licenta tva hyperion.doc

UNIVERSITATEA HYPERIONFACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICESPECIALIZAREA CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

LUCRARE DE LICENŢĂ

Coordonator ştiinţific:

LECTOR DRD.NICULESCU DANA

Absolvent: AMBRUS (SZÁSZ) A. JUDITH

1

2010UNIVERSITATEA HYPERIONFACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICESPECIALIZAREA CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

STUDIU PRIVIND APLICAREA TVA-ULUI

LA S.C. RAIEL TRANS S.R.L.

Coordonator ştiinţific:

LECTOR DRD.NICULESCU DANA

Absolvent:AMBRUS (SZÁSZ) A. JUDITH

2010

2

Cuprins

Introducere ……………………………………………………….... 4

Capitolul 1: Scurtă prezentare a S.C. RAIEL TRANS S.R………….... 5

Capitolul 2: Studiu de caz privind contabilitatea TVA-ului la S.C. RAIEL

TRANS S.R.L. ……………………………………………………..

7

2.1 Aspecte contabile şi fiscale………………………………………… 7

2.2 Monografie contabilă privind contabilitatea TVA-ului la S.C. RAIEL

TRANS S.R.L. ……………………………………………..

30

Capitolul 3: Analiza performanţelor economice ……………………………... 45

3.1 Analiza performanţelor economico- financiare pe baza ratelor de

rentabilitate………………………………………………………….

45

3.2 Analiza performanţelor economico-financiare pe baza SIDG……... 50

Capitolul 4: Concluzii……………………………………………………………. 55

Anexe ………………………………………………………………………... 56

Bibliografie …………………………………………………….............................. 63

3

INTRODUCERE:

Am realizat această lucrare cu dorinţa de a prezenta într-un mod sintetic

dar, obiectiv principalele caracteristici specifice contabilitaţii TVA-ului unei

societaţii comerciale , precum şi modul de realizare a obiectivelor urmărite de

contabilitatea TVA-ului.

Totodată am prezentat şi punerea în practică a fundamentelor teoretice în ceea ce

priveşte calcularea TVA-ului, printr-un studiu de caz al operaţiilor înregistrate

de o societate comercială, în cazul de faţă S.C. RAIEL TRANS S.R.L. .

Alegerea acestei teme a fost influenţată de o bună înţelegere a disciplinei

ce se ocupă cu studiul TVA-ului, precum şi de faptul că am fost acceptată în

birourile acestei societaţi comerciale unde am putut să-mi desfăşor în bune

condiţii activitatea practică atât de necesară realizării acestei lucrării.

În România taxa pe valoarea adăugată a fost instituită la 1 iulie 1993 prin

OG nr. 3/1992, înlocuind vechiul impozit pe circulaţia mărfurilor.

Cota de taxă pe valoarea adăugată aplicată în România se inscrie în

tendinţele care se manifestă în toate celelalte ţări, în prezent existând o cotă

standard de 19% aplicabilă operaţiunilor impozabile şi o cotă redusă de 9 %

practicată pentru livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, proteze de

orice fel, produse ortopedice şi medicamente precum şi serviciile de cazare în

cadrul sectorului hotelier.

De asemenea şi în 18 state membre UE se aplică cote diferenţiate de TVA,

percepând un impozit mai mic în grneral pentru medicamente, alimente sau

servicii educaţionale.În prezent, cea mai redusă cotă standard de TVA din

Europa este aplicată de Cipru şi Luxemburg şi anume 15%, urmate de Spania

16% şi Marea Britanie 17,5%.Cel mai ridicat nivel al TVA este practicat în

Danemarca şi Suedia 25%.

4

CAPITOLUL I

Scurtă prezentare a societăţii comerciale

Denumire . Formă juridică . Sediu

S.C. RAIEL TRANS S.R.L. înfiinţată în 01.01.2006, cu sediul in

Gheorgheni, judeţul Harghita, str. Florilor, nr. 17, cu obiectul de activitate:

transporturi rutiere de marfuri COD CAEN 4941.

În primul an de activitate, firma a încheiat cu succes un număr de zece

contracte, cu societăţi din judeţul Harghita, obţinând o cifră de afacere de

164.896 lei.

Fiecare an a însemnat o creştere a numărului de contracte şi astfel a cifrei de

afacere.

În prezent firma investeşte în achiziţionarea de utilaje noi şi performante lărgind

şi componenţa echipei de lucru.

Prezentarea activităţii firmei

Obiectul de activitate este reprezentat de transportul rutier de mărfuri atât

pe plan intern cât şi internaţional.De asemenea oferă diverse servicii şi aici

amintim:

Transport rutier intern de mărfuri generale

Transport specializat frigorific

Transport agabaritic

Transport containerizat

La începutul activităţii numărul de salariaţi a fost de 5, în acest moment s-a

ajuns la un număr de 55.

Calitatea serviciilor prestate, conferă firmei S.C. RAIEL TRANS S.R.L. o

imagine bună pe piaţa prestării de servicii în domeniul transporturilor, datorită

5

serviciilor impecabile, preţutilor competitive şi nu în ultimul rand eficientei

personalului .

Structura organizatorică şi funcţională

Firma are 55 de salariaţi, inclusiv personalul administrativ.

Managerul are direct subordonaţi: directorul compartimentului financiar

contabil, directorul compartimentului de resurse umane şi directorul

compartimentului administrativ.

Personalul direct productiv este alcătuit dintr-un efectiv de 25 de lucrători,

împărţiţi pe categorii de execuţie şi anume şoferii.

Mediul de afacere

În desfăşurarea activităţii, înteprinderea are relaţii directe şi indirecte cu alte

firme sau instituţii publice: furnizori, clienţi, concurenţi, bănci, Trezoreria

Naţională.

Furnizorii – fiind o firmă care prestează servicii în transporturi se

aprovizionează cu combustibil, piese şi consumabile. Pentru a onora cerinţele

clienţilor în cele mai bune condiţii, firma încheie contracte cu societăţi

producătoare de piese şi distribuitoare de combustibil.

. S. C. Raiman S.A.

S.C. Petrom S.A

Clienţii sunt reprezentaţi de persoane fizice, juridice, firme cu capital de

stat, mixt şi străin, instituţii publice româneşti. Cele mai importante contracte au

fost încheiate cu firmele: S.C. Mentras S.R.L., S.C. Valentino S.R.L. şi

primăriile din Corbii Mari, Hulubeşti, Doiceşti şi Comişani.

Concurenţii sunt firme mari şi puternice:

S.C. Edy Spedition S.R.L.

S.C. Lazarus Transport S.R.L.

S.C.Vladicom Trans S.R.L.

6

CAPITOLUL II

Studiu de caz privind contabilitatea TVA- ului la S.C. RAIEL

TRANS S.R.L.

2.1. Aspecte contabile si fiscale privind TVA-ul

Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect datorat la bugetul

statului şi care este colectat conform prevederilor Codului Fiscal.

Impactul taxei pe valoarea adăugată asupra economiei a avut loc pentru prima

dată în Franţa la iniţiativa lui Maurice Laure în anul 1954.

Ulterior acest impozit indirect a fost introdus şi in alte ţări din Europa, Asia,

Africa si America Latină.

Fundamentul introducerii taxei pe valoarea adăugată şi-a găsit motivaţia în

substituirea diverselor taxe practicate asupra cifrei de afaceri şi folosirea ei ca

taxă unică percepută in diferitele stadii ale producţiei de către producători.

Fiecare producător era îndreptăţit prin lege să deducă taxa pe valoarea adăugată

suportată anterior în procesul de producţie propriu.

Pe continentul european în anul 1967 dupa 10 ani de la semnarea Tratatului de la

Roma, în cadrul Comunităţii Economice Europene, au fost adoptate o serie de

directive care au pus bazele legislative ale acestui tip de impozit indirect.În

prima etapă organele de decizie ale CEE au mers pe linia armonizării legislaţiei

ţărilor comunitare pe linia taxei pe valoarea adăugată iar în momentul de faţă

toate ţările comunitare sunt obligate să folosească acest impozit indirect.

Rezultatul acestui proces iniţiat a fost adoptarea şi implementarea Directivei a

VI-a din 17 mai 1977, privind taxa pe valoarea adăugată nr.77/388 CEE, care

stabileşte definiţiile majore şi principiile impozitării cu taxa pe valoarea

adăugată.1

TVA-ul este cunoscut ca Impozit pe Circulaţia Mărfurilor în perioada

comunistă. În condiţiile trecerii la economia de piată, impozitul pe circulaţia

1 Cucui I. Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura Roza Vântului, Bucureşti,1997

7

mărfurilor ce funcţiona în economie ca un impozit indirect nu-şi mai justifica

menţinerea.

Introducerea TVA-ului în locul impozitului pe circulaţia mărfurilor a

reprezentat un moment de cotitură în perfecţionarea sistemului fiscal şi în

acelaşi timp primul pas făcut pe linia reformei fiscale din ţara noastră.

Totodată aceasta a constituit o cerinţă pentru trecerea la economia de piaţa şi

alinierea la standardele europene.

Dar pentru introducerea taxei pe valoarea adăugată trebuiau întreprinse o serie

de măsuri pe linia impozitului pe circulaţia mărfurilor care trebuia înlocuit.

Înainte de implementarea TVA-ului s-a căutat să se extindă câmpul de

aplicare a impozitului pe circulaţia mărfurilor la unele produse şi prestări de

servicii ca de exemplu la produsele agricole, activitatea de poştă şi

telecomunicaţii, transportul de călători şi de mărfuri.

Totodată implementarea taxei pe valoarea adăugată necesită apoi o bună

cunoştere a mecanismului funcţionarii ei, trebuiau cadre pregatite şi instruite

temeinic pentru a asigura iniţierea agenţilor economici şi a personalului din

economie pe această linie şi nu în ultimul rând tehnica de calcul şi formularistica

necesară evidenţierii colectării şi plăţii ei la bugetul de stat.2

Aşa cum a fost stabilită această taxa reprezintă un impozit indirect care

spre deosebire de impozitul pe circulaţia mărfurilor se aplică pe întreg circuitul

economic, până la utilizatorul final al produselor sau serviciilor însa numai la

valoarea adăugată în fiecare fază a acestui circuit.

După abolirea controlului vamal la frontierele interne ale Comunităţii, regimul

taxei pe valoarea adăugată este cel care se aplică în Uniunea Europeană de la

data de 1 ianuarie 1993.Prin Directiva a VI-a din mai 1997 s-a realizat o bază

comună în domeniul taxei pe valoarea adăugată, dar, cu toate acestea chiar dacă

au o bază comună , în fiecare ţară în parte are un sistem propriu şi diferit faţă de

ceilalţi membri.2 Cucui I. Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura Roza Vântului, Bucureşti,1997

8

Astfel că la 1 iulie 1993, este introdusă taxa pe valoarea adăugată.

