licenta pesticide

8/19/2019 LICENTA PESTICIDE

1/51

DE MODIFICAT CUPRINSUL

DE CORECTAT LICENTA SI SCOS CE NU TREBUIE

DE PUS NOTE DE SUBSOL

INTRODUCERE + CONCLUZII

INTRODUCERE

Poluarea mediului a devenit una din cele mai dezbătute probleme ale

contemporaneităţii şi una de prim ordin pentru conducerea societăţii.

Plantele suferă intens acţiunea nocivă a impurităţilor din aer, constituind prin

comportarea lor buni indicatori asupra gradului de poluare. Poluanţii din aer obstruează

stomatele printr-un mecanism toxic sau pe cale mecanică simplă, având ca urmare reducerea

funcţiilor biologice, împiedicarea dezvoltării şi producerea de diverse leziuni la plante.

Prin tratamentul de stropire a pomilor şi a culturilor de legume cu diverse soluţii

protectoare pentru combaterea dăunătorilor, pot ajunge pe legume sau pe fructe cantităţi

variabile de metale cupru, plumb, arsen!, sub formă de săruri. "ceste metale intrate în

circuitul digestiei devin elemente toxice pentru organism.

#tilizarea pe scară largă a insecticidelor organoclorurate în combaterea insectelor

dăunătoare atât pentru protecţia culturilor agricole cât şi a sănătăţii omului a avut multe

avantaje, dar şi unele inconveniente. $ompuşii organocloruraţi utilizaţi ca insecticide prezintă

degradabilitate redusă atât pe cale c%imică cât şi biologică, se acumulează în organismele vii

şi în mediul înconjurător datorită unui potenţial de bioconcentrare foarte ridicat ce

caracterizează pe mulţi dintre aceşti compuşi. Prezenţa insecticidelor organoclorurate sub

formă de reziduuri în toate elementele mediului înconjurător constituie o problemă

importantă pentru c%imişti.$onvenţia de la &toc'%olm privind Poluanţii (rganici Persistenţi P(P! a fost

adoptată în mai )**+ şi este focalizată pe reducerea şi, unde este cazul, pe eliminarea a +)

P(P-uri de interes internaţional. Pesticidele clorinate au fost folosite pentru prima dată în

omânia în anul +/. Primele produse erau în principal pe bază de 001, dar au fost utilizate

şi altele pe bază de clordan, dieldrin, endrin, %eptaclor, aldrin şi toxafen. 0upă +// aceste

tipuri de produse nu au mai fost permise, sau au fost restricţionate, în prezent singurele

pesticide clorinate folosite fiind pe bază de lindan, care nu se află pe lista $onvenţiei de la&toc'%olm.


2/51

0eterminarea %idrocarburilor policiclice aromatice P"2! este de importanţă majoră

mai ales datorită caracterului lor potenţial cancerigen. P"2-urile din %rană sunt numai o parte

din problema poluării mediului cu acestea.

Poluarea industrială cu substanţe toxice creează premisa trecerii acestor substanţe în

apele subterane sau de suprafaţă, ca şi în culturile vegetale, cu influenţe deosebite

asupra sănătăţii oamenilor şi animalelor. "ctivităţile industriale poluează solul în primul rând

prin depozitarea inadecvată a deşeurilor solide rezultate din procesele productive specifice

industriei, apoi indirect, cum este cazul depunerilor acide şi în al doilea rând prin lucrările de

exploatare a resurselor de materii prime necesare industriei. $reşteri ale nivelurilor

poluanţilor atmosferici determină indirect, prin precipitare, poluarea solului şi un efect

cumulat la nivelul acestuia.

3mpactul activităţilor din agricultură asupra stării factorilor de mediu se referă la

utilizarea îngrăşămintelor c%imice şi naturale şi a pesticidelor. #tilizarea excesivă a

îngrăşămintelor c%imice şi naturale conduce la creşterea semnificativă a nivelului de nutrienţi

şi metale grele în mediu înconjurător. 4ngrăşămintele naturale, deşi creează efecte negative

asupra mediului mult mai mici decât cele artificiale, trebuie de asemenea utilizate controlat în

anumite limite mai ales în scopul reducerii volumului de fosfaţi transferaţi în mediul

înconjurător.


3/51

CAPITOLUL I

STRUCTURA I COMPOZIŢIA PLANTELOR I AȘ Ș

SOLULUI

I 1. Structura şi como!i"ia #a$t%#or

(rganismele vegetale au o compoziţie c%imică complexă iar studiul compuşilor

c%imici care alcătuiesc aceste organisme este dificil deoarece structura lor diferă atât prin

natura şi proporţia elementelor componente cât şi prin modul de aranjare a atomilor în

moleculă. 5ai mult, compoziţia c%imică a plantelor se modifică în funcţie de vârstă, de

nutriţie şi de condiţiile de mediu.Prin diferitele metode de analiză s-a demonstrat că materia vie este formată dintr-un

număr aproape constant de elemente aflate însă în proporţii procentuale diferite. 0intre

acestea ,6 sunt elemente ce intră în alcătuirea tuturor celulelor vii $, (, 2, 7, P, 8, &,

&i, 5g, $l, 9, 7a şi $a!. :le sunt numite macro%#%m%$t%, bioelemente majore,

bioelemente de constituţie sau cu rol plastic.

5etodele moderne de analiză au pus în evidenţă şi prezenţa altor bioelemente în

organismele vegetale peste ;* la număr! dar care se găsesc în general în cantităţi mici. 0in

această cauză ele se numesc micro%#%m%$t%. $irca )+ dintre aceste elemente se găsesc în

mod curent în organismele vegetale, fiind considerate indispensabile, deoarece aproape

toate procesele bioc%imice se realizează cu ajutorul enzimelor a căror activitate depinde de

prezenţa microelementelor.

:lementele nutritive prezente în plante au un rol deosebit de important în activarea

unor enzime, în sinteza unor compuşi intermediari etc. "stfel< 5n, 5g, =n, 8e, $o, 9, b,

amoniu joacă rol de activatori ai unor enzime specifice ca< aconitaza, de%idrogenaza şi

decarboxilaza, care intervin în diferite reacţii de sinteză sau în procesele respiratorii> $o,

8e, 5g, 5n, =n, 9 au


4/51

rol important în metabolismul glucidelor fiind activatori ai fosfatidelor, iar $a, 5n, 5g,

=n, 8e şi 7i intervin în sinteza peptidelor. $unoaşterea rolului biologic al diferitelor

elemente în viaţa plantelor oferă indicaţii asupra modului în care se poate interveni în

metabolismul plantelor prin aplicarea acestor elemente sub formă de îngrăşăminte, înraporturile cerute de plantă şi în fazele de vegetaţie în care acestea au nevoie de ele.

I &. Po#uar%a m%'iu#ui

4n sens foarte larg, poluarea este înţeleasă ca fenomenul de apariţie a unor factori

perturbatori ai mediului care conduc la producerea unor dezec%ilibre ecologice. Poluarea

este procesul de alterare a mediilor de viaţă biotice şi abiotice, precum şi a bunurilor create

de om, cauzat de fenomene naturale dar mai ales de funcţionarea sistemelor create de om.0escrierea conceptuală a poluării mediului ia în considerare mai multe elemente

interdependente, elemente care sunt redate de modelul poluării mediului, elaborat de

2odgate. 5odelul simplificat, descrie procesul de poluare a mediului prin următoarele

elemente<

- (ur(a '% o#uar%, care emite poluantul>

- tra$(ortu# o#ua$tu#ui în mediu biotic sau abiotic precum şi transformările pe care

acesta le suferă în mediu>- "i$ta organismele, ecosistemele sau alte componente ale mediului afectate de poluant!, ca

receptor al poluantului.

Prin poluant se înţelege orice substanţă solidă, lic%idă, sub formă gazoasă sau de

vapori!, sau sub formă de energie radiaţie electromagnetică, ionizantă, termică, fonică sau

vibraţii! care, introdusă în mediu, modifică ec%ilibrul constituenţilor acestuia şi al

organismelor vii şi aduce daune bunurilor materiale.

&ubstanţele c%imice poluante suferă o serie de transformări în contact cu apa, cu

aerul sau cu solul, iar cunoaşterea acestora este deosebit de importantă deoarece contribuie

la înţelegerea fenomenelor de transport a poluanţilor în mediu şi, de asemenea, la

înţelegerea efectelor pe care aceştia le pot avea asupra componentelor biotice sau abiotice

ale mediului.

M%ta#% cu ot%$"ia# to)ic sunt considerate cele care se găsesc în alimente în

concentraţii mai mari decât necesarul organismului, sau care în mod normal nu sunt

prezente în organism.


5/51

1oxicitate ridicată prezintă< Pb, 2g, $d, $u, "s, $o. 5ărirea concentraţiei metalelor

în alimente are loc nu numai prin poluarea mediului, ci şi în timpul prelucrării din utilaje!

şi depozitării din ambalaje metalice prin coroziune!. 0intre poluanţii cu toxicitate ridicată

amintim< Pb, $d, $u, =n, &e, $r, $o, 7i."u fost determinate elemente din legume, fructe, precipitaţii atmosferice, probe de

apă, ilmeniţi, platine foarte pure, din materialele nucleare, probe solide, scoici, materialele

geologice, sedimente, peşti.

P%(tici'%#% sunt compuşi c%imici ce se utilizează în combaterea unor dăunători.

:xistă ţări în care se utilizează peste ?@*** de produse, iar anual apar +* noi compuşi.

Pesticidele trec din apă în legume, plante şi în %rană prin grăsimile animale, ceea ce

are un impact serios asupra sănătăţii. 0in acest motiv este important să se determine

prezenţa şi natura pesticidelor în plante. 8olosirea pesticidelor constituie un aspect

important al agriculturii moderne, deoarece cu ajutorul acestora se pot distruge dăunătorii

plantelor.

:ste important să se identifice produşii de degradare şi de asemenea trebuie luată în

considerare influenţa lor asupra mediului înconjurător. 0atele ştiinţifice care fac cunoscute

pericolele prezentate de pesticide asupra sistemului imunitar sunt numeroase. &tudiile

efectuate pe animale au demonstrat faptul că pesticidele afectează structura normală a

sistemului imunitar, perturbă reacţiile imunitare şi reduc rezistenţa animalelor la antigeni şi

infecţii. 0e asemenea, aceste descoperiri sunt valabile şi pentru populaţia umană expusă la

pesticide. 4n ultimii treizeci de ani insecticidele organofosforice au înlocuit progresiv

insecticidele organoclorurate. "ceşti compuşi persistă mai puţin în mediu decât

insecticidele organoclorurate, dar sunt mai toxici, ceea ce reprezintă o problemă pentru

ec%ilibrul ecosistemelor.

*i'rocaruri#% aromatic% o#icic#ic% ,PA*- sunt compuşi lipofilici, ce iau naştere

din combustia incompletă a materialelor organice. &unt poluanţi persistenţi, se găsesc din

abundenţă în aer, sol şi apă şi au proprietăţi cancerigene.

Proprietăţile fizice şi c%imice ale P"2-urilor sunt funcţie de masa lor moleculară şi

aceşti compuşi sunt poluanţi prioritari pe listele #& :P", :$ si :P". $aracterul cancerigen

a fost pus în evidenţă pentru prima dată de AamagiBa şi 3c%i'aBa.

