LIMBAJUL NONVERBAL

Pentru a discuta despre limbajul nonverbal am decis să prezint o carte intitulată

“Secretele comunicării nonverbale” scrisă de Joe Navarro, o carte, aşa cum se explică şi în titlul

acesteia, despre secretele limbajului nonverbal.

Titlu: Secretele comunicării nonverbale

Autori: Joe Navarro, Marvin Karlins

Editura: Meteor Press

Anul: 2008

Joe Navarro (născut în 1953) este un scriitor, orator şi fost agent FBI. Navarro este

specialist în domeniul comunicării nonverbale sau limbajul corpului şi autorul a numeroase cărți,

inclusiv, “What Every Body is Saying” și “Louder than Words”.

În această carte veţi descoperi:

- Instictele străvechi de supravieţuire care guvernează limbajul corpului.

- De ce faţa indică adevăratele sentimente ale oamenilor.

- Ce dezvăluie degetele, picioarele, ochii, genele ... despre intenţii şi stările de spirit.

- Cele mai puternice comportamente care revelează încrederea în sine şi emoţiile autentice.

- Semnele nonverbale prin care stabilim instantaneu încrederea.

- Semnale nonverbale prin care ne comunicăm instantaneu autoritatea.

Cartea este structurată în nouă capitole în care sunt prezentate detaliat o multitudine de

gesturi sau posturi şi interpretările acestora.

În primul capitol denumit “Descifrarea secretelor comunicării nonverbale”, autorul ne

explică ce este de fapt comunicarea nonverbală: “Comunicarea nonverbală, deseori numită şi

comportament nonverbal sau limbajul corpului, este o modalitate de a transmite informaţii - la

fel ca şi cuvintele - , doar că se realizează prin intermediul expresiilor faciale, gesturilor,

atingerii, mişcărilor, posturii corpului, accesoriilor personale (haine, bijuterii, stilul părului,

tatuaje etc.) şi chiar prin tonul, timbrul şi volumul vocii fiecăruia (mai degrabă decât prin

conţinutul vorbelor).” (Navarro, 2008).

De asemenea, în acest capitol ne prezintă cele 10 legi pentru observarea şi interpretarea

cu success a limbajului nonverbal. Prima lege spune “Fiţi un observator competent al mediului

din jur”. Aceasta reprezintă cerinţa fundamentală pentru orice persoană care doreşte să

decodifice şi să folosească eficient comunicarea nonverbală. Aici este vorba, de fapt, despre a ne

concentra observarea pe tot ceea ce este în jurul nostru, să devenim conştienţi de ceea ce ne

înconjoară. Prin antrenament, această activitate va deveni involuntară, exact ca în cazul şofatului.

Legea 2 se referă la observarea în context ca şi cheia înţelegerii comportamentului

nonverbal. Aceasta se referă la faptul că un comportament într-un anumit context poate avea o

semnificaţie diferită de acelaşi comportament dar pus într-un alt context. Iar cel mai important

aspect pentru o înţelegere corectă a limbajului nonverbal îl reprezintă atenţia descifrării

gestului/expresiei alături de alte gesturi/expresii.

Legea 3 constă în învăţarea să recunoaştem şi să decodificăm comportamentele

nonverbale care sunt universale. Se referă la acele comportamente nonverbale considerate

universale pentru că sunt realizate în mod asemănător de majoritatea oamenilor (de exemplu,

strângerea buzelor atât de mult încât aproape nu se mai văd, reprezintă un semn clar că acea

persoana este tulburată sau că ceva este în neregulă).

Legea 4 “Învăţaţi să recunoaşteţi şi să decodificaţi comportamente nonverbale

particulare” , această lege referindu-se la acele indicii corporale numite elemente nonverbale

particulare, care pot fi semne unice, specifice unei anumite persoane.

