licenta 2003calitatea pentru panificaŢie la un sortiment agric 2010

Upload: winetouluu

Post on 04-Apr-2018

222 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • 7/30/2019 Licenta 2003CALITATEA PENTRU PANIFICAIE LA UN SORTIMENT AGRIC 2010

    1/63

    UNIVERSITATEA DE TIINE AGRONOMICE

    I MEDICIN VETERINAR BUCURETI

    FACULTATEA DE AGRICULTUR

    SPECIALIZAREA: AGRICULTURA

    PROIECT DE DIPLOM

    ndrumtor tiinific:

    Conf.univ.dr. Iuliana Cranganu

    Absolvent:

    Iliescu Elena Mihaela

    BUCURETI

    - 2010 -

  • 7/30/2019 Licenta 2003CALITATEA PENTRU PANIFICAIE LA UN SORTIMENT AGRIC 2010

    2/63

    SPECIALIZAREA: AGRICULTURA

    PROIECT DE DIPLOM

    CALITATEA PENTRU PANIFICAIE LA UN SORTIMENT

    DE SOIURI DE GRU DE TOAMN N CONDIIILE

    PEDOCLIMATICE DE LA MOARA DOMENASC

    ndrumtor tiinific:

    Conf.univ.dr. Iuliana Cranganu

    Semntura ............................................ Absolvent:

    Iliescu Elena Mihaela

    BUCURETI

    -2010-

  • 7/30/2019 Licenta 2003CALITATEA PENTRU PANIFICAIE LA UN SORTIMENT AGRIC 2010

    3/63

    Cuprins

    Pag.

    Introducere ............................................................................................................................. 2

    CAPITOLUL I - Stadiul actual al cunoaterii n domeniul temei abordate

    1.1. Aspecte generale privind conceptul de calitate ...............................................................

    1.2. ..........................................................................................................................................

    3

    3

    CAPITOLUL II - Material i metod

    2.1. Obiective ..........................................................................................................................

    2.2. Materialul studiat .............................................................................................................

    2.3. Determinri efectuate ......................................................................................................

    2.4. ........

    CAPITOLUL III - Condiiile generale n care s-au efectuat cercetrile

    3.1. Amplasarea experienelor ...............................................................................................

    3.2. Condiiile pedoclimatice .................................................................................................

    3.3. .............

    CAPITOLUL IV - Rezultate obinute

    4.1. Rezultate privind .............................................................................................................

    4.2. Rezultate privind ..............

    4.3. ............

    CONCLUZII ........................................................................................................................

    BIBLIOGRAFIE

  • 7/30/2019 Licenta 2003CALITATEA PENTRU PANIFICAIE LA UN SORTIMENT AGRIC 2010

    4/63

  • 7/30/2019 Licenta 2003CALITATEA PENTRU PANIFICAIE LA UN SORTIMENT AGRIC 2010

    5/63

    PARTEA I

    STUDIU BIBLIOGRAFIC PRIVIND CRESTEREA TINERETULUI DE PRASILA

    INTRODUCEREA

    Bovinele reprezinta grupa de animale cea mai raspandita, cea mai numeroasa si cu odeosebita importanta pentru economia si agricultura oricarei tari.

    Cresterea bovinelor constituie o ramura a agriculturii intensive, o piata de desfacerepentru mijloacele de productie si produsele industriale, este o sursa de venituri pentru economiesi un mijloc de valorificare superioara a unor resurse naturale. In plus, furnizeaza 70% diningrasamantul organic, materii prime pentru industria alimentara, usoara si farmaceutica, asiguraenergie neconventionala pentru agricultura si uz casnic si asigura locuri de munca. Bovineleproduc 96% din cantitatea de lapte ce se consuma pe glob, peste 30% din cea de carne si 90% dinproductia de piei. Proteinele din produsele obtinute de la bovine reprezinta circa 55-57% dinproteina animala consumata de om. Valoarea biologica variaza in functie de natura produsului,carne sau lapte, intre 74-82%; coeficientul de digestibilitate este de 97%, utilizarea neta aproteinelor este de 70-77%, proteina avand calitati deosebite datorita echilibrului in aminoaciziesentiali, valoarea indecelui fiind de 90%. In hrana populatiei din tara noastra, produsele

    alimentare de origine animala asigura 25% din consumul de energie, circa 45% din consumulzilnic de proteina si 50-56% din cel de lipide.Functia complexa economica a bovinelor decurge si din faptul ca ele dau productii foarte

    mari pe cap de animal. Intr-un an, prin lapte se asigura de la o vaca, pe lactatie, un consum de12-14 locuitori si un consum optim de carne pentru 6-8 locuitori. In Romania, bovinele detincirca 41% din septelul exprimat in U.V.M. si participa cu 50% la valoarea productiei globaleanimalierel asigura peste 80% din productia totala de lapte, circa 25% din productia de carne,90% din totalul pieilor prelucrate in industria de profil si aproximativ 70% din ingrasamantulorganic.

    Din productia totala de lapte de vaca obtinut in tara noastra, 12% reprezinta consumultehnologic, 42% se consuma in familie, 25% este livrat direct pe piata si numai 21% este livrat

    unitatilor de procesare. Un indicator al nivelului de trai in orice tara il reprezinta consumul delapte/locuitor alaturi de consumul de carne /locuitor. In tarile europene se consuma 300kglapte/locuitor, iar in Romania consumul mediu este de cca 200kg lapte/locuitor/. Pentru asatisface nevoile de consum ale oamenilor se impune organizarea productiei de lapte si carne inferme cu dimensiuni optime, la care deziteratul principal il constituie cresterea capacitatiiproductive si obtinerea unor produse de calitate superioara si la un pret de cost cat mai scazut.Pentru a deveni competitive pe plan European in cresterea bovinelor, trebuie realizat obiectivulstrategic fundamental prevazut pentru dezvoltarea intregii zootehnii " trecerea la economia depiata si pregatirea aderarii productiei animale romanesti la cerintelor U.E." Acest obiectiv sepoate realiza prin:

    - stoparea declinului efectivului de vaci, in special cel total si imbunatatirea structurii de

    rasa, obiectiv realizabil numai printr-o crestere judicioasa a tineretului de prasila, astfel incataceasta sa isi poata exprima in intregime potentialul productiv in directia pentru care esteexploatat;

    - cresterea disponibilitatii pentru exportul de produse lactate si carne;- valorificarea integrala a resurselor naturale, umane si financiare, precum si a traditiei

    axistente pentru cresterea taurinelor;- imbunatatirea calitatilor nutritionale si igienice ale laptelui si carnii;- folosirea integrala a capacitatii de productie existente;

  • 7/30/2019 Licenta 2003CALITATEA PENTRU PANIFICAIE LA UN SORTIMENT AGRIC 2010

    6/63

    - sporirea veniturilor si a profilului net al crescatorilor de bovine;- crestarea ponderilor veniturilor din zootehnie la peste 50% din productia globala agricola

    ( prin cresterea calitatii specifice a laptelui si a carnii de bovine);- organizarea fermelor de animale in exploatarii comerciale de dimensiuni optime care sa

    devina performante si competitive, exploatatii de dimensiuni mari ( care integreaza productia devalorificare) sa exploatatii de dimensiuni mici sau mijlocii ( care realizeaza productie biologica)

    - respectarea stricta a masurilor sanitar veterinare si de protectie a animalelor;- cresterea rolului specialistilor si a cercetarii stiintifice in obtinerea unor performante

    productive ridicate si profitabile.