Obiectul impozabil este reprezentat de valoarea bunurilor, a lucrărilor şi a

serviciilor la preţurile de facturare.

Materia impozabilă este suma globală a vânzării.

Suportatorul este consumatorul final.

TVA-ul are o mare elasticitate faţă de procesele economice în sensul că, dacă

afacerile se dezvoltă şi TVA colectată, respectiv TVA de plată vor fi mai mari.

Dacă vânzările stagnează şi cuantumul TVA va fi mai mic, în consecinţă şi

încasările statului vor fi mai mici.

TVA este un impozit cu un randament fiscal ridicat, însă ca orice impozit

indirect este inechitabil. Acest lucru se traduce prin aceea că devine regresiv în

raport cu creşterea veniturilor şi nici nu se pretează la un minim neimpozabil.

Astfel, TVA afectează mai pronunţat persoanele cu venituri mici şi pe

cele care işi repartizează o mare parte a veniturilor lor pentru cheltuielile de

consum (de multe ori independent de voinţa lor fiind vorba de cheltuieli de

strictă necesitate).

În ţara noastră TVA-ul a fost introdus din următoarele considerente:

necesitatea înlocuirii formulei anacronice a fostului impozit pe circulaţia

mărfurilor;

pentru creşterea resurselor statului;

din raţiuni de compatibilitate cu sistemele fiscale din ţările europene.

Actualmente cota preponderentă de TVA în România este de 19%, însă

se mai foloseşte începând cu 01.01.2004 şi TVA de 9% pentru cărţi,

medicamente şi servicii de cazare turistică.

Pentru plătitorul de TVA bunurile sau serviciile necesare desfăşurării

activitaţii sunt mai ,,ieftine’’ cu 19%. Aceasta deoarece taxa aferentă acestora

este deductibilă.În acelaşi fel pentru a fi mai atractiv cu serviciile sau produsele

proprii este importantă această calitate şi pentru partenerii de afaceri. Şi acest

motiv trebuie să fie important în luarea unei decizii pentru că şi pentru aceştia

9

produsele sau serviciile pe care le furnizăm sunt mai ieftine. În acest context

calitatea de plătitor confera o mai mare siguranţă partenerilor de afaceri, aceasta

demonstrând implicit nivelul afacerilor derulate.

Putem astfel concluziona următoarele caracteristici ale TVA-ului:

- are caracter universal , deoarece se aplică asupra tuturor operaţiilor privind

transferul bunurilor şi prestărilor de servicii cu plată sau asimilate acestora;

- garantează neutralitatea în interiorul ţării, între fazele circuitului economic al

produselor, nivelul cotei fiind acelaşi, indiferent de întinderea circuitului

economic.De asemenea,asigură neutralitatea externă, în sensul că aceeaşi taxă se

aplică atât produselor importate, cât şi produselor interne similare;

- este un impozit unic, dar cu plata fracţionată, întrucât se calculează şi se

datorează în fiecare stadiu care intervine în realizarea şi valorificarea

produsului.În realitate, taxa este reportată de la un stadiu la altul al procesului de

producţie şi distribuţie pentru a afecta, la încheierea ciclului economic,

consumatorul final.

- se caracterizează prin transparenţă, întrucât asigură fiecărui subiect impozabil

posibilitatea de a cunoaşte exact mărimea taxei colectate, a celei deductibile şi

de plată la buget în fiecare lună.Astfel taxa pe valoarea adăugată poate reduce

riscul de fraudă, prin posibilitatea de a proceda la confruntări între declaraţiile

vânzătorilor şi cumpărătorilor, aceştia din urmă exersând un control asupra

primirilor.

- aşezarea taxei pe valoarea adăugată se bazează pe principiul destinaţiei, adică

taxa se aplică în statul de destinaţie ( în care produsul se consumă) şi nu în statul

de origine(unde se realizează produsul);

- inechitate fiscală, ca urmare a proporţionalităţii cotei de taxă pe valoarea

adăugată, dar şi din cauza faptului că nu ţine seamă de situaţia personală a

suportatorului.Fiind o taxă pe consum, pe vânzare, înseamnă că, în principiu,

doar consumatorii finali suportă taxa.

10

- mecanismul aşezării taxei pe valoarea adăugată impulsionează activitatea

economico-financiară agenţilor economici.Pentru obţinerea acestor efecte,

cumpărătorii de bunuri şi servicii trebuie să devină întrun timp cât mai scurt

vânzători, pentru a-şi putea recupera taxa pe valoarea adăugată încasată la livrări

, taxa pe valoarea adăugată plătită la aprovizionare.Orice întârziere a încasărilor

înseamnă, implicit, întârzierea recuperării sumelor vărsate bugetului de stat cu

titlu pe valoarea adăugată.Cu efecte nefavorabile asupra vitezei de rotaţie a

capitalurilor întreprinderii, asupra trezoreriei acesteia.3

Sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată

În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se cuprind operaţiunile

care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii efectuate cu plată.

locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi

în România.

livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană

impozabilă.

livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din una dintre

activităţile economice desfăşurată de societate.

În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se cuprinde şi importul de

bunuri.

Persoane impozabile

Este considerată persoană impozabilă orice persoană care desfăşoară, de

o manieră independentă şi indiferent de loc, activităţi economice, oricare ar fi

scopul sau rezultatul acestei activităti.

Instituţiile publice sunt persoane impozabile pentru activităţile

desfăşurate în aceleaşi condiţii legale ca şi cele aplicabile operatorilor 3 Ristea M. , Dima Mirela, Contabilitatea societăţilor comerciale, Editura Universitară, Bucureşti, 2002

11

economici, chiar dacă sunt prestate în calitate de autoritate publică, precum şi

pentru activităţile următoare:

telecomunicaţii

furnizarea de apă, gaze, energie electrică, energie termică, agent frigorific

transport de bunuri şi de persoane

servicii prestate de porturi şi aeroporturi

activitatea târgurilor şi expoziţiilor comerciale

depozitarea

activităţile organelor de publicitate comercială

activităţile agenţilor de calătorie

activităţile magazinelor pentru personal, cantine, restaurante şi alte

localuri asemanatoare.

Sunt asimilate instituţiilor publice, în ceea ce priveşte regulile aplicabile din

punct de vedere al taxei pe valoarea adaugată, orice entităti a caror înfiinţare este

reglementată prin legi sau hotărâri ale Guvernului, pentru activităţile prevazute

prin actul normativ de infiinţare, care nu creează distorsiuni concurenţiale,

nefiind desfăşurate şi de alte persoane impozabile.

Operaţiuni impozabile

Livrarea de bunuri

Prin livrare de bunuri se înţelege orice transfer al dreptului de proprietate asupra

bunurilor de la proprietar către o altă persoană, direct prin persoane care

acţionează în numele acestuia.

Prin bunuri se înţelege bunurile corporale mobile şi imobile, prin natura lor sau

prin destinaţie. Energia electrică, energia termică, gazele naturale, sunt

considerate bunuri mobile corporale.

Sunt considerate, de asemenea, livrări de bunuri efectuate cu plată:

transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, în urma executării

silite

12

trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor

impozabile, în condiţiile prevăzute de legislaţia referitoare la proprietatea

publică şi regimul juridic al acesteia, în schimbul unei despăgubiri

transmiterea de bunuri efectuată pe baza unui contract de comision la

cumparare sau la vânzare, atunci când comisionarul acţioneaza în nume

propriu, dar în contul comitentului

bunurile constatate lipsă din gestiune

Preluarea de către persoane impozabile a bunurilor achiziţionate sau fabricate de

către acestea pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legatura cu activitatea

economică desfăşurată sau pentru a fi puse la dispoziţie altor persoane în mod

gratuit constituie livrare de bunuri efectuată cu plată, dacă taxa pe valoarea

adaugată aferentă bunurilor respective sau parţilor lor componente a fost dedusă

total sau partial.

Orice distribuire de bunuri din activele unei societaţi comerciale către asociaţi

sau acţionari, inclusiv o distribuire de bunuri legată de lichidarea sau de

dizolvarea făra lichidare a societăţii, constituie livrare de bunuri efectuată cu

plată.

În cazul a două sau mai multe transferuri succesive ale dreptului de proprietate

asupra unui bun, fiecare transfer este considerat o livrare separată a bunului,

chiar dacă acesta este transferat direct beneficiarului final.

Transferul de bunuri efectuat cu ocazia operaţiunilor de transfer total sau parţial

de active şi pasive, ca urmare a fuziunii şi divizării, nu constituie livrare de

bunuri, indiferent daca e facută cu plată sau nu.

Aportul în natură la capitalul social al unei societaţi comerciale nu constituie

livrare de bunuri, dacă primitorului bunurilor i-ar fi fost permisă deducerea

intrgrală a taxei pe valoarea adaugată, dacă aceasta s-ar fi aplicat transferului

respectiv. În situaţia în care primitorul bunurilor este o persoana impozabilă,

care nu are drept de deducere a taxei pe valoarea adaugată sau are dreptul de

deducere parţial, operatiunea se consideră livrare de bunuri, dacă taxa pe

13

valoarea adaugată aferentă bunurilor respective sau parţilor lor componente a

fost dedusă total sau parţial.

Nu constituie livrare de bunuri:

bunurile distruse ca urmare a unor calamitaţi naturale sau a altor cauze de

forta majoră

bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi

valorificate în condiţiile stabilite prin norme

perisabilităţile, în limitele prevăzute prin lege

bunurile acordate gratuit din rezerva de stat, ca ajutoare umanitare externe

sau interne

acordarea în mod gratuit de bunuri ca monstre în cadrul companiilor

publicitare, pentru încercarea produselor sau pentru demonstraţii la

punctele de vânzare, alte bunuri acordate în scopul stimulării vânzărilor

acordarea de bunuri, în mod gratuit, în cadrul acţiunilor de sponsorizare,

de mecenat, de protocol, precum şi alte destinaţii prevăzute de lege, în

condiţiile stabilite prin norme.4

Prestarea de servicii

Se consideră prestare de servicii orice operaţiune care nu constituie livrare

de bunuri.

Prestările de servicii cuprind operaţiuni cum sunt:

închirierea de bunuri sau transmiterea folosinţei bunurilor, în cadrul unui

contract de de leasing;

transferul şi/sau transmiterea folosinţei drepturilor de autor, brevetor,

licenţelor, mărcilor comerciale şi a altor drepturi similare;

angajamentul de a nu desfăşura o activitate economică, de a nu concura cu

altă persoană sau de a tolera o acţiune ori o situaţie;

4 Ristea M. , Dima Mirela, Contabilitatea societăţilor comerciale, Editura Universitară, Bucureşti, 2002

14

prestările de servicii efectuate în baza unui ordin emis de/sau în numele

unei autoritaţi publice sau potrivit legii;

Importul de bunuri

Se consideră import de bunuri intrarea de bunuri în România provenind

dintr-un alt stat.

