lingvistica limbilor lumii - dorel finaru limbilor lumii - dorel finaru.pdf · tipologia...
TRANSCRIPT
5ffiu
f f rd, $miolingvi stic6,
5&HkG gi $tiinfe ale
n"hhfilologiealtrytftanz aninesciand* dfor Ars poeticatWL ' - discursuluiffr, r lffcat numeroasefti finrse domenu
d f,lnnfit limbajului,hefne mhi, alalzaffiqfolhiturntisral deEIE dlae cele mai mari
htrul Ewopean, 2015
DOREL FINARU
6l
LINGVISTICALIMBILORLUMII
INSTruI]TUL EUROPEAN2015
CUPRINS
Prefafi / 1l
Argument / 15
Purtea I I 23
I. LINGWSTICA LIMBILOft iN CADRTJL ZINGWSTICII INTEGRALE I 25
Anexd: Eugeniu Coqeriu, Lingvistica isloricd Si istoria timbilor I 33
2. DIVERSITATEA LINGVISTICA A LUMII / 39
3. CLASIFICAREA LIMBILOR. CRITERII GENERALE I 49
4. CLASIF'ICARI TIPOLOGICE / 55
4.1. Tipologia lingvistici / 55
4.2. Conceptul de tip lingvistic la Eugeniu Cogeriu / 64
4.3. incercare de sintezi a clasificirilor tipologice / 86
4.3.1. Criterii fono-prozodice / 86
4.3.2. Criterii morfologice / 88
4.3.3. Criterii sintactice / 91
4.3.4. Criterii mbrfo-sintactice I 93
4.3.5. Criterii semantico-textuale / 98
s. cLAsrFrcARr socroLINGvISTrcE $I GEOGRAFICE / 103
5.1. Criterii sociolingvistice / 103
5.2. Criterii geografice / 116
6. CLASIFICARI GENEALOGICE / 119
6.1. Noi teorii gi practici in clasificarea genealogicd I ll9Bibliografie specialS Lingvistica limbilor, Diversitatea lingtisticd a lumii 9iClasificarea limbilor I I24
6.2. Marea familie indo-europeanfl / 135Bibliogrffie speciald / 149
6.2.1. Ramura limbilor indoiraniene / 151Bibliografie speciald / t526.2.2. Ramwa europeanb / 1536.2.2.1. Limbi indo-europene izolate: gr?nca, arrnearta, albaneza /Bibliografie speciald / 1546.2.2.2. Familia romanicd / 154Bibliografie speciatd / 1566.2.2.3. Familia celticl / l6tBibliografie speciald / 16l6.2.2.4. Familia gumanicd I 16lBibliografie speciald / 1636.2.2.5. Familia balticd / 164Bibliografie speciatd / 1646.2.2.6. Familia slavd / 164Bibliografie speciald I 166
6.3. Marea familie afro-asiaticd I 1666.3.1. Familia semiticd / 1696.3.2. Familia egipleand.I 1706.3.3. Familia berbefi I 1706.3.4. Familia cu$iticd / 1706.3.5. Familia ciadicd,I 1716.3.6. Familia omotica / l7lBibliografie speciald / l7l
6.4. Marea familie dravidiani / 174Bibliografie speciald / 175
6.5. Marea familie uralo-altaicd / l7S6.5.1. Familia walicl / 1796.5.1.1. Grupul fno-ugric I 1796.5.1.2. Grupul samoed / 1806.5.1.3. Grupul yukaghk i 1806.5.2.Fanilia altaicd, I 1806.5.2.1. Grupul turcic / l8l6.5.2.2. Grupul mongolic / 1g26 5.2.3. Grupul tungus (mancio-tungus) / lg36 .5 .2 .4 . Crrupul j apon ez / 1846.5.2.5. Limba coreeand / lg46.5.2.6. Limba ainu/ 184Bibliografie speciald I 184
6.6. Marea familie chino-tibetanil / lg76.6.1. Familia chnez6,/ lg76.6.2. F arnlliatibeto-birmani / 1 gg6.6.3. Familia kareni / 188
153
qnllwteza/153
6.6.4. Familiatu-kadai (daicA) / 1896.6.5. Familiahmong-mien (miao-yao) / 189
Bibliogrdte speciatd I 190
6.7. Mnreafamilie austro-asia ticd I l9l6.7. 1. Familia mtnda I 1926.7 .2. F arri'lia mon-khmer / 1 93Bibliografie speciald / 193
6.8. Marea familie austroneziani (malayo-polinezianit) I 1936.8.1. Familia formosand/ 196
6.8.2. Familia malayo-pohneziarh / 197
Bibliografie speciald I 198
6.9. Marea familie oceanico-indopacificd / 1996,9. 1. Familia papua I 1996.9.2. Familiatasmaniard I 2026.9.3. Familia andamanezd' / 2036.9.4. Familia aushaliand / 203
6.9.5. O limb6-izolat6: kusunda / 205Bibliografie speciald / 206
6.10. Marea familie negro-africani (africani subsaharianil) l2O76.10.1. Familia nilo-saharianl / 2096.10.2. Familia nigero-kordofanianf / 2ll6.10.3. Familia k*roisan / 214Bibliografie speciald l, 216