    CAPITOLUL I

    SITUATIA EFECTIVELOR LA NOI SI IN EUROPA

    Obiectivul strategic fundamental in dezvoltarea zootehniei il constituie pregatirea adaptariiproductiei animale romanesti la cerintele Comunitatii Econimice Europene.

    Realizarea acestui obiectiv fundamental presupune, pe termen lung, formarea uneizootehnii moderne, care pe baza mecanismelor specifice economiei de piata, sa permita utilizareaintegrala a resurselor naturale si umane ale tarii, in vederea aifurarii securitatii alimentare apopulatiei si intaririi pozitiei Romaniei in cadrul schimbarilor cu produse animale pe piata

  • 7/30/2019 Licenta 2003CALITATEA PENTRU PANIFICAIE LA UN SORTIMENT AGRIC 2010

    7/63

    mondiala.Zootehnia romaneasca se afla intr-o criza prelungita manifestata in primul rand prin

    scaderea dramatica a efectivelor la toate speciile de animale de interes zoo-economic. In acestcontext, zootehnia trebuie sa devina o prioritate nationala prin relansarea eficienta si reala apoliticilor privind cresterea, reproductia si ameliorarea animalelor de interes zoo-economic.Practica a demonstrat ca acolo unde aceste actiuni sunt organizate si aplicate corect, constituiepremiza optimizarii procesului de crestere la nivelul capacitatii potentiale productive specificeraselor de animale crescute si exploatate in tara noastra. In conditiile actuale din tara noastra,biotehnologia insamantarilor artificiale reprezinta intrumentul principal de intesinficare si

    difuzare a progresului genetic, prin utilizarea la reproductie a celor mai valorosi reproducatori,lucru materializat prin obtinerea unor productii mai mari, care vor asigura securitatea alimentaraa populatiei si eficiente avantaje economico-financiare pentru crescatorii de animale.

    Utilizarea pe scara larga a biotehnolofiei insamantarilor artificiale la animalele de ferma,va permite atat intensificarea reproductiei, cat si a productiilor abtinute, cu precadere lapte siproduse lactate, carne si alte produse.

    Utilizarea sustinuta a activitatilor de insamantare artificiala din Romania au determinatdirectii de ameliorare diferite in functie de zona, structura de rasa, de gradul de acoperire anevoilor de consum privind carnea si laptele, de traditiile si de conditiile naturale si socialeconomice. In ultimii ani activitatea de reproductie prin insamantari artificiale a fost dezvoltatacu mari eforturi, in principal prin cuprinderea la reproductie, prin insamantari artificiale, a unui

    numar mare de femele. La bovine de la 35,6% insamantari artificiale realizate in anul 2004, inanul 2009 ponderea acestora a crescut la 47,1% inregistrand o crestere semnificativa de 11,5%.Pe primele 9 luni ale anului 2010, la specia bovine s-a constatat o pondere a insamantarilor

    artificiale de 43,6%, ceea ce reprezinta o crestere de 5,6% comparativ cu aceiasi perioada aanului 2009. De asemenea, s-a constatat o crestere a numarului de femele insamantate artificialde 107.872 capete, respectiv o pondere de 15,8%, comparativ cu aceiasi perioada a anului 2009.

    Odata cu acceptarea tarii noastre ca membra a Uniunii Europene, se va trece laimplementarea sistemelor cotelor de lapte, care va impune comercializarea laptelui in limitacantitatilor alocate si la calitatea prevazuta in directivele si standardele europene.

    CAPITOLUL II

    RASE

    Unul din factorii care influenteaza productiile taurine este rasa.Datorita acestui fapt, este necesar sa se cunoasca caracteristicile principale ale

    raselor de taurine care se cresc in tara noastra. Cunoscand principalele caracteristici ale raselor,se pot stabili cai de ameliorare ale acestora.

    Cele mai importante rase sunt: Rasa Sura de Stepa, Rasa de munte ( Mocanita ) ,Rasa Friza, Rasa Jersey, Rasa Simmental, Rasa Charolaise, Rasa Aberdeen Angus, RasaBaltata Romaneasca, Rasa Bruna , Rasa Pinzgau de Transilvania. 2.1 Rasa Friza (Friza olandeza)

    Origine. S-a format in Olanda prin incrucisare, iar perfectionarea s-a realizat cuajutorul insamantarilor artificiale, transferul de embrioni si presiunea de selectie cu tauri testatiamelioratori. La obtinerea acestei renumite rase de lapte au contribuit si alti factori: cadrul

  • 7/30/2019 Licenta 2003CALITATEA PENTRU PANIFICAIE LA UN SORTIMENT AGRIC 2010

    8/63

    natural favorabil, mediul optim ontogenetic si de exploatare, iscusinta crescatorilor, cerintelemari de lapte si produse lactate, pozitia geografica extrem de favorabila etc.

    Din aceasta au provenit peste 15 rase : Holstein, Friza daneza, Friza britanica,Baltata cu negru, Friza israeliana, Baltata cu negru poloneza, Baltata cu negru romaneasca etc.

    Raspandire si efectiv. S-a raspandit pe toate continentele globului pamantesc.In tarade origine detine cca 30% din efectiv, iar cu rasele derivate, 40% din efectivul mondial.

    Caractere morfologice. Animalele se caracterizeaza prin tip morfologic de lapte,profil corporal trapezoidal, longiliniu, dezoltarea corporala eumetrica (talia 135-145 cm sigreutatea 600-700kg) si conformatie armonioasa. Pielea este fina si elastica, cu pliuri pe cap si

    gat, cu parul scurt, neted si lucios, este baltata alb cu negru, pielea, unghiile, coada, mameloanelenegre, iar partea inferioasa a trunchiului si membrele de la genunchi si jareti in jos sunt albe. Insusiri fiziologice. Friza manifesta o mare capacitate de adaptare, constitutie fina-robusta, temerament vioi, caracter bland, rezistenta la boli, precocitate ridicata. In exploatarenecesita insa, hranirea echilibrata cu nutrienti, o foarte buna pregatire pentru fatare, hranire siingrijire deosebita in perioada puerperala. Aptitudini de lapte. Vacile au o viteza de muls ridicata, o buna simetrie functionala(46%), si o capacitate superioara de valorificare a hranei in directia productiei de laptePerformantele medi in productia de lapte ale populatiei active de Friza si rase derivate.Populatiaactiva de vaci Friza israeliene a realizat cele mai bune performante cantitative,der mai slabecalitative,iar saltul cantitativ cel mai mare il inregistreaza Friza italiana,sub raportul continutuli

    laptelui in grasime si proteine,cea mai valoroasa populatie este cea olandeza.Raportul intreproteina si grasime cel mai favorabil in cazul populatiei active, se gaseste la Friza israeliana ,intermediar Ostfriza si cel mai redus la Friza suedeza. In ceea ce priveste vacile inscrise in Herd-book au acest raport ce variaza in limite mai reduse, cel mai mic inregistrandu-se la Frizaluxenburgheza si cel mai mare la Friza italiana.

