licenta colecistita acuta
DESCRIPTION
licenta COLECISTITA ACUTATRANSCRIPT
MINISTERUL EDUCAȚIEI NA IONALEȚCOALA SANITARĂ POSTLICEALĂ “CAROL DAVILA”Ș
BUCURE TIȘ
LUCRARE DE DIPLOMĂ
DOMENIU: SĂNĂTATE I ASISTEN Ă PEDAGOGICĂȘ ȚCALIFICARE: ASISTENT MEDICAL GENERALIST
Coordonator ,
Abosolvent,
SESIUNEA AUGUST-2013-
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALEŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ “CAROL DAVILA’’
BUCUREŞTI
COLECISTITA ACUTA
Coordonator :
Absolvent:
SesiuneaAugust 2013
MOTTO
„ Colecistita acuta este una din cele mai frecvente boli, una din cinci persoane este internata cu
aceasta boala. Studierea amanuntita a bolii, determinarea factorilor favorizanti este o cale de
combatere a îmbolnăvirilor "
CUPRINS
Cap I. Noţiuni de anatomie si fiziologie a cailor biliare extrahepatice .......................... pag 5
Cap II. Colecistita acuta .................................................................................................. pag 11
1. Definiţie 2.1 ........................................................................................ pag 11
2. Etiopatogenie 2.2................................................................................ pag 11
3. Forme anatomo-clinice 2.3................................................................. pag 12
4. Simptomatologie 2.4........................................................................... pag 14
5. Diagnostic: paraclinic si de laborator 2.5........................................... pag 15
6. Evoluţie, complicaţii si pronostic 2.6................................................. pag 15
7. Tratament 2.7...................................................................................... pag 16
8. Profilaxie 2.8....................................................................................... pag 19
Cap III . Ingrijiri specifice acordate pacientului cu colecistita acuta .............................. pag 21
1. Studiu 3.1 ............................................................................................ pag 21
2. Concluzii 3.2 ....................................................................................... pag 30
Cap IV. Anexe ................................................................................................................. pag 31
Bibliografie
I. NOŢIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIA CAILOR BILIARE
GENERALITATI
Caile biliare: sunt conducte care asigura transportul bilei de la celulele hepatice pâna la
duoden. Ele alcatuiesc prin urmare aportul excretor al ficatului.
Deosebim doua tipuri de cai biliare si anume:
• cai biliare intrahepatice
• cai biliare extrahepatice
Caile biliare intrahepatice sunt reprezentate de caniculele biliare intracelulare care nu au
un perete propriu, colangiole, canalele biliare interlobulare situate in spaţiul pat; canalele
hepatice: drept si stâng.
Caile biliare extrahepatice sunt reprezentate de canalul hepatic comun rezultat din unirea
canalului hepatic drept si canalului hepatic stâng, canalul coledoc, vezicula biliara si canalul
cistic. Canalul hepatic si canalul coledoc alcatuiesc canalul hepatocoledoc care dreneaza bila in
duoden.
Vezicula biliara si canalul cistic formeaza împreuna aparatul diverticular al cailor biliare
extrahepatice.
Canalul hepatocoledoc: este un conduct cu diametrul de 4-5 mm format din doua
segmente, si anume canalul hepatic comun si canalul coledoc.
Canalul hepatic comun ia naştere din cele doua trunchiuri biliare de origine, unul drept si
unul stâng. El iese din ficat la nivelul hilului hepatic, mergând pâna la confluenta cu canalul
cistic. Canalul hepatic comun este cuprins intre epiplonul hepatoduodenal (împreuna cu artera
hepatica si vena porta), si are o lungime de 3cm.
Canalul coledoc: continua canalul hepatic comun, intinzându-se de la confluenta canalului
hepatic cu canalul cistic, pâna la deschiderea in duoden. El are o lungime de circa 6cm. Canalul
coledoc coboara in jos si inauntru, trece in spatele zonei lateromediana a duodenului descendent
împreuna cu canalul pancreatic principal (WINSURE) in ampula lui VATER. Ampula lui
VATER se deschide in duoden printr-un orificiu la nivelul papilei moi. Extremitatile celor doua
canale coledoc si WINSURE sunt înconjurate de un fascicol muscular cu rol de sfincter. Ampula
lui VATER este si ea înconjurata de un fascicul muscular care alcatuieste sfincterul lui ODDI ,
cu rol in reglarea evacuarii sucului bilopancreatic in duoden. Ca structura canalul hepatocoledoc
este format dintr-o tunica externa conjunctivo-musculara si o tunica interna mucoasa prevăzută
cu un epiteliu cubic. Mucoasa canalului coledoc conţine glande tubuläre a căror secreţie
dilueaza bila. Canalul hepatocoledoc este invelit de seroasa principal.
Vezicula biliara si canalul cistic: pe fata interna a ficatului se gaseste un organ in forma
de para: vezicula biliara sau colecistul. Ea este aşezata pe fata anterioara a santului antero-
posterior drept, intr-o scobitura a acesteia: foseta biliara. Vezicula biliara vine in contact cu
peretele abdominal la nivelul coastei a IX. Are o lungime de 10 cm, o grosime de 3- 4 cm si o
capacitate de circa 60 ml.
Fundul veziculei biliare: este mobil, fiind acoperit din toate părţile de peritoneul visceral.
El depăşeşte marginea anterioara a ficatului in funcţie de gradul de umplere al veziculei biliare.
Fundul veziculei biliare se afla in incizura cistica a marginii anterioare a ficatului si vine in
raport cu peretele abdominal.
Corpul: are o fata superioara, care adera de fata interioara a ficatului si vine in raport cu
colonul transvers si cu prima porţiune a duodenului.
Colul: sau gâtul veziculei biliare are o forma conica si este cuprins in ligamentul
hepatoduodenal. El este delimitat de vezicula de canalul cistic prin doua şanţuri care corespund
in interior la doua valvule: o valvula proximala, care desparte colul de canalul cistic. Gâtul
vaziculei biliare vine in raport cu ramura dreapta a venei porte si cu bulbul duodenal.
Structura: peretele veziculei biliare este alcatuit din trei tunici: mucoasa,
conjuntomucoasa si seroasa.
Tunica mucoasa: prezintă la examenul cu ochiul liber o serie de pliuri, dintre care unele
dispar dupa întinderea peretelui, altele nu. Acestea din urma delimiteaza mici cavitati pe
suprafaţa mucoasei. La examenul cu ochiul liber o serie de pliuri, dintre care unele dispar dupa
întinderea peretelui, altele nu. Acestea din urma delimiteaza mici cavitati pe suprafaţa mucoasei.
La examenul microscopic mucoasa apare formata dintr-un epiteliu absorbant in care se găsesc
celule cu plăcută striata (microvili) si celule calciforme. Corionul mucoasei este format din tesut
conjunctiv in care se afunda glandelle mucoase.
Tunica coniunctivo-musculara: este alcatuita din tesut conjunctiv si din tesut muscular
neted. Fibrele musculare sunt dispuse in fascicula cu dispoziţie plexiforma (circulare, oblice si
longitudinale).
Tunica seroasa: este formata din peritoneul visceral de pe fata inferioara a corpului
veziculei si in regiunea fundului, iar pe fata superioara a corpului se afla tesut conjunctiv lax.