Atunci când bunurile sunt plasate, dupa intrarea lor în ţară, în regimuri vamale

suspensive, aceste bunuri nu se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoarea

adaugată. Totuşi, acestea sunt supuse reglementărilor vamale în ceea ce priveşte

plata sau, după caz, garantarea drepturilor de import pe perioada cât se afla în

regim vamal suspensiv.

Importul bunurilor plasate în regimuri vamale suspensive este efectuat în statul

pe teritoriul căruia bunurile ies din aceste regimuri.

Nu se cuprinde în sfera de aplicare a taxei pe valoarea bunurilor aflate în

regimuri vamale suspensive.

Locul operaţiunilor impozabile

Locul livrării de bunuri

Se considera a fi locul livrării de bunuri:

a) locul unde se găsesc bunurile în momentul când începe expedierea sau

transportul, ăn cazul bunurilor care sunt expediate sau transportate de furnizor,

de beneficiar sau de un terţ;

b) locul unde se efectuează instalarea sau montajul, în cazul bunurilor care fac

obiectul unei instalări sau montaj, indiferent dacă punerea în funcţiune este

efectuata de către furnizor sau de alta persoană în contul său;

c) locul unde se găsesc bunurile în care are loc livrarea, în cazul bunurilor care

nu sunt expediate sau transportate;

d) locul de plecare al transportului de pasageri, în cazul în care livrările de

bunuri sunt efectuate la bordul unui vapor sau avion;

15

e) locul de plecare al transportului de pasageri, în cazul în care livrările de

bunuri sunt efectuate într-un autocar sau tren, şi pe partea din parcursul

transportului de pasageri efectuat în interiorul ţării.

Locul prestări de servicii

Locul prestării de servicii este considerat a fi locul unde prestatorul îşi

are stabilit sediul activităţii economice sau un sediu permanent de la care

serviciile sunt efectuate sau, în lipsa acestora, domiciliul sau resedinta sa

obişnuită.

Prin exceptie pentru următoarele prestări de servicii, locul prestării este

considerat a fi:

locul unde bunul imobil este situat, pentru prestările de servicii efectuate

în legatură directă cu un bun imobil, inclusiv prestările agenţiilor

imobiliare şi de expertiză, ca şi prestările privind pregatirea sau

coordonarea executării lucrărilor imobiliare, cum ar fi, prestaţiile furnizate

de arhitecţi;

locul unde se efectuează transportul, în funcţie de distanţele parcurse, în

cazul transportului de bunuri şi de persoane;

sediul activităţii economice sau sediul permanent al beneficiarului pentru

care sunt prestate serviciile sau, în absenţa acestora, domiciliul sau

resedinţa obişnuită a beneficiarului în cazul următoarelor servicii:

1. închirierea de bunuri mobile corporale

2. operaţiunile de leasing având ca obiect utilizarea bunurilor mobile

corporale

3. transferul sau transmiterea folosinţei drepturilor de autor,

brevetelor, licenţelor, mărcilor comerciale şi al altor drepturi

similare

4. serviciile de publicitate şi marketing

16

5. serviciile de consultanţă, de inginerie, juridice şi de avocatură,

serviciile contabililor şi experţilor contabili, ale birourilor de studii

şi alte servicii similare

6. prelucrarea de date şi furnizarea de informaţii

7. operaţiunile bancare, financiare şi de asigurări, inclusiv de

reasigurări, cu excepţia închirierii de seifuri

8. punerea la dispoziţie de personal

9. serviciile de radiofuziune şi de televiziune5

Faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adaugată

Reguli generale:

Faptul generator al taxei reprezintă faptul prin care sunt realizate condiţiile

legale, necesare pentru exigibilitatea taxei.

Taxa pe valoarea adaugată devine exigibilă atunci când autoritatea fiscală devine

îndreptăţită, în baza legii, la un moment dat, să solicite taxa pe valoarea

adaugată de la plătitorii taxei, chiar dacă plata acesteia este stabilită prin lege la

o altă dată.

Faptul generator al taxei intervine şi taxa devine exigibilă, la data livrării de

bunuri sau la data prestării de servicii.

Exigibilitatea taxei pe valoarea adaugată este anticipată faptului generator şi

intervine:

la data la care este emisă o factură fiscală, înaintea livrării de bunuri sau a

prestării de servicii

la data încasării avansului, în cazul în care se încasează avansuri înaintea

livrării de bunuri sau a prestării de servicii. Se exceptează de la această

prevedere avansurile

încasate pentru plata importurilor şi a drepturilor vamale stabilite, potrivit

legii, şi orice avansuri încasate pentru operatiuni scutite de taxa pe 5 Ristea M. , Dima Mirela, Contabilitatea societăţilor comerciale, Editura Universitară, Bucureşti, 2002

17

valoarea adaugată sau care nu sunt in sfera de aplicare a taxei. Prin

avansuri se înţelege încasarea partială sau integrală a contravalorii

bunurilor sau serviciilor, înaintea livrării, respectiv a prestării de servicii.

Exgibilitatea pentru importul de bunuri

În cazul unui import de bunuri, taxa pe valoarea adaugată devine

exigibilă la data când intervine şi factorul generator şi exigibilitatea taxelor

comunitare la care a fost supus bunul respectiv.

Se cuprind în baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugată:

impozitele, taxele, dacă prin lege nu se prevede astfel, exclusiv taxa pe

valoarea adaugată;

cheltuielile accesorii, cum ar fi: comisioanele, cheltuielile de ambalare,

transport şi asigurare, decontate cumpărătorului sau clientului.

Nu se cuprind în baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugată următoarele:

rabaturile, remizele, risturnele, sconturile sau alte reduceri de preţ

acordate de furnizori direct clienţilor;

sumele reprezentând daune-interese stabilite prin hotărâre judecatorească

definitivă, penalizările şi orice alte sume solicitate pentru neîndeplinirea

totala sau parţiala a obligaţiilor contractuale, daca sunt percepute peste

preţurile şi/sau tarifele negociate. Nu se exclud din baza de impozitare

orice sume care, în fapt, reprezintă contravaloarea bunurilor livrate sau a

serviciilor prestate;

dobânzile percepute pentru: plăţi cu întârziere, livrările cu plata ăn rate,

operaţiuni de leasing;

valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii de marfă şi clienţi, prin

schimb, fără facturare

18

Ajustarea bazei de impozitare

Baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugată se ajustează în

următoarele situaţii:

dacă au fost emise facturi fiscale şi, ulterior, operaţiunea este anulată total

sau parţial, înainte de livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;

în cazul refuzurilor totale sau parţiale privind cantitatea, calitatea sau

preţurile bunurilor livrate sau a serviciilor prestate;

în situaţia în care reducerile de preţ, sunt acordate dupa livrarea bunurilor

sau prestarea serviciilor;

contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate

încasa din cauza falimentului beneficiarului; ajustarea este permisă

începând cu data de la care se declară falimentul;

în cazul în care cumpărătorii returnează ambalajele în care s-a expediat

marfa, pentru ambalajele care circulă prin facturare.

Cotele de taxa pe valoarea adaugată

Cota standard şi cota redusă

Cota standard a taxei pe valoarea adaugată este de 19% şi se aplică asupra bazei

de impozitare pentru orice operaţiune impozabilă care nu este scutită de taxa pe

valoarea adaugată sau care nu este supusă cotei reduse a taxei pe valoarea

adaugată în cazul nostru societatea se încadreaza în cota standard.

Cota redusă a taxei pe valoarea adaugată este de 9% şi se aplică asupra bazei de

impozitare, pentru urmatoarele prestări de servicii şi/sau livrări de bunuri şi aici

amintim:

dreptul de intrare la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice,

monumente de arhitectură şi arheologie, grădini zoologice şi botanice,

târguri, expoziţii;

19

livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor

destinate exclusiv publicităţii;

medicamente de uz uman şi veterinar;

Se aplică şi cota redusă de 5% asupra bazei de impozitare pentru livrarea

locuinţelor ca parte a politicii sociale, inclusive a terenului pe care sunt

construite.6

Operaţiuni scutite de plata TVA-ului

Scutiri pentru operaţiunile din interiorul ţării

Următoarele operaţiuni de interes general sunt scutite de taxa pe valoarea

adaugată:

spitalizarea, îngrijirile medicale, inclusiv veterinare, şi operaţiunile strâns

legate de acestea, desfăşurate de unitaţi pentru astfel de activităţii,

indiferent de forma de organizare, precum spitale, sanatorii, centre de

sănatate rurale sau urbane, dispensare, cabinete şi laboratoare medicale,

centre de îngrijire medicală şi de diagnostic, baze de tratament şi

recuperare, staţii de salvare şi alte unităţi autorizate să desfăşoare astfel de

activităţii, cantinele organizate pe lânga aceste unităţi;

activitatea de învaţământ prevazută de Legea învăţământului, cu

modificările şi completările ulterioare, desfăşurate de unităţile autorizate,

inclusiv activitatea căminelor şi a cantinelor organizate pe lânga aceste

unitati;.

prestările de servicii strâns legate de practicarea sportului sau a educaţiei

fizice, efectuate de organizaţii fără scop patrimonial pentru persoanele

care practică sportul sau educatia fizică

prestările de servicii culturale şi livrările de bunuri strâns legate de

acestea, efectuate de instituţiile publice, precum şi operaţiunile care intră

în sfera de aplicare a impozitului pe spectacole6 Ristea M. , Dima Mirela, Contabilitatea societăţilor comerciale, Editura Universitară, Bucureşti, 2002

20

Alte operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata:

acordarea şi negocierea de credite, precum şi administrarea creditelor de

către persoana care le acordă;

pariuri, loterii şi alte forme de jocuri de noroc effectuate de persoanele

autorizate, conform legii, să desfăşoare astfel de activităţii;

Scutiri la import

Sunt scutite de taxa pe valoarea adaugată:

1. importul de bunuri a căror livrare în România este scutită de taxa pe

valoarea adaugată;

2. bunurile introduse în tară de călători sau de alte persoane fizice cu

domiciliul în ţară ori în străinătate, în condiţiile şi în limitele stabilite

potrivit reglementărilor legale în vigoare, pentru regimul vamal aplicabil

persoanelor fizice;

3. importul de aur efectuat de Banca Naţională a României;

Scutiri pentru exporturi sau alte operaţiuni similare şi pentru transportul

internaţional

Sunt scutite de taxa pe valoarea adaugată:

livrările de bunuri expediate sau transportate, în afara Comunităţii de către

furnizor sau de altă persoană în contul sau;

transportul internaţional de persoane;

prestarile de servicii, inclusiv transportul si prestarile de servicii accesorii

transportului, legate direct de exportul de bunuri sau de bunuri plasate in

regimuri vamale suspensive;

livrările de aur către Banca Naţională a României;

Prin norme se stabilesc, acolo unde este cazul, documentele necesare pentru a

justifica scutirea de taxa pe valoarea adaugată pentru operaţiuni.

