+a si sa$i ceri iertare, fie ca ai 'ignit

o prin vor"e sau numai în g)nd. Acelasi lucru e vala"il si pentru tine. arta$tedaca esti vinovat fata de tine însuti.

-u uita ca fiecare g)nd, "un sau rau, este o vi"ratie trimisa în lumea invi+i"ila.Persoana în cau+a o primeste fara sa$si dea seama. Fie ca e un g)nd de ura, dem)nie, de învinuire sau de dragoste, el va a'unge la cel vi+at. Poate ti$e dreu saaccepti aceasta teorie cum ca totul se petrece în lumea invi+i"ila... dar e cum nuse poate mai adevarat.

-u ti se înt)mpla sa simti uneori o oarecare indispo+itie c)nd stai l)nga oanumita persoana2 -u stii de unde vine, dar n$o poti împiedica sa se manifeste.Poate sa se înt)mple c!iar c)nd esti l)nga un prieten cu care ai trait în ultimavreme unele emotii.în aparenta nimic nu s$a sc!im"at, dar la nivelul g)ndurilorceva nu mai merge. ndispo+itia se poate datora g)ndurilor tale sau ale celuilalt.Este un semn ca unul dintre voi actionea+a împotriva dragostei.

Pentru a învata sa te purifici interior si sa iu"esti cu adevarat, e suficient sa o faciîntr$o maniera totala, adica sa te de"arase+i de orice emotie pe masura ceacestea îti fac aparitia. C)nd te simti vinovat în g)nduri, vor"e sau fapte, eimportant sa$ti ceri iertare. Fa$o pentru tine. &a nu te preocupe reatia celuilalt .

1<1



-u$ti face gri'i înainte de a te apropia de el4 5Ce$o sa spuna2 Ce$o sa creada2(aca o sa ma fac de r)s2 (aca voi fi acu+at26. -u este dec)t mica voceinterioara care vine sa te tul"ure.

Cum vei reactiona într$o situatie ca cea de mai 'os4 cineva constata ca i$audisparut >< de dolari din geanta. Primul sau g)nd a fost sa te acu+e pe tine. (arîsi da seama ca e nedrept si vine la tine sa$ti spuna4 5&tii, c)nd mi$au disparut

"anii aceia, m$am g)ndit ca tu esti de vina. Am venit sa$ti cer iertare fiindca mi$am dat seama ca a fost nedrept din partea mea sa te acu+6. Ce vei spune c)ndîti va cere iertare2 / sa$l iei la rost2 #ei simti ca$l urasti2 Cu siguranta, nu3 Esteun semn de încredere care o sa va apropie si mai mult. C)nd vor"esti cu inima,nu poti face astfel dec)t sa atingi si inima celuilalt. Este o lege a naturii4 de lainima catre inima, si nu de la minte catre minte.

Aculta$te vor"ind3 Ai o"iceiul sa te scu+i de multe ori2 / persoana care$si petrece timpul scu+)ndu$se în st)nga si în dreapta se simte în general vinovata.

&e spune ca cine se scu+a, se acu+a./ sa descoperi ca cel fata de care esti vinovat cel mai des esti tu însuti. (e c)teori nu te acu+i în mod nedrept, nu te superi pe tine însuti pentru ce ai facut sau aiuitat sa faci2 Tu faci totul dupa cum stii mai "ine. -$ai de ce sa te scu+i. Cere$tiiertare, cere$i iertaresupraconstiintei tale. Învata sa te iu"esti mai mult, accepta$ti

propria perfectiune. #ei vedea ca astfel devine mult mai usor sa o accepti si pe acelorlalti.

(aca ti se înt)mpla sa spargi un pa!ar în timp ce speli vasele, te simti vinovat2C!iar aveai intentia sa spargi pa!arul pentru simpla placere de a$l sparge2 -u,

pur si simplu asa s$a înt)mplat. -$ai încercat în mod constient sa îl spargi. Atunci

ce rost are sa te superi2 Aceasta situatie e vala"ila at)t pentru tine, c)t si pentrualtii. -u esti singurul care sufera accidente. Accidentul e de fapt o pedeapsa pentru a te de+vinovati. Este un mesa' al corpului tau care$ti transmite ca ai avutun sentiment devinovatie, dar nu esti vinovat. El spune, pur si simplu4 5Încetea+asa te mai simti vinovat, sa te acu+i în mod nedrept... nu esti vinovat cu nimic36.

Înainte de a trece la capitolul urmator, g)ndeste$te la una din temerile tale siimaginea+a$ti cum ai putea sa faci fata. Alege una din ele, indiferent care, si ve+ice poti face ca sa o stap)nesti. (e asemenea, fa o lista cu toate lucrurile pentrucare te$ai simtit vinovat în ultimele trei +ile. Aceasta te va a'uta sa devii maiconstient. %entionea+a pe lista daca erai vinovat cu adevarat sau te simteaivinovat, fara sa fii. /"serva si daca ti s$a înt)mplat vreun accident si încearca sa

sta"ilesti daca esti sau nu vinovat de producerea lui.

ata o afirmatie frecvent utili+ata la Centrul 5Asculta$ti Corpul6. Tre"uie sa o repetic)t poti de des pentru a scapa de vocea interioara care te tul"ura si pentru a nu$ti mai alimenta teama cu energie. (e fiecare data c)nd simti o neliniste, oîndoiala, de fiecare data c)nd te simti tul"urat în vreMun fel, g)ndeste$te4

&unt singurul stap)n al vietii mele si orice nu$mi apartineCare ma tul"ura este dat la o parte si alungat de îndata.

