licenta salată verde

8/17/2019 LICENTA Salată Verde

1/40

CUPRINS

Capitolul I- Stadiul actual al cercetărilor privind cultura salatei

1.1 Originea şi aria de răspândire1.2 Iportan!a alientară şi econoică

1." Iportanta salatei pentru sănătate

1.# Particularită!i $otanice

1.% Rela!ia plantei cu &actorii de vegeta!ie

1.%.1 'eperatura

1.%.2 (uina

1.%." Uiditatea

1.%.# Solul

1.%.% )leentele nutritive

1.* 'e+nologia cultivării salatei ,n câp

1. 'e+nologia cultivării salatei ,n spa!ii proteate

Capitolul II- Contri$u!ii proprii

2.1 /usti&icarea teei

2.2 O$iectivele propuse2." 0aterial şi etodă

2.".1 (ocul de des&ăşurare al eperien!ei

2.".2 ariantele eperientale

2."." 3escrierea +i$ri4ilor

2.".# Producerea răsadului i ,n&iin area culturii de salată verdeș ț

2.".% O$serva!ii şi ăsurători

2.".* Re4ultate o$!inute

2.# Conclu4ii şi recoandări

5i$liogra&ie

1


2/40

C6PI'O(U( I

Stadiul actual al cercetărilor privind cultura salatei

1.1 Originea şi aria de răspândire

Originea salatei este controversatată. Majoritatea ipotezelor susţin că la apariţia formei

actuale au participat 4 specii de origine europeană : Lactuca sativa, Lactuca saligna, Lactuca

serriola şi Lactuca virosa.

Dovezile istorice scrise referitoare la cultivarea salatei îşi au originea în Egiptul ntic.

ceste dovezi datează din a patra dinastie a Egiptului ntic !"#$$ î.e.n.%& cu o reprezentare reală

a salatei în picturile din cavouri. 'icturile reprezintă o salată cu tulpinile groase şi lungi& cu frunze

înguste şi ascuţite.

(alata era foarte răsp)ndită în *recia ntică şi +oma şi a e,istat într-un număr variat de

forme cu frunze verzi şi roşii. /iar dacă salata de frunze s-a cultivat cu mii de ani în urmă& salata

de căpăţ)nă a fost semnalată pentru prima oară în cultură a0ia în secolul al 123-lea.

n Europa de 2est şi 5ord numeroase forme sunt descrise la începutul secolului al 12-lea.

olum0 se pare că a răsp)ndit salata în 6umea 5ouă& în 7484& în cea de-a doua călătorie. 9ltimul

pas în răsp)ndirea tipurilor de salată a fost făcut în 7847& cu aducerea în Europa a soiului &&*reat

6aes;;& primul tip adevărat de ice0erg !3ce0erg < este o salată foarte populară în (tatele 9nite ale

mericii& denumirea venind de la modul în care a fost adus acest tip de salată în (9 - învagoane de tren acoperite cu g/eaţă%. cest tip de salată are un aspect dens& iar te,tura este

crocantă. Este mai mare şi mai ferm dec)t salatele de căpăţ)nă din Europa& cunoscute ca tip

&&=atavia>.

n prezent& salata se cultivă în toate ţările cu climat temperat i continental. 'e planș

mondial& în anul "$7"& cea mai mare producţie de salată s-a o0ţinut& în ordine descrescătoare& în

următoarele ţări: (pania& *ermania& ?urcia& @ranţa& 3talia& *recia& Marea =ritanie& 'ortugalia&

Olanda& =elgia iș +om)nia& conform ?a0elului 7.7.

2


3/40

'a$elul 1.1

Produc ia totală deț salată verde i cicoareș 7tone8

araȚ 2912

Spania :9.299;erania #29.%


4/40

ările cu cea mai mare suprafaţă cultivată cu salată verde erau la nivelul anului "$7"Ț!?a0elul 7.A%& în ordine descrescătoate& următoarele: (pania cu A" #$$ /a& ?urcia cu 7B C$$ /a&3talia cu 7# 4C8 /a& urmate de *ermania& @ran a& Marea =ritanie& *recia& 'ortugalia& Olanda iț ș=elgia. +om)nia s-a situat pe ultimul loc cu "$ /a.

'a$elul 1."Supra&a a cultivată cu salată verde i cicoare 7+a8ț ș

araȚ 2912Spania "2.%99'urcia 1.:99Italia 1%.#:<

;erania 1#.%#<=ran aț 11.1:2

0area 5ritanie *.19*;recia %.*99

Portugalia #.*%9Olanda ".#%5elgia 1."99

Roânia 2*9Sursa> +ttp>??&aostat.&ao.org?site?%*?3es@top3e&ault.aspAPageI3B%*ancor

n ţara noastră cultura salatei se practică în toate zonele& dar mai ales în jurul oraşelor şi

centrelor populate& at)t în culturi de c)mp c)t şi în culturi forţate şi protejate& ceea ce permite

aprovizionarea populaţiei pe o perioadă c)t mai mare a anului cu acest produs şi mai ales în

perioadele deficitare în legume proaspete !iarna& primăvara devreme& toamna t)rziu%.

1.2 Iportan!a alientară şi econoică

(alata verde se cultivă pentru frunze şi căpăţ)ni. cestea se utilizează în stare proaspătă

sau su0 formă preparată. (alata este solicitată de consumatori tot timpul anului& fiind cultivată

at)t în c)mp c)t şi în spaţii protejate& în culturi succesive sau asociate. (alata conţine un spectru

larg de minerale& deşi acestea sunt prezente în cantităţi destul de modeste. Este de asemenea o

sursă importantă de clorofilă şi vitamina . Marula este cea mai 0ogată în su0stanţe nutritive

dintre salate& prezent)nd cantităţi însemnate din vitaminele & =7& & acid folic& Mn şi r. E,istă

4

http://faostat.fao.org/site/567/DesktopDefault.aspx?PageID=567#ancorhttp://faostat.fao.org/site/567/DesktopDefault.aspx?PageID=567#ancorhttp://faostat.fao.org/site/567/DesktopDefault.aspx?PageID=567#ancor


5/40

o foarte 0ine recunoscută discrepanţă între valoarea nutritivă a salatei de căpăţ)nă şi celelalte

forme de salată& în favoarea celor din urmă . ceastă diferenţă se referă de fapt doar la conţinutul

în vitaminele & şi la cel în a şi este datorată proporţiei mai mari de frunze colorate în verde

intens ale salatei de frunze şi marulei.

(alata este o legumă sla0 calorică& motiv pentru care poate fi consumată în cantitate mare&

fiind recomandată în toate regimurile de slă0ire. Datorită conţinutului ridicat în apă şi fi0re

vegetale& salată are numeroase influenţe favora0ile asupra sănătăţii& dincolo de conţinutul ei

nutritiv. Efectele ei terapeutice se datorează conţinutului ridicat în alcaloizi precum: asparagina&

lactucina& /iosciamina. (alata ajută la digestie îm0unătăţind activitatea ficatului. ?otodată poate

să reducă riscul 0olilor de inimă& al cancerului şi să prevină apariţia cataractei. (alata &&3ce0erg;;

conţine o cantitate importantă de colină ce protejează sistemul nervos& intervine în reglarea

funcţiei /epatice şi în meta0olismul grăsimilor.Dintre constituenţii salatei cu influenţă nefavora0ilă asupra sănătăţii consumatorilor&

tre0uie acordată& în special& atenţie nitraţilor. 5ivelul conţinutului de nitraţi în salată este

influenţat at)t de factori genetici !cultivarul folosit%& c)t şi de cei ecologici !temperatură&

intensitatea luminoasă& umiditatea solului% şi te/nologici !fertilizare cu azot& folosirea

îngrăşămintelor cu eli0erare treptată a su0stanţei active%. Dintre aceşti factori fertilizarea cu azot

şi intensitatea luminoasă s-au dovedit a avea o influenţă majoră asupra nivelului de nitraţi

acumulaţi în salată.

arenţa de moli0den din sol poate conduce de asemenea la acumularea e,cesivă de nitraţi

în plantele de salată. 2itamina previne transformarea nitraţilor în nitriţi at)t în ţesuturile plantei&

c)t şi în corpul uman.

'erioada scurtă de vegetaţie şi rezistenţa la temperaturi scăzute fac posi0ilă cultivarea

salatei at)t primăvara devreme c)t şi toamna t)rziu& precum şi în e,trasezon& în sistemul culturilor

protejate& micşor)nd deficitul de aprovizionare cu legume verzi în aceste perioade.

1." Iportan!a salatei pentru sănătate

antitatea de salată verde consumată zilnic tre0uie să fie de minimum 7#$ grame !Dr.