Legea 5: “Când comunicaţi cu ceilalţi, încercaţi să stabiliţi elementele lor nonverbale de

bază”. Pentru stabilirea elementelor nonverbale de bază ale oamenilor cu care vă întâlniţi în mod

constant, este nevoie să observaţi cum arată aceştia de obicei, cum se îmbracă, cum îşi ţin

mâinile, care este poziţia pe care o adoptă, expresiile faciale etc.

Legea 6: întotdeauna încercaţi să priviţi oamenii pentru a extrage indicii multiple -

comportamente care pot fi grupate sau se succed. Pentru a ilustra o astfel de situaţie, dacă vedem

un competitor într-o negociere care prezintă o serie de elemente nonverbale indicatoare de stres,

urmate imediat de gesturi de calmare, putem spune cu certitudine că acea persoană negociază de

pe o poziţie slabă.

Legea 7, “Este important să căutaţi schimbările de comportament ale unei persoane care

pot semnala modificări în gânduri, emoţii, interese sau intenţii.” se referă la acele schimbări

bruşte în comportamentul cuiva care ne pot ajuta să înţelegem cum interpretează această

persoană informaţia sau cum se adaptează la evenimentele emoţionale. Spre exemplu, un copil

care se arată încântat la auzul posibilităţii de a intra într-un parc de distracţii îşi va schimba

comportamentul imediat ce va afla că locul este închis. Adulţii sunt la fel. De câte ori primim

veşti rele la telefon sau vedem ceva ce ne afectează, corpul nostru reflectă imediat schimbarea.

Legea 8: învăţarea detectării semnalelor nonverbale false sau mincinoase este de

asemenea esenţială şi se referă la abilitatea de a face diferenţa între indiciile autentice şi cele

înşelătoare, abilitate care cere practică şi experienţă.

Legea 9: Diferenţierea între starea de confort psihic şi cea de disconfort vă va ajuta să vă

concentraţi pe cele mai importante indicii pentru decodificarea comunicării nonverbale. Aceste

două stări sunt fundamentale pentru a descifra mai uşor ce ne spun cu adevărat corpurile şi

minţile celorlalţi. Dacă nu suntem siguri de semnificaţia unui comportament, trebuie să ne

întrebăm dacă pare o atitudine ce ilustrează confortul (de exemplu, mulţumire, fericire, relaxare)

sau disconfortul (neplăcere, nefericire, stres, anxietate, tensiune). în cele mai multe cazuri vom

putea încadra comportamentele observate în una dintre aceste două categorii (confort sau

disconfort).

Legea 10: Când îi observaţi pe ceilalţi, fiţi discreţi. Această lege face referire la o

observare subtilă a comportamentului celorlalţi, astfel încât să nu fie catalogată ca “holbare”.

Acest exerciţiu devine din ce în ce mai simplu şi uşor prin practică.

În continuarea acestor legi importante, vine importanţa comportamentelor de calmare

care reprezintă nişte indicii foarte evidente ale stărilor de confort sau disconfort psihic ale

indivizilor. Aici sunt precizate o multitudine de comportamente de calmare în care sunt implicate

regiunea gâtului, a feţei, în care sunt implicate diverse sunete, se vorbeşte şi despre căscatul

excesiv, tot ca un comportament de calmare etc.

În cel de-al doilea capitol este prezentat sistemul limbic al creierului nostru sau motivul

din cauza căruia corpul nostru nu ne susţine minciunile.

În al treilea capitol, autorul ne vorbeşte despre picioare ca fiind cea mai onestă parte a

corpului nostru.

În urmatoarele capitole sunt prezentate şi explicate o multitudine de comportamente,

gesturi şi posturi în care sunt implicate braţele, trunchiul, umerii, degetele, faţa ş.a.md.

În urma parcurgerii acestei cărţi, cu siguranţă citirea limbajului trupului celuilalt va

deveni mai uşoară, deoarece părerea mea este că această carte reuşeşte să îşi atingă scopul, acela

de a face descifrarea limbajului nonverbal accesibilă tuturor.