licenta kineto

8/9/2019 licenta kineto

1/58

Universitatea din Craiova

FACULTATEA DE EDUCATIE FIZIC sI SPORTSPECIALIZAREA : KINETOTERAPIE

Lucrare de icenta

ROLUL !ASA"ULUI sI KINETOTERAPIEI

#N DISCOPATIA LO!$AR

CRAIOVA 2008

CUPRINS


2/58

CAPITOLUL I - INTRODUCERE

%&%& I!PORTAN'A TE!EI A$ORDATE

%&(& SCOPUL sI O$IECTI)ELE CERCETRII

%&*& IPOTEZELE CERCETRII

%&+&TRATAREA TE!EI #N LITERATURA DE SPECIALITATE

CAPITOLUL II - BAZELE TEORETICE ALESTUDIULUI

(&% NO'IUNI DE ANATO!IE FUNC'IONAL A COLOANEI)ERTE$RALE

(&(& ETIOPATO,ENIA sI TA$LOUL CLINIC AL DISCOPATIILOR)ERTE$RALE

(&*& E)ALUAREA CLINICO-FUNC'IONAL

(&+& O$IECTI)ELE sI !ETODELE DE !ASA" #N RECUPERAREADISCOPATIILOR LO!$ARE

CAPITOLUL III - ORGANIZAREA SI METODOLOGIA

CERCETRII

*&%& PREZENTAREA LOTULUI DE SU$IECTI

*&(& STA$ILIREA PARA!ETRILOR sI !ETODELE DE CERCETARE


3/58

UTILIZATE

*&*& !ETODELE CONCRETE DE LUCRU - ALCATUIREA SI !ODUL

DE APLICARE AL PRO,RA!ULUI TERAPEUTIC CO!PLE.

CAPITOLUL IV - ANALIZA SI INTERPRETAREA

REZULTATELOR OBINUTE N URMA CERCETRII

CAPITOLUL V - CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL I

INTRODUCERE

1.1. IMPORTANA TEMEI ABORDATE

Prin definitie, lombosacralgia este un simptom dureros localizat pentru care nu se poate stabili ntotdeauna o relatie directa ntre

importanta pe care o acorda bolnavul acestei suferinte si modificarile anatomo-patologice ale coloanei vertebrale.

Manifestarile somatice depind de etiopatogenia bolii, ct si de interpretarea psihologica a mesajului nociceptiv. Participarea delocneglijabila a acestor componente psiho-somatice explica ameliorarile spectaculoase realizate prin mijloace care la prima nu au nimic n

comun cu presupusul substrat etiopatogenic al durerii.

Durerea lombosacrata localizata sau asocita cu un sindrom radicular constituie peste !" din cazurile care se prezinta n

serviciile de medicina fizica. #ceeasi suferinta reprezinta n toate tarile o incapacitate temporara de munca si are costuri sociale foarte mari.

$tudiile arata ca durerea la nivelul coloanei vertebrale atinge circa %!" dintre adulti, dar doar &!" dintre cazuri ajung sa aiba opatologie vertebrala adevarata. 'ncidenta ei creste cu varsta, femeile intre (!-)! de ani fiind mai des afectate decat barbatii.

#cesti pacienti nu sunt numai obisnuitii serviciilor de fizioterapie, ci i gasim si la reumatologie, medicina interna, neurologie,neurochirurgie, ortopedie. #ceasta dispersie ntre diferitele servicii medicale de specialitate se poate explica pna la un anumit punct prin

diversitatea factorilor etiopatogenici care participa la declansarea durerii lombo-sacrate. Pe de alta parte, lipsa unei educatii sanitare corecten acest domeniu.

Discopatia lombara se caracterizeaza prin durere de spate localizata in regiunea lombara intr-un anumit moment al vietii lor.

$tudiile actuale subliniaza faptul ca discopatia vertebrala apare la persoane din ce in ce mai tinere.

$pondiloza dorso-lombara *dorsolombartroza+, reprezinta localizarea procesului degenerativ sau a unei anomalii de dezvoltare la

nivelul coloanei dorsale si lombare, att n sectorul discosomatic ct si interapofizar pot exista si la acest nivel manifestari de osteofitozadifuza.


4/58

ste localizata frecvent la nivelul articulatiilor diartrodiale, mobile care prezinta cartilajul articular ca element important al

articulatiei cu evolutie spre impotenta functionala articulara in final.

$pondiloza dorso-lombara face parte din reumatismul cronic degenerativ, bolnavii afectati de aceasta boala nu se mai vindeca doar seincearca o stabilizare a starii lor de sanatate. #rtroza interapofizara dorso-lombara poate avea un rasunet clinic important datorita vecinatatii

unui element anatomic important, radacina nervoasa, de aici frecventa nevralgiilor determinate de artroza interapofizara. Prezenta unor

simptome suparatoare la un bolnav cu spondiloza poate tine de o alta leziune concomitenta sau de asa zisa decompensare vertebralainsuficienta musculaturii dorso-lombare la care se poate adauga un grad mai mare sau mai mic de osteoporoza

Cauzele durerii l!"are #e da$reaza %& 'e&eral(

- atitudinilor posturale incorecte adoptate timp prelungit,

- miscari ale corpului si exercitii efectuate ntr-un mod incorect,

- tensiunea musculara excesiva derivata din stresul fizic si psihologic,

- scaderea tonusului muscular *abdominal, lombar si dorsal+ datorate sedentarismului,

- greutate corporala crescuta *obezitatea fiind vazuta azi ca maladia secolului nostru/ afectand un numar din ce in ce mai mare de persoane+

#fectarea discului intervertebral este denumita de unii autori hernie de disc, iar de altii discopatie. 0ltimul termen, cu nteles mailarg, pare mai apropiat de realitatea anatomo-clinica, deoarece discul nu sufera doar prin herniere, existnd o ntreaga patologie discala,

diferita de hernia de disc, care determina suferinte ale coloanei lombare. Pe de alta parte, coloana lombara trebuie privita ca un tot unitar,care cuprinde pe lnga segmentul vertebro-discal si tesuturile moi adiacente *muschi, ligamente, fascii+, care se pot constitui adesea n sediul

unei suferinte. Probabil din acest motiv, ultimele monografii vorbesc despre ceea ce autorii anglo-saxoni denumesc 1 low back pain1.

#ceasta denumire desemneaza durerea lombara inferioara de cauza mecanica, generata de suferinta att a tesuturilor moi

lombare, ct si a structurilor vertebrale *disc, ligamente intracanaliculare, articulatii vertebrale posterioare, pediculi vertebrali+ afectate printr-

un proces degenerativ. $ub raport clinic, includem durerea lombosacrata izolata, durerea lombosacrata cu algii referite pe membrul inferior,ct si durerea lombosacrata cu algie iradiata, radiculara.

2a subiectii tineri artroza dorso-lombara survine pe o cifoza consecutiva epifizitei vertebrale *boala $cheuermann+, la femeia dupamenopauza complica cifoza cu hiperlordoza lombara *sindrom trofostatic+, iar la vrstnici se ntlneste cifoza senila, prin osteoporoza difuza

a coloanei.

'mportanta acestora este ca cel putin o data n viata fiecare dintre noi simtim un disconfort dorsal. 2a adult, durerile de spate suntuna dintre principalele probleme ale acestei vrstei, si pot deveni o sursa de neplaceri continue pentru multi dintre acestia.

3ratamentul herniilor de disc lombare trebuie sa fie complex dar totusi unitar din punct de vedere al conceptiei, in ciuda preferinteide a opta pentru unul dintre mijloacele care ne stau la indemana, in raport cu diferitele specialitati care au inceput sa aiba pretentii de

independenta.

Desi nu toata lumea este de acord, tratamentul fizical-4inetic este cel mai judicios tratament al lombosacralgiilor atunci cnd

acestea nu sunt contraindicate si nu se afla ntr-un stadiu ce impune tratamentul neuro-chirurgical.

5n aceasta categorie intra urmatoarele lombosacralgii

Discopatiile vertebrale

$indrom lombosciatic

6ernia de disc lombara76ernia de disc lombare operata


5/58

Pelvispondilitei reumatismale

8orectitudinea conduitei terapeutice depinde, in primul rand, de corectitudinea indicatiei, iar accasta se va pune in raport cu vrsta

bolnavului, profesiunea acestuia, etiologia afectiunii, activitatile sportive pe care le practica, momentul de la producerea accidentului, precumsi cu tipul si gravitatea manifestarilor clinice.

9innd cont de aceste indicatii terapeutice si de particularitatile fiecarui caz n parte se poate adopta un tratament conservator sauunul chirurgical. $copul acestui tratament fiind de a mentine functia trunchiului, a membrului inferior afectat si independenta individului.

volutia si prognosticul sunt benigne cu toate acestea simptomele necesita masuri terapeutice care sa contribuie la ameliorarea

starii bolnavului si la prentmpinarea complexarii lui sub raport psihic. volutia spondilozei dorso-lombare este lenta, leziunile degenerativeale coloanei vertebrale accentundu-se cu vrsta.

Prognosticul e n general favorabil.

0na din complicatiile spondilozei dorso-lombare o constituie si sindroamele de compresiune medulara, care se traduc la nivelul membrului

inferior printr-o diminuare a sensibilitatii profunde iar la nivelul membrului superior printr-un tablou amiotrofic sau senzitivo-motor.

volutia depinde de

combaterea factorilor de risc,

controlul posturii ortostatice,

evitarea eforturilor fizice,

conditii meteorologice nefavorabile,

diagnosticul si tratamentul corect n puseurile de acutizare,

terapia de ntretinere condroprotectoare n perioadele de acalmie,

profilaxia secundara a recidivelor,

supraveghere medicala periodica cu respectarea indicatiilor terapeutice conservatoare sau chirurgicale.

Probleme apar numai n formele cu deficit neuromotor accentuat si incapacitate temporara de munca crescuta si variaza de la caz

la caz.

A/ordarea 0acientior cu lombalgie cronica este co10e2a si nu 0oate 3i 4nca su0usa unui si10u a5orit1&

O 4ntee5ere cara a anato1iei cooanei6 o 0re7entare 0ertinenta a ana1ne7ei si e2a1inarii6 studii de a/orator reevante6 decearea cau7eor durerii

dorsoo1/are si a/ordarea tera0eutica 0entru a 41/unatati 4n5ri8irea 0acientuui&

Metodele de recuperare, asupra carora ne-am oprit n aceasta lucrare sunt recuperarea, prin 4inetoterapie si masaj, care pornesc

de la consideratia ca stabilitatea coloanei vertebrale nu se datoreste nici conformatiei extremitatilor articulare osoase, nici formatiunilorcapsulo-ligamentare, care reprezinta elemente pasive insuficiente de sustinere, ci grupelor musculare periarticulare. Pe de alta parte, s-a

constatat ca mobilizarea precoce este superioara ca rezultate, imobilizarii prelungite care se soldeaza cu atrofii musculare.


6/58

Masajul ca mijloac tehnic depinde de starea clinica a pacientului si de existenta unor contraindicatii privind aplicarea unor altor

tehnici terapeutice.

2ucrarea de fata evidentiaza obiectivitatea evolutiei favorabile a pacientilor cu hernie de disc lombara prin abordul recuperator

complex, si n special prin tehnicile de masaj clasic si 4inetoterapie aplicate diferentiat n functie de implicatiile etiopatogenice.

1.2. SCOPUL #I OBIECTIVELE CERCET)RII

2ucrarea si propune sa demonstreze daca modelul operational propus contribuie la mbunatatirea capacitatii functionale si a

calitatii vietii la pacientii cu patologie la nivelul coloanei lombare plecand de la importanta recuperarii si reintegrarii sociale a persoanelor cudiscopatie lombara - hernie de disc in diferite faze, operata sau nu.