Fer0an Damian& "$7#% pe stomacul gol& înainte de fiecare masă. (alata tre0uie asezonată doar cu

ingrediente naturale: ulei de măsline presat la rece, oţet natural de mere sau suc de lămâie

proaspăt stors, sare. 3deal ar fi să consumăm salata la ma,imum un sfert de oră de la preparare&

pentru că altfel principiile sale active se deteriorează. 5u tre0uie să se consume în paralel

5


6/40

alimente care să ne împovăreze organismul cu to,ine& cum ar fi carnea& prăjelile& produsele de

patiserie ori cele cu aditivi sintetici. Ele pot fi înlocuite cu orez integral& paste făinoase& fulgi de

ovăz& fulgi de gr)u sau de porum0.

=ig. 1. 1 Salată verde ase4onată cu ingrediente naturale

(alata& consumată în cantitate de c)te #$$ g pe zi& porţionată înaintea meselor şi după

desert& duce la scăderea simţitoare a o0ezităţii !Dr. Fer0an Damian& "$7#%. (căderea în greutate

este palpa0ilă& verificată cu c)ntarul& după numai o săptăm)nă de regim. E,istă& totuşi& şi o

contraindicaţie: a0uzul& ca totdeauna& strică. ?oţi specialiştii au constatat că depăşirea dozelor

indicate mai sus sau consumarea îndelungată a salatei& fără perioade de pauză poate provoca

ameţeli şi dureri ale glo0ilor oculari. n asemenea cazuri& regimul cu salată tre0uie interupt şi

reluat după cel puţin două luni.

@runza de salată com0ate multe stări anormale. (-a sta0ilit cert că salata verde stimulează

procesele meta0olice şi constituie un aliment de împrospătare& de revigorare şi de curăţire a

organismului. (alata stimulează pofta de m)ncare şi ajută la o0ţinerea unor valori normale a

indicelui de /emoglo0ină& datorită conţinutului în vitamine şi săruri minerale. om0ate mai multe

stări anormale& printre care i stresul. (u0stanţele conţinute de salată stimulează şi dreneazăș

ficatul& intensifică tranzitul intestinal& înlătură lenea organelor interne& curăţă vasele de s)nge şi

reglează activitatea glandelor endocrine. (ărurile de iod previn şi com0at reumatismul& produc)ndun efect antisclerotic& dacă este consumată sistematic. (ărurile de magneziu& constituie un

stimulent al celulelor& înt)rzie îm0ătr)nirea şi com0at cancerul glandei tiroide& cu rol deose0it de

important pentru persoanele v)rstnice. (ărurile de fosfor au un rol plastic şi dinamic. Ele se

com0ină cu vitamina D şi menţin la valori normale calciul din organism. (ărurile de zinc&

prezente în frunzele de salată& au efect 0enefic în formarea glo0ulelor roşii& asupra glandelor

6


7/40

genitale& a /ipofizei şi a pancreasului. lorofila& aflată în frunza de salată& are rol antianemic& iar

aminoacizii şi mucilagiile aflate în cantitate mare au un rol important în normalizarea digestiei&

fiind un real ajutor contra constipaţiei. n afara acestui efect& su0stanţele cu rol de /ormoni au un

rol deose0it de important în menţinerea integrităţii pielii şi a vindecării multor afecţiuni ale

acesteia.

Salata verde ajută la tratarea constipaţiei

5ivelul ridicat de celuloză din salata verde ajută la îm0unătăţirea peristaltismului intestinal.

(alata verde poate fi folosită cu succes pentru vindecarea constipaţiei şi a altor tul0urări

gastrointestinale. dăug)nd peste salată verde suc de lăm)ie& de mentă şi miere de al0ine& aceasta

va ajută la tratarea dispepsiei& a stării de greaţă& a vărsăturilor& a indigestiei& a icterului şi a

/emoroizilor.

Salata verde ameliorează insomnia şi durerile de cap(alată verde conţine o su0stanţă numită lectucarium care are capacitatea de a induce

somnul& de aceea& poate fi folosită pentru tratarea insomniilor.

9n amestec de salată verde şi ulei de trandafiri aplicat pe frunte şi la t)mple stimulează

somnul persoanelor care suferă de insomnie şi ameliorează durerile de cap.

Salata verde ajută la tratarea anemiei

(alata verde conţine cantităţi mari de fier şi consumul acesteia ajută la creşterea valorilor

/emoglo0inei din s)nge. Este folosită ca tonic e,celent pentru persoanele care suferă de anemie.

0sor0ţia fierului din salată verde este mai mare dec)t cea din suplimentele care conţin fier.

Salata verde este benefică în timpul sarcinii

(alata verde conţine acid folic care ajută la prevenirea anemiei din timpul sarcinii. (alata

verde se presupune că previne avortul şi influenţează secreţia şi eli0erarea de progesteron&

responsa0il pentru lactaţie& la mamele care alăptează.

Alte beneficii pentru sănătate ale salatei

(alata este o sursă 0ogată de vitamina & cea care are un rol important în creşterea masei

osoase şi previne osteoporoza. De asemenea& salata s-a dovedit a avea un rol esenţial la pacienţii

care suferă de lz/eimer& limit)nd daunele neuronale de la nivelul creierului.

2itaminele din salată verde sunt numeroase. @runzele proaspete sunt o sursă e,celentă de

vitamina şi 0eta caroten. Doar 7$$ gr de salată verde proaspătă& crudă oferă "4&BG din

necesarul zilnic de vitamina şi 444A mcg de 0etacaroten.

7


8/40

ceasta mai conţine cantităţi mari de minerale precum fier& calciu& magneziu& potasiu -

esenţiale pentru meta0olismul corpului. 'otasiul este o componentă importantă a celulelor şi

fluidelor corpului care ajută la controlul ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale.

Manganul este folosit de organism ca un co-factor pentru enzima antio,idantă supero,id

dismutaza. uprul este necesar pentru producerea de celule roşii din s)nge. @ierul este esenţial

pentru formarea celulelor roşii din s)nge.

1.# Particularită!i $otanice

(alata este o plantă cu perioadă de vegetaţie scurtă.

+ădăcina este pivotantă& înrădăcinarea fiind superficială& p)nă la "#-A$ cm ad)ncime.

6a suprafaţa solului se dezvoltă o rozetă de frunze& iar mai t)rziu la unele soiuri se

formează şi o căpăţ)nă af)nată& mai puţin îndesată. @runzele sunt scurt peţiolate& av)nd lim0ul de

formă& mărime şi culoare diferită în funcţie de soi.?ulpina adevărată este scurtă şi îngroşată& pe ea fiind dispuse frunzele. 6a soiurile cu

căpăţ)nă& frunzele din interiorul acesteia sunt etiolate şi mai fragede comparativ cu cele din

rozetă.

n condiţii de zi lungă& la majoritatea soiurilor se formează o tulpină floriferă care are

înălţimea de C$-7$$ cm& este ramificată şi în v)rful acestora se formează florile& dispuse în

inflorescenţe de tip calatidiu. @lorile sunt ligulate& gal0ene& cu polenizare autogamă. O plantă

formează apro,imativ B#$ de capitule& în fiecare e,ist)nd B-7# flori. @ructul este o ac/enă&

seminţele sunt mici iar facultatea germinativă a acestora este de B$-B#G.

=ig. 1.2 Plantă de salată verde

8


9/40

1.% Rela!ia plantei cu &actorii de vegeta!ie

1.%.1 'eperatura

(alata are cerinţe moderate faţă de temperatură. (eminţele pot să germineze încep)nd de

la A-4H. ?emperatura optimă de germinaţie este de 7C-"$H. 'lantele călite& aparţin)nd soiurilor de iarnă pot să reziste p)nă la -7I-7CH. 6a soiurile de primăvară plantele necălite rezistă p)nă

la -"...-AH& iar cele călite p)nă la -#I-7$H. 'entru o creştere normală& temperatura solului

tre0uie să fie peste BH& altfel creşterea rădăcinilor este lentă şi scade capacitatea de a0sor0ţie a

apei din sol. ondiţii 0une de creştere a plantelor se înregistrează atunci c)nd temperatura solului

este de 7"-7AH& iar cea atmosferică de minim -BH.

1.%.2 (uina

@aţă de lumină& cerinţele salatei sunt moderate. (alata este plantă de zi lungă& dar cultivată

în condiţii de zi scurtă asigură producţii mai mari& deoarece majoritatea soiurilor& în condiţii de zi

lungă& formează foarte repede tulpinile florifere& în detrimentul producţiei de frunze.

6a culturile efectuate în perioada de iarnă& c)nd condiţiile de lumină sunt puţin favora0ile&

e,istă pericolul de acumulare a nitraţilor în frunze& care pot determina în organism diferite

anomalii fiziologice.