6.11. Marea familie amerindiand l2l86,11.1. Familia na-dqr6 / 2186.11.2. Familia eschimo-aleutd I 2186. 1 1.3. Familia amenndd I 219Bibliogrffie speciald I 223
6.12. Familii Si limbi tzolate sau neclasific te I 2246.12.1. Familia caucaziand I 2246.I2.2. Familia paleo-siberianf I 2256.12.3. Limbi izolate sau neclasificate I 225Bibliografie speciald I 226
6.13. Pidginuri qi creole / 226Bibliografie speciald I 228
6.14. Limbi artificiale / 230Bibliografie speciald I 233
j
l
PurteaaII-a1235
7. DTCTIONAR SELECTIV DE LrMBI ALE LUMrt / 237(statut sociolingvistic, istorieo geografie, clasificare genearogicr gi tipologici,scriere)
8. ANEXE / 3178.1. lirile lumii qi limbilelor oficiareo regionale qi nafionale / 3r78.2. clasamentul limbilor lumii dupd numirul de vorbitori nativi / 3398.3. Numirul de limbi qi de vorbito.i pe continente / 3418.4. Distribufia limbilor lumii dupi giadut lor de vitatitate / 3428.5. Limbile oficiare are organizaJi"i l,*a1iunilor Unite / 3448.6. Limbile oficiale ale Uniunii Europene / 3448.7. clasificarea zecimali universariliLingvisticd si limbi) / 34s8.8. Listele Swadesh / 348
BIBLIOGRAFIE GENEruT,A I ISS
Indice de aritori / 365
Indice tematic /377
Resum6 / 403
Abstract I 407
Resumen / 411
PesloMe / 415
r. LINGWSTICA LIMBILqR iN c.q.onut-LINGWSTICII INTEGRALE
Lingvistica integrald a lui Eugeniu Coqeriu nu e doar o altd lingvisticbstructuralistd, aqa cum se spune uneori, ci una care anticipi sau integreazd
creativ qi de multe ori polemic orientdri specifice tuturor marilor gcoli
lingvistice ale secolului al XX-lea qi ale inceputului de secol XXI: gcoala
structuralistd (inclusiv glosematica), cea generativ-transformalionali, orientarea
pragmaticd, lingvistica textului qilsau analiza discursului. Integralismul ling-vistic implicd o atitudine antipozitivistd extrem de originalS, modernd qi unitard
care recupereazdtot ceea ce a fost eliminat sau pus intre paranteze indeosebi de
cdtre structuralism. Aceastd orientare, care in mod normal ar trebui sd domine
lingvistica secolului al XXI-lea, ar putea fi definitd, in esenfd, ca un
poststructuralism polifonic cu un puternic fundament qi cu frecvente inserlii de
teorie qi filozofie a limbajului ca, de pildi, concilierea viziunii saussuriene a
iimbii ca sistem de opozilii funclionale cu viziunea humboldtianb, de sorginte
aristotelicS, a limbajului ca endrgeia, ca sistem dinamic, ca activitate creatoare.
Se pare ci cea mai cunoscutd contribulie a lui Coqeriu in lingvistici se
referi la celebra trihotomie sistem-normd-vorbire. De fapt mai importantd e oaltd trihotomie, mult mai generali, a nivelurilor/planurilor limbajului insuqi:
planul universal, planul istoric qi planul individual. Toatd arhitectura impre-
sionantului edificiu rntmit lingvisticd integrald se sprijini pe aceastd structurare
trihotomici. S-ar putea chiar afirma cd intreaga lingvistici integralS arelabazdformula C"'. inc6 din studiul Determinare Si cadrul, Coqeriu afirmd cilingvistica ar trebui, de fapt, si cuprindd trei lingvistici: a limbajului, a limbii qi
a textului. Detaliind, Johannes Kabatek afirmi cd e vorba de ,,o lingvisticd a
vorbirii - a nivelului universal - in care avem, pe de o parte, mecanismele
universale de determinare ale semnelor lingvistice, qi pe de altd pafte cadrele:
tot ceea ce inconjoard semnele lingvistice, lumea frzic6, diferitele contexte
I Determinacion y entorno. Dos problemas de una lingiiistica del hablar, in,,Romanistisches Jahrbuch", VII, 1955-1956, pp. 24-54. Trad tom; Determinare Si
cadru, in vol. Teoria limbajului Si lingvistica generald. Cinci studii, edilie in limba
romAnd de Nicolae Saramandu, Editura Enciclopedicd, Bucuregti, 2004,pp.287-329.
