limbd si comunicare - libris.ro · 2019-02-01 · rx' vrei sd realizezi un chestionar pe care s6-l...

of 15/15
Mina-Maria Rusu (coordonator) Geanina cotoi, Anca-Marcela Gridinaru, Elena-silvia Gugu, Carmen-Irina Heile, Mihaela fimingeriu Evaluarea nafionale la finalul clasei a VI-a Limbd si comunicare , Limba Romdne - Limba nnglezd Limba Romdne 'Limba Francezh edilia a V-a Editura Paralela 45

Post on 14-Feb-2020

0 views

Category:

Documents

0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • Mina-Maria Rusu (coordonator)Geanina cotoi, Anca-Marcela Gridinaru, Elena-silvia Gugu,

    Carmen-Irina Heile, Mihaela fimingeriu

    Evaluarea nafionalela finalul clasei a VI-a

    Limbd si comunicare,Limba Romdne - Limba nnglezdLimba Romdne 'Limba Francezh

    edilia a V-a

    Editura Paralela 45

  • Cuprins

  • o$tinte

    rnsdis-

    trarea,rlinarl)ru, sdevului

    t Rusu

    ROnIANA-SNOIz.A

    ID(rulA

    Toli pdrfnyii pot greSi qi pot cddea uneori tn capcane. Nu existd pdrinte care sd Stie in orice moment cumsd reacfioneze. insd atunci cdnd greSelile suntfrecvente;i pdrintele persistd tn greSeald, creSte probabilitateaapariliei unor probleme de comportament la copii.

    Iatd cdteva dintre cele mai intdlnite greSeli ale pdrinlilor care afecteazd dezvoltarea emolionald gicomportamentald a copilului. Sunt totodatdforme pe care abuzul asupra copiilor le poate lua: de la abuzfizic,la abuz emolional sau verbal.

    l. Observd numai comportamentele neadecvate ale copiilor Si ignord comportamentele ,,bune". Uniicopii nu primesc nicio atenlie din partea pdrinlilor/adullilor atunci cdnd se comportd bine;i de aceea acestcomportament se va repeta mai rar

    Dacd cei mici sunt ignorali atunci cdnd se comportdfrumos, dar sunt certali;i atenlionali cdnd suntneqscultdtori, pot invdla ed singurul mod de a obline atenlia adullilor este sd adopte comportamentul nedorit.

    Toli copiii (qi toli adullii) au nevoie de laude. Acestea ti ajutd sd repete comportamentele aqteptate decdtre adul|i Si sunt un bun reperi cu ajutorul cdrora copiii i;i vor putea regla manifestdrile. Nu vd timitali decila a vd certa copilul pentru ce nuface bine! Ldudali-l atunci cdnd se poartdfrumos ;i cdnd vd ascultd.

    2. Nu i;i manifestd afecliunea. Mulyi pdrinli uitd sd iSi exprime afecliunea, nu au fost obisnuili sdofacd sau considerd cd pe copil e mai bine ,,sd tl pupi tn somn". Afi distant emolionalfald de copil fl invaldpe acesta sd nu cunoascd emaliile, sd nu le exprime. Pe termen lung, aceastd greSeald a pdrinlilor va afectarelaliile copilului cu ceilalyi, va provocafrustrare, anxietate.

    O metodd prin care pdrinlii tqi pot manifesta interesul ;i grija pentru copil este exprimarea frecventda afecliuniifizice. Atingerile, tmbrdlisdrile fi ajutd pe copii sd creascd fntr-un mediu tn care simt afecliunea'Sitncrederea de a manifesta Si primi afecfiune. Afecliunea manifestatd tn primii ani de viald ai copilului ti ajutdsdformeze legdturi stabile cu pdrinlii.