1.%." Uiditatea

erinţele salatei faţă de apă sunt mari. 9miditatea optimă a solului este de #-B$G din

capacitatea de c)mp înainte de formarea căpăţ)nilor şi de B#G în perioada de formare a acestora.Dacă se înregistrează un deficit al alimentaţiei /idrice& poate să apară necrozarea

marginilor frunzelor

1.%.# Solul

(alata preferă solurile mijlocii spre uşoare& 0ogate în /umus& fertile& cu reacţie neutră& cu

pJ cuprins între -B. Este sensi0ilă la concentraţia în săruri& suport)nd cel mult "-4 g săruriK l.

1.%.% )leentele nutritive

onsumul specific este de 7&-"& g azot& $&-A&$ g fosfor& A&B-#&" g potasiu& $&8 < 7

g calciu şi $&"-$ g magneziu .

1.* 'e+nologia cultivării salatei ,n câp

ultura de salată în c)mp se înfiinţează prin plantarea răsadurilor.

Bune premergătoare pentru cultura salatei sunt culturile prăşitoare care au fost fertilizate

în anul culturii cu gunoi de grajd şi care lasă terenul curat de 0uruieni.

9


10/40

Pregătirea terenului

'entru cultura salatei terenul tre0uie să fie 0ine mărunţit şi nivelat. Mărunţirea terenului

se face înainte de înfiinţarea culturii& indiferent de ciclul de cultură.

=ig. 1." Cultură de salată verde ,n câp

Producerea răsadului

2)rsta răsadului la plantare tre0uie să fie de "#-A$ zile. cesta tre0uie să fie viguros&

uniform dezvoltat şi sănătos. +ăsadurile se produc prin semănat în sere înmulţitor& solarii

încălzite& răsadniţe sau pe 0razde amenajate în c)mp desc/is& în funcţie de momentul semănatului

şi epoca de plantat. 'entru răsadul necesar unui /ectar se utilizează "$$-"#$ grame săm)nţă.

+ăsadul destinat culturilor timpurii se repică în cu0uri nutritive cu latura de A cm sau # cm&

răsadul pentru celelalte culturi se seamănă. n vederea plantării în c)mp primavara devreme&

răsadurile se călesc. Epoca de plantare variază cu destinaţia culturilor. (e plantează în 0enzi la

distanţa de A$ cm între r)nduri şi A$ cm între plante pe r)nd& rezult)nd o densitate de 777 777

planteK/a.

+ăsadurile de salată se plantează manual pe suprafeţe mici& cu plantatorul& c)nd

răsadurile sunt nerepicate. tunci c)nd răsadurile sunt produse în cu0uri nutritive& acestea vor fi

plantate cu plantatoare sau cu săpăliga. 'e suprafeţe mari se poate planta mecanizat cu M'+

sau C. (e plantează la aceeaşi ad)ncime la care a fost produs răsadul.

Lucrări de întreţinere

10


11/40

O lucrare specială pentru culturile de salată prin răsad plantate pe suprafeţe mici este

completarea golurilor& care este 0ine să se facă imediat după plantare la A-4 zile.

(alata se prăşeşte mecanizat de "-A ori şi manual de 7-" ori pe r)nd.

n scopul asigurării unei umidităţi de B$-B#G în sol& culturile de salată se irigă de "-A ori&

cu o normă de udare de "$$-A$$ mLK/a. 'rima irigare se efectuează imediat după înfiinţarea

culturii. doua irigare se efectuează c)nd plantele încep să lege căpăţ)ni& iar a treia în timpul

creşterii acestora.

'entru a favoriza dezvoltarea căpăţ)nilor se recomandă o fertilizare cu azotat de amoniu

"$$ gK/a& deoarece azotul stimulează creşterea căpăţ)nilor şi sporeşte producţia.

O lucrare deose0it de importantă este reprezentată de com0aterea 0olilor şi a dăunătorilor.

ele mai păgu0itoare 0oli ale culturii de salată sunt mana şi putregaiul cenuşiu.

Mana salatei ! Bremia lactucae produce pagu0e at)t în culturile în c)mp& c)t mai ales laculturile în spaţii protejate !sere& solarii& răsadniţe%. tacul se manifestă iniţial pe frunzele

apropiate de sol& şi apoi se e,tinde şi asupra celorlalte frunze. 'e frunzele atacate se formează

pete găl0ui cu puf al0& care treptat devin 0rune.

@runzele atacate se z0)rcesc şi se usucă pe vreme călduroasă& iar în condiţii de umiditate

ridicată se înnegresc în întregime şi putrezesc.

gentul patogen se numeşte Bremia lactuceae& oosporii transmit infecţia pentru anul următor

iar umiditatea ridicată a aerului şi prezenţa apei pe frunze favorizează apariţia infecţiei. n timpul

iernii& ciuperca rezistă prin oosporii formaţi în plantele atacate.

'revenirea apariţiei manei la salată se realizează prin: folosirea de săm)nţă sănătoasă&

adunarea şi distrugerea resturilor de plante după recoltare. 6a apariţia 0olii& frunzele atacate se

vor elimina şi distruge.

om0aterea c/imică se realizează prin utilizarea de fungicide în timpul perioadei de

vegetaţie ca: +idomil *old M C N* în concentraţie de $&"#G !" gK/a%& cro0at M 8$K$$

N' în concentraţie de $&" G !"&$ gK/a%& liette C$ N* în concentraţie de $&"G !"&$ gK/a%&

'olram D@ în concentraţie de $&" G !"&$ gK/a%& Dit/ane M-4# în concentraţie de $&" G !"$ g în

7$ l apă%& ?opsin M B$ în concentraţie de $&7G !7$ g în 7$ l apă%& (/avit @ B" N' în concentraţie

de $&" G !"$ g în 7$ l apă%& =ravo #$$ ( în cantitate de 7 -"&$ lK/a !"$ ml în 7$ l apă%.

Putregaiul cenuşiu apare în condiţii de umiditate e,cesivă. n cazul unui atac puternic toată

căpăţ)na se acoperă cu un praf cenuşiu şi frunzele putrezesc.

11


12/40

'revenirea apariţiei putregaiului cenuşiu se poate realiza prin: tratamente generale de

dezinfecţie& menţinerea igienei culturale& aerisirea frecventă !în cazul culturilor din spaţii

protejate%& cultivarea de soiuri rezistente şi udarea numai prin rigole după formarea căpăţ)nii.

om0aterea c/imică se realizează prin tratamente în timpul perioadei de vegetaţie cu

fungicide cum ar fi: +ovral #$$ ( în concentraţie de $&7 G !7$ ml în 7$ l apă%& ?eldor #$$ ( în

concentraţie de $&7G !7$ ml în 7$ l apă% sau (umile, în concentraţie de $&7#G.

ei mai frecvent înt)lniţi şi mai păgu0itori dăunători ai culturilor de salată verde sunt

lima,ul cenuşiu& afidele şi musculiţa al0ă de seră.

Lima!ul cenuşiu se înt)lneşte frecvent în grădinile de legume şi flori& în livezi etc.&

popul)nd locurile mai umede& în special terenurile irigate.

3ernarea are loc ca ou& mai rar ca adult. Melcii părăsesc adăposturile de /i0ernare în mod

o0işnuit în prima jumătate a lunii mai& c)nd temperatura medie zilnică ajunge la C < 7$P. Ouălesunt depuse în grupe de "$ < A$ pe su0 0ulgării de păm)nt& în frunzar& pe su0 muşc/i sau la o

mică ad)ncime în solQ în sere ponta are loc& de regulă& su0 g/ivece. ntr-un an se pot dezvolta "


13/40

Musculita al0ă este un vector important de transmitere pentru mai multe virusuri ale

plantelor& iar dejecţiile ei& care conţin multe glucide& favorizează apariţia unor ciuperci patogene .

! Alternaria spp.& Penicillium spp. etc.%

Musculiţa al0ă de seră se înmulţeşte foarte rapid& are A-4 generaţii pe an în aer li0er& iar în

sere p)nă la 7" generaţii. @emele depun între 7$$-#$$ ouă grupate inelar& pe partea inferioară a

frunzelor. 3ncu0aţia ouălor durează între 7$-74 zile& la o temperatură constantă de "$-"A grade

elsius. 6arvele sunt de culoare găl0ui& ovale& cu oc/ii roşii& care se transformă în pupariu& după

7$ zile. n stadiul de pupariu insecta trăieşte 7" zile& perioadă după care apare musculiţa adultă& şi

ciclul se reia.

om0aterea musculiţei al0e de seră este destul de dificilă. (e înt)mplă ca generaţiile să se

suprapună şi pe aceeaşi plantă pot e,ista ouă& larve& pupe şi adulţi& motiv pentru care eficienţa

insecticidelor scade.

om0aterea c/imică a musculiţei al0e de seră se realizează prin tratamente cu insecticide

precum Mospilan "$ (* în concentraţie de $&$"# G !7 g în &$ l apă%.