1<>



Cu c)t pui mai multa energie în aceasta afirmatie, cu at)t va avea un efect mai

rapid.În afirmatie era mentionat cuv)ntul 5g)nd6. Acest g)nd este c!iar vocea aceeacare îti intra în cap ca sa te tul"ure. Încerc)nd sa o mai asculti, se va descura'a,va pleca în alta parte, sau, pur si simplu, va disparea, nemaifiind alimentata cuenergia ta.

Pe cei care simt o frica cronica, îi sfatuiesc sa rosteasca aceasta afirmatie desute si mii de ori pe +i, daca e nevoie. Cu timpul, lupta va deveni tot mai usoara.Îti poti învinge frica si sentimentul de vinovatie.

CAPT/0 >< -ECE&TATE C/RP00 E%/T/-A

/ "una sanatate emotionala presupune satisfacerea celor sapte necesitatiesentiale pe care le voi enumera mai 'os 8în ordinea importantei9. Cu c)t oferimai mult din aceasta 5!rana6 corpului tau emotional, cu at)t creste capacitatea tade a$ti stap)ni emotiile.

Prima necesitate4 frumusetea.&urprin+ator, nu$i asa2 Frumusetea are o mare importanta la om. -e place foartemult sa fim încon'urati de frumusete. /amenii nefericiti sau cei atinsi de "oligrave sunt cei care nu sunt capa"ili sa gaseasca nimic frumos în ei si în 'urul lor.

-u stiu sa priveasca lucrurile frumoase. Cineva care traieste într$o casa de "eton, departe de natura, de flori, de copaci, care îsi negli'ea+a tinuta

vestimentara si nu vede nimic frumos în aspectul sau fi+ic, e posi"il sa ai"atendinte puternice spre sinucidere./mul tre"uie sa vada frumusetea cu oc!ii interiori si e*teriori. E foarte dificil sa

ve+i frumusetea în interior daca ea nu are si o aparenta e*terioara.C)nd te plim"i în mi'locul naturii, anumite lucruri îti merg direct la inima numai

privindu$le. Poate fi vor"a despre frumusetea unui copac sau a unui apus desoare. 5a ce$mi poatefolosi acest lucru26, ma vei între"a. Îti !raneste corpulemotional. Traiesti 8poate fara sa fii constient9 un sentiment de ad)nca fericire.

Asta e foarte important pentru tine, c!iar daca avem tendinta sa asociemfrumusetea cu sentimentalismul.Fiecare clipa din viata ta, fiecare împre'urare îti ofera posi"ilitatea de a te

încon'ura de frumusete. Profita de acest lucru. Fiecare actiune pe care o faci,oric)t de marunta, este un pas înainte catre stap)nirea de sine. Te sfatuiesc saîncepi cu tine însuti, cu tot ce te priveste personal 8îm"racaminte, !rana...9. alegetot ce e mai "un si mai frumos. Acorda mai multa importanta calitatii dec)tcantitatii. Tot ce îti atinge pielea are importanta. Calitatea provoaca o reactie lanivelul emotiilor. Cu c)t porti mai multe vesminte din fi"re naturale, cu at)t îi facicorpului tau mai multa placere, caci îi permiti sa respire mai "ine. #ei constataaceasta dupa modul în care îti vei alege îm"racamintea.

1<@



C)nd privesti o casa, interiorul unui apartament, o persoana sau un copac,tre"uie sa o"servi frumusetea. -u încerca sa$i descoperi micile imperfectiuni.Accepta complimentele, în loc sa încerci sa elimini tot ce nu$ti place la tine.Accepta faptul ca frumusetea e mereu, pretutindeni, în tine si în 'urul tau.

(aca ai pro"leme respiratorii sau cardiace, daca ai deseori impresia ca te sufoci, pro"a"il ca nu reusesti sa ve+i frumusetea în tine si în ceea ce te încon'oara.A doua necesitate4 creativitatea.

Creativitatea este e*presia propriei tale individualitati. (aca nu cree+i, distrugisau îi imiti pe altii. Creativitatea e o nevoie primordiala. (aca nu o e*ploate+i,viata ta emotionala va fi afectata. / munca monotoma tre"uie compensata printr

o activitate creatoare. /ricine poate crea ceva, c!iar si o persoana !andicapata.Creativitatea este ceva specific fiintei umane.

-u e nevoie sa învente+i cine stie ce c!estie complicata... Creativitatea se poatee*prima printr$un aran'ament floral, confectionarea unui o"iect de îm"racaminte, prepararea unui nou fel de m)ncare din resturi, o reparatie sau o noua aran'are amo"ilelor în casa etc., fac)nd toate acestea în stilul tau personal. Poti crea cevaîn orice domeniu. Ai cu siguranta un talent pentru ceva anume. Aminteste$ti deaptitudinile din copilarie. Erai "un la desen2 Poti e*ploata acest fapt încerc)nd sa

picte+i. Poti c!iar sa te !otarasti sa scrii. -u neaparat pentru a pu"lica o carte la

o editura? o faci pentru tine, pentru simpla placere de a scrie. Am cunoscut persoane care au visat întotdeauna sa scrie o carte? si mai visea+a înca, pentruca totul a ramas la nivelul visului...0tili+)ndu$ti talentele, fac)nd ceva care vine din tine, dai viata creativitatii tale.

-u esti o copie a altcuiva.0nele persoane îsi folosesc creativitatea în munca de +i cu +i. Atunci e normal caei sa duca o viata mai pasiva în afara serviciului.