25
DOREL FNARU
(verbal, extraverbal, cultural, istoric etc.) - adicd ceea ce, mai mult sau maipufin mai tirziu se va numi pragntaticd. A doua lingvisticd este cea a limbilor qia structurilor sale, in care trebuie dusd la bun sfirgit intr-un mod exhaustiv gi cuo metodd coerentd analiza structurald, dar dincolo de structural trebuie sdidentificim qi ceea ce este normal inrealizarea sistemelor gi trebuie s6 ne dimseama cd o limbd nu este ceva unitar qi omogen, ci cd prezinti varia{ie spafiali,socialS 9i stilisticd. in sfirgit, in al treiiea rinJCoqeriu postuleaza o lingvisticd atextului, disciplind inexistentd in anii '50, gi care doar mult mai tirziuia apdreain diferite spalii culturale"r.
Conceptul de tip lingvistic se cristalizeazd in gindirea coqeriand intreanli1962 qi 1965, adicd intre apariyia la Montevideo a siudiului sistema, normay habla (care avea si revolu{ioneze toatd gindirea lingvisticd a celei de-a douapd(i a secolului al XX-lea) qi prezentarea la cel de-al Xl-lea congresInternalional de Lingvistici qi Filologie Romanicd de la Madrid a studiuluisincronfa, diacron{a y tipologia (care avea sd fie publicat in 196g).
Conceptul de limbd istoricd se structureazd astfel in teoria lui EugeniuLogenu':
' Johannes Kabatek, Tradilie Si inovalie: aborddri lingvistice de la Saussure pind tnsecolul al xxl-lea, in vol. Sanda-Maria Ardeleanu, Ioana-crina coroi, DoreiFinaru(coordonatorl), Limbaje si comunicare, vol. XIII, partea a rr-a, casa Editoriald
" Demiwg, laqi, 2015. p. 80.
' v., prinhe altele, sincron[a, diacronia y tiporogia, in Actas del xI congresoIn-ternacional de Lingiiistica y Filologia Romdnicas (Madrid, 1965), vol. I, M;&id,1968, pp. 269-283; retipdrit in vol. El hombre y su lenguaje. Estudios de teoria ymetodologia lingiiListica, Editorial Gredos, Madrid, 1991, pp. 1g6-200; El sistemLverbal romdnico, Siglo XXI editores, Mexico DF-Madrid,
-tbse, pp. 36-37; sistem,
normd si tip,invol. Leclii de lingvisticd generald, EdituraARC, chiqindu,2000, pp.275-284.
26
HE4 !l]gLaeAh}z r!,FK/1 )qYVA rr*p{eFi*
"e gg g<elH"=
^"- A A- hd a0:: h ts
"*l5nN.* i ru---v--*;J "Y!*
4S4"5'rr c)ALd *,:()r"}dF
, *J .d:.*
*{.}
_a
.g .*NFETl[axtn .HttJ ryt
V'E:n.Q
€s
ssea oe, mai mult sau maiEtri$icf este cea a limbilor qitfu-rmmod exhaustiv qi cuxlo de structural trebuie sd@lc qi trebuie sd ne d[mef trd.;rtd varialie spafialI,
ffimnileaze o hngvisticd aHt mh mai tirziu va apilrea;:
coserian5 intreiSistema, norma
celei de-a doua
.X[-lea Congresid a studiului
fugresoL ltta&i4
bria yfl sigema
; Sistern,
ptni tnIFharu
pp.fi
DOREL FNARU
cei mai mulli ling'igti, 'nii dintre ei chiar buni sau foarte bunicunoscdtori ai operei coqeriene, au vdzut in aceasta transformarea celebreitrihotomii sistem-normd-vorbire in cvadrihot omia tip-sistem-normd-vorbire. inrealitate, e vorba d1o pg."pere gregitd u p"rrp""tiuei lui Eugeniu Coqeriu,pentru cd e vorba de fapt de doud trihotomii, iirtu*-ror*a-roiir" si tip_sistem_normd,
-care corespund unor planuri diferite ale ri-uu;"rui. ManfredRingmacher observa ed ,,La premidre triade rereve ot ne-'aiscussion desconcepts de langue et de parole de la tradition saussurie"r",-"t l,introductiond'un troisidme terme 6quivaut ir la constatation d,une pluralitj Je dim"n.ions deI'opposition notionnelle entre langue et parole. La deuxidme triade rditdrel'incidence de la fonctionnalitd, de facon que la rype est au systdme ce que lesysteme est ii la norrne cosdrienne'.1.
Lingvistica limbiror e o parte componentd a ringvisticii integrare coge-riene, ca.re urmdreqte cunoaqterea rimbajului in toate iplstarere sale. Adunindobservaliile rdspindite in mai multe dintre lucrdrile lui coqer# ;;ffi;obline urmdtorul tabel sinoptic:
Ytl,"* *91u+o,. Cyslyiu et ta ,,Grammaire mexicaine,,. Les horizonslVD ITUI IZUIIS
lg::ii.:"::*.11,F:]:,qie.linguistique coserienne, i, E"g;;;;;ojoga, oana Boc,
3,n::;"""::,l,Y t'y!:u1i:l), doseriu: p";re:;,;;; ;;;;:;;;;;;:;,";;-fJ;;Universitard Clujeani, Cluj-Napoca, ZOtl', pi.-iZ.O.
a Punct de
\dere
Plan t,\
Activitate(endrgeia)
elocuJionald
(limbaabstractd)
a limbii
individual
v.'^prinrre altele, cogeriu r9t5-56/2ooqboos; rg73/1ggU2000; 19g8/1g92; 200r_2002.