Afidele apar în grădini& sere şi solarii. @ormează colonii masive pe partea inferioară a

frunzelor. cestea dezvoltă C-7" generaţii pe an şi produc pagu0e în stadiile de larvă şi adult prin

înţeparea şi sugerea su0stanţei din plante.

@runzele atacate se necrozează şi se răsucesc& form)nd pseudocecidii. 'lantele atacate suferăşi se de0ilitează& duc)nd la scăderea producţiei.

fidele sunt vectorii ai multor virusuri şi 0oli.

om0aterea c/imică se realizează în timpul perioadei de vegetaţie cu insecticide precum

Decis Mega #$ EN în concentraţie de $&" G !" ml în 7$ l apă%.

iro4ele salatei >

Mozaicul salatei produs de Lettuce Mosaic Virus !6M2%

=oala este răsp)ndită pretutindeni unde se cultivă salată.

'lantele rezultate din seminţe infectate prezintă pe primele frunze un mozaic sla0 sau pete de

culoare verde înc/is pe fond clorotic. @runzele se gofrează şi se rulează spre faţa inferioară& n

13


14/40

stadiul de rozetă se poate o0serva clarifierea nervurilor& întreaga plantă este oprită din creştere&

are aspect clorotic şi nu formează căpăţ)nă.

'lantele infectate după răsărire& manifestă simptome variate : mozaic sau pătare neregulată&

cloroză şi gofrarea frunzelor.

?ulpinile florifere sunt oprite din creştere& au ramificaţii scurte şi clorotice& iar involucrele

sunt distorsionate& plantele sunt parţial sau total sterile.

2irusul se transmite prin seminţe în proporţie de "-7G& la salată şi prin polen. n perioada

de vegetaţie virusul este răsp)ndit de afide ! Myzus persicae, Macrosiphum euphoriae ş.a%& iar de

la un an la altul se menţine în salata plantată de toamnă şi în numeroase specii spontane.

'revenire şi com0atere : folosirea de săm)nţă sănătoasă sau tratată cu 'E* şi incu0ată la

4$R timp de 4- zile& distrugerea 0uruienilor şi a afidelor vector& folosirea de soiuri rezistentesau puţin sensi0ile.

Mozaicul salatei produs de !ucumer Mosaic Virus !M2%

Este un virus foarte frecvent în culturile de salată& de cele mai multe ori în infecţii mi,te cu

6M2& determin)nd o scădere a producţiei cu "$-#$G.

Manifestarea 0olii variază în funcţie de momentul infecţiei. 6a plantele tinere apare pe

frunze su0 formă de mozaic& cloroze în lungul nervurilor şi necroze pe lim0ul foliar. ceste

plante răm)n mici şi nu formează căpăţ)ni.

Dacă infecţia are loc la plantele mature& simptomele se manifestă numai pe tulpinile florifere

su0 formă de mozaic foliar şi necroze pe pedunculii florali& duc)nd la scăderea producţiei de

seminţe.

M2 este răsp)ndit în culturile de salată de aceleaşi specii de afide care transmit şi 6M2.

(ursele de infecţie sunt culturile de cucur0itacee& ardei& tomatele şi alte plante cultivate şi

spontane.

'revenire şi com0atere: culturile vor fi izolate în spaţiu de sursele de infecţie cu M2& iar în

culturile semincere se vor face tratamente contra afidelor vectori.

14


15/40

"ecoltarea

(alata se recoltează manual prin tăierea căpăţ)nilor la circa 7 cm su0 colet& atunci cand

acestea au atins mărimea specifică a cultivarului. (alata tre0uie recoltată pe timp răcoros dar

uscat& pentru a preveni degradarea produsului.

'e suprafeţe mari recoltarea se poate realiza şi mecanizat. n (9 se foloseşte com0ina care

recoltează plantele ajunse la maturitatea de consum prin palpare şi tăierea celor care au densitatea

corespunzătoare. 'lantele tăiate sunt prinse cu ajutorul unui disc cu 0raţe şi trecute în remorcă pe

o 0andă transportoare.

După recoltare se elimină frunzele necorespunzătoare& se sortează şi se am0alează în lădiţe.

'roducţia în cazul culturilor înfiinţate prin plantare de răsad este de A#-4$ toneK/a.

1. 'e+nologia cultivării salatei ,n spa!ii proteate

(alata verde se pretează la cultura forţată datorită perioadei scurte de vegetetie şi pretenţiilor

mici faţă de temperatură şi lumină& precum şi posi0ilităţii de a fi cultivată cu un consum energetic

redus.

#n seră& salata verde se cultivă at)t ca o cultură pură& c)t şi anticipat < asociat cu diferite

culturi de 0ază în perioada toamnă < iarnă < primăvara.

ulturile din sere se înfiinţează prin plantare de răsad. +ăsadul se produce prin semănatul cu

4-# săptăm)ni înainte de plantare& în lădiţe şi se repică în g/ivece sau cu0uri cu latura de # cm&

atunci c)nd plantele au "-A frunze adevărate. +ăsadurile se îngrijesc prin aerisiri& udări&

com0aterea 0olilor şi dăunătorilor specifici.

'regătirea serelor se face de o0icei pentru culturile de 0ază& pentru cultura salatei se va

urmări evacuarea resturilor vegetale şi mărunţirea specifică a solului.

'lantarea se face din luna decem0rie p)nă în luna fe0ruarie& în funcţie de data la care se

doreşte recoltarea. 6a plantările din timpul iernii& distanţele tre0uie să fie mai mari& pentru a

asigura o 0ună iluminare a plantelor.6ucrările de îngrijire au drept scop asigurarea unei culturi de 0ună calitate. După plantare se

vor completa golurile& se vor e,ecuta praşile pentru distrugerea 0uruienilor& udările se vor face cu

mare atenţie pentru a nu răci solul& aerisire& reglarea temperaturii la 7-7CP ziua şi -CP

noaptea. 'entru a o0ţine producţii 0une se recomandă o fertilizare faziala& precum şi fertilizarea

15


16/40

cu O₂ $&7-$&AG& care poate aduce sporuri de producţie de A$-4$G. Dacă se constată prezenţa

unor 0oli sau a unor dăunători se intervine cu tratamente fitosanitare.

+ecoltarea se face pe măsură ce plantele formează căpăţ)ni.

'roducţiile o0ţinute sunt de A-# gKmS la culturile pure şi ceva mai mici la cele asociate.

ulturi foarte timpurii se pot realiza în solarii încălzite sau reci$ sau prin protejarea cu

tuneluri de polietilenă% n toate aceste spaţii cultura se înfiinţează numai prin plantare de răsad&

care se o0ţine după te/nologia clasică de producere a răsadului. 'lantarea în aceste spaţii se poate

face din toamnă sau primăvara foarte devreme& în funcţie de tipul constructiv al solarului şi de

tipul de folie utilizat. +ecoltarea se poate face cu 7$-7# zile mai devreme faţă de culturile din

c)mp.

O nouă metodă de protejare a culturilor de salată este cu folie perforată sau cu folie tip

grl& care poate aduce un plus de temperatură A-P faţă de culturile neprotejate& ceea ceasigură o timpurietate #- zile faţă de culturile neprotejate.

16


17/40

C6PI'O(U( II

Contri$u ii propriiț

2.1. /usti&icarea teei

(alata verde prezintă o importantă deose0ită deoarece este una dintre speciile de plante

legumicole cel mai mult cerute de către consumatori în tot timpul anului& fiind cultivată at)t în

c)mp c)t şi în spaţii protejate& în culturi succesive sau asociate. (alata verde este cultivată pentru

frunze şi căpăţ)ni. cestea pot fi utilizate în stare proaspătă sau su0 formă preparată.

(alata verde este cea mai căutată legumă& datorită funzelor sale crocante ce dau un gust

desăv)rşit mai ales sandTic/-urilor& salatelor şi m)ncărurilor dar pot fi folosite pur şi simplu la

decorarea unor meniuri.

n condiţiile actuale este important să se cultive /i0rizi care să poată asigura necesarul desalată verde pe piaţă pe toată perioada anului& /i0rizi productivi at)t din punct de vedere

cantitativ& c)t şi calitativ.

Datorită multiplelor 0eneficii şi utilizări& salata verde tre0uie să fie studiată şi cultivată pe

suprafeţe mai mari. cesta este motivul pentru care s-au ales pentru e,perimentare trei /i0rizi&

dintre care doi sunt destinaţi pentru cultura în c)mp de primăvară < toamnă& respectiv /i0rizii

nalena @7 şi ?ouareg @7 şi /i0ridul (unstar @7& destinat culturii în c)mp de vară.

2.2 O$iectivele propuse

Datorită cererii mari de salată verde pe piaţă& au fost create foarte multe soiuri şi /i0rizi ai

acestei specii.