Canalul cistic: este un conduct care continua vezicula biliara, si care se deschide in
canalul hepatocoledoc. El are o lungime de 3-4 cm si un calibru de 3-4 mm. Mucoasa canalului
cistic prezintă numeroase proeminente lamelare numite valvulele lui Heistei. Acestea nu sunt
altceva decât plici ale mucoasei in structura carora intra fibrele musculare, uneori acesti plici au
aspect spiralat.
Vase si nervi: arterele cailor biliare extrahepatice provin din artera hepatica proprie pentru
duetul hepatocoledoc din artera cistica pentru colecist si duetul cistic. Venele urmeaza un traiect
invers arterelor, ele se varsa in vena porta. Exista un număr de venule, care pleaca din colecist,
pătrund in ficat si se ramifica aici, ele au valoarea unor vene porte accesorii. Nervii provin din
S.N.V si anume din plexul celiac. Fibrele nervoase formeaza in peretele veziculei biliare plexuri
nervoase intramurale.
Bila: este produsul de secreţie exocrina a ficatului, este secretata in mod continuu de
celulele hepatice,aceasta poarta numele de bila hepatica. In perioadele interdigestive, bila
hepatica este transportata prin canalul hepatic si cistic in vezicula biliara, unde se acumuleaza si
se concentreaza de aproximativ 10 ori, aceasta se numeşte bila veziculara. Bila este un lichid a
cărui culoare variaza in raport cu concentraţia, cea ce se scurge din vezicula biliara (bila
veziculara) este de culoare brun inchisa, iar cea care se scurge din canalul coledoc si din canalele
hepatice (bila hepatica) este de culoare galben aurie.
COMPONENTELE BILEI SI ROLUL LOR IN DIGESTIE
Bila hepatica este alcatuita din 97% apa si 3% substante organice si anorganice.
Substanţele organice: in proporţie de 2,4% sunt reprezentate de numeroşi compuşi: acizi
si săruri biliare, pigmenţi biliari, colesterol si diferite grosimi.
Substanţele anorganice: in proporţie de 0,7% sunt formate din săruri de Na, K, Mg si Ca
(bicarbonati, fosfaţi si cloruri).
Acizii biliari si sărurile biliare joaca cel mai important rol in digestia si absorbţia
intenstinala, se găsesc in proporţie de 1% si reprezintă cel mai important constituent al bilei.
Sărurile biliare sunt reprezentate prin glicocolat si taurocolat de sodiu care provin din
combinarea acizilor colic, chenodeoxicolic si licocolic, cu aminoacizii glicolul si taurina,
formându-se acizii biliari glicolic si taurocolic care cu sărurile de Na dau sărurile biliare
amintite.
Sărurile biliare manifesta o acţiune asemanatoare detergenţilor, scăzând tensiunea
superficiala a particulelor mari de grăsimi si determinând astfel fracţionarea sau emulsionarea
lor in particule foarte fine. Prin emulsionare suprafaţa de contact a grăsimilor alimentare cu
lipaza pancreatica devin mai mari, ceea ce accelereaza procesul de descompunere enzimatico-
hidrolitica a acestora. De asemenea se considera ca sărurile biliare au proprietatea de a activa
lipaza pancreatica. Aceste săruri formeaza cu grăsimile complecşi coleinici solubili in apa,
permiţând astfel absorbţia grăsimilor si a vitaminelor liposolubile A, D, E, K si F.
Tot aceste săruri au rol laxativ, stimulând peristaltismul intestinal, menţin echilibrul florei
microbiene a intestinului gros, combătând mai ales flora de putrefactie —. rol antiputrid.
Un alt rol al sărurilor biliare este acela de a stimula formarea insasi a bilei — rol coleretic.
Pişmenti biliari: reprezintă produsii de degradare ai grupării proteice din molecula
hemoglobinei. Ei sunt aceia care dau coloraţia bilei. In bila exista doi pigmenţi biliari si anume
bilirubina care se gaseste in cantitati mari si bilirubina care se gaseste in cantitati mici.
Bilirubina este un produs de oxidare al bilirubinei. Bilirubina existenta in plasma sanguina
circula combinata cu globulina sau cu o albúmina. La nivelul celulelor hepatice, ea este
desprinsa de aceste proteine, cuplata cu acidul glucoronic, dupa care se varsa in calculii biliari,
iar de aici trece in intestin prin caile biliare extrahepatice.
Pigmentii biliari nu au rol in digestie, ei fiind produşi de degradare care se elimina prin
fecale si urina, da bilei caracterul de a fi un produs de excreţie.
Colesterolul: este substanta din care iau naştere acizii biliari, ca si sărurile, pigmentii
biliari, colesterolul din bila este in parte eliminat prin fecale, in parte reabsorbit in sânge din
interiorul venei porte, ajungând astfel din nou in ficat (este asa numitul ciclu entero-hepatic al
sărurilor biliare, ale pigmentilor biliari si colesterolului). El nu are rol in digestie.
REGLAREA SECREŢIEI SI EXCREŢIEI BILEI
Reglarea secreţiei biliare se face printr-un mecanism dublu: nervos si umoral.
Mecanismul nervos se manifesta prin acţiunea excitosecretoare a S.N.V. parasimpatic si
prin efectele inhibitoare ale simpaticului.
Mecanismul umoral este reprezentat in special de secretina care ia naştere in mucoasa
duodenala in urma excitanţilor alimentari. Printre factorii principali care regleaza secreţia biliara
se afla sărurile biliare si unele subsatante alimentare, ca grăsimile si produsii de descompunere a
proteinelor alimentare.
Reglarea secreţiei biliare (evacuarea bilei din caile biliare in douden) se face printr-un
mecanism dublu: nervos si umoral. Astfel, contracţiile ritmice ale veziculei biliare, care au ca
efect excreţia bilei in douden, sunt reglate atât pe cale nervoasa cât si pe cale umorala.
Reglarea nervoasa se realizeaza prin reflexe la care participa nervii simpatici si
parasimpatici, contracţiile veziculei biliare sunt stimulate de excitatiile parasimpatice si inhibate
de excitatiile simpatice. In cazul musculaturii sfinterului lui Oddi fenomenele se petrec invers:
parasimpaticul inhiba contracţiile sfincterului, iar simpaticul o stimuleaza.
Reglarea umorala se realizeaza prin intermediul unui fenomen numit colecistochinetor,
care se formeaza la nivelul mucoasei duodenale prin contactul cu chimul acid provenit din
stomac si cu principiile alimentare, dintre care cele mai importante sunt grăsimile. In perioadele
interdigestive bila este secretata continuu, ea nu pătrunde in duoden din cauza contractiei
sfincterului Oddi. Ca atare bila este impinsa prin canalul cistic in vezicula biliara unde se
concentrează de circa 10 ori.
In timpul digestiei intra in joc mecanismele de reglare a excreţie biliare care produc
contractia veziculei biliare, a canalului hepatocoledoc concomitent cu deschiderea sfincterului
Oddi si eliberarea billei in douden. Toate aceste modificări se datoreaza faptului ca odata
secretata, colecistochinina ajunge pe cale sangvina la nivelul cailor biliare extrahepatice.
II. COLECISTITA ACUTA
2.1DEFINIŢIE
Colecistita acuta este o afecţiune a veziculei biliare caracterizata anatomo- patologic prin
inflamatia acuta a organului, iar clinic printr-un sindrom dureros abdominal, acut si se dezvolta
in majoritatea cazurilor printr-un substrat litiazic.
Colecistita acuta este cea mai frecventa complicaţie a litiazei biliare, 90% dintre
colecistitele acute apar pe o vezicula biliara litiazica. Multe colecistite nu se spitalizeaza. Poate
apare la orice vârsta, dar atinge un maximum de frecventa de decada de mijloc.