"genţia de Protecţie a 5ediului a &tatelor #nite #& :P"! a identificat +; P"2-uri

ca poluanţi prioritari, unii dintre ei fiind consideraţi cancerigeni pentru om. "ceste +; P"2-

uri sunt< acenaften "ce!, acenaftilen "cC!, fluoren 8!, naftalina 7p!, antracen "n!,


6/51

fluorantren


7/51

8l!, fenantren P%!, benzoDEFantracen GDEF"n!, benzoDbFfluorantren GDbF8l!,

benzoD'Ffluorantren GD'F8l!, crisen $%rC!, piren PC!, benzoDg%iFperilen GDg%iFPe!,

benzoDEFpiren GDEFPC!, dibenzoDE, %Fantracen dGDE, %F"n!, indenoD+,),?-cdFpiren

3D+,),?- cdFPC!."u fost determinate pesticide şi %idrocarburi policiclice aromatice din< midii, aer,

sol, sedimente, apă, mlaştină, produse alimentare, miere, peşti, legume, fructe.

Plantele suferă intens influenţa nocivă a impurităţilor din aer, constituind prin

comportarea lor buni indicatori asupra gradului de impurificare, iar prin pagubele

înregistrate datorită distrugerii lor se creează pierderi importante în economia unei ţări.

0istrugerea plantelor datorită poluării aerului este un fenomen frecvent, întâlnit în

toate ţările cu industrie dezvoltată. Poluanţii din aer obstruează stomatele printr-un

mecanism toxic sau pe cale mecanică simplă, având ca urmare reducerea funcţiilor

biologice, împiedicarea dezvoltării şi producerea de diverse leziuni la plante.

Prin spălarea atmosferei de către precipitaţii şi prin sedimentarea particulelor şi

gazelor toxice se poate produce modificarea compoziţiei apei şi a solului şi creşterea

capacităţii toxice.

#neori, datorită concentraţiilor mari de poluanţi, se ajunge la distrugerea masivă a

unor plante şi plantaţii, determinând despăduriri de teritorii, transformându-le c%iar în mici

deşerturi.

$onsecinţele poluanţilor asupra plantelor se manifestă prin< lezarea frunzelor pe

unele porţiuni sau în totalitate, modificări de culoare a frunzelor, tulburări de creştere,

distrugerea unor părţi din plantă, ducând c%iar la dispariţia unor specii.

ezultatele influenţei poluanţilor asupra plantelor se manifestă în funcţie de

poluantul respectiv. &pre exemplu, îngălbenirea frunzelor este proprie bioxidului de sulf,

culoarea brună este caracteristică fluorurilor, iar aspectul argintat sau bronzat arată

influenţa ozonului.

0atorită diferenţierii efectelor produse de anumiţi poluanţi asupra plantelor, se

poate stabili intensitatea impurificării şi natura toxicului respectiv, c%iar dintr-o arie atacată

cu mai multe substanţe toxice.

Pentru protecţia plantelor contra bolilor şi dăunătorilor se folosesc insecticidele,

fungicidele sau alţi compuşi cloroorganici. 4n cazul tratării cu aceste pesticide, frunzele,

tulpina, rădăcinile plantelor vin în contact direct cu substanţa c%imică care rareori nu

influenţează ciclul biologic al sistemelor vegetale.


8/51

:xistenţa remanenţelor de pesticide în produsele agricole frunze, legume, etc.! care

în mare măsură se explică prin depăşirea normelor de administrare a acestora,

demonstrează unele capacităţi ale plantelor de a adsorbi şi păstra o vreme relativ

îndelungată în ţesuturile lor compuşii c%imici toxici.Plantele superioare asimilează mai puţin pesticidele cloroorganice c%iar dacă ele

nimeresc direct pe frunze şi alte părţi ale acestora. 4nsă sunt cunoscute unele cazuri când pe

frunze apar nişte HarsuriI în urma tratării cu pesticide. "cest lucru se întâmplă mai ales

după prelucrarea lor cu soluţii toxice pe vreme însorită. Pe lângă faptul că picăturile lic%ide

concentrează razele solare, la formarea IarsurilorI contribuie concentraţiile mari de

pesticide sau dizolvanţi. Prelucrarea cu pesticide poate fi cauza apariţiei aşa-numitelor boli

iatrogene iatros- medic! de origine infecţioasă care reduc productivitatea sistemelor

vegetale.

I . So#u#

&olul este stratul de la suprafaţa pământului, afânat, moale, friabil, care, împreună cu

atmosfera, constituie mediul de viaţă al plantelor.

&olul s-a format din roci, sub influenţa factorilor pedogenici< climă, microorganisme,

vegetaţie, relief. 1ransformările rocilor în timp au fost profunde, astfel încât solul apare ca un

corp natural, distinct, deosebit de roca mamă. 0urata de generare este mare, astfel încât

pentru a se rorma pe cale naturală ? cm de sol sunt necesari ?** - +*** de ani> iar pentru )*

cm, J**** de ani.

$ompoziţia solului este dată de<

- substanţe minerale rezultate din degradarea şi alterarea rocilor şi mineralelor, ca de

exemplu< &i*), 8e(x, $a$*?, $a&* etc.>

- substanţe organice specifice, produse prin transformarea c%imică a resturilor

vegetale. 0e exemplu< acizi %umici, celuloză, %emiceluloză, alde%ide, alcooli, fenoli, grăsimi,

aminoacizi, albumine etc. esturile vegetale şi animale se descompun sub influenţa

microflorei şi microfaunei existente în sol, în compuşi simpli $* ), 2)*, 72? etc.!, din care

microorganismele sintetizează compuşi organici.

$ompoziţia solului recoltat de pe + %a aproximativ +** t! este următoarea< rădăcini

) - ; 6 , microorganisme + - ) 6, substanţe minerale / - + ) 6 , substanţe organice /* -

/@ 6.

8


9/51

&olul conţine un ansamblu complex de micro şi macroorganisme, aflate într-un

ec%ilibru biologic, care acţionează asupra compuşilor lui. "stfel, macrofauna aerează solul, îl

structurează, îi îmbunătăţeşte fertilitatea. 5icroorganismele bacterii, alge verzi! transformă

compuşii carbonului în $*) şi $2, amoniu în nitraţi, sau azot, iar alte microorganisme

fixează azotul atmosferic. $iupercile ajută absorbţia apei şi a microelementelor în rădăcini

1ot microorganismele descompun unele substanţe poluante, inclusiv pesticidele şi

fertilizanţii, dar nu în totalitate.

&olurile sunt supuse unor procese continue de degradare şi alterare.

Degradarea reprezintă procesul de mărunţire şi dispersare a rocilor şi mineralelor în

fragmente mai mici, sub influenţa temperaturii, apei, vântului, gravitaţiei şi vieţuitoarelor.

Procesul este ireversibil.

Alterarea reprezintă totalitatea proceselor c%imice la care sunt supuse rocile şi

mineralele sub acţiunea apei, acizilor minerali sau organici şi a sărurilor 0egradarea şi

alterarea acţionează simultan.

&uprafaţa de uscat de pe 1erra este de +?,+ miliarde %a, ceea ce reprezintă aproximativ

)@ 6 din suprafaţa totală a planetei, de @+ miliarde %a. "grosistemele ocupă astăzi ),; 6,

deci miliarde %a, din care +,@ miliarde %a reprezintă Hterenul arabil şi restul de ),@ miliarde

%a - păşunile şi faneţele.

epartiţia peisajelor pe suprafaţa uscatului este prezentată în tabelul +.+.

Ta%#u# 1.1. Po$'%r%a %i(a/%#or 0$ (uraa"a '% u(cat '% % T%rra

P%i(a/ T%r%$ a2rico# D%ş%rturi P3'uri A#t% %i(a/%Pondere. 6 ),; ?; ?* ,

&uprafaţa de teren arabil ce revine unui locuitor variază, astfel încât în :xtremul

(rient este de *,?@ %aK locuitor, în "frica de *,J? %aKloc., în "merica Latină +,? %aKloc., în

unele ţări foarte sărace *,;J %aKloc., în ţările mediu dezvoltate *,J %aKloc., în ţările dezvoltate

+,)) %aKloc. &e consideră valoarea de *.? %aKloc ca fiind aria arabilă minimă necesară

întreţinerii vieţii unei persoane timp de + an, în condiţii de mediu, obiceiuri, alimentare şi

agrote%nice date. "şadar, ţările din :xtremul (rient sunt foarte aproape de această valoare

minimă a existenţei umane. Pentru omânia, valoarea suprafeţei arabile 6e revine unui

locuitor este de *, %a, iar ca teren agricol de *,;J %a, deci mai mare decât aria arabilă

minimă, dar mai mică decât valoarea +,+ %a teren agricolKloc. socotită medie pe glob.

9


10/51

(biceiurile alimentare legate de condiţiile pedoclimatice atrag variaţii în necesarul de

suprafaţă arabilă. "stfel, dieta carnivoră, faţă de cea vegetariană, solicită suprafeţe mai mari

de teren arabil, deoarece lanţul trofic carnivor este mai lung.

&uprafeţele agricole se micşorează datorită construcţiilor industriale, civile, militare,

depozitelor de deşeuri, reziduurilor menajere, spaţiilor de agrement, eroziunii solului.

:roziunea soiului ocupă primul loc în degradarea pământurilor. Prin vânt şi apă se degradează

anual @ - + * tK%a în "frica, :uropa, "ustralia, + * - ) * tKM%a în "merica de &ud şi de 7ord, ?*

tKan. în "sia. efacerea solurilor este cu mult sub ritmul de degradare şi alterare, şi anume, de

numai + tK%a. Problematica terenurilor agricole trebuie urmărită cu multă atenţie, deoarece

încercările ulterioare, de extindere şi de refacere a potenţialului productiv, costă foarte mult.

Pe glob se apreciază o degradare a circa J* 6 din suprafaţa solurilor, sau )@ 6 din suprafaţa

agricolă, iar pentru omânia - J,@ milioane %a.

&olul poate îndeplini următoarele funcţii<

depozit şi sursă regenerabilă de energie fosilă, prin fitomasa transformată în

%umus>

participă la circulaţia apei şi a altor elemente în natură>

purifică natura, prin proprietăţile lui de adsorbant şi neutralizant al poluanţilor>

este sursă de elemente nutritive pentru plante.

Pentru a-şi îndeplini funcţiile, solul trebuie să fie într-o formă accesibilă, deci< poros,

umed, aerat cu fracţie mare de goluri!. Plantele îşi extrag din sol elementele de bază< azot,

fosfor, şi potasiu, pe scurt 7, P, 9, alte macroelemente< $a, 5g, & şi microelemente< G, 8e,

5n, 5o, $u, =n etc. $ompoziţia c%imică a solului este în continuă sc%imbare, prin procese

rapide, sau lente de pedogeneză, cu implicaţii asupra ecosistemelor.

I .1. Po#uar%a (o#u#ui

Poluarea solului reprezintă orice acţiune care dereglează funcţionarea normală a

solului.

"ctivităţile de producţie au afectat în timp solurile, prin< lucrări miniere, excavaţii,

depozite de deşeuri, alunecări de teren, eroziune, salinizare, acidifiere etc. &-au produs în

multe zone dezec%ilibre în nutriţia plantelor, care au mers până la dispariţia plantelor, deci

deşertificas e.

Poluarea solului se manifestă prin<

degradare fizică compactare, degradarea structurii!>

10


11/51

degradare c%imică creşterea conţinutului de metale grele, pesticide,

modificarea p2-ului!>

degradare biologică cu germeni patogeni!. 0eci există poluare fizică, c%imică,

biologică şi, uneori, radioactivă.3ndicatoiii poluării solului pot fi conţinuturile de elemente, substanţe, microorganisme

ca şi la problemele de poluare atmosferică şi acvatică!. 4n practică se folosesc însă următorii

indicatori<

deprecierea calitativă şi cantitativă a recoltelor>

creşterea c%eltuielilor pentai menţinerea recoltelor la parametrii anteriori

poluării>

c%eltuieli pentru drenaj, antierozionale ş.a.> restricţii la exportul unor produse, ca de exemplu legume cu un conţinut prea

mare de nitraţi, sau restricţii în utilizarea furajelor din terenurile contaminate

cu plumb, etc.