Ji0rizii nalena @7& ?ouareg @7 şi (unstar @7 au fost introduşi pe pia a materialuluiț

săditor legumicol din ţara noastră relativ recent& de aceea lucrarea are următoarele o0iective:

- urmărirea comportării unor /i0rizi de salată în condiţiile climatice din zona dunaţii

opăceni& la cultura în c)mp înfiinţată prin plantare de răsad& în perioade

calendaristice diferiteQ

- testarea capacită ii productive a celor trei /i0rizi& în trei sisteme de cultură& av)nd înț

vedere că producătorii de seminţe îi recomandă ca fiind foarte productivi

17


18/40

2." 0aterial şi etodă

2.".1 (ocul de des&ăşurare a eperien!ei

ercetările s-au desfăşurat în localitatea dunaţii opăceni din judeţul *iurgiu& pe o

suprafa ă de A$$$ m S. 6ocalitatea dunaţii opăceni se află în zona de favora0ilitate 3& su0zonaț

3 şi se caracterizează printr-un climat continental& cu ierni reci şi veri călduroase& contraste

termice de la zi la noapte şi de la vară la iarnă.?emperatura medie anuală este de 77 o & cu

variaţii de la media de "A o pe timp de vară la 7 o iarna !regimul climatic general se

caracterizează prin veri foarte calde& cu cantităţi medii de precipitaţii& care cad în mare parte su0

formă de averse şi prin ierni relativ reci& marcate la intervale neregulate& at)t de viscole puternice

c)t şi de încălziri frecvente%. 'recipitaţiile atmosferice înregistrează cantităţi medii anuale

cuprinse între #$$ şi $$ mm& în luna iulie cantitatea medie de precipitaţii este de circa $-C$

mm&iar în luna ianuarie este A$ < 4$ mm. 9miditatea relativă a aerului este de ##-# G.

2.".2 3escrierea +i$ri4ilor

6nalena =1 este o varietate de

salată de căpă!ână destinată culturii în

c)mp& înfiinţate timpuriu& primăvara şi

toamna. re căpăţ)nă rotundă& mare& ce

ajunge cu uşurinţă la #$$ g& cu frunze mari&de grosime medie& de culoare verzui desc/is

strălucitor& cu rezistenţa mare la Bremia

lactucae. @ormează căpăţ)ni mari într-un

timp foarte scurt. Este un soi cu creştere

rapidă& recomandat pentru cultura de

primăvară şi toamnă& cu toleranţă 0ună la

înflorire. nalena @7 prezintă rezistenţă

ridicată la Bremia lactucae: 7-"#& "B& "C şi

rezistenţă intermediară la 2irusul Mozaicul

(alatei: 6M2: 7. Ji0ridul nalena @7 este

destinat consumului în stare proaspătă.

=ig 2.1 Căpă!âna +i$ridului 6nalena =1

Sunstar =1 este un soi de salată de căpăţ)nă&destinată culturii de la sf)rşitul primăverii& p)nă la începutul toamnei. @runzele suntverzi& de culoare atrăgătoare& 0ine

structurate. 'artea 0azală este curată iar frunzele interne sunt regulate& aşezate&fragede. (unstar @7 prezintă rezistenţă la Bremia lactucae !7-7& "7& "A%& toleranţă la

18


19/40

virusul mozaicul salatei şi la arsurimarginale.

=ig 2.2 Căpă!âna +i$ridului Sunstar =1

'ouareg =1 este recomandat at)t pentru

cultivarea în c)mp desc/is c)t şi în spaţii

protejate& prezintă rezistenţă la atacul de

afide& la virusul mozaicului salatei precum şila mană. ăpăţ)nile de culoare verde

desc/is& strălucitor sunt compacte şi pot

atinge dimensiuni deose0ite.?ouareg @7 are

o 0ună toleranţă la emiterea tijelor florale şi

la necroza marginală a frunzelor. @runzele

sunt de dimensiuni egale& fine iar culoarea şi

formă deose0ită a căpăţ)nilor fac din

'ouareg o varietate e,celentă pentru

comercializarea şi consumul în stare

proaspătă.

Densitatea recomandată de către

producătorul de seminţe este de C$.$$$ -

7$$.$$$ planteK/a.

=ig 2." Căpă!âna +i$ridului 'ouareg =1

19


20/40

2."." ariantele eperientale

E,perienţa a fost realizată în c)mp& în trei variante e,perimentale& fiecare /i0rid fiind

cultivat intr-un singur sistem de cultura dupa cum urmează:

arianta eperientală Ei$ridul

27& cultura de primăvară nalena @7

2"& cultura de vară (unstar @7

2A& cultura de toamnă ?ouareg @7

(copul cultivării acestor /i0rizi de salată a fost de a urmări particularită ile productive aleț

acestora în condi iile climatice ale zonei dunaţii opăceni i promovarea în r)ndul cultivatorilor ț ș

de salată a acestora.

2.".# Producerea răsadului si ,n&iin!area culturii de salată verde

nainte de producerea propriu-zisă a răsadurilor& solarul tre0uie pregătit. (e repară şi se

revizuieşte sc/eletul solarului& se înlocuiesc segmentele cu grad ridicat de uzură sau acolo unde

lipsesc.'entru producerea răsadurilor de salată verde am ac/iziţionat seminţe drajate& în vederea

asigurării unei germinări mai rapide şi mai uniforme dec)t în cazul folosirii seminţelor nedrajate.

(eminţele drajate au fost semănate în plăci alveolare cu c)te C$ de orificii& latura fiecărui orificiu

fiind de # cm. n momentul semănatului& plăcile alveolare tre0uie să fie perfect curate. (u0stratul

folosit pentru semănat este un amestec de tur0ă !eila%& ac/iziţionat din comerţ.

eila este un su0strat pentru producerea răsadurilor& o0ţinut dintr-un amestec de tur0ă

0rună şi tur0a înc/isă& cernuta la un cali0ru fin !$- mm%& cu pJ ajustat la #K #&8& fertilizat cuîngrăşăm)nt formula UstarterU 5' 74-7-7C V mE& cu agent de umectare& recomandat pentru

producerea răsadurilor de legume în g/ivece sau suporturi alveolare.

Data semănatului a fost aleasă în funcţie de momentul la care ne-am propus să înfiinţăm

cultura de salată verde în c)mp& după cum urmează:


21/40

Sisteul de cultură Ei$ridul 3ata seănatului'rimăvara nalena @7 78 fe0ruarie "$74

2ara (unstar @7 7C mai "$74

?oamna ?ouareg @7 7# septem0rie "$74

Răsăritul celor trei /i0rizi de salată a avut loc la un număr diferit de zile.

5umărul de zile de la semănat p)nă la înc/eierea răsăririi a fost diferit în cazul celor trei

/i0rizi& după cum urmează:

Ei$ridul 3ata de seănat 3ata ,nc+eierii

răsăriri

Nr. de 4ile de la

seănat la răsărit

nalena @7 78 fe0ruarie "$74 " fe0ruarie "$74 B

(unstar @7 7C mai "$74 "A mai "$74 #

?ouareg @7 7# septem0rie "$74 "" septem0rie "$74 B

Procentul de răsărire pe mS a fost în cazul celor trei /i0rizi a fost urmatorul:

Ji0ridul 'rocentul de rasarire pe mSnalena @7 8# G(unstar @7 C# G?ouareg @7 8$ G


22/40

=ig. 2.# Plantele de salată verde la răsărirea ,n asă

Pentru cultura de primăvară s-a semănat la data de 78 fe0ruarie& în funcţie de condiţiile

climatice din anul respectiv. nainte de semănat& tur0a ac/iziţionată se mărunţeşte foarte 0ine&

deoarece& în saci& aceasta este foarte compactă. 'lăcile alveolare sunt umplute cu tur0a 0ine

mărunţită& care va fi foarte 0ine tasată& pentru a fi eliminate golurile de aer de la nivelul

su0stratului. u ajutorul unei matriţe speciale se face c)te un orificiu în fiecare alveolă. n fiecare

orificiu se seamănă individual& c)te o singură săm)nţă drajata de salată& apoi se acoperă cu un

strat de tur0ă şi se udă cu furtunul cu sita fina fiecare placă alveolară& p)nă c)nd su0stratul devine

reavăn.

Datorită faptului ca se seamănă individual& în plăci alveolare& se elimină lucrarea de

repicare a răsadului& scurt)ndu-se astfel perioada de la semănat p)nă la înfiinţarea culturii în

c)mp şi o0ţin)ndu-se timpurietate.

d)ncimea de semănat tre0uie să fie de apro,imativ " cm& respectiv la jumătatea

ad)ncimii orificiilor plăcii alveolare& pentru a se asigura o germinare c)t mai rapidă şi c)t mai

uniformă.