:inetoterapia si masajul aplica mijloacele 4inetologiei medicale cu scopul recuperarii somato-functionale, motrice si psihice sau al

reeducarii functiilor secundare, de compensatie, in cazul afectiunilor partial reversibile sau ireversibile.

xaminarea clinico-functionala trebuie sa se efectueze atent si precoce la orice pacient, pentru a surprinde toate modificarile

existente.5ntreaga asistenta medicala a acestui tip de patologie a aparatului locomotor are ca scop final independenta fizica, n contextulrespectarii indoloritatii, stabilitatii si mobilitatii, dupa evaluarea corecta si completa *etiopatogenica, clinica si functionala+ initiala instituirii

programului terapeutic si pe tot parcursul derularii acestuia.

:inetoterapia detine un rol fundamental n realizarea obiectivelor stabilite n cadrul asistentei medicale complexe, dupaexaminarea completa a pacientului, si anume

. mentinerea sau promovarea mobilitatii articulare,

. refacerea fortei si rezistentei musculare,

. refacerea coordonarii miscarilor,

. promovarea circulatiei arterio-venolimtatice,


7/58

. redobndirea controlului motor si a functionalitatii regiunii afectate.

Obiectivele cercetarii sunt

. sa stabileasca care sunt exercitiile optime din cadrul programului 4inetic aplicat n conformitate cu starea pacientului *evolutiva, contextuletiopatogenic+,

. sa stabileasca indicatiile si contraindicatiile aplicarii programului 4inetic n cadrul asistentei medicale complexe *medicamentoase,fizicale, 4inetice+ a pacientului,

. sa stabileasca numarul optim al sedintelor de program recuperator,

. sa stabileasca perioada optima de aplicare a terapiei n urma careia se obtine ameliorarea simptomatologiei clinice la acesti pacienti,

. sa alcatuiasca programul 4inetic pe care pacientul va trebui sa-l urmeze la domiciliu n conditiile desfasurarii unui regim relativ normal deviata si munca.

1.*. IPOTE+ELE CERCET)RII

Ipotezele cercetarii, desprinse din cele precizate anterior, sunt

. evaluarea completa clinica si functionala a trunchiului, coloanei vertebrale si membrului inferior, n contextul aprecierii statusului clinic si

functional general al pacientului, contribuie la recuperarea mai eficienta a pacientului,

. precocitatea si corectitudinea asistentei medicale complexe amelioreaza semnificativ procesul de reabilitare,

. alegerea si modul de aplicare a metodelor 4inetice sunt adaptate tipului individual si gravitatii herniei de disc,

. reeducarea analitica si globala a trunchiului reprezinta aspecte esentiale pentru reeducarea functionalitatii globale,

. demonstrarea eficientei mijloacelor 4inetice si a tehnicilor de protectie articulara, asociate celorlalte metode de recuperare n terapiasindroamelor algice si functionale din hernia de disc lombara.

1.,.TRATAREA TEMEI -N LITERATURA DE SPECIALITATE

I10ortanta durerior cervicae si dorsoo1/are 4n societatea noastra este su/iniata de ur1atoaree:

%& costu socia anua a durerii dorsoo1/are 94n Statee Unite este esti1at 4ntre ( si ; 1iiarde de doari


8/58

#spectele anatomice, etiologice, fiziopatologice, clinico-functionale, de recuperare terapeutica a coloanei vertebrale constituie

unul dintre capitolele fundamentale n numeroase tratate de anatomie, fiziopatologie, neurologie, medicina fizica si de recuperare, precum siale cartilor de 4inetologie si 4inetoterapie.

#m studiat literatura de specialitate precum 8. ;anciu - 1Programe de gimnastica medicala1, $arah ecuperarea neuro-motorie prin mijloace 4inetice, De 2isa, ?oel,#.- >ehabilitation Medicine, 3ec4lin ?.$., 1Pediatric Ph@sical 3herap@1 8onstantin #lbu - :inetoterapia pasiva, Popescu, >oxana, 3raistaru et

al.- Ahid de evaluare clinica si functionala n recuperarea medical, >inderiu 3. et al. - #natomia omului etc..

CAPITOLUL II

BA+ELE TEORETICE ALE STUDIULUI

2.1 NOIUNI DE ANATOMIE UNCIONAL) A COLOANEI VERTEBRALE

8oloana vertebrala reprezinta o coloana lunga mediana si posterioara, formata prin suprapunerea unor piese osoase numite

vertebre. ste cel mai important segment al aparatului locomotor de care sunt legate toate celelalte segmente.

8oloana vertebrala are urmatoarele regiuni coloana cervicala are B vertebre, coloana toracala are C& vertebre, coloana lombara are

vertebre, coloana sacrala are vertebre, coloana coccigiana are (- vertebre.

8oloana vertebrala este segmentul anatomic al aparatului locomotor ce asigura

mobilitatea7stabilitatea trunchiului,

protectia maduvei spinarii,

legatura dintre membre.

$uprafetele articulare dintre corpurile vertebrale sunt mijloace de unire ntre discurile intervertebrale si ligamentele vertebrale

logitidinale anterior si posterior. Discurile intervertebrale *fibrocartilaje+ au forma unor lentile biconvexe, de naltime variabila, reprezentnd opatrime din naltimea corpului vertebrei prezinta /r$iu&e e&$rala /li&a u liid *&uleu /ul/#+ si un i&el i"r# /erieri, la batrnise reduce prin deshidratare, de aceea cu vrsta se scade n naltime.

Presiunile exercitate asupra corpurilor vertebrale actioneaza mai nti asupra discurilor.


9/58

Pla&ul Iprezinta cel mai supeficial plan si cuprinde

Mu#iul la$i#i!*dorsal mare+ cel mai lat muschi al corpului situat n partea postero-inferioara a trunchiului. $e insera pe fata externa aultimelor -) coaste prin digitatii ncrucisate cu ale oblicului extern, pe procesele spinoase ale ultimelor -) vertebre toracale, ale vertebrelorlombare, creasta sacrala mediana, creasta iliaca prin intermediul fasciei toraco-lombare fibrele converg spre axila prin trei tipuri de fascicule

superioare orizontale, mijlocii oblice descendente si inferioare aproape verticale. 'nervat de nervul toraco-dorsal din plexul

brahial. A$iu&e(daca ia punct fix pe coloana vertebrala, coboara bratul ridicat-adductie, rotatie interna si extensie usoaradaca ia punct fixpe humerus ridica toracele-muschi inspirator.

Mu#iul $ra/ezse insera pe linia nucala superioara, procesele spinoase 8B-3C& ligament nucal si ligamentul supraspinos toracal. De aicifibrele converg spre centura scapulara astfel fasciculul superior descendent se termina pe marginea posterioara a claviculei si acrimionfasciculul mijlociu orizontal se termina pe spina scapulei fasciculul inferior ascendent se termina pe portiunea interna a spinei scapulei.

'nevatie nervul accesor si ramuri din plexul cervical. A$iu&e(daca ia punct fix pe coloana cervico-dorsala actiunea de ansamblu este deadductie *aduce scapula spre linia mediana+ portiune descendenta ridica umarul portiunea ascendenta l coboara, ambele au actiune derotatie portiunea orizontala duce scapula spre linia mediana daca ia punct fix pe scapula n contractia bilaterala realizeaza extensia

coloanei cervicale dorsale, n contractie unilaterala portiunea superioara realizeaza nclinare laterala de partea contractiei si rotatie de parteaopusa fasciculele mijlocii nclina coloana vertebrala de partea lor fasciculele inferioare intervin n actiunea de catarare.

Pla&ul IImuscular cuprinde

S/le&iu#ul a/uluise ntinde de la procesele spinoase 8)-3B pna la jumatatea laterala a liniei nucale superioare simastoida. A$iu&e(daca ia punct fix pe coloana dorsala, n contractie bilaterala realizeaza extensia capului pe gt *antrennd de asemeneaextensia coloanei cervicale+, iar n contractie unilaterala realizeaza nclinarea laterala si rotatia capului si gtului de partea contractiei.

S/le&iu#ul '3$uluise insera pe apofizele spinoase 3-3B si respectiv pe apofizele transverse 8C-8. A$iu&e( identica cu cea aspeniusului capului, fara realizarea miscarilor capului.

$unt sinergici cu muschii sternocleidomastoidian si semispinalul capului de partea opusa si antagonisti cu muschiul sternocleidomastoidiansi semispinalul capului de aceeasi parte. 5ntre cei doi muschi se formeaza triunghiul intersplenic. $unt inervati de ramuri dorsale ale nervilor

cervicali.

Mu#iul ridia$r al #a/uleise insera pe procesele transverse 8C-8 respectiv pe unghiul superior al scapulei. ste inervat de nervul

ridicatorului scapulei din plexul cervical nervul dorsal al scapulei din plexul brahial. A$iu&e(daca se ia scapula drept punct fix are actiuneidentica cu cea a spleniusului gtului *nclina coloana vertebrala de partea lui+ daca ia punct fix pe coloana cervicala, ridica scapula *sinergic

cu trapezul+imprima o miscare de rotatie a scapulei n jurul unui ax ce trece prin unghiul lateral al scapulei, unghi ce ramne fix. 0nghiulsuperior se ridica, unghiul inferior se apropie de linia mediana.

Mu#iul di&$a$ /#$erir #i #u/erirse insera pe procesele spinoase 8B-3 si respectiv pe fata externa a primelor coaste. A$iu&e(ridica coastele-inspirator inervat de nervii intercostali &-.

Mu#iul di&$a$ /#$erir #i i&erirse insera pe procesele spinoase vertebrale 3CC-2& respectiv pe ultimele ( coaste. A$iu&e(coboaracoastele-expirator inervat de nervii intercostali E-C&.

Mu#iul r!"idse insera pe procesele spinoase ale vertebrelor 8B-3( si respectiv pe marginea mediala a scapulei. A$iu&e(daca iapunct fix pe scapula tractioneaza lateral coloana dorsala daca ia punct fix pe coloana dorsala-adductor si ridicator al umarului, roteste

scapula n jurul unui unghi lateral *rotatie interna, sinergic cu muschiul ridicator al scapulei+ inervat de nervul muschiului romboid din plexulcervical si nervul din plexul brahial.

Pla&ul IIIeste reprezentat de muschiul erector spinal *extensorul coloanei vertebrale+ ce ocupa santurile costovertebrale. Muschiicomponenti sunt asezati pe straturi. 8ei mai profunzi sunt scurti, iar cei superficiali sunt lungi. #cesti muschi se contopesc inferior ntr-omasa comuna ce se ataseaza printr-o aponevroza de procesele spinoase ale ultimelor vertebre lombare, creasta sacrala mediana,creasta

iliaca, fata posterioara a sacrului. Din aceasta masa comuna se desprind mai multe coloane musculare.


10/58

Muschii spatelui formeaza patura musculara profunda a regiunii posterioare a trunchiului. i au un brat scurt de prghie deci o

putere scazuta de a efectua o extensie a coloanei vertebrale, plecnd din pozitia orizontala, dar au o mare precizie de actiune.

5n ortostatism acestia mentin verticalitatea coloanei vertebrale reechilibrnd n fiecare moment micile variatii de pozitie ale vertebrelor. ilucreaza aproape n permanenta n ortostatism, aceasta fiind posibil deoarece au fiziologia muschilor tonici capabili de a lucra un timp

ndelungat fara a obosii.

Mu#iul lu&' dr#aluneste bazinul cu fata posterioara a coastelor si cu procesele transverse ale vertebrelor. Portiunea sa cefalica senumeste micul complex, avnd insertie pe apofizele transverse 3, 8( si se termina pe apofiza mastoida. Portiunea sa cervicala *muschiultransversar al gtului+ se insera pe apofizele transverse ale vertebrelor dorsale superioare ti pe cele ale vertebrelor cervicale inferioare.