Regimul deducerilor

21

Dreptul de deducere ia naştere în momentul exigibilităţii taxei.

Dacă bunurile şi serviciile achiziţionate sunt destinate utilizării în folosul

operaţiunilor sale taxabile, orice persoană impozabilă înregistrată ca plătitor de

taxa pe valoarea adăugată are dreptul să deducă:

1. taxa pe valoarea adăugată datorată sau achitată, aferentă bunurilor care i-au

fost livrate sau urmează sa-i fie livrate, şi pentru prestările de servicii care i-au

fost prestate ori urmează să-i fie prestate de o altă persoană impozabilă;

2. taxa pe valoarea adăugată achitată pentru bunurile importate.

De asemenea, se acordă oricărei persoane impozabile, înregistrată ca

plătitor de taxa pe valoarea adăugată, dreptul de deducere pentru taxa pe

valoarea adăugată, dacă bunurile şi serviciile achiziţionate sunt destinate

utilizării pentru realizarea urmatoarelor operaţiuni:

1. livrări de bunuri şi prestări de servicii scutite de TVA

2. operaţiuni rezultând din activităţi economice, pentru care locul

livrarii/prestării este considerat a fi în strainătate, dacă taxa pe valoarea

adaugată ar fi deductibilă, în cazul în care operaţiunea s-ar desfăşura în

ţară.

Nu poate fi dedusă taxa pe valoarea adăugată pentru:

bunuri/servicii achiziţionate de furnizori sau prestatori în contul clienţilor

şi care apoi se decontează acestora

băuturi alcoolice şi produse din tutun destinate acţiunilor de protocol.

Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată, orice

persoană impozabilă trebuie să justifice dreptul de deducere, în funcţie de felul

operaţiunii, cu unul din urmatoarele documente:

1. pentru taxa pe valoarea adăugată sau achitată, aferentă bunurilor care

i-au fost livrate sau urmează să fie livrate, şi pentru prestările de servicii care i-

au fost prestate ori urmeaza să-i fie prestate de o altă persoană impozabilă cu

factura fiscală şi este emisă pe numele persoanei înregistrată ca plătitor de taxa

pe valoarea adaugată. Beneficiarii serviciilor care sunt înregistraţi ca plătitori de

22

taxa pe valoarea adaugatăa, justifica taxa dedusa, cu factura fiscală, acum pe

factura fiscală se înregistrează prefixul RO.

2. pentru importuri de bunuri, cu declaraţia vamală de import sau un act

constatator emis de autorităţile vamale, pentru importurile care mai beneficiază

de amânarea plăţii taxei în vamă, se va prezenta şi documentul care confirmă

achitarea taxei pe valoarea adăugată.7

Perioada fiscală

Perioada fiscală pentru taxa pe valoarea adăugată este luna calendaristică.

Prin derogare pentru persoanele impozabile care nu au depaşit în cursul anului

precedent o cifră de afaceri din operaţuni taxabile şi scutite cu drept de deducere

de 100.000 euro inclusiv, la cursul de schimb valutar din ultima zi lucratoare a

anului precedent, perioada fiscală este trimestrul calendaristic.

Persoanele impozabile care au cifra de afaceri sub 100.000 euro la

sfârşitul anului au obligaţia de a depune la organele fiscale teritoriale, pâna la

data de 25 ianuarie, o declaraţie în care să menţioneze cifra de afaceri din anul

precedent.

Persoanele impozabile care iau fiinţă în cursul anului trebuie să declare,

cu ocazia înregistrării fiscale, cifra de afaceri pe care preconizeaza să o realizeze

în cursul anului, iar dacă aceasta nu depaseste 100.000 de euro inclusiv, au

obligaţia de a depune deconturi trimestriale în anul infiinţării.

Dacă cifra de afaceri obţinută în anul înfiinţării este mai mare de 100.000

euro, în anul următor perioada fiscală va fi calendaristică, iar dacă cifra de

afaceri obţinută nu depăşeşte 100.000 euro inclusiv, perioada fiscală va fi

trimestrul.

În cazul nostru decontul de taxă se efectuează trimestrial, deoarece nu

depăşeşte 100.000 euro, acesta se regăseşte la Anexă.

7 Ristea M. , Dima Mirela, Contabilitatea societăţilor comerciale, Editura Universitară, Bucureşti, 2002

23

Determinarea taxei de plată sau a sumei negative de taxă

În situaţia în care taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor şi a

serviciilor achiziţionate de o persoană impozabilă, care este dedusă întro

perioadă fiscală, este mai mare decât taxa pe valoarea adăugată colectată,

aferentă operaţiunilor taxabile, rezultă un excedent în perioada de raportare,

denumit în continuare suma negativă a taxei pe valoarea adăugată sau TVA de

recuperat.

În situaţia în care taxa pe valoarea adăugată aferentă operaţiunilor taxabile,

exigibilă întro perioadă fiscală, denumită taxa colectată, este mai mare decât

taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor şi serviciilor achiziţionate, dedusă

în aceea perioadă fiscală, rezultă o diferenţă denumită taxa pe valoarea adăugată

de plată pentru perioada fiscala de raportare, în cazul nostru societatea

comercială a înregistrat TVA de plată, acesta regăsindu-se în decontul de TVA

trimestrial, prezent la Anexe.8

Regularizarea şi rambursarea taxei

După determinarea taxei de plată sau a sumei negative a taxei pe valoarea

adăugată pentru operaţiunile din perioada fiscală de raportare, persoanele

impozabile trebuie să efectueze regularizările prevăzute de prezentul articol prin

decontul de taxa pe valoarea adăugată.

Se determină suma negativă a taxei pe valoarea adăugată cumulată, prin

adaugarea la suma negativă a taxei pe valoarea adăugată, rezultată în perioada

fiscală de raportare, a soldului sumei negative a taxei pe valoarea adăugată

8 Demean Mariana Bazele contabilităţii, Editura Transversal, Târgovişte, 2009

24

reportat din decontul perioadei fiscale precedente, dacă nu a fost solicitat a fi

rambursat.

Se determină taxa pe valoarea adaugată de plată cumulată, în perioada

fiscală de raportare, prin adăugarea la taxa pe valoarea adaugată de plată din

perioada fiscală de raportare a sumelor neachitate la bugetul de stat pâna la data

depunerii decontului de taxa pe valoarea adaugată din soldul taxei pe valoarea

adăugată de plată al perioadei fiscale anterioare.

Prin decontul de taxă pe valoarea adăugată, persoanele impozabile trebuie

să determine diferenţele dintre sumele prevazute la alin(2) si (3), care reprezintă

regularizările de taxa şi stabilirea soldului taxei pe valoarea adăugată de plată

sau a soldului sumei negative a taxei pe valoarea adăugată. Dacă taxa pe

valoarea adăugată de plată cumulată este mai mare decât suma negativă a taxei

pe valoarea adăugată cumulată, rezultă un sold de taxa pe valoarea adăugată de

plată în perioada fiscală de raportare. Dacă suma negativă a taxei pe valoarea

adaugată cumulată este mai mare decât taxa pe valoarea adăugată de plată

cumulată, rezultă un sold al sumei negative a taxei pe valoarea adăugată, în

perioada fiscală de raportare.

Persoanele impozabile înregistrate ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată

pot solicita rambursarea soldului sumei negative a taxei pe valoarea adăugată

din perioada fiscală de raportare, prin bifarea casetei corespunzatoare din

decontul de taxa pe valoarea adăugată din perioada fiscală de raportare, decontul

fiind şi cerere de rambursare, sau pot reporta soldul sumei negative în decontul

perioadei fiscale urmatoare. 9

Plătitorii taxei pe valoarea adăugată

Pentru operaţiunile din interiorul tării, plătitorii taxei pe valoarea adăugată

sunt:


25

- persoana impozabilă care efectuează livrări de bunuri sau prestare de sevicii

taxabile;

- orice persoană care înscrie taxa pe o factură sau în orice alt document care

serveşte ca factură este obligat la plata acesteia.

- la importul de bunuri, plătitorii taxei pe valoarea adăugată sunt persoane care

importă bunuri în România.Persoanele fizice datorează taxa pe valoarea

adăugată pentru bunurile introduse în -ţară, potrivit regulamentului vamal

aplicabil acestora.

Regimul special de scutire

Sfera de aplicare si regulile pentru regimul special de scutire

Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată persoanele impozabile a căror

cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, este inferioara plafonului de

35.000 EURO, denumit regim special de scutire.

Persoanele impozabile nou-înfiinţate pot beneficia de aplicarea regimului

special de scutire, dacă declară că vor realiza anual o cifră de afaceri estimată la

35.000 EURO inclusiv şi nu optează pentru aplicarea regimului normal de taxă

pe valoarea adăugată.

Persoanele impozabile, care depăşesc în cursul unui an fiscal plafonul de

scutire, sunt obligate să solicite înregistrarea ca plătitor de taxa pe valoarea

adăugată în regim normal, în termen de 10 zile de la data constatării depăşirii.

Pentru persoanele nou- înfiinţate, anul fiscal reprezintă perioada din anul

calendaristic, reprezentată prin luni calendaristrice scurse de la data înregistrării

până la finele anului. Fracţiunile de lună vor fi considerate o lună calendaristică

întreagă. Persoanele care se află în regim special de scutire trebuie să ţină

evidenţa livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii, care intră sub incidenţa

prezentului articol, cu ajutorul jurnalului pentru vânzări. Data depăşirii

plafonului este considerată sfârşitul lunii calendaristice în care a avut loc

depasirea de plafon. Până la data înregistrării ca plătitor de taxă pe valoarea

26

adăugată în regim normal se va aplica regimul de scutire de taxă pe valoarea

adăugată în situaţia în care se constată că persoana în cauză a solicitat cu

întârziere atribuirea calităţii de plătitor de taxă pe valoarea adăugată în regim

normal, autoritatea fiscală este îndreptăţită să solicite plata taxei pe valoarea

adăugată pe perioada scursă între data la care persoana în cauză are obligaţia să

solicite înregistrarea ca plătitor de

taxă pe valoarea adăugată în regim normal şi data la care înregistrarea a devenit

efectivă, conform procedurii prevăzute prin norme.