După înc/eierea semănatului şi udarii& plăcile alveolare se depozitează într-un solar

special destinat pentru producerea răsadurilor. cest solar poate fi prevăzut cu parape i pe care seț


23/40

a ează plăcile alveolare sau acestea pot fi aşezate direct pe sol !fig.".#%& caz în care& su0 acestea&ș

tre0uie aşternut un strat din talaj !rumeguş% sau gunoi de grajd descompus. (copul acestuia este

de a evita stagnarea apei si de a impiedica rădăcinile salatei să crească în solul din solar.

(uprafaţa pe care sunt aşezate plăcile alveolare tre0uie să fie plană.

(olarul destinat o0ţinerii răsadurilor pentru înfiinţarea unei culturi de salată verde în

c)mp& primăvara devreme& tre0uie neapărat să fie prevăzut cu o sursă de căldură& în vederea

asigurării unei temperaturi optime de 7#-"$ P. 'entru a putea controla temperatura este foarte

important să fie montate termometre de precizie în sol& la o înălţime mică deasupra solului şi în

partea de sus a solarului.

O lucrare deose0it de importantă este udarea& care tre0uie făcută cu apă a cărei

temperatură să fie c)t mai apropiată de temperatura din interiorul solarului. n acest scop& într-un

spaţiu special amenajat din interiorul solarului se montează un vas cu capacitate mare pentrudepozitarea apei. 9dările se fac ori de c)te ori este nevoie& astfel înc)t su0stratul să fie menţinut

în permanenţă reavăn.

erisirea solarului !fig. ".#% se face ori de c)te ori este nevoie& prefera0il în zilele însorite.

=ig. 2.% 6erisirea solarului


24/40

'e perioada producerii răsadurilor de salată verde sunt necesare minim " < A tratamente

fitosanitare de com0atere a 0olilor răsadurilor. ceste tratamente se efectuează preventiv& la

avertizare& cu produse precum: Dit/ane M-4# $&" G& ?opsin M B$ $&7G& Merpan C$ ND*

$&7#G. n unii ani& datorită temperaturii din solar& este posi0ilă apariţia dăunătorilor& caz în care

se vor efectua tratamente pentru com0aterea acestora.

După ce plantele au crescut suficient pentru a putea fi plantate& înainte cu c)teva zile de

plantare au fost duse într-un spa iu neîncălzit pentru călire.ț

+ăsadurile plantelor de salată verde se plantează în c)mp atunci c)nd au 4 < # frunze

adevărate !fig. ". %& respectiv la A$ < 4$ de zile de la data la care au fost semănate. 3n momentul

plantarii& răsadurile tre0uie sa fie viguroase.

=ig. 2. * Răsaduri de salată verde ,nainte de plantare

'regătirea terenului pe care urmează să fie înfiinţată cultura de salată verde începe în

toamna şi constă în desfiinţarea culturii anterioare şi efectuarea arăturii de toamnă.

'rimăvara devreme terenul se mărunţeşte cu ajutorul unei freze şi& odată cu această

lucrare se poate administra şi gunoiul de grajd în cantităţi moderate. 'e suprafeţele îm0uruienate

este recomandată er0icidarea cu er0icidul selectiv (tomp cu doza de # lK/a.


25/40

9rmează pregătirea şi montarea instalaţiei de fertirigare prin picurare. ceasta va fi

montată întotdeauna pe lăţimea terenului. Este necesară efectuarea unei pro0e de irigaţie pentru a

ne asigura că toate orificiile acesteia sunt desfundate.

'lantarea răsadului în c)mp se face manual& la distanţe de A$ cm între r)nduri şi A$ cm

între plante pe r)nd. Densitatea medie este de 777 777 planteK/a.

nainte de plantarea propriu-zisă se pune în funcţiune instala ia de fertirigare& pentru aț

marca e,act locurile unde urmează să fie făcute orificiile pentru plantare. Este foarte important să

nu se ude în e,ces.

'lantarea în c)mp a celor trei /i0rizi de salată verde studiaţi s-a făcut în momente diferite

ale anului& în funcţie de perioada în care s-a dorit o0ţinerea plantelor în vederea comercializării&

după cum urmează:

Sisteul de cultură Ei$ridul 3ata plantării

'rimăvara nalena @7 # aprilie "$742ara (unstar @7 7$ iunie "$74

?oamna ?ouareg @7 7$ octom0rie "$74

'lantarea nu se e,ecută ad)nc. u0urile cu su0strat vor fi introduse în păm)nt p)nă la

jumătatea înălţimii lor sau p)nă la o treime de înăl imea acestora. 3mediat după plantare esteț

necesară efectuarea unui tratament de prevenire a 0olilor şi dăunătorilor.

6a A < 4 zile de la plantare se face lucrarea de completare a golurilor. (e foloseşte răsad

aparţin)nd aceluiaşi /i0rid şi av)nd v)rsta răsadului plantat iniţial.

3rigarea se face în funcţie de evoluţia plantelor. O dată pe săptăm)nă& prin apa de irigaţie

se administrează şi îngrăşămintele c/imice care vor ajuta plantele să crească mai repede.

n c)mp dăunătorii sunt mult mai numeroşi dec)t în solar. el mai păgu0itor dăunător al

culturii de salată verde este lima,ul cenuşiu. n vederea com0aterii acestuia se e,ecută tratamente preventive cu Mesurol& Optimol sau var stins.

n cazul culturii de salată verde în c)mp& înfiinţată primăvara devreme& perioada de

vegetaţie a acesteia este de "$ < A$ de zile& în funcţie de mai mulţi factori: săm)nţa folosită&

te/nologia de cultură aplicată& /rana administrată& condiţiile climatice ale anului respectiv etc.

'erioada ciclului de vegetaţie este puţin mai mare dec)t în cazul culturii de vară.


26/40

+ecoltarea se face manual& cu ajutorul unui cuţit. (e poate recolta eşalonat !pe alese% sau

tot odată& în funcţie de suprafaţa cultivată şi de comenzile de pe piaţa de desfacere.

După recoltare plantele se spală în funcţie de gradul de acoperire cu pamant. )nd acestea

nu sunt murdare& se spală doar cu un duş cu apă. După spălare& plantele sunt am0alate în lădiţe

din plastic sau din lemn& care tre0uie să fie perfect curate. n +om)nia comercializarea salatei

verzi se face la plantăK0ucată şi nu la plantăKg.

6ivrarea către client se poate face imediat după recoltare sau plantele pot fi depozitate în

depozite frigorifice pentru cel mult 7 < " zile. t)t temperatura din depozitul frigorific& c)t şi cea

din maşina cu care salatele vor fi transportate către client& tre0uie să fie menţinută la 4 < CP .

'refera0il este ca plantele să fie livrate imediat după recoltare& evit)nd depozitarea acestora şi&

implicit& pierderile de apă din plante şi des/idratarea acestora. Este foarte important ca& înaintea

fiecărui transport& maşina să fie perfect curată şi igienizată. Pentru cultura de vară lucrările sunt foarte asemănătoare cu cele pentru cultura de

primăvară& dar e,istă anumite diferenţe semnificative.

9n avantaj deose0it în producerea răsadurilor pentru ciclul de vară de cultură este

reprezentat de perioada mult mai scurtă de vegetaţie& de la semănat şi p)nă la plantare& datorată

intensităţii luminoase mai ridicate dec)t în perioda producerii răsadurilor pentru ciclul de

primavară.

După semănat& seminţele sunt acoperite cu un strat format dintr-un amestec o0ţinut din

tur0ă şi nisip fin& cernut& care are rolul de a preveni depunerea mucegaiului şi a altor 0acterii la

suprafaţa su0stratului dar şi de a asigura o mai 0ună drenare a apei. poi plăcile alveolare sunt

depozitate într-un solar în care nu mai este necesară încălzirea ci& din contră& um0rirea răsadurilor

în zilele foarte călduroase& cu ajutorul unei plase de um0rire specială cu care se acoperă solarul.

'lăcile alveolare sunt aşezate pe sol& pe un strat formată din rumeguş sau din nisip cernut. n nici

un caz acestea nu vor fi aşezate pe gunoi de grajd !compost%& deoarece acesta degajă şi menţine

căldura.

Din cauza temperaturilor ridicate din această perioadă a anului& aerisirea solarului tre0uie

făcută permanent& prin dezvelirea părţilor laterale ale solarului. O atenţie deose0ită tre0uie

acordată udărilor& care se fac mult mai des şi cu norme mai mari de apă dec)t în cazul ciclului 3

de cultură. ea mai eficientă metode de udare a răsadurilor pentru acest ciclu de cultură este

aspersia& realizată cu o pul0ere fină de apă.