Portiunea sa toracala prezinta doua feluri de fascicule costale ce se insera pe procesele costiforme ale vertebrelor lombare si coaste sitransversale ce se insera pe procele accesorii n regiunea lombara, respectiv pe procesele transverse n regiunea toracala.

Mu#iul #arl!"areste un muschi care se desprinde din masa comuna, ncruciseaza toate coastele succesiv pna ajunge nregiunea cervicala. 0n prim fascicul se termina pe ultimele ) coaste de aici ia nastere al doilea fascicul care se termina pe primele ) coaste,

n continuare lund nastere un al treilea fascicul care se termina pe apofizele transverse ale ultimelor ( vertebre cervicale. #cesti muschi au

n principal o actiune de extensie care o completeaza pe cea realizata de planurile profunde. Daca se contracta pe o singura parte, areactiune de nclinare laterala, mai ales muschiul iliocostal. #u deasemenea si o actiune de rotatie. Muschiul transvers al gtului are o actiune

de nclinare a gtului. 5n contractie bilaterala realizeaza extensia coloanei cervicale si redreseaza de asemenea gtul pe trunchi.

Mu#iul #/i&alcu localizarea cea mai mediala prezinta trei portiuni toracala, cervicala, cefalica. Muschiul marele complex, care seinsera pe apofizele spinoase 8B 3C si respectiv pe apofizele transverse 8( 3( pna la baza occipitalului. l face parte din planul 'F

*muschiul semispinal al capului+ dar fuzioneaza cu portiunea cefalica a muschiului spinal. #ctiune n contractia bilaterala, lund ca punct fixcoloana cervicala, realizeaza extensia capului pe gt avnd ca punct fix capul prin fibrele transversare redreseaza lordoza cervicala. 5n

contractie unilaterala avnd ca punct fix coloana cervicala, el adauga la actiunea de extensie o mica actiune de nclinare laterala si de rotatiede partea contractiei. Portiunea toracala a muschiului spinal este responsabila de extensia regiunii dorsale. a se ntinde de la apofizele

spinale 3C-3C! pna la 3CC-2&.

Pla&ul IVeste reprezentat de muschiul transversospinal submpartit n trei grupuri semispinal, multifizi si muschii rotatori.

Mu#ii r$a$risunt cei mai profunzi ei leaga radacina proceselor transverse cu radacina proceselor spinoase sau cu lamelele arcurilorvertebrale imediat supraiacente rotatorii scurti, sau sar o vertebra, rotatorii lungi. #ctiunea lor contribuie n deosebi la echilibrarea corpului n

ortostatism. 5n regiunea cefalocervicala acopera rotatorii capului.

Mu#iul #e!i#/i&alocupa planul cel mai superficial. #re fascicule ce sar peste patru vertebre ntre punctul de origine si cel de insrtie.Dispozitia muschilor transversospinali de fiecare parte a proceselor spinoase formeaza un dispozitiv asemanator cu frnghiile unui catarg pe

fata posterioara a coloanei ce actioneaza global asupra coloanei vertebrale cu fixarea ei n extensie. =ibrele musculare sunt oblice de jos n

sus daca se contracta bilateral n acelasi timp determina extensia vertebrala de la interior spre exterior determina nclinarea laterala dinanterior spre posterior determina rotatia vertebrala de partea opusa contractiei.

#ceasta activitate predomina acolo unde coloana vertebrala prezinta punctul cel mai convex posterior si se completeaza cu actiuneaaltor muschi care sunt plasati acolo unde coloana vertebrala prezinta punctele cele mai convexe anterior muschiul lung al gtului, pentru

etajul cervical si psoasul pentru etajul lombar.

Pla&ul !u#ular el !ai /ru&d este/la&ul Vsi cuprinde

Mu#ii i&$er$raer#arileaga o apofiza transversara a unei vertebre de urmatoarea apofiza sunt situati posterior de ligamenteleintertransversale si mai dezvoltati n regiunea cervicala si lombara. 'nervatie acesti muschi sunt inervati de ramurileventrale. A$iu&e(nclinare laterala a coloanei vertebrale.

Mu#ii i&$er#/iileaga o apofiza spinoasa de urmatoarea, de fiecare parte a ligamentului interspinos. A$iu&e(extensia vertebrala.

Mu#ii r$a$ri ai a/ului(


11/58

- muschiul micul drept posterior al capului se insera pe tuberculul posterior al atlasului si sub linia nucala inferioara

- muschiul marele drept posterior al capului, se insera pe procesul spinos al axisului si respectiv sub linia nucala inferioara, lateral de micul

drept posterior

- muschiul oblic inferior al capului se insera pe apofiza transversa a atlasului si pe partile laterale ale procesului spinos al axisului

- muschiul oblic superior al capului se insera pe vrful procesului transvers al atlasului si sub linia nucala inferioara.

A$iu&eaoblicului superior extensia, nclinarea laterala, rotatia capului de partea contractiei.

A$iu&eaprimilor trei muschii daca se contracta simultan si bilateral determina extensia capului pe atlas si axis daca se contractasimultan si unilateral determina nclinarea laterala a capului de partea respectiva *mai ales micul oblic+. #u si actiune de rotatie, micul simarele drept determinnd rotatia capului de partea contractiei, iar micul oblic determinnd rotatia capului de partea opusa a contractiei.

#cesti muschi actioneaza la cel mai profund nivel al capului si gtului. 5mpreuna cu muschii din regiunea anterioara profunda a gtului*prevertebrali+, regleaza permanent pozitia capului pe gt. 3oti sunt inervati de ramura dorsala a primului nerv cervical-nervul suboccipital.

Mu#ula$ura a"d!i&ala

8el de-al doilea sistem muscular al trunchiului este musculatura abdominala, cu rol n postura si miscarea lui, ca si n respiratie.Musculatura abdominala este alcatuita din dreptii abdominali, muschii oblici si transvers.

5n decubit dorsal musculatura este relaxata, doar la persoanele nevrotice se nregistreaza o slaba activitate. >idicarea capului

*considerata ca o miscare de tonifiere a musculaturii abdominale+ determina activitate numai n dreptii abdominali, oblicii sunt relaxati sau celmult nregistreaza o slaba activitate. 5n schimb ridicarea ambelor membre inferioare activeaza puternic si drepti, si oblicii, pe cnd ridicarea

unui membru activeaza predominant respectiva parte a peretelui abdominal.

5n ortostatism musculatura abdominala este relaxata, cu exceptia partii inferioare a oblicului intern, care ramne 1un paznic1

permanent al zonei inghinale.

5n timpul efortului, n pozitie dreapta sau aplecat, cu respiratia oprita, n timpul tusei sau al expiratiei fortate, se contracta doar

oblicii, nu si dreptii.

Musculatura abdominala are un rol important n determinarea presiunii pozitive intraabdominale - important element ajutator alcoloanei n stabilizarea trunchiului.

2.2. ETIOPATO5ENIA #I TABLOUL CLINIC AL DISCOPATIILOR VERTEBRALE

SPONDILO+A 6 DISCOPATIA VERTEBRAL)

$pondiloza sau spondilartroza este frecventa procesul degeneraiv poate interesa att ar$iula$iile di#64er$e"rale*cnd aparedurere la flexia anterioara a coloanei+ ct si cele i&$era/izare*caracterizata de exacerbarea durerii la extensie +.$ediile de electieale spondilozei sunt zonele cu cea mai mare mobilitate 8, 3%, 2-.

Modificarile clinice sunt determinarea aparitiei unor leziuni la nivelul discului intervertebral, cu hernierea cel mai frecvent laterala anucleului pulpos, alunecarii corpilor vertebrali *listezis+, aparitiei osteofitelor anterioare sau posterioare, care comprima cel mai adesearadacinile nervoase si ngusteaza gaurile de conjugare, spasmului musculaturii vecine, destinderii ligamentelor paravertebrale.

$imptomele clinice apararute sunt dominate de durerecare poate fi localizata n zona afectata sau poate iradia de-a lungulradacinilor interesate. 0neori se poate acompania de !a&ie#$ari &eurl'ie alterarea reflexelor osteotendinoase, tulburari motorii saude sensibilitate n zonele corespunzatoare.


12/58

Di#/a$ia7#/&dilza er4iala( afecteaza articulatiile disco-vertebrale *mai ales la nivelul 8-8)+, interapofizare *mai ales la 8&-8

si 8 -8(+.

2a semnele generale de artroza se pot adauga si unele particulare

- manifestari neurologice sau sindromul Barre-Lieou determinate de compresia directa asupra arterelor vertebrale sau iritarii filetelor

nervoase periarteriale de catre osteofitele posterioare cefalee occipitala, ameteli, vertij, tulburari vizuale *diplopie, scotoame+, nistagmus.

$imptomele mentionate pot fi accentuate de miscarile de rotatie ale capului.

Di#/a$ia7#/&dilza dr#ala poate fi primitiva sau secundara unor tulburari de statica, bolii $cheuermann.

;oala $cheuermannsau epifizita vertebrala este o suferinta care apare la adolescenti, mai ales la baieti. #pare ca urmare a unui conflict decrestere discovertebral, ce are drept consecinta hernierea nucleului pulpos al discului vertebral n portiunea spongioasa a corpurilor

vertebrale. 8linic apar dureri vertebrale, iar n timp pot apare cifoza si modificarile degenerative.

Di#/a$ia7#/&dilza l!"ara este foarte frecventa. si n acest caz, durerea vertebrala este principalul simptom al bolii. a poate fi

localizata *lumbago+ sau poate iradia pe traiectul diferitelor radacini nervoase interesate *lombosciatica+. 5n functie de teritoriul de iradiere, de

afectarea reflexelor osteotendinoase *rotulian si achilean+, de grupele musculare interesate se poate aprecia radacina asupra careia se

exercita compresia.

Daca se 0roduce >ernierea 1ediana a discuui interverte/ra a niveu cooanei o1/are6 0oate a0are asa nu1itu sindro1 ?de coada de ca?6

caracteri7at 0rin a3ectarea sensi/iitatii 4n 7ona 0erineaa6 tu/urari s3incteriene si de dina1ica se2uaa&

Hiperostoza idiopatica vertebrala difuza, spondiloza hiperostozanta sau boala orestier !otes-"uerrol este o suferinta asupra

careia au existat mult timp controverse unii o ncadrau n spondilartropatiile seronegative, n timp ce alti o considerau o artropatiedegenerativa. $pre aceasta din urma varianta nclina astazi cele mai multe observatii.

;oala apare la vrstnici si este de & ori mai frecventa la barbati. $e asociaza deseori cu diabetul zaharat, guta, obezitatea si alte

afectiuni metabolice. $-a pus si problema unui exces de retinol n geneza bolii. $imptomele clinice sunt discrete.

ERNIILE DE DISC LOMBARE

#fectarea discului intervertebral este denumita de unii autori hernie de disc, iar de altii discopatie. 0ltimul termen, cu nteles mailarg, pare mai apropiat de realitatea anatomo-clinica, deoarece discul nu sufera doar prin herniere, existnd o ntreaga patologie discala,

diferita de hernia de disc, care determina suferinte ale coloanei lombare. Pe de alta parte, coloana lombara trebuie privita ca un tot unitar,

care cuprinde pe lnga segmentul vertebro-discal si tesuturile moi adiacente *muschi, ligamente, fascii+, care se pot constitui adesea n sediulunei suferinte. Probabil din acest motiv, ultimele monografii vorbesc despre ceea ce autorii anglo-saxoni denumesc 1 low back pain1.

$uferintele coloanei lombare sunt reprezentate de un grup de afectiuni cu caracteristici clinice care i-au permis lui De $eze cu maimulti ani n urma sa alcatuiasca o clasificare pe faze si stadii a asa-numitei hernii de disc lombare, clasificare care este si astazi de un mare

interes practic si pe care o prezentam n continuare.