&olul fiind un sistem mult mai complex decât aerul şi apa, poluarea îl afectează

proprietăţile, deci şi fertilitatea. 4n plus, poluanţii pot trece din sol în plante, apă, sau aer, iar

depoluarea este un proces dificil, uneori c%iar nerealizabil.

4n omânia, solurile poluate sunt clasificate în clase, tipuri şi grupe tabelul +.)!.

Ta%#u# 1.&. C#a(iicar%a (o#uri#or o#uat%

C#a(iicar% Simo# O(%r4a"iiC#a(% '% P8 - poluare fizicăo#uar% P$ - poluare c%imică

PG - poluare biologicăP - poiuare radioactivă

Tiuri '% Pa - poluare prin excavare la zi

o#uar% Pb - poluare prin acoperire cu %aldesterile, gunoaiePc - poluare cu deşeuri şi reziduuri

anorganicePd - poluare cu substanţe purtate de vântPe - poluare cu materiale radioactivePf - poluare cu deşeuri organice din

industriile alimentară şi uşoarăPg - poluare cu deşeuri agricole forestiereP% - poluare cu dejecţii animale

Pi - poluare cu dejecţii umanePj - poluare prin eroziune şi alunecare

11


12/51

P' - poluare prin sărăturareP3 - poluare prin acidifierePm - poluare prin exces de apăPn - poluare prin exces carenţă! de

elemente nutritive

Po - poluare prin compactare, crustePp - poluare prin acoperire cu sedimentePN - poluare cu pesticidePx - poluare cu agenţi patogeni

contaminanţi5ra'% '% * - practic nepoluat reducereao#uar% producţiei sub @ 6!

+ - slab poluat reducerea cu ;-+* 6!) - mediu poluat reducerea cu ++-)@ M6!? - puternic poluat reducerea cu );-@*

6! - foarte puternic poluat reducerea cu

@+-J@ 6!@ -excesiv poluat reducerea peste J@ 6!

I .&. Sur(% '% o#uar% şi a2%$"i o#ua$"i ai (o#uri#or

0upă cum s-a arătat, unul dintre indicatorii de poluare ai solului este scăderea

producţiei agricole. La o populaţie de + miliarde locuitori, producţia actuală de cereale seaflă astăzi sub nivelul de satisfacere a cerinţelor. ecoltele de orez au crescut puţin, iar cele

de grâu au rămas practic constante. ecoltele de cereale au crescut cu doar *,@ 6 anual.

&tocurile de cereale au scăzut permanent începând cu +). &tudiile demografice indică o

cifră de / miliarde locuitori în anul )*)*, deci necesarul de %rană va creşte în următorii ani,

în medie, cu ; 6, iar în ţările în curs de dezvoltare cu aproximativ +** 6.

3ndustria poluează, puternic terenurile agricole. #rbanizarea determină de asemenea

scăderea suprafeţelor agricole prin extinderea oraşelor. 1erenurile pierdute sunt de cele maimulte ori de cea mai bună calitate pentru agricultură, deoarece orăşele s-au format în aceste

zone.

$onform datelor (.7.#., +@,; 6 din întreaga suprafaţă sunt pământuri puternic

degradate, iar @+,J 6 sunt moderat degrate, ceea ce reprezintă aproape un sfert din suprafaţa

agricolă.

0upă clasificarea solurilor poluate adoptată în omânia, (ur(%#% '% o#uar% şi a2%$"ii

o#ua$"i ai solurilor sunt<

12


13/51

:xcavaţiile la zi, prin care se execută decopertarea zăcământului, excavarea acestuia,

depuneri de steril, depozite de diferite produse. :xtracţiile la suprafaţă îndepărtează obiective

ca< locuinţe, păduri etc. 1erenul este supus infiltraţiilor, inundaţiilor şi alunecărilor, mărind în

felul acesta suprafaţa naturală afectată. La înc%iderea excavaţiilor, umplerea trebuie efectuată

în ordinea inversă> deci steril, decopertă şi sol la suprafaţă. La cariere, unde extracţiile

durează şi zeci de ani, în unele situaţii se rambleiază terenul şi se acoperă cu sol adus din alte

zone.

0epozitele de sterile, cenuşi de termocentrală, zguri metalurgice, acoperă suprafeţe

care altfel ar fi avut altă destinaţie, iar particulele fine sunt antrenate de vânt, poluând alte

terenuri sau ape. Precipitaţiile pot antrena %aldele create, mărindu-le aria bazei şi acoperind în

timp scurt obiectivele clin apropiere. 0epozitele de gunoaie permit, în plus, dezvoltarea

paraziţilor< ţânţari, muşte, şobolani, care răspândesc microbi, viruşi la distanţă.

5etalele grele ajung în sol din aer, apă şi nămoluri. 0e la suprafaţă coboară în sol prin

procese de difuzie, adsorbţie, dizolvare şi antrenare cu apa, sau cu rnacroorganismele. 4n sol,

microorganismele le solubilizează, sau le transformă în suspensii în apă, ajungând astfel în

rădăcinile plantelor. 0in plante, metalele grele ajung şi se acumulează în organismele

animalelor şi ale oamenilor.

ezistenţa solului la poluarea cu metale grele diferă în funcţie de natura solului.

"stfel, solurile argiloase reţin poluanţii mai mult, solurile neutre şi carbonatice reţin puternic,

dar solurile nisipoase reţin cel mai puţin levigarea este puternică, exceptând 5o şi &e!. 0e

asemenea, cu cât textura solului este mai fină, se reţin poluanţii mai mult în sol, de unde trec

apoi în plante.

Poluarea solului cu metale grele provoacă<

dezec%ilibre proceselor fizice, c%imice şi biologice din sol>

scăderea activităţii biologice>

in%ibarea proceselor de nitrificare>

acţiune toxică pentru plante.

$âteva exemple de pe teritoriul omâniei privind acţiunea metalelor grele< în zona

=latna au fost atacaţi fagul şi carpenul> la 1urnu 5ăgurele, Oalea $ălugărească, $opşa 5ică

furajele au un conţinut ridicat în metale grele. "nalizele au pus în evidenţă depuneri de cupru

+a ovine, bovine şi cabaline în rinic%i, ficat, sânge!. =onele Gaia 5are, 7eferal sunt de

asemenea expuse poluării cu metale grele. 4n afară de furaje şi culturile de porumb,

rădăcinoase înregistrează acumulări de metale grele $u, Pb, =n, $d etc.!.

13


14/51

0eosebit de toxice pentru plante şi animale sunt< 5g, $d, G. "s. &-a interzis

fabricarea fungicidelor conţinând mercur, utilizabile pentru tratarea seminţelor, deoarece,

ajuns la animale şi om, duce la decese. $admiul provoacă decalcifiere în organisme. "rsenul

ajuns în organismul uman provoacă afecţiuni vasculare, ce duc şi la amputări de membre.

8luorul scade producţiile la fasole cu +@ 6 la )* p.p.m. 8 în sol. la porumb cu +@ 6

pentru ?* p.p.m.8, iar la animale acţionează asupra sistemului osos, dinţilor şi articulaţiilor.

$oncentraţiile admise de metale şi nemetale în terenurile arabile variază cu natura

elementului. "ceste concentraţii tolerabile, exprimate în p.p.m. sunt< "s )*, G )@, $d ?, $o

@*, $r +**, 8 )**, 2g ), 5o @, 7i @*, Pb +**, &e +*, # @, O @*, =n ?** ş.a. "u fost situaţii

când solurile poluate conţineau< "s /*** p.p.m., $r )**** p.p.m., 8 /*** p.p.m.. 2g, @**

p.p.m., =n ;*** p.p.m.

5aterialele radioactive pot exista în subsol, ca zăcăminte de pec%blendă conţinând #,

monezit 1%! etc. 3zotopul *&r se urmăreşte de cele mai multe ori, deoarece acest radionuclid

reprezintă + - +* 6 din totalul radionuclizilor. :l se combină cu substanţele organice, acizii

%umici, în special la p2 mai mare. :ste fixat puternic de argile. "semănător se comportă şi

izotopul +?J $s, care se leagă mai puţin de substanţele organice.

"genţia 3nternaţională pentru :nergie "tomică "3:"! a publicat, după accidentul de

la $ernobâl, nivele de intervenţie, la care se instituie restricţii asupra consumului de produse

alimentare, apă şi furaje tabelul +.?!.

Ta%#u# 1.. Ni4%#% 67 Sr %$tru i$t%r4%$"i% #a u$%#% ro'u(%

Co$c%$tra"i%

ma)im3 67 Sr

Lat% Iar3 Car$% Iar3 Pro'u(%

#actat%

A3 şi

3uturiGNK'g +,@.+*? @.+* @.+*? +*; ).+* +,@.+*)

0eşeurile şi reziduurile din industria alimentară şi uşoară constituie alte surse posibile

de poluare a solurilor. #neori se utilizează ca fertilizanţi sau amendamente.

0eşeurile şi reziduurile vegetale agricole şi forestiere încarcă solul cu nitraţi, agenţi

patogeni şi facilitează înmulţirea buruienilor. "ceste materiale şi produsele lor de degradare

în timp pot fi transportate de ape la distanţă, mărind astfel suprafaţa şi mediile poluate.

0ejecţiile animale aplicate excesiv ca îngrăşăminte afectează proprietăţile solurilor.

"cestea pot conţine 7a$l, biostimulatori, uree, medicamente, agenţi patogeni, care produc

poluare c%imică şi biologică solurilor, scad permeabilitatea şi pot difuza până la pânzele de

ape freatice, transformându-le în focare de substanţe c%imice, viruşi etc. 1ot din zoote%nie pot

14


15/51

rezulta substanţe de igienizare a grajdurilor sodă, detergenţi!, care contribuie la poluarea

solurilor şi apelor.

4n privinţa cantităţilor, dejecţiile de porcine deţin cantităţile cele mai mari. Pentru a

putea fi utilizate în agricultură se analizează conţinutul lor de metale grele şi ele viruşi, mai

ales că unii viruşi, cum sunt cei enterici, pot persista şi luni.

Prin fermentaţie, timp de ? luni vara, sau luni iarna, dejecţiile de porcine libere de

agenţi patogeni se transformă într-un îngrăşământ valoros, numit compost. 7ămolurile din

zoote%nie se mai pot stoca minimum ; luni, înainte de fi utilizate pentru fertilizarea

păşunilor, sau ? luni pentru câmp, sau o lună pentru câmpul arat şi însămânţat cu plante

furajere.

0ejecţiile umane apar în jurul micilor localităţi fară canalizare, a locurilor de

campare, târguri, şantiere. "stfel de locuri devin focare de germeni patogeni ai difteriei, 1G$,

febrei tifoide.

7ămolurile separate din apele uzate conţin substanţe organice cele provenite din

industria alimentară, zoote%nie, activităţile menajere!, sau anorganice cele provenite din

industria metalurgică, prepararea minereurilor şi cărbunilor etc.!. &e pot aplica în agricultură

numai dacă conţinuturile de metale grele şi nemetale sunt sub limitele admise de standarde.

#nele culturi, cum sunt cele de cartofi, morcovi, pot suporta un conţinut mai ridicat

de metale grele, dar altele, cum este salata, nu acceptă.

"genţii patogeni din nămol pot persista în sol şi în legume. 0e exemplu< salrnonellele

persistă )@* de zile, &treptococus faecalis /* zile, "scaris ova peste )*** de zile etc.