    Vacile din Europa inscrise in Herd-book cele mai valoroase sub raport atat cantitativ,cat si calitativ, sunt cele din Olanda si Suedia. Italia are cel mai mare efectiv inscris in Herd-book, cu performante cantitative excelente,insa procentul de grasime si de proteine sunt maireduse. 2.2 Baltata Romaneasca ( BR )

    Origine- formare. Rasa Baltata romaneasca s-a format prin incrucisarea de tipabsorbtie dintre rasele de tip Simmental ( austriac, german,esvetian) si rasa Sura de stepa. Muncade formare a inceput in 1862 si s-a incheiat in 1959, cand a fost omolagata ca rasa.

    Dupa omologare, s-a perfectionat folosind o selectie eficienta,presiunea de selectia cutauri testati din import si autohtoni, prin insamantari artificiale cu material seminal congelat siinfuzia de sange de pana la 50% Red Holstein. Dintre taurii cu mare valoare genetica folositi laselectie mentionam: Fez, Milano,Aelpeler, Waechter, Waldemar, Agakan Morela, Solomon etc. (taurul cel mai varolos din Romania a fost Senator).

    La rasa Red Holstein s-au folosit tauri valorosi ca: Lancelot, Sleepy Hollow, Mag-Chief, Lary Moore, Rusty-Edgemar. Raspandire si efectiv. Baltata romaneasca este raspandita in trei zone ecologice:

    Transilvania,cu exceptia zonei de nord, Banat si Crisana, N-E Moldovei.Aceasta rasa are efectivul de 33%, impreuna cu metisii. Caractere morfologice.Rasa Baltata romaneasca face parte din tipul morfologic mixt,cu variabilitate pronuntata din punct de vedere al dezvoltarii si conformatiei, aflandu-se incorelatie cu zona ecologica de exploatare.

    In general ,animalele din rasa Baltata romaneasca sunt hipermetrice ( talia 133-138 cmsi greutatea peste 600kg, volumul corporal 0.74 m3, cadrul corporal 2.3m3,masivitatea 146% siformatul corporal dreptunghiular 120%). Conformatia este putin armonioasa ( cap mare, gat bine

  • 7/30/2019 Licenta 2003CALITATEA PENTRU PANIFICAIE LA UN SORTIMENT AGRIC 2010

    9/63

    dezvoltat, trunchi relativ lung, larg si adanc, cu linia superioare mai putin corecta, toracele nuprea adanc dar larg, uger relativ voluminos, dezvoltare usor asimetrica si membre solide, cuunele defecte de aplomb ). Pielea este groasa si densa , parul lung si des.

    Culoarea este baltat alb cu galben sau rasu, cu extremitatile si partea inferioara aabdomenului albe si depigmentari centrifuge ( bot, pleoape,coarne zona ano-vulgara,ongloanele),uneori cu pete pe mucoase.

    Insusiri fiziologice. Rasa Baltata romaneasca prezinta constitutie robusta, temperamentlinistit, caracter docil, precocitate medie ( prima fatare are loc la 32 luni si 11 zile ) si bunacapacitate de adaptare. Se preteaza la toate sistemele de exploatare, raspunzand mai bine la

    exploatarea semiintansiva in directia productiei de lapte,dar reactioneaza pozitiv la conditiioptime de exploatare. In conditii nefavorabile de exploatare si mai ales de alimentatie, rasaBaltata romaneasca devine sensibila la imbolnaviri si manifesta unele afectiuni de reproductie sipodale. Aptitudini de lapte. Vacile au aptitudini slabe pentru mulsul mecanic ( viteza de muls1.2-1.5 kg/min.,indicele mamar 38-40%, iar la cele la care s-a practicat infuzia cu Red Holsteins-au imbunatatit aptitudinile pentru mulsul mecanic).

    Productia de lapte variaza in functie de nivelul de ameliorare si conditiile de exploatare.Astfel, in conditiile de exploatare mai putin favorabile, vacile rezlizeaza 2500-3000 kg lapte, cu3.8% grasime si 105 kg grasime pura. Dimpotriva, vacile de elita, care beneficiaza de conditiioptime de exploatare, furnizeaza 4500-5000 kg lapte/lactatie normala cu 3.9 %grasime si 185kg

    grasime pura. Populatia activa realizeaza,in medie,3500 kg lapte, cu 3.76% grasime si 132 kggrasime pura.Liniile paterne de sange valoroase ale rasei Baltata romaneasca realizeaza productii de

    lapte ridicate ( 41113-6990 kg lapte si 164-281 kg grasime pura)Rasa Baltata romaneasca are o buna longevitate biologica si productiva (6-7 lactatii).Aceasta rasa, avand pondere mare in structura de rasa,trebuie sa-si sporeasca aportul in

    balanta productiei de lapte realizata prin obtinerea unei productii mai mari pe vaca/lactatienormla (5000 kg lapte, 190 kg grasime pura si peste 150 kg proteina). 2.3 Bruna (Bruna de Maramures)

    Origine- formare. Leaganul de formare al rasei Brune il reprezinta bazinul dintre raul

    Tisa si lantul Muntilor Oas,Gutii si Tibles. S-a creat prin incrucisarea de tip absorbtie practicataintre rasa Bruna de diferite proveniente ( germana, austriaca si elvetiana) si rasele autohtone( Mocanita si Sura de stepa). Aceasta actiune a inceput in anii 1881-1883 in Maramures,continuand in Muntenia (1896-1911), in Moldova ( 1907- 1909) si in Oltenia ( 1920 ). Rasa afost omologata in 1959, iar dupa 1970 a fost inclusa in programul de ameliorare al taurinelor dinRomania, utilizandu-se si infuzia Brown Suiss.

    Raspandire si efectiv. Rasa Bruna este raspandita in Nord, Nord-Estul Transilvaniei,arcul subcarpatic din Moldova (Neamt, Bacau, Iasi, Vrancea, Vaslui) Muntenia (Arges, ValeaDambovitei, Buzau) si Oltenia (Olt, Dolj, Gorj, Mehenditi).