13/58

aza I

ste faza de instabilitate discala cu usoara laxitate a nucleului pulpos n inelul fibros, determinnd dureri lombare cronice intermitente, de tip

postural. De cele mai multe ori, la ncetarea efortului si la repaus, aceste dureri dispar, pentru a reapare n conditii variate de solicitare asegmentului lombar.

aza a II6a

ste faza de leziune a discului, cu ruperea inelului fibros si cu protruzia postero-centrala a nucleului pulpos, determinnd un lumba#o acut

sau supraacut de tip discogen, a carui manifestare clinica se prezinta astfel

Su"ie$i4

debut brusc

dureri lombosacrate uni- sau bilaterale

durerile au caracter mecanic

durerea nu coboara pe membrele inferioare, sau daca o face, nu trece de genunchi.

O"ie$i4

deformare lombara cu diminuarea lordozei lombare fiziologice

adesea fara scolioza

limitarea dureroasa a flexiei trunchiului *indice $chGber mic+


14/58

semnul 2assegue pozitiv bilateral.

aza a III6a

$e mai numeste si faza radiculara si apare prin protruzia postero-laterala a discului herniat, care va intercepta n calea sa o radacinanervoasa. Din acest motiv simptomatologia va apare unilateral. #ceasta faza are trei stadii

S$adiul 1 6 iri$a$i4

Discul herniat ajunge la radacina, fara a o comprima sau leza n vreun fel, pe care doar o atinge. De aceea n acest stadiu bolnaviiacuza durere pe traiectul radacinii, dar fara sa apara semne neurologice.

$ubiectiv

durere lombo-sacrata unilaterala,

iradiere n membrul inferior de-a lungul unui dermatom *2, $C, 2(, 2, 2&+,

caracter mecanic al durerii, care de obicei este calmata de repaus.

Obiectiv

sindrom vertebral static cu

- scolioza lombara,

- diminuarea lordozei lombare,

- contractura musculara paralombara.

sindrom vertebral dinamic cu

- indice degete-sol nalt,

- indice $chGber mic,

- semnul 2assHgue pozitiv de partea afectata.

S$adiul 2 6 !/re#i4

Materialul herniat ajunge la radacina nervoasa, pe care o comprima. #cum se adauga la simptomatologie paresteziile pe traiectuldurerii. 2a examenul obiectiv vor apare hipoesteziile pe traiectul unei radacini, diminuarile sau disparitiile unor reflexe osteotendinoase

reflexul rotulian n afectarea radacinii 2(si reflexul achilian n afectarea radacinii $C.

S$adiul * 6 de %&$reru/ere

5n acest stadiu se manifesta, pe lnga semnele si simptomele prezente n stadiul C si &, si semnele rezultate din sectionarea unor

axoni din radacina, sau a ntregii radacini prin conflictul cu discul herniat. Pareza, respectiv paralizia care se instaleaza, se obiectiveaza prinprezenta deficitului motor n neuromiotomul respectiv. Fom constata astfel ca bolnavul nu poate sta pe vrfuri n paralizia radacinii $ C, sau ca

nu poate sta pe calcie n paralizia radacinii 2.

aza a IV6a


15/58

ste faza modificarilor de tip degenerativ, cu aparitia discartrozei si a artrozei interapofizare, dupa vrsta de (! de ani. Idata cu

vrsta, nucleul pulpos se deshidrateaza si devine friabil. 5n acelasi timp, inelul fibros sufera si el modificari importante n urma repetatelorsolicitari mecanice la care a fost supus. #cestei faze i se potriveste termenul generic de discopatie lombara.

5n aceasta faza vom putea ntlni urmatoarele aspecte clinice

ara auze #u"ie$i4e )!-B!" din subiecti snt purtatori ai unei discopatii lombare de faza 'F asimptomatice

#ia$ia prin prinderea radacinii n procesul degenerativ de la nivelul foramenului. ste asa-numita 1sciatica a v%rsticului1, cu

semnul 2assHgue negativ

lu!"a' au$dupa (! de ani, lumbago de tip musculo-ligamentar, cu pseudo-sciatica *durere difuza n membrul inferior, fara

caracter dermatomal+. $imptomatologia apare de obicei brusc, dupa un efort fizic cu ridicare de greutati, fiind nsotita de limitarea

mobilitatii coloanei lombare n special pe nclinatiile laterale, care snt intens dureroase

l!"al'ie r&ia, cu noduli de miogeloza si puncte trigger paralombare si parasacrate, a caror activare are un net caracter

psihoemotional si meteorotrop

#$e&za de a&al 4er$e"ral, mult mai putin diagnosticata, se poate manifesta polimorf, de la simpla lombalgie cu scialalgie pna

la sindromul de coada de cal.

2.*. EVALUAREA CLINICO6UNCIONAL)

A&a!&eza(

2a anamneza este foarte important sa se obtina i&r!a$ii de#/re durere(

sediul *difuza - localizata+,

intensitatea,

momentul aparitiei,

durata,

elemente declansatoare sau de accentuare,

iradiere in regiunile limitrofe sau la distanta,

aspecte caracteristice cauzei *miogena, osoasa, articulara, neurogena, vasculara, viscerala, psihogena+,

dismorfisme regionale *asimetrii toracice, ale umerilor, bazinului, tulburari de statica vertebrala+,

impotenta functionala *locala7 la distanta+.

I/e$ia #i /al/area rai#ului(

Jregional

J n totalitate n ortostatism, sezand, n clinostatism.

E4aluarea ali&ia!e&$ului #i /#$urii(


16/58

/#precierea liniei gravitatiei -firul cu plumb

J n plan frontal *nclinarile laterale+

J n plan sagital *deviatiile antero - posterioare+

/#precierea aliniamentului n plan orizontal *centura scapulara K pelvina+

/valuarea alinierii segmentelor anterior, profil posterior.

xaminarea se face cu subiectul n ortostatism cu notarea reperelor anatomice.

Pentru deviatiile laterale firul cu plumb *corespunznd axei de simetrie a corpului+ fixat la nivelul protuberantei occipitale, trece prinurmatoarele repere

Japofiza spinoasa a proeminentei *8B+

Jde-a lungul apofizelor spinoase ale coloanei dorso - lombare

Jpliul interfesier

Jntre condilii femurali interni

Jntre maleolele interne

Jspatiul dintre calcie

Pentru deviatiile antero-posterioare firul cu plumb se fixeaza la nivelul tragusului si trece prin urmatoarele repere

Janterior de umar

Jlateral de marele trohanter

Jlateral de maleola tibiala.

Pal/area re'iu&ii raidie&e(

Modificarile cutanate *pliu cutanat dureros-manevra de rulare-pensare+

$e palpeaza

-punctele dureroase7 puncte trigger paravertebrale, apofizare, interspinoase, interscapulare, puncte tender, punctele #rnold,punctele Falle@x *paravertebral, unghiul sacro-vertebral, fesier, pe membrul inferior+

- reperele osoase *apofize spinoase, transverse spinele si unghiurile omoplatilor, fosetele sacrate+

- relieful si tonusul musculaturii paravertebrale, contracturi sau retracturi musculare

E4aluarea !"ili$a$ii rai#ului(

$e realizeaza prinJ testing articular analitic


17/58

J teste globale *pasiv7activ+

0rmareste mobilitatea n toate cele trei planuri de miscare

>elatia dintre doua vertebre este asigurata prin

Jarticulatia disco-vertebrala

J articulatiile apofizare posterioare

Te#$i&' ar$iular(

#rticulatia disco-vertebrala permite urmatoarele miscari

-rotatie n jurul unui ax vertical

-flexie - extensie, n jurul unui ax transversal

-nclinatii laterale - n jurul unui ax sagital

-miscari de alunecare pe axe paralele ale corpurilor vertebrale

-miscari de apropiere si ndepartare ntre & vertebre ale coloanei vertebrale.

Bila&$ul ar$iular dr#6l!"ar(

Valri &r!ale(

extensia &!-! grade

flexia %!-E! grade *!L din coloana dorsala si (!L din coloana lombara+

rotatia !-( grade

nclinatiile laterale &!- grade

I&dii de !"ili$a$e(

J$chober *flexie , cm+

JItt *flexie , cm+

Jdegete-sol *flexie,! cm+

J$chober inversat * distanta sa scada n extensie sub cm+

Jdegete-genunchi *nclinatii laterale+

BILANTUL MUSCULAR DORSO6LOMBAR

E4aluarea &eurl'ia(


18/58

lemente urmarite

J sensibilitatea exteroceptiva n teritoriul dermatomal

J>I3

Jproba 2aseNue *6D2+

Jproba >omberg *dg.diferential n '8F;+, etc

2.,. OBIECTIVELE #I METODELE RECUPERARII ERNIILOR DE DISC

O"ie$i4ele $ra$a!e&$ului de reu/erare %& er&iile de di#(

C!"a$erea durerii

Cre$area dezeili"relr !u#ulare %&$re a'&i#$i #i a&$a'&i#$i

Re#$a"ilirea &$rlului ade4a$ al !i#arii

Prila9ia reidi4elr

Mi:lae de $ra$a!e&$

&ratament i#ieno-postural

>epaosul absolut se recomanda n suferintele acute, fiind suficiente de obicei &-( zile.

5n formele comune se recomanda repaos relativ, pe pat tare, n asa-numitele posturi delordozante decubit dorsal sau lateral cu membrele

inferioare flectate.

#limentatia va cuprinde toate principiile alimentare, recomandndu-se regim hipocaloric la bolnavii cu plus ponderal.

5n cazul folosirii medicatiei antiinflamatorii, se indica regim hiposodat.

&ratament medicamentos

&ratament fizical

1. Ele$r$era/ia

5n herniile de disc lombare, electroterapia are dar ee$ ad:u4a&$, fara a putea nlocui celelalte forme de tratament.

Principalele efecte favorabile ale diferitelor forme de curenti electrici n discopatiile lombare snt antialgic, antiinflamator, hiperemiant,decontracturant.

Cure&$ul 'al4a&ieste foarte mult folosit n sciatalgii sub forma galvanizarilor simple longitudinale sau a ionogalvanizarilor cu 8a8l &cu polulpozitiv paralombar si polul negativ pe laba piciorului. 5n formele cu tulburari de sensibilitate exista risc de arsura locala.

Cure&$ii diadi&a!ii*8DD+ au efecte spectaculoase n lumbago nediscogen, dar efectul lor n formele discogene este moderat.


19/58

Ul$ra#u&e$ulse foloseste n formele subacute sau cronice recidivante, cu suferinte musculo-tendinoase, miofasciale sau cu manifestarivasculo-vegetative.

Cure&$ul Tr;"er$, aplicat cu polul negativ pe punctul dureros, are un efect antialgic comparabil cu al curentilor diadinamici.

Media re4e&$asub forma curentilor interferentiali este mai putin eficienta n acut. #re un bun efect decontracturant.

2. Ma#a:ul

5n formele subacute se poate efectua masaj sedativ sacro-fesier si de-a lungul membrului inferior.

5n formele hiperalgice se evita folosirea tehnicilor de masaj.

5n formele cu hipotrofii si tulburari vasculo-vegetative este rezervat masajul trofic.

Ma#a:ul 6 a&a$!izil'ie< ee$e< !a&e4reMasajul reuneste o serie de manevre manuale si/sau instrumentale (mecanice, electrice, acvatice, bule de gaze, jet de aer cald, etc.)

aplicate la om n scop igienic, profilactic sau terapeutic si recuperator, de catre o persoana mai mult sau mai putin calificata (de regula,

masorul); n timp ce automasajul reprezinta aplicarea acestor proceduri de catre o persoana asupra propriului corp (de exemplu efleuraj,

frictiuni, tapotament, rulat-cernut, scuturari, masaj sub apa, vibromasaj, masaj manual reflex, etc.), binenteles cu limitele respective

(accesibilitatea automasajului se circumscrie, de regula, la membre).