    3. Au asteptdri nerealiste de la copil. Foarte des, pdrinlii iSi stabilesc asteptdrifald de copiii lor, caresunt peste posibilitdlile acestora. AceSti pdrinli au anumite convingeri, rigide, despre cum ar trebui sd sepoarte copilul ;i ce realizdri ar trebui sd aibd. Acesta este unul dintrefactorii des tntdlnrti tn abuzul emolionalasupra copilului. Cdnd copilul e;ueazd tn a atinge aceste asteptdri, pdrintele poate reacliona prin izolarea

    I Relalia dintre pdrinli gi copii constituie tema de disculie pentru urmdtoarea activitate. Este o tema care teintereseazd in mod deosebit si vrei ca intervenlia ta sa fie una serioasS. Agadar, cauli informalii care sd te ajute ?npregatirea temei.

    La final, alegi s6 folosegti ca sursd de documentare cele doud texte de mai jos: TEXTUL A 9i TEXTUL B.Citegte texele A 9i B gi apoi rispunde cerinlelor propuse.Cerinlele de la I la Vl urmdresc ce 9i c6t ai inleles din textele citite, iar cele de la Vll la X urmdresc felul in care

    folosegti aceeagi informalie in scop propriu (acela de a realiza o temd).

  • acestuiq, printr-un comportament recefald de el sau chiar prin stabilirea unor agteptdri ;i mai ridicate. Toateacestea sunt reaclii abuzive, de;i mulli pdrinli nu recunosc asta.

    Atunci cdnd a;teptdrile adullilor sunt realiste, este u;or pentru copil sd experimenteze succesul Sisd se simtd valoros. Pe de altd parte, cdnd a;teptdrile sunt prea mari squ prea rigide, pdrinlii i;i exprimddezamdgirea tn legdturd cu acliunile copilului. Cu cdt aceste dezamdgiri sunt exprimate mai des, cu at6tcopilul se poate considera mai pulin valoros, acest lucru scdzdndu-i stima de sine.

    4. Sunt hiperprotectivi ctt copiii tor Copiii care nu invald sd rezolve probleme se vor simli inferiori.Pdrinlii care ii proteieazd pe copii de tot ce ii inconioard, ii impiedicd pe aceStia sd-;i formeze abiiftali derezolvare a situayiilor cu care se confruntd;i iifac sd se simtd inutili.

    (http://wwwitsybitsy.rol10-greseli-frecvente-pe-careJe-fac-parintii-si-efectele-lor/)

    TD(rut B

    My relationship with my parents has always been great. I've been blessed with wonderful parents whowere (and are) amazing...sure not perfect but very very good! Wen I was young, I never remember them notbeing there for me and supporting me. I tried the sports thing and realized that I wasnl going to excel as qnathlete...not sure if that was disappointing to my dad but I never saw that once. They always encouraged me topursue music as it was clear that was where I was gifted.

    I amvery close to my parents. I've always beenvery closewith my mom, your typical mother/son kind ofbond. She was my source of unconditional love and a person I could qlways count on to love me and be therefor me. My dad was the providerfor ourfamity which unfortunately meant he wasn't around as much. I neveronce thought it was a reflection on me though. He made it a point to be very involved in my life despite beingvery busy. He and I got a LOT closer after I left for school though. He was q source of wisdom and advice firme as I pursued my career in business. He's thefirst person I call when I am struggling with somethingforwork and thefirst person I coll when I have something exciting happening.

    My parents are amazing. I canl imagine having anyone else in my life. Seeing them interact with my kidsis something I get so much joyfrom! I wish we didnt have so much distance between us so they could see evenmore ofeach other I amvery blessed.

    (http://tmrasmussen.blogspotlol20l2l05/describe-your-relationship-with-your.html)

    l.Bifeazd, in tabelul de mai jos, cdsula potrivitd pentru a ardtacirui text ii corespunde fiecare dintre afirmafiiledin stdnga.

