licenta creante
TRANSCRIPT
-
8/12/2019 licenta creante
1/55
-
8/12/2019 licenta creante
2/55
public ca pe o entitate formata din institu ii la nivelul carora se iau decizii colective sau
politice,acestea fiind administra iile publice centrale si locale ,cu entita ile publice
subordonate lor, sau care realizeaza obiective si func iuni de interespublic. /egisla ia
este instrumental de reglementare a tranzac iilor ,evenimentelor si comportamentelor,iar bugetul este instrumentul de manifestare a capacita ii statului de a mobiliza resursele si
de a efectua cheltuieli in interes public.C0CAR
#n sensul prevederii articolului 123 pct.3 din Constitu ia Romaniei,toate
persoanele 'uridice infiin ate prin acte de putere sau de dispozi ie ale autorita ilor
publice centrale sau locale in scopul realiz&rii unor ac iuni f&r& caracter comercioal sau
pentru indeplinirea unui serviciu public nepatrimonial.Cele mai multe institu ii publice
sunt finan ate ,in totalitate sau in parte, de la bugetul de stat sau bugetele locale. 405
#nstitu iile publice isi defa oar& activitatea de regula in sfer& nematerial&
*inv& &m%nt, securitate na ionala, s&n&tate, ordine public& avand drept scop satisfacerea
unor nevoi generale ale populatiei.
5rimestrial institu iile publice au obliga ia intocmirii si depunerii unor d&ri de seama
contabile, iar anual situa ii financiare.
Patrimoniul este primit initial de la bugetul de stat sau local , de regula prin transfer de la
alte institu ii publice.
+anul public trebuie cheltuit cu eficienta ma6ima.*net
#nstitu iile publice sunt unita i care in general nu desfasoara activita i productive, cu
activit& i de conducere, ndrumare, coordonare si control in domeniul administra iei de
stat si presteaza servicii cu anumite func ii sociale in sfera ac iunilor social culturale,
'usti iei, procuraturii si ap&r&rii &rii.
Cheltuielile ocazionate de intre inerea, func ionare si investi ii, precum si cele
pentru realizarea serviciilor de c&tre institu iile publice sunt finan ate din bugetul de stat
-
8/12/2019 licenta creante
3/55
sau bugetele locale sub forma creditelor bugetare.
#nstitutiile publice au urmatoarele trasaturicare le deosebescde agentii
economici:* am constatat ca ar putea fi diferente dintre #P si )C1.)unt unitati patrimoniale ale statului de drept , care desfasoara activitatea politica
sau e6acutiva, reprezentand puterea si administratia de stat in societate.
7.Patrimoniul institutiiilor publice este atribuit la infiintare prin /egi si hotarari ale
guvernului prin delimitarea lui de patrimonial public si privat al statului, sau al unitatilor
administrative teritoriale. 8aca economici isi creeaza patrimonial pe baza capitalului
subscris varsat de investitori , in institutiile publice nu intervine categoria economica de
capital.
2.#nstitutiile publice au personalitate 'uridical limitata, potrivit actului de infiintare
si gradului de subordonare ierarhica.
9.conducatorii institutiilor publice abilitati sa gestioneze resursele bugetare au
calitate de ordonatori de credite.
3.Cheltuielile curente si de capital ale institutiilor publice si serviciilor prestate
sunt finantate sub forma creditelor bugetare astfel:
a integral din bugetul de stat sau din bugetele locale , in functie de subordonare$
b din veniturile e6trabugetare si alocatiile acordate de la bugetul de stat sau
bugetele locale in functie de subordonare$
cintegral din venituri e6trabugetare$
ddin fonduri speciale, pentru anumite cheltuieli stabilite prin lege$
.#nstitutiile publice care realizeaza venituri din ta6es au de alta natura au obligatiade a le varsa la buget , care beneficiaza de aceste venituri partial ori integral, potrivit
dispozitiilor legale, ca sursa de autofinantare a activitatii lor.
;.institutiile publice avand ca obiective realizarea completa si de calitate a
serviciilor publice specifice fara a urmari realizarea de profit, in gestiunea lor nu se
-
8/12/2019 licenta creante
4/55
formeaza rezultate financiare * profit sau pierdere, acestea fiind unitati nonprofit
.#nstitutiile pblice nu calculeaza sin u inregistreaza uzura obiectelor de inventar ,
intrucat achizitionarea lor se face din alocatii bugetare si contravaloarea lor nu se
recupereaza prin preturi si tarife practicate.
1?.Activitatile institutiilor publice nu intra in sfera de aplicare a ta6ei pe valoare
adaugata.
11.#nstitutiile publice intocmesc bugetele de venituri si cheltuieli in concordanta cu
obiectivele strategice de dezvoltare economica si sociala a tarii si cu prioritatile stabilite
de autoritatile publice competente.
1.1.2.Clasificarea institutiilor publice
#nstitutiile publice cuprind:Parlamentul, Presedintele Romaniei, @uvernul,
ministerele, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si locale,
alte autoritati publice, autoritatea 'udecattoreasca, precum si institutiile de stat de
subordonare centrala sau locala, indifferent de modul de finantare a activitatii acestora.
8e asemenea, din cadrul institutiilor publice fac parte unitatile administrativteritoriale, institutiile publice si serviciile publice de interes local, cu personalitate
'uridical, indiferent de sursa de finantare.
Autoarea Angela Raduti clasifica institutiile publice dupa mai multe criterii, astfel:
-
8/12/2019 licenta creante
5/55
#.Dupa importanta activitatii si subordonarea acestora, institutiile publice pot fi
grupate in:
1. #nstitutiile administratiei publice centrale ce cuprinde: Presedentia Romaniei,Parlamentul, @uvernul, ministerele si celelalte autoritati centrale de specialitate ale
administratiei publice si institutiile din subordinea lor directa.
7. #nstitutii ale administratiei publice locale ce cuprind: consiliile comunale,
orasenesti, 'udetene si Consiliul @eneral al municipiului +ucuresti, ca autoritati
deliberative , si primarii, presedintii consiliilor 'udetene si primarul general al
municipiului +ucuresti, ca autoritati e6ecutive.
Consiliile locale si primarii se aleg in conditiile prevazute de lege si functioneaza
ca autoritati administrative autonome , rezolvand problemele publice din commune si
orase. Consiliul 'udetean este autoritate a administratiei publice petru coordonarea
activitatii consiliilor locale si orasenesti in vedrea realizarii serviciilor publice de interes
'udetean.
@uvernul numeste cate un prefect in fiecare 'udet si in municipiul +ucuresti, care
reprezinta @uvernul pe plan local , si conduce serviciile publice descentralizate ale
ministerelor si celorlalte organe centrale aleadministratiei publice, organizate in unitati
administrativeteritoriale.
##.In raport de drepturile privind aprobarea , repartizareasi utilizarea fondurilor
bugetare,institutiile publice se grupeaza in:
1.Institutii publice superioare, ce reprezinta unitatile ai caror conducatori au
calitatea de ordonatori principali de credite si sunt ministrii si conducatorii celorlalte
organe centrale de stat, care primesc mi'loacele banesti direct de la bugetul administratiei
centrale de stat*+.A.C.) si repartizeaza creditele bugetare aprobate unitatilor ierarhice
-
8/12/2019 licenta creante
6/55
inferioare.
2.Institutiile publice subordonatereperezinta unitatile ai caror conducatori au caliitatea
de ordonatori secundari si tertiali de credite si primesc prin repartizare mi'loace bugetare
pentru acoperirea nevoilor proprii de la institutii ierarhice superioare .Autorii Vincert Raude si Jean Claode Pagat, observa ca ordonatorii sunt subdivizati , cum
este si in cazul contabililor, in --principali,secundari ,mandatari si agenti de e6ecutie--, dar
numai ordonatorii principali si secundari au calitatea 'uridica de ordonatori.405
###.Din punct de vedere al statutului juridic,institutiile publice se clasifica in:
1.Institutii publice cu personalitate juridica, unitati ai caror conducatori au calitatea
de ordonatori de credite, au autonomie de decizie si dreptul de a avea buget de venituri si
cheltuieli propriu aprobat de catre consiliul de administratie.