"'hrar buni sau foarte buni:easta transformarea celebrei
ri p - s i stent -n ormd-vorbire. in,ectivei 1ui Eugeniu Coqeriu,i - t t o r nr d -v or b ir e qi tip -s is t em-: a1e limbajului. Manfredelive d'une discussion des,ussurienne. oir f introduction:e pluralite de dimensions deLa deurieme triade rditdre
-.:ir e:t au systime ce que le
: .-;,:g, j-sncli infegrale coqe-,::: ilosrazele sa1e. Adunindi:r-: i;i Co;eriur s-ar putea
-:: :,fnZOnS':.- -'ra BOC,
. :.: -. Presa
:;; ,,-'. a001_
fi.
rr: iil:. r.
Lingvis tic a I imbil or lumii
Obiectul propriu de cercetare a1 structuralismului lingvisticl este nivelulistoric al limbilor, celelalte doud pianuri fiind aproape complet neglijate. Darchiar la nivelul istoric al limbilor, gcoala structmalist[ s-a focalizat asupra
sistemului funclional al limbilor istorice. intr-un studiu cu valenle vizionareasupra lingvisticii, intitulat Dincolo de sfi'ucturalism, CoSeriu observd ci exist6,
chiar in acest plan istoric, alte doud niveluri care ar trebui sd se bucure de maimultd atenlie in viitor: ,,nivelul normei, adicd al realizdrii normale incomunitatea lingvistic5, qi nivelul tipului, nivelul principiilor de organizare, alprincipiilor de structurare a limbilor"2 . La nivelul limbilor, structuralismul, aqa
cum o aratd gi numele sdu, trebuie sd se limiteze la studiul analitic al structurilor
;i al rcalizdrilor acestor structuri. insd acest fapt implicd o serie de diferenlieriprealabile, implicite, care ar putea fi cuprinse in seria: ,,cunoagterea limbajului -cunoaqterea lucrurilor,limbaj primar - metalimbaj, sincronie - diacronie, teh-
rricd liberd - discurs repetat, limbd funcJionald - limbd istoricd"3.Lingvistica limbii (de fapt, a limbilor) vizeazd planul istoric al limba-
jului pentru cd acesta se transformb dintr-o entitate virtuald intr-una reald ,dupd
I in privinla limitdrilor structuralismului, Coqeriu mai observa ci ,,in ceea ce priveqte
tehnica libera in sine, structuralismul implicd diferen{ierea intre limba funclionald qi
limba istoricd gi concentrarea pe limba funcfionalb. O limb6 istoricd este o limbd
constituitA istoric qi recunoscuti istoric ca atare de comunitatea care o vorbegte, precum
;i de comunit5lile care vorbesc alte limbi; o limbd care, in mod normal, este desemnati
printr-un adjectiv ,,propriu", de exemplu, limba romdnd, limba cataland, hmbafrancezd
etc. Or, o limbd istoricd nu este un sistem omogen: ea este o colec{ie de sisteme diferite
care intr-o anumitd mdsurd coincid, iar in altd mdsurd se diferenflazi unele de altele,
chiar qi la nivelul structurilor gi al fi.mcfiilor opozitive. intr-o limbi istoricd, existd
diferen{e binecunoscute in spaliu, sau diatopice, precum qi diferenfe intre straturile
socio-culturale ale comunitAlii (diferen\e diastratice), dar 9i diferenle intre modalita{ilede exprimare determinate de tipurile de situalii ale activitalii de a vorbi, diferm{e pe care
eu le numesc diafazice. $i mai existd qi unit6fi, ,,limbi' unitare intr-unul sau celdlalt
sens. in cele trei sensuri ale varietblii existd omogenitate: ,,sintopicul", numit ,,dialect";,,sinstraticul", numit ,pivel de 1imb5"; ,,sinfazicul", pe care il putem numi ,,stil de
fimba". Or, obiectul specific lingvisticii structurale este limba funcfionald, adicd limba
ca sistem omogen: o limbd care este in acelaqi timp sintopicd, sinstraticd qi sinfazicd (un
singur dialect, un singur nivel de limbd qi un singur stil de limbi). Dacd in limba istoricdexistd, dupd cum existd in limbi intotdeauna, o intreagd serie de dialecte, precum qi ointreagd serie de niveluri gi de stiluri de limb6, acestea trebuie studiate separat, dinpunctul de vedere al structurilor, care nu pot fi stabilite decit rapofiate la o limbifunc{iona16." (Dincolo de strucluralism, in vol. Omul qi lintbajul sdu, p. 297).
2 Eugeniu Coqeriu, Omul si timbajul sda. Studii de filozofie a limbajului, teorie a lirnbiiqi lingvistica generald, Antologie, argument, note, bibliografie qi indici de DorelFinaru, Editura Universitd{ii ,,Alexandru Ioan Cuza",Ia;i, 2009, p. 295.