2.2ETIOPATOGENIE
Cauzele care declanseaza apariţia colecistitei acute sunt:
a) infecţia provenita pe cele patru cai posibile si anume:
- prin vena porta, odata cu substantele absorbite din intestin;
- pe cale sangvina generala, in afecţiuni infectioase, cu bacilocolii perfingens,
stafilococi, streptococi;
- pe cale limfatica, de la un proces inflamator din abdomen;
- pe cale ascendenta din intestin, prin coledoc.
b) Litiaza biliara care traumatizeaza mucoasa colecistului in timpul contracţiilor si prin leziuni
de decubit.
c) Staza de colecist si bila hiperconcentrata care irita mucoasa vezicii biliare formând „patul"
pentru suprainfectie.
d) Refluxul de suc pancreatic in calea biliara principala care este deosebit de iritant.
2.3FORME ANATOMO-CLINICE
Inflamatia colecistului poate duce la leziuni variate care se manifesta diferit:
• Colecistita acuta catarala „ congestiva", in care colecistul este hiperemiat, congestionat si
cu pereţii ingrosati de edem.
• Colecistita acuta flegmonoasa „supuranta", in care peretele veziculei este edematiat,
prezintă in grosimea sa microabcese.
• Colecistita acuta gangrenoasa „necrotica", in care trombozele inflamatorii din vasele
peretelui colecistului, realizeaza zone de ischemie de culoare verde sau negricioasa care
ascund pareele de necroza.
• Colecistita acuta cu plastron „plastron colecistic", in care colecistul inflamat este acoperit
de organele vecine, ficatul, stomacul duodenul, colonul transvers si marele epiplon formând
un „bloc inflamator" care acopera colecistul. Reprezintă modalitatea de reacţie a seroasei
peritoneale la prezenta procesului inflamator acut.
Forme clinice particulare:
a) Formele icterice: secundare? in primul rând litiazei coledociene, dar si angiocolitei fara
suport litiazic.
b) Colecistita gangrenoasa: la vârstnici cu semne locale puţine, dar semne generale grave cu
toxicomie. Diagnosticul este dificil insa, cea mai mica suspiciune de colecistita gangrenoasa
pretinde interventie chirurgicala.
c) Colecistita enfizamatoasa: prezenta de aer in vezicula biliara la examenul radiologie; este
vorba de o infecţie cu anaerobi de regula la un diabetic. Starea generala alterata, febra,
semnele locale usureaza diagnosticul. Radiologie se observa prezenta de aer in vezicula cu
eventual nivel hidroaeric.
d) Colecistita acuta postoperatorie: ridica probleme de diagnostic pentru ca simptomatologia
se intriga in mare parte cu evoluţia postoperatorie.
Obstructia canalului cistic reprezintă mecanismul cel mai frecvent întâlnit in patologia
colecistitei acute. In peste 93% din cazuri este provocata de calculu biliar care se opreşte in
(canalul) gâtul cisticului sau canalul cistic, obstruarea zonei infundibilocistice duce la stagnarea
bilei in vezicula biliara, consecventa fiind concentrarea bilei si creşterea presiunii intraveziculare
care comprima vasele ce hrănesc pereţii veziculei si in final determina inflamarea acuta a
acesteia.
Reasorbtia apei si a sărurilor biliare de către mucoasa veziculei duce la creşterea
concentraţiei pigmentilor biliari de către carbonatul de calciu si a colesterolului. Acest amestec
de substante concentrate provoaca inflamatia chimica si creşterea presiunii osmotice din
interiorul veziculei. Mucusul secretat de galndele mucoasei veziculei se acumuleaza in interiorul
organului, determinând creşterea presiunii intraveziculare, element patologic esenţial in
producerea colecistitei acute. Creşterea progresiva a presiunii intraveziculare are drept
consecinţa comprimarea vaselor sangvine si limfatice si perturbarea hemodinamicii in vasele
care hrănesc vezicula biliara. Comprimarea vaselor este maxima in locul obstructiei datorita
presiunii exercitate de către canalul inclonat in canalul cistic sau in zona infundibilocistica. La
bolnavii vârstnici, aterosclerotici, sau diabetici, comprimarea circulaţiei in zona de irigaţie a
arterei cistice este mai accentuata, favorizând inflamatia acuta, necroza ischemica si perforaţia
veziculei biliare. Colecistitele acute primitive infectioase sunt rare si se întâlnesc in special la
copii. De cele mai multe ori infecţia este secundara modificărilor pe care le suferă continutul si
pereţii veziculei biliare dupa obstructie. Infecţia se grefeaza cu uşurinţa datorita rezistentei
scăzute a pereţilor ischemiati aflaţi sub presiunea conţinutului vezicular.
Dintre germenii care invadeaza secundar vezicula biliara, cel mai frecvent intălniti sunt cei
care provin din intestin cum este bacilul colii.
Mai rar infecţia este provocata de clostridii, enterococ, salmonele, pneumococi si
stafilococi. Infecţia se produce pe cale limfatica, alteori microbii pătrund in caile biliare prin
canalul coledoc, când infecţia este provocata de germeni anaerobi aceştia determina o inflamatie
particulara a pereţilor veziculari si anume: colecistita enfizematoasa numita si gangrena
veziculara.
1. Calea hematogena portala: resorbţia la nivelul intestinului si tranzitului portal pâna in
ficat, de unde pe cale limfatica sau biliara se insamânteaza focarul colecistic. Aceasta
ipoteza este sustinuta de faptul ca ganglionul lui Mascongi conţine frecvent germeni
microbieni.
2. Calea hematogena sistemica: dintr-un focar de infecţie germenii trec in circulaţia generala
si ajung pe cale arteriala la nivelul peretelui colecistic alterat, unde se cantoneaza.
3. Calea canalara ascendenta: se presupune ca in anumite condiţii germenii se mişca in
douden in sens retrograd prin hepatocoledoc. Aceasta ipoteza este discutabila deoarece in
mod normal in douden nu sunt germeni.
Cea mai plauzibila rămâne calea hematogena portala. Ca un focar secundar s-ar mai putea
menţiona rolul enzimelor pancreatice in patogenia colecistitei acute. In unele cazuri in bila
recoltata din colecist s-a identificat prezenta amilazelor.
2.4 SIMPTOMATOLOGIE
Toate colecistitele se manifesta prin colica biliara.
Colica este o durere paroxistica declanşata de contractia defectuoasa a unor organe
cavitare.
A.Durerea: durerea abdominala este declansanta de regula de ingestia unor alimente
colecistochinetice (smântână, grăsimi, frişca, tocaturi, lapte, prăjeli, mezeluri, maioneza, oua,
alcool), pot fi incriminate si produse celulozice ca: fasolea, mazarea, varza, etc., alteori este
vorba de o alimentatie dietetica, dar in cantitati mari. Relaţia cronologica cu masa este de
mare valoare ,durerea incepe in epigastru unde poate avea un caracter discret, continându-se
apoi cu violenta spre dreapta. Durerea se datoreaza unor contractii spastice reflexe ale
veziculei sau cailor biliare, de regula durerea debuteaza in hipocondrul drept, iar iradierea sa
este neuniforma,. In colica biliara tipica durerea iradiaza dorsal in dreapta urcând uneori spre
vârful omoplatului, mai rar coborând in zona lombara. Tot atât de caracteristica, este si
iradierea in umărul drept sau epigastru.