    A B c DTEXTA TEXT B AMBELE

    TEXTENICIUNTEXT

    1. Textul este preluat de pe internet.

    2. In text sunt prezentate principii necesarepentru o bunl relatie intre oirinti si conii.

    3. Textul prezintd, relafia apropiati dintre uncopil si pirintii lui.

    4. Autorul povesteqte intdmpldrile prin caretrece un copil in timpul unei cdlitorii.

    Ir. incercuieqte varianta care corespunde informafiilor din textele date.1. Gregeli frecvente ale pdrinlilor in relafie cu copiii lor sunt:

    a) liudarea rezultatelor copilului; b) exprimarea afecfiunii;c) stabilirea unor agteptdri nerealiste de la copil; d) atenlionarea copiilor c6nd sunt neascultdtori.

  • ;. Toate

    :esul ;ixprimdcu atdt

    feriori.itdli de

    le-lor/)

    is who'em notIasanlmeto

    kind ofe thereI neverz being,ice foring for

    ny kids?e even

    2. Legdturile stabile dintre pdrinli qi copiia) ignorarea copilului;c) penalizarea eqecului copilului;

    3. The author realizedhe wouldn't be aa) painter;c) doctor;

    4. He was gifted in:a) painting;c) drawing;

    sunt favorizate de:

    b) exprimarea afecliunii fizice in primii ani de viald;d) exprimarea dezamdgiii catzate de insuccesul copilului.

    great:

    b) athlete;d) vet.

    b) music;d) maths.

    III. Transcrie, din fiecare text, cdte doud cuvinte legate de educalia datd copiilorde pirinli.cuvinte in limba romfln5 English words

    IV. Completeazd (in limba in care este formulat enunful) spaliile libere cu informalii selectate din textele-suport:Conform textului A, un factor des intAlnit in abuzul emo{ional asupra copiilor este

    Efectul ignordrii comportamentelor ,,bune" ale copilului poate fi

    r.hrml)

    mafiile

    rrN IrrlI

    I--_l---l_l

    My mother was my source of

    My dad was the provider for my family which meant

    V. Transcrie, din fiecare text-suport, cdte o secvenll care exprimS, in opinia ta, o gregeald majord / atitudineincorectd a p[rinlilor in relalia cu copiii.

    VI. Completeazdtabeful cu sinonime selectate din textele date pentru urmdtoarele cuvinte:

    dese

    dragostea

    supported

    wonderful

    Utilizoreq informofiilor din textein pregotireo temeiRelqlio dintre pdrin,ti gicopii

    VII. Descrie,in2-3 enunfuri, rela\ia dintre tine qi p6rin{ii tdi.

    titori.

  • vIrI. Prezint5 o asemdnare qi o deosebire intre cele doud texte.

    rX' vrei sd realizezi un chestionar pe care s6-l aplici colegilor tii, in clas6, pentru a afla care sunt pdrerilelor in ceea ce priveqte o bund rela{ie inhe p[rinfi qi copii. ciompleteazi chestionarul de mai jos cu intrebdrilepotrivite, la care colegii t6i trebuie sd rdspundd

    X. Bifeazi imaginea potrivitd pentru sentimentele pe care !ifbcuti.

    le-au provocat textele citite, motivAnd alegerea

    Motivarea alegerii Motivarea alegerii

  • ldrerileebirile

    NUI

    I

    I

    ___llegerea

    Tp(rur A

    Generozitatea este virtutea sau obiceiul de a ddrui bani sau bunuri, de bundvoie qi tn abundenld, fdrda a;tepta nimic in schimb. Ea reflectd pasiunea inimii de a ajuta semenii Si tnseamnd sacrificarea interesuluipers onal tn favoarea altora.

    Cuvdntul moderni;i are origineatn latinescul ,,generosus" -devildnobild, naqterepe linie aristocraticd.De;i generozitatea este asociatd istoric cu statutul social nobiliar al elitelor, ea nu are la bazd doar statutulsocial ;i capacitatea economicd a aiva, ci ;i intenlia curatd a inimii de a ddrui spre binele altora.