    Aceasta rasa are o pondere in structura de rasa de 28% (42) Caractere morfologice. Rasa Bruna se caracterizeaza prin dezvoltare corporala

    eumetrica (talia 124-132cm si greutatea corporala 450-550 kg), volum corporal 0,70 m3 , cadrulcorporal 1,85m2 format corporal 119% masivitate 144% si tip morfo-productiv de lapte-carne.Conformatia este relativ armonioasa (cap fin si expresiv, cu caracteristici brahnice, gat

    mijlociu dezvoltat, trunchi cu profil trapezoidal, relativ lung si ingust, insa suficient de adanc, cuugerul globulos sau usor conic, cu dezvoltare si simetrie morfologica medie, membre subtiri, darrezistente, cu undele defecte de aplomb( chisita moale, panardism, coate de vaca). Pielea estefina, elastica, usor detasabila, iar parul este scurt, subtire si moale.

    Culoarea este bruna cu diferite nuante (rosiu, argintiu, bruna, negricioasa), cu unele

  • 7/30/2019 Licenta 2003CALITATEA PENTRU PANIFICAIE LA UN SORTIMENT AGRIC 2010

    10/63

    particularitati de culoare ( inel alb in jurul botului , dunga de magar de culoarea deschisa pespinare , parul mai deschis in urechi, pe uger si pe fetele interne ale membrelor, botul, pleoapele,urechile si ongloanele brun-negricioase, vulva galbena, cu o zona mediana brun-cenusie).

    Insusiri fiziologice. Rasa Bruna se incadreaza in tipul fiziologic resirator-digestiv, cuprocese metabolice intense, constitutie robusta-fina, caracter docil si temperament vioi. Bruna,de asemenea, are o buna capacitate de adaptare la mediul natural si la sistemele de exploatare,fiind rustica si rezistenta la boli si intemperii. Are buna capacitate de reproductie ( fecunditatea79% si precocitatea 32 luni 21 zile la prima fatare).

    Aptitudini de lapte. Aptitudinile pentru mulsul mecanic, desi sunt mai bune decat la

    rasa Baltata romaneasca, sunt, in general, sub nivelul cerintelor ( viteza de muls 1,3 kg/min siindicele mamar 43%), ca si economicitatea in productia de lapte ( 1,1 UNL si indicele de lapte1/7). Productia medie de lapte este de 3500 kg, cu 3,75% grasime si 107 kg grasime pura.Populatia activa Bruna realizeaza in medie 3550 kg, cu 3,69% grasime si 130kg grasime pura.Vacile inscrise in Herd-book au o productie de 4600 kg, cu 3,82% grasime si 176 kg grasimepura. Longevitatea biologica si productiva sunt mari ( 9 ani respectiv 6,8 lactatii).

    Vacile provenite din liniile valoroase de sange elvetiene si germane importate ( Gallus,Duffen, Powone, Performe, Arca, Stretch, El Britt, Elegant, Beautricen, Aldex), au realizat 4003-4394 kg lapte si 158-167 kg grasime pura pe lactatie normala.

    Aportul rasei Brune poate creste in aprovizionare pietei cu lapte daca in perspectiva seimbunatatesc performantele medii ( 4200 kg lapte / lactatie normala cu 3,85% grasime, 3,45%

    proteina, respectiv 160 kg grasime pura si 143 kg proteina). CAPITOLUL III

    BIOLOGIA REPRODUCERII

    Prin natura sa, aparatul genital la vaca are rolul de a elabora celulele sexuale, femele-ovulele si de a secreta hormonii sexuali feminini: estrogenii si progesteronul. La nivelul acestuiaparat au loc, fenomene de importanta deosebita in perpetuarea speciei si anume fecundatia,nidatia si dezvoltarea fatului pana la parturitie. Partile componente ale aparatului reproducator lavaca sunt:

    - Ovarele care au rolul in elaborarea ovulelor, precum si un rol endocrin realizat prin

    secretarea hormonilor sexuali feminini: hormonii estrogeni si progesteronul.- Caile genital interne : oviductele, uterul si vaginul, cu rol in actul fecundatiei, niditatiei,dezvoltarii fetusului in timpul gestatiei precum si in expulzarea acestuia in mediul exterior intimpul parturitiei.

    - Organele genital externe : vestibulul vaginal, clitorisul si vulva, segmente comuneaparatului reproducator si urinar, avand rol in actul copulatiei, parturitiei si eliminarii urinei.

    3.1 Morfologia aparatului genital femel

    Ovarele la vaca au forma de migdala si sunt fixate de uter prin ligamentul utero-ovarian.La vite, ovarul stang este putin mai mare decat ovarul drept.Ca structura ovarul prezinta:

    - epiteliul de invelis, format dintr-un singur rand de celule cubice sau cilindrice, care secontrinua la nivelul hilului cu epiteluil ligamentului larg;

    - albugineea, reprezentata printr-un strat foarte subtire de tesut conjunctiv, cu celule mici,fusiforme;

    - zona corticala compusa din parenchimul ovarian si din stroma constituita din tesut

  • 7/30/2019 Licenta 2003CALITATEA PENTRU PANIFICAIE LA UN SORTIMENT AGRIC 2010

    11/63

    conjunctiv;- zona medulara, cu aspect spongios, foarte vascularizata, este formata din tesut conjunctiv

    cu rare fibre musculare netede. In parenchim exista doua feluri de foliculi ovarieni:- evolutivi sau gametogeni din care prin procese de dezvoltare si diferentiere vor lua nastere

    ovulele;- involutivi sau astrezici, rezultati in urma degradarii sau distrugerii ovocitei. Foliculii

    ovarieni exolutivi se pot grupa in trei categorii: primari, secundari sau pe cale de crestere simaturi sau de Graaf.

  • 7/30/2019 Licenta 2003CALITATEA PENTRU PANIFICAIE LA UN SORTIMENT AGRIC 2010

    12/63

    Caile genital interne

    Oviductul- este un organ par, cate unul pentru fiecare ovar. Oviductul are trei portiuni:anterioara sau pavilionul trompei uterine, mijlocie si posterioara. Pavilionul trompei, in timpul

  • 7/30/2019 Licenta 2003CALITATEA PENTRU PANIFICAIE LA UN SORTIMENT AGRIC 2010

    13/63

    estusului capileaza ovula in urma dehiscentei foliculare. In treimea superioara a oviductului areloc fecundatia, dupa aceasta prin contractile musculare si prin miscarile cililor din zona mucoaseitubare, zigotul trece in uter.