Durerea este insotita de multe ori si de late manifestari dintre care fenomenele dispeptice cum
sunt:
B.Greturile si vărsăturile: sunt simptome constante. Se elimina iniţial prin voma alimentele
consumate, stagnate obişnuit intragastric, dupa care apare continutul biliar, uneori in cantitati
mari. Agresiunea fata de alimente este totala, intoleranta gastrica este obişnuita. Starea de
disconfort abdominal se intensifica cu blocare epigastrica sau alteori difuza datorata parezei
intestinale. Eliminarea de gaze, poate fi suprimata de constipatie ce de regula este prezenta. Pe
lângă aceste semne pot apare balonari si eructatii.
C.Simptome generale: sunt multiple, bolnavul prezintă: cefalee, febra, frison si uneori stare de
agitatie. Hipertensivii fac ascensiuni ale valorilor tensionale, iar la coronarieni pot surveni
crize anginoase veritabile. Când colecistita se asociaza cu pancreatita, durerea iradiaza in
baza, sau in regiunea lombara superioara predominanta in stânga. Când procesul inflamator
determina inflamatia veziculei biliare intensitatea durerii din hipocondrul drept scade prin
dispariţia distensiei veziculare, durerea generalizându-se in tot abdomenul, datorita peritonitei
biliare. Când infecţia cailor biliare predomina bolnavul prezintă frisoane sau senzaţie de frison
care paote fi insotit de hipertermii. Inspirul profuncd poate intensifica durerea in hipocondrul
drept.
Icterul: de obicei el are o intensitate modesta, este pasager, urmeaza apariţia durerii la mai
multe ore si cedeaza spontan sub tratament medical. Apare la 25%-40% dintre pacienţii cu
colecistita acuta si este dat de prezenta calculilor, de pancreatita acuta cefalica, de compresiunea
directa a cailor biliare principale prin calcul incavat, in infundibilul vezicii biliare sau in c ist ic.
Icterul mai poate fi dat si de compresiunea indirecta a C.B.P. de către colecistul destins, ce poate
apasa prin tensiune coledocul sau mai este produs de constituierea unei fistule biliare.
2.5 DIAGNOSTIC
a) paraclinic si de laborator
1. HLG: in formele necomplicate, leucocitoza crescută pâna la 15000 elemente/mm3.
Creşterea leucocitozei peste 20000 elemente/mm3, semnifica existenta unei complicaţii.
2. Enzimele: transaminazele serice sunt crescute in cazurile in care colecistita acuta evolueaza
cu icter. Amilazele serice si urinare sunt crescute mai ales in cazurile in care colecistita
acuta evolueaza concomitent cu o pancreatita acuta.
3. Examenul radiologic: radiografia abdominala pe go poate evidenţia calculii radioopaci,
vezicula de porţelan, bila calcica, calculii in ilcon, aer in arborele biliar (in caz de fistula
biliodigestiva). In colecistita enfizematoasa se constata o imagine gazoasa atât in lumen cât
si in peretele vezicular.
Examenul radiologie nu esje indicat in puseul acut. Se mai poate efectua colangiografie,
laparoscopie.
4. Ecografia colecistului si a cailor biliare reprezintă unul dintre examenele cele mai
valoroase in stabilirea daignosticului de litiaza. Acuratetea rezultatelor sale este cert mai
buna decât colecisto sau colangiografiei. Ecografia române frecvent singura investigaţie
paraclinica disponibila pentru bolnavii cu colecistita acuta. In plus ea poate furniza date
privind vezica biliara, starea hepatocoledocului si asupra modificărilor pancreatice
2.6. EVOLUŢIE. COMPLICAŢII. PROGNOSTIC
Evoluţia depinde de extinderea procesului inflamator pur. Complicaţiile colecistitei acute
sunt multiple si deseori grave. Isusirea lor atrage atentia asupra unor posibilitati evolutive de
temut. Colecistopancreatita acuta, forma clinica de mare severitate sugerata de accentuarea
vărsăturilor, iradierea durerii „in bara" spere hipocondrul stâng, alterarea stării generale si
certificata de creşterea impostanta a amilazelor serice si urinare.
Angiocolita acuta severa exprimata prin durere, febra, frison si icter ce amplifica tabloul
iniţial al colecistitei acute.
Supuratiile pericolecistice sunt de cele mai multe ori consecinţa evoluţiei unei colecistite
acute neglijate sau tratate exclusiv prin mijloace medicamentoase.
Pediculita scleroasa cointeresarea inflamatorie si infecţia torpida de vecinatate pot duce la
constituirea unor leziuni fibroase a pediculului hepatic, adevarate complicaţii când afecteaza
coledocul. Ileusul biliar consecinţa a eliminării printr-o fistula colecisto-duodenala a unui calcul
voluminos, care va conduce la obstructia lumenului jejunului sau ilconului.
Printre factorii de risc care agraveaza prognosticul: prezenta formaţiunilor tumorale in
hipocondtul drept, icterul, leucocitoza mai mare de 20000 elemente/mm3.
In colecistita gangrenoasa, mortalitatea se apropie de 100% daca nu se aplica tratamentul
chirurgical. La bolnavii cu perforaţie veziculara, prognosticul depinde si de intervalul dintre
debutul crizei si momentul intervenţiei chirurgicale. Cu cât intervalul este mai scurt, cu atât
prognosticul este mai bun.
2.7 TRATAMENT
Colecistita acuta reprezintă o urgenta medico-chirurgicala. Tratamentul in majorittatea
cazurilor este medico-chirurgical. Alegerea momentului operator diferă de la caz la caz, in raport
de vârsta, starea generala a bolnavului, modificări locale si generale si alti factori.
Tratamentul pur medical: se aplica numai in acele cazuri in care sunt prezente semne de
evoluţie progresiva către complicaţii, bolnavul fiind tinut sub stricta supraveghere medico-
chirurgicala.
a) Internarea in spital este obligatorie pentru orice bolnav atât pentru stabilirea
diagnosticului exact, cât si pentru urmarirea evoluţiei bolii de baza si aplicarea
tratamentului medico- chirurgical adecvat.
b) Indepartarea durerii abdominale, morfina este contraindicata deoarece accentueaza
spasmul cailor biliare si in acelaşi timp acopera evoluţia acuta a colecistitei. Pentru
calmarea durerii se poate utiliza Miofilin in doza de 100-150 mg la intervale de 6-8h, dar
numai in formele hiperalgice si strict supravegheat.
Se mai pot adauga: Scobutil o fiola la 8h; Algocalmin 4-6g/zi; când durerea nu cedeaza la
cest tratament, si interventia chirurgicala nu se impune de necesitate si imediat se
incearca perfuzia i.v de xilina 1%.