    Fundaliile caritabile Si organizaliile non-profit au la bazd aceastd trdsdturd de caracter qi atragfonduribazdndu-se pe dispozilia oamenilor de a ajuta;i a fmplini nevoile altora. Apropierea sdrbdtorii Crdciunuluiva fi folositd pentru a sensibiliza inimile qi buzunarele pentru situa{iile sociale critice care cer intervenliigrabnice. Oamenilor li se va inmuia inima;i vor ddrui din'prisosul lor sau, poate, nu vor ddrui nimic.

    Inima noastrd are reflexul de a strdnge qi de a se lega de lucruri prelioase. Este nevoie de un efortcon;tient, disciplinat Si deliberat al inimii de a se dezlega de ceea ce este valoros pe pdmdnt Si de a se lega deceea ce este valoros tn cer

    (hup : //pomul-vietii. rolde spre- genero zitate I )

    TE)$UL B

    If you live in Myanmar you are much more likely to give money to charity than if you live in China.That's according to the 2016 Global Civic Engagement Report by Gallup, which lists Myanmar as the

    most generous country, and China as the least.The report was based on a survey which asked 145,000 people in 140 countries whether they had donated

    money to charity, volunteered their time to an organization, or helped a stranger in need within the past month.The most popularform of civic engagement was helping a stranger or someone they didn't l

  • economic and political conditions of the countries that gave and the amounts they gave. It found that manyof the populations that are least civically engaged qre those that have suffered-economic and politicalupheaval.

    Wthin the individual questions, the answers varied. The people most likely to help a stranger were inLibya, 79%j; Somalia, 77%; and Malawi, 75%. The teast likely were in China, 24%; Cambodia, 25oh; andJapan,25(%.

    The countries wltere people were most likely to volunteer time to an organization were Turlcrnenistan,60%; Myanmaf 55o%; and Indonesia, 50%.

    The countries where people are most likety to donate money are Myanmaa 9I%; Indonesia, 75o/o; andAustralia, 73%. The least likely were Morocco, 4o%; yemen, 5o%; and china 6%.

    (https ://www.weforum.org I agendal 201 6 I I0 Ithis-map- shows-where-the-world-s-most- generous-people-live/)

    l'Bifeazd,, in tabelul de mai jos, cdsufa potrivitd pentru aardtacarui text ii corespunde fiecare dintre afirmatiiledin stdnga.

    A B C D

    TEXTA TEXT B AMBELETEXTE

    NICIUNTEXT

    1. Textul prezintd informa{ii referitoare laprovenienfa cuvdntului,,generozitate,, .

    2. intext, se oferi o definilie a generozitilii

    3. Textul prezintd un sondaj in leglturd cugenerozitatea diferitelor ldri ale lumii.

    4. Autorul textului sugereazd faptul cdgenerozitatea este o caracteristicdereditarS.

    II. Scrie, in coloana din dreapta, c6te un enun! care s[ conlind informaliile solicitate in coloana din st6nga.Rdspunde in limba in care este formulatd intrebarea.

    intrebiri / Questions Rispunsuri /Answers1. Care este momenful in care oamenii iqi deschid

    inimile qi buzunarele cdtre semenii lor, devenindmai generosi?

    2. Ce inseamnd generozitatea?

    3. What is the most popular form of civicengagement?

    4. Which countries were the least likely to donatemoney?

    III. Transcrie, din fiecare text, cAte doui cuvinte / sintagme legate de generozitate.cuvinte in limba romAn5 English words

    d

  • IV. Completeaz6(in limba in care este formulat enunful) spaliile libere cu informafii selectate din textele-suport:Conform textului A, generozitatea nu are labazd doar statuful social qi capacitateaeconomicd a cuiva, ci qi

    Fundaliile caritabile qi organizafiile non-profit iqi propun sd

    wt manyoolitical

    'were inJoz(,; and

    rcnistan,

    5ok; and

    ,.0t6ltjlrle-live/)

    irmaliile

    p-_l'ruN

    IXTI

    _lI

    -lstdnga.