EECTELE MASA=ULUI'fectele circulatoriise evidentiaza la nivelurile capilar, venos si limfatic.De exemplu, manevrele de efleuraj sprijina, stimuleaza circulatia venoasa de ntoarcere, cea superficiala, usurnd astfel munca

inimii. #sociind la aceasta manevra blnda unele manevre mai puternice, cum sunt presiunile, se actioneaza si asupra circulatiei venoase de

ntoarcere profunda, cu efect folosit n patologia venoasa.5n ceea ce priveste circulatia limfatica, anumite proceduri *ex. - efleurajul mai energic, alunecari profunde pe membre, frictiunile+

activeaza circulatia limfei n sens centripet, combatnd astfel staza limfatica.De retinut ca anumite proceduri de masaj *efleuraj, frictiuni, etc.+ induc, local, o secretie histamina si acetilcolina care vor produce

o vasodilatatie periferica, locala *hiperemia pielii+, ceea ce exprima o activare circulatorie cu consecinte metabolice la care intervin si altemecanisme *nervoase, hormonale, etc.+.

'fectele muscularerezultate ca urmare a aplicarii anumitor manevre de masaj *framntatul, tapotamentul, etc.+ pe cale

mecanica *directa+ si reflexa *indirecta+ si care activeaza circulatia din muschi, stimuleaza cresterea agentilor nutritivi si n acelasi timp

favorizeaza eliminarea unor cataboliti nocivi, n special la sportivi *acid lactic, peroxizi lipidici, etc.+ de asemenea, se stimuleaza elasticitateasi forta de contractie a fibrelor musculare. Manevrele usoare *efleurajul+ au efecte linistitoare, decontractante asupra muschilor, mai ales

cnd masajul foloseste unele unguente relaxante *crema relaxanta Decontractil, etc.+'fectele metabolicesunt urmarea unor proceduri stimulative *baterea sau tapotamentul, vibratiile energice, etc.+ care

activeaza metabolismul astfel mobilizeaza grasimile din stratul celular subcutanat, contribuind la arderea acestora si scaderea tesutului

subcutanat n exces.Prin activarea circulatiei locale se induce un aport crescut de oxigen, fosfati, glucoza, trigliceride, acizi grasi liberi si alti nutrienti, n

special la nivel muscular, contribuind astfel la cresterea eficientei mecanice, mai ales la nivel muscular.3ot prin efecte metabolice si ntr-o mai mica masura prin stimularea secretiei sudorale *ca urmare a deschiderii porilor glandelor

sudoripare+, masajul favorizeaza eliminarea unor cataboliti de uzura, nocivi pentru organism *acid lactic, uree, creatinina, acid uric, peroxizilipidici, etc.+.

'fecte reflexe( Multa vreme s-a acordat atentie efectelor mecanice ale masajului si mult mai trziu a fost pusa n evidenta

actiunea reflexa a masajului, a unor proceduri *ex. efleurajul, vibratiile fine+ care excita receptorii pielii si n acest fel informeaza anumiti centrinervosi, care la rndul lor declanseaza reactii de raspuns la nivelul unor organe si tesuturi.

Pentru realizarea acestui efect, manevra de masaj *netezirea+ se executa blnd un timp mai ndelungat, ceea ce va provoca o

linistire a sistemului nervos central si o relaxare a musculaturii scheletice, pe cai reflexe *aferente-eferente+.

#socierea acestor proceduri de masaj cu gheata *masaj cu gheata+ diminueaza senzatiile dureroase posttraumatice, prinvosoconstrictia periferica pe ca o induce, si diminuarea temperaturii locale, ceea ce provoaca o veritabila anestezie locala.

3ot prin mecanisme reflexe masajul influenteaza favorabil si sfera endocrinometabolica, efectele depinznd de manevrele folosite,de ritmul si intensitatea lor, dar si de reactivitatea individuala.

$e ntelege ca prin aceste efecte, ca si prin efectul mecanic direct, masajul contribuie efectiv la mentinerea calitatii epidermului.


20/58

Daca ne referim la diverse alte forme de masaj, cum ar fi cel reflex *masajul periostal sau pe anumite zone cutanate refelxogene+,

mecanic *vibromasajul+, electric *electromasajul+, hidromasajul *masajul cu jet de apa, masajul subacvatic+, vom adauga acestor efecte alemanevrelor propriu-zise de masaj, efectele apei calde, ale curentului electric sau efectele mecanice ale diverselor aparte *n special

vibromasatoare+.=ara a diminua eficienta masajului instrumental, masajul manual ramne superior, el crend ambianta organica si psihica dintre

cel masat si masor, ceea ce duce la o crestere a eficientei *probabil si prin mecanisme de tip placebo+.

De aceea consideram necesar ca fiecare sportiv sa aiba cunostinte de masaj, sa poata efectua, la nevoie, un masaj colegului *nspecial n cadrul competitiilor sportive+ si binenteles sa se poata automasa.

Ma&e4rele u&da!e&$ale de !a#a: !a&ual3ehnica aplicarii masajului are la baza o serie de manevre fundamentale sau principale, care nu pot lipsi n efectuarea acestei

terapii.Manevrele fundamentale exercita influente diferite la nivelul tegumentelor, sistemelor muscular, osteoarticular, circulator si nervos, ceea

ce ofera posibilitatea aplicarii diferitelor procedee de masaj n functie de obiectivele terapeutice urmarite.Manevrele fundamentale include

C. efleurajul *netezirea+

&. frictiunea

. framntatul

(. tapotamentul

. vibratiile.

C. 'fleura)ul

fleurajul sau netezirea este o manevra de introducere, cu care ncepe orice sedinta de masaj, dar poate fi alternata cu alte manevre

fundamentale de masaj folosite, si constituie manevra de ncheiere n majoritatea situatiilor.8onsta n alunecarea usoara a minilor masorului pe suprafata corpului, realizndu-se o netezire a tegumentelor, si care se executa,

ntotdeauna, n sens centripet, adica de la extremitatea distala catre extremitatea proximala a segmentului care este masat.3ehnica aplicarii netezirilor prezinta mai multe modalitati

cu fata palmara a minilor, cu degetele ntinse, apropiate sau departate, atunci cnd se maseaza zone mai ntinse si plane,

utilizndu-se ambele mini

cu fata dorsala a minilor, degetele fiind flexate si departate, reprezentnd tehnica denumita masaj n pieptene, pentru zonele

paroase

cu fata palmara a degetului mare

cu fata palmara a vrfurilor a doua sau trei degete, atunci cnd se maseaza suprafete mici

prin cuprinderea ntre degetul mare si celelalte degete, cnd se maseaza pe zone mai mici si rotunde.

fleurajul se poate efectua cu ambele mini deodata sau folosindu-se alternativ, una dupa alta.


21/58

a are o actiune calmanta, micsornd fenomenele dureroase, de contractura musculara, de tensiune psihica, efecte deosebite

pentru persoanele nervoase, emotive, realiznd, totodata, si conditiile de adaptare mai buna la alte manevre fundamentale mai puternice.0n alt efect important al efleurajului este mbunatatirea circulatiei de ntoarcere venoasa si limfatica, ce rezulta din actiunea

mecanica a procedurii, care faciliteaza hemodinamica, dar si actiunea reflexa ce produce vasodilatatie activa prin mecanisme vasomotoriinervoase si umorale. $e mbunatatesc conditiile trofice ale pielii, prin activarea schimburilor metabolice, se favorizeaza ndepartarea

lichidelor din spatiile intracelulare, efecte foarte utile n tratamentul edemelor reziduale dupa traumatismele aparatului locomotor.

6iperemia activa, dupa netezire, mbunatateste aportul de oxigen, glucoza si fosfati macroergici si n acelasi timp favorizeazaeliminarea catabolitilor din musculatura, de la suprafata, asigurnd conditii functionale normale pentru grupele musculare respective.


22/58

cu palma, framntarea n cuta, prin ridicarea si apucarea partilor moi ntre degete si 1radacina1 mini cu stoarcerea lor, manevra

care se repeta de mai multe ori, dupa care se trece la portiunea urmatoare. ste accesibila regiunilor ntinse si plane *spatele,toracele, lombele, bratele, coapsele+, executndu-se longitudinal pe directia fibrelor musculare

cu doua degete, respectiv cu policele si indexul, tehnica potrivita pentru masarea tendoanelor, fasciilor sau a muschilor mai

subtiri

la nivelul membrelor superioare si inferioare, procedura se poate executa cu minile aplicate n bratara, musculatura fiind prinsa

ntre degete si palme, exercitnd astfel presiuni asupra ei

ntr-o maniera simpla, prin ridicarea partilor moi *tegumente, muschi+ de pe planurile dure, cu exercitarea compresiunilor asupra

lor, tehnica indicata pentru mbunatatirea elasticitatii si contractilitatii musculaturii.

=ramntarea este o manevra de masaj care se adreseaza tesuturilor situate n profunzime si mai ales musculaturii.ste un masaj de stimulare a musculaturii prin excitarea proprioceptorilor de la nivelul muschilor si tendoanelor, mbunatatind

excitabilitatea si contractilitatea muschilor. Mentine n conditii normale elasticitatea muschilor si favorizeaza n acest mod profilaxia leziunilormusculare, care se produc frecvent la sportivii de performanta.

5n acelasi timp, prin activarea circulatiei n vasele sanguine si limfatice se mbunatatesc schimburile nutritive *aport de oxigen, glucoza,adenozintifostat+ si favorizeaza eliminarea catabolitilor rezultati din activitatea musculara.

ste o procedura frecvent utilizata n masajul la sportivi, att pentru refacerea dupa antrenamente sau competitii, ct si n pregatire.De asemenea, este una din tehnicile recomandate pentru recuperarea hipotrofiilor musculare datorita inactivatatii si care ramn dupa

traumatismele aparatului locomotor.

(. &apotamentul *baterea+

3apotamentul sau baterea este o manevra fundamentala ce consta n aplicarea pe tegumente a unor serii de loviri scurte si ritmice

reprezintnd unul din cele mai intense procedee de masaj.

Din punct de vedere tehnic, ea se poate executa dupa mai multe modalitati

cnd se face cu fata palmara a minilor si a degetelor ntinse poarta numele de plescait. Miscarile minilor si antebratelor se

efectueaza din articulatiile pumnilor si ale coatelor, minile lasndu-se sa cada l iber pe regiunea de masat

cu palma si degetele usor flexate *formnd o adncitura pe fata palmara+, realizndu-se tapotamentul n ventuza

cu dosul minilor, degetele fiind usor flexate, loviturile aplicndu-se cu primele falange

cu pumnul incomplet nchis, cu partea cubitala, astfel nct se asigura o elasticitate a loviturii si evitarea aparitiei senzatiei de

durere. ste procedeul denumit batatorit, si reprezinta a manevra deosebit de puternica ce se poate aplica pe zone cu

musculatura bine dezvoltata si mai putin sensibile *zonele lombara si fesiera+

tocatul este procedeul care foloseste marginea cubitala a minilor, degetele fiind apropiate, miscarile de lovire efectundu-se din

articulatia pumnului

alta modalitate tehnica este percutatul, care se executa cu vrful degetelor, minilor, flexate si departate. ste unul din

procedeele cele mai usoare de tapotament. Miscarile se efectueaza din articulatiile pumnilor, degetele caznd libere pe suprafata

tegumentelor. >eprezinta o modalitate de aplicare a baterii adecvata pentru anumite regiuni *toracele si abdomenul+.