Spasmul cailor biliare si a duodenului, invariabil prezent, contribuie si el la intensificarea
durerii generale provocate de procesul inflamator. Medicamentele cele mai des utilizate sunt:
• Papaverina in doza de 320 mg (8g)/24 h, la nevoie mai mult;
• Nitroglicerina in doza de l-2mg la intervale de 15-20 minute;
• Sulfat de atropina 0,5 mg subcutan de 2-3 ori pe zi;
• Scobutil 20-30 mg (2-3 g)/zi, in injecţii i.v. sai i.m. lent;
• Miofilin 240-280 mg (1-2 g)/zi in injecţii i.v. lent.
c )Aportul electrolitic si caloric. In formele uşoare hidratarea bolnavului se face oral, se
creste raţia prin adaugare de pâine prăjită, supe mucilaginoase de orez, ovaz. După doua trei
zile regimul de cruţare fara proteine si grăsimi este treptat imbogatit prin ados de alimente
care conţin proteine si lipide uşor digerabile, neiritante, dar cu valoare calorica ridicata,
supe de zarzavat cu fidea, creme de Ikegume, cartofi copţi, carne de vita proaspata sub
forma de perisoare, unt compoturi. In formele medii si grave aportul hidric, electrolitic,
caloric si vitaminic se face in primele 3-5 zile, numai parenteral, prin perfuzie cu soluţie
glucozata 5% si 10%, tamponata cu insulina, câte o jumatate insulina ordinara pentru 2g
glucoza.
d) Prevenirea si tratamentul infecţiei biliare peritoneale. Cel puţin in faza iniţiala a
colecistitei acute necalculoase dar obstructive infecţia lipseste. Pe masura ce procesul
inflamator evolueaza, vezicula biliara se poate infecta, de cele mai multe ori cu bacilul
colisi enterococ, criteriile de alegere a antibioticelor pentru prevenirea infecţiilor secundare
sunt in funcţie de severitatea formei clinice sau cointeresarea peritoneului. Când exista
forme de perforaţie, antibioticul de electie este Ampicilina administrata i.v.in doza de 1 g la
4 h. Acest antibiotic are mai multe avantaje printre care: se elimina prin bila realizând
concentrata considerabile in caile biliare, are activitate asupra germenilor gram pozitivi
penicilino rezistenti (enterococ), cât si asupra germenilor gram negativi (bacilul coli). Cu
excepţia piocianicului, in cazurile severe, cu evoluţie către complicaţii si tratate cu alte
antibiotice, sunt indicate asocierile:
Ampicilina + Gentamicina + Metronidazol Lincomicina + Gentamicina
Rimfapicina + Gentamicina Cefalosporine de generaţia a treia.
Tratamentul chirurgical
Tratamentul chirurgical poate fi efectuat in trei situatii:
a) de urgenta: operaţia este urgenta necesara in aproximativ 10% din cazuri si se adreseaza
acelor pacienţi ce prezintă la internare o complicaţie a colecistitei acute. Operaţia de urgenta
poate fi efectuata numai in cazul complicaţiilor (perforaţie, interventia colecisto-pancreatica
etc.) dar si in cazul in care colecistita acuta progreseaza rapid spre o stare toxica.
b) Interventia precoce: in majoritatea cazurilor se efectueaza o operaţie precoce in
primele 72 de ore de la internare. Acest interval este necesar pentru precizarea diagnosticului,
stabilirea unui bilanţ elementar al satrii bolnavului, iar pentru clinicile fara profil de urgenta,
ameliorarea condiţiilor operatorii. De asemenea, tratamentul preoperator antispastic, antibiotic
si echilibrarea hidroelectrolitica amelioreaza simpromatologia si starea generala a bolnavului.
Sunt de evitat intervenţiile de dincolo de 10-12 zile când leziunile inflamatorii pericolecistice
tind sa se organizeze fibros, interventia devenind dificila si întârziata.
c) Intervenţia întârziata: o operaţie poate fi rezervata unor pacienţi ce prezintă o
simptomatologie mai blânda de colecistita acuta dar are concomitent alte tare majore asociate.
In aceste situatii operaţia este temporizata pentru a corecta celelalte afecţiuni si micşora riscul
operator. Trebuie prezizat ca daca atacul de colecistita a fost sever,
Obiectul principal al tratamenului chirurgical este colecistectomia. Colecistectomia rămâne o
operaţie de excepţie facuta in împrejurări critice, la bolnavii vârstnici, la care cantitatile de
anestezie nu permit prelungirea unui act operator ce dureaza de obicei sub 30 de minute.
Intervenţiile chirurgicale in colecistita acuta pot fi sistematizate astfel:
a) colecistectomii
b)colecistectomie si interventie pe calea biliara principala fie prin drenaj biliar
extern, fie
prin papilosfincterectomie, drenaj transcutan, transhepatic al colecistului
(microcolecistostomii), colecistectomii celioscopice.
c)colecistostomii
Cel mai frecvent in clinica ne întâlnim cu prima situatie, in care necesara este simpla
colecistectomie.
In colecistita acuta este preferata calea de abordare cea mai comoda adica cea sub costala,
cu toate ca nu rare ori, mai cu seama când diagnosticul este cert sau se bănuieşte si o pancreatita,
se alege calea mediana.
2.8. Profilaxie
Consta in tratarea atenta a colecisto-patiilor cronice si a litiazicilor (prevenirea stazei),
precum si in urmarirea tenta si tratarea prompta a bolilor infectioase, a stărilor septice,
atulburarilor gastro-intestinale, si in asanarea focarelor de infecţie.
III . Ingrijiri specifice acordate pacientului cu colecistita acuta
3.1. STUDIUL PE CAZURI
CAZUL NR. 1
I. Prezentarea cazului
Domnul MS, in vârsta de 21 de ani, cu domiciliul in Bucureşti, de profesie student, este
internat in spitalul de urgenta in 26 mai 2013, cu diagnosticul de colecistita acuta litiazica.
La internare bolnavul afirma ca prezintă dureri in hicondrul drept, greţuri, vărsături, febra
38,5 C. La examenul obiectiv se evidentia zcypontracturcL musculara si durerea provocata in
zona colecistului
In urma examenelor clinice si de laborator la data 27 mai 2013 se intervine chirurgical
realizându-se colecistectomie.
II. Culegere de date
Nume si prenume: M. S.
Vârsta: 21 ani
Sex: Masculin
Stare civila: Necăsătorit
Ocupaţie: Student
Limba vorbita: Româna
Religie: Ortodox
Rasa: Alba
Examenul obiectiv:
Stare generala: Alterata
Stare de conştienta: Prezenta
Facies: Palid
Tegumente si mucoase: Palide
Respiraţia: dispneeica cu raluri bronsice: 22 r/min
Zgomote cardiace ritmice 87 batai/min, T.A = 130/90 mm Hg
Vărsături alimentare, contractura musculara, si hipersensibilitate la atingerea peretelui
abdominal, meteorism.