După depăşirea plafonului de scutire, persoanele impozabile nu mai pot

solicita aplicarea regimului special, chiar dacă ulterior realizează cifre de afaceri

anuale inferioare plafonului de scutire prevazut de lege.

Scutirea prevăzută în cele de mai sus se aplică livrărilor de bunuri şi

prestărilor de servicii efectuate de persoanele impozabile.

Obligaţiile plătitorilor de taxă pe valoarea adăugată

Orice persoană impozabilă trebuie să declare începerea, schimbarea şi

încetarea activităţii sale ca persoană impozabilă. Condiţiile în care persoanele

impozabile se înregistrează ca plătitor de taxă pe valoarea adaugată sunt

prevăzute de legislaţia privind înregistrarea fiscală a plătitorilor de impozite şi

taxe.

Orice persoană impozabilă, înregistrată ca plătitor de taxă pe valoarea

adăugată, care realizează exclusiv operaţiuni care nu dau drept de deducere,

trebuie să solicite scoaterea din evidenţa ca plătitor de TVA.


adăugată, trebuie să solicite scoaterea din evidenţa ca plătitor de taxă pe

valoarea adăugată, în caz de încetare a activităţii, în termen de 15 zile de la data

actului în care se consemnează situaţia respectivă. Taxa pe valoarea adăugată

datorată la bugetul de stat trebuie achitată înainte de scoaterea din evidenţa ca

plătitor de taxă pe valoarea adăugată, cu excepţia situaţiei în care activitatea

27

acesteia a fost preluată de către altă persoană impozitabilă, înregistrată ca

plătitor de taxă pe valoarea adăugată.10

Evidenţa operaţiunilor impozabile şi depunerea decontului

Persoanele impozabile, înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată,

au urmatoarele obligaţii din punct de vedere al evidenţei operaţiunilor

impozabile:

1. să ţină evidenţa contabilă potrivit legii, astfel încât să poată determina baza de

impozitare şi taxa pe valoarea adăugată colectată pentru livrările de bunuri şi

servicii efectuate, precum şi cea deductibilă aferentă achiziţiilor;

2. să asigure condiţiie necesare pentru emiterea documentelor, prelucrarea

informaţiilor şi conducerea evidenţelor prevăzute de reglementarile în domeniul

taxei pe valoarea adăugată;

3. să furnizeze organelor fiscale toate justificările necesare în vederea stabilirii

operaţiunilor realizate atât la sediul principal, cât şi la subunitaţi;

Persoanele înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată trebuie să

întocmească şi să depună la organul fiscal competent, pentru fiecare perioadă

fiscală, până la data de 25 a lunii următoare perioadei fiscale inclusiv, decontul

de taxă pe valoarea adăugată, potrivit modelului stabilit de Ministerul Finanţelor

Publice. Operaţiunile vor fi evidenţiate în decontul de taxa pe valoarea adăugată

atât ca taxă colectată, cât şi ca taxă deductibilă.

Plata taxei pe valoarea adăugată la buget

Persoanele obligate la plata taxei trebuie să achite taxa pe valoarea adăugată,

stabilită prin decontul întocmit pentru fiecare perioadă fiscală sau prin decontul

special, până la data la care au obligaţia depunerii acestora.


28

Taxa pe valoarea adăugată pentru importuri de bunuri, cu excepţia celor scutite

de taxa pe valoarea adăugată, se plăteşte la organul vamal, în conformitate cu

regulile în vigoare privind plata drepturilor de import.

Responsabilitatea plătitorilor şi a organelor fiscale

Orice persoană obligată la plata taxei pe valoarea adăugată poartă

răspunderea pentru calcularea corectă şi plata la termenul legal a taxei pe

valoarea adăugată către bugetul de stat şi pentru depunerea la termenul legal a

deconturilor de taxă pe valoarea adăugată.

Taxa pe valoarea adăugată se administrează de către organele fiscale şi de

autorităţile vamale, pe baza competenţelor lor, conform normelor proceduade în

vigoare şi în legislaţia vamală în vigoare.11

2.2. Monografie contabilă privind contabilitatea TVA-ului la

S. C. RAIEL TRANS S.R.L.

Pentru a ilustra cât mai bine cum se aplică TVA-ul la această firmă am

decis să prezint documentele folosite pentru buna desfăşurare a activatăţii.

Documente privind TVA-ul


29

Document cu regim special – cele tipărite complectate, folosite şi păstrate

conform unor dispoziţii legale speciale. Ele sunt înseriate, numerotate la

tipografie sau în cadrul unităţii care le foloseşte şi conţin menţiunea regim

special. Documentele cu regim special(exemplu – chitanţa) trebuie ţinute în

evidenţă şi justificate ca formulare, atât cele folosite cât şi cele nefolosite.

Document fără regim special – tipizate sau netipizate, se deosebesc de cele cu

regim special prin aceea că nu sunt strict socotite, nu trebuie justificate formular

cu formular atunci când nu sunt completate(exemplu – nota de contabilitate). Ele

se întocmesc cu respectarea normelor generale cu privire la întocmirea şi

circuitul documentelor.

Factura fiscală - este un formular fără regim special începând cu data de

01.01.2007, ce serveşte ca: document pe baza căruia se întocmeşte instrumentul

de decontare a produselor şi mărfurilor livrate, a lucrărilor executate sau a

serviciilor prestate, ca document de însoţire a mărfii pe timpul transportului, ca

document justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului şi a

cumpărătorului.


adăugată, are obligaţia să emită factură fiscală pentru livrările de bunuri sau

prestările de servicii efectuate, către fiecare beneficiar. Persoanele impozabile,

care nu sunt înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, nu au dreptul

să emită facturi fiscale şi nici să înscrie taxa pe valoarea adăugată pentru

livrările de bunuri şi servicii efectuate către altă persoană, în documentele emise.

Prin norme se stabilesc situaţiile în care factura poate fi emisa şi de altă persoana

decât cea care efectuează livrarea de bunuri.

Pentru livrarea de bunuri factura fiscală se emite la data livrării de bunuri,

iar pentru prestările de servicii cel mai târziu până la data de 15 a lunii

următoare celei în care prestarea a fost efectuată.

Pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii care se efectuează

continuu, cum sunt energia electrică, energia termică, gazele naturale, apa,

30

serviciile telefonice şi altele asemenea, factura fiscală trebuie emisă la data la

care intervine exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată, cu excepţiile prevăzute

în alte acte normative.

Factura fiscală trebuie să cuprindă obligatoriu următoarele informaţii:

- seria şi numarul facturii, data emiterii facturii

- numele, adresa şi codul de înregistrare fiscală al persoanei care emite factura

- numele, adresa şi codul de înregistrare fiscală, ca plătitor sau neplătitor de

TVA cu prefixul “ RO” după caz, al beneficiarului de bunuri sau servicii

- denumirea şi cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate

- valoarea bunurilor sau serviciilor, exclusiv taxa pe valoarea adăugată

- cota de taxă pe valoarea adăugată sau menţiunea scutit cu drept de deducere,

scutit fără drept de deducere, neimpozabil sau neinclus în baza de impozitare,

dupa caz

- valoarea taxei pe valoarea adăugată, pentru operatiunile taxabile.

Persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea

adăugată nu au obligaţia să emită factură fiscală pentru următoarele operaţiuni,

cu excepţia cazurilor când beneficiarul solicită factura fiscală:

1. transportul persoanelor cu taximetre, precum şi transportul persoanelor pe

baza biletelor de călătorie sau a abonamentelor

2. livrările de bunuri prin magazinele de comerţ cu amănuntul şi prestările de

servicii către populaţie, consemnate în documente fără nominalizarea

cumpărătorului

3. livrările de bunuri şi prestările de servicii consemnate în documente specifice

aprobate prin lege.12

De asemenea se mai foloseşte şi jurnalul pentru cumpărări, vânzări, decont de

TVA, notă contabilă, extras de cont, cerere de rambursare.

În cursul lunii decembrie 2009 societatea noastră efectuează următoarele

operaţiunii , iar în cele ce urmează vom prezenta prezenţa TVA-ului în acestea. 12 State Violeta Contabilitatea financiară a societăţilor comerciale – elemente de teorie şi aplicaţii practice. Editura Bibliotheca 2008

31

1. Astfel că la data 03.12.2009, societatea noastră achiziţionează combustibil

de la Petrom SA., pe bază de factură fiscală în valoare de 300 lei, TVA inclus

determină astfel creştere a “Cheltuieli privind combustibilul” (‘+A), înregistrată

în debitul contului şi o creştere a datoriei faţă de furnizor ca element de pasiv

(+P), care se înregistrează în creditul contului “Furnizori”şi o crestere a “TVA-

ului deductibil” înregistrat în debitul contului (+A).

% = 401 “ Furnizori” 300,00

6022 “Cheltuieli privind combustibili “ 252,10

4426 “ Tva deductibil “ 40,00

2. Se achită furnizorul prin casierie, astfel că vom înregistra o scădere a

disponibilului din casierie, reflectat în creditul contului “Casa “ (-A), totodată, o

micşorare a datoriei faţă de furnizor, înregistrat în debitul contului “ Furnizori “

(- P).

401 “Furnizori” = 5311 “ Casa “ 300,00

3. În data de 04.12.2009, se achiziţionează piese de schimb de la S.C. Raiman

S.R.L. pe bază de factură fiscală , în valoare de 150 lei,TVA inclus determină

astfel o creştere a “ Cheltuielilor cu piese de schimb” reflectată în debitul

contului (+A), de asemenea o creştere a “ Tva-ului deductibil” înregistrat in

debitul contului (+A) şi totodată o creştere a datoriei faţă de furnizor înregistrat

in creditul contului “ Furnizori” (+ P).

% = 401 “ Furnizori” 150,00

6024 “ Cheltuieli cu piesele de schimb” 126,05


32

4. Se achită furnizorul prin casierie, astfel că vom înregistra o scădere a

disponibilului din casierie, reflectat în creditul contului “Casa “ (-A), şi o

scădere a datoriei faţă de furnizor înregistrată în debitul contului “ Furnizori” (-

P).

401 “Furnizori” = 5311 “Casa” 150,00

5. Se achiziţionează combustibil de la Lukoil România S.R.L. pe bază de bon

fiscal .

În data de 05.12.2009, în valoare de 1200,24, această operaţie determinând o

crestere a „Cheltuielilor privind combustibilul” înregistrat în debitul contului, (+

A) şi o creştere a „Tva-ului deductibil înregistrat în debitul contului ,(+ A), de

asemenea şi creşterea datoriei faţă de furnizor ca element de pasiv (+ P), care se

înregistrează în creditul contului „ Furnizori”.