2.Institutii publice fara personalitate juridical, unitati ai caror conducatori nu au
calitatea de ordonatori de credite , au volum de activitate mia restrans*scoli generale,
camine culturale, dispensare medicale etc si sunt integrate din punct de vedre financiar
contabil in activitatea unei institutiiierarhic superioare.
IVDin punct de vedre al sursei de finantare,instutiile publice pot fi:
1.#nstitutiile publice finantate de la bugetul administratiei centrale de stat
* +.A.C.)., si anume:
8irectiile @enerale ale Binantelor publice Judetene ce au in subordine
Administratiile financiare municipale, Circumscriptiile financiare orasenesti si
Perceptiile fiscale rurale$
8irectia @enerala a vamilor si unitatile subordinate acesteia$
inspectoratele scolare 'udetene si al =unicipiului +ucuresti$
#nstitutiile de invatamant superior de stat$
-
8/12/2019 licenta creante
7/55
+iblioteci centrale universitare.
7.Institutii publice finantate din venituri extrabugetare si alocatiile acordate
de la bugetul de stat sau bugetele localein functie de subordonare cu finantare
mi6ta, cum sunt: Casele de cultura studentesti$
Cluburile sportive studentesti$
=uzeul de #storie 4aturala !@rigore Antipa" din +ucuresti$
. Institutiile publice finantate integral din venituri extrabugetare cum sunt:
#nstitutul Roman de =anagement$
#nstitutul de Cercetari si #ngineria =ediului, +ucuresti$
#nstitutul 4ational pentru Bizica Pamantului, +ucuresti$
ficiul de #nformare si 8ocumentare, +ucuresti.
!.Institutiile publice finantate din bugetul asigurarilor sociale de stat"cum
sunt:
Casa 4ationala de Pensii$
Corpul de Control Asigurari )ociale.
#.Institutiile publice autofinantate integral" cum sunt:
)colile populare de arta$
Policlinici cu plata.
1.1..$olul si atributiile instituiilor publice
)tatul isi defineste functiile si sarcinile care ii revin prin intermediulinstitutiilor publice ce au atributii si raspunderi reglementate prin lege. Acestea in
principal nu desfasaoara activitati productive sin u realizeaza venituri, obiectivul
lor de activitate fiind plasat in sfera nemateriala* invatamant,sanatate, cultura si
arta, protectie sociala, 'ustitie, aparare nationala etc.Cu toate acestea institutiile
-
8/12/2019 licenta creante
8/55
publice au un rol deosebit de important in realizarea obiectivelor politice si sociale
ale guvernarii.
%arla&entul este organul de decizie, avand urmatoarele atributii:1 aproba prin lege impozitele, ta6ele si alte venituri ale statului$
7 stabileste normele si normativele de cheltuieli pentru institutiile publice$
1 analizeaza si aproba bugetul de stat si contul general de e6ecutie
abugetului de stat$
'uvernul in calitate de organ supreme al administratiei centrale de stat,
elaboreaza proiectele bugetului de stat, bugetele fondurilor speciale si intocmeste
conturile generale de e6ecutie ale acestora si le supune prin aprobare
Parlamentului, iar dupa aprobare raspunde de realizarea prevederilor bugetare.
@uvernul e6ercita conducerea generala a activitatii e6ecutive in domeniul
finantelor publice, e6aminand periodic situatia financiara pe economie, e6ecutia
bugetului public national si a bugetelor fondurilor speciale si stabileste masuri
pentru mentinerea sau imbunatatirea echilibrului bugetar, dupa caz.
(inisterul )inantelor %ublice"in calitate de organ al administratiei de stat
specializat in domeniul finantelor, are urmatoarele atributii:
elaborarea proiectului bugetului de stat, pe baza proiectelor bugetelor
ministerelor si ale celorlalte organe centrale, precum si a proiectelor bugetelor
locale$
intocmirea contului general al datoriei publice a statului, balanta financiara
a economiei, balanta de plati e6terne in colaborare cu banca 4ationala a Romaniei$
participa in numele statului, la tratativele e6terne privind acordurile
bilaterale si multilaterale de promovare si prote'are a investitiilor , la conventiile de
-
8/12/2019 licenta creante
9/55
evtare a dublei impuneri si de combatere a evaziunii fiscale conlucreaza in
probleme financiare, valutare si de plati cu +anca 4ationala a Romaniei$
asigura echilibrul bugetar si aplicarea politicii financiare a statului, utilizarea
eficienta e resurselor financiare.
(inisterele si celelalte organe ale ad&inistratiei publice centrale
indeplinesc o serie de atributii, cum ar fi:
D elaboreaza bugete de venituri si cheltuieli proprii si urmaresc realizarea
acestora$
D repartizeaza credite bugetare organelor ierarhice inferioare$
D e6ercita controlul financiar intern asupra unitatilor subordinate.
Tre*oreriile publicereperezinta de fapt bancile finantelor publice si asigura:
D incasarea veniturilor bugetare si e6trabugetare provenite din impozite, ta6e
si alte surse$
D pastrarea disponibilitatilor institutiilor publice si efectuarea operatiunilor
de incasari si plati$D controlul preventive asupra incasarii veniturilor bugetare si incadrari
cheltuielilor dispuse de ordonatorii de credite in prevederile si destinatiile
aprobate$
D evidenta sintetica si analitica a e6ecutiei de casa a bugetului$
D gestionarea datoriei publice$
Consiliile locale*'udetene, municipale, comunale, orgale ale administratiei
publice locale, indeplinesc urmatoarele atributii:
D aproba annual bugetul local$
D urmaresc e6ecutia bugetelor locale si rectificarea acestora , pe parcursul
-
8/12/2019 licenta creante
10/55
anului bugetar$
D hotarasc modul de utilizare a rezervei bugetare$
D stabilesc impozitele si ta6ele locale, precum sit a6e speciale pe termen
limitat$D stabilesc si urmaresc e6ecutia bugetelor locale si rectificarea acestora, pe
parcursul anului bugetar$
D stabilesc si urmaresc modul de prestare a serviciilor publice locale,
inclusive obtinerea trecerii sau nu a acestor servicii in raspunderea unor
agenti economici specializati, urmarinduse eficientizarea acestora in
beneficial cetatenilor$
D elaboreaza, aproba, modifica si urmaresc realizarea programelor de
dezvoltare in perspective a unitatilor administrativ teritorialeca baza a
gestionarii bugetelor locale anuale$
D aproba contul de incheiere a e6ercitiului bugetar$
%ri&arulasigura e6ecutarea deciziilor consiliului local al unitatii
administrativ teritoriale in care a fost ales in mod democratic. Atributiile acestuia
se concretizeaza in :
D intocmeste proiectul bugetului local si contul de incheiere al e6ercitiului
bugetar si le supune spre aprobare consiliului local$
D prezinta trimestrial dari de seama consiliului local cu privire la e6ecutarea
bugetului$
D supune aprobarii consiliului local virarile de credite bugetare$
$egiile autono&e" societatile co&erciale cu capital de stat si institutiile
publiceintocmesc bugete de venituri si cheltuieli, urmaresc realizarea acestora si
indeplinirea obligatiilor fata de buget, precum si utilizarea resurselor financiare
-
8/12/2019 licenta creante
11/55
primate de la stat potrivit destinatiilor si in conditii de eficienta.
1.1.9.Clasificatia bugetaracadru unic de pre*entare a veniturilor si
c+eltuielilor publice
Clasificatia bugetara este consecinta functionarii principiului specializarii
bugetare si reprezinta un instrument tehnic de sistematizarea, urmarire si control al
realizarii veniturilor si efectuarii cheltuielilor. Pentru asi atinge scopul, clasificatia
bugetara trebuie sa fie simpla, concisa si clara.
Conform legii nr.3??E7??7 clasificatia bugetara reprezinta gruparea
veniturilor si cheltuielior bugetare intro ordine obligatorie si dupa criterii unitare.