A crea poate însemna si a$ti construi viata, a lua deci+ii pentru viata ta.ipsa creativitatii afectea+a organele genitale sau tot ce tine de regiunea g)tului.A treia necesitate4 încrederea.Ce înseamna 5sa ai încredere în tine62 Raspunsurile sunt multiple. %ulte

persoane confunda încrederea cu cura'ul , cu perseverenta, cu îndra+neala...&a ai încredere în tine nu înseamna sa$ti învingi sau sa$ti stap)nesti frica4 acestaeste cura'ul.

Încrederea în tine repre+inta capacitatea de a te e*prima, de a te desc!ide în fata altei persoane fara teama ca vei fi 'udecat.

Pe masura ce înveti sa te destainuesti altora, fara a alege cu gri'a persoanelerespective, îti de+volti totmai mult încrederea în tine. Îti atragi astfel si încredereacelorlalti.

Îmaginea+a$ti ca o prietena îti destainuie toate g)ndurile sale secrete si se

1<B



desc!ide total în fata ta. -u ai tendinat sa faci si tu la fel fata de ea2 Aceeasisituatie poate aparea între patron si anga'ati. 0n om capa"il sa se destainuie, sisa$si e*prime emotiile si sa spuna e*act ce simte, în momentul respectiv, vac)stiga mult mai repede încrederea sefului tau.

%a'oritatea oamenilor aleg pe cineva anume pentru a se destainui. %unca, pro"lemele personale, viata afectiva si pro"lemele se*uale sunt încredintate unorcategorii de persoane diferite si "ine determinate.

Încrederea în tine îti va permite sa te desc!i+i în fata oricui. (ar tre"uie s$o faciîntr$un mod adecvat3 -u vreau sa te incit sa$ti povestesti viata tuturor oamenilor

pe care$i înt)lnesti pe strada. Totusi, daca simti o nevoie spontana sa tedestainui cuiva, c!iar fara sa$l cunosti prea "ine, fa$o. Frica de a te de+valui, de anu fi 'udecat si criticat, se va risipi treptat. -u te va mai preocupa ce anume ar

putea sa g)ndeasca interlocutorul tau despre tine.

A avea încredere în tine înseamna a face o alegere. -u e ceva înnascut sauereditar. Tu esti cel care deci+i sa ai încredere în tine, prin încercarile prin caretreci în fiecare +i si prin vointa de a învata sa te e*primi. ipsa de încredere însine antrenea+a automat lipsa de încredere în ceilalti.

Pro"lemele legate de eliminarea renala sau intestinala sunt deseori indicii alelipsei de încredere.

A patra necesitate4 apartenenta.

/mul tre"uie sa simta ca apartine cuiva, ca face parte dintr$un grup. (e altfel elîsi formea+a, înca din copilarie, un cerc de prieteni. Copilul retras, care nuvor"este si nu se 'oaca cu cei de o seama cu el, e deseori nefericit. %ulti adultisufera de singuratate din cau+a lipsei sentimentului de apartenenta.

Apartenenta vine din tine. Tu singur poti decide sa faci parte oric)nd dintr$ungrup si sa te asocie+i cu oricine. Ai tendinta sa frecvente+i mereu acelasirestaurant, acelasi grup de prieteni sau sa mergi în acelasi loc în vacanta2 Esteun semn ca, în pre+ent, suferi de lipsa de apartenenta. Pro"a"il ti$e greu sa teadapte+i, sa te simti "ine într$un loc nou. -u accepti faptul ca pam)ntul este altuturor si ca poti face parte din orice grup doresti. -u e*ista nici un loc în lumea

asta care sa nu fie facut pentru tine. În fiecare clipa a vietii tale, tu esti cel caredeci+i daca sa$l frecvente+i sau nu.

Apartenenta nu înseamna ca vrei sa fii peste tot. (ar, oriunde te$ai afla, în "ogatie sau saracie, convinge$te ca ai dreptul sa fii acolo, în acea clipa.Accept)nd aceasta notiune, vei elimina orice indispo+itie si orice sen+atieneplacuta cum ca te$ai afla într$un loc 5neo"isnuit6.

/ persoana care sufera de lipsa de apartenenta simte permanent un vid interior, pe care ca fi tentata sa îl umple cu !rana sau cu "autura. Poate avea pro"lemelegate de greutate sau de sistemul digestiv. (e asemenea, e*ista pericolul sadevina foarte posesiva cu ceilalti pentru a încerca sa$si compense+e sentimentul

1<;



de non$apartenenta.

A cincea necesitate4 speranta.Îmaginea+a$ti ca esti captiv undeva su" pam)nt, într$un tunel fara nici o usa,convins ca nu e*ista nici o speranta sa iesi de acolo... ai prefera sa mori3 (ardaca ve+i o lumina licarind sla" în departare, totul se sc!im"a. 7rauntele acela

de lumina reda sperantei tale energia de care are nevoie. Timpul necesar pentrua a'unge la capatul tunelului nu va mai fi un o"stacol.Asa se înt)mpla cu toti oamenii. Ai nevoie sa stii ca te îndrepti mereu catre

lumina. &a stii ca e*ista ceva fantastic la capatul drumului.

Tre"uie sa$ti pastre+i speranta ca totul va fi mai "ine. Ceea ce traiesti în acestmoment sunt numai e*periente. Rostul lor este acela de a te învata ceva despretine. &i, pe masura ce înveti, în tine va fi tot mai multa lumina tot mai multacaldura si dragoste.