3 lhident.
Lingvisticd
rr : r
29
DOREL FNARU
o tehnicd determinatd si condilionatd istoric,adici in acord cu o limbd.Limbilesint, intr-adevdr, tehnici istoice ale limbajului gi, in misura in care se stabi_lizeazd' ca tradilii ferme qi specifice, recunoscute de propriii ror vorbitori gi devorbitorii altor limbi, se obiqnuiegte a fi desemnate p.n ,ai".ti ve proprii ce leidentificd din punct de vedere isioric (limba romaid, tirriiu'g"r*oii "t".j,;i.considerea limbii ca realitate izolatd de vorbire a cdteia ii corespunde areavantajele qi dezavantajele sale.
Aceastd separare ,,face posibil studiul direct gi comparativ ar tehniciloristorice ale vorbirii: gramatici gi, intr-un anumit sens, toatd lingvistica sefundamenteazd pe aceastd perspectivd. in aceragi timp, studiul rimbajului ca<limbil ne permite sd-l separdm de condilionarile gi ,."n*t; ocazionale aleactelor de vorbire qi, prin urmare, sd ne apropiem de ...j ". este universal inlimbaj qi sd considerdm scopurile ocazionale ale vorbirii ci posibilitdli, nu caesenld a limbajului. Mai mult, constatarea diversitelii limbiior gi fireasca lor
comparare ulterioard.ne permit si separdm limbajul de lucrurile desemnate qi siremarcdm, in acest fel, cd limbajul nu este o nomenclaturi pentru lucruri dejadate ca atare, cd nu se datoreazd,ruci tpr5oei, nici 06oer, unei experiente extra_lingvistice, cd nu este <in mod naturab> necesard nici o delimitare idiomatici gici, drept ulrnare, atit conlinuturile cit gi faptele materiale 1r.r"n"i.u1 ale limbilorsint, cum se obignuieqte si se spund, <arbitrare>, adicd motivate doar istoric qinu in mod <<natural> (sau in sens cauzal),,2.
Pe lingd aceste avantaje evidente, o lingvisticd a limbilor separat[ de olingvisticd a vorbirii ascunde, in viziune coqeiiane, gase riscuri care ne potindepdrta de o descriere adecvatd a esenlei limbajului:
,,a) Riscul de a ignora relafia'limbajuiui cu extraringvisticul qi de apierde, din vedere faptul important ci limbajul, in pofida autoiomiei sale, estetocmai o formd de cunoaqtere a <realit6lii> extralingvistice.
6) Riscul sd fie respinsd cu uqurrnld sau pui gi simplu sd nu se linr contde.concepfia <ingenud> asupra limbajurui, adicd de "on;"pfi
proprie vorbi-torilor ca atare. Fdrd indoiald, o asemenea conceptie ,r., .. poui" considera expli_ca{ie, dar trebuie rd- r-: golridere drept
"oiityt" important[ qi efectivd alimbajului, dat fiind cd limbajul nu funciion eazd pentru gi prin lingvigti, ci, defapt, penku qi prin vorbitori. in acest ,.rr., ...u ce gindegie un vorbitor ingenuudespre limba sa este decisiv. pentru funclionarea acesteia. Opiniile vorbitoruluidespre limbd aparlin, qi ele, in realitate, obiecturui <limbil gi de aceea nu pot rrignorate.
I lbidem,p.3g." Ibidem, p. 39.
30
i in acord cu o limbd. Limbilei. in mdsura in care se stabi-de propriii lor vorbitori gi dete prin adjective proprii ce le'r,rrici. limba germand etc.)"1.'ea cdreia ii corespunde are
:ct ;i comparativ al tehnicilor:i: -<ens. toata lingvistica se: lrmp. srudiul limbajului cae si scopurile ocazionale ale. ie ceea ce este universal in-..-::'::i ca posibilitali. nu cair::.::i limtlilor ;i fireasca lor.- ;e ':cmrile desemnate gi sd
-;::;-:lra Dsntru lucruri deja:.:;- ;ei experiente extra-*:- : ::.::nitare idiomaticd qi:--.-:, -{rnete,)) aie limbilor.::. :-;,:lr ate doar istoric si
;-:" : -::::tlOr Separatd de O
:;- S.:j: ::.;:ri Care ne pOt
i - -,"::--:J isticul gi de ai'- -i' --
"-:--;:,:ir,,iei sale, este
: ; :-:-:_- :i :u se ttnd contl|: - -r,-i.-t :rr-\prie VOrbi-
- :- j::,:;::; -':Stdefa eXpli-. -:,-':- -:.:: s: :ttctivd a
'e-r-- i ::: .-:-_i, isti. ci. de:- _4_: - - --^---,-;
;- ;1 =,;,-,,:.