III. Problemele pacientului postoperator
Dispnee
Febra
Durere
Glob vezical
Meteorism
Constipatie
Imobilizare
Senzaţie de voma
NEVOI PRIORITARE
1. nevoia de a evita pericolele
2. nevoia de a respira
3. nevoia de a mentine temperatura corpului
4. nevoia de a elimina
5. nevoia dea se alimenta
6. nevoia de a fi curat
7. nevoia de a dormii si a se odihnii
CAZUL 1
PLAN DE NURSING
ÎNGRIJIRI POSTOPERATORII pe parcursul a 3 zile ale domnului M.S. de 21 ani
Nevoiafundamental
a
Problema Sursa dedificultate
Obiective Interventii EvaluareAutonome Delegate
Nevoia de a evitapericolele
-durere inhipocondruldrept-contracturamusculara
Inflamatia acutaa colecistului ,datoritaspasmului cailorbiliare,duodenului
Calmarea durerii
-pozitionarea-aplicatii calde in hipocondrul drept
-Paraverina8gr/24h-Scobutil 2-3gr/zi-Miofilin 1-2gr/zi
Diminuarea durerii
Nevoia de arespira
Dificultatein respiratie
Obstructia cailorrespiratorii decatre secretiitraheo-bronsice
Asigurarea unei respiratiieficiente
-urmaresc amplitudinea si frecventa respiratiei si notez in F.O valorile constate-pozitionez bolnavul in vederea obtinerii uneimai bune respiratii,pozitia semisezanda-aspir secretiile pt a usura respiratia bolnavului-instruesc bolnavul in vederea efectuarii exercitiilor de gimnastica respiratorie
OxigenoterapieBronhodilatatoare
Respiratie normalizata
Nevoia de amentinetemperaturacorpului
Febra 28,5grade C
Proces infectios prin inflamatia colecistului
Diminuarea febrei
-masor si notez temperatura in F.O-masor functiile vitale si notez in F.O -asigur o temperatura adecvata in camera si o imbracaminte lejera-administrez o hidratare corecta a bolnavului ,orala si parenterala pt evitarea deshidratarii
-Antibiotice-Antitermice ( Ampicilina , Gentamicina , Metronidazol)
Diminuarea febrei si prevenirea infectiei secundareTemperatura din camera = 20 grade CAm asigurat igiena tegumentelor si mucoaselor
Nevoia de aelimina
Dificultatede a seelimina sihidrata,greata,varsaturi
Durerea,febradatoritaprocesuluiinfectios
Asigurarea unei alimentatii corespunzatore
Urmarirea eliminarilorDiurezaMaterii fecale la pacient operatPentru eliminarea globului vezical montez o sonda vezicala Foley respectand conditiile de aspesiePrevenim aparitia infectiilor urinare prin manevre sterile si aplic un unguent antibiotic in jurul meatului urinar
EmetizanteDiuretice(Furosemid)
Bolnav cu eliminari normale fara greata si varsaturi
Nevoiafundamentala
Problema Sursa dedificultate
Obiective Interventii EvaluareAutonome Delegate
Nevoia de a sealimenta si de a sehidrata
Procesinfectios,greata si varsaturi
Pacient alimentat si hidratat pe cale parenterala
-hidratez pacientul cu cantitati mici de ceai sau suc de finete-urmaresc si notez in F.O cantitatea de lichide si alimente ingerate de bolnav-urmaresc respectarea dietei prescrise;inainte si dupa masa ofer bolnavului apa pentru clatirea gurii-administrez alimente pancientului iv.
Perfuzii cu solutiiglucozate 5-10% tamponate cu insulina , glucoza5% 1000ml si dextran 70% 500ml.Administrez medicatie antivomitiva: Emetiral 2 dr/zi
Pacientul a fost hidratat parenteral cu dextran 70% si glucoza 5%, iar oral a primit cantitati mici de ceai deindulcit.Senzatiea de voma a disparut , revenindu-i apetitul si reusind sa-si insuseasca regimul prescris
Nevoia de a ficurat si de a aveategumenteleintegre
Incapacitate in s-ai mentine igienacorporala datoritaimobilizariipostoperatorii ,manisfestata printegumente uratmirositoare simurdare precumsi prin mucoaseuscate
Asigurarea igienei tegumentelor musculare
-ajut pacientul la efectuarea toaletei corporale a bolnavului , pe segmenteale corpului , cu apa calda-evit obosirea pacientului-chimb pansamentul placii de cate ori este nevoie-schimb pozitia bolnavului pentru prevenirea escarelor-asigur curatenia si comoditatea patului cu lenjerie curata si bine intinsa-frictionez cu alcool si pudrez cu talc regiunile expuse la presiune-urmaresc buna functionare a tubuluide dren pt a nu pata lenjeria sau tegumentele
Administrare tratament
Am efectuat toaleta bolnavului cu un prosop inmuiat in apa calda , toaleta efectuata pe regiuniAm schimbat lenjeria de pat si de corp si am facut tot posibilul ca plaga sa fie nemiscata si curata
Nevoia de adormii si a seodihnii
Dificultatea insatisfacerea orelorde somn datoritastariipostoperatorii , afebrei si a dureriimanifestata prinoboseala si apatie
Durerea , febra , greata, varsatura
In urmatoarele 3zile bolnavul va reusi sa-si satisfaca un numar de ore de somn corespunzatorstarii lui generale .
-asigur conditii de microclimat – camera fiind aerisita si incalzita -indepartez factorii psihici nefavorabili-asigur linistea in camera-institui repaus intelectual bolnavului-asigur pozitie optima in pat si confort de care pacientul sa se bucure
Administrez algocalmin , piafen i.mAdministrez hipnotce seara inainte de culcare
In prima zi pacientul, datorita durerilor ,a dormit doar 3 ore in timpul noptii ; a primit medicatia prescrisaIn a doua zi a dormit 6 ore in timpul noptii si a mai recuperat si in timpul zilei In cea de a treia zi pacientul nu mai are probleme in satisfacerea orelor de somn,mediul din salon si conditia lui , permitandu-i acest lucru
CAZUL NR. 2
I. Prezentarea cazului
Doamna A.M, in vârsta de 39 de ani, căsătorită cu domiciliul in Bucureşti, se prezintă la Spitalul de Urgenta in 03 februarie 2013 ora 12, si este
internata in secţia de Chirurgie cu diagnosticul de colecistita acuta. La internare bolnava prezintă dureri puternice in hicondrul drept si epigastru,
insotite de cefalee, greţuri, vărsături, contractura musculara a peretelui abdominal. Pacienta declara ca se cunoaşte cu litiaza biliara de 2 ani. In ultimul
timp durerea din epigastru si hipocondru drept este accentuata la efort fizic si psihic. Durerea apare cu regularitate noaptea, intre orele 2 si 4, are o
legatuţa cu alimentatia si cedeaza de la sine. In anul 2004 pacienta a suferit o apendictocemie. La internare s-au masurat T.A. = 120/80 mmHg, P=73
batai/min, G=69 Kg, R = 15 respiratii/min. Pacienta va fi supusa unor examene, urmând ca apoi sa se intervină chirurgical.
II. Culegere de date
Nume si prenume: A. M.
Vârsta: 39 ani
Sex: Feminin
Stare civila: Căsătorit
Limba vorbita: Româna
Religie: Ortodox
Rasa: Alba
Examenul obiectiv:
Stare generala: Satisfacatoare
Stare de conştienta: Prezenta
Stare de nutritie: Buna
Facies: Terifiant
Tegumente si mucoase: Palide
Respiraţia: 15 r/min
T.A = 120/80 mm Hg, P= 73 batai/min,
G= 69 Kg
Abdomen: contractura musculara, este dureros la palpare in hipocondrul drept si epigastru. Diureza: mictiunifiziologice
III. Problemele pacientei preoperator
Anxietate Furie Revolta Anorexie
NEVOI PRIORITARE
1. nevoia de a comunica
2. nevoia de a bea si a mânca
3. nevoia de a se odihni.
4. nevoia de a fi curat
CAZUL 2
PLAN DE NURSING
ÎNGRIJIRI PREOPERATORII pe parcursul a 3 zile ale doamnei A.M. de 39 ani
Nevoiafundamentala
Problema Obiective Interventii EvaluareAutonome Delegate
Nevoia de a comunica
Pacienta prezintă dificultate in a-siexprima sentimentele datorita anxietatii si este ingrijorata de actul operator la care va fi supusa, manifestata prin negativism si teama
Pacienta sacomunice si sa-siexprimesentimentele;Pacienta sa aibe oviziune buna asupradesfasurarii actuluioperator.