/amenii care nu spera nimic sufera de depresii si de !ipertensiune arteriala.A sasea necesitate4 afectiunea.(aca simti ca îti lipseste afectiunea, aminteste$ti cine a iutat sa semene2 (aca

privesti în 'ur, vei constata ca deseori omul acorda mai multa afectiune

animalelor dec)t semenilor sai./ prietena mi$a povestit ca, la moartea catelului sau, ea, sotul si fiica ei auînceput sa fie mult mai afectuosi unul fata de celalalt dec)t înainte. -u si$au datseama ca, de ani întregi, de cum a'ungeau acasa, afectiunea era îndreptata în

primul r)nd catre catel. Astfel au a'uns sa negli'e+e restul familiei.

E "ine sa fim afectuosi cu animalele, dar asta nu tre"uie sa ne faca sa$i uitam peoameni3 (e multe ori vedem o femeie sau un "ar"at ase+at în fata televi+orului si

m)ng)ind catelul 8sau pisica9, în timp ce sotul sau sotia sunt lasati în plata(omnului... fiind astfel nevoiti sa se resemne+e m)ng)indu$se singuri3

Atingerea fi+ica nu e singurul mod de a$ti e*prima afectiunea. 0n cuv)nt deîncura'are, o floare, o vor"a de iu"ire sau un compliment sunt si ele dove+i deafectiune. Ceea ce faci pentru altii poti face si pentru tine, pentru ca si tu ainevoie de afectiune, nu te negli'a3

Pe pam)nt, totul se "a+ea+a pe energie. Pentru a o"tine ceva, tre"uie sa puienergie în ceea ce faci. Cu c)t faci mai mult sa circule energia afectiunii, cu at)tvei primi mai multa dragoste în viata. &e stie ca un "e"elus care nu primestedec)t strictul necesar 8"i"eron, scutece curate etc.9, fara cel mai mic semn de

1<



afectiune din parte parintilor, în cele din urma poate sa si moara at)t deimportanta e pentru el afectiunea3

Afectiune înseamna si 5a impresiona pe cineva6. (e aceea sunt at)tia oamenicare sunt în stare de orice pentru a atrage atentia celorlalti. /fera o multime decadouri, spun 5da6 desi ar dori sa spuna 5nu6... Toate astea, ca sa li se deaatentie. /mul simte nevoia sa stie ca impresionea+a pe cineva, ca are oafectiune pentru cineva.

(aca te !otarasti sa nu mai afecte+i viata nimanui pentru ca te cre+i insignifiant,începi sa te retragi si sa$ti fr)ne+i elanurile afectiunii. a fel vor proceda si ceilaltifata de tine. -u poti sa fii impresionat de cei din 'urul tau daca tu nu îiimpresione+i si tu la r)ndul tau. Asta de+ec!ili"rea+a sc!im"ul de energie.

ipsa de afectiune generea+a la nivel fi+ic alergii si, daca se amplifica, vei aveaaceleasi pro"leme ca în ca+ul lipsei de apartenenta 8!rana sau "autura îne*ces9.

A saptea necesitate4 un scop.

E esential sa ai unul sau mai multe scopuri în viata. (aca ti$as spune4 5Îti dau unminut ca sa$mi enumeri toate telurile tale pe termen scurt 8sase luni9, mediu8cinci ani9 si lung 8doua+eci de ani96, ce$mi vei raspunde2 #ei reusi sa numesti

trei scopuri din fiecare categorie2 Ar fi greu, nu$i asa2 %ai ales daca acesteasunt ine*istente...3

E foarte important sa ai un scop precis. Prin simpul fapt ca ai un scop, îti creste pofta de viata. -u e+ita sa$ti alegi un tel maret. E mai "ine sa dai gres înatingerea unui scop important dec)t sa atingi un tel marunt.

(e altfel, telurile se sc!im"a. (e e*emplu4 te$ai !otar)t ca în sase luni savor"esti "ine lim"a engle+a. (upa o luna, te$ai ra+g)ndit si ai ales spaniola.&c!im"area nu e grava, at)ta vreme c)t ai un scop si muncesti pentru el înfiecare +i.

Învata sa deose"esti scopul de dorinta. (aca îmi marturisesti ca vrei sa ai propria ta casa anul viitor, aceasta este o dorinta. Ea devine un scop înmomentul în care întreprin+i o actiune pentru a$l atinge. (orinta ia forma unuiscop atunci c)nd începi sa citesti anunturile din +iar, sa vi+ite+i case, sa pui "anideoparte, sa$ti faci planuri si sa$ti imagine+i mo"ilierul si decoratiile interioare.(aca folosesti energie pentru a$ti reali+a dorinta, ea devine un scop.

(aca ti$as spune sa pui deoparte ; dolari în fiecare saptam)na pentru un proiectde anvergura cum e acela de a do")ndi o casa, o sa gasesti ca e ridicol4 5Cine$si

poate cumpara o casa daca economiseste numai ; dolari pe saptam)na2 Artre"ui sa astept cinci+eci deani36 -u asta contea+a. În primul r)nd, tre"uie savi+uali+e+i totul, sa cre+i în scopul tau si sa faci în fiecare saptam)na ceva pentrua$l atinge.

1<I



&ute de persoane traiesc singure. Ar dori sa înt)lneasca pe cineva compati"il cuele, dar practic nu fac nimic pentru asta. Totul ram)ne un vis. C)nd se întorc dela lucru, se pra"usesc în fata televi+orului si acolo ram)n3 E cam greu saînt)lnesti pe cineva în aceste conditii... Tre"uie sa faci ceva, de e*emplu sa$tifaci noi cunostinte, sa vor"esti cu cineva în fiecare +i...