Clasificatia bugetarare grupeaza veniturile dupa natura si provenienta, iar
cheltuielile, dupa natura si destinatie, ceea ce face posibila:
D cunoasterea e6acta a veniturilor si cheltuielilor statului$
D compararea in timp a evolutiei bugetului, ceea ce permite analiza in
dinamica a veniturilor si cheltuielilor statului$
D e6ercitarea controlului asupra intregului proces de e6ecutie bugetara si
asegurarea disciplinei financiare$
D organizarea contabilitatii bugetare, inlesnind inregistrarea si preluarea
datelor.
Clasificatia bugetara este obligatorie atat in procesul intocmirii bugetului cat
si in cel al e6ecutarii sale. 0laborarea clasificatiei bugetare de catre =inisterul
Binantelor Publice are in vedere trei criterii de grupare, si anume:F criteriul administrative sau departamental, conform caruia veniturile si
cheltuielile sunt grupate dupa institutiile care le incaseaza sau le efectueaza.
F criteriul economic, conform caruia sunt prezentate distinct categoriile de
cheltuieli si venituri ca operatiuni curente si operatiuni de capital$
-
8/12/2019 licenta creante
12/55
-
8/12/2019 licenta creante
13/55
cuprinde un titlu distinct referitor la operatii financiare, adica diverse imprumuturi
pentru redresarea financiara sau pentru finantarea unor obiective aprobate prin
conventii bilaterale sau acorduri interguvernamentale.
1.1.3.rdonatorii de credite
rdonatorii de credite sunt conducatorii institutiilor publice cu personalitate
'uridica.Conform legii nr 3??E7??7, in functie e rolul pe care il au pe linia finantarii
bugetare, ordonatorii de credite sunt:
1 ordonatori principaliin persoanele conducatorilor institutiilor
publice cu personalitate 'uridica, carora li se aproba finantare
pentru institutiile din subordine si pentru cheltuieli proprii
conform bugetelor aprobate in conditiile legii. rdonatorii
principali repartizeaza credite bugetare institutiilor ierarhic
inferioare, pot modifica bugetele acestora si aproba efectuarea
de cheltuieli in limita si destinatia aprobate prin bugetul propriu.Pentru bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si
bugetele fondurilor speciale ordonatorii principali sunt ministrii
si conducatorii celorlalte organe de specialitate ale
administratiei publice centrale. Pentru bugetele locale,
ordonatori principali de credite sunt presedintii consiliilor
'udetene, primarul general al municipiului +ucuresti si primarii
celorlalte unitati administrativeteritoriale.
1 ,rdonatori secundari sunt conducatorii institutiilor
publicesunt conducatorii institutiilor publicesunt conducatorii
institutiilor publice, cu personalitate 'uridical , aflate in
-
8/12/2019 licenta creante
14/55
-
8/12/2019 licenta creante
15/55
D speciala, cand delegatul poate indeplini numai anumite operatiuni .
8in punct de vedere al duratei ,delegarea poate fi :
D temporara$
D pe durata nedeterminataAutoarea Angela Raduti clasifisa ordonatorii de credite astfel:
,rdonatorii de credite ai bugetului de stat
8upa drepturile si atributiile pe care le au in procesul e6ecutiei bugetare,
ordonatorii de credite bugetare se impart in trei categorii:
,rdonatori principali de credite ai bugeteor de stat si bugetelor fondurilor
speciale sunt conducatorii autoritatilor publice,ministrilor si conducatorii celorlalte
organe de specialitate ale administratiei publice centraleagentii guvernamentale
din subordinea @uvrnului.
,rdonatorii secundari de credite ai bugetului de stat si bugetelor
fondurilor speciale sunt conducatorii institutiilor publice cu personalitate 'uridica
cu rol de conducere si coordonare din teritoriu ale ministerelor ,cum ar fi :8irectia
de sanatate ,Consiliul de Cultura Judetean etc.Aceste institutii functioneaza in
subordinea ministerelor si nu au lgatura directa =inisterul Binantelor ,ci cu
ordonatorii principali de credite ,privind creditele bugetare atatpentru acoperirea
nevoilor proprii,cat si ale unitatilor ierarhice inferioare.
,rdonatorii tertiari de credite ai bugetelor de statsunt conducatorii
institutiilor publice operative: spitale ,scoli,muzee,unitati militare etc., care primesc
credite bugetare de la ordonatorii principali sau secundari.
,rdonatorii de credite ai bugetului asigurarilor sociale de stat
8upa sfera drepturilor care le sunt acordate ,ordonatorii de credite la --+ugetul
asigurarilor socilae de stat-sunt de trei categorii:
,rdonatori principali de credite in cadrul bugetului asigurarilor sociale
de stat este =inisterul =uncii si )olidaritatii )ociale.)e asimileaza cu ordonatorul
-
8/12/2019 licenta creante
16/55
principal de creditesecretarii de stat care e6ercita unele atributii ale ministrului
,avand calitatea de ordonatori delegati.
,rdonatori secundari de creditebugetare in cadrul bugetului asigurarilor
sociale de stat este conducatorul --oficiului central de plata a pensiilor Isubordonat=inisterului =uncii si )olidaritatii )ociale care primeste prin repartizarea
creditelor bugetare atat pentru nevoi proprii,cat si pentru distribuirea loe al
ordonatorii tertiari subordonati.
,rdonatori tertiari de credite in cadrul bugetului asigurarilor sociale de stat
sunt conducatorii --ficiilor de asigurari sociale ,pensii si asistenta sociala-- din
cadrul 8irectiei @enerale de =unca si )olidaritate )ociala Judetene si a
=unicipiului +ucuresti,care primesc credite bugetare de la ordonatorii principali
sau secundari, dupa caz.
,rdonatori de credite ai bugetului de stat
#n cadrul colectivitatii locale s intalnesc,de asemenea, trei categorii de ordonatori
de credite:
,rdonatori principali de credite ai bugetelor locale sunt presedintii
consililor 'udetene , primarul general al =unicipiului +ucursti si primarii celorlalte
unitati administrativteritoriale.
,rdonatorii secundari sau tertiri ai bugetelor locale sunt condeucatorii
institutiilor sau serviciilor publice cu personalitate 'uridica din subordinea fiecarui
consiliu local,'udetean si a Consiliului @eneral al =unicipiului +ucuresti.
rdonatorii tertiari de credite utilizeaza creditele bugetare care leau fost
repartizate pentru nevoile unitatilor pe care le conduc,potrivit prevederilor dinbugetele de venituri si cheltuieli aprobate.
1.1.-.%rocedura bugetara
-
8/12/2019 licenta creante
17/55
Conform legii finantelor publice, activitatea bugetara parcurge urmatoarele
etape:
F elaborarea proiectului bugetului$
F aprobarea$F e6ecutarea$
F inchiderea e6ercitiului bugetar$
laborarea proiectului bugetului
Prima varianta a proiectului bugetului de stat se elaboreaza de catre
=inisterul Binantelor Publice pe baza propunerilor institutiilor, a evolutiei
economice din perioada premergatoare si a tendintelor con'uncturale manifestate pe
plan intern si e6tern. Aceste tendinte se refera la$ puterea de a cumpara moneda
nationala, preturi, salarii, stabilitatea monedei, prioritati in actiunile proprii ale
statului.
Principala problema a acestei etape consta in evaluarea veniturilor si
cheltuielilor care se inscriu in proiect. 0valuarea aceasta se poate face prin mai
multe metode:
F =etoda automata presupune evaluarea forfetara a veniturilor si
chelruielilor, pentru bugetul anului 41, pe baza datelor e6istente in bugetul
si contul general de e6ecutie bugetara al anului 41.
F =etoda ma'orarii sau diminuarii are la baza determinarea ritmului mediu
anual de crestere sau scadere a veniturilor si cheltuielilor din ultimii 3 sau
mai multi ani consecutive sau premergatori anului pentru care se elaboreazabugetul$
F =etoda evaluarii directe presupune determinarea veniturilor si
cheltuielilor pe baza datelor preliminare ale contului general de e6ecutie
bugetara curenta si a previziunilor economice si sociale pentru anul bugetar
-
8/12/2019 licenta creante
18/55
urmator.