- încurajez pacienta sa-mi comunicestările sufletesti prin care trece;- încurajez pacienta sa-mi punaîntrebări despre interventia chirurgicalasi consecinţele ei;- Ii explic necesitatea efectuăriiintervenţiei chirurgicale;- O asigur de buna pregătire siprofesionalismul echipei de medici ce ovor trata;- Calmez psihic pacienta si inlaturfactorii perturbatori;
-pregatirea pre-operatorie
- in prima zi pacienta a reuşit sa-mi comunice ceea ce o frământă si temerea fata de actul operator, fiind foarte interesata de modul de desfasurare al operaţiei;- pacienta a acumulat informaţii referitoare la interventia chirurgicala;- a doua zi pacienta estepregătită psihic pentruoperaţie, fiind mult mailiniştita, iar familia o sprijină.
Nevoia de adormi si a seodihni
Pacientaprezintădificultate in ase odihni, fiindcopleşita degânduri,manifestata prinoboseala siapatie
Pacienta sa doarma 8ore pe noapte si ziuainca 2-3 ore
- Sfătuiesc pacienta sa citeasca seara,inainte de culcare ceva interesant pt a-ialunga gândurile nefavorabile;- Asigur pacientei un pat comod si ocamera aerisita;- Asigur pacientei un climat liniştit si desiguranţa; Sfătuiesc pacienta sa doarmala amiaza 1-2 ore/zi
La indicaţiamediculuiadministrez:diazepam
- In primele doua zile somnulpacientei a fost agitat si descurta durata; -Pacienta nu a reuşit sadoarma in timpull zilei; - A treia zi pacienta s-a trezitdis de dimineaţa si nu a maiputut dormi, neputând sa-sisatisfaca numărul necesar desomn.
Nevoiafundamentala
Problema Obiective Interventii EvaluareAutonome Delegate
Nevoia de a sealimenta si dea se hidrata
Dificultate in a sealimenta si hidratadatorita anorexiei silipsei de acomodare cucondiţiile din spitalmanifestata prininapetenta si consuminsuficient de alimentesi lichide
Pe parcursul a 6ore pacienta safíe alimentata sihidratatacorespunzător
Explic pacientei necesitatea de a mâncatot ce i se serveste, fiind necesar sa aiba ogreutate corespunzătoare, sa fie astfelpregătită pentru perioada postoperatorie siperioada de convalescenta;O determin sa consume lichide suficiente;O determin sa consume fructe proaspete,lapte, legume si carne slaba
Administrez pacienteipolivitaminesi minerale
-dupa ce a primit polivitaminele simineralele pacienta a mâncat 750ml lapte, un ou si supa de pasere;- mai târziu lipsa poftei demâncare a dispărut, pacientaprimind o alimentatie uşordigerabila, la sfârsitul celor saseore pacienta nu mai prezentadificultate in a se alimenta sihidrata.
Nevoia de aaveategumentelecurate siintegre
Datorita lipsei deinformaţii, pacientaprezintă dificultate inpregatirea tegumentelor,mucoaselor si fanerelorpentru actul operatorcauzata de lipsacunoştinţelor medicale,manifestate prinprezenta pilozitatii inregiunea câmpuluioperator, prin prezentarujului pe buze silacului de unghii.
Pe parcursul a doua zile pacienta sa fie informata cu privire la pregătirile preoperatorii;Pacienta saprezintetegumentele,mucoasele sifanerelepregătite pentruoperaţie in timpde 2 zile.
- Efectuarea de baie generala in searapremergătoare intervenţiei;- Facem cu o zi inainte de interventie, toaleta regiunii, indepartarea pilozitatii, facem dezinfectia regiunii cu alcool 70 si se acopera cu compresa sterila;- Cu ocazia pregătirii câmpului operator, observ daca in vecinatate nu exista punctede folicultura, eczeme, intertigo, deoareceacestea sunt surse de infecţie preoperatorie;- îndepărtez lacul de pe unghiile pacientei;- Atentionez pacienta sa nu-si mai dea cu ruj;- masor functiile vitale si le notez in F.O.;atentionez pacienta ca inaite de intrarea insala de operaţie sa-si goleasca vezicaurinara;
pun perfuzieendovenoasacu serfiziologic500 ml
- pacienta nu prezintă afecţiuni alepielii;- tegumentele pacientei sunt curate si integre, pacientei facându-i-se baie generala;- am indepartat lacul de pe unghii;pacienta nu prezintă pilozitate in zona operatorie;- inainte de intrarea in sala de operaţie pacienta si-a golit vezica urinara si i-am făcut clisma evacuatoare;- in timp de doua zile pacienta aacumulat informaţiile necesare cuprivire la pregatirea preoperatorie,ea fiind pregătită pentruinterventia chirurgicala
CAZUL NR. 3
I. Prezentarea cazului
Doamna P.C., in vârsta de 42 de ani, căsătorită, cu domiciliul in Bucureşti, de profesie
invatatoare, se prezintă la Spitalul de Urgenta in 03 martie 2013 ora 18, si este internata in
secţia de Chirurgie cu diagnosticul de colecistita acuta.
In urma interviului, bolnava acuza dureri in hipocondrul drept, greaţa, vărsături, pirozis,
eructatii, frison, balonari postprandiale si scaune diareice.
La examneul obiectiv se evidentiaza contractura musculara si diareea. La internare s-au
masurat T.A. = 130/90 mmHg, P=82 batai/min, G=70 Kg, R = 18 respiratii/min si T= 38,5°C.
II Culegere de date
Nume si prenume: P.C.
Vârsta: 42 ani
Sex: Feminin
Stare civila: Căsătorit
Limba vorbita: Româna
Religie: Ortodox
Tegumente si mucoase: Palide T=38,5°C
Respiraţia: 18 r/min
T.A = 130/90 mm Hg, P= 82 batai/min,
G= 70 Kg
Pacienta prezintă contractura musculaturii
abdominale in hipocondrului drept si hipogastru si durere in zona colecistului. Mictiuni
fiziologice: D = 17000 ml/zi
III. Problemele pacientei
Durerea si Anxietate
Eliminări inadecvate (scaune diareice si vărsături)
Hipertermie 38,5°C
Nu doarme si nu se odihneşte corespunzător
NEVOI PRIORITARE
1. nevoia de a evita pericolele
2. nevoia de a elimina
3. nevoia de a-si pastra temperatura in limite normale
4. nevoia de a manca si a bea
regiunea
CAZUL 3
PLAN DE NURSING
Planul de nursing pe 3 zile al doamnei P.C. de 42 ani
Nevoiafundamentala
Problema Sursa dedificultate
Obiective Interventii EvaluareAutonome Delegate
Nevoia de a evita pericolele
Durere in hipocondrul dreptContractura musculara
Inflamata acuta a colecistului datorita spasmului cailor biliaresi a duodenului
Calmareadurerii
PozitionareAplicatii caldeSupraveghereadurerii
Papaverina 8gr/24hScobutil 2-3gr/ziMiofilin 1-2gr/zi
Diminuarea durerii
Nevoia de aelimina
GreataVarsaturi
DurereFebra
Diminuareasimptomelorde greata sivarsaturi
Regim adecvatHidratarefiziologica
Emetizante Disparitia durerilor
Nevoia de aavea otemperaturanormala
Febra 38,5 C Iritarea siinflamatiacolecistului
Diminuareafebrei
Aport hidricelectrolitic
AntibioticeAntitermice(ampicilina , gentamicina)Atropina
Diminuarea febrei si prevenireainfectiilor secundare
Nevoia de amanca si a bea
Inapetenta Greata+varsaturidate decolicadureroasa
Hidratarea simineralizareaorganismului
Regim de crutarefara proteine sigrasimi
Perfuzii cu solutieglucozata5-10% tamponatacu insulina
Dispariitia varsaturilor Hidratare orala (per os)
Concluzii
In aceasta lucrare am avut posibilitatea sa tratez un aspect al meseriei de asistent medical,
si anume posibilitatea de a dialoga cu pacienţii, de a avea o legătură strânsa cu pacientul.