% = 401 „Furnizori” 1200,24

6022 „Cheltuieli cu combustibili „ 1008,61

4426 „ TVA deductibil „ 191,63

6. Se achită furnizorul prin disponibilul de cont curent, ceea ce determină o

scădere a contului de la bancă ,înregistrat în creditul contului „Conturi curente

la banci” (- A) şi de asemenea scăderea datoriei faţă de furnizor, reflectată în

debitul contului „Furnizori” (- P).

401 „Furnizori” = 5121 „Conturi la bănci” 1200,24

7. La data de 07.12.2009, se primeşte o factură de la Vodafone România

în valoare de 254,98 lei TVA inclus, astfel că înregistrăm o creştere a

cheltuielilor cu telefonia, reflectate în debitul contului „Cheltuieli poştale şi taxe

telecomunicaţii” (+ A), o creştere a TVA-ului deductibil reflectat în debitul

33

contului (+ A), şi de asemenea creşterea datoriei faţă de furnizor , care se

înregistrează în creditul contului „Furnizori” (+ P).

% = 401 „Furnizori” 254,98

626 „Cheltuieli poştale şi telecomunicaţii 214,27

4426 „Tva deductibil” 40,71

8. Se achită factura prin casierie, ceea ce implică, scăderea datoriei faţă de

furnizorul de servicii, înregistrată în debitul contului „Furnizori” (- P) şi de

asemenea scăderea disponibilului din casierie, reflectată în creditul contului

„Casa în lei „ (-A).

401 „ Furnizori”= 5311 „Casa în lei” 254,98

9. Se înregistrează o factură cu materiale consumabile în data de 09.12.2009,

de la Petrom S.A. în valoare de 43,92, TVA inclus, operaţia are ca efect creştere

cheltuielilor cu materiale consumabile, reflectate în debitul contului „Cheltuieli

cu alte materiale consumabile”,(+ A) şi a TVA-ului deductibil, înregistrat în

debitul contului (+ A) ,şi creştere datoriei faţă de furnizor (+ P), în creditul

contului „Furnizori”.

% = 401 „Furnizori” 43,92

6028 „Cheltuieli cu alte materiale 36,91

consumabile


10. Se achită furnizorul, astfel că operaţia determină o scădere a datoriei faţă

de furnizor reflectată în debitul contului (- P) „Furnizori” şi de asemenea

scăderea disponibilului din contul de la bancă, reflectat în creditul contului

„Casa în lei „ (- A).

34

401 „Furnizori”= 5311 „ Casa în lei „ 43,92

11. Se înregistrează o factură cu întreţinerea şi reparaţie de la Sadad

Comimpex S.R.L. la data de 10.12.2009, în valoare de 434,85, TVA inclus,

aceasta generează o creştere a datoriei faţă de furnizor (+ P), înregistrată în

creditul contului „Furnizori” şi de asemenea creşterea cheltuielilor cu reparaţia

ca element de activ (+ A), care se înregistrează în debitul contului „Cheltuieli cu

întreţinerea şi reparaţie”, concomitent cu, creşterea TVA-ului deductibil,

înregistrat în debitul contului.

% = 401 „Furnizori” 434,85

611 „Cheltuieli cu întreţinerea şi 365,85

28

Reparaţia


12. Se achită furnizorul prin contul de disponibil curent, ceea ce implică o

scădere a datoriei faţă de furnizor ca element de pasiv (-P), care se înregistrează

în debitul contului „Furnizori”, concomitent cu micşorarea disponibilităţii

băneşti din contul de la bancă (-A), reflectat în creditul contului „Conturi

curente la bănci”.

401 „Furnizori”= 5121 „Conturi curente la banci” 434,85

13. Se achiziţioează combustibil pe baza de bon fiscal de la Lukoil România

S.R.L. în data de 11.12.2009, în sumă de 1786,13 lei, TVA 19 %, această

operaţie generează o creştere a cheltuielilor cu combustibili, ca element de activ

(+A), reflectat în debitul contului „Cheltuieli cu combustibili”, concomitent cu

creşterea TVA-ului deductibil ca element de activ (+A), in debitul contului, şi de

35

asemenea creşterea datoriei faţă de furnizor ca element de pasiv (+P), reflectat în

creditul contului „Furnizori”.

% = 401 “ Furnizori” 2125,50



14. Se achită furnizorul prin contul de disponibil curent ceea ce determină o

scădere a datoriei faţă de furnizor, ca element de pasiv (-P), reflectat în debitul

contului “Furnizori”, concomitent cu scăderea disponibilităţilor băneşti din

contul de la bancă (-A), oglindit în creditul contului “Conturi curente la bănci”.


15. Se înregistrează o factură pentru prestare de servicii către S.C. Dany Oil

Tranding S.R.L., în valoare de 3201,30 lei, TVA inclus, la data de

14.12.2009,operaţia determină o creştere a creanţei asupra clienţilor (+A),

înregistrată în debitul contului „Clienţi” şi o realizare a venitului din prestarea de

servicii (+P), evidenţiată în creditul contului „Venituri din prestare de

servicii”,şi o creştere a TVA-ului colectat aferent prestării de servicii, (+P)

înregistrat în creditul contului.

4111 „Clienţi” = % 3201,30

704 „Venituri din prestări 2690,17

Servicii”

4427 „Tva colectat” 511,13

16. Se înregistrează o factură pentru prestare de servicii către S.C.Paritrans

S.R.L., în valoare de 3139,58, TVA inclus, la data de 16.12.2009., operaţia

determină o creştere a creanţei asupra clienţilor (+A), înregistrată în debitul

contului „Clienţi” şi o realizare a venitului din prestarea de servicii (+P),

evidenţiată în creditul contului „Venituri din prestare de servicii”,şi o creştere a

36

TVA-ului colectat aferent prestării de servicii, (+P) înregistrat în creditul

contului.

4111 „Clienţi” = % 3139,58


Servicii”


17. Se primeşte o factură de la RAR RA în valoare de 285,60 lei, TVA

inclus, la data de 18.12.2009, operaţiunea generează o creştere a cheltuielilor cu

servicii la terţi, element de activ(+A),reflectat în debitul contului „Cheltuieli cu

servicii la terţi”, concomitent cu creşterea datoriei faţă de furnizor, ca element de

pasiv (+P), reflectat în creditul contului „Furnizori”, şi totodată creşterea TVA-

ului deductibil aferent , reflectat în debitul contului.

% = 401 „Furnizori” 285,60

628 „Cheltuieli cu servicii 239,99

La terţi


18. Se achită prin disponibilul bănesc din contul de disponibil

de la bancă, deci o scădere de activ (-A), reflectat în creditul

contului „Conturi curente la bănci”, concomitent cu o scădere a

datoriei faţă de furnizor(-P), înregistrat în debitul contului

„Furnizori”.

401 Furnizori”= 5121 „Conturi curente la banci” 285,60

19.Se achiziţionează combustibil pe bază de bon fiscal de la Petrom S.A. în

valoare De 374,95 lei, TVA inclus , la data de 22.12.2009, operaţiunea

determinând o creştere a cheltuielilor cu combustibili, ca element de activ (+A),

37

reflectat în debitul contului „Cheltuieli cu combustibili”, concomitent cu

creşterea TVA-ului deductibil ca element de activ (+A), in debitul contului, şi de

asemenea creşterea datoriei faţă de furnizor ca element de pasiv (+P), reflectat în

creditul contului „Furnizori”.

% = 401 “ Furnizori” 374,95



20. Se achită furnizorul prin contul de disponibil curent ceea ce determină o

scădere a datoriei faţă de furnizor, ca element de pasiv (-P), reflectat în debitul

contului “Furnizori”, concomitent cu scăderea disponibilităţilor băneşti din

contul de la bancă (-A), oglindit în creditul contului “Conturi curente la bănci”.


21. Se înregistrează o factură prestării servicii către S.C. Rohel Trans

International S.R.L. în sumă de 3727,10 lei, la data de 28.12.2009, TVA

19%,operaţia determină o creştere a creanţei asupra clienţilor (+A), înregistrată

în debitul contului „Clienţi” şi o realizare a venitului din prestarea de servicii

(+P), evidenţiată în creditul contului „Venituri din prestare de servicii”,şi o

creştere a TVA-ului colectat aferent prestării de servicii, (+P) înregistrat în

creditul contului.

31

TVA calculată = Baza de impozitare*19%

Tva colectată = 3727,10* 19% = 708,15

4111 „Clienţi” = % 4435,25


38

Servicii”


În continuare vom prezenta procedura de închidere a

conturilor de TVA şi anume regularizarea TVA-ului.

D 4426 C D 4427

C

Si: 0 Si: 0 1) 47,89 14) 511,13 3) 23,94 15) 501,28 4) 191,69 20) 708,15 6) 40,72 8) 7,01 10) 69,42 12) 339,37 16) 45,61 18) 59,87 RD 825,52 RC 1720,56 TSD 825,52 TSC 1720,56 SFD 825,52 SFC 1720,56

Dacă TVA deductibil > TVA colectată TVA de recuperat 4426 > 4427 4424

Dacă TVA deductibil TVA colectată TVA de plată 4426 4427 4423 În cazul nostru avem:

22. 4427 „TVA colectată „ = % 1720,56

39

32

4426 „TVA deductibilă „ 825,52

4423 „TVA de plată „ 895,04

De aici reiese că firma noastră în urma operaţiunilor

economice efectuate în luna decembrie, însumează o valoare a

TVA-ului colectat egală cu 1720,56 lei, din care suma de 825,52

lei o reprezintă TVA-ul deductibil, iar suma de 895,04 lei o

reprezintă TVA-ul de plată către stat.

Vom trece acum la următoarea etapă şi anume la închiderea

conturilor de cheltuieli şi venituri

121 „ Profit şi pierdere „ = % 4344,57

6022 „Cheltuieli privind combustibilul” 3361,92

6024 „Cheltuieli cu piese schimb” 126,06

626 „Cheltuieli poştale şi telecomunicaţii” 214,26

6028 „Cheltuieli cu alte mat. consumabile" 36,91

611„Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţia” 365,43

628 „Cheltieli cu alte servicii la terţi” 239,99

Închiderea conturilor de venituri:

40

704 „ Venituri din lucrări şi servicii” = 121 „ Profit şi pierdere” 9055,57

Societatea noastră, în ciuda faptului că a înregistrat

profit nu putem să trecem la procedura de calculare a

impozitului pe profit deoarece am înregistrat o pierdere anii

precedenţii, astfel că nu se va calcula.