27/40

5umărul tratamentelor fitosanitare este mai redus dec)t în ciclul de primavară şi vizează&

cu precădere& com0aterea dăunătorilor.

'lantarea în c)mp pentru ciclul de vară se face fără călirea preala0ilă a răsadurilor& aceasta

ne mai fiind necesară& deoarece temperaturile sunt ridicate în această perioadă a anului. (e face

un tratament fitosanitar cu ?opsin $&7 G& pentru prevenirea 0olilor la nivelul sistemului radicular&

prin îm0ăierea rădăcinilor plantelor de salată verde într-un vas suficient de mare în care să poată

fi introdusă placa alveolară. nainte de plantare se pot lua pro0e de sol care vor fi analizate într-un

la0orator& în vederea sta0ilirii cantităţii de elemente c/imice din sol. +ăsadurile vor fi plantate în

c)mp atunci c)nd au 4 < # frunze adevărate.

?e/nologia de plantare în camp vara a salatei este similară cu cea prezentată în cazul

culturii de primăvară dar e,istă anumite diferenţe. rătura înainte de înfiinţarea ciclului de vară

se practică doar atunci c)nd cultura anterioară a fost reprezentată de o cultură de cereale sau încazul în care terenul este foarte tasat dar& şi în aceste cazuri& se va e,ecuta o arătură superficială a

solului. După desfiinţarea culturii anterioare& se face o af)nare a solului mai în profunzime& cu

ajutorul unui com0inator& motocultor sau a unei freze. ceastă lucrare este foarte importantă

deoarece pe solurile foarte 0ine af)nate se evită stagnarea apei provenită din precipitaţiile foarte

a0undente.

După pregătirea terenului& se administrează o er0icidare cu Dual *old 7&"$ l în A$$ l

apăK/a& apoi se montează instalaţia de fertirigare. (e face o pro0ă a instalaţiei de fertirigare şi în

acelaşi timp& se marc/ează şi locurile unde vor fi plantate salatele.

n cazul ciclului de vară& o lucrare deose0it de importantă este um0rirea& care are rolul de

a feri plantele& în zilele toride de vară de radiaţiile solare& care pot provoca arsuri ale frunzelor&

precum şi emiterea tijei florale. (istemul de um0rire este compus din plasa de um0rire& sisteme de

susţinere a plasei pe vertical !piloni& ţevi etc% şi de s)rme de ancorare şi susţinere pe orizontal.

'entru ciclul de vară a salatei în c)mp irigarea se face tot prin picurare dar pe suprafeţe

mai mari de un /ectar& se foloseşte sistemul de irigare prin aspersie. 2om avea grijă ca păm)ntul

să fie în permanenţă reavăn. 'e timpul verii nu se irigă niciodată în timpul zilei& c)nd

temperaturile sunt foarte ridicate. 3rigaţiile se fac dimineaţa devreme sau seara t)rziu& uneori c/iar

în timpul nopţii.

'entru spargerea crustei& af)narea solului şi eliminarea 0uruienilor din cultură se foloseşte

un dispozitiv de tip prăşitoare care este confecţionat la o dimensiune mult mai mică& av)nd


28/40

lăţimea de "$ cm. 'entru utilizarea acestul agregat este nevoie de doi oameni: unul în faţă& care să

îl tragă şi altul în spate& care să apese pe el şi să îl dirijeze pe r)nd.

n cazul culturii de vară în c)mp& salata nu se recoltează pe timpul zilei& deoarece

temperaturile ridicate provoacă des/idratarea plantelor şi ofilirea acestora.

+ecoltarea tre0uie să se facă într-o singură zi sau în cel mult două zile. n caz contrar&

rărirea plantelor prin recoltare eşalonată în timpul verii determină emiterea imediată a tijelor

florale la plantele rămase în c)mp.

=ig. 2. Cultura de salată verde iediat după ,n&iin!are

Pentru cultura de toamnă după semănat& seminţele sunt acoperite cu un amestec alcătuit

din tur0ă şi nisip fin. 'lăcile alveolare sunt udate şi aşezate într-un solar neîncălzit& pe sol& pe o

pătură formată din rumeguş sau din nisip cernut. 9m0rirea solarului nu mai este necesară.

erisirea solarului se face în zilele însorite şi călduroase& prin dezvelirea părţilor laterale

ale acestuia. 9dările se fac ori de c)te ori este nevoie& astfel înc)t su0stratul să fie menţinut în


29/40

permanenţă reavăn. ?ratamentele fitosanitare se e,ecută preventiv& la avertizare şi sunt în număr

de "-A.

n vederea înfiinţării culturii în c)mp& se desfiinţează cultura anterioară& se adună resturile

vegetale iar solul este af)nat în profunzime& apoi foarte 0ine mărunţit. +ăsadul se plantează tot în

stadiul de 4-# frunze adevărate.

nfiinţarea şi îngrijirea culturii de salată verde în c)mp în ciclul de toamnă este similară cu

cea pentru ciclul de primavară& singura diferenţă fiind aceea că& în zilele în care pot cădea 0rume

timpurii de toamnă sau atunci c)nd temperaturile sunt foarte scăzute& cultura se acoperă cu folie

tip grl& pentru men inerea unei temperaturi constante la nivelul plantelor.ț

=ig. 2. : Cultură de salată verde la ,nceputul recoltării

2.".% O$serva ii i ăsurătoriț ș

'e parcursul perioadei de vegeta ie s-au făcut măsurători privind:ț


30/40

nălţimea tulpinii răsadului de salată verde în momentul plantăriiQ Diametrul rozetei& număul de frunze la plantareQ nălţimea la plantareQ *reutatea medie a plantelor la recoltareQ 'rocentul de goluri înregistratQ

'rocentul de salate vanda0ileQ 'roductia o inută.ț

2. ". * Re4ultate o$!inute

n urma cercetărilor efectuate asupra plantelor de salata verde au fost o0ţinute rezultate

care au evidenţiat at)t influenţa condiţiilor climatice din zona duna ii opăceni& c)t i influen aț ș ț

/i0ridului utilizat asupra creşterii şi dezvoltării plantelor.

(-au efectuat măsurători cu privire la înălţimea răsadului de salată verde în momentul

plantării !ta0elul ".7%. naliz)nd în dinamică înălţimea tulpinii răsadului o0servăm că fiecarevariantă e,perimentală a atins înălţimi diferite& astfel: cea mai mare înălţime& de 7&C cm a fost

înregistrată de 2arianta "& fiind urmată de 2arianta A cu înălţimea de 7& cm& pe ultimul loc

situ)ndu-se 2arianta 7& cu doar 7&4 cm înălţime.

'a$elul 2.1

Fnăl!iea tulpinii răsadului de salată verde ,n oentul plantării

arianta Fnăl!iea tulpinii răsadului de salată

verde ,n oentul plantării 7c81 6nalenaD cultura de priăvară 1.#

2 SunstarD cultura de vară 1.:" 'ouaregD cultura de toană 1.*


31/40

V 1

V 2

V 3

=ig 2. < Inăl!iea tulpinii răsadului de salata verde

După plantarea în c)mp a răsadurilor de salată verde& în cazul fiecăreia dintre cele trei

variante analizate& s-au efectuat c)te patru măsurători la intervale de şapte zile privind înălţimea

şi diametrul plantelor.

naliz)nd evoluţia creşterii plantelor de salată în cultură& în cazul 2ariantei 7 7'a$elul

2.28D o0servăm că înălţimea înregistrează creşteri mai mici în primele intervale analizate& de 4 şi

#& cm& în timp ce în ultimul interval creşte cu 7"& cm. n ceea ce priveşte diametrul& acesta

creşte cu "&A cm în primul interval& cu &4 cm în cel de-al doilea şi cu C&" cm în ultimul.

'a$elul 2.2

)volu!ia creşterii plantelor de salată ,n culturăD ,n ca4ul ariantei 1

3ata e&ectuării ăsurătorii Fnăl!iea 7c8 3iaetrul 7c812.9%.291# *.# ".%1


32/40

Înălţimea (cm)

Diametrul (cm)

=ig. 2. 19 Creşterea ,n ,năl!ie şi ,n diaetru a salatei la arianta 1

(tudiind evoluţia creşterii plantelor de salată în cultură& în cazul 2ariantei " !?a0elul ".A%&

o0servăm că înălţimea creşte cu 4 cm în primul interval& cu #&A cm în cel de-al doilea şi cu 7"&

cm în ultimul. Fi diametrul ca şi înălţimea& înregistrează cea mai mare creştere& de C&" cm în

ultimul interval analizat.

'a$elul 2."