. ..',';ilil:, "-:" ;. :: ::;:f :-U pOt fi
Lingvistica limbilor lumii
c) Riscul de a confunda sau de a echivala generalitatea empirici a ceea
ce se observd in limbi cu ceea ce este universal in limbaj. Pe de o parte, aceasta
duce la incercdrile de a defini categoriile lingvistice prin raportare la una sau laalta dintre limbile determinate; incercari destinate incd de la inceput egecului,deoarece in interiorul limbilor particulare este posibild observarea categoriilorgi a relaliilor intre categorii, ca gi descrierea expresiei lor materiale, dat nu este
posibilS definirea categoriilor: pind gi o categorie constantd intr-o singuri limbieste, ca atare, universald qi definibilS doar in mod universal. Pe de altd parte,
aceeagi echivalare implicd faptul de a concepe limbajul numai ca sumd a lim-bilor particulare, fbri a se pune intrebarea de ce existd limbile, precum qi de aconsidera teoria limbajului ca rezultat gi punct final al investigafiei empirice a
limbilor, in timp ce, in realitate, orice investigaJie a unei limbi determinate se
bazeazd. in mod necesar gi incd de la inceput pe o anumitd teorie a limbajului(cel pulin impliciti).
d/ Riscul de a supraestima diversitatea limbilor, adici de a considera
fiecare limbd ca pe ceva inchis in sine insuqi qi de a nu mai gdsi nici o cale de
acces de la o limbd la alta, in timp ce, in realitate, fiecare limbi este, intr-adevdr,un sistem istoricegte specific, dar specific in interiorul a ceea ce este <<universal>>
in limbaj, aga incit fiecare limb6, dupd cum avdzut deja Hurnboldt, este o cheiepentru toate celelalte.
e/ Riscul de a nu infelege in mod corect caracterul tehnic al limbii. Defapt, tehnica oricdrei limbi se prezintl in descriere ca aproape infinit de
complicati; qi chiar se poate afirma cd, dintre toate tehnicile dezvoltate de om,
limbile sint cele mai complexe. Aqa se qi explicd de ce nici o limbd nu a fostpind acum descrisi intr-un mod definitiv qi exhaustiv. Dar, in ciuda acestui fapt,
limbile se vorbesc, cu alte cuvinte <<se realizeaz6>> spontan 9i liri nici o difi-cultate. in consecinlS - pentru a explica acest fapt in aparenJd surprinzdtor - se
tinde adeseori si se considere vorbirea ca o activitate incongtientd qi sd se
presupund cd vorbitorii nu sint conqtienli de regulile limbii lor. In realitate, ins6,
capacitalea de a vorbi - mai bine spus de a vorbi qi in acelaqi timp de a inlelegevorbirea - nu se bazeazd cu siguran![ pe o cunoa$tere <teoreticd>> (precum cea a
lingviqtilor gi a gramaticienilor care descriu limba), ci evident pe o cunoaqtere
clard qi sigur6. Este vorba tocmai despre cunoaqterea pe care Leibniz a numit-o<<clar-confuzd> (adicd siguri, dar nejustificabild), qi <distinct-inadecvatd> (adicidoar parfial justificabilS), sau pur qi simplu de o cunoastere tehnicd In plus,
principiile acestei cunoaqteri sint adesea foarte simple: complexitatea ei line maicurind de descrierea explicitd a acestor principii, adici de trecerea de la ceea ce
este dat in intuilie la planul cunoaqterii <distinct-adecvate> sau <<teoretice>>. Com-plexd este, ca si spunem aga, gramatica gtamaticienilor, nu gramatica vorbitorilor.
/ Riscul de a inlelege limbile - care se abstrag din vorbire qi se
obiectiveazd cu scopul de a le cerceta - ca produse statice qi de a inceta sd mai
31
DOREL FiNARU
consideram limbajul ca producere. De aici faptul c6 vorbirea este conceputdadeseori doar ca rcarizare circumstantiaH a HmLilor - gi nu, in aceragi timp, caproducere (crealie) qi dezvgltare a limbajului - fapt prin carerelalialimbd-vorbireeste redusi doar la o relalie de tipul cod-mesaj-(code-message). or vorbirea sercalizeazd,, desigur, in cadrul gi conform regulilor limbilor, dai este de asemenea,gi in acelagi timp, producerea lor; salr, mai smpru spus: vorbirea este rimbajur caproducere concretd. $i dacd limbile se corsiderd ca produse .tutl"., deja nu se mai?nlelege dinamicitatea limbajului, aqa-numita n.rt i-u*" iirrgvi.ti"ar. De aici,decurge faptul cd schimbarea lingvisticd a fost consideratd ca unlaradox al limbilor(limbile nu ar trebui sd se schimbe qi, totuqi, se schimbi) gi
"a ,-u incercat
intapretarea ei ca ceva exterior limbilor inseqi gi motivat prin i"iur"rs)ft.rn.,,i.----intr-una dintre conferinlele in care cogeriu vorbea despre concepria
mea despre limbai qi lingvisticd si receptarea ei in diferite lari an i,fid,invdlatul romdn incerca o trecere in reviitd a etapelor din evoiulia conceplieisale qi incerca sd reaminteascd tot ce se poate recupera sau a fost recuperat inlingvistica integrald in comparatie cu alte curente lingvistice, in special custructuralismul: ,,Am vrut sd vdd care este adevdrul linlgvisticii strucfurale cuprivire la sistemele omogene gi atunci am vazut acolo c6La nevoie mai intii sddistingem cel pulin trei planuri diferite: planul normei, p,inrl sistemului deopozilii qi planul principiilor sau al tiputui tingvistic in fiecare sistem lingvistic.De aici, aceastd deosebire dintre sistem gi normd, ce are loc cu totul precis inconceplia mea, qi deosebirea dintre sistem qi tip lingvistic qi planul de principiiale unei tehnici istorice a limbajului.