0laborarea bugetului se face pe principalele componente, de catre govern, iar
pentru bugetele locale, de catre ordonatorii de credite de la nivelul unitatilorteritorial administrative.
/probarea proiectului bugetului
Aprobarea proiectului de buget presupune:
F Prezentarea de catre primul ministru sau de catre ninistrul finantelor publice a
proiectului de buget in fata parlamentului$
F Analiza proiectului bugetului in comisiile parlamantare de specialitate$
F Concilierea modificarilor aduse proiectului pe perioada dezbaterilor$
FAprobarea proiectului cu amendamentele aduse$
Aceasta etapa a procedurii bugetare se incheie cu aprobarea de catre Parlament si
ratificarea de catre presedinte a legii bugetare anuale.
xecutarea bugetului
)e refera la incasarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor stabilite prin legea
bugetara anuala. Resonsabilitatea e6ecutarii bugetului revine @uvernului Romaniei.
06ecutia bugetara parcurge urmatoarele etape:
F repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor bugetarese face in
functie de termenele legale de incasare a veniturilor si de perioada in care este
necesara efectuarea cheltuielilor$
F executia de casa a bugetuluise realizeaza in cea mai mare parte prin
5rezoreria statului si prin unitati bancare.
-
8/12/2019 licenta creante
19/55
F realizarea veniturilor bugetareinseamna incasarea integrala si la termene a
veniturilor bugetare$
F efectuarea cheltuielilor bugetarese face in limita aprobata in buget si
numai prin destianatie aprobata.
Inc+iderea exercitiului bugetar
Consta in elaborarea contului general de e6ecutie bugetaracare reflecta toate
operatiile effectuate si stabileste deficitul sau e6cedentul bugetar.
0tapa de inchidere a e6ercitiului bugetar are la baza raportarile financiare ale
ordonatorilor principali de credite. Acestea se depun la =inisterul Binantelor
Publice care, le verifica, le analizeaza si intocmeste contul general de e6ecutie
bugetara. )e intocmeste contul general de e6ecutie bugetara pentru fiecare
componenta a sistemului bugetar. /a nivelul bugetelor locale conturile de e6ecutie
cad in sarcina primariilor care le elaboreaza si le inainteaza spre aprobare organelor
de decizie alese.
1.2Consideratii generale privind conatbilitatea institutiilor publice
0/specte particulare privind organo*area si functionarea entitatilor publice
1.2.Definirea obiectului contabilitatii publice
n sensul prevederilor Ordonantei de urgenta aGuvernului privind finantele publice locale nr. 45/2003,aprobata cu modificari si completari, institutii publicereprezinta denumirea generica ce include comunele,
orasele, municipiile,sectoarele municipiului Bucuresti,judetele, municipiul Bucuresti, institutiile siserviciile publice din subordinea acestora, cu
personalitate juridica, indiferent de modul de finantarea activitatii acestor
biectul contabilitatii bugetare il consitue e6istenta si miscarea valorilor
-
8/12/2019 licenta creante
20/55
materiale si banesti, consumul de munca vie si remuneratia acesteia, rezultatul
activitatii desfasurate si inchiderea e6ercitiului bugetar.
biectul contabilitatii bugetare este comple6 si deci prin intermediul
institutiilor publice are loc nu numai un proces de alocare a fondurilor banestinecesare ci si un process de consumare a acestor fonduri pentru diferite munci
sociale.
Particularitatile si specificul activitatii institutiilor publica impun ca
informatiile contabile din diferite sectoare ale e6ecutiei bugetare sa fie centarlizate
pentru a avea o imagine clara asupra e6ecutiei bugetare de ansamblu, imbinand
astfel contabilitatea curenta cu contabilitatea centralizatoare si pemitand
cuantificarea datelor din treapta in treapta pana la final, la =inisterul Binantelor,
unde se determina datele de sinteza privind e6ecutia bugetului.
5inand seama de definirea obiectului contabilitatii bugetare si de
particularitatile acesteia in economia de piata, in obiectul acesteia trebuie sa se
cuprinda patrimonial public si privat aflat in administratia unitatilor precum si
drepturile si obligatiile cu caracter patrimonial.
biectul contabilitatii institutiilor publice finantate din bugetul de stat,
bugetele locale si din mi'loace e6trabugetare constitue patrimonial public si cel
privat aflat in administrarea acestora, veniturile si cheltuielile bugetare si
e6trabugetare, drepturile si obligatiile rezultate din activitatea desfasurata, cu
respectarea prevederilor legale.biectul contabilitatii bugetare cuprinde
inregistrarea operatiilor patrimoniale ce se produc in cadrul institutiilor publice in
procesul e6ecutiei bugetare.Contabilitatea institutiilor publice reflecta mi'loacele materiale si banesti
aflate in administrarea intituiilor publice si sursele din care acestea au provenit sub
forma unor fonduri de aceeasi valoare cu mi'loace propriuzise pe care le
reflecta.Bondurile apar in contabilitate sub forma fondurilo proprii,cum sunt:
-
8/12/2019 licenta creante
21/55
fondurile bunurilor care alcatuiesc domeniul public al statului, fondul obiectelor de
inventar, fonduri cu destinatie speciala, precum si sub forma fondurilor atrase si
imprumutate.
8e asemenea, contabilitatea bugetara oglindeste imprumuturile pentruinvestitii si imprumuturile temporare din trezoreria statulu, pe acre au obligatia sa
le ramburseze la scadenta.
1.2.2,rgani*area contabilitatii institutiilor publice0,rgani*area contabilitatii
entitatilor din setorul public
4ormele contabile in vigoare atribue raspunderea organizarii si conducerii
contabilitatii administratorului, ordonatorului de credite sau altei personae care
obligatia gestionarii organizatiei respective.
0ntitatile patrimoniale organizeaza si conduc contabilitatea in compartimente
distincte, conduse de un director economic, un contabil sef sau o alta persoana
imputernicita sa indeplineasca aceasta functie.Persoana responsabila si competenta
eligibila pentru aceasta functie trebuie sa aiba studii economice superioare despecialitate. 0a raspunde impreuna cu personalul din subordine de organizarea si
conducerea contabilitatii potrivit rigorilor legii.
/egea Binantelor publice nr 3??E7??7 considera compartimentul financiar
contabil o structura organizatorica in cadrul institutiilor publice in care este
organizata e6ecutia bugetara. Conducatorul compartimentului raspunde de
activitatea de incasarea a veniturilor si de plata cheltuielilor.8aca organizatia nu arecompartiment financiar contabil distinct persoana care indeplineste atributii pe
linia e6ecutiei bugetare este si responsabila pentru organizarea si conducerea
contabilitatii. #n conditiile legii competentele si raspunderea pe domeniul
contabilitatii bugetare pot fi indeplinite, pe baza de contract de catre o persoana
-
8/12/2019 licenta creante
22/55
specializata.
Persoana aleasa sa ocupe functia de director economic, de contabil sef sau
cea imputernicita sa o indeplineasca in cadrul ministerelor, al celorlalte organe de
specialitate ale administratiei publice centrale si in alte autoritati publice ai carorconducatori au calitatea de ordonatori principali de credite este numit doar cu
avizul ministerului Binantelor Publice.
Contabilitatea poate fi organizata si condusa pe baza de contracte si de catre
alte personae 'uridice autorizate sau persoane fizice care au calitatea de e6pert
contabil sau contabil autorizat, profesionisti liberi membri ai Corpului 06pertilor
Contabilisi conatbililor autorizati din Romania.#ncheierea contractelor cu aceste
persoane 'uridice sau fizice autorizate se face conform legii si cu respectarea
reglementarilor privind achizitiile publice de bunuri si servicii. Plata servicilor
respective se face din fonduri publice cu aceasta destinatie. #n aceste conditii,
sumele reprezentand contravaloarea acestor servicii desi reprezinta contravaloarea
fortei de munca, nu sunt incluse in sumele allocate pentru titlul # !Cheltuieli de
personal", deoarece nu este vorba despre anga'atii instituiei publice, ci se solicita si
se afecteaza creditele bugetare allocate pentru titlul ## !Cheltuieli materiale si
servicii", deoarece este vorba despre servicii prestate de catre o terta persoana
fizica sau 'uridical autorizata, cu care institutia are un contract.