0n vis devine realitate daca îl transformi într$un scop. #ei vedea ca, av)nd unscop, pofta ta de viata creste. Te vei tre+i în fiecare dimineata plin de energiedeoarece traiesti pentru ceva anume. -u tre"uie însa sa fii prea rigid fata de tineînsuti. E "ine sa$ti fi*e+i un scop precis, într$un interval de timp "ine determinat,si sa$l de+valui si celorlalti. (ar daca nu îndra+nesti sa$l sc!im"i de teamacomentariilor celorlalti si a'ungi sa urmaresti un scop pe care nu$l mai doresti...nimic nu mai are sens.

C)nd ai o dorinta si vrei s$o transformi într$un scop, consulta$ti supraconstiinta pentru a vedea daca scopul îti este cu adevarat "enefic. #ei primi un semnal caraspuns.

(aca n$ai un scop în viata, te simti deseori lipsit de energie. Îti pier+i c!eful samai faci ceva, orice ar fi. Picioarele, "ratele, oc!ii, ureg!iile, nasul vor fi la r)ndullor afectate.

Înainte de a trece la capitolul urmator, ia o foaie de !)rtie si fa o lista cu nevoilecorpului emotional. Apoi fa$ti un e*amen de constiinta pentru a afla care dintreele a fost negli'ata. Ce !rana emotionala îti lipseste2

Astfel vei întelege mult mai usor de ce traiesti +ilnic at)tea emotii. Cu c)t îti!ranesti mai "ine corpul emotional, cu at)t îti va fi mai usor sa$ti stap)nesti

emotiile.

%$A% K/TÎRLT &A RE&PECT -E#/E C/RP00 %E0 E%/T/-A &A&TFE Î% RE7A&E&C &A-ATATEA E%/T/-AA.

Partea a cincea

&PRT0ATATEA

CAPT/0 >1&PRT0ATATEA %E(TATA

Cea mai frumoasa definitie a spiritualitatii pe care ti$o pot oferi este urmatoarea4

o fiinta cu adevarat spirituala accepta faptul ca tot ce vede la celalalt este oglindaei însasi. Acest fel de a vedea lucrurile nu este nici "un, nici rau. Este pur sisimplu un dar acordat omului devenit constient. Este un mi'loc e*traordinar de aînvata sa te cunosti mai "ine si de a$ti da seama ce anume accepti si ce nu latine. / fiinta spirituala accepta lucrurile asa cum sunt, c!iar daca uneori nu e deacord cu ele? îsi accepta felul de a fi. Astfel, înaintea sa se desc!ide o întreagalume de dragoste.În aceasta carte am discutat despre CRE(-TA, despre c)t e de important sa teiu"esti, sa te accepti, sa$i iu"esti si sa$i accepti de ceilalti si sa$ti de+volti

1<J



notiunea de responsa"ilitate. Toate acestea nu înseamna dec)t un singur lucru4sa$ ve+i, sa$ au+i si sa$ simti pretutindeni pe (0%-EE0. maginea+a$ti catoti oamenii ar face astfel ar fi minunat sa traiesti pe acest pam)nt3

Cea mai marunta critica îndreptata împotriva cuiva presupune urmatorulrationament4 Eu sunt (umne+eu si celalalt nu. Adevarata spiritualitate see*prima astfel4 Eu sunt (umne+eu, asa cum sunt toti ceilalti oameni. Totisuntem e*presii ale lui (umne+eu. Pur si simplu nu stim sa$l e*primam pe(umne+eu în totalitatea sa.

Putem compara aceasta notiune cu &imfonia a $a a lui eet!oven. Aceastacreactie mu+icala este e*presia g)ndurilor lui eet!oven. Este perfecta. (arc)nd un t)nar pianist sau un de"utant face c)teva greseli interpret)nd$o, aceastaîi afectea+a oare perfectiunea2 -u. T)narul c)nta cum stie el mai "ine. Prine*ercitii îsi va ameliora interpretarea si, într$o +i, va putea e*prima simfonia înîntreaga sa perfectiune.Este e*act ce se înt)mpla si cu noi pe pam)nt. Învatamsa$l e*primam pe (umne+eul nostru interior, care este perfectiunea, si facem

asta în felul nostru, în ritmul si cu vite+a noastra specifica.Putem compara venirea fiecarui om pe pam)nt cu re+olvarea unei pro"leme de

perspicacitate. maginea+a$ti ca, înca de la conceperea fiintei noastre, asufletului nostru, fiecare dintre noi are de re+olvat o pro"lema identica. (ar, cumfiecare persoana e diferita, fiecare procedea+a în felul sau, merge mai repedesau mai încet... Asta facem noi pe pam)nt? toti re+olvam aceeasi pro"lema, dar oface fiecare în felul sau.

-imeni nu are dreptul sa$l 'udece pe celalalt. C)nd nu întelegi sau nu esti deacord cu felul de a fi sau de a actiona al altcuiva, înseamna ca pur si simplu nusunteti de aceeasi parte a pro"lemei. Ce te face sa cre+i ca celalalt e mai putin

avansat dec)t tine în re+olvarea pro"lemei sale2 -imeni nu are dreptul sa criticesau sa 'udece, fiindca nimeni n$are voie sa$l critice sau sa$l 'udece pe(umne+eu.