Unde se poate dezvolta aici lingvistica integrald?In cadrul stmcturalismului se poate dezvolta o lingvisticd a normei care
n-a fost dezvoltatd, se poate dezvolta o tipologie lingvistici care din nou n_a fostdezvoltatd, ea era, chiar, ignoratd, de Ferdinand Je Saussure. $i aici trebuianumaidecit sd-i impac pe Ferdinand de Saussure qi wilhelm von Humboldt.chiar in cazul tipologiei, am aceastd satisfaclie, am prezentar acum treizeci de]] 11 mai bine o tipologie ca fiind tipologia humboldtiand, cum ar fi fbcut-oHumboldt, dacd' ar fi.fcut tipologie. $i acum cifiva ani, am avut satisfaclia,printr-o elevd de la Tiibingen, care) cercetind manuscrisele lui Humboldt, a gisiirj u1 manuscris despre o gramaticd mexicani, in care Humboldt dezvoltd otipologie exact aga cum md gindisem eu, cu treizeci de ani in urmd, cd ar fifbcut-o dacd ar fi frcut tipologie, adici plecind de la sistem, ..d*ind sistemul latteizeci gi cinci de trdsdturi, apoi reducind aceste treizeci gi cinci de trdsdturi
t Omul Si tinbajul sdu. pp. 40-41.' Publicata in rev. ,,Limba romdnd,', Chiqineu" nr. 6, 199g, pp. 13_17 .
32
:l ca vorbirea este conceputdtrr - ;i nu in acelaqi timp, caprh care relatia limbd-vorbire
:c,.le-nre-i-t.lge t. A vorbirea seimbilor. dar este de asemenea,>pus: r'orbira este limbajul caprodu,se statice. deja nu se mairimbare lingsisticu. De aici,lerati ca un paradox al limbilor: schimba) ;i ca s-a incercattir at prin (<cauze)) externe"l .
riu vorbea despre Concepliaei in diferite ldri din lume2,rpelor din evolutia concepliei)upera sau a fost recuperat inrte lingr-istice, in special cuirul lingvisticii structurale cu:o1o ca era nevoie mai intii sdnornrci. planul sistemului det'ic in fiecare sistem lingvistic.. ce are loc cu totul precis inn_n'istic qi planul de principii
:_wala?
Ita o lingr isticd a normei careagristicd care din nou n-a fostde Saussure. $i aici trebuia: gi \\'ilhelm von Humboldt.m prezentat acum treizeci denboldtiana. cum ar fi ficut-otira ani- am a\ut satisfacfia,s"risele lui Humboldt. a gdsitn car. Humboldt den'olt6 oza;i de ani in urmd. cd ar fia sisrErr- re,ftr;ind sistemul la' ueiz*;i si cinci de trasaturi
'!-:r "-:---
Lingvistica limbilor lumii
numai la opt esenliale qi gbsind in sfirgit ir aceste opt principiile de organizareale limbii"r.
Anex[:
Eugeniu Coqeriu, Lingvistica istoricd Si istoria limbilor
... r& 6uro tb( 6onu lryeru
1. Principiul oricdrei gtiinle este obiectivitatea absolutd: ,,a spune
lucrurile afa cum sint" (Platon, Sofistu[). Sensul qi configura{ia disciplinelor,indiferent de obiectul 1or, ca qi raportul dintre ele, {epind de natura 9i de
configuralia ,reale" a obiectului disciplinei respective. In aceastd ptivinld', teza
noastri fundamentald este - contrar unei concep!1i astdzi foarte rSspindite, dar
teoretic rdu fundamentate qi, in realitate, sofisticd gi contradictorie - cd istorialingvistic[ corespunde mult mai bine decit descrierea sistematicd qi analizafunclionali sincronici - sau, mai degrabS, cd numai istoria corespunde exact -t-elului de a fi real, dacd nu al limbajului in general, cel pulin al limbilor, care
sint tocmai formele istorice ale limbajului.2. Limbajul prezintd, intr-adevdr (qi este determinat in esenla 9i in
manifestirile sale de) cinci dimensiuni universale: creativitatea sau endrgeia,
materialitatea, semanticitatea, alteritatea, istoricitatea. Cu alte cuvinte: a) ca
tbrmd a culturii, limbajul este o activitate liberi sau creatoare; b) limbajul se
:ealizeazd in ,,lume" prin forme materiale (fonice, grafice etc.); c) limbajul.emnificd (fiecirei forme lingvistice ii corespunde un ,,continut semnificativ");Jr semnificalia este la origine qi intotdeauna, ,,pentru celdlalt" 9i, de asemenea,
..a celuilalt" (de aceea, limbajul este modul esenlial qi manifestarea primard a lui
..a-fi-cu-cel6lalt" al omului; cf. Aristotel, Politica); e) limbajul se prezintiintotdeauna qi cu necesitate sub forma ,,limbii": tradilia istoricd a unei comu-
nit61i istorice. Creativitatea qi materialitatea sint universalii ale tuturor formelor
culturii care, toate, sint ,,activitate creatoare ce se realizeazd in lume prin forme
materiale". Semanticitatea este ,,diferenfa specificd" a limbajului fald de cele-
lalte forme ale culturii. Alteritatea este tr[sdtura distinctivb a actului de asemnifica lingvistic fa!6 de alte tipuri de ,,con!inut" al formelor expresive 9i,prin urmare, ea constituie fundamentul istoricitilii limbii, care este manifestarea
t Art. cit.,p.16.