Persoanele care raspund de organizarea si conducerea contabilitatii bugetare
trebuie sa se asigure conform legii:
F conditiile necesare intocmirii documentelor 'ustificative privind tranzactiile sievenimentele economice$
F organizarea si conducerea corecta si la zi a contabilitatii$
F organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de active si de pasiv, inclusive
valorificarea rezultatelor acesteia$
-
8/12/2019 licenta creante
23/55
F respectarea regulilor de intocmire a situatiilor financiare si depunerea lor
interment la organelle in drept$
F pastrarea documenteleo 'ustificative, a registrelor contabile si a situatiilor
financiare. Potrivit legii contabilitatii documentele 'ustificative si registrele sepastreaza in arhiva timp de 1? ani, cu incepere de la data incheierii e6ercitiului
bugetar in cursul caruia a fost intocmit, e6ceptie fac doar statele de salarii, care se
pastreaza timp de 3? de ani. )ituatiile finaniare se pastreaza, de asemenea, timp de
3? de ani.
F organizarea contabilitatii de gestiune in functie de specficul activitatii
organizatiei.
Conform legii contabilitatii, contabilitatea se tine in limba romana si in
moneda nationala. Pentru tranzactiile in valuta este obligatoriu reflectarea contabila
in ambele monede, potrivit reglementarilor e6pres elaborate. Pentru evenimentele
privind primirea si utilizarea contributiei financiare nerambursabile a Comunitatii
0conomice 0uropKene se folosesc /eul si 0uro.Conversia monedei europene in lei
se face la un curs calculate pe baza celui vlabil in penultima zi a lunii precedente
celei pentru care se stabileste cursul valutar de conversie. 5ranzactiile in valuta se
inregistreaza in contabilitate la cursul +.4.R comunicat pentru ziua ptrecedenta
celei in care are loc incasarea sau plata in valuta.
Pentru elementele de aciv si de pasiv e6primate in valutaeste necesara
retratarea contabila la data intocmirii situatiilor financiare. #n acest scop se
foloseste cursul comunicat de catre +.4.R si valabil pentru ultima zi a perioadei deraportare.
1.2..ituatiile financiare intoc&ite de institutiile publice
Binalizarea e6ercitiului bugetar si a trimestrelor se concretizeaza contabil in
situatii financiare care prezinta situatia patrimoniului aflat in adminstrarea statului
-
8/12/2019 licenta creante
24/55
si a unitatilor administrativ teritoriale. Componenta situatiilor financiare potrivit
)tandardelor #nternationale de Contabilitate pentr )ectorul Public nr.1 si 7 si
Regulamentului Binanciar al Lnitatii 0uropene nr. 1?3E7??7 este urmatoarea:
F bilant, document contabil de sinteza prin care se prezinta elementele de active si
de pasiv la datele stabilite prin norme$
F contul de executie bugetara care prezinta pe capitole si subcapitole din bugetul
aprobat platile nete effectuate pe surse de finantare$
Fsituatia veniturilor si cheltuielilore6prima performanta finnciara a institutiilor
publice determinand rezultatul patrimonial, pe fiecare sursa de finantare sip e total$
Fsituatia modificarilor in structura activelor/capitalurilorreuneste informatii
referitoare la influenta rezultatelor din schimbarea politicilor contabile in urma
reevaluarii activelor sau din corectarea erorilor contabile.
F ane6e la situatii financiare reprezentate de:
D principii si politici contabile au in vedre e6plicitarea principiilor care au
stat la baza intocmirii situatiilor financiare si a procedurilor contabile$
Dnote e6plicative contin informatii referitoare la metodele de evaluare a
activelor precum si alte informatii care sunt relevante in aprecierea de catre
utilizatori a pozitiei si performantei financiare$
Devenimente ulterioare date bilantului care au influente favorabile sau
nefavorabile asupra pozitiei sau performantei si care se petrec intre data bilantului
si data la care situatiile financiare sunt aporbate.
Conform normelor in vigoare institutiile publice prezinta la unitatile de trezorerie si
contabilitate publica, bilantul si contul de e6ecutie bugetara in vedrea obtinerii vizei
privind e6actitatea platilor de casa si a soldurilor conturilor de disponibilitati, care
trebuie sa coincida cu cele din evidentele unitatilor de trezorerie. #n caz contrar,
-
8/12/2019 licenta creante
25/55
bilanturile contabile se vor restitui pentru efectuarea corectiilor necesare.
#nstitutiile publice ai caror conducatori au calitatea de ordonatori de credite depun
un e6emplar al situatiilor financiare la organul ierarhic superior, la termenele stabilitaede catre acestea. =inisterele, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice
centrale, autoritatile publice si unitatile administrativ teritoriale, ai caror conducatori
au calitatea de ordonatori principali de credite depun un e6emplar al situatiilor
financiare trimestriale si anuale la =inisterul Binantelor Publice, la termenele stabilite
de acesta.
1.2.!.%rincipiile contabile
Contabilitate institutiilor publice se inscrie in conceptele de baza prezentate e6plicit
in #A)+ privind contabilitatea de anga'amente.Acestea se imbina cu principiile
e6plicitate in directive a #Va a Comunitatii 0uropene si cu cele prezentate in
programul de dezvoltare a contabilitatii in Romania.
Principiile contabile aplicabile contabilitatii bugetare sunt:
FPrincipiul continuitatii activitatiipresupune ca institutia sa isi continue in modnormal functionarea intrun viitor previzibil$
FPrincipiul permanentei metodelorimplica continuitatea aplicarii a acelorasi
reguli si norme privind evaluarea, inregistrarea in contabilitate si prezentarea
elementelor de active si de pasiv si a rezultatelor astfel incat comparabilitatea in
timp a informatiilor contabile sa fie posibila$
FPrincipiul prudenteinu admite supraevaluarea elementelor de active si aveniturilor respective supraevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor, tinand
cont de deprecierile, riscurile si pierderile posibile, generate de desfasurarea
activitatii e6ercitiului current sau anterior. Principiul este aplicabil creantelor
bugetului de stat si creantelor di datoriilor Autoritatii pentru Valorificarea Activelor
-
8/12/2019 licenta creante
26/55
+ancare si cele ale Agentiei 4ationale pentru /ocuinte.
Fprincipiul independentei exercitiuluicere luarea in considerare a tuturor
veniturilor si cheltuielilor corespunzatoare e6ercitiului bugetar pentru care se face
raportare, fara a se tine seama de data incasarii sumelor sau efectuarii platii$Fprincipiul evaluarii separate a elementelor de active si pasiv. 0ste indispensabil
stabilirii valorii totale a unei pozitii din bilant$
Fprincipiul intangibilitatiipresupune ca bilantul de deschidere al unui e6ercitiu sa
corespunda cu bilantul de inchidere ale e6ercitiului precedent$
Fprincipiul necompensariiin virtutea caruia valorile elementelor ce reprezinta
active nu pot fi compensate cu valorile elementelor ce reprezinta passive,
respectivveniturile cu cheltuielile. 8e la acest principiu fac e6ceptie compensarile
intre active si pasive premise de reglementarile legale$
Fprincipiul prevalentei eonomicului asupra juridiculuiimpune ca informatiile
prezentate in situatiile financiare sa reflecte realitatea economica a evenimentelor si
tranzactiilor, nu doar forma lor 'uridica.
Fprincipiul pragului de semnificatieprevede ca orice element care are o valoare
semnificativa sa fie prezentat distinct in situatiile financiare.0lementele cu valori
nesemnificative, dar care au nature si functii similare trebuie insumate nefiind
necesara prezentarea lor separate$
Fprincipiul contabilitatii de angajamentepermite inregistrarea evenimentelor si
tranzactiilor atunci cand au loc sin u cand sumele sunt platite sau incasate. 8e
asemenea ele trebuie inregistratein anul financiar la care se refera.