Folosind filosofia oglin+ii care spune ca, privind pe cineva, te ve+i pe tine însuti,o"servi toate calitatile si defectele proprii, o"servi daca le accepti sau nu. Totceea ce ve+i te repre+inta? la fel ca o imagine din oglinda...

C)nd te deran'ea+a felul de a fi al cuiva, înseamna ca în tine e*ista o parteidentica cu cea a persoanei în cau+a, care te deran'ea+a si pe care nu vrei s$oaccepti. C)nd reactione+i fata de felul de a fi, a vor"i sau a actiona al unei alte

persoane, traiesti multe emotii. Comportamentul ei te deran'ea+a, pentru caacesta reflecta ceea ce tu nu$ti permiti sa faci. Refu+i sa accepti acest fel de a fi .Îi inter+ici acelei parti din tine sa fie astfel pentru ca, la un moment dat în viata, aidecis ca acest fel de a fi este inaccepta"il. Prin urmare, nu mai esti niciodata tuînsuti pentru ca vesnic reactione+i fata de altcineva.

Atunci, în loc sa 'udeci daca un fel de a fi este "un sau rau, accepta faptul ca potifi si tu ca persoana respectiva si întrea"a$te ce te$ar costa daca ar fi asa2 (aca

pretul este minim, ce ai de c)stigat dorind sa fii altfel2

C)nd ve+i frumusetea cuiva sau c)nd admiri pe cineva, tre"uie sa devii constientsi sa accepti ca acea frumusete îti apartine si tie? nu mai ram)ne dec)t sa te!otarasti sa o e*primi.

1<G



/amenii sunt at)t de preocupati de tre"urile altora si de evolutia lor, înc)t îsinegli'ea+a propria evolutie. Acesta e rostul nostru aici, pe pam)nt4 sa învatam saiu"im si sa fim fericiti. (aca fiecare om reuseste sa traiasca aceasta fericire,lumea întreaga va fi fericita. E mult mai usor sa te ocupi de tine dec)t sa încercisa diri'e+i viata tuturor.

C)nd o persoana îti cere a'utorul, e important sa procede+i cum stii tu mai "ine.Aceasta înseamna "unatatea umana. E*istam pe acest pam)nt pentru a cresteîmpreuna. Asigura$te totusi ca celalalt face primul pas. C)nd intentia de a daa'utor vine din tine si doresti cu adevarat sa faci ceva pentru persoanarespectiva, cere$i permisiunea.

(e e*emplu4 5Am sa$ti spun ceva important care cred ca te$ar a'uta. Îmi dai voiesa$ti comunic parereamea26 În functie de raspunsul sau, vei sti daca, pemoment, este "ine sau nu sa$i vii în a'utor. Astfel, daca încerci sa a'uti pe cinevacare nu vrea sa$si sc!im"e comportamentul, consumi energie în mod inutil si, în

plus, gestul tau nu va fi apreciat.

Învat)nd sa$l ve+i pe (umne+eu pretutindeni în 'urul tau, în tine, în toate fiintele,în toata natura, viata ta se va sc!im"a fundamental. #ei avea impresia ca estiîncon'urat întotdeauna de lumina.

Tot ce e*ista pe pam)nt si în cosmos este e*presia lui (umne+eu. (umne+euînsusi se poate e*prima în mod diferit pe fiecare planeta. Pe planeta Pam)nt,numai oamenii sunt cei care$l interpretea+a gresit pe (umne+eul cel adevarat.Priveste în 'urul tau. &telele, oceanele, plantele, animalele sal"atice suntîntotdeauna !ranite si niciodata nu duc lipsa de nimic. Traiesc conform legilorfundamentale ale naturii. -umai oamenii sau ceea ce e atins de m)na omului are

pro"leme.

A fi fericit, a fi o fiinta spirituala înseamna 5a trai clipa pre+enta6. În +ilelenoastre, oamenilor le e foarte greu sa traiasca momentul pre+ent. Totulevoluea+a at)t de rapid, înc)t multi se cramponea+a de trecut, spun)ndu$si4 5eraminunat în tinerete, totul parea mult mai usor6. 7)ndindu$te mereu la trecut, nu

poti trai clipa pre+enta.

/ persoana care$si regreta trecutul si e convinsa ca a facut multe greseli poate ficomparata cu cineva care urca o scara lu)nd pe umerii sai fiecare treapta, pemasura ce avansea+a. A'unge sa fie teri"il de greu: Esti acest gen de

persoana2 /"serva daca ai o"iceiul sa str)ngi "unuri materiale. 7ardero"a,

sertarele, pivnita si gara'ul repre+inta toate acestea trecutul pentru tine2 E+itisa te desparti de lucruri pe care nu le mai folosesti sau pe care vrei sa le pastre+ica amintire2 E un semn ca te mai agati înca de trecut.