    Uterul este format din trei segmente unite intre ele si anume coarnele uterine, corpul sigatul uterin. La vaca uterul este de tip bicornis, caracterizat prin coarne uterine mai dezvoltate inraport cu lungimea corpului si a gatului uterin. Acesta particularitate este determinata de faptulca, in cursul dezvoltarii embrionare, canalele lui Muller se unesc pe o portiune mult mai redusacomparativ cu alte specii. Corpul uterin este scurt la vaca.

    Gatul uterin se reprezinta ca un cordon musculo-conjunctiv cu o lungime medie de 6-8cmsi cu o consistenta elastica ferma. Aceasta are doua descideri: anterioara si posterioara.Coarnele si corpul uterin prezinta aceiasi structura: mucoasa, musculoasa si seroasa.

    Mucoasa este formata dintr-un epiteliu cilindric unistratificat, fara cili si un corion in care segasesc glandele uterine. Aceasta se formeaza prin invaginarile epiteliului endometrial in corion siau un rol secretor. Produsul de secretie al glandelor uterine sau embriotroful este necesar innutritia zigotului si embrionului in primele sale stadii de dezvoltare. Musculoasa este formata dintrei straturi: circular intern, plexiform sau mijlociu, longitudinal extern.

    Seroasa este reprezentata de foita peritoneala la nivelul uterului. O partucularitate amucoasei uterine la bovine o constituie prezenta carunculilor, in numar de 80-120 dispusi pepatru randuri, atat in lungimea coarnelor, cat si a corpului uterin. Acesti caruncului prezinta o

    serie de adancituri in mucoasa uterina in care se fixeaza vilozitatile de pe suprafata corionului, intimpul gestatiei si alcatuiesc impreuna formatiunea denumita placentom.Mucoasa cervicala prezinta o serie de pliuri longitudinale si circulare, asigurand

    impreuna cu stratul muscular intern, inchiderea perfecta a cavitatiei uterine in timpul gestatiei.Uterul are rolul de a asigura nidatia si dezvoltarea produsului de conceptie, precum si de acontribui prin contractile uterine, in timpul parturitiei, la expulzarea fetusului in mediul extern.

    Vaginul. La vaca, este un conduct lung de 20-30cm. In partea anterioara se depunesperma in timpul montei, iar in timpul parturitiei, pereti sai se dilata ocupand spatiul liber alcavitatii pelvine, facilitand astfel eliminarea fatului. Organele genital externe

    Vestibulul vaginal este cuprins intre meatul urinar si vulva. La bovine are lungimea de 10-12cm si prezinta glandele lui Bartholin.Vulva reprezinta orificiul extern al conductului genital si este formata din doua buze si

    doua comisuri.Clitorisul este un organ erectil, adapostit in foseta clitoridiana, situata la randul ei in

    comisura inferioara a vulvei. 3.2 Morfologia aparatului genital la taur

    Aparatul reproducator la taur are rolul de a produce gameti masculini ( spermatozoizi) sihormonal androgen ( testosteronul) precum si de a depune sperma in organele genitale la vacilein calduri. Partile componente ale acestui aparat sunt:

    - Testiculele care produc spermatozoizi si hormonul testosteron.- Caile de eliminare a spermei: epididimul, canalul deferent, canalul ejaculator si uretra.- Organul copulator.- Glandele enexe: glandele seminale, prostata si glandele bulbouretrale cu rol in eliminarea

    plasmei seminale.

    Testiculele - sunt organe situate in regiunea ingvinala. Ca structura, testiculele suntformate din tesut parenchimatos, vase sanguine si nervi, toate acestea fiind protejate la exterior

  • 7/30/2019 Licenta 2003CALITATEA PENTRU PANIFICAIE LA UN SORTIMENT AGRIC 2010

    14/63

    de o membrana fibroasa numita albuginee.Fata externa a albugineei vine in contact cu invelitorile testiculare, care de la exterior spre

    interior sunt urmatoarele: seroasa, fibroasa, fascia lui Cowper, dartosul si sorotul. Acesteinvelitori au rolul de a proteja testiculele contra factorilor fizici, chimici, mecanici asigurand inacelasi timp, o temperatura constanta si mai scazuta cu 3-50C la nivelul organului, fata detemperatura corporala. Fata interna a albugineei vine in contact cu parenchimul testicular si prinsptumurile pe care le emite il imparte in 200-300 lobuli. In fiecare lobul testicular se gasesc 3-4tubi seminiferi. Tubiii seminiferi dintr-un lobul se unesc intre ei, formand tubii drepti care strabatmediastinul si dau nastere la formatiunea ce poarta numele de reteaua lui Haller. Dupa iesirea din

    testicul, caile de excretie se continua cu canale eferente, din unirea carora iau nastere epididimul.Albugineea este formata din lamele fibroase cu multe vase sangvine si terminatiuninervoase. Tubul seminifer este constituit dintr-un perete propriu si un epiteliu seminal. Peretelepropriu este format din 3-4 lamele colagene elastice. Spre interior tubul seminifer prezinta omembrana bazala hialina pe care se sprijina epiteliul seminal. Celulele seminale propiu-zise suntduspuse etajat gasindu-se in diferite stadii de evolutie: spermatogonie, spermatocit de I-ul ordin,spermatocit de al II-lea ordin, spermatida si spermatozoid. Tesutul de sustinere este format dincelule inalte care au rolul de a hrani celulele liniei seminale. Intre 2-3 tubi seminiferi se gasesccelule interstitiale ale testiculului care constituie glanda, cu secretie interna a acestuia, secretandhormonal sexual masculin-testosteronul. Caile de eliminare a spermei

    Epididinul este unul din cele mai importante segmente ale aparatului reproducator lamascul. Din punct de vedere anatomic el este alcatuit din cap, corp si coada. Capul este situat inpartea supero-posterioara a testiculului, coada in partea infero-posterioara, iar capul in lungimeatesticulului. Epididimul si coada acestuia constituie un rezervor pentru spermatozoizi.

    Canalul deferent este un organ par. Are trei portiuni: testiculara, funiculara si abdomino-pelvina. La taur, diametrul canalului deferent este de 3,2-4,8mm, iar portiunea abdominopelvinain partea sa terminala este mai dilatata formand ampula canalului deferent sau ansa lui Henle.Aceasta are 10-12cm lungime si 1 cm diametru si constituie un rezervor de sprmatozoizi.Canalul ejaculator este un canal foarte scurt cu o lungime de 1 cm care se deschide in uretra prindoua orificii elipsoidale. Uretra este un canal comun, atat pentru aparatul genital, cat si pentru

    aparatul urinar. Are o portiune membranoasa si una cavernoasa.Organul copulator este constituit din uretra extrapelvina inconjurata de tesut erectil; corpiicavernosi si muschii proprii. Are o portiune fixa si o portiune libera, adapostita in furou. Organulcopulator la taur are lungimea de circa 85cm, portiunea lui fixa prezinta o dubla flexiune. Intimpul erectiei acesta dispare, determinand iesirea organului copulator din teaca furoului.