1.7.3 Principiul e6ecutiei bugetare
0le sunt descrise in /egea finantelor publice si pot fi rezumate astfel:
F creditele bugetare pentru cheltuielile fiecarui e6ercitiu se prevad si se aproba
prin /egea bugetara anuala, care stabileste si strucura functionala si economica a
-
8/12/2019 licenta creante
27/55
acestora$
F creditele bugetare aprobatesunt autorizate pe durata e6ercitiului bugetar$
F creditele bugetare pentru cheltuieli de personal nu pot fi mo'orate su virate si
utilizate la alte articole de cheltuieli$ F virarile decredite bugetare intre celelalte subdiviziuni ale clasificatiei bugetare
sunt de competenta fiecarui ordonator principal de credite, pentru bugetul propriu si
cel al institutiilor din subordine si se poate efectua in limita a 1?M din prevederile
capitolului bugetar la nivelul ordonatorului principal$
F virarile decredite bugetare de la un capitol la altul, precum si intre program se
efectueaza doar pe baza 'ustificarilor si trebuie sa aiba acordul =inisterului
Binantelor Publice.Acetea se fac in limita a 1?Mdin prevederile capitolului bugetar
si respectiv 3M din prevederile programului$
F nu se pot efectua virari de credite bugetare de la capitolele care au fost
ma'orate din fonduri de rezerva sau interventie aflate la dispozitia @uvernului$
F ordonatorii principali de credite transmit lunar =inisterului Binantelor Publice
situatia virarilor de credite bugetare.
1.7. principalele difetente intre institutiile publice si socetatile comerciale
Cap II Contabilitatea creantelor privind institutiile publice
2.1.Concepte si tipologii privind creantele0Deli&itari privind creantele
Creantele reprezinta mi'loace in curs de incasare, respectiv drepturi ale creditorilorde a pretinde debitorilor anumite sume, bunuri sau lucrari. )unt elemente
patrimoniale de activ care iau nastere la avansarea temporara a unor bunuri sauvalori altor persoane fizice sau 'uridice si se lichideaza la incasarea lor.)e pot clasifica dupa mai multe criterii:F 8upa natura operatiilor pe care le genereaza pot fi:
-
8/12/2019 licenta creante
28/55
creante comerciale creante financiare alte creante
F 8upa continutul economic si obiectul creantelor pot fi:
creante asupra clientilor pentru produse vandute lucrari e6ecutate si servicii
prestate
creante asupra furnizorilor generate de avansurile si aconturile acordate anticipat
de catre cumparator
creante generate de detinerea unor bilete la ordin, cupoane bonuri de tezaur
diverse creante asupra debitorilor provenite din actiuni necomerciale.
Creantele pe care institutiile le creaza in legatura cu infiintarea sa, ca si peparcursul desfasurarii activitatii, in functie de termenul de decontare se grupeaza increante pe termen lung *peste un an si creante pe termen scurt * sub un an. Contabilitatea sintetica a datoriilor si creantelor precum si a operatiilorasimilate acestora se realizeaza cu a'utorul conturilor din clasa 9 !Conturi de terti"din care fac parte urmatoarele grupe: grupa 9? !Burnizori si conturi asimilate", carecuprinde conturi cu a'utorul carora se tine evidenta datoriilor si creantelor legate de
procesul cumpararii de bunuri si servicii. grupa 91 !Clienti si conturi asimilate", cecuprinde conturile de creante si datorii provenite din vanzari de bunuri si servicii.grupa 97 !Personal si conturi asimilate !, care cuprinde conturi de datorii dar si decreante legate de decontarile cu salariatii proprii ai unitatii. grupa 92 !Asigurarisociale, protectia sociala si conturi asimilate", care cuprinde conturi cu a'utorulcarora se tine evidenta decontarilor cu institutiile de asigurari sociale si protectiesociala aferente propriilor salariati. grupa 99 !+ugetul statului, fonduri speciale siconturi asimilate", care cuprinde conturi de decontari cu bugetul statului sau alteorganisme pentru impozite, ta6e si alte varsaminte asimilate acestora grupa 93
!@rup si asociati", care cuprinde conturi cu a'utorul carora se tine evidentadatoriilor si creantelor din relatiile cu unitatile din cadrul grupului si cu asociatiisau actionarii. grupa 9 !8ebitori si creditori diversi", cuprinzand conturi privindcreantele, respectiv datoriile unitatii provenind din operatii diverse. grupa 9;!Conturi de regularizare", care cuprinde conturi de delimitare in timp a cheltuielilorsi veniturilor de diferente din conversie si operatii in curs de clarificare.
-
8/12/2019 licenta creante
29/55
2.1.Deli&itari privind tertii
Contabilitatea tertilor asigura evidenta creantelor si datoriilor entitatii in relatiile
acesteia cu institutiile publice subordonate, furnizorii, clientii, personalul, asigurarilesociale de stat, Comunitatea 0uropeana, debitorii si creditorii diversi, alte decontari. #n
aceasta categorie se mai includ decontarile din e6ercitiile financiare si operatiile in curs
de clarificare.
8econtarile intre institutiile publice cuprind operatiuni de decontare aparute in
cursul e6ecutiei intre institutii reprezentand valoarea materialelor trimise si primite pentru
desfasurarea activitatii institutiei, sumele transmise de institutia superioara catre
institutiile subordonate pentru efectuarea cheltuielilor din alocatii bugetare, din fonduri
speciale, din fonduri cu destinatie speciala.
8econtarile cu furnizorii si clientii cuprind operatiunile privind cumpararile,
respective vanzarile de produse, lucrrai e6ecutate, servicii prestate si alte operatiuni
efectuate.
8econtarile cu personalul cuprind drepturile salariale, sporurile, adaosurile, primele
din fondul de salarii, indemnizatiile pentru concediile de odihna, alte drepturi in bani siE
sau in natura dataorate de institutia publica personalului pentru munca prestata.
8econtari cu asigurarile si protectia sociala cuprind datoriile institutiei si
salariatilor la asigurarile sociale de stat, asigurarile sociale de sanatate, asigurarile pentru
soma'.
8econtarile cu bugetul statului, bugetele locale si alte bugete cuprind impozitul pe
salarii, ta6a pe valoarea adaugata, impozitul pe cladire, si alte impozite, ta6e, varsaminteassimilate.
8econtarile cu debitorii si creditorii diversi include creantele si datoriile fata de alte
persoane fizice sau 'uridice.
-
8/12/2019 licenta creante
30/55
2.2.valuarea creantelor.
0valuareacreantelor se efectueaza direct in raport de momentul la care se refera,
astfel:Evaluarea initialaa creantelor se efectueaza la valoarea nominala
Creantele in valuta se inregistreaza in contabilitate atat in lei, la cursul de schimb in
vigoare la data efectuarii tranzactii comunicat de +.4.R, cat si in valuta.
Evaluarea la momentul decontarii datoriilor
Creantele in lei sunt evaluate la valoarea nominala.
Creantele in valuta sunt evaluate la cursul de la data efectuarii tranzactiei, in cazul
in care acesta coincide cu cel din momentul decontarii.
8aca e6ista o modificare a cursului de schimb intre data efectuarii tranzactiei si
data decontarii oricaror elemente monetare care rezulta dintro tranzactie in valuta, trebuie
inregistrate diferente de curs valutar. Acestea trebuie recunoscute ca venituri sau cheltuieli
in perioada in care apar, astfel:
F daca tranzactia este decontata in cursul aceluiasi e6ercitiu financiar in care a fost
efectuata, diferenta de curs valutar este recunoscuta in acel e6ercitiu$F daca tranzactia este decontata dintrun e6ercitiu financiar ulterior, diferenta de
curs valutar recunoscuta in fiecare e6ercitiu financiar care intervine pana in e6ercitiul
decontarii de determina tinand seama de modificarae cursurilor de schimb aferente
fiecariu e6ercitiu financiar.
Evaluarea la data bilantului
Creantele in lei sunt evaluate la data intocmirii situatiilor financiare la valoare lorprobabila de incasare sau de plata. 8iferentele constatate in minus intre valoarea de
inventar stabilita la inventariere si valoarea contabila neta a creantelor se inregistreza in
contabilitate pe seama a'ustarilor pentru depreciere.