5n functie de intensitatea si ritmul tapotamentului, efectele se produc n tesuturile moi superficiale sau mai profunde. $e obtine un efectpredominant excitant, prin actiunea asupra receptorilor de la nivelul pielii si a tesuturilor subcutanate conjunctive, si o activare a circulatiei cu

hiperemie si cresterea temperaturii locale.;aterea provoaca, de asemenea, o crestere a excitabilitatii neuromotorii, prin stimularea proprioceptorilor de la nivelul muschilor si

tendoanelor, ceea ce duce la o crestere a tonusului muscular. Procedura favorizeaza factorii lipolitici si mobilzarea adipocitelor din tesuturilesubtegumentare, micsorndu-se n acest fel volumul stratuli adipos.

#ceste efecte ale procedeului sporesc utilitatea tapotamentului n hipotoniile si hipotrofiile musculare prin inactivitate.


23/58

3apotamentul se foloseste si ca manevra de masaj n pregatirea sportivilor ntre probe sau n pauza dintre reprize. #ceasta manevra se

foloseste n afectiunile aparatului locomotor unde sunt prezente dureri sau contracturi musculare.

. ibratiile

Fibratiile reprezinta o manevra de masaj care consta n executarea unor miscari oscilatorii pe o regiune mai restrnsa, producnd o

deplasare foarte mica a tegumentelor si a tesuturilor subcutanate.Din punct de vedere tehnic, ele se efectueaza din articulatiile pumnului, cotului sau umarului, prin aplicarea pe tegumente a degetului

mare, a & degete, a palmei sau a ambelor mini.Fibratiile manuale nu sunt perfect ritmice, nu pot produce miscari oscilatorii si presiuni uniforme, nu pot fi aplicate un timp prea

ndelungat, deoarece sunt dificil de executat si obosesc mna masorului.#vantajul consta n faptul ca mna masorului este moale, calda si se muleaza mai bine pe suprafata tratata, ceea ce o face mai

agreabila pentru pacient, n comparatie cu manevrele mecanice.

#ctiunea vibratiilor depinde de intensitatea manevrelor. 8ele superficiale, fine, mai prelungite, au un efect calmant, reduc sensibilitateategumentelor si tesuturilor subcutanate, produc o senzatie de ncalzire si relaxare musculara. Fibratiile cu oscilatii mai mari, mai profunde,

mai puternice produc o activare a circulatiei sanguine n zona masata, cu efecte descongestionante.Fibratiile sunt procedee indicate n hipertoniile musculare, n contracturile musculare ce apar n spasmofilie, n artrozele cervicale si

lombare, precum si n combaterea oboselii musculare dupa efort, la sportivi.Ma&e4rele #eu&dare de !a#a: !a&ual

5n afara manevrelor fundamentale de masaj, mai exista o serie de manevre secundare sau ajutatoare care pot fi utilizate pe lnga

primele.Pre#iu&ile constau n apasari pe unele zone ale corpului si se aplica la sfrsitul sedintelor de masaj partial.le se efectueaza cu palmele *pentru regiunea spatelui acestea se aplica de o parte si de alta a coloanei vertebrale, pacientul

fiind culcat n decubit ventral - cu fata n jos, cu membrele superioare n extensie, astfel masorul exercitnd presiunile cu mai putin efort,folosindu-si greutatea trunchiului n executarea apasarilor asupra zonei de masat+.

Procedeul trebuie facut cu atentie, fara variatii bruste de intensitate, evintndu-se provocarea senzatiei de disconfort. 5n cazul ncare apar senzatii dureroase n zona de aplicare, manevra se ntrerupe.

Presiunile sunt contraindicate la batrni si copii deoarece exista riscul producerii de acceidente osoase *fisuri+.

Presiunile se pot face pe anumite zone de periost, cu o intensitate medie, cu efecte asupra circulatiei din zona masata, care dupao faza de ischemie trece ntr-o faza de hiperemie, precum si efecte asupra ramificatiilor nervoase cu realizarea scaderii sensibilitatii.

Cer&u$ul #i rula$ulsunt manevre de masaj ce pot fi aplicate numai pe anumite parti ale corpului, care au forma cilindrica*membrele superioare si inferioare+.

8ernutul se executa cu ambele mini asezate pe partile laterale ale segementului membrului, cu degetele ndoite, imprimndu-se

partilor moi miscari laterale similare cernutului prin sita.>ulatul se face cu ambele mini plasate lateral, de o parte si de alta a segmentului membrului, cu degetele ntinse, realizndu-seo rulare, a tesuturilor moi, n ambele sensuri, de jur mprejurul regiunii masate.

#ceste procedee se adreseaza n special musculaturii membrelor, avnd efecte de relaxare musculara, de descongestionarelocala si de mbunatatire a supletii tesuturilor.

Datorita faptului ca se pot executa destul de usor, sunt folosite, ndeosebi de sportivi, n automasajul membrelor.Tra$iu&ile #i $eiu&ilese adreseaza, n special, articulatiilor si tesuturilor periarticulare.3ractiunea se face cu ambele mini, folosind o priza deasupra articulatiei si una dedesubtul acesteia, tragnd n sensul axei

longitudinale a segmentului unde se afla articulatia.Manevra are ca obiectiv realizarea unei ntinderi n limitele fiziologice ale diferitelor componente att ale articulatiei, ct si a

elementelor periarticulare, mbunatatindu-se mobilitatea articulara. 3ractiunea se foloseste mai ales pentru articulatiile degetelor.Pentru membre, manevrele se fac cu pacientul culcat pe spate.

2a nivelul coloanei cervicale, tractiunea se face din pozitia seznd sau stnd, folosind priza pe frunte si pe ceafa, tragnd capul nsus.

Pentru trunchi, manevra se efectueaza tot sezn sau stnd, cu apucarea subiectului peste brate si tragerea lui n sus, vertical.

Pe lnga manevrele fundamentale si secundare de masaj manual folosite n mod obisnuit de catre masorul care aplica procedura saude catre persoana care se automaseaza, exista o serie de alte procedee care cuprind

C. masajul reflex

&. hidromasajul


24/58

. masajul instrumental

(. masajul cu jet de aer cald,

. masajul cu bule gazoase n apa,

). masajul cu gheata.

C. Ma#a:ul rele9

Masajul reflex se bazeaza pe influenta reflexa, de la distanta, dupa aplicarea acestuia pe zone de proiectie dureroase, tegumentaresau periostale, n afectiuni ale aparatului locomotor sau viscerale.

5n aceasta categorie intra

C. masajul periostal

&. pe zone reflexogene 6ead

. presopunctura.

Ma#a:ul /eri#$alconsta n executarea unor presiuni puternice, cu ajutorul policelui sau a mediusului, n puncte situate peperiost, acolo unde acesta nu este acoperit de parti moi.

Punctele de presiune se aleg dupa gradul de sensibilitate la apasare.Presiunea se exercita timp de &- minute pe fiecare punct, fiind nsotita de frictiuni circulare. Manevra se poate repeta de &- ori

pe un punct, apoi se trece pe alte puncte dureroase la palpare. Pentru a obtine efecte de durata se executa -( sedinte.

Masajul periostal combate fenomenele congestive, de contractura si le atenueaza pe cele dureroase, prin aplicare pe zona deproiectie periostala nvecinata zonei afectate.

Dezavantajul metodei consta n faptul ca pacientul are dureri pe durata aplicarii presiunii.Masajul periostal poate fi folosit n tratamentul sechelelor dupa afectiuni traumatice ale aparatului locomotor, interesnd tesuturile

ligamentare si musculare.

Pre#/u&$urareprezinta un procedeu terapeutic derivat de la acupunctura.

a consta n efectuarea de presiuni cu un singur deget, de obicei cu policele, pe puncte folosite n acupunctura.

#cest procedeu are ca efectreducerea fenomenelor dureroase, micsorarea tonusului muscular, realizarea relaxarii musculare.Presopunctura se foloseste n

afectiuni musculare - ex. miozitele de effort

n contracturile musculare din artroze - P$''

n afectiuni ale sistemului nervos periferic - ex. nevralgiile

n afectiuni ale tendoanelor - ex. tendinitele si entesztele.

ficienta acestui procedeu nu atinge n aceeasi masura gradul de eficienta realizat prin acupunctura.

!asa8u transversa 0ro3undMasajul transversal profund, sau masajul 8@riax, consta n utilizarea frictiunii pentru a realiza mobilizarea tesuturilor moi ntre ele,

tegumente, tesuturi, fascii, fibre musculare, tendoane. a se bazeaza pe diagnosticul exact al leziunii, prin palparea cu & degete a zoneitraumatizate si evidentierea punctului dureros. $e executa o frictiune profunda transversala cu & degete, perpendicular pe directia fibrelor


25/58

musculare sau ligamentare, interesate de traumatism. Presiunea ramne constanta n tot timpul sedintei, degetele pastrnd contact

permanent cu pielea. Durata procedurii este de C! minute, ea putndu-se repeta la interval de C-& zile.Masajul transversal profund realizeaza nlaturarea aderentelor fibroase dupa traumatisme ale aparatului locomotor. Prin mobilizarea

transversala a tesuturilor moi se refac zonele de clivaj si alunecare fiziologica a muschilor si tendoanelor. #re o actiune trofica localaproducnd hiperemie si analgezie la locul de aplicare.


26/58

realizeaza o hiperemie profunda n zona de aplicare ce favorizeaza procesele de resorbtie

produce relaxarea musculara

favorizeaza nlaturarea proceselor aderentiale dupa afectiuni inflamatorii sau traumatice ale aparatului locomotor si stimuleaza

activitatea motorie a unor viscere abdominale.

Ma#a:ul i$ru!e&$almecanic se efectueaza cu ajutorul aparatelor producatoare de vibratii, denumite aparate de vibromasaj.

#plicarea pe zonele de tratat a vibratiilor mecanice se face prin doua modalitati

C. aparate cu banda vibratoare

&. aparate portabile cu dispozitive de cauciuc sau plastic, de diferite forme.

0nele aparate din a doua categorie au dispozitive de reglare a amplitudinii oscilatiilor, care la valori minime permit efectuarea si aefleurajului.

A4a&$a:ele aparatelor de vibromasaj sunt

unele aparate ofera posibilitatea reglarii frecventei si amplitudinii oscilatiilor

produc vibratii mecanice ritmice si cu amplitudine uniforma

dispenseaza pacientul de serviciile persoanei specializate

durata sedintei poate fi mai mare fata de aceea n care vibratiile se executa manual *care sunt obositoare pentru persoana care le

efectueaza+.

Deza4a&$a:ele aparatelor de masaj sunt

ofera numai doua manevre, efleuraj si vibratii, n comparatie cu masajul manual, care efectueaza o gama mult mai larga de

manevre fundamentale si secundare

vibratiile mecanice sunt mai putin agreabile dect vibratiile manuale, executate de masor, care se pot adapta mai bine la

sensibilitatea diferita a diverselor segmente ale corpului, realizndu-se un confort mai bun pentru pacient.

Vi"ra$iile !ea&ie i&e


27/58

actiune analgezica.

Masajul cu gheata se foloseste n diverse afectiuni ale aparatului locomotor de natura traumatica, cum sunt contuziile, entorsele,

leziunile musculare fibrilare, etc.ficacitatea tratamentului este conditionata de aplicarea sa ct mai prompta.

*. >i&e$$era/ia

Mobilitatea trunchiului este asigurata de coloana vertebrala prin care se realizeaza miscarile de flexie-extensie lateralitate stnga-dreapta si rotatie. $ub raportul 4ineticii ntregului corp, trunchiul joaca un rol important dect al propriei capacitati de miscare. Mobilitatea

controlata a membrelor ar fi posibila fara participarea trunchiului superior la miscarile membrului brahial si a trunchiului inferior la miscarilemembrului pelvian.

Pricipalul rol al trunchiului este de a determina posturile de baza ale ntregului corp decubit, seznd si ortostatica.

