7/26/2019 Limba norvegiană.doc

http://slidepdf.com/reader/full/limba-norvegianadoc 1/5

Limba norvegiană

Limba norvegiană (norsk , AFI [n rsk]ɔ  sau [n k]ɔʃ  ) este o limbă germanică de nord care apar ineț

familiei limbilor indo-europene. Noregiana este orbită ca limbă maternă de apro!imati cinci

milioane de oameni, a căror ma"oritate locuie te #nș  Noregia. $imba noregiană este inteligibilă ișpentru orbitorii limbilor  suede%ă  iș  dane%ă.

$imba noregiană s-a de%oltat din limba nordică ec&e la sf'r itul primului mileniu după ristos. nș

timpul stăp'nirii dane%e, ea a deenit #n principal o limbă a poporului, fiind #nlocuită cu dane%a de

către nobilime  i oră eni. *reocuparea pentru a crea o ariantă scrisă a limbii noregiene porne teș ș ș

din secolul al +I+-lea ca urmare directă, limba noregiană contemporană folose te patru arianteș

scrise bokml, n/norsk, riksml  iș  &0gnorsk. *rimele două sunt folosite de către guernul iș

administra ia dinț Noregia.

1oate ariantele scrise ale limbii noregiene folosesc acela i alfabet, anumeș  acel latin  #mbogă it cuț

semnele  Æ , Ø  iș   Å. 2a"oritatea cuintelor proin din nordica ec&e, iar #mprumuturile germane au

intrat #n limba"ul liresc. Astfel, ca i #n dane%ă i suede%ă (spre deosebire deș ș  islande%ă),

numărul formelor fle!ionare este mult redus.  Articolul &otăr't este postpus. 1opica este de regulă de

tip 345. Noregiana i suede%a sunt de asemeneaș  limbi tonice, ceea ce #nseamnă că pronun areaț

silabelor se sere te de tonuri diferite, prin care se sc&imbă semnifica ia cu'ntului.ș ț

Cuprins

  [ascunde] 

•

6  Istorieo 6.6  7olu ia limbii nordice ec&iț

• 8  3istemul de scriere

o 8.6  Alfabetul

o 8.8  4ariante ale limbii scrise

• 9  4ocale

• :  4e%i iș

• ;  $egături e!terne

Istorie

Evolu ia limbii nordice vechiț

1

7/26/2019 Limba norvegiană.doc

http://slidepdf.com/reader/full/limba-norvegianadoc 2/5

$imbile 3candinaiei contemporane s-au de%oltat din limba nordică ec&e. $a r'ndul ei, aceasta a

eoluat din limba protonordică. <onform tradi iei, regeleț  arald rfagre a unificat toate

regiunile Noregiei #n =>8. n acea perioadă, alfabetul runic era folosit pentru a scrie limba nordică.

?oe%ile acumulate din mai multe păr i ale *eninsulei 3candinae demonstrea%ă faptul că limbaț

orbită pe teritoriul noregian era foarte asemănătoare cu aceea orbită #n 3uedia  iș  ?anemarca acelor timpuri. $imba noregiană propriu-%isă a apărut la #nceputul secolului

+II, c'nd i alfabetul latin a #nceput să se bucure de popularitate #n regiune.ș

Sistemul de scriere

Alfabetul

 Articol principal: alfabetul limbii norvegiene.

 Alfabetul limbii noregiene constă #n 8@ de semne i este identic cuș  cel dane%.

 A < ? 7 F B I C D $ 2 N 5 * E 3 1 G 4 H + J K L M

a b c d e f g & i " k l m n o p r s t u O ! / % P0

$iterele c , q, w , x   iș  z  sunt folosite doar #n #mprumuturi. Æ , ø  iș  å sunt considerate litere separate,

 #ntocmai ca  sau ș din rom'nă. ?e asemenea, c'tea litere pot fi modificate folosind semne

diacritice (accente ascu ite, grae i circumfle!e)Qț ș  !, ", #, $, %,   iș  &. n arianta n/norsk, acestora se

adaugă ' , (  iș  ) , ce pot apărea oca%ional. ?e i #n cele mai multe situa ii marcarea lor nu esteș ț

obligatorie, c'teodată numai diacriticele seresc pentru a distinge semnifica iile diferite aleț

cuintelor omonime (situa ia aduce cu cea aț  limbii italiene), de e!empluQ for  (prep. RpentruS), f$r  (p.s.

RmerseiS), f%r  (s. Rbra%dăS), f&r  (s. Rfura"S). mprumuturile pot să fie scrise i cu alte diacritice, mai alesș

cu *, +  iș  ,.

Variante ale limbii scrise

 Astă%i e!istă patru ariante ale limbii scrise, două dintre ele fiind folosite la nielul oficialQ

•   bokmål  (Rlimbă cărturăreascăS) este cel mai des folosită dintre cele patru ariante i unaș

dintre cele două oficiale. n scris, ea este folosită de =;T din locuitori, indiferent de dialectul lor.

?e asemenea, bokml-ul este cel mai adesea predat studen ilor străini care #na ă limbaț ț

noregiană.

•   n-norsk  (Rnoregiană nouăS) este folosită de către apro!imati 6UT dintre locuitorii Noregiei

i aplicată la nielul oficial #mpreuna cu bokml. <ontrar bokml-ului, n/norsk-ul nu este ba%at peș

2

7/26/2019 Limba norvegiană.doc

http://slidepdf.com/reader/full/limba-norvegianadoc 3/5

limba dane%ă, ci pe dialectele orbite #n Noregia #n timpul secolului +I+. nainte de 6@9=, ea era

numită lansmål  (Rlimbă na ionalăS).ț

•   riksmål  (Rlimbă statalăS) repre%intă o denumire perimată a bokml-ului. Astă%i, ea repre%intă o

ariantă neoficială a limbii noregiene, ba%ată pe regulile bokml-ului alabile mai dereme de6@9=. ?e i #n perioada 6@9=-6@;@ diferen a dintre cele două ariante a fost una #nsemnată,ș ț

reformele din 6@;@, 6@=6 i 8UU; au diminuat numărul deosebirilor.ș

•   /øgnorsk  (Rnoregiană #naltăS), uneori denumită lansmål , este o ariantă foarte

conseratoare a limbii, ba%ată pe n/norsk. 7!istă i #nș  limba islande%ă o situa ie similară, cea aț

ariantei numite &VWslenska sau /+fr$nska.

 Vocale

0tanar Østnorsk 

Vocale IPA Exemple

a X Xɑ &amp

ai X Xɑɪ

au XP Xʉ

e (scurt) X Xɛ , XPX frekk

e (lung) XeX, XPX september 

e (slab) XYX d0pe

3

7/26/2019 Limba norvegiană.doc

http://slidepdf.com/reader/full/limba-norvegianadoc 4/5

eiXP Xɪ , Xɛɪ

X&ei

i (s&ort) X Xɪ sikt

i (long) XiX aik

o Xu, o, Xɔ &or 

oi X Xɔʏ koie

u X Xʉ , XuX frukt

/ (scurt) X Xʏ fr/kt

/ (lung) X/X f/d

P XPX, X Xɛ lPrd

0 X0X

0/ X0 Xʏ &0/

X Xɔ grtt

4

7/26/2019 Limba norvegiană.doc

http://slidepdf.com/reader/full/limba-norvegianadoc 5/5

5