  • 7/30/2019 Licenta 2003CALITATEA PENTRU PANIFICAIE LA UN SORTIMENT AGRIC 2010

    15/63

    Glandele anexe

    Prin secretiile pe care le produc concura la formarea spermei, constituie substratul nutritivpentru spermatozoizi in afara organismului.Glandele anexe sunt: glandele seminale, prostata,

  • 7/30/2019 Licenta 2003CALITATEA PENTRU PANIFICAIE LA UN SORTIMENT AGRIC 2010

    16/63

    glandele bulbo-uretrale. Glandele seminale. In numar de doua sunt bine dezvoltate, cu aspect boselat si cuperetii ingrosati. Prostata. Este o glanda unipara si se prezinta sub forma de corp prostatic, situata langagatul vezicii urinare si sub forma de prostata diseminala, cuprinsa in structura uretreiinterpelvine.

    Glandele bulbo-uretrale. In numar de doua, au marimea unei nuci, situate deasupraarcadei ischemice, acoperite de muschiul compresor ; se deschid in uretra prin 6-8 canale.

    CAPITOLUL IV

    Tehnologia reproducerii la bovine

    4.1 Depistarea caldurilor si momentul optim pentru insamantareCunoasterea simptomatologiei la vaci are o deosebita importanta,deoarece

    depistarea acestora are legatura cu stabilirea mmentului optim de insamantare sau monta.Se stieca vacile in calduri manifesta nelinistite,mugesc, executa salturi pe alte animale sau acceptasaltul altor vaci. In cazul apropierii taurului, vacile in calduri se linistesc si accepta actul montei.

    O particularitate a simptomatologiei caldurilor la vaci este tumefierea si congestiaorganelor genitale externe,precum si scurgerea printer buzele vulvei a mucusullui in calduri.Acesta are aspectul sticlei topite ,este incolor, mai putin dens la inceputul caldurilor si mai densla sfarsitul acestora.

    Trebuie avut in vedre faptul ca ,vacile bine intretinute in timpul gestatiei,binepregatite in timpul parturitiei si urmarite indeaproape in perioada puerperala, manifesta calldurilecu o mai mare intensitate si pot fi identificate cu usurinta de tehnicianul si de ingrijitor.

    Vacile hranite cu ratii insuficiente cantitativ si calitativ , mentinute in stabuatie ,timpindelungat manifesta anestru prelungit,calduri sterse.

    Urmarirea cu mare atentie a aparitiei si manifestarile caldurilor la vaci se impune, cuatat mai mult cu cat durata acestora la taurine este mai redusa comparative cu alte specii si inconsecinta ,ele pot scapa cu usurinta din observatia omului.

    In fermele de taurine ,depistarea vacilor in calduri este facuta de catre tehnicianulinsamantator si ingrijitor de animale ,direct in adaposturi , in padocuri,in timpul pasunatului .

    In conditii practice,depistarea caldurilor se face de minimum doua ori pe zi , deoarecenumai in acest fel se poate aprecia momentul declansarii starii de calduri si in consecinta ,momentul optim de insamantare.

    Problema privind momentul optim de insamantare sau monta se refera la doua situatiidistincte si anume: momentul optim de insamantare in timpul caldurilor si momentul optim deinsamantare dupa parturitie.

    In legatura cu momentul optim de insamantare in timpul caldurilor , acesta se stabilestein functie de durata viabilitatii si fecundabilitatii ovulului, de durataviabilitatii si capacitatiifecundantea spermatozoizilor in organelle genital , ca si de timpul necesar ca sa ajunga de la

    locul de insamantare in treimea superioara a oviductului unde are loc fecundatia.S-a stabilit ,dupa multiple cercetari ca taurinele au o perioada scurta de calduri ( 18-20-

    24-ore ) cu limite de variabilitate ce pot merge de la 6-36 ore. Ovulatia la acesta specie estespontana si are loc in medie la 25 30 ore din momentul declansarii caldurilor sau la 12,5 ore dela sfarsitul acestora.

    La vite, ovulatia are loc, in medie la 11 ore de la sfarsitul caldurilor . Spermatozoizii detaur depusi in organelle genital la vacile in calduri , isi pastreaza viabilitatea si capacitatea

  • 7/30/2019 Licenta 2003CALITATEA PENTRU PANIFICAIE LA UN SORTIMENT AGRIC 2010

    17/63

    fecundanta timp de 24 -48 de ore si au nevoie de 1 5 ore pentru a ajunge in treimea superioaraa trompei uterine. Ovula eliberata din foliculul ovarian este fecundabila numai 3-5 ore.

    Se apreciazaca momentul optim de insamantarem sau monta in timpul caldurilor seplaseaza la mijlocul estrului, pana la 6 ore dupa sfarsitul acestuia. Insamantarea facuta , fie inprima jumatate a caldurilor ,fie mai tarziu de 6 ore dupa sfarsitul acestora, a determinat unprocent scazut de fecunditate.

    Problema cea mai dificila legata de momentul optim de insamantare sau monta intimpul caldurilor este imposibilitatea stabilirii cu exactitate a momentului declansarii estrului,maiales cand animalele sunt intretinute in conditii de alimentatie si igiena necorespunzatoare si nu

    se folosesc tauri incercatori .Data fiind aceasta situatie , se recomanda sa se efectueze doua insamantari, in timpulcaldurilor , la un interval de 10 12 ore.

    Astfel vacile descoperte in calduri in cursul diminetii se vor insamanta prima oara indimineata aceleiasi zile, iar a doua oara seara. Vacile la care caldurile se depisteaza dupa-amiaza,vor fi insamantate a 2-a zi dimineata si respective seara, iar in cazurile in care caldurile apar incursul zilei ,prima insamantare va fi facuta in seara aceleiasi zile, iar a 2-a insamantare , a douazi dimineata.

    Momentul optim de insamantare dupa parturitie,este legat de urmatoarele aspect:involutia uterina si aparitia caldurilor dupa parturitie , efcienta insamantarilor sau montelorefectuate mai repede sau mai tarziu postpartum ( atat sub aspectul indicilor de reproductive, cat

    si sub aspectul productiei de lapte) ; influenta fatarilor dese asupra dezvoltarii si rezistenteiorganismului.Este recunoscut ca intervalul de la parturitiei la sfarsitul involutiei oterine si respective

    la aparitia primului ciclu de calduri postpartum este fluentat de o serie intreaga de factori, ca deexemplu: conditiile de alimentatie, intretinere si exploatare a vacilor, complicatiilepostpartum,varsta si respective nivelul productive al femelelor. Rata conceptiei la primul ciclu decalduri aparut in primele 45 zile postpartum este mult mai redusa decat la ciclurile de calduriaparute mai tarziu dupa parturitie.