În cele ce urmează vom înregistra datele conturilor aferente

lunii decembrie din evidenţa cronologică şi anume, Registrul

Jurnal, în evidenţa sistematică, Cartea Mare.

D 401 C D 4111 C Si: 0 Si : 41178,31 2) 300 1) 300 15) 3201,30 4) 150 3) 150 16) 3139,58 6) 1200,24 5) 1200,24 20) 4435,25 8) 254,98 7) 254,98 RD:10776,13 RC: 0 10) 43,92 9) 43,92 12) 434,85 11) 434,85 TSD: 51954,44 TSC:0 14) 2125,50 13) 2125,50 SFD: 51954,44 18) 285,60 17) 285,60 20) 374,95 19) 374,95 RD: 5170,04 RC: 5170,04 TSD: 5170,04 TSC:5170,04

D 4423 C D

4426 C

41

Si: 1459,00 Si: 022 )895,04 1) 43,89 22

) 825,52 3) 23,94

5) 191,69 7) 40,72 9) 7,01

11) 69,42 13) 339,37

17) 45,61 19) 59,87

RD : 0 RC : 895,04 RD : 825,52 RC : 825,52 TSD : 0 TSC : 2354,04 TSD : 825,52 TSC : 825,52

SFC . 2354,04

D 4427 C D 5121 C Si : 0 Si: 12896,19 22) 1720,56 15) 511,13 6) 1200,24

16) 501,28 12) 434,85

21) 708,15 14) 2125,50

18) 285,60 20) 374,95

RD : 1720,56 RC : 1720,56 RD: RC: 4421,14 TSD : 1720,56 TSC : 1720,56 TSD : 12896,19 TSC : 4421,14 SFD : 8475,05

42

D 5311 C D 6022 C

Si : 829,35 Si : 0 2) 300 23) 3361,83 4) 150 1) 252,01 8) 254,98 5) 1008,61 10) 43,92 13) 1786,13 18) 315,08 RD : 0 RC : 748,90 RD : 3361,83 RC : 3361,83 TSD : 829,36 TSC : 748,90 TSD : 3361,83 TSC :3361,83 SFD : 80,46

D 6024 C D 6028 C Si : 0 Si : 0 3) 126,05 23) 126,05 9) 36,91 23) 36,91 RD : 126,05 RC : 126,05 RD : 36,91 RC : 36,91 TSD : 126,05 TSC : 126,05 TSD : 36,91 TSC : 36,91

43

D 611 C D 626 C Si : 0 Si : 0

11) 365,43 23) 365,43 7) 214,26 23) 214,26 RD : 365,43 RC : 365,43 RD : 214,26 RC : 214,26

TSD : 365,43 TSC : 365,43 TSD : 214,26 TSC : 214,26

D 628 C D 704 C Si : 0 Si : 0

17) 239,99 23) 239,99 15) 2690,17

44

24) 9055,57 16) 2638,30 17) 3727,10 RD : 239,99 RC : 239,99 RD : 9055,57 RC : 9055,57

TSD : 239,99 TSC : 239,99 TSD : 9055,57 TSC : 9055,57

D 121 C Si : 34116,93

23) 4344,48 24) 9055,57

RD : 4344,48 RC : 9055,57

TSD : 38461,41 TSC : 9055,57

SFD : 29405,84

Conform Registrului Cartea Mare am întocmit balanţa

lunii decembrie şi de asemenea bilanţul contabil.

CAPITOLUL III

45

3.1 Analiza performanţelor economico-financiare pe baza ratelor de rentabilitate

Ratele de rentabilitare permit efectuarea de comparaţii cu anumite norme

şi standarde acceptate pentru evaluarea societăţii comerciale.În general se

utilizează un număr mai mare de rate între care nominalizăm pe cele mai

importante:

A) Rata rentabilităţii comerciale

Rata de rentabilitate comercială pune în evidenţă eficienţa activităţii societăţii

comerciale şi înregistrează valori diferite în funcţie de indidicatorii implicaţi în

calcul.

Nr.

Crt. INDICATORI

PERIOA

DA PERIOADA

2008 2009

1 Cifra de afaceri (CA) 159290 164896

2 Producţia exerciţiului (Qe) 159290 164896

3 Venituri din exploatare (VE) 159290 164896

4 Cheltuieli din exploatare 177673 199145

5 Rezultatul exploatării (RE) - 18383 - 34249

6 Rezultatul net al exerciţiului (Rne) - 18517 - 34117

7 Rata de rentabilitate comercială:

a) RE/VE*100

b) RE/Qe*100

c) RE/CA*100

d) Rne/CA*100

- 11,54 - 20,77

- 11,54 - 20,77

- 11,54 - 20,77

- 11,62 - 20,69

46

-100000

-50000

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000

400000

Cifra de afaceri(CA)

Producţiaexerciţiului (Qe)

Venituri dinexploatare (VE)

Cheltuieli dinexploatare

Rezultatulexploatării (RE)

Rezultatul net alexerciţiului (Rne)

Stratificată 3

Anul 2009

Anul 2008

Evoluţia principalilor indicatori utilizaţi la calcularea ratei de rentabilitătii

comerciale în perioada 2008-2009.

În perioada curentă se înregistrează tot valori negative, în

ceea ce priveşte rezultatul exploatării, iar aceeaşi ascensiune

descendentă se regăseşte şi în cazul ratei rentabilităţii

comerciale.

B) Rata rentabilităţii economice

47

Rata rentabilităţii economice măsoară performanţele

activului total al societăţii comerciale pornind de la un rezultat

economic ( RBE,RE) şi ansamblul mijloacelor utilizate.Rata

rentabilităţii economice este independentă de mecanismul de

finanţare, de presiune fiscală, precum şi de fluxurile

excepţionale.

Nr.

Crt.

INDICATORI PERIOADA PERIOADA

2008 2009

1 Activ total (AT) 77295 71103

2 Cifra de afacere (CA) 159290 164896

3 Rezultatul exploatării (RE) - 18383 - 34249

4 Rata rentabilităţii economice (Rre)

Rre= Rex/AT*100

- 23,95 - 47,98

5 Rata de rotaţie a activului total (Rr)

Rr=CA/AT

2,06

rotaţii

2,31

rotaţii

6 Rata de rentabilitate comercială (Rrc)

Rrc=(RE/CA)*100

- 11,54 - 20,77

Rata rentabilităţii economice a înregistrat o creştere descendentă în acest an.

Acest lucru exprimă incapacitatea societăţii de a produce profit din activitatea

de bază.

48

Evoluţia ratei rentabilităţii economice în perioada 2008-2009

Factorii care influenţează rata rentabilităţii economice sunt:

- rata de rotaţie a activului;

- rata rentabilităţii comerciale;

Acelerarea rotaţiei activului total, concretizată în creşterea numărului de

rotaţii, a avut o influenţă negativă asupra ratei rentabilităţii economice.

C) Rata rentabilităţii financiare

Rata rentabilităţii financiare este un indicator prin care se exprimă rata de

remunerare a investirii de capital pe care o fac proprietarii societăţii comerciale,

prin procurarea activelor ei, sau a reinvestirii integrale sau parţiale a profiturilor

care le revin de drept.

Nr.

Crt.

INDICATORI PERIOADA PERIOADA

2008 2009

1 Capital propriu (Kp) - 7256 - 41373

2 Capital permanent (Kper) - 7256 - 41373

3 Rezultatul net al exerciţiului (Rne) - 18517 - 34117

4 RBE - 18383 - 34249

5 Rne/RBE -100,72 - 99, 61

6 Rata marjei brute a exploatării - 11,54 - 20,78

49

Rme=RBE/CA

7 Rata rentabilităţii economice

Rre=Rne/AT

- 24, 00 - 48, 00

8 Structura financiară a întreprinderii

Pasiv total/Kp

-10,70 - 1,72

9 Rata rentabilităţii financiare

a) Re/Kp

b) Re/Kper

- 2,6 - 0,82

- 2,6 - 0,82

Rata rentabilităţii financiare a înregistrat totuşi o creştere faţă de anul

precedent, dar totuşi una negativă.În ceea ce priveşte raportul dintre rezultatul

net al exerciţiului şi RBE, acesta a înregistrat o creştere faţă de anul precedent,

dar influenţa este tot negativa, de aici putem concluziona că, structura financiară

a societăţii comerciale nu a avut o evoluţie favorabilă.

50

Structura financiara a societăţii comerciale în perioada 2008-2009

Structura financiară a societăţii comerciale se poate aprecia după raportul

datoriilor totale asupra capitalului propriu.Această formulă reflectă ponderea

finanţării pe baza resurselor împrumutate faţă de resursele proprii.

Alegerea unei animite structuri financiare reprezintă un aspect important al

politicii financiare a soccietăţii comerciale.Decizia de structură financiară

depinde de obiectivele societăţii, de nivelul rentabilităţii scontate şi de riscurile

pe care şi le asumă.În aceeaşimăsură cu factorii interni, decizia de structură

financiară depinde şi de factori externi societăţii comerciale, mai ales de

conjunctura economocă, adică situaţia pieţei financiare, oscilaţiile ratei dobânzii,

inflaţia.

3.2. Analiza performanţelor societăţii pe baza SIDG

Situaţia patrimonial – financiară a societăţii comerciale reprezintă un

veritabil barometru al politicilor acesteia, al conversiei utilizării tuturor tipurilor

de resurse angajate în activitatea economică.

Analiza situaţiei patrimonial – financiare are la bază, în principal,

informaţiile furnizate de bilanţul contabil şi de contul de profit şi pierdere, ca

informaţii generale acesibile, o seamă de anexe explicitare şi cele oferite de

sistemul propriu de gestiune.