Creantele in valuta sunt evaluate la data intocmirii situatiilor financiare la cursul de
-
8/12/2019 licenta creante
31/55
schimb publicat de +.4.R, valabil pentru ultima zi a perioadei de raportare.
Creantele aferente fondurilor nerambursabile primite de la Lniunea europeana
*PNAR0, #)PA, )APAR8 sunt evaluate la data intocmirii situatiilor financiare, la cursul
publicat de +anca Centrala 0uropeana, valabil pentru ultima zi a perioadei de raportare.
2. %olitici privind contabilitatea creantelor0Contabiliatea creantelor
2..1.uporturi infor&ationale privind creantele0dou&ente specifice
creantelor
)uporturile informationale in care se consemneaza informatii privind creantele si
datoriile sunt:
Factura este documentul care atesta transferul proprietatii stocurilor de la furnizor
la clienti.
vizul de insotirea marfiiserveste ca document 'ustificativ al marfurilor pe timpul
transportului, daca factura de livrare este intocmita ulterior.
Dispozitia de livrareconsemneaza eliberarea stocurilor din magazine si totodata
este documentul de baza pentru intocmirea avizului de insotire a marfii sau a facturii.!tatul de salarii serveste ca document pentru calculul drepturilor banesti cuvenite
salariatilor si al contributiei anga'atorului si anga'atilor la bugetul statului, asigurarilor si
protectiei sociale, si ca document 'ustificativ de inregistrare in contabilitate.
"ista de aviz chenzinal serveste ca document pentru calculul drepturilor banesti
cuvenite salariatilor ca avansuri chenzinale pentru retinerea din statele de plata a
avansurilor chenzinale platite si ca document 'ustificativ de inregistrare in contabilitate.Fisa de evidenta a salariilor reflecta timpul lucrat efectiv si salariile in scopul
calculari indemnizatiilor pentru cncediul deodihna, precum si sumele care se retin
esalonat.
Conturile de creante au functie contabila de active. )e debiteaza la constituire
-
8/12/2019 licenta creante
32/55
creantelor asupra tertilor. )e crediteaza la incasarea creantelor. )oldul debitor reflecta
creantele de incasat de la terti.
#n tabelul urmator sunt redate cele mai frecvente creante , precum si documentelein care acestea se reflecta:
2..2 Contabilitatea decontarilor cu clientii0%rcatici contabile specifice
decontarilor cu clientii
Clientii reprezinta creante ale institutiei publice fata de terti generate de vanzarile
de bunuri, e6ecutarea de lucrari, prestarea de servicii cu incasarea ulterioara.
Conform .=.B.P 1>1;E7??3 contabilitatea clientilor se tinepe categorii, precum si pe fiecare persoana fizica sau
juridica. n contabilitatea analitica clientii se
grupeaza astfel: clienti interni si externi, iar ncadrul acestora pe termene de ncasare.
Pentru evidenta eventualilor clienti care sau dovedit rau platnici, dubiosi sau
cu care unitatea patrimoniala se afla in litigiu se foloseste contul de activ 911 97< ,,lte datorii si creante in legatura cu personalul--reflecta debitele
provenite din avansurile de trezorerie nedecontate, din distribuiri de
uniforme si echipamente de lucru, din pagube materiale, precum si sumele
care urmeaza a fi incasate de la aslariati aferente e6ercitiului curent.
)alarul *venitul brut cuprinde: salariul de baza cuvenit salariatului, sporuri si
adaosri,indemnizatii si alte sporuri acordatepentru conducere,pentru concediul de
odihna,avanta'e in natura,alte drepturi de personal.
4u sunt incluse in veniturile salariele:
1? a'utoarele pentru boli grave si incurabile, a'utoarele pentru nastere, veniturile
reprezentand cadouri pentru copii minori ai salariatilor, cadouri oferite
salariatilor, contravaloarea transporturilor la si de la locul de muncaal
salariatului, costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul
pentru salariatii proprii sau alte persoane, conform contractului de munca.
Cadourile oferite de anga'atori copiilor minori ai anga'atilor cu
ocazia,,Pastelui--,zilei de ,,1 #unie--, anga'atelor cu ocazia zilei de ,,< =artie--sunt neimpozabile,in masura in care valoarea cadoului nu oferit fiecarei
persoane nu depaseste 13? lei$
11 tichetele de masa si drepturile de hrana acordate de anga'atori anga'atilor
conform legislatiei in vigoare$
-
8/12/2019 licenta creante
37/55
17 cazarea si contravaloarea chiriei pentru locuintele puse la dispozitia
oficialitatilor publice, a anga'atilor consulari si diplomatici care lucreaza in
afara tarii conform legislatiei in vigoare$
12 costul abonamentelor telefonice si al convorbirilor telefonice,inclusiv carteletelefonice, efectuate in vederea indeplinirii sarcinilor de serviciu$
19 cheltuielile efectuate de anga'ator pentru pregatirea profesionala si
perfectionarea anga'atului legata de activitatea desfasurata de acesta pentru
anga'ator$
13 alte elemente prevazute in codul fiscal.
Pentru determinarea salariului net se iau in considerare deducerea personala si
impozitul pe salarii. 8educerea personala seaorda persoanelor fizice care nu au
venit brut de pana la 1??? lei inclusiv, la locul unde se afla functia de baza, astfel:
1 pentru contribuabilii care nu au persoane in intretinre73? lei$
1; pentru contribuabilii care au o persoana in intretinere23? lei$
1< pentru contribuabilii care au doua persoane in intretinere 93? lei$
1> pentru contribuabilii care au trei persoane in intretinere 33? lei$
7? pentru contribuabilii care au patru persoane in intretinere3> lei.
)unt considerate persoane in intretinere sotiaEsotul, copii sau alti membri mai
familiei , rudele contribuabilului pana la gradul al doilea inclusiv, ale caror venituri
impozabile sau neimpozabile nu depasesc 73? lei lunar.
Contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii cuprinse inre
1??1 lei si 2??? lei inclusiv beneficiaza dededuceri personale degresive stabilite
prin ordin al ministrului finantelor pubice$ pentru veniturile brute lunare salarialemai mari de 2??? lei nu se mai acorda deducere personala.
#mpozitul pe salarii se calculeaza prin apicarea cotei de 1M asupra bazei
impozabile.
Relatiile de clcul al bazei impozabile si al salariului net sunt:
-
8/12/2019 licenta creante
38/55
)alariul de incadrare
)poruri si adaosuri
Avanta'e innatura
Alte drepturi de personal O Venit brut total
Contributia personaluilui la asigurarile sociale de stat
Contributia personalului la asigurarile sociale de sanatate
Contributia personalului la a'utorul de sama'
O Venit net
8educeri
O +aza impozabila
#mpozit pe salariu
O )alariu net
Rest de plata O Venit net Avansuri acordate personalului Retineri datorate tertilor
Avanta'e in natura
#mpozit pe salarii
Decontarilecu asigurarile sociale si protectia sociala"reprezentate de
contributii ale institutieiu si salariatilor la asigurarile sociale de stat, asigurari
sociale de sanatate, asigurari de soma' , sunt reflectate in coturile:
71 931,,Cheltuieli cu contributia unitatii la asigurarile sociale --
77 937,,Cheltuieli cu cntributia unitatii la asigurarile de soma'--
72 932,,Cheltuieli cu contributia anga'atorului pentru asigurarile sociale de
sanatate--79 93
-
8/12/2019 licenta creante
39/55
7< 9219,,Contributia anga'atilor pentru asigurari sociale de sanatate--
7> 92;1,,Contributia unitatii la bugetul asigurarilor pentru soma'--
2? 92;7,,Contributia individuala de asigurari pentru soma'--
21 92
-
8/12/2019 licenta creante
40/55
971 O M 2?>?
9217 3
9219 933
92;7 ;? 999 2??
97; 7??
973 19??