    In limitele acestor recomandari, trebuie sa aibe in vedere, in mod deosebit si nivelulproductiei de lapte. Vacile cu productii mari de lapte trebuie sa fie insamantate in luna a 3 apostpartum, creandu-se posibilitatea de a se obtine o lactatie normala de 300 305 zile si un

    repaus de minimum 45 50 zile .In legatura cu planificarea la insamantare sau monta dupa parturitie , trebuie sa aibe invedere ca intervalul de la aceasta pana la instalarea gestatiei , sa nu depaseasca 80 zile , pentru canumai in aceste conditii se poate obtine annual un vitel de la fiecare vaca.

    Pentru realizarea acestui deziderat este necesar sa se acorde o mai mare atentie ingrijiriivacilor, atat in perioada de gestatie si in timpul fatarii,cat si dupa aceasta.Trebuie ca ratiile defuraje sa fie complete din punct de vedere cantitativ si calitativ, corespunzatori starilorfiziologice din aceste perioade.

    In vederea obtinerii unor indici de reproductie superiori, o mare importanta o aucontroalele ginecologice postpartum,depistarea si inregistrarea primului ciclu de calduri, chiardaca acesya are loc inainte de 45 de zile la parturitie, precum si urmarirea individuala a vacilor

    care nu au manifestat calduri in acest interval.Dupa insamantare sau monta, trebuie sa se urmareasca reaparitia caldurilor la vacilenegestante, numarul acestora fiind de 40 45 % din numarul celor insamantate la fiecare ciclu.Se impune observarea zilnica a femelelor insamantate pana la diagnosticarea starii de gestatie.Folosirea si tinerea la zi a calendarului aparitiei caldurilor este un mijloc eficace de ridicare aindicilor de reproductie.

  • 7/30/2019 Licenta 2003CALITATEA PENTRU PANIFICAIE LA UN SORTIMENT AGRIC 2010

    18/63

    Practica cresterii taurinelor cunoaste in present doua metode de depunere a spermei inorganelle genital female in calduri, si anume : insamantarea artificiala si insamantarea naturala( monta).

    Fecundatia la vaca

    Fecundatia este procesul de asimilare reciproca a gametilor masculi si femeli in urmacaruia se formeaza o noua celula- zigotul cu diploidia cromozomiala caracteristica speciei.

    Procesul fecundatiei se desfasoara normal atunci cand cei doi gamete sunt complet

    dezvoltati sau mature.Etapele fecundatiei

    Fecundatia consta in patrunderea spermatozoidulo in ovula dupa care are loc fuziuneanucleara si citoplasmatica a gametilor. Viabilitatea ovulului la vaca are o durata de 6 8 oore simaximum 18 20 ore.

    Aceasta poate fi fecundata intr-o perioada de timp mai scurta dupa ovulatie, perioadacare poarta numele de stadiu de fecundabilitate al ovulei si este cuprins intre prima diviziune dematuritate si eliminarea celui de-al 2-lea globul polar. Durata acestui stadiu este de 3 5 ore,maximum 6 8 ore, iar procesul fecundatiei in totalitatea sa are o durata de 12 16 ore.

    Gestatia la vaca

    Din momentul fecundatiei , organismal matern gazduieste noua fiinta oferindu-iconditii optime de dezvoltare pana la parturitie, cand trece in mediul exterior. Periosare cadacprinsa intre data ultimei monte sau insamantari si parturitie constituie gestatia.

    In timpul gestatiei, organism matern prin marile sale functiuni asigura proceselenutritive,respiratorii si de excretie ale fatului, absolut necesare cresterii si dezvoltarii lui inperioada intrauterina.

    In timpul gestatiei, functia gametogena a ovarului este sistata, femela intrand inaceasta perioada intr-o stare de anestrie fiziologica.Morfofiziologia produsului de conceptie

    In timpul vietii intrauterine, in dezvoltarea sa, produsul de conceptie trece prin treietape sau substadii:

    - stadiul de zigot;- stadiul de embrion;- stadiul de fat.

    Stadiul de zigot incepe din momentul formarii zigotului si dureaza pana la nidatie.Inacest stadiu, zigotul trece prin fazele de morula, blastula,gastrula.

    Faza de morula se caracterizeaza prin prin celulare successive, din care rezultacelulele fiice numite blastomere. La sfarsitul acestei faze , marula este alcatuita dintr-un marenumar de celule care sunt delimitate la exterior de membrane pelucida.

    Faza de blastula consta in asezarea diferita a blastamerelor si prin formarea cavitatii

    lecitocelice plina de lichid.Din aceasta faza incepe nutritia produsului de conceptie cu embriotrofsau lapte uterin ajuns in interiorul blastulei prin procese de difuziune sau osmoza.

    Faza de gastrula se caracterizeaza prin formarea celor 3 foite embrionare si anume:ectoblast, mezoblast sau mesoderm si endoblast sau endoderm.In aceasta faza, membranepelucida se lizeaza si dispare , hranirea facandu-se numai prin osmoza si difuziune.

    Dezvoltarea zigotului poate fi influentata in mare masura de factori genetici, factorilegati de mediul uterin. La vaca, stadiul de zigot dureaza in medie 8 13 zile.

  • 7/30/2019 Licenta 2003CALITATEA PENTRU PANIFICAIE LA UN SORTIMENT AGRIC 2010

    19/63

    Stadiul de embrion sau stadiul embrionar cuprinde perioada de la nidatie pana laaparitia circulatiei placentare. Procesele mai importante care au loc in acest interval de timp sunt:nidatia si organogeneza. Nidatia este procesul prin care gastrula se fixeaza sau se implanteaza inindometru, unde procesul de conceptie ramane ancorat pana la parturitie. Organogeneza.In perioada embrionara, cele 3 foite embrionare , prin procese deproliferare, grupari de celule, invaginatii, exvaginatii, regresiuni , rezorbtii,atrofii vor lua nasteretesuturile, organelle si aparatele noului organism precum si anexele fetale.

    Imediat dupa fecundatie, in faza de morula, se face din vitelusul nutritive existent inzigot. Odata cu formarea trefoblastului, nutritia se face cu embriotroful absorbit, cu ajutorul

    vilozitatilor primare, din endometru. Parturitia la vaca

    Prin actul parturitiei sau fatarii, produsul de conceptie ajuns la complete lui dezvolarein cavitatea uterine, este expulzat in mediul extern. Cu cateva zile inaintea parturitiei, inorganism vacii se produc o serie de modificari premergatoare acesteia, cum sunt: Modificarii ale bazinului, caracterizate prin infiltrarea ligamentelor sacrosciatice,usoara infundare a osului sacrum in cavitatea bazinului, mobilitatea accentuate a cozii.