51

Utilizatorii de situaţii financiare includ investitorii prezenţi şi potenţiali ,

personalul angajat, creditorii, furnizorii şi alţi creditori comerciali pentru a-şi

satisface o parte din diversele lor necesităţi de informaţii, astfel:

a) investitorii- ofertanţii de capital şi consultanţii şi consultanţii lor de capital

sunt preocupaţi de riscul inerent tranzacţiilor şi de beneficiul adus de

investiţiile lor. Ei au nevoie de informaţii pentru a decide dacă ar trebui să

cumpere, să păstreze sau să vândă.Acţionarii sunt interesaţi şi de

informaţiile care le permit să evalueze capacitatea societăţii de a plăti

dividende.

b) angajatii – personalul angajat şi grupurile lor reprezentative sunt interesate

de informaţii privind stabilitatea şi profitabilitatea societăţii

comerciale.Aceştia sunt

c) intresaţi şi de informaţiile care le permit să evalueze capacitatea firmei de a

oferi remuneraţii, pensii şi alte avantaje, precum şi oportunităţile

profesionale.

d) creditorii financiari – creditorii financiari sunt intresaţi de informaţiile care

le permit să determine dacă împrumuturile acordate şi dobânzile aferente

acestora vor fi rambursate.

e) furnizorii şi alţi creditori – furnizorii şi alţi creditori comerciali sunt

intresaţi de informaţiile care le permit să determine dacă sumele care le sunt

datorate vor fi plătite la scadenţă.Creditorii comerciali sunt probabil

intresaţi de o societate comercială pe o perioadă mai scurtă decât creditorii,

numai dacă nu sunt dependenţi de continuarea activităţii societăţii

comerciale ca principal client.

f) clienţii – clienţii sunt intresaţi de informaţii despre continuitatea activităţii

unei societăţi comerciale, în special atunci când au o colaborare pe termen

lung cu respectiva societate sau sunt dependenţi de ea.

g) guvernul şi instituţiile sale – guvernul şi instituţiile sale sunt intresate de

alocarea resurselor şi implicit, de activitatea societăţilor comerciale.Aceştia

52

solicită informaţii şi pentru a reglementa activitatea societăţilor comerciale,

pentru a determina politica fiscală şi ca bază pentru calculul venitului

naţional şi al altor indicatori statistici similari.

h) publicul - societăţile comerciale influenţează publicul întro varietate de

moduri. De exemplu, aceea de a avea o contribuţie substanţială la economia

locală având în vedere numărul de angajaţi şi colaborarea cu furnizorii

locali.Situaţiile financiare pot ajuta publicul prin oferirea de informaţii

despre evoluţia recentă şi tendinţele legate de prosperitate şi a sferei

activităţilor acesteia.

Analiza soldurilor intermediare de gestiune

În practica franceză, societăţile comerciale au obligaţia de a elabora

„Tabloul soldurilor intermediare de gestiune”, care constituie o sursă

suplimentară de informaţii pentru determinarea şi analiza rezultatelor pe diferite

trepte ale formării lor.Soldurile intermediare de gestiune sunt indicatori, sub

formă de solduri ce pun în evidenţă etapele formării rezultatului exerciţiului.

Tabloul soldurilor intermediare de gestiune nu constituie decât o altă

variantă de prezentare a contului de rezultate. El propune, întradevăr, un alt mod

de grupare a veniturilor şi cheltuielilor, precum şi evidenţierea mecanismului de

formare a principalilor indicatori de rezultate (CA, Mjc, Qex, VA) şi

performanţe.

Chiar dacă normele metodologice româneşti nu fac referire la aceste

solduri, şi evident nu fac precizări privind determinarea lor, se consideră utilă,

determinarea tabloului soldurilor intermediare de gestiune pe baza contului de

profit şi pierdere.

Analiza principalilor indicatori de venituri

Nr.

Crt.

Indicatori 2008 2009

1. Cifra de afaceri 159290 164896 5606

53

2. Marja comercială 0 0 0

3. Producţia exerciţiului 159290 164896 5606

4. Valoarea adăugată 1592 3525 1933

5. RBE - 11966 - 29973 - 41939

6. Rezultatul exploatării - 18383 - 34249 - 52632

7. Rezultatul net - 18517 - 34117 - 52634

Reprezentarea grafică a evolutiei principalilor indicatori de venituri în perioada 2008-2009

Q ex 1- Q ex 0 164896I Qex = *100 = * 100 = 103,51%

Q ex 0 159290

VA 1 – VA 0 3525

I VA = * 100 = *100 = 221,41

VA 0 1592

54

Cifra de afaceri a anului curent în mărime absolută a crescut cu 5606 lei

faţă de perioada precedentă.Creşterea cifrei de afaceri a fost generată în

principal de expansiunea pe care a cunoscut-o piaţa în domeniul prestării de

servicii şi anume transporturile.

Marja comercială nu înregistrează nici o valoare deoarece societatea

noastră prestează servicii în domeniul transporturilor.

Producţia exerciţiului a crescut întrun ritm superior, datorită cererii din ce

în ce mai accentuate.

Creşterea valorii adăugate se explică în principal prin creşterea producţiei

exerciţiului, datorită faptului că importanţi clienţii sunt mulţumiţi de serviciile

prestate de societatea noastră.

Indicatorii de rentabilitate, începând cu RBE şi până la rezultatul net

manifestă o tendinţă de ascensiune descendentă.

În dinamică, se remarcă o evolutie diferită a componentelor rezultatului

exerciţiului:

- rezultatul exploatării a înregistrat o creştere descendentă faţă de

2008.

- rezultatul financiar a înregistrat de asemenea o scădere majoră.

Analiza performanţelor economico- financiare şi de asemenea analiza

performanţelor pe baza SIDG, au fost realizate pe baza bilanţului şi contului de

profit şi pierdere real al societăţii comerciale.

55

CAPITOLUL IV

Concluzii

Lucrarea de licenţă are ca bază de cercetare modul de calcul, percepere şi

evidenţiere din punct de vedere fiscal şi contabil a taxei pe valoarea adăugată în

cazul operaţiunilor de achiziţii şi prestării de servicii.

Baza de cercetare a constituit-o evidenţele societăţii comerciale S.C.

RAIEL TRANS S.R.L., al cărei obiect de activitate îl constituie transporturile

rutiere de mărfuri. Pe parcursul acestei lucrării am realizat o scurtă prezentare a

societăţii comerciale în primul capitol, în cel de al doilea capitol am pus în

evidenţă caracteristicile TVA-ului, iar aceste caracteristici le-am oglindit în

monografia contabilă aferentă lunii decembrie.În ceea ce priveşte modul de

calcul de percepere şi de evidenţiere al TVA-ului din punct de vedere contabil şi

fiscal acesta a fost realizat conform normelor în vigoare, conturile de tva au fost

prezente la toate operaţiile de achiziţii şi prestări de servicii.La sfârşitul lunii au

fost regularizate conturile, de unde am putut observa ca societatea noastră are

TVA de plată către stat iar, acest lucru se poate observa în decontul de TVA.

După ce am întocmit balanţa contabilă putem realiza ca societatea noastră, nu a

înregistrat profit deoarece se înregistrează pierdere din anii precedenţii.

În următorul capitol se poate observa analiza performanţelor economico

financiare pe baza ratelor de rentabilitate şi pe baza soldurilor intermediare de

56

gestiune, de unde putem concluziona că societatea nu este rentabilă din punct de

vedere financiar ,economic sau comercial, deoarece pierderea din anii

precedenţii afectează acest lucru.

În concluzie această lucrare a avut ca principal scop, reflectarea modului

de calcul, de percepere şi de evidenţiere a contabilităţii TVA-ului la o societate

comercială.

57

Bibliografie

1. Cucui I. Contabilitatea financiară a întreprinderii,

Editura Roza Vântului, Bucureşti,1997

2. Demean Mariana Bazele contabilităţii, Editura

Transversal, Târgovişte, 2009

3. Diaconu Ghe. Şi colectiv, Contabilitatea financiară

armonizată a unităţilor economice, Editura Bibliotheca

2006

4. Haurjui I., Moroşan I., Contabilitatea practică (I ),

Editura Evcont Consulting, Suceava, 2006

5. Ionescu Luiza Analiza economico- financiară, Editura

Bibliotheca, Târgovişte 2007

6. Ristea M. , Dima Mirela, Contabilitatea societăţilor

comerciale, Editura Universitară, Bucureşti, 2002

7. State Violeta Determinarea stării financiare a

întreprinderii. Studiu comparativ, Editura Bibliotheca,

Târgovişte, 2006

8. State Violeta Contabilitatea financiară a societăţilor

comerciale – elemente de teorie şi aplicaţii practice.

Editura Bibliotheca 2008

Reglementari contabile si fiscale

66

1. Ordinul Ministerului Finantelor Publice nr. 3055/2009,

pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu

directivele europene, M. Of. nr. 766 si 766 bis din 10 noiembrie

2009, va intra in vigoare de la 1 ianuarie 2010.

2. Ordinul Ministrului Finantelor nr. 1752/2005 privind

aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele

europene, M. Of. nr. 1080 bis din 30 noiembrie 2005, cu

modificarile si completarile ulterioare.

3. Ordinul Ministerului Finantelor Publice nr. 2.861/2009

pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea

inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si

capitalurilor proprii, M. Of. nr. 704 din 20 octombrie 2009.

4. Ordinul Ministerului Economiei si Finantelor nr.

3512/2008, privind documentele financiar-contabile, M. Of. nr.

870, din 23 decembrie 2008.

5. Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 2226/2006

privind utilizarea unor formulare financiar-contabile de catre

persoanele prevazute la art.1 din Legea contabilitatii

nr.82/1991, M. Of. nr. 1056 din 30 decembrie 2006.

6. Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 2264/2001,

pentru aprobarea modelelor formularelor specifice cu regim

special privind activitatea financiara si contabila si normelor

privind intocmirea si utilizarea acestora, M. Of. nr. 136 din 21

februarie 2002.

7. Ordinul Ministrului FinanŃelor Publice nr. 1.376/2004,

pentru aprobarea normelor metodologice privind reflectarea in

contabilitate a principalelor operatiuni de fuziune, divizare,

dizolvare si lichidare a societatilor comerciale, precum si

67

retragerea sau excluderea unor asociati din cadrul societatilor

comerciale si tratamentul fiscal al acestora, M. Of. nr. 1.012 bis

din 3 noiembrie 2004.

8. Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 1917/2005

pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea si

conducerea contabilitatii institutiilor publice, Planul de conturi

pentru institutiile publice si instructiunile de aplicare a acestuia,

M. Of. nr. 1.186 din 29 decembrie 2005.

9. Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Publicata in M. Of.

nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificarile si completarile

ulterioare.

10. Ordonanta Guvernului Romaniei 92/2003 privind Codul

de procedura fiscala M.Of. nr. 94 din 29 decembrie 2003,

republicata in M. Of. nr. 560 din 24 iunie 2004.

11. Hotararea Guvernului Romaniei 44/2004 privind

normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind

Codul fiscal, M. Of. nr. 112 din 6 februarie 2004, cu modificarile

si completarile ulterioare.

12. B.N.R. Ordinul guvernatorului B.N.R. nr.13/2008,

pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu

directivele europene, aplicabile institutiilor de credit, institutiilor

financiare nebancare si Fondului de garantare a depozitelor in

sistemul bancar, M. Of. nr. 879 din 24 decembrie 2008.

13. Legea contabilitatii nr. 82/1991 (r4). Republicata in

M.Of. nr. 454 din 18 iunie 2008.

14. Legea nr. 31/1990 a societatilor comerciale. Republicata

in M.Of. nr. 1066 din 17 noiembrie 2004, cu modificarile si

completarile ulterioare.

68

licenta tva hyperion.doc

Documents