3runchiul asigura, asadar, att statica, stabilitatea corpului, ct si dinamica, flexibilitatea lui. #ceste functii sunt de fapt ndeplinitede coloana si masele musculare ale trunchiului. $tabilitatea intrinseca a coloanei este realizata de vertebre, discuri, ligamente, iar cea

extrinseca este data de musculatura. 2a stabilitatea totala a trunchiului, cea intrinseca contribuie ntr-un procent foarte redus.

Mobilitatea este asigurata prin sumarea miscarilor n fiecare segment mobil al coloanei. $egmentul mobil al coloanei sau unitatea

functionala *complexul a doua vertebre adiacente, discul intervertebral, articulatiile interapofizare si structurile moi conexe+ realizeaza

miscarea la fiecare nivel, n functie de raportul dintre suprafata discului si grosimea lui. 8u ct acest raport va fi mai mic, cu att mobilitatean segmentul respectiv va fi mai mare. #stfel, coloana cervicala are un raport de ), coloana lombara de C, iar cea dorsala de &&. #stfel,

mobilitatea cea mai buna este n coloana cervicala, n cea dorsala fiind de ( ori mai limitata.

Discurile intervertebrale suporta presiuni foarte mari, n functie de pozitia trunchiului si ncarcarea cu greutati.

$tudierea celor mai eficiente exercitii pentru tonifierea musculaturii trunchiului a preocupat mereu att pe cercetatorii fiziologi, ct

si pe practicienii 4inetologi.

O"ie$i4ele ?i&e$$era/ieisnt diferite n functie de stadiul suferintei acut, subacut, cronic sau de remisiune completa.

5n stadiul acut se aplica metode de relaxare generala si de relaxare a musculaturii lombare.

5n subacut ncepe adevaratul program de 4inetoterapie, cel mai cunoscut fiind /r'ra!ul @illia!#. Pe lnga tehnicile de relaxare, acum sevor aplica si tehnici de asuplizare a trunchiului inferior.

5n stadiul cronic se poate ncepe si tonifierea musculaturii slabe.

>edam n continuare pe scurt exercitiile care alcatuiesc programul Oilliams, exercitii care se executa diferentiat, pe trei faze, n functie deevolutia afectiunii.

PRO5RAMUL @ILLIAMS A+A I

E2ercitiu % - Decu/it dorsa: se 3ectea7a si se e2tind 5enunc>ii&

E2ercitiu ( - Decu/it dorsa: se tra5e un 5enunc>i cu a14ndoua 14inie a 0ie0t64ncerc4nd atin5erea ui cu 3runtea@ se 0rocedea7a a0oi a 3e cu ceaat&


28/58

E2ercitiu * - Ca a e2ercitiu (6 dar conco1itent cu a1/ii 5enunc>i&

E2ercitiu + - Decu/it dorsa6 cu 14inie su/ ca0: se tra5e un 5enunc>i a 0ie0t c4t 1ai1ut6 a0oi ceaat6 a0oi a1/ii&

E2ercitiu ; - Decu/it dorsa cu /ratee ridicate 0e 4n5a ca0 4n sus6 5enunc>ii 3ectati a6 ta0ie 0e 0at: se 410in5e o1/a s0re 0at6 se contracta a/do1inaii6 se sata usorsacru de 0e 0at@ se revine6 a0oi se re0eta&

E2ercitiu B - #n se74nd 0e scaun6 cu 5enunc>ii 1ut de0artati: se a0eaca 1ut 4nainte6ast3e 4nc4t sa atin5a cu 14inie sou de su/ scaun@ se 1entine aceasta 0o7itie +-;secunde6 se revine6 a0oi se re0eta&

Fiecare e2ercitiu a 3a7ei I se e2ecuta de *-; ori6 re0et4ndu-se de (-* ori 0e 7i&

Du0a doua sa0ta14ni6 acestor e2ercitii i se adau5a cee din 3a7a a II-a&

PRO5RAMUL @ILLIAMS A+A A II6A

E2ercitiu - Decu/it dorsa6 cu 5enunc>ii 3ectati6 ta0ie 0e 0at: se a0eaca a1/ii5enunc>i s0re drea0ta6 a0oi s0re st4n5a6 04na atin5 0atu&

E2ercitiu - Decu/it dorsa: cac4iu dre0t se asea7a 0e 5enunc>iu st4n5@ se e2ecuta oa/ductie c4t 1ai interna a soduui dre0t6 04na se atin5e cu 5enunc>iu dre0t 0anu

0atuui6 a0oi se inversea7a&

E2ercitiu - Decu/it dorsa: se ridica aternativ c4t 1ai sus c4te un 1e1/ru in3eriore2tins&

E2ercitiu % - #n ortostatis1: 5enu3e2ii cu 14inie 4n s0ri8in 0e s0ataru scaunuui6s0atee 0er3ect dre0t6 cac4iee ra14n4nd 0e so&

E2ercitiu %% - Po7itia de ?cavaer servant?6 cor0u a0ecat 0e coa0sa ridicata a 6s0ri8in si 0e so cu 14inie: se 4ntinde 5enunc>iu de s0ri8in6 e2ecut4nd si o /aansarecare tre/uie sa 4ntinda 0soas-iiacu&

#n aceasta 0erioada se 3ac si e2ercitii din at4rnat: cu 3ata sau cu s0atee a s0aier6ridicare de 5enunc>i a 0ie0t6 rotare 5enunc>i st4n5a-drea0ta6 /ascuarea 1e1/reorin3erioare6 ci3o7ari o1/are cu 0icioaree 0e o /ara&

PRO5RAMUL @ILLIAMS A+A A III6A


29/58

E2ercitiu %( - Decu/it dorsa6 5enunc>ii 3ectati a 6 ta0ie 0e 0at: se 410in5e o1/as0re 0at6 se contracta a/do1inaii6 se sata usor sacru de 0e 0at@ tre0tat se e2ecuta aceeasi1iscari o1/are si ae /a7inuui6 dar cu 5enunc>ii tot 1ai 0utin 3ectati6 04na a8un5 sa 3ieco10et 4ntinsi&

E2ercitiu %* - #n ortostatis16 a 0erete6 taoanee a (;-* c1 de acesta: se a0ica sacru sio1/a a0ati7ate 0e 0erete@ se a0ro0ie tre0tat cac4iee de 0erete6 1entin4nd contactuo1/ei cu acesta&

E2ercitiu %+ - Decu/it dorsa: se e2ecuta /iciceta cu /a7inu 1ut /ascuat&

5n stadiul de remisiune completa, programul de 4inetoterapie urmareste prevenirea recidivelor, urmarind constientizarea pozitiei corecte acoloanei lombare si bazinului, ca si nsusirea unor metode de 1nzavorre1 a coloanei lombare n timpul efortului fizic, n special cu ridicare de

greutati.

Mu#ula$ura le9are 6 le9ia

Ti/uri de e9eri$ii #$a$ie(

E9eri$iul 1(suita de exercitii 1cap pe trunchi1 din decubit dorsal, cu sau fara genunchii flectati se ridica n asa fel capul, nct sa 1priveasca1picioarele musculatura abdominala se contracta static pentru a fixa toracele, pentru ca acesta, la rndul lui, sa reprezinte punct fix pentruscaleni si sternocleidomastoidieni- flexia capului se poate combina cu flexia unui sold, pentru cresterea actiunii statice a abdominalilor.

E9eri$iul 2(suita de exercitii 1trunchi pe membre inferioare1, coloana ramnnd dreapta,rigida din pozitia culcat sau seznd, cu membreleinferioare ntinse *sau flectate+, se ridica sau se coboara lent trunchiul mentinut drept.

E9eri$iul *(de fapt, o suita de exercitii care poarta denumirea de 1membre inferioare pe trunchi1 si care se executa din decubit dorsal, din

ortostatism, din atrnat, cu ambele membre concomitent sau cu cte unul alternativ se face flexia soldului cu genunchiul flectat *sau ntins+daca flexia 8= nu este completa,se realizeaza contractia statica a musculaturii abdominale daca este completa, seproduce o basculare

posterioara a pelvisului, dreptii abdominali scurtndu-se.

E9eri$iul ,(din pozitia ventrala, n sprijin pe mini si vrful picioarelor, se executa flexia bratelor musculatura abdominala este obligata sase contracte static anti-gravitatie, pentru a preveni bascularea anterioara a bazinului.

E9eri$iul (contractii puternice abdominale din diverse pozitii decubit dorsal cu genunchii flectati, din decubit ventral, din seznd sau dinortostatism.

Ti/uri de e9eri$ii di&a!ie(

E9eri$iul 1(combinarea miscarilor de trunchi cu ale membrelor inferioare sau doar ale unuia dintre ele din decubit dorsal se combina flexiacoloanei cu flectarea membrelor inferioare, aducnd genunchiul la piept cu ajutorul bratelor.

E9eri$iul 2(grup de exercitii 1pelvis si coloana lombara pe trunchiul superior si membre inferioare1 din decubit dorsal cu genunchii flectatise basculeaza puternic bazinul spre spate, delordoznd musculatura abdominala lucreaza sincron cu extensorii soldului.

E9eri$iul *(suita de exercitii 1membre inferioare pe pelvis, pelvis si coloana lombara pe trunchiul superior1 din decubit dorsal sau dinatrnat se executa flexia 8=, cu sau fara flexia genunchiului, combinata cu flexia coloanei toraco-lombare.


30/58

E9eri$iul ,(suita de exercitii 1coloana pe pelvis, pelvis pe membre inferioare1 se executa din decubit dorsal, cu genunchii flectati si cupicioarele fixate.

E9eri$iul (suita de exercitii 1coloana pe pelvis1 - respectiv flexia coloanei fara miscarea pelvisului sau a membrelor inferioare, care seexecuta din decubit dorsal, gradul de flectare fiind variabil sa se observe ca ridicarea nu se face cu coloana dreapta, rigida, si ca nu este

vorba doar de flectarea coloanei cervicale.

Mu#ula$ura e9$eare 6 e9$eia


E9eri$iul 1(grup de exercitii tip 1trunchi rigid pe membre inferioare1 din pozitiile n seznd, ortostatica sau ventrala cu sprijin pe bazin seexecuta coborri-ridicari de trunchi cu coloana dreapta, rigida miscarea se face din solduri *flexie-extensie+, extensorii toraco-lombari n

contractie statica luptnd contra gravitatiei, care tinde sa flecteze coloana.

E9eri$iul 2(suita de exercitii de tip 1atrnat la bara cu ndoirea bratelor1, n timpul acestor exercitii extensorii actioneaza static pentru amentine pozitia dreapta a coloanei, lupnd mpotriva gravitatiei.

E9eri$iul *(de fapt, grup de exercitii de 1cadere n fata1, respectiv din pozitie ortostatica se duce piciorul drept nainte, corpul 1caznd1 n

fata se repeta apoi acelasi exercitiu cu piciorul stng, musculatura erectoare se contracta pentru a lupta contra gravitatiei, mentinndspatele perfect drept.

E9eri$iul ,(suita de exercitii tip 1membre inferioare pe trunchi1 din decubit ventral se extinde cte un membru inferior aproximativ la Cgrade extensorii toraco-lombari si flexorii soldului opus actioneaza static pentru a bloca tendiinta de balansare posterioara a pelvisului prin

extensorii membrului inferior ridicat daca extensia depaseste C grade, pelvisul se nclina anterior datirita tensiunii exercitate de ligamentuliliofemural, iar extensorii toraco-lombari actioneaza dinamic, scurtndu-se.


E9eri$iul 1(tip 1pelvis si coloana lombara pe trunchi superior si membre inferioare1 din decubit dorsal, cu genunchii flectati, pelvisul estebasculat naite, cu lordozare lombara accentuata - musculatura extensoare toraco-lombara actoineaza sinergic cu flexorii 8=.