    =I

    ___l

    __l__.1

    The least generous countries were Greece,

    The country where people are most likely to volunteer time to an organization is

    V. Subliniazdvarianta corect6, motivdnd alegerea prin valorificarea informaliilor din text.Conform informafiilor ptezentate in textul A, generozitatea este / nu este o calitate morald esenfiald,

    deoarece

    Greece is less / more generous than other countries because

    VI. Completeazd,tabelul cu sinonime selectate din textele date pentru urmltoarele cuvinte:

    belgug

    repede

    be affected

    glve

    Utilizoreo informofiilor din textein pregdtireo temeiGenerozitoteq

    VII. Descrie,in2 -3 enunfuri, o situa{ie din viafa cotidian[ care face apel la generozitatea noastrd.

    VIII. Prezintd o aseminare gi o deosebire intre cele dou[ texte.

    IX. Vrei sd realizezi un chestionar pe care sd-l aplici colegilor tii, in clasd, pentru a afla care sunt p6rerile lorin leg6turd cu necesitatea de a-qi manifesta generozitatea. Completeazi chestionarul urmdtor cu intreb6rilepotrivite, la care colegii tdi trebuie sd rdspundd.

    INTREBARE DA NU1.

    ,

  • X' Prezint[-fi, in maximum 5 rdnduri, opinia despre formele de manifestar e a generozit6lii in zilele noastre.

  • l* Revistele pentru copii 9i adolescenti constituie tema de discutie pentru urmatoarea activitate. Este o temd carete intereseazd in mod deosebit si vrei ca interventia ta sb fie una serioasd. Agadar, cauti informatii care sa te ajute inpregatirea temei.

    La final, alegi sa folosesti ca sursd de documentare cele doud texte de mai jos: TEXTUL A si TEXTUL B.Citegte textele A 9i B 9i apoi rdspunde cerinlelor propuse.CerinJele de la I la Vl urmdresc ce 9i c6t ai inteles din textele citite, iar cele de la Vll la X urmdresc felul in care

    folosegti aceeagi informalie in scop propriu {acela de a realiza o temd).

    ROnIANA-rneNcv.A

    TD(rut A

    Revistele pentru adolescenli sunt astdzi un ,,must have" al tuturor tinerilor cu vdrstele fntre l0 qi I B ani.Nu degeaba sloganul celor de la Popcorn esle Revista Generafiei tale. Numdrul adolescenlilor care cumpdrdastfel de publicalii este in continuare unul foarte mare. Dovadd stau graficele care arqtd tirajul qcestora,destul de mare dacd avem in vedere situalia financiord a celorlolte tipuri de reviste ;i ziare. 1...)

    in clasamentul revistelor pentru adolescenli, Bravo este lider cu 195.000 de cititori pe ediyie, in scdderecu B% fald de perioada anterioard de auditare, fiind urmatd de Popcorn, cu 165.000 de cititori pe edilie qio scddere de 7,3%, Cool Girl (163.000 de cititori pe ed4ie, -11,9%o) Si Bravo Girl (156.000 de cititori, -13,3%o).

    Succesul este garantat atunci cdnd limbajul, grafica;i textul sitisfac dorinlele publicului lintd. Un altatu sunt subiectele ;ifelul in care revistele mai sus menlionate exploateazd potenlialul televiziunii. E un lucrucunoscut deja de toatd lumea foptul cd adolescenlii petrec foarte mult timp viziondnd canalele muzicale caMTV sau UTV Aici pot sd asculte la infinit cele mai noi hituri ;i pot vedea emisiuni cu vedetele preferate. Ceeace oferd revistele de gen sunt informalii despre idolii lor surprin;i in ipostaze cdt mai comune. Ei coboardstorurile de pe piedestal Si le plaseazd in lumea reald, fn care se tndrdgostesc, suferd, stau la plajd 1...f sau iespe stradd nemachiate. 1...]