)volu!ia creşterii plantelor de salată ,n culturăD ,n ca4ul ariantei 2

3ata e&ectuării ăsurătorii Fnăl!iea 7c8 3iaetrul 7c81.9*.291# *.# ".%2#.9*.291# 19.< %.:1.9.291# 1*.2 12.2:.9.291# 2:.: 29.#


33/40

Înălţimea (cm)

Diametrul (cm)

=ig. 2. 11 Creşterea ,n ,năl!ie şi ,n diaetru a salatei la arianta 2

naliz)nd Evoluţia creşterii plantelor de salată în cultură& în cazul 2ariantei A !?a0elul

".4%& o0servăm că înălţimea creşte cu &A cm în prima perioadă analizată& cu cm în cea de-a

doua şi cu 77&" cm în ultimul interval. diametrul căpăţ)nilor de salată verde creşte cu ".A cm în

primul interval& cu B&C cm în cel de-al doilea şi cu C&8 cm în cel din urmă.

'a$elul 2.#

)volu!ia creşterii plantelor de salată ,n culturăD ,n ca4ul ariantei "

3ata e&ectuării ăsurătorii Fnăl!iea 7c8 3iaetrul 7c81.19.291# *.< ".:2#.19.291# 1".2 *.1"1.19.291# 1


34/40

Înălţimea (cm)

Diametrul (cm)

=ig. 2. 12 Creşterea ,n ,năl!ie şi ,n diaetru a salatei la arianta "

naliz)nd greutatea medie a plantelor de salată verde !ta0elul ".#% constatăm că aceasta

este foarte diferită de la o variantă la alta& astfel: cea mai mare greutate este atinsă de 2arianta "&

respectiv AC$ g& urmată de 2arianta A cu AA$ g şi de 2arianta 7 cu "8$ g.

'a$elul 2.%;reutatea edie a plantelor de salată verde in oentul recoltării

arianta ;reutatea plantelor 7g81 6nalenaD cultura de priăvară 2


35/40

Greutatea (g)

Greutatea ()

=ig. 2.1" ;reutatea plantelor de salată verde

9rmărind procentul de goluri !?a0elul ".%& putem o0serva că acesta este relativ mic& fiind

cuprins între # G în cazul 2ariantei " şi BG la 2arianta 7.

'a$elul 2.*

Procentul de goluri 7G8

arianta Procentul de goluri 7G81 6nalenaD cultura de priăvară

2 SunstarD cultura de vară %" 'ouaregD cultura de toană *

naliz)nd procentul de salate vanda0ile& se o0servă că 2arianta " o0ţine cea mai mare

valoare& respectiv 8"G& fiind urmată de 2arianta A cu C8G iar pe ultimul loc se situează 2arianta

7& cu CB G.


36/40

'a$elul 2.

Procentul de salate vanda$ile 7G8

arianta Procentul de salate vanda$ile 7G81 6nalenaD cultura de priăvară :

2 SunstarD cultura de vară


37/40

'a$elul 2.<

)stiarea econoică 7RON? H8

arianta 'roduc iaț

vanda0ilă

0ucKm"

osturi de

produc ieț

leiKm"

2enituri

totale

leiKm"

'reţul de

valorificare

leiK0ucată

'rofitul

leiKm"

1D

cultura de

priăvară


38/40

ăpăţ)nile plantelor de salată verde au formă alungită& deoarece& în cazul tuturor

celor trei variante analizate& înălţimea căpăţ)nii este mai mare dec)t diametrul

acesteiaQ

greutatea medie a plantelor de salată verde este foarte diferită de la o variantă la

alta& astfel: cea mai mare greutate este atinsă de 2arianta "& respectiv AC$ g&

urmată de 2arianta A cu AA$ g şi de 2arianta 7 cu "8$ g. cel mai mare procent de salate vanda0ile se o0ţine in cazul variantei "& de 8"G&

urmată de 2arianta A cu C8G& iar pe ultimul loc se situează 2arianta 7& cu CB G.

cea mai mare producţie se o0ţine în cazul variantei "& de AC&C4 tK/a& fiind urmată

de varianta A care înregistrează A"&A tK/a şi pe ultimul loc se situează varianta 7&

cu doar "C&$A tK/a.

procentul de goluri este relativ mic& fiind cuprins între # G în cazul 2ariantei " şiBG la 2arianta 7Q

dintre cei trei /i0rizi studiaţi& cele mai 0une rezultate privind produc ia au fostț

o0ţinute în cazul /i0ridului de vară (unstar @7& respectiv cel mai mic procent de

goluri şi cea mai mare greutate în momentul recoltăriiQ pe locul următor s-a situat

/i0ridul cultivat în toamnă < ?ouareg @7& iar ultimul loc a fost ocupat de /i0ridul

de primăvara nalena @7.

din punct de vedere al rezultatelor financiare& cel mai 0un /i0rid i sistem deș

cultură a fost nalena @7 în cultura de promăvară& o0 in)nd un profit de C&B leiKmț "&

urmat de (unstar @7 în cultură de vară i ?ouareg @7 în cultura de toamnă.ș

Recoandări

n urmă prelucrării datelor e,perimentale se desprind o serie de recomandări care au at)t

importantă practică& c)t i teoretică:ș

- (e recomandă cultivarea tuturor celor trei /i0rizi studiaţi& respectiv nalena @7&

(unstar @7 şi ?ouareg @7& deoarece cultura lor este foarte renta0ilă av)nd în vedere

faptul că în ţara noastră& în ultimii ani& cererea de salată verde pe piaţă este foarte

mare pe tot parcursul anului iar preţul de valorificare este unul considera0ilQ

- Ji0ridul (unstar @7 poate fi cultivat cu încredere în perioada de vară deoarece este

rezistent la temperaturile ridicate& în sensul că nu emite tije florale.


39/40

5i$liogra&ie

7. =eceanu D.& . /ira& "$$A& ?e/nologia produselor /orticole& Editura Economica&

=ucureşti


40/40

". eau escu 3.& =ăla a& M.& 78C$& 6egumicultură generală i specială& Editura Didacticăș ș ș

i 'edagogică& =ucure tiș ș

A. iofu +u,andra& 5. (tan2. 'opescu& 'elag/ia /llom& (.pa/idean& . Jorgoş 2.

=erar& . @. 6auer& 5 tanasiu& "$$4& ?ratat de legumicultură& editura E+E(& =ucureşti

4. Do0rin Elena < "$7$ < Entomologie. 9.(..M.2. =ucureşti

#. Drăg/ici Elena& "$$"& 6egumicultură& Editura *ranada& =ucure tiș

. *rigore +.& '. /ilom& 788A& 6egumicultură special curs& +eprografia 9niversităţii din

raiova& raiova

B. Joza */eorg/iţa& "$$A& (faturi pentru cultura legumelor& Editura 5emira& =ucure tiș

C. Joza */eorg/iţa& "$$C& 6egumicultură generală& Editura Elisavaros& =ucureşti

8. 3acomi =eatrice < "$7$ < @itopatologie. 9.(..M.2. =ucureşti

7$. 3nderea Dumitru& (. pa/idean& Maria pa/idean& D. Măniu iu& +odica (e/ea& "$$B&ț

6egumicultură& Editura eres& =ucure tiș

77. 6uc/ian 2iorica& "$$B& 6egumicultură generala i specială& Editura Elisavaros&ș

=ucure tiș

7". /ttp:KKTTT.agropatai.ro

7A. /ttp:KKTTT.fitomagazin.roK...K(alata-capatana-6N6()N6-=1-".#$$-sem./tml

74. /ttp:KKTTT.gazetadeagricultura.infoKplanteKlegumeK#8A-salataK7887-consumul-de-salata-verde./tml

7#. /ttp:KKTTT.g/idnutritie.roKarticolKlegumeKsalata-verdeK

7. /ttp:KK/orticola.ro

7B. /ttp:KKTTT.sfatulmedicului.roKEducatie-pentru-sanatateKsalata-verde-0eneficii-pentru-

sanatateW7$4"B

7C. /ttp:KKfaostatA.fao.orgK0roTseKXKXKE
http://www.agropataki.ro/http://www.gazetadeagricultura.info/plante/legume/593-salata/16991-consumul-de-salata-verde.htmlhttp://www.gazetadeagricultura.info/plante/legume/593-salata/16991-consumul-de-salata-verde.htmlhttp://www.ghidnutritie.ro/articol/legume/salata-verde/42http://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/salata-verde-beneficii-pentru-sanatate_10427http://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/salata-verde-beneficii-pentru-sanatate_10427http://www.agropataki.ro/http://www.gazetadeagricultura.info/plante/legume/593-salata/16991-consumul-de-salata-verde.htmlhttp://www.gazetadeagricultura.info/plante/legume/593-salata/16991-consumul-de-salata-verde.htmlhttp://www.ghidnutritie.ro/articol/legume/salata-verde/42http://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/salata-verde-beneficii-pentru-sanatate_10427http://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/salata-verde-beneficii-pentru-sanatate_10427

licenta salată verde

Documents