E9eri$iul 2(grup de exercitii 1membru inferior pe pelvis, pelvis si coloana lombara pe trunchi superior1 n decubit ventral se ridica *extinde+alternativ cte un membru inferior peste C grade ligamentul iliofemural blocheaza extensia 8= peste C grade, asa ca pelvisul va bascula

anterior ct permit extensorii coloanei toraco-lombare si flexorii articulatiei coxo-femurale a membrelor inferioare care sta pe sol.

E9eri$iul *(suita de exercitii tip 1 trunchi *coloana arcuita+ pe membrele inferioare1 se executa din decubit dorsal, cu sau fara genunchiiflectati, ridicnd de pe sol toracele cu sprijin n umeri sau, din sprijin cu minile pe bara, se arcuieste spatele, daca se flecteaza genunchii si

8= se reduce posibilitatea saltarii pelvisului si lombei, extensia producndu-se mai ales n zona toracala.

E9eri$iul ,(suita de exercitii 1coloana pe pelvis, pelvis pe membrele inferioare1, n care erectorii toraco-lombari sunt activati concomitent cuextensorii soldului.

E9eri$iul (tip de exercitii 1coloana pe pelvis1 din decubit ventral, se executa extensia coloanei *activitate dinamica a erectorilor, n timp ce

extensorii soldului lucreaza izometric, fixnd pelvisul+ cu bratele spre spate.

E9eri$iul (suita de exercitii prin combinarea miscarii 1membre inferioare pe pelvis1 cu 1extensia coloanei1 - si aici erectorii toraco-lombariactioneaza sinergic cu extensorii soldului.

le9ia #i e9$eia

3ip de exercitiu static coloana ramne rigida, realiznd tipul 1trunchi pe membrele inferioare1 miscarea se executa din 8= *flexie-

extensie+, este o combinare a exercitiului & de la exercitii statice pentru flexie cu exercitiul & de la exercitii statice pentru extensie.


31/58

3ipuri de exercitii dinamice. #u mare importanta n programele de asuplizare a coloanel. $e combina tipurile de exercitii aratate separat la

flexia si extensia coloanei - vom completa cu cteva miscari combinate ale trunchiului si membrelor, care solicita supletea coloanei.

E9eri$iul 1(din patrupedie se ridica un genunchi spre abdomen, n timp ce coloana se cifizeaza puternic, apoi respectivul membru inferiorse extinde, lordoznd concomitent coloana.

E9eri$iul 2(tot din patrupedie, bascularea pelvisului nainte cu extensia capului realizeaza o extensie a trunchiului, apoi bascularea napoia pelvisului cu flexia capului face posibila cifozarea toraco-lombara

E9eri$iul *( deseori retractura ischiogambierilor limiteaza flexia trunchiului n aceste cazuri se indica exercitii speciale de ntindere aischiogambierilor, care se realizeaza prin miscari succesive de flexie-extensie de trunchi, din pozitii speciale.

le9rii la$erali ai la&ei 6 Mi#area de la$erle9ie


E9eri$iul 1(suita de exercitii tip 1trunchi rigid pe membre inferioare1 prin aplecarea laterala a trunchiului mentinut drept, cu abductia sauadductia soldului de sprijin, celalalt membru inferior mobilizndu-se odata cu trunchiul. 5n timpul acestei lateroflexii, musculatura opusa de pe

partea superioara actioneaza prin contractie statica contra gravitatiei, pentru ca sa mentina coloana dreapta, sa nu se curbeze pe partea

care se apleaca.

E9eri$iul 2(grup de exercitii tip 1miscari laterale ale bratului si membrului pelvian, cu cadere laterala a trunchiului1, n care musculaturalateroflexoare de pe partea inferioara se contracta pentru a mentine trunchiul drept, sa nu cedeze sub propria-i dreutate.

E9eri$iul *(prin fandari laterale, cu caderea corpului pe partea respectiva *minile n solduri+, se realizeaza contractia puternica amusculaturii lateroflexoare pe partea opusa.


E9eri$iul 1(suita de exercitii tip 1coloana pe pelvis1, care necesita pozitii n care pelvisul sa fie fixat astfel, din pozitia calare pe o bancheta,se apleaca ntr-o parte si n alta trunchiul, din ortostatism, cu un picior pe o banca joasa, se apleaca trunchiul spre o parte sau alta , bratul

opus miscari este n abductie.

E9eri$iul 2(grupaj de exercitii tip 1coloana pe pelvis,pelvis pe membre inferioare1, n care lateroflexorii actioneaz concomitent cuabductorii-adductorii soldului, aceste exercitii se executa din ortostatism, din decubit dorsal sau lateral.

E9eri$iul *(grupaj de exercitii tip 1 membre inferioare pe pelvis, pelvis si coloana lombara pe trunchi superior1, respectiv miscarea lateralan bloc a membrelor inferioare si bazinului poate fi facuta pasiv sau activ, din pozitie de decubit sau din atrnat *minile prind o bara aspalierului+ - si n acest tip de exercitii musculatura lateroflexoare actioneaza sincron cu adductoriisi abductorii soldului.

E9eri$iul ,(suita de exercitii tip 1pelvis si coloana lombara pe trunchi superior1 combina actiunea lateroflexoare a ridicatorilor solduluiafectat cu aceea a abductorilor soldului opus, realizndu-se din ortostatism, cu minile sprijinite pe o bara la naltimea umerilor, se ridica unsold si se lateroflecteaza lomba, sau din pozitia n seznd.

E9eri$iul (1miscare simultana a trunchiului si a unui membru inferior1 se executa din decubit dorsal.

E9eri$iul (suita de exercitii din pozitia de cadere pe o parte, n care se coboara sau se ridica pelvisul, se asociaza activitatea adductorilorsoldului de deasupra si a abductorilor soldului de dedesubt.

R$a$rii la&ei 6 Mi#area de r$a$ie



32/58

E9eri$iul 1(suita de exercitii 1coloana pe pelvis1 care se realizeaza rotnd trunchiul din posturi care blocheaza pelvisul calare pe o banca,n patrupedie pentru accentuarea rotarii, se mobilizeaza membrele superioare, ca niste aripi de asemenea, din decubit dorsal, ducnd unbrat peste corp, cu ridicarea umarului respectiv pelvisul pe sol.

E9eri$iul 2(1membre inferioare, pelvis si coloana lombara pe trunchi superior1 din decubit dorsal, cu bratele n cruce si genunchii flectati,se executa miscari dintr-o parte ntr-alta, antrennd si pelvisul.

E9eri$iul *(1coloana pe pelvis, pelvis pe membre inferioare1 din ortostatism si decubit dorsal *picioarele ndepartate+ se executa rotatii ntr-o parte si ntr-alta.

E9eri$iul ,(1pelvis si coloana lombara pe trunchi superior si pe membre inferioare1 din pozitia n atrnat *pentru a bloca trunchiul superior+,cu picioarele n sprijin pe sol sau pe bara, se executa rotarile din pelvis si coloana lombara.

E9eri$ii !"i&a$e /e&$ru r$a$ri< le9ri #i e9$eri

3oate aceste exercitii se bazeaza pe secventa 1coloana pe pelvis, pelvis pe membre inferioare1.

E9eri$iul 1(activarea flexorilor si rotatorilor coloanei cu rotatorii soldului din decubit dorsal, cu picioarele desfacute se ridica trunchiul curotarea ntr-o parte, bratul ncrucisnd corpul spre partea de rotatie.

E9eri$iul 2(activarea flexorilor si rotatorilor coloanei si soldurilor din culcat, cu genunchii flectati si picioarele sub bara, minile la ceafa seridica trunchiul *fara flectarea coloanei cervicale+ si se roteaza.

E9eri$iul *(activarea extensorilor si rotatorilor coloanei, ca si a extensorilor soldului din pozitia mahomedana, care previne rotatiapelvisului se face extensia 1vertebra dupa vertebra1, cu rotatia trunchiului.

E9eri$iul ,(activarea extensorilor si rotatorilor coloanei si sodurilor din decubit ventral, cu minile la ceafa extensie cu rotarea trunchiului.

E9eri$ii de iru!du$ie a la&ei

$e realizeaza pe secventa 1coloana pe pelvis, pelvis pe membre inferioare1.

xercitiu activarea circumductorilor coloanei cu flexorii si extensorii soldului din pozitia 1seznd calare pe o banca1, cu minile n

solduri, gambele fixnd bine banca se fac rotatii de trunchi.

Fariante aceeasi miscare din ortostatism, cu mainile pe solduri, sau din atrnat cu minile de doua inele si picioarele pe sol se

executa rotatii ale ntregului corp.

E9eri$ii de aili$are

Pentru activarea musculaturii trunchiului se poate realiza n cadrul unor scheme de facilitare, pornindu-se de la membrele superioare sau

inferioare.

Se!e /e&$ru $ru&iul #u/erir(

$e combina miscarile capului, gtului, trunchiului superior cu scheme :abat asimetrice ale extremitatilor superioare

1Despicatul1 *1choping1+ o mna apuca antebratul opus, executndu-se o diagonala. $pre exemplu 1despicarea spre dreapta1 combina DCa membrului superior drept cu D& a membrului superior stng. xercitiul este un lant 4inetic nchis. :inetoterapeutul face priza pe frunte si

pe palma dreapta. Idata cu 1despicatul1, pacientul roteaza si flecteaza capul si umerii, miscarile fiind contrate de catre 4inetoterapeut.xercitiul activeaza oblicii abdominali, amelioreaza mobilitatea trunchiului si, desigur, creste forta n membrele superioare si gt.


33/58

1>idicarea1 *1lifting1+ - inversul 1despicatului1 - realizeaza extensia trunchiului cu rotatie. Membrele superioare se prind ca n 1despicat1, dar

urmeaza diagonalele :abat pe flexie *DC= si D&=+ ale membrelor superioare. 8oncomitent, asistentul va contra miscarea membrelorsuperioare si extensia capului *priza pe occiput+. xercitiul pune n tensiune musculatura postero-superioara a trunchiului *extensorii si

rotatorii+. 1Despicatul1, ca si 1ridicarea1 se executa din decubit dorsal, ct si din seznd.

$chemele 1bilaterale1 sunt executate cu membrele superioare. $pre deosebire de 1despicat1 si 1ridicare1, membrele nu sunt prinse ntre

ele.exista ( tipuri de astfel de scheme

$imetrice, care combina aceeasi diagonala n aceeasi directie pentru ambele membre superioare. #ceasta schema faciliteaza

flexia trunchiului *$; D&+ sau extensia trunchiului *$; D&=+.

#simetrice, care combina diagonalele n acelasi sens, spre exemplu DC= pentru membrul superior dreptKD&= pentru membrul

superior stng sau DC cu D&. $chemele asimetrice promoveaza flexia si extensia trunchiului, dar si rotatia.

>eciproce, n care un membru superior executa o diagonala, spre exemplu D&=, iar celalalt, o alta diagonala D&. $unt activati n

mod deosebit rotatorii trunchiului.

5ncrucisate, n care se executa aceleasi diagonale, dar n directii opuse, de exemplu D&= cu D&. #cestea maresc stabilitatea

trunchiului, dat fiind ca antreneaza miscarile opuse ale membrelor superioare *flexie-extensie si abductie-adductie+.

Se!e /e&$ru $ru&iul i&erir(

$chemele 1bilaterale1 sunt executate pe membrele inferioare dupa aceleasi tipare ca si pentru membrele superioare. Diferenta consta nfaptul ca, daca pentru membrele superioare diagonalele pe flexie ntareau extensorii trunchiului, iar diagonalele pe extensie tonificau flexorii

trunchiului, n cazul schemelor pe membrele inferioare diagonala pe flexie a soldului tonifica flexorii trunchiului, iar diagonala pe extensietonifica extensorii trunchiului.

1=lexia trunchiului inferior1 *=3'+ combina schemele flexoare asimetric

licenta kineto

Documents