Acum, de vreme ce esti într$un plin proces de purificare interioara, n$ar strica safaci 5curatenie6 si în interior. Curata locurile din casa ta unde +ac de multa vremelucruri ce$ti amintesc de trecut 8tot ce n$ai folosit de peste un an9. Energia carenu se misca este energie prost utili+ata. Cu c)t faci energia sa se miste mai mult,cu at)t mai multa vei primi. Fac)nd curatenie, faci loc pentru tot mai multe lucrurinoi. Este legea vidului3

În vreme ce unii oameni ram)n cramponati de trecut, altii nu se g)ndesc dec)t laviitor. Fie îsi fac tot felul de gri'i pentru +iua de m)ine, fie se gra"esc, pentru ca îiasteapta marea fericire4 5C)nd o sa ma marit, viata mea va fi mai fericita: C)nd

11<



o sa am casa.. c)nd o sa am copil:6. Acestia sunt departe de a trai momentul pre+ent. E "ine sa faci planuri de viitor, dar nu tre"uie sa astepti p)na atunci casa fii fericit.A fi o fiinta spirituala înseamna a actiona mai degra"a în virtutea principiului 5a fi,a face si a avea6 dec)t a$l urmari pe acela care spune 5a avea, a face si a fi6.Cel care g)ndeste4 5daca as c)stiga o gramada de "ani, as desc!ide un maga+insi as fi fericit6 actionea+a dupa a doua formula. Potrivit legilor naturii, ar fi mai

"ine sa g)ndeasca astfel4 5Pentru a fi fericit, vreau un maga+in, asa ca tre"uiesa fac rost de el si atunci voi avea ce mi$am dorit6.

Era spiritualitatii, a reînnoirii, a"ia începe. Ea este a*ata pe 5a fi6 si nu 5a avea6.Tuturor celor care g)ndesc ca 5a avea6 e mai important dec)t 5a fi6 le va fi totmai greu sa$si gaseasca fericirea, asta+i si în anii ce vor veni. Asta nu înseamnaca tre"uie sa renunti la tot ce ai. -u. (umne+eu a creat lucruri frumoase. Eleapartin tuturor. Toata lumea are dreptul la ele. Totusi, "unurile materiale sau

principiul numit 5 a avea6 nu tre"uie sa decida pentru tine.

E inutil sa$ti faci gri'i ca devii ceea ce g)ndesti. Înseamna ca asta+i totul mergespre mai "ine, de vreme ce locuinta ta e platita, ai ce sa man)nci, esti sanatos sinu duci lipsa de nimic. ravo3 Asta contea+a. -u tre"uie sa te nelinistesti pentru+ilele ce vor veni si nici pentru anul viitor. Asta nu te poate împiedica sa$ti faci

planuri, sa$ti definesti si sa$ti urmaresti unele scopuri? totul tre"uie facut cuîncrederea ca va fi "ine.

(umne+eul tau interior stie e*act de ce anume ai nevoie. (aca ti se înt)mplaceva neplacut, nu este ceea ce$ti doresti, dar supraconstiinta, te face sa$ti daiseama ca în g)ndurile, vor"ele sau gesturile tale e*ista ceva care, în pre+ent, seîmpotriveste legii

dragostei. Încearca sa te faca sa devii constient. C)nd tot cefaci, spui si g)ndesti este în armonie cu legile dragostei, nu ai nevoie de acestemesa'e si ti se înt)mpla numai lucruri "une.

Pentru a te a'uta sa au+i aceasta voce interioara a supraconstiintei sau a(umne+eului tau interior, îti sugere+ sa practici meditatia. Este indispensa"ilaevolutiei tale. Pe masura ce înveti sa te cunosti, sa te iu"esti si sa te accepti, vei

prinde tot mai mult gustul de a au+i aceasta mica voce interioara. Erecomanda"il sa medite+i în fiecare +i.

%ediatia nu este o rela*are. Ea consta în a te opri din activitatea si g)ndirea ta,în fiecare +i, pentru c)teva minute. Cele mai "une momente pentru meditatie

sunt dimineata devreme si înaintea meselor. E "ine sa eviti sa medite+i dupamasa de seara. Alege acelasi loc disponi"il în fiecare +i, unde poti sa fii singur.(aca e posi"il, asea+a$te, în +ori de +i, l)nga o fereastra orientata spre rasarit.

Timpul afectat meditatiei tre"uie sa fie cam de doua+eci$trei+eci de minute. &anu stai culcat sau cu capul aplecat. Asea+a$te cu spatele c)t mai drept, pentru a

permite energiei sa urce din partea inferioara a spatelui p)na la nivelul capului.

Poti medita cu sau fara mu+ica. E "ine sa repeti mental o fra+a sau un cuv)ntîncarcat de spiritualitate, pentru a$ti tine constiinta ocupata? este ceea ce senumeste mantra. Încearca sa gasesti un cuv)nt sau o fra+a care nu$ti sugerea+anici o imagine, de e*emplu4 pace, dragoste, armonie. %antra pe care orecomandam la Centrul 5Asculta$ti corpul6 este 5&unt (umne+eu, (umne+eusunt6. Cu c)t repeti mai mult aceasta fra+a, cu at)t îti a'uti su"constientul sa

111



gaseasca un mi'loc pentru a o e*prima.

a început e posi"il sa apara unele dificultati. E foarte greu pentru un om sa seopreasca din g)ndire si sa se multumeasca doar sa o"serve. (ar nu$ti pierdera"darea. Ceea ce contea+a în primul r)nd este perseverenta ta si nu reusitameditatiei. Este ca atunci c)nd faci e*ercitii fi+ice. a început, cur"aturile suntnumeroase si miscarile st)ngace. Pe masura ce persevere+i, totul devine maiusor. (upa un anumit timp poate fi vor"a de +ile, saptam)ni sau luni, în functiede disciplina pe careti$o impui vei prinde gustul meditatiei. Îti va lipsi c)nd nu ovei face.

Prin mediatie, vocea mintii se stinge si începi sa o au+i pe cea a supraconstiintei.#ei primi raspuns la pro"lemele sau între"arile tale interioare, nu neaparat întimpul meditatiei, ci în orele sau +ilele care urmea+a.