    Paginile sunt pline ;i de aqa-numitele ,,teste de personalitate", care au teme care mai de care maiinventive: ,,Afld care este adevdrata ta putere", ,,Afld ce pdrere au prietenii tdi despre tine" etc.1.,.]

    Sfaturile pentru cititori sunt un subiect picant de discutat, dar in acelaqi timp relevd o situalie extrem detngriiordtoare. Dau un exemplu care spune totul despre targetul Cool Girl: ,,Vreau sd sldbesc", ,,Am I4 ani,53 de kg;i 1,50 m indQime;i imi doresc enorm sd sldbesc. Pldng tot timpul din cauzo greutdlii mele;i suntfoarte ru;inoasd, nu mai am incredere tn mine, am inceput sd md cred urdtd (de;i nu sunt). Pur ;i simplu numd simt bine in corpul meu."

    Scrisoarea continud, dqr aceasta este cea mai inocentd dintre cele identfficate. Ea surprinde modulin care este afectatd imaginea de sine a cititoarelor. Idealul fiumuselii se identificd astfel cu fetele de pecoperlile revistelor glossy. Ceea ce nu realizeazd tinerele este cd perceplia lor despre propriul corp este nunumai eronatd, dar ;i periculoasd. O alta spune: ,,Treifetefac orice pentru un tip": ,,Am trei prietene care s*ecam ceartd pentru un bdiat. Tbate trei il plac Si arface orice numai pentru afi bdgate tn seamd de acest bditii

  • t.

    aI

    care-mi este bun prieten. Tbate iSi ascundfe\ele de sub acele md;ti defete drdgule care sunt tn starede orice pentru a obyine ceva chiar ;i prin bdrfe! imi poli da un sfat pentru a le ptoteja? " Ioana, 14. 1...]

    Orientarea revistelor care vizeazd tn primul rdnd liceenii este una cu precdderefeminind. Bdieyii citesc

    ;i ei, dar tntr-un numdr destul de mic, Si asta o aratd rubricile de sfaturi. Iatd una dintre cele mai importantetrdsdturi ale acestui tip de presd: interactivitatea.1...f

    (https ://fi scantina.wordpress.com/20 1 1 I 04 I 08 Icomentariu-revistele-pentru-adolescenti-un-pericol-pentru-educatie-si-sanatatel)

    TEXTUL B

    Il existe unefoule de magazines sp'lcialement conQus pour les enfants. On en trouve pour tous les dgeset pour tous les gofits! Un cadeau quifait plaisir tout en ddveloppant le goilt de la lecture.

    PopiId3ansBayard Jeunesse Presse

    Un magazine super mignon qui met en vedette Popi, un ourson adorable qui accompagne les enfantsdurant la lecture de belles histoires ! Chaque numdro comprend,lgalement un imagier interactif pour apprendred I'enfant d associer images et mots et une grande image d deplier Un abonnement d'un an au magazine Popicoftte 39,95 $ et inclut l2 numdros livrds unefois par mois.

    Pomme d'Api3d7ansBayard Jeunesse Presse

    Les hdros du magazine Pomme d'Api sont attachants et apprennent d votre enfant d ddvelopper sonautonomie et sa personnalitd, d refldchir et se poser des questions sur la vie. Des histoires amusantes, desactivitds et des jeux et plus encore hmerveilleront votre enfant d longueur d'annde! 42,95 $ pour lI numdrosdu magazine Pomme d'Api.

    Wukou

    4d7ansMilan PresseVotre enfant adore tout ce qui entoure le monde animal? Avec Wakou, il pourra ddcouvrir et s',lmerveiller

    devant les merveilles de la nature et de la vie animale et apprendre comment protdger notre environnementavec des petits gestes quotidiens. 79 $ pour 12 numdros du magazine Wakou.