JJ
DOREL FiNARU
constantd a solidaritdlii cu o comunitate de subiecfi vorbitori qi cu tradiliile salegi, deci, a esenlei sociale a istoricitdlii intrinseci omului.3' ca activitate umand universard ce se realiz eazd individuar, darintotdeauna in acord cu tradiliile comunitdlilor istorice, rimbajul prezintd, ?nmod concret, trei niveluri reiativ autonome: niverur universar ar vorbirii tngeneral, nivelul krr.!! ar timbilor qi niverur individutai qu'iorri"uto, ar discur_surilor (sau ,,textelor"). Acestor niviuri re corespund, a. ur"-*ea, trei tipuri decunoq$tere lingvisticd (a gti sd vorbegti in generai "uu'rrno,iSrnr"a eloculionald; aqti sd vorbeqti o limbd sau arta:
"uroosruruo idiomaticd; qi a gti si construieqtidiscursnri sau texte: c.unoq{tereq expresivd), trei tipuri de conrinut (desemnare,semnfficalie, sens) qi hei tipuri de conformitati a ,oroirl,ili cu cunoaqterealingvisticd, cdreia ii .o."rpund" la fiecare niver (congruenrd, corectitudine,adecvare). Toate acestea justificd existenla a fei mari discipline lingvistice:lingvistica universali, a vorbirii (gi nu ,,gtramatica universard,,!), lingvisticanivelului istoric al limbilor gi lingvisiica trlu"trtui individual il- iirrurrutui (sau al,,textului"). in ceea ce privegte
-obiectul sdrq intreaga tingrrirti"a a hmbilor (cadescriere qi ca istoric)
9.tg o lingvisticd istoricd, pintru ia este o lingvistici aformelor istorice ale limbajurui. rcpozigia curentd intre,,lingvistica descriptivd,,qi,'lingvistica istoricd" este deci lipsit[ de sens sau nu este decit o conventieterminologicd; am putea admite, in cel mai rdu caz, dar nu frr6 restricfii, oopozilie intre descrierea sistematicd (sau,,structurald,;y qi istoria rimbii.4' Limbd istoricd { liryba funcrionard crrnouit.r"u tingursti.a este ocunoagtere tehnicd (,,a qti sd faci"); in acest sens, limbile privite ca o cunoa$tereidiomatici sint tehnici istorice ale vorbirii. ou. ",rnoigi.r* ioio-atici cecorespunde unei limbi istorice nu este niciodata r".lrl"--urrJ!i.rnitu. ea esteun ansamblu de tradilii in parte anaroge, in-qgte di"".g""t.. ii ti*uu istoric5,creativitatea se manifestd (in ,,stdril" iimuirl .u uo""rra., iar arteitatea caomogenitate sau unitate. in afard de eventualeie niveluri ut. ti.nuii comune qiale limbii exemplare sau -standard" (cu varietatea propri. n."dreia dintre ere),chiar la nivelul primar al unei limbl istorice (lipsiti in mod idear de limbdcomund), existi trei tipuri fundamentale d" vaiietate, uuri.tut"u diatopicd (inspa!iu)' diastrtticd (soc.io-cult'rald) qi diafazicd (.stilisticd,,); qi, in sens contrar,trei tipuri de unitdfi: unitdli sintopiie (,dialecte,'), sinstratrcl'(ynveruri de limbi)qi sinfazice (stiluri de rimbr). cea care'est e unitiean cere trJfuncte de vedereeste limba funclionard:sistemul punctual derimitat ae ne"are iula
"u ornog"n. olimbd istoricd este, deci, un ansamblu complex de dialecte, niveruri gi stiluri delimbd (dintre care nici unul nu este unitar decil dintr,un singur punct de vedere)sau' dacd wem, un ansamblu $i Tai complex de rimbi nrn.iiorrii. istoric regateintre.ele. gi, in practicd, orice subiect
"iruii* or"lr".r'r;grr" cadrul rimbiisale istorice: el cunoagte, in mod activ sau pasiv, degi in grade diferite, maimulte ,,dialecte" qi mai murte niveluri de limbi qi, prin defini1ie, mai multe
JZ+