7ămolul se aplică cu o lună înainte de însământare, pentru a da posibilitate solului să

reţină unii comouşi. La păşuni, animalele sunt aduse după ce nămolul a fost spălat de ploaie

de pe frunze şi iarbă. Plantele sunt influenţate diferit de nămolul aplicat. &unt stimulate

producţiile la graminee, porumb, sorg, trifoi, iarbă.

2idrocarburile apar pe terenurile din jurul sondelor, rezervoarelor de produse petroliere, rafinării, trasee de conducte, în caz de defecţiuni, accidente etc.

Pentru îndepărtarea %idrocarburilor din sol se efectuează<

o lucrări de drenare, urmate de ardere>

o descompunerea petrolului cu microorganisme direct în sol>

o fertilizarea puternică cu azot ele.

:roziunea şi alunecările de teren sunt alte fenomene ce cauzează degradarea solurilor.

Pe glob sunt aproximativ @,J miliarde %a erodate, creând pericolul extinderii deşerturilor.

15


16/51

Eroziunea rocilor şi a solurilor apare datorită vântului, ploilor, activităţilor umane,

cum sunt<

- lucrări agricole necorespunzătoare, care distiug textura solului, deci apa se evaporă,

sau se scurge la suprafaţă>

- tratamentele cu pesticide şi fertilizanţi c%imici>

- ploile acide>

- defrişările.

&uprapăşunatul tasează solul, distruge vegetaţia, producând în final eroziunea solului.

5aterialul erodat este transportat de vânt, colmatează apele naturale şi bazinele artificiale,

sporind potenţialul inundabil. 1erenurile din vecinătate sunt acoperite cu materialul nefertil

purtat de vânt.

0efrişările şi excavaţiile la suprafaţă, în contact cu cantităţi mari de apă de ploaie, pot

cauza alunecări de teren. #rmările alunecărilor de teren sunt dezastruoase< la suprafaţă ajung

roci nefertile, se distrug obiective, se sc%imbă cursuri de apă etc.

Pentru reducerea eroziunii solurilor se pot lua următoarele măsuri<

reducerea pantelor>

efectuarea de terasări>

construcţia de valuri de pământ pentru protecţie>

aplicarea de culturi antierozionale în fâşii, benzi înierbate, pe curbele

de nivel>

împăduriri în zonele afectate sau numai plantarea de perdele forestiere,

construcţia de canale de coastă, pentru drenafea apelor.

&ărăturarea solurilor reprezintă acumularea de săruri solubile, în special de sodiu.

"pare în zone aride şi semiaride, din cauze naturale şi antropice. $auzele naturale ale

procesului de sărăturare pot fi<

creşterea nivelului apelor freatice mineralizate>

aducerea la suprafaţă a unor strate salifere.

0intre cauzele antropice generatoare de sărăturare se evidenţiază<

irigările cu ape salinizate>

suprapăşunatul>

inundaţiile cu regim %idrosalin ireversibil>

creşterea nivelului apelor freatice în sol şi c%iar băltiri în apropierea lacurilor de acumulare.Oara, apa se evaporă, concentrând astfel solul cu săruri>

16


17/51

în apropierea sondelor, deoarece ţiţeiul se extrage împreună cu ape salinizate şi gaze.

4n omânia, peste @*.*** %a sunt sărăturate, deci nefertile, procesul continuând

permanent din nefericire.

"cidifierea înseamnă scăderea p2-ului solului sub valoarea J. &olurile devin nefertile,creşte conţinutul de "l, scad conţinuturile în alţi ioni. Pe glob, aproximativ )* 6 din soluri

sunt acidifiate, iar în omânia aproximativ ) milioane %a. $auzele producerii acestui proces

sunt fie naturale existenţa unor soluri argiloase, silicatice. cu %idroxizi de fier şi aluminiu sau

din descompunerea microbiologică a substanţelor organice în alte tipuri de soluri!, fie

antropice aplicarea unui exces de fertilizând, sau căderea de ploi acide!.

Pe solurile acide masa biologică se reduce. Pentru exemplificare< dacă scade p2-ul

solului doar cu o uniiate, de la @,/ la ,/, recoltele de grâu au scăzut de la @ 6 , la ?) 6, iar

cele de porumb de la @ 6 , la )? 6.

:xcesul de apa poate curge la suprafaţă, poate bălti sau se infiltrează în sol. :fectele

excesului de apă sunt diverse, de la influenţarea peisajului, la influenţarea nutriţiei plantelor,

prin lipsa oxigenului, putrezire, sărăturare etc. recoltele sunt distruse în proporţie de +* - *

6 Pe glob, / 6 din suprafaţa urcatului este afectată de un exces de umiditate, iar în

omânia,M?.; milioane %a.

$arenţele de diverse elemente nutritive din sol ca şi excesele provoacă dezec%ilibre în

nutriţia plantelor. "stfel, carenţa de azot produce necroze, iar excesul de azot reduce

recoltele, rezistenţa la boli. la dăunători, la transport şi depozitare. &unt afectate culturile de

cartofi, sfeclă, legume, fructe. "nalizele de furaje, sânge şi lapte de animale, de legume au

arătate conţinuturi de azotaţi. La legumele tratate cu azotaţi s-au stabilit cantităţi mai mari la

râdăcinoase morcov, ridic%i, ţelină! şi mărar, decât la legumele cu frunze mari pătrunjel,

spanac, salată! tabelul +.!.

Ta%#u# 1.8. Co$"i$utu# 0$ a!otat a# u$or #%2um% ,'u3 C.R3u"3-

Pro'u( morco4 ri'ic9i "%#i$3 m3rar 3tru$/%# (a$ac

(a#at3 7*?- mgK 'g J )/* )** )+J @/? ++@* ?@

&olurile s-au clasificat şi după conţinutul raportului azot amoniacalK azot total în<

- sol curat nepoluat! cu raportul egal cu * - )>

- sol slab poluat cu raportul egal cu )>

- mediu poluat ) - ).@>

17


18/51

- puternic poluat ).@ - ?,?.

$arenţa de fosfor întârzie dezvoltarea plantelor şi diminuează recoltele. 0eficitul de

potasiu din sol reduce elasticitatea plantelor, rezistenţa lor la temperatură, la exces de apă.

$arenţa în microelemente ca< 5g, &, =n, 5n, 8e, $u, G, 5o etc. provoacă pigmentarea

plantelor, necroza unor ţesuturi etc.

:xcesul de calciu din sol scade producţiile la viţă de vie, cais şi piersic.

$ompacterea tasarea! solurilor se produce ca urmarea unor lucrări agricole efectuate

cu maşini grele, sau din lipsa asolamentelor sau a păşunatului excesiv. Prin compactare se

reduce aeraţia, circulaţia apei. 0acă tasarea depăşeşte ?* cm de sol, degradarea este

ireversibilă, deci permanentă. Pentru refacerea solului tasat se recomandă efectuarea aratului

la adâncime de j ?@ - /* cm şi rotaţia culturilor.

1recerea terenurilor agricole şi silvice spre alte utilizări casnic, industrial, drumuri

etc.! produce dezec%ilibre ecologice puternice în zonă, ajungându-se la eroziunea solului,

degradare, surpare, dispariţia unor specii etc.

Pesticidele acţionează numai într-o mică proporţie ? - * 6! în scopul pentru care au

fost utilizate, restul împrăştiindu-se în aer, apă şi pe sol. &e apreciază o creştere, în ultimii ani,

a rezistenţei dăunătorilor la pesticide, ceea ce a determinat aplicarea acestora în cantităţi mai

mari şi crearea d noi pesticide, cu toxicitate superioară. $a efect letal, se apreciază că *,+ 'g

pesticid actual acţionează ca şi ) 'g 001.

"nalizele au pus în evidenţă existenţa circuitului pesticidelor în natură. "stfel,

pesticidele pot ajunge în aer şi de aici pe plante, sol şi în apă. 0e pe plante, pesticidele ajung

prin lanţuri trofice la om. 0e la vegetaţie, animale şi oameni, pesticidele ajung din nou în sol

şi apă. 3n apă, pesticidele trec în plancton, de aici la nevertebrate, peşti şi în final la om. Qi

sedimentele de pe fundul apelor pot conţine pesticide.

Pesticidele sunt greu solubile în apă, dar foarte solubile în grăsimi, unde se pot

acumula. "cumularea este favorizată şi de timpul de înjumătăţire de ordinul anilor la unele pesticide, cum sunt< 001 ? - + * ani, %eptaclor J - + ) ani, aldrin +* ani, dieldrin + - J ani,

2$2 ) ani etc.

&unt volatile, ceea ce explică difuzarea lor în mediu la mare distanţă, astfel încât,

astăzi se găsesc răspândite pe tot globul. 0e exemplu, în grăsimea balenelor s-au găsit *,*;@

mg 001Kg, în crustaceul 9rill *,** mg 001K g etc. 0unărea varsă în 5area 7eagră +/; t

2$2Kan.

Pesticidele afectează circuitele biogeoc%imice din ecosferă, dar acţiunea asupraorganismelor nu este cunoscută totuşi, în totalitate. &e cunosc unele acţiuni asupra sistemului

18


19/51

nervos, sau asupra unor %ormoni. 0e exemplu, la păsări este in%ibată enzima carboan%idroza,

care ajută la fixarea calciului în coaja ouălor, deci este periclitată reproducerea> la insecte,

pesticidele organofosforice afectează sistemul nervos, prin afectarea enziinei colinesteraza,

ajungându-se la dereglarea mişcărilor, spasme şi deces> la alge scade masa biologică la

jumătate> planctonul poate fi in%ibat, dar şi stimulat> la unele specii s-au observat efecte

mutagene, sau cancerigene etc.

0atorită toxicităţii ridicate, a timpului mare de înjumătăţire şi a efectelor puternice în

mediu s-a interzis producţia unor pesticide, printre care şi 001.

I .. Prot%c"ia ca#it3"ii (o#uri#or

&olul este, aşadar, suport şi mediu de viaţă pentru ecosistemele naturale şi antropice

"bsolut toate formele de poluare a solului au efecte dezastruoase asupra ecosferei, iar

refacerea calităţilor solului este un proces de lungă durată, sau imposibil.

Pentru prevenirea şi combaterea poluării solului trebuie avute în vedere tipurile de

poluare la care acesta este supus.

"stfel, pentru prevenirea degradării fizice sunt necesare>

pregătirea solului în condiţii de umiditate optimă>

irigări efectuate la timp şi în cantitatea corespunzătoare>

rotaţia culturilor>

efectuarea conform cerinţelor şi în graficul de timp a lucrărilor agrare.

Pentni prevenirea aciclifierii trebuie<

- o utilizare corectă, după analiza solului, a fertilizanţilor>

- controlul p2-ului solului>

- aplicarea de amendamente cu calciu în caz de sol acid.

Pentru prevenirea carenţei, sau a excesului de elemente nutritive este necesară<

- asigurarea unui raport corespunzător P

- corectarea p2 -ului cu amendamente, pentru a asigura p2R;,)-;,@>

- efectuarea de analize agroc%imice pentru controlul microelementelor conţinute în

sol.

Pentru prevenirea eroziunii solului, datorită apelor sau a pantei terenului de @ - / 6

sunt<

- stabilite culturi antierozionale>

- se execută cultura în fâşii, cu sau tară benzi înierbate>

19


20/51

- se fac lucrări de terasarea terenului>

- se aplică asolamente>

- arăturile se execută pe curbele de nivel>

- se plantează perdele forestiere>

- se realizează construcţii pentru prevenirea şi combaterea efectelor torenţilor>

- se regenerează pajiştile>

- se aplică o dată la un an, sau la doi ani îngrăşăminte naturale>

- se suspendă păşunatul pe timp nefavorabil, primăvara timpuriu şi toamna târziu etc

Pentru prevenirea şi combaterea poluării prin exces de apă se execută<

reţele de desecare şi drenaj>

lucrări de afânare la J* - /* cm adâncime>

irigarea va evita formarea de bălţi>

se vor cultiva specii de plante corespunzătoare zonei>

se vor practica asolamente>

se va controla cantitatea de apă pe zone.