(aca simti o indispo+itie sau o durere în diferite parti ale corpului, nu te îngri'ora?este vor"a numai despre o stare de stres care durea+a de multa vreme si acum

urca la suprafata pentru a se eli"era. /"serv$o pur si simplu, fara sa te g)ndestila ea, asa cum te$ai uitala niste frun+e moarte care aluneca pe apa unui r)u. Îtiva face foarte "ine. %ultumeste$i corpului tau ca alunga din tine aceasta durere.

a înc!eierea acestui capitol, fa o lista cu tot ce te deran'ea+a la ceilalti sio"serva care aspecte se regasesc si la propria persoana. #ei fi surprins dedescoperirile tale. C)nd vei gasi ce anume nu vrei sa accepti la tine, oferaacestor lucruri dreptul sae*iste. Întrea"a$te4 5ce ma costa sa fiu astfel26

Fa o a doua lista cu aceea ce admiri la ceilalti. Ca si tot ce te deran'ea+a, ceeace admiri îti apartine. (oar ca nu accepti întotdeauna ca poti fi si tu la fel de "un

si minunat ca cel pe care îl admiri. (a$ti dreptul sa fii asa, accepta ca poti aveatot at)ta talent si te potisimti la fel de "ine ca persoana respectiva. Încearca sadescoperi cine esti cu adevarat.

E&T / %A-FE&TARE A 0 (0%-EE0, -0 E&TA -%C ATCE#A, AFE CA T-E,Î- ACEA&TA 0%E & Î- T/ATE CEEATE 0%.

Afirmatia pe care tre"uie s$o rostesti la înc!eierea acestei carti este aceeasi cucea din primul capitol. E*ista o diferenta între ceea ce simti acum si ce ai simtitrostind aceasta afirmatie pentru prima data2 -u uita ca fericirea omului depindede ceea ce g)ndeste despre sine.

C/-C0E

Rostul tau aici, pe pam)nt, este unul singur4 acela de a evolua, adica a$ti a'utasufletul sa se purifice si sa creasca. Aceasta înseamna a te iu"i pe tine însutisi a$i iu"i si pe ceilalti.

-oi, oamenii, suntem încapat)nati si ne e greu sa iu"im total, neconditionat siimpersonal. Tre"uie sa revenim de mai multe ori pe pam)nt, de fiecare data întrunalt corp, pentru a învata sa iu"im de fiecare data în conditii diferite.

Pam)ntul este marea scoala a iu"irii. Este un privilegiu sa traiesti. (e aceea

11>



tre"uie sa folosesti fiecare moment din viata ta pentru a$ti spori iu"irea.Încerc)nd sa faci mai mult în fiecare viata, nu vei mai reveni în repetate r)nduri

pe Pam)nt.

E la fel ca la o scoala o"isnuita4 daca în fiecare an nu faci dec)t sa te distre+i si

nu vrei sa înveti nimic, vei ram)ne mai muti ani în aceeasi clasa.Ceea ce se înt)mpla 5între doua vieti6 se poate compara cu cele doua luni devacanta dintre anii scolari. (intr$o data, va+)nd ca altii stiu mai multe, ai c!ef samergi din nou la scoala, ca sa înveti si tu.

Totusi, unii dintre noi, odata aflati din nou la scoala, uita motivatia care i$a împinssa vina acolo, aceea de a învata "ine. Este ceea ce se înt)mpla multora în cursulvietii lor terestre.

(impotriva, sunt si oameni at)t de dornici sa învete, înc)t a"solvesc mai multiani într$unul singur. În consecinta, îsi termina studiile mai devreme dec)t ceilaltisi a'ung mult mai repede sa cunoasca o mare fericire interioara.

Ce fel de scolar esti2Tu singur esti cel care !otarasti.

-u ai de ce sa te temi, nu este greu deloc. Tot ce ai de facut este sa$ti e*primi

dragostea, sa$l ve+i pe (umne+eu pretutindeni, în tine si în 'urul tau. Acceptafiecare om asa cum este în momentul pre+ent. Restul vine de le sine4 dispar fricasi emotiile inutile, reusesti sa$ti stap)nesti orgoliul, indispo+itiile si "olile te

parasesc, iar relatiile tale afective se îm"unatatesc în mod vi+i"il. În sf)rsit, aitotul din plin, at)t la nivel material, c)t si spiritual. Ce poate fi mai important2

Cu c)t îl e*primi mai "ine pe (umne+eul tau interior, iu"indu$te si iu"indu$i peceilalti, cu at)t soarele tau interior creste si luminea+a mai puternic. Astfel devii osursa de lumina si de caldura, gata mereu sa vina în a'utorul celor care au sansasa fie aproape de tine sau în g)ndurile tale.

Îti ure+ din toata inima sa devii acest soare stralucitor si sa cunosti, în sf)rsit,fericirea pe care o meriti din plin.Cu dragoste

ise our"eau.

11@



&E /0REA0

Autoarea a 1@ carti, între care volumul de fata devenit "est$seller. Fondatoare acelei mai importante scoli de de+voltare personala din Que"ec, cu filiale în toatetarile francofone.

Autoarea cartii si$a consacrat întreaga viata depasirii propriilor limite sitransmiterii cunostintelor asimilate cu scopul de a$i a'uta pe oameni ca,descoperindu$se pe ei însisi su" aspect fi+ic, emotional, mental si spiritual, sa$si

poata recapata "ucuria de a trai, sanatatea si linistea necesare împlinirii tuturoraspiratiilor.

11B

lise bourbeau asculta-ti corpul (3)

Documents