Astfel a trebuit sa cunosc stările sufletesti prin care au trecut pacienţii, sa incerc sa-i linistesc si
sa-i încurajez sa poata trece peste aceste situatii. Eforturile mele in acest sens, nu au avut
răspunsul in cazul domnului M.S. in vârsta de 21 de ani, care fiind la prima internare a avut o
atitudine negativa fata de actul medical, fiind convins ca boala sa este necrutatoare si ca
eforturile medicului si asistentei medicale sunt de prisos.
Celelalte doua paciente, doamna A.M. in vârsta de 39 ani si doamna P.C. in vârsta de 42
de ani, urmărite de mine pe parcursul spitalizării, au fost mai cooperante, ceea ce s-a
materializat intr-o buna colaborare. Lor le-am putut explica diferite proceduri medicale,
reuşind in acest fel sa le câştig încrederea, sa le reduc teama, bolnavii ştiind ceea ce urmeaza sa
li se faca. In cazul celor trei pacienţi îngrijiţi de mine, pe parcursul spitalizării nu au aparut
complicaţii, singurele probleme postoperatorii au fost: sonda vezicala, sonda de oxigen, tubul
de dren. Un alt aspect al îngrijirii acordate de către mine a vizat reacţia si activitatea familiei si
a pacienţilor vis-a vis de adaptarea psihosociala a pacientului. Astfel a aparut o problema in
cazul doamnei A.M., care nu a putut beneficia de prezenta famliei timp mai îndelungat asa
cum si-ar fi dorit. Inaintea externării am purtat discuţii cu pacienţii, le-am explicat importanta
respectării indicaţiilor medicale privind modul de viata, eventual tratamentul urmat la
domiciliu, prezenta la control la data stabilita de medic si nu ultimul rând daca apar
complicaţii.
IV. ANEXE
ANEXA 1
PREGĂTIREA PREOPERATORIE
Bilanţul preoperator
Bilanţul preoperator cuprinde examinari curente: HLG, grup sanguin, Rh, uree sanguina,
glicemie, VSH, TC, TS, timp Hawel, timp Quik, examen de urina, examen radiologie, examen
toracic, EKG, colecistografie. In funcţie de vârsta si stările biologice existente, medicul poate
sa solicite si alte examinari: fibrinogen si colesterol. Alimentatia din preziua operaţiei este uşor
digerabila, seara nu mai mănâncă, eventual primeşte o cana cu ceai, pâine prajta, brânza de
vaci. Se face o clisma evacuatoare seara si dimineaţa.
Ingijiri specifice: tratarea unei eventuale infecţii cu antibiotice prescrise de medic, dupa
antibiograma începând cu mai multe zile inainte de interventie si continuind dupa aceea.
Corectarea anemiei, deoarece in unele afecţiuni sângerarea este importanta si repetata ceea ce
predispune la complicaţii postoperatorii si tromboze. La nevoie se face transuzie. Pregatirea
psihica a pacientului: consta in informarea acestuia despre riscurile intervenţiei chirurgicale si
se cere consimţământul. Pentru minori si pacienţi in stare foarte grava este dat de de familie si
suprimam orice nelinişte. Se pune bolnavul in legătură cu persoanele cu interventie
asemanatoare si cu evoluţie favorabila. La indicaţia medicului se administreaza calmante. I se
acorda pacientului îngrijiri igienice, dus, baie generala sau parţiala, îngrijirea infecţiilor
stomatologice sau de alt tip. Urmarirea funcţiilor vitale si vegetative inclusiv notarea in F.O.
( facies, respiraţie, T.A., P, diureza). In dimineaţa intervenţiei, bolnavul se lasa sa doarma mai
mult, i se face toaleta, schimbarea lenjeriei de corp, la femei se indeparteaza lacul de pe unghii,
se prinde parul, se indeparteaza protezele dentare mobile, se trimite bolnavul sa urineze, se
controleaza in salon funcţiile vitale, la indicaţia medicului se administreaza un somnifer uşor si
vagolitic (pentru eliminarea vărsăturilor), se conduce pacientul până la sala de operaţie unde se
da in grija asistentei de la sala pentru a nu creea acestuia impresia ca este părăsit. Pregatirea
camerei: patul cu lenjerie curata, sa fie prevăzut cu muşama si aleza, iar in camera sa fie o
temperatura de 18-20 grade C. Pregatirea materialului pentru reanimare postoperatorie, trusa
de perfuzie si transfuzie, medicamente cardiotonice, sursa de oxigen, aspiratorul, tensiometrul,
termometrul, borcan pentru diureza si tavita renala.
ANEXA 2
ÎNGRIJIRI POSTOPERA TORIE
Transportul pacientului din sala in salon, va fi făcut de către asistena, invelit cu o patura.
Asistenta va urmării: pulsul la artera carotida, daca functioneaza perfuzia, daca pipa
Guedel este in gura. Trecerea bolnavului de pe brancarda pe pat va fi facuta cu blindete.
Perioada postoperatorie este o perioada critica si necesita supraveghere si indicaţii din partea
medicului reanimator. Faciesul si tegumentele, apariţia transpiraţiilor, constituie o urgenta ce
trebuie semnalata imediat medicului (soc). Cianoza demonstrează o proasta oxigenare, in acest
caz se administreaza oxigen si se anunţa imediat medicul.
COMPORTAMENTUL: unii pacienţi sunt foarte agitati la trezire, incearca sa coboare
din pat sau sa-si smulgă pansamentul, vor fi imobilizaţi sau sedaţi.
RESPIRATIA: se urmăreşte daca se efectueaza cu dificultate (din cauza toxicului
anestezic), daca apare jena la respiraţie se vor aspira secreţiile.
PULSUL: dupa anestezia generala este in general bine bătut, daca este filiform se anunţa
medicul.
T.A.: prabusirea ei trebuie semnalata imediat medicului.
FIXITATEA PANSAMENTULUI: imbibarea cu serozitate este fiziologica, daca
pansamentul se imbiba cu sânge se anunţa medicul. Poziţia tubului de dren, supravegherea
continututlui de dren, se va urmării evacuarea vezicii urinare, modul in care se evacueaza,
spontan sau prin sonda, se combate durerea conform indicaţiilor primite.
COMBATEREA COMPLICAŢIILOR: vărsăturile se combat prin spalatura gastrica.
Medicamentele se administreaza numai la indicaţia medicului.
BIBLIOGRAFIE:
- URGENTE MEDICO - CHIRURGICALE
de Lucretia TITIRCA, Editura MEDICALA
- CHIRURGIE
sub redacţia Al. PRISCU, Editura Didactica si Pedagogica Bucureşti
- MEDICINA INTERNA
sub redacţia C. BORUNDEL, Editura ALL
- TEHNICA ÎNGRIJIRII BOLNAVULUI
de dr. C. MOZES, L. CRÂINIC, Editura si Pedagogica Bucureşti
- ANA TOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI Editura si Pedagogica Bucureşti