Sărăturarea secundară se poate preveni şi combate prin<

menţinerea cantităţii de apă în sol la valorile optime>

prevenirea formării de cruste prin executarea de lucrări agricole> acoperirea cu covor vegetal pe durată cât mai îndelungată>

efectuarea, uneori, de irigări de spălare>

construcţia de sisteme de drenaj şi de desecare,

urmărirea conţinutului de săruri din sol.

Poluarea chimică, biologică si cu materiale radioactive se poate preveni prin

controlul proceselor te%nologice, a nămolurilor aplicate, a condiţiilor depozitării materialelor

şi urmărirea în timp a securităţii depozitării.Poluarea cu peşticide a solurilor se poate preveni prin<

- cultivarea de soiuri de plante rezistente la dăunători, care nu mai necesită tratamente

cu pesticide>

- selecţionarea seminţelor>

- utilizarea asolamentelor>

- utilizarea metodelor biologice ca, de exemplu< însămânţarea unei suprafeţe reduse,

pe terenul de la care se urmăreşte o anumită cultură, cu un soi care atrage dăunătorii, creându-se astfel o zonă capcană, în care se vă realiza distrugerea locală a dăunătorilor. "ltă

20


21/51

posibilitate este de utilizare de feromoni, substanţe c%imice care perturbă procesele naturale

de reproducere a insectelor dăunătoare masculii nu mai pot identifica insectele femele!. &e

mai aplică< atragerea unor păsări, a unor specii de insecte, sau de microorganisme, ce distrug

paraziţii de pe un teren cultivat.

$ombaterea integrată a dăunătorilor 3P5 - 3ntegrated Pest 5anagement! reprezintă o

alternativă la te%nica utilizării pesticidelor şi totodată se asigură a agricultură ec%ilibrată. 4n

acest scop trebuie asigurate<

subvenţii ale statului pentru producătorii agricoli, în sensul ac%itării directe a

producţiei>

eliminarea subvenţiilor la pesticide>

asigurarea de plăţi pentru necultivarea terenurilor de calitate scăzută>

investiţii pentru agricultură>

interzicerea prin lege a transformării terenurilor arabile în terenuri pentru alte

destinaţii.

0epoluarea solurilor de pesticide se realizează prin<

• asolamente>

• degradarea pesticidelor în sol cu ajutorul altor substanţe>

• utilizarea de plante ce pot distruge unele ierbicide."stfel se comportă porumbul, sorgul, trestia de za%ăr ş.a.

Ingineria geneticii contribuie atât la dezvoltarea şi diversificarea producţiei agricole,

cât şi la protecţia mediului. 7oile soiuri de plante studiate sunt mai robuste, cu masă

biologică sporită, rezistenţă la temperatură, vânt şi dăunători mai mare, adaptabile pe soluri

sărăturate, sau acide, în zone foarte umede sau foarte uscate.

Prevenirea poluării solurilor este legată şi de activităţile din industrie, transporturi şi

cele menajere din aglomerările umane. Pentru menţinerea calităţii solurilor sunt necesare şimăsuri de reducerea poluării la sursele amintite, stocarea corespunzătoare a deşeurilor de

orice natură, evitarea poluării aerului şi apelor.

&ituaţia terenurilor din omânia, la nivelul anului )*++ prezenta următoarele valori<

din totalul de +,/ mii. %a teren, arabil erau ,?; mii. %a, deci ;? 6!, păşunile ,/? mii. %a

?? 6!, livezile *,?* mii. %a *,@ 6! şi podgoriile *,?* mii %a *.@ 6!. Poluarea însă afectează

mari suprafeţe de teren şi la noi în ţară. &ituaţia solurilor degradate în omânia, din diferite

cauze este prezentată sintetic în tabelul +.@.

21


22/51

Ta%#u# 1.:. Situa"ia (oiuri#or '%2ra'at% 'i$ Rom;$ia

So#uri '%2ra'at% mi#ioa$%9a

T%r%$ a2rico# 0$ a$t3 (uu( %ro!iu$ii a%#or. <:roziune< -slabă ? 6, moderată + 6,

severă +/ 6, foarte severă ),; 6!.

- erodate de vânt *,J- cu aciditate ),?- cu exces de umiditate @,;- sărăturat *,@

- cu cruste ,@- cu conţinut redus de %umus J,@- cu continut redus de P ,J- cu continut redus, de 7 ?,J- cu carenţă de =n +,@- poluate cu pesticide *,*@- poluate cu %idrocarburi şi cenuşă *,*@- poluate de industrie *,- poluate de zoote%nie *,?

CAPITOLUL II

INFLUEN A =N5R> >MINTELOR C*IMICE ASUPRA LE5UMELOR Ț Ș

22


23/51

II 1. P%(tici'%

II 1.1. 5%$%ra#it3"i

Pesticidele sunt substanţe c%imice simple sau complexe, de natură organică, minerală

sau organo-minerală, folosite la combaterea bolilor, dăunătorilor şi buruienilor. 7eaplicarea

acestora ar duce, pe plan mondial, pierderi de până la ?;6 din recolta potenţială< +)6 din

cauza bolilor, +6 a dăunătorilor şi +*6 a buruienilor 0avidescu şi colab., +)!.

La acelaşi ordin de mărime, ?@6 din recolta potenţială, s-au apreciat şi pierderile de

recoltă din ţara noastră tabelul ).+!

Ta%#u# &.1. Pi%r'%ri#% '% r%co#t3 ,?- 'atorit3 '3u$3tori#or@ o#i#or şi urui%$i#or 0$

Rom;$ia,Da4i'%(cu şi co#a.@ 166&-

Cu#tura Pi%r'%ri 'atorit3 Pi%r'%ri

Tota#D3u$3tori#or Bo#i#or Burui%$i#or

5r;u +* ++ +) ??O43! / +* )JOr! ? +) + )Porum + +? ?;Carto +@ )) / @

S%c#3 '% !a93r +* +* J )J

L%2um% +* +@ / ??Pomi )) )* ;

it3'%4i% +* )@ +* @Tutu$ +* +) +* ?)

F#oar%a (oar%#ui +* +* +* ?*L%2umi$oa(%

%$tru oa%

+/ +? +) ?

P#a$t% ura/%r% +) J +* )

$lasificarea pesticidelor se face după mai multe criterii şi anume< natura organismelor

pe care le combat, natura c%imică a produselor, starea fizică, modul de acţiune şi toxicitatea.

0upă natura organismelor care le combat, pesticidele se împart în< fungicide,

bactericide, virusicide, insecticide, acaricide, nematocide, rodenticide, moluscide, erbicide.

0upă natura c%imică se disting cinci grupe de substanţe< anorganice, organice de

sinteză, organice naturale, organo-minerale şi biologice.

0upă starea fizică se deosebesc< pesticide solide, sub formă de pastă, lic%ide volatile

sau nevolatile şi gazoase. Pesticidele solide se împart în< pulberi pentru prăfuit la sol sau pe

seminţe, pulberi umectabile şi pulberi solubile.

23


24/51

1oxicitatea pesticidelor este diferită, de la extrem de toxic ia inofensiv, trecând prin

stadiile< moderat toxic, toxicitate scăzută şi practic netoxic.

0atorită faptului, că substanţa activă a pesticidului este în cantitate redusă, este

necesar ca aceasta să fie introdusă în substanţe auxiliare diluanţi, adezivi, muianţi,

emulgatori, adjuvanţi, sinergizanţi şi antidoţi!, care pe lângă faptul că le îmbunătăţesc

calităţile fizice şi c%imice, contribuie la împrăştierea uniformă a produselor. 5ajoritatea

substanţelor auxiliare bentonită, caolin, sretă, alcooli, uleiuri minerale, răşini! sunt adăugate

la prepararea industrială a oroduselor, în timp ce apa se adaugă de către beneficiar, înaintea

administrării arodusului.

"dezivii au rol de a fixa pesticidele pe organele ceroase frunze, fructe! ale plantelor.

&e foloseşte< aracetul, alaunul, caseina, gelatina şi melasa.

Pentru reducerea tensiunii superficiale a lic%idului de stropit, în vederea măririi

suprafeţei de contact cu planta, se utilizează muianţi< alc%ilaril sulfonat de sodiu, uleiuri

sulfonate, răşini gliceroftalice, săpunuri etc.

:mulgatorii se utilizează de către beneficiari pentru diluarea şi pentru stabilizarea

tensioactivă a emulsiei. 4n acest scop se foloseşte dodeciloenzen sulfonat de calciu împreună

cu alcool polietoxilat sau diferite alte substanţe acizi graşi sulfonaţi, derivaţi de petrol!.

"djuvanţii au rol antievaporant, se folosesc, la produsele care se administrează cu

aviaţia utilitară.

&ubstanţele sinergizante sporesc activitatea şi selectivitatea erbicidelor.

7omenclatura pesticidelor este dublă< comercială şi c%imică.

II 1.&. E%ct% r%!i'ua#%

eziduu este cantitatea de substanţă activă sau produse de degradare ale acesteia, care

se găsesc în sol, plantă sau în produsele alimentare în momentul consumului. 4n cazul

alimentelor au fost normate +? de produse.

Ta%#u# &.&. a#ori '% r%%ri$"3 %$tru r%!i'uuri#% '% %(tici'% 'i$ (o#uri ,m22 (o#

u(cat-

D%$umir%a a#ori

Norma#%

Pra2uri '% a#%rt3 Pra2uri '% i$t%r4%$"i%Fo#o(i$"3

S%$(ii#3

Fo#o(i$"3 mai

u"i$

(%$(ii#3

Fo#o(i$"3

(%$(ii#3

Fo#o(i$"3

mai u"i$

(%$(ii#3

3nsecticide organo-clorurate 001Ʃ S*,+@ *,@ +,@ +,*

24


25/51

001 S*,*@ *,)@ *,J@ *,@ )00: S*,*@ *,)@ *,J@ *,@ )000 S*,*@ *,)@ *,J@ *,@ )2$2 S*,**@ *,)@ *,J@ *,@ )

E-2$2 S*,**) *,+ *,? *,) *,/

T-2$2 S*,**+ *,*@ *,+@ *,+ *,C-2$2 S*,**+ *,*) *,*@ *,*@ *,)

-2$2ɠ S*,** *,**@ *,+@ *,+ *,1otal

insecticide

(rgano-

clorurate

S*,) + ) ) @

:rbicide triazinice S*,+ U + U ) U ) U @

8olosinţă sensibilă se referă la soluri cultivate cu plante utilizate în nutriţia animalelor

şi oamenilor.

$u toate că tendinţa de a se renunţa la pesticide greu degradabile, s-au acumulat de-a

lungul anilor în sol cantităţi care depăşesc limitele maxime admise. "ceste reziduuri

reprezintă surse de transmitere a substanţelor toxice în plante, ape şi în final, în produsele

alimentare.

Pentru a se proteja sănătatea vieţuitoarelor, inclusiv a omului, au fost stabilite limiteinsecticidele organo-clorurate şi pentru alimente de origine vegetală şi animală.