    Dessinatruc5 ans et plusPublications Lewis(Jn nouveau venu dans le monde des magazines: Dessinatruc est le magazine de l'dmission dffisde

    d ICI Radio-Canada. Comme d la tdld, le sympathique et talentueux dessinateur et auteur Tristan Demers(Gargouille) et son invitd du moment partagent des trucs et des moddles prdcis pour apprendre d dessinerune foule de choses. Alors si votre enfant a toujours un crayon d la main, mais qu'il aurait besoin d'un coupde pouce pour dessiner encore mieux, un abonnement d Dessinatruc est une trds bonne idde! 30 $ pour .1Anumdros.

    (http ://www.mamanpourlavie. com/lu-vu-entendu/portraits-thematiques/8595-les-meilleurs-magazines-pour-enfants.thtml?page=3)

    il.1:

    ri

  • l. Textul este preluat de pe internet.2. Intext, sunt prezentate caracteristicile

    unui tip de publicafii pentru

    3. in text, se prezintd mai multe revistepentru copii.

    4. Textul ofer6 informalii referitoare laprelul publicaf iilor prezentate.

    II. Incercuieqte varianta care corespunde informaliilor din textele date.1. Un aspect care asigurd succesul revistelor pentru adolescenli este:

    a) numirul de exemplare in care sunt tipdrite aceste reviste;b) numirul adolescenfilor care cumpdrd acest tip de reviste;c) sloganul adoptat de reviste;4) modul in care revistele respective exploateazd,potenlialul televiziunii.

    2. in clasamentul revistelor pentru adolescenfi, pe primul loc se situeazd:a) Bravo Girl;b) Popcorn;c) Bravo; /d) Cool Girl.

    3.Le magazine Popi met en vedette Popi, qui est:a) un ourson;b) un enfant;c) un crayon;d) une tortue.

    4.Le magazine Dessinatruc esl destin6 aux enfants de:a) 1d3ans;b) 3d5ans;c) 4 d7 ans;d) 5 ans et plus.

    III. Transcrie, din fiecare text, cdte un cuvAnt/structuri legat([) de publicul lintd clruia i se adreseazd publicafiileprezentate.

    cuvAnt/structuri in limba romAni mot/structure en Franqais

    IV. Completeazd (in limba in care este formulat enun{ul) spaliile libere cu informalii selectate din textele-suport:Conform textului A, adolescenlii petrec foarte mult timp

  • fiile cum rezulti din textul A, un efect al lecturii revistelor glossy asupra fetelor este cd ele dezvoltiDupd

    o perceplie

    L'enfant qui lit le magazine Pomme d'Api apprend

    Chaque num6ro du magazine Popi comprend un imagier interactif pour apprendre i l'enfant

    V. Transcrie, din fiecare text-suport, cAte o secvenfd care prezintb un efect al publicaliilor pentru copii qi

    adolescenfi asupra publicului-fintd.a

    VI. Completeazdtabelul cu sinonime selectate din textele date pentru urmdtoarele cuvinte:

    valorificd

    alarmantd

    AUSSI

    m6diter

    Utilizoreo informofiilor din texteTn pregdtireo temei

    Revistele pentru copii 9i odolescenfi

    vII. Prezint6,in2-3 enunfuri, una dintre revistele tale preferate.

    VIII. Indicd o asem[nare qi o deosebire intre cele dou[ texte'

    IX. Vrei s6realizeziun chestionar pe care sa-l aplici colegilor tdi, in c1as6, pentru a afla cate sunt pdrerile lor

    in privinfa revistelor pentru copii qi adolescenli. Completeazl chestionarul de mai jos cu intrebirile potrivite,

    la care colegii tdi trebuie sd r[spundd.

    tNTREnA.RE

    1.

    DA NU

    2.

    3.

    4. 'i.

  • X. Bifeazd imaginea potriviti pentru sentimentele pe care !i le-au provocat textele citite, motivdnd alegereafhcutd.

    @ Motivarea alegerii Motivarea alegerii