9.)e inregistreaza contributiile institutiei la asigurarile si protectia sociala:
931 O 9211
937 O 92;1
932 O 9212
9321 O 92121
939 O 9213
3.)e inregistreaza plata salarilor si salariile neridicate:
971 O M
3211
97
.)e inregistreaza virarea obligatiunilor pe destinatii:
M O ;;?7
9217
9219
92;7
999 97;
9211
92;1
9212
-
8/12/2019 licenta creante
41/55
9213
92121
b institutie publica finantata din venituri proprii acorda unei salariate, in
luna martie, urmatoarele drepturi salariale: salatiu de incadrare 1??? lei, spor devechime 1?M, bunuri primite in natura pe langa salariu 19? lei, cadou de ,,? lei 113 lei O ;32 lei 1.)e inregistreaza statul de plata :
91 O 971
7. )e inregisreaza retinerile din salarile personalului :
971 O M
-
8/12/2019 licenta creante
42/55
9217
9219
92;7
9992. )e intregistreaza contributiile institutiei:
931 O 9211
932 O 9212
9321 O 92121
937 O 92;1
939 O 9213
9.)e ridica numerar si se achita salariile:
3211 O 3?
971 O M
3211
;1>
3.)e achita obligatiile la buget:
M O 3?
9217
9219
92;7
999
92121
9211 92;1
9212
9213
. 5ichetele de masa nu sunt o componenta a salariului. 0le sunt achizitionate de
-
8/12/2019 licenta creante
43/55
institutie si sunt distriduite salariatilor.
97 O 327
I&putare &inusurilor constatate in gestiune se efectueaza la valoareaactuala. 8iferenta dintre valoarea actula si valoarea contabila a bunului imputat
reprezinta o datorie fata de buget care urmeaza a fi achitata.
/a un ordonator tertiar de subordine centrala, gestionarului magaziei de
materiale i se imputa un minus.@estionarul isi recunoaste vina si depune banii.
a )e inregistreaza imputatrea lipsei:
97
99
-
8/12/2019 licenta creante
44/55
b )e inregistreaza incasarea imputatiei:
3211 O 97
c )e inregistreaza depunerea numerarului:
;;?1 O 3211d @estionarul este declarat vinovat si prin urmare se va inregistra compensarea
creantelor asupra gestionarului cu datoria institutiei publice fata de acesta:
97 O 97
-
8/12/2019 licenta creante
45/55
?7 O 2?7
2..#. Contabilitatea decontarilor cu bursierii si doctoran*ii
0vientiaza decontarile cu elevii, studentii, doctoranzii pentru bursele cuvenite.06emplu:
1. institutie de invatamant preuniversitar inregistreaza bursele lunii martie, in
valoare de 2??? lei:
;> O 97>
7. )e inregistreaza ridicare de numerar in suma de 2??? lei pentru plata burselor:
3211 O ;;?7
2. )e inregistreaza plata burselor precum si restul bursei neridicate:
97> O M
3211
97
9. )e inregistreaza plata burselor neridicate:
97 O 3211
2..-.Contabilitatea decontarilor cu bugetul statului
#n cadrul decontarilor cu bugetul statului se includ impozitul pe salarii, ta6a
pe valoarea adaugata, alte impozite, ta6e si varsaminte asimilate, alte datori cu
bugetul statului.
I&po*itul pe salarii cuprinde totalul impozitelor individuale calculate asupra
bazelor impozabile ale salariatilor institutiilor.
Taxa pe valoarea adaugata reprezinta un impozit indirect datorat bugetuluide stat de catre institutiile finantate din venituri proprii. Cu e6ceptia acestora,
celelalte institutii publice nu reflecta distinct in contabilitate ta6a pe valoarea
adaugata.
8ocumentele obligatrii care trebuie intocmite de platitorii de ta6a pe valoarea
-
8/12/2019 licenta creante
46/55
adaugata sunt5urnalul pentru van*are *stabileste 5VA colectata, 5urnalul
pentru cu¶turi *stabileste 5VAdeductibila si Decontul pentru TV/.
Cotele de ta6a pe valoare adaugata sunt: cota de 1>M aplicata asupra bazei de
impozitare pentru orice operatiune impozabila care nu este scutita de 5VA sau carenu este supusa cotei reduse de 5VA, si cota de >M aplicata asupra bazei de
impozitare pentru anumite categorii de bunuri si servicii*medicamente , livrarea de
manuale scolare etc.. 8e asemenea, e6ista si operatiuni scutite de
5VA* spitalizare,centre de ingri'ire etc..
Diferenta n plus sau n minus, ntre taxa pe valoarea
adaugata colectata si taxa pe valoarea adaugata
deductibila se nregistreaza n conturi distincte ca taxape valoarea adaugata de plata (contul 4423), respectiv
taxa pe valoarea adaugata de recuperat (contul 4424) si
se regularizeaza n conditiile legii.(OMFP)
9972 %& de plata reflecta ta6a pe valoarea adugata datorata bugetului de stat.
0ste un cont de capitaluri. #n credit se inregistreaza la sfarsitul lunii ta6a pe
valoarea adaugata datorata bugetului statului, calculata ca diferenta intre soldul
creditor al contului 997; %& colectata * mai mare si soldul debitor al contului
997 5VA deductibila *mai mic. #n debitse inregisteaza ta6a pe valoarea adaugata
platita bugetului de stat. !oldul creditor reprezinta ta6a pe valoarea adaugata
datorata bugetului de stat.
9979 %& de recuperat reflecta ta6a pe valoarea adaugata de recuperat de la
bugetul statului. 0ste un cont de activ. #n debit se inregistreaza la sfarsitul lunii ta6a
pe valoarea adaugata calculata ca ifetenta intre soldul creditor al contului 997; %&
colectata* mai mic si soldul debitor al contului 997 5VA deductibila *mai mare.
#n credit se inregistreaza ta6a pe valoarea adaugata recuperata de la bugetul
statului. !oldul debitor reprezinta ta6a pe valoarea adaugata de recuperatde la
bugetul statului. !oldul creditorreprezinta ta6a pe valoarea adaugata datorata
-
8/12/2019 licenta creante
47/55
bugetului de stat.
997 %& deductibila reflecta ta6a pe valoarea adaugata aferenta bunurilor
achizitionate si serviciilor primite de la terti. 0ste un cont de activ. #n debit se
inregistreaza ta6a pe valoarea adaugata corespunzatoare bunurilor si serviciilorachizitionate. #n creditse inregistreaza suma dedusa din ta6a pe valoarea adaugata
care urmeaza a se recupera de la bugetul statului. 4u prezinta sold la sfarsitul lunii.
997; %& colectata evidentiaza ta6a pe valoarea adaugata aferenta bunurilor
vandute si serviciilor prestate. 0ste un cont de capitaluri. #n credit se inregistreza
ta6a pe valoarea adaugata corespunzatoare vanzarilor de bunuri si prestarilor de
srvicii. #n debit de inregistreaza derptul institutiei de a deduceta6a pe valoarea
adaugata datorata bugetului de stat. 4u prezinta sold.
997< %& neexigibilaevidentiaza ta6a pe valoarea adaugata aferenta bunurilor
si serviciilor achizitionate sau livrate cu plata in rate, precum si cea inclusa in pretul
cu amanuntul la institutiile care evidentiaza marfurile la pretul de vanzare cu
amanuntul. 0ste un cont bifunctional. #n credit se inregistreaza ta6a pe valoarea
adaugata inscrisa in facturile emise pentru bunurilr livrate si serviciile prestate, care
urmeaza a se incasa in lunile urmatoare prin decontari succesive, si ta6a pe
valoarea adaugata aferenta pretului de vanzare cu amanuntul. #n debitse
inregistreaza ta6a pe valoarea adaugata aferenta: vanzarilorde bunuri si servicii cu
plata in rate devenite e6igibile, cumpararile de bunuri si servicii cu plata in rate,
marfurilor vabdute la pretul de vanzare cu amanuntul. )oldul contului reprezinta
ta6a pe valoarea adaugata nee6igibila.
06emplu: institutie publice finantata din venituri proprii platitoare de 5VA a inregistrat
urmatoarele tranzactii si evenimente:
1. )e inregistreaza achizitionarea de materiale consumabile conform facturii:
9?1 O M
-
8/12/2019 licenta creante
48/55
2?7
997
7. )e inregistreaza achizitionarea unui calculator cu plata in rate, conform
facturii: M O 9?9
719
997