Ta%#u# &.. Limit%#% ma)im% a'mi(ii#% '% r%!i'uuri '% %(tici'% ,m2 (u(ta$"3

acti432 ro'u(- 0$ ro'u(%#% a#im%$tar%. ,L3c3tuşu@ &777-

Pro'u(u# a#im%$tarD%$umir%a Lat% Cartoi L%2um% C%r%a#% Fruct% Car$%Caroura$ *,*@ *,@* *,@* *,+* *,*@ *,*@&@8 D *,*@ *,*@ *,*@ ),** *,*@DDT *,*@ *,@* *,@* *,+* *,)* @,**Dic#or4o( *,*) *,@* ),** *,+*Ditiocaramati *,+* *,@* *,)* ?,**

*C*i!om%rii + *,@* *,)* *,*? *,)@*%tac#or *,**; *,*@ *,*) *,)*Li$'a$ *,*+ *,*@ *,@* ),**ParaGuat *,*+ *,)* *,*@ *,+* ,*@Paratio$ *,J* *,@* *,@*Si$a!i$ *,+* *,*) ,*)Zi$% *,+*

Ziram +,@*

25


26/51

II 1.. E#%m%$t% '% rot%c"i% a mu$cii

0atorită gradului ridicat de toxicitate, manipularea şi administrarea pesticidelor

impune cunoaşterea şi respectarea normelor de protecţie a muncii.

Personalul carte se ocupă cu transportul, depozitarea şi administrarea pesticidelor

trebuie să fie instruit şi atestat în acest scop.

Pesticidele se păstrează în magazii speciale, fără variaţii mari de temperatură şi

umiditate şi cu ventilaţie corespunzătoare.

&ubstanţele inflamabile, se depozitează într-o încăpere separată. 1ransvazarea

pesticidelor lic%ide se realizează numai cu pompe mecanice. :ste interzisă pătrunderea în

depozite cu surse de lumină neprotejată lămpi de petrol, felinare, lumânări etc.!. Vestionarul

depozitului eliberează substanţele pe bază de document scris. 4n campania de administrare a

pesticidelor scoaterea substanţelor din depozit se realizează zilnic. Personalul care

administrează pesticidele este obligat să poarte costume de protecţie. 7u se administrează

pesticide pe timp de vânt, pentru a preveni contaminarea lanurilor învecinate.

Personalul care manipulează pesticide trebuie să efectueze periodic controlul medical

general. 4n caz de intoxicaţii se scoate pacientul din mediul toxic, se spală organele care au

venit în contact cu pesticidul cu o soluţie de bicarbonat de sodiu +*6, se scoate ec%ipamentul

de protecţie şi se provoacă voma, dacă pacientul a îng%iţit produse contaminate cu pesticide.

&e practică la nevoie, respiraţia artificială şi se spitalizează, dacă este necesar.

II 1.8. D%(cri%r%a ri$cia#%#or tiuri '% %(tici'%

II 1.8.1. Fu$2ici'%

Produsele utilizate la prevenirea şi combaterea bolilor plantelor cauzate de către

ciuperci poartă numele de fungicide de la lat. fungus R ciupercă!. :le reprezintă majoritatea

produselor cu acţiune criptogamică. &unt condiţionate sub formă de pulberi umectabile P#!.

&e aplică prin stropiri pe seminţe, pe sol şi pe plante, în timpul vegetaţiei. 8ungicidele suntsolide sau lic%ide. $ele solide apar sub formă de cristale şi sub formă de pulberi, pentru

prăfuit sau administrate umectabile. Produsele lic%ide se prepară ca soluţii sau concentrate

emulsionabile.

0upă modul de acţiune fungicidele pot fi< preventive, de contact, acţionând asupra

organelor de infecţie spori, miceliu! şi curative, acţionând locosistemic sau sistemic asupra

agentului patogen pătruns în plantă.

26


27/51

Produsele sistemice endoterapice! pătrunse în plantă prin intermediul rădăcinii sau a

aparatului foliar se distribuie prin sistemul vascular în toate organele plantei. 3n acest mod

planta devine toxică pentru agentul fitopatogen.

$aracterul pesticid, selectiv al acestei grupe de substanţe c%imice se bazează pe

in%ibarea formării acetilglucozaminei, componenta principală a membranei celulare fungice.

4n acest mod, ciupercile au capacitatea foarte slabă de ancorare a %ifelor în ţesuturile

plantelor şi neavând %rană, pier.

0upă gradul de toxicitate fungicidele se împart în< extrem de toxice, moderat toxice,

slab toxice şi netoxice sau inofensive.

0upă natura c%imică, fungicidele se împart în compuşi anorganici şi organici. 0upă

acest criteriu de clasificare vor fi prezentate în continuare.

Fu$2ici'% a$or2a$ic%

&ulful are acţiune fungicidă, insecticidă şi acaricidă. &e utilizează ca bulgări, care se

ard în magazii, silozuri, sere, în doze de @*-+** gKm?, producându-se &*), care are rol

dezinfectant. &ub formă de pulbere se utilizează la prăfuiri în doze de ++-)@ 'gK%a pentru

prevenirea şi combaterea făinării la măr şi viţă de vie. &ulful muiabil cu particule de +*-@* W

este folosit la combaterea făinării în pomicultură şi viticultură *,-*,J6! şi la cultura

plantelor anuale, în doze de / 'gK%a.

1ratamentele cu sulf se fac când temperatura aerului este cuprinsă între +@ şi ?*X$. La

temperaturi mai mici efectul tratamentului este nesemnificativ, iar la temperaturi mai mari,

sulful devine fitotoxic.

Polisulfura de calciu sau zeama sulfocalcică. &e obţine prin amestecarea a ),/ 'g sulf

măcinat cu +,@ 'g var nestins la care se adaugă ?-J l apă, obţinându-se în final +* l soluţie.

Păstrarea se face în vase înc%ise. Pentru a nu veni în contact cu aerul, la suprafaţa soluţiei se

adaugă un strat de ulei.=eama sulfocalcică se utilizează la combaterea acarienilor, a făinării, a rapănului la

măr, în concentraţii de )6 primăvara şi )*6 iarna.

Polisulfura de bariu, Ga&x se obţine prin amestecarea mecanică a sulfurii de bariu şi

sulfului şi adaos de apă pentru concentraţii de +-;6. "re acţiune fungicidă, acaricidă şi

insecticidă similară cu zeama sulfocalcică. 1oxicitatea este redusă.

&ulfatul de cupru, $u&*. @ 2)* piatra vânătă!, este o sare cristalină de culoare

albastră, solubilă în apă. eacţia acidă a soluţiei de sulfat de cupru determină un efect

27


28/51

fitotoxic. &e utilizează în concentraţii de +6, la stropirea ivezilor, iarna, şi la dezinfecţia

solului şi a lemnăriei în răsadniţe.

&e foloseşte la prepararea soluţiei bordeleze utilizată cu succes la prevenirea manei la

viţa de vie, la mei, cartofi, tomate, ceapă. Pe lângă acţiunea fungicidă are şi acţiune

bactericidă.

(xiclorura de cupru, pulbere mulabilă cristalină, de culoare verde, insolubilă în apă.

&e comercializează sub diverse denumiri.. &oluţiile în concentraţie de *,+@-*,*6 sunt

utilizate la combaterea manei. &e poate amesteca cu alte pesticide pentru mărirea spectrului

de combatere. 1oxicitatea este medie 0L@* R J*!.

Fu$2ici'% or2a$ic%

0escoperirea acţiunii anticriptogamice a unor produşi organici de sinteză cu acţiune

sistemică a contribuit la renunţarea în mare parte la utilizarea compuşilor anorganici.

"cţiunea sistemică prezintă o serie de avantaje aduse de faptul că după stropire se

produce o translocare a produsului în întreg organismul vegetal, combătându-se şi bolile care

se localizează în vasele conducătoare şi rădăcini, în plus efectul fungicid se prelungeşte mult

timp după stropire. &unt numeroase produsele organice cu rol fungicid. Pentru uşurinţa

clasificării lor s-a adoptat criteriul compoziţiei c%imice.

$ompuşi organo-metalici< clorura etil - mercurică $)2)-2g-$3!, pulbere folosită la

tratarea seminţelor împotriva măluririi la grâu şi tăciunilor la cereale + 'gK++ seminţe!.

0enumirea comercială este $riptodin P1&. Produsul este foarte toxic 0L R +/-?*!.

0itiocarbamaţi. $ele mai cunoscute produse din această grupă sunt< =ineb, =iram,

5aneb, 1iuram, Policarbatin şi altele.

&e administrează pe seminţe împotriva bolilor care se transmit pe această cale, cât şi

în pomicultură şi viticultură, având un spectru similar cu al celorlalte produse din grupa

bicarbamaţilor. &e utilizează în protecţia răsadurilor, bulbilor şi tuberculilor. 0L@* R **. "re proprietăţi cumulative, în cantităţi mari este cancerigen şi mutagen.

4n comerţ se găseşte sub următoarele denumiri< 1iradin J* P#& tiuram J*6!, 1iuram

J@ P# tiuram J@6!, 1iuram /* YP tiuram /*6!, 1ripomol P# tiuram /*6! şi 1utan

tiuram @**gKl!.

Policarbatin este o sare dublă de zineb şi etilen-bis-tiocarbamoil!- disulfură, cu

acţiune faţă de majoritatea bolilor, mai puţin făinarea. 0enumirile comerciale sunt< PolCram,

PolCram-$ombi P# metiram /*6!, PolCram 08 metiram /*6!, Gasfungin.

28


29/51

Genzimidazolii sunt fungicide cu spectru larg de acţiune, însă nu combat mana.

$ombat şi previn< făinarea, monilozele, cercosporioza.

Produsele sunt practic netoxice. &unt compatibile cu 7itraginul, la bacterizarea

seminţelor. Printre preparatele comerciale întâlnite în omânia sunt< Genlate @* YP, P#

benomil @*6!, Gavistin 8L, &$ carbendazim @** gKl!, Gavistin YP, P# carbendazim

@*6!, 0erosal @* YP, P# carbedazim @*6!, 9olfugo )@ &$, &P, &$ carbendazim )@6!,

5etoben J* P# tiofanat metil J*6!, 1opsin J* P# tiofanat metil J*6!.în funcţie de natura

plantei şi a bolii, dar şi a produsului, dozele sunt diferite, oscilând, în general, între *,*@ şi

*,)*6.

"mine şi amide. $arboxina ),?- di%idro-;-metil-@-feni3carbamoil-+, oxatiina! şi

metaxaninul ridomil!, combat în special, ciupercile din clasa GasidomCcetes, respectiv

P%CcomCcetes.

Caro)i$a

&unt fungice sistemice, de culoare albă. Produsele comerciale cele mai întâlnite sunt<

Oitavax J@ YP, P# carboxina J@6!, Plantvax )* :$, $: oxicarboxina )*6!, Plantvax J@

YP, P# oxicarboxina J@6!, idomil )@ YP, P# metaloxil )@6!, "pron ?@ &0, P1&

metaloxil ?@6!.

0erivaţi ftalmici dicarboximide!. &unt produse cu spectru larg de acţiune, utilizându-

se atât la tratarea seminţelor, fructelor supuse păstrării, cât şi pentru combaterea manei,

manilozei, rapănului, putregaiului, cenuşii, făinării. 0e regulă, se condiţionează ca pulberi

umectabile din care se prepară soluţii de *,)-*,?6. $ele mai cunoscute produse sunt< captanul

n-triclormetil-tio-tetra%idroftalmidia!, folpetul n-triclormetil-tio-ftalimida! şi captafolul -n-

+,).),)- tetracloretiltio!-tetra%idro-ftalimida.

Produsele comerciale găsite în ţara noastră se numesc< $aptadin @* P# captan @*6!,

$aptan @* P# captan @*6!, $aptan @* YP, P# captan @*6!, $aptan /* YP, P# captan/*6!, 5erpan @* P# captan @*6!, 8olpan @* P# folpet @*6!, 8olpan /* YP folpet /*6!.

ezultate bune au dat şi produsele de tip ovral @* P# iprodion @*6! şi &umilex @*

P# procimidon @*6!.

0erivaţi clorbenzenici şi nitroderivaţi. 2exaclorbenzen sau %exadrinul.

"re acţiune specifică faţă de mălură. &e condiţionează ca pulbere pentru tratarea

seminţelor, în doză de ) 'gKt.

29


30/51

0inocap dinitro-octilfenilcrotonat! are acţiune preventivă şi curativă faţă de făinare şi

secundară faţă de acarieni. &e condiţionează ca pulbere umectabilă sau concentrat

emulsionabil.

Produsele comerciale întâlnite se numesc< 2exadin P1& )*6, respectiv 9arat%ane P#

)@6.

0iazine, derivaţi %eterociclici, triazoli.

eprezentanţii acestor grupe sunt< $%inometionat, 1ridemorf, respectiv 1riadimefon.

$%inometionat - ; metil-)-axo-+,? ditiolo-,@b!-c%inoxalină. &e utilizează în

combaterea făinării la pomi şi legume, în soluţie de *,*@6, are o acţiune acaricidă. Produsele

comerciale au denumirea de< 5orestan P# )@6 sau 5ilstem $: )/* gKl.

1ridemorf - ),; dimetil--tridecil morfalina. &e tratează făinarea cerealelor,

administrându-se *,; 3 s.aK%a, diluat în ** - ;** 3 apă. Produsul comercial cel mai întâlnit

este $alixin $: tridemorf J@* gKl!.

1riadimefon - + -clorfenoxi! ?,?-dimetil-+-+-2-+,), triazal-+-il! )- butanona. :ste

un fungicid sistemic de circulaţie floemică şi xilemică, utilizat în concentraţii de *,*@-*,+6 la

combaterea făinărilor şi a ruginilor. Produsul comercial poartă denumirea de GaCleton,

condiţionat ca YP P#! în concentraţii de )@6 sau @6.

0intre alde%ide se utilizează formalde%ida 2$2(!, livrată sub formă de soluţie ?J-

*6!, utilizată la dezinfecţii în spaţii înc%ise, sere şi răsadniţe. &e mai foloseşte la

combaterea tăciunelui zburător al ovăzului prin stropirea seminţelor + lKtona de sămânţă!.

8ormalde%ida are şi o acţiune bactericidă.

"ntibioticele se pot utiliza în combaterea bacteriilor fitopatogene şi a unor ciuperci

parazite. &unt cunoscute< Glasticidina, Vriseofulvina, 9osugamicina, Piomicina,

"treptomicina, (xitetraciclina, 1ric%otecina, Oalidamicina. Pot fi găsite în comerţ preparate

de tipul< 9arsumin ) YP, P# 'asugamCcin )6!, 9asumin L 'asugamCcin )6!, Oalidacin

?&, $& validamicin ?6!.

II 1.8.1.1. Am%(t%curi '% u$2ici'%

( sută de produse rezultate din amestecarea a ) sau ? fungicide simple sunt

omologate pentru a fi utilizate cu eficacitate sporită contra fungilor. Printre acestea amintim<

"lert flusilazol +)@gKl Z carbendazin )@* gKl!, Genit #niversal ,@ Y&, P#& propiconazol

),@6 Z imazalil )6!, $aptamorf P# captan *6 Z trimorfamid +@6!, $%inodintox @@ P1&

oxic%inoleat de cupru +@6 Z lindan *6!, $urzate &uper O cimoxanil 6 Z mancozeb*6!, Vammavit /@ P carboxină )@6 Z 1501 )@6 Z lindan ?@6!, 3mpact $ flutriazol

30


31/51

,@ gKl Z carbendazin +@* gKl!, Labilite J* YP, P# tiofanat metil )*6 Z maneb @*6!,

5eturam ;* P1& tiuram *6 Z metiltiofan )*6!, (stenal 51 oxadixil )/6 Z metiltiofanat

J6!, idomil 5= J) PY, P# metalaxil /6 Z mancozeb ;6!, &andofan $@ oxadixil @6

Z cupru metalic @6!, &Cstane = ziram ;*6 Z mCclobutamil +,J6!, 1iramet ;* P&

tiofanat metil )*6 Z tiuram *6!, Oitavax )*+, P1& carboxina ?J,@6 Z 1501 ?J,@6 Z

imazilil +6! şi altele Lăcătuşu, )***!.

II 1.8.&. I$(%ctici'%

3nsecticidele sunt produse curative aplicate la apariţia fazei dăunătoare a insectei. :le

pot acţiona prin< ingestie, contact, respiraţie, penetrare. 0in punct de vedere c%imic se

grupează în< organo-clorurate, organo-fosforice, carbamice, piretroizi, produşi de origine

vegetală. &unt condiţionate ca produse solide sub formă de pulberi pentru prăfuit, tablete sau

granule. Lic%idele sunt condiţionate drept concentrate emulsionabile sau solubile. 4n fine,

unele produse sunt gazoase sau sub formă de momeli.

II 1.8.&.1. I$(%ctici'% or2a$oc#orurat%

3nsecticidele organo-clorurate acţionează asupra sistemului nervos, erturbând

activitatea neuro - musculară şi blocând transmiterea impulsului srvos la nivelul axonilor. &e

produce şi o dereglare a metabolismului iminoacizilor. &imptomele intoxicării sunt<

%iperexcitabilitate, tremurături ale >orpului şi ale extremităţilor, ataxie şi paralizie.

5etabolizarea compuşilor organo-cloruraţi se bazează pe reacţiile de xidare,

de%idroclorinare, declorinare reductivă şi oxidativă.

001. 0atorită toxicităţii şi a persistenţei ridicate a fost interzis.

" fost produs sub denumirile< 0etox PP @6, 0efotox $" +;6 sau ?)6. 0oza toxică

orală pentru om este de +*-+@ mgK'g.

2exaclorciclo%exan 2$2!, se aplică în sol pentru combaterea viermilor e sârmă,viermilor albi, coropişniţelor, cărăbuşului, gărgăriţei porumbului şi arvei gândacului g%ebos.

&e aplică în doze diferite, de la ?* la J* 'gK%a, au o persistenţă îndelungată.

1oxicitatea produsului este medie - izomerul C este cel mai activ, din acest motiv izomerul C

purificat, cunoscut sub numele de lindan, a fost şi este larg utilizat sub formă de pulberi de

prăfuit, în doze de )*-)@ 'gK%a sau oncentrate emulsionabile.

Lindanul se utilizează pentru combaterea gândacului de $olorado, a verşilor dăunători

din legumicultură purici, molii, bu%ă, muscă, gărgăriţă, ândaci! sau pomicultură viermelemerilor, viespea neagră a prunului, diferite 0ecii de omizi, molii, afide!.

31


32/51

Produsul are o toxicitate ridicată, 0L@* R )@ - )**, se absoarbe prin piele.

4n omânia se întâlnesc frecvent două produse cu numele comerciale de< Lindan **

&$ lindan ** gKl! şi Lindan J@ 1& lindan J@* gKl!.

2eptaclorul este un concentrat emulsionabil folosit la tratarea seminţelor împotriva

dăunătorilor din sol care atacă plantele tinere viermele de sârmă, gărgăriţa!.

0oza este de + - @ lKt. :ste foarte toxic pentru om şi mamifere< 0L@* R *. :ste

condiţionat ca 2eptaclor $: )*6, $: *6, cu )/*-** gKl, V 6.

:ndosulfanul este un insecticid cu spectru larg, acţionează şi ca acaricid.

emanenţa este mică. $ombate musculiţa albă, viermele merelor, păduc%ii de frunză,

gândacul de $olorado. &e condiţionează ca pulberi sau ca lic%id pentru aplicarea cu volum

ultraredus. 4n ultimul caz se utilizează doze de ) lK%a pentru combaterea moliilor strugurilor şi

a cânepii, a afidelor la cereale şi la speciile pomicole.

Produsele găsibile pe piaţa românească poartă numele de< 1%iodan ?@ :$, $:

endosulfan ?@6!. 1%ionex ?@ :$, $: endosulfan ?@6!, 1%ionex @* YP, P# endosulfan

@*6! şi 1%ionex #LO endosulfan )@6!.

II 1.8.&.&. I$(%ctici'% or2a$oo(oric%

4n compuşii organo-fosforici, fosforul apare sub diverse forme ca< fosfaţi, ifonaţi,

fosforotionaţi, fosforotiolaţi, tionofosfaţi, tiolofosfaţi, fosforoditionaţi.

"cţiunea insecticidă a compuşilor organo-fosforici se produce în principal in%ibarea

colinesterazei, o enzimă importantă pentru organism, având drept efect degradarea activităţii

nervoase ca urmare a acumulării acetilcoiinei în zona nervilor terminali. 5oartea survine

datorită asfixierii în urma întreruperii spiraţiei.

:ste cunoscut şi sub numele de :catox, este un lic%id brun, cu o toxicitate ridicată pentru om şi animale 0L@* R ?,;-+?!. "re o zeitate foarte ridicată, un spectru larg şi o

remanentă relativ scăzută. &e prepară soluţii de *,*;-*,*/6 pentru tratamentele de vară şi

+,@6 pentru cele iarnă. "cţionează prin contact, ingestie şi respiraţie asupra insectelor şi

burienilor. &e condiţionează şi în amestec cu ulei mineral (iparin $: R ?,@6!, utilizat în

tratamentele de iarnă.

M%ti#aratio$.

32


33/51

:ste un concentrat emulsionabil. Produsul are şi proprietăţi acaricide. :ste foarte toxic

pentru albine -@*R +@-?@!.

0enumirile comerciale mai frecvente sunt< 5etafos, 5etCl :catox, rMatox $: @*6 şi

P# +*6.

Ma#atio$ este un compus al acidului ditiofosforic, prezentându-se sub mă de lic%id

brun, acţionează prin contact, ingestie şi respiraţie.

$ombate insectele rozătoare sau sugătoare, are acţiune acaricidă şi ovicidă. &e

foloseşte în soluţii cu o concentraţie de )-),@6 pentru tratamentele de iarnă şi *,6 pentru

cele de vară, combătând un număr mare de dăunători din pomicultură, legumicultură şi

viticultură. $ondiţionat ca produs pentru a fi aplicat în volum ultraredus )- lK%a! se aplică la

combaterea gândacului de $olorado şi a moliilir strugurilor.

&e produce sub numele de $arbetox, condiţionat ?J $:, @* $:, $arbetovur @*

malation @*6! sau 8umitox +* P8 malation +*6!.

Dic#or4o(

:ste un lic%id incolor, cu miros slab, volatil şi calităţi de fumigant. &e aplică în sere,

în concentraţii de *,+6. Produsul este foarte toxic 0L@* R )?-/J. Produsul comercial întâlnit

poartă numele de 7ogos @** :$, la care se adaugă 9afumin @* $: sau Oapona.

Dim%toat

:ste un produs sistemic cu efect insecticid şi acaricid.

"re un spectru larg de utilizare. $ombate diferite tipuri de păduc%i, acarieni, omizi,

molii, afide, gândacul de $olorado, administrat în concentraţii de *,+@-*,)6 şi +,@-) lK%a.

Pentru combaterea gărgăriţei la sfeclă se administrează produsul granulat, în doze de ?*

'gK%a.

$el mai cunoscut produs comercial este &inoratox, condiţionat sub diverse forme< @V,+*V, ?*$:, ?@$:, *$:, @*$:, cifrele însemnând procentul de dimetoat.

Mo$ocrotoo( :ste un produs sistemic, cu spectru larg, se absoarbe prin rădăcină şi

frunze, având acţiune de ingestie faţă de insectele sugătoare şi rozătoare, acţiune de contact

asupra acarienilor. &e administrează în concentraţie de *,+6, revenind *,;-+,/ lK%a.

"dministrat în sol, în cantitate de ?,@- lK%a diluat în ;** litri apă are un efect raticid.

4n concentraţie de *,+6 este folosit pentru combaterea musculiţei albe de seră.

33


34/51

0enumirile comerciale sunt< "zadrin ** lKlK&$ ** gKl azodrin! şi 7ovacron *

Y&$ $&, ** gKl monocrotofos!.

M%ti'atio$

:ste activ prin contact şi ingestie, cu efect foarte bun asupra musculiţei de seră, a

ploşniţelor cerealelor, gândacului de $olorado, viermelui merelor şi a prunelor. &e

administrează în concentraţii de *,*@-+6, fiind foarte toxic. :ste cunoscut sub numele

comercial de #ltracid, condiţionat ca )* :$ şi * :$.

II 1.8.&.. I$(%ctici'% caramic%

$arbamaţii provin din acizii carbamic, tiocarbamic, ditiocarbamic şi din derivaţii

carbamici ai benzimidazolului. "cţionează în mod similar compuşilor organo-fosforici,

in%ibând activitatea colinesterazei şi a acetilcolinei.

"re acţiune insecticidă, acaricidă şi nematocidă. :ste granulat, se aplică în sol în doze

de )*-?* 'gK%a. Produsul este foarte toxic, având o durată de acţiune de ?*-+** zile. 4n plantă

se descompune în circa cinci zile.

Produsul comercial cel mai cunoscut este 8aradan, condiţionat ca +*V, ?@ &1, @V,

@** &1, $arbodan ?@ &1, 0iafuran ?@ &1 şi * 81, 1errafuran ?@* 8&.

Prin contact, ingestie sau acţiune sistemică combate un spectru iarg de la viermi,

viespi, molii, până la gândacul de $olorado. &e prepară soluţii în concentraţii de *,+@-*,)6.

1oxicitate medie. 0urata de acţiune este de J zile. Produsele comerciale sunt< (litox @* P# şi

&evin /@ YP, P#.

Pirimicar

:ste un insecticid sistemic de şoc, acţionează prin contact şi in%alaţie asupra afidelor.

&e aplică în concentraţii de *,*@6, având o toxicitate medie. Gendiocarb n-metilcarbamat de),?-izopropiliden-dioxifenil!.

&e utilizează la tratarea seminţei de porumb şi sfeclă înainte de semănat pentru a

preveni atacul de gărgăriţă, răţişoară, vierme sârmă. 0ozele sunt de +*-+) 'gKt sămânţă.

0enumirea comercială este &eedox /* Y.

II 1.8.&.8. Pir%troi!i '% (i$t%!3

D%cam%tri$

34


35/51

"re un spectru larg ce cuprinde majoritatea insectelor care atacă frunzele, pentru care

are o toxicitate puternică. &e administrează în cantităţi mici, de *,*+)@-*,*@6. $el mai

cunoscut produs comercial este 0ecisul, condiţionat sub formă de +,@ O#, ) O#, @ O#,

)@ O# şi ),@ $:.

P%rm%tri$

"cţionează prin contact şi ingestie asupra unui număr mare de insecte în concentraţii

de *,*+@-*,*)6. 4n seră se foloseşte sub formă de aerosoli la combaterea musculiţei albe în

doze de ?,@ lK%a. Produsele condiţionate O# combat ploşniţele cerealelor, gândacul de

$olorado,în doză de ?,@ lK.%a. :ste netoxic pentru om.

Produsele comerciale poartă diverse denumiri< $oopex *,@6 0#&1, $oopex )@ YP,

P#, $oopex &mo'e Venerator - pentru combaterea moliei fructelor uscate prin fumigare,

$orsair)* :$, $:.

Ci%rm%tri$u# acţionează prin contact şi ingestie asupra afidelor, gândacului de

$olorado şi viermilor, în concentraţii de *,*+)@-*,*)**6. "re o toxicitate medie.

:xistă numeroase produse comerciale care conţin cipermetrin. 0intre acestea

enumerăm< "lp%aguard +* :$, $%inmix @ :$, 8astac +* $:-#, 8astac #LO, PolCtrin )**

:$, ipcord * :$, &%erpa )@ :$, &upersect +* :$, $:.

II 1.8.&.:. Pir%troi!i '% ori2i$% 4%2%ta#3

$u toate că sunt utilizaţi mai puţin, efectele acestor substanţe sl-< < - cele mai bune şi

este posibil să fie utilizate în viitor pe scară largă.

Nicoti$3.:ste un alcaloid extras din specii de 7icotină, ca sulfat de nicotină. &e prezintă sub

formă de lic%id brun, solubil în apă, cu toxicitate ridicată.&e utlizează la combaterea afidelor.

A$aa(i$a

"lcaloid extras din "nabasis ap%Ciia sub formă de sulfat, având acelaşi spectru de

combatere ca şi nicotină.

35


36/51

"par ca lic%ide incolore, uleioase, nevolatile, insolubile în apă, solubile în solvenţi

organici. &unt produse active. &e condiţionează ca PP, $:, fumigant cu spectru larg. "re

acţiune rapidă. 0ozele sunt de +* g s.a K+** m? ca fumigant sau +) g s.a K+** 3 soluţie.

II 1.8.&.


37/51

0inoseb 0ibutox!. &e aplică iarna, în concentraţii de +6, pentru combaterea

păduc%elui de &an [ose şi a altor insecte. &e utilizează şi ca erbicid şi desicant.

II 1.8.&.. Am%(t%curi '% i$(%ctici'%

:fectul de insecticid sporeşte uneori dacă se amestecă două sau trei substanţe, fiecare

în parte având acelaşi efect de combatere a insectelor. 0intre produsele întâlnite în practica

curentă amintim< "flix endosulfan ); gKl Z dimetoat +@ gKl!, 0ecis Prime deltametrin +@

gKl Z clorpinfos metil ** gKl!, :calux & Nuinalfos +;* gKl Z tiometon +;* gKl!, Vammavit /@

P carboxină )@6 Z1510 )@6 Z lindan ?@6!, 5edimtox ?@ O# dimetoat +@6 Z

metilclor )*6!, &intogrill @V malation *,?6 Z fenitrotion ,J6!, &upercarb \ /* tiuram

?** gK'g Z lindan ?@* gK'g Z carbendazin +@* gK'g!, Oitalin /@ P1& 1510 )@6 Z lindan

?@6 Z carboxină )@6!.

II 1.8.&.6. A#t% (u(ta$t% o#o(it% 0$ comat%r%a i$(%ct%#or

"tractanţii sunt produse pe bază de %ormoni sexuali ai insectelor feromoni!, care atrag

masculii. "u efect derutant, masculii nemaigăsind femelele, înmulţirea scade mult. &unt

substanţe netoxice, livrate în capsule de *,)-+ mg produs.

2ormonii juvenoizi se folosesc pentru dereglări morfologice la insecte, întrerupându-

le stadiul de dezvoltare.

epelenţii sunt substanţe respingătoare, cu miros greu, care îndepărtează dăunătorii.

II 1.8.. Acarici'%

&unt substanţe utilizate la combaterea acarienilor păianjenilor! din culturile agricole

şi %orticole. "cestea sunt toxice atât pentru ouă, cât şi pentru arve şi adulţi. #nele substanţeau efect toxic pronunţat numai asupra ouălelor şi arvelor, iar altele numai pentru adulţi.

0atorită capacităţii de adaptare a acarienilor la unele din substanţele c%imice utilizate în

ultimii ani, în prezent se oroduc acaricide in%ibitoare de creştere, care acţionează la nivelul

formaţiunii sc%eletice, împiedicând una din etapele formării c%itinei.

II 1.8..1. Cari$o#i

Dicoo#

37


38/51

"re un efect acaricid, insecticid şi ovicid penetrant. :ste un produs nesistemic.

&oluţiile se pregătesc în concentraţii de *,)6. 0ispare de pe fructe după @* zile. 1oxicitatea

este medie.

Produsele comerciale sunt]9elt%ane +/,@ :$ $: dicofol +/,@6! şi 5itigan +/,@ :$

$: dicofol +/,@6!.

II 1.8..&. Su#o$% şi (u#o$a"i

T%tra'io$

"re acţiune intensă asupra larvelor şi ouălelor. &e administrează în concentraţie de

*,+@-*,)*6. emanenta este mare, de +@ până la ?* zile. 0enumirile comerciale sunt< 1edion

O-+/, Pal-"caritox $:> ambele conţin /6 tetradifon.

II 1.8... Or2a$om%ta#ic%

Ci9%)ati$ %idroxid de triciclo%istaniu! acţionează asupra formelor mobile de

acarieni, în concentraţie de *,*@6.

II 1.8..8. Or2a$oo(oric%

Etio$

:ste un lic%id de culoare brună, solubil în apă. "cţionează prin contact asupra multor

dăunători. $ombate mai multe specii de paianjeni, viermele mărului, afidele, muştele

legumelor. &e comercializează sub numele de &intox )@ $:, &intox * $:, &intovur ), @

O#. "ceste produse se administrează în concentraţie de *,+-*,)6.

Pentru tratamentul contra acarienilor din depozite există produsul 8umisin +* P8 care

se utilizează în doză de ) - ), 'gK@** m?.

II 1.8..:. A#t% acarici'%Propargit este un lic%id brun, insolubil în apă, slab toxic, acţionează prin contact. &e

administrează în doze de *,+-*,)6 contra diferiţilor paianjeni apăruţi la pomi şi viţa de vie.

&e comercializează sub numele (mite şi (mite @J :.

2exitiazox este utilizat pentru tratarea contra acarienilor pomilor, viţei de vie şi

legumelor. 0ozele sunt de *,*?6 - *,*;6 pentru pomi, *,*/6 pentru legume şi *,@ 'gK%a la

viţa de vie. Produsul comercial este cunoscut ca 7issorum, condiţionat ca< +* YP, P#> @ $:>

@ :$.

38


39/51

Produsul numit 0anirun ++ :$,$: este un amestec de fenpropatrin /6 cu %exitiazox

?6, eficient în soluţie *,*;6 contra acarienilor care apar la măr şi castraveţi.

II 1.8.8. N%matoci'%

Pentru combaterea nematozilor, în special, apăruţi în spaţiile protejate sere, solarii! se

utilizează< dazomet, metam de sodiu, oxamil ş.a. 0e regulă, aceste substanţe au o acţiune

mult mai complexă< insecticidă, fungicidă şi erbicidă.

Da!om%t

&ubstanţa are o acţiune nematocidă, insecticidă, fungicidă şi erbicidă. :ste un praf

care se introduce în sol o dată cu arătura în doză de ;** 'gK%a, la o adâncime de )* cm, cu )*

zile înante de plantare. Produsul sub formă de granule se administrează în doze de @** 'gK%a

în seră sau ?@* gKm) în amestecuri nutritive. 3ntervalul de pauză este de )* zile înainte de

semănat şi ;* de zile înainte de recoltat. Puternic fitotoxic.

&e comercializează sub numele de 0azomet * PP, 0azomet * V şi Gasamid granule

V!.

M%tam '% (o'iu

:ste un fumigant de sol cu însuşiri nematocide, fungicide, insecticide, bactericide şi

erbicide. &e condiţionează ca soluţie care se introduce în sol în doză de +***-+)** lK%a, cu

apa de irigat, cu o lună înainte de plantare. 0urata de acţiune este de

licenta pesticide

Documents