    Aparitia edemului vulvar, caracterizat prin tumefierea labiilor vulvare si stergereapliurilor cutanate. Cu 1 2 zile inaintea parturitiei, prin comisura inferioara a vulvei se prelingeun lichid mucos, alb galbui, care provine din fluidierea dopului de mucus cervical si a

    secretiilor glandelor cervicale. Modificari ale glandei mamare, cracterizate printr-o intesa dezvoltare, turgescenta siusoara sensibilitate a glandei. Uneori hipertrofia este insotita de edem subabdominal ceavanseaza pana in regiunea parineala. Fenomenele edematoase apar uneori chiar cu catevasaptamani inaintea parturitiei si sunt foarte pronuntate la primipare. De obicei , cu 2 3 zileinainte de parturitie, apare secretia colastrala, adeseori chiar cu 7- 8 zile inainte de parturitie sirareori in timpul sau chiar dupa parturitie. Starea de hipotermie : in ultima luna femela manifesta usoara crestere atemperaturii; in timpul parturitiei insa, se constata o usoara hipotermie, temperature scazand cu0,4 1,2 0C, sub limitele normale. Manifestarea starii de agitatie , caracterizata prin culcari , sculari si mictiuni repetate,

    privire speriata, intoarcerea capului catre flanc, agitarea cozii, intreruperea si reluarea brusca arumegatului.Toate aceste manifestari reflecta aparitia primelor contractii uterine, contractii care

    debuteaza cu 3 4 ore inainte de declansarea parturitiei si care cresc in intensitate pana laexpulzarea fatului.4.3 Insamanaterea artificiala la bovine

    Insamantarea artificiala este metoda de reproducere ce consta in patru operatiuniprincipale : recoltarea , controlul si inocularea spermei la vacile in calduri.

    Insamantarea artificiala la animale, recunoscuta in present ca metoda curenta dereproductie dirijata, reprezinta veriga de baza in activitatea de ameliorare, inlocuind cu eficienta

    incomparabila monta naturala.Prin insamantarea artificiala se intelege operatia de introducere a materialuluiseminal in organelle genital ale femelei , folosind un instrument adecvat specificului anatomic sifiziologic al fiecarei specii, in relatia cu capacitatea reproductive si protectia starii de sanatate aefectivelor.

    Inca din vremurile indepartate, crescatorii si oamenii de stiinta au fost preocupati deproblematica insamantarii artificiale la animale . La mamifere, in anul 1779 un calugar Italian a

  • 7/30/2019 Licenta 2003CALITATEA PENTRU PANIFICAIE LA UN SORTIMENT AGRIC 2010

    20/63

    reusit sa recolteze sperma de la un caine , prin masturbare, si imediat a inoculat-o la o catea incalduri cu ajutorul unei seringi.Femela in calduri a ramas gestanta si a fatat trei catei vii.

    Depasirea stadiului experimental se realizeaza abia in a II-a jumatate a secolului XX,cand s-au perfectionat tehnicile de recoltare si conservare a spermei,pe baza carora insamantareaartificiala si-a gasit o larga aplicare in tarile cu zootehnie dezvoltata, devenind tehnica de baza inprocesul de ameliorare genetica si metoda esficienta de eradicare a bolilor transmisibile prinactul montei.

    In perioada 1935 1940, insamantarea artificiala incepe sa fie indrodusa in tarile dinEuropa de Vest. In anul 1936 in Danemarca se infiinteaza o statiune , cooperative de insamatari

    artificiale la taurine, unde se insamanta annual un numar de 1700 vaci.In tara noastra , primele insamantari artificiale, s-au inregistrat la cabaline de catreGr. Hortopan, in anul 1906, la ferma seceleanu - Ialomita obtinand o fecunditate de 40 70 %.

    Intre anii 1936 1938, Falcoianu si Derlogea au realizat prima insamantareartificiala la iepe su sperma recoltata de la magar. Incapand cu anul 1953 au fost organizatestatiunile de insamantari artificiale la vaci.

    Evolutia insamanatarilor realizate la vaci a inregistrat un ritm ascendant. In anii ce auurmat dupa 1953, Ministrul Agriculturii din Romania a initiat un vast program de actiune privindorganizarea, dotarea si punerea in functiune a unui numar din ce in ce mai mare de statiuni deinsamantare artificiala la taurine. Extinderea reeproductiei dirijate prin insamantari artificiale afost favorizata datorita perfectionarii tehnologiei de conservare prin congelare in azot lichid a

    materialului seminal de taur , dotarii cu containere si aparatura necesara acivitati de laborator side insamantare propriu-zisa.Incepand cu anul 1959, Ministerul Agriculturii a infiintat primele laboratoare

    teritoriale pentru controlul performatelor de productie la animale, cu structuri oficiale de stat,abilitate sa certifice valoarea zootehnica a reproducatorilor. In perioada de inceput, ameliorareataurinelor locale se realizeaza prin incrucisari de absorbtie cu reproducatori sau cu materialseminal din rasele : Rosie daneza si lituaniana, Bruna letona , Bruna si Baltata romaneasca, infunctie de obiectivele urmarite.

    O conditie deosebit de favorabila pentru selectia taurinelor reproducatori si , implicit,pentru cresterea valorii zoo economice a descendentilor , a fost introdusa treptata, incepand cu1970, a insamantarii artificiale, cu material seminal congelat . Primele programe de ameliorare

    oficiale concepute de specialistii din Centrul de reproductie si selectie, din unitatile de cercetare. Tehnologia recoltarii spermei la taur

    Recoltarea spermei constituie oportunitatea prin care se obtine ejaculatul de lareproducatorul mascul, in vederea pentru insamantari artificiale.

    Pentru recoltarea spermei la taur s-au folosit diferite metode :1. Recoltarea cu vagian artificiala ;2. Recoltarea spermei prin masajul transrectal al ampulelor canalelor deferente si al

    veziculelor seminale ;3. Recoltarea spermei prin electroejaculare.

    Metodele de recoltare a spermei de taur trebuie sa corespunda urmatoarelor deziderate :

    - sa permita obtinerea ejaculatului integral, in conditii de igiena cat mai bune ;- sa nu influenteze nefavorabil insusirile biologice ale spermei ;- metoda sa fie simpla, si usor aplicabila in conditii de practica ;

    - sa nu puna in pericol integritatea corporala a reproducatorului si sa nu prejudiciezesanatatea lui .Examenul macroscopic

  • 7/30/2019 Licenta 2003CALITATEA PENTRU PANIFICAIE LA UN SORTIMENT AGRIC 2010

    21/63

    Examenul macroscopic da posibilitatea aprecierii volumui ejaculatului, culorii simirosului, iar la unele specii chiar si a denistatii si mobilitatii spermatoizilior.

    Examenul macroscopic trebuie sa se faca imediat dupa recoltare, deoarece, intre timp inafara organismului, sperma isi schimba culoarea si mirosul. Volumul ejaculatului la taur este de medie 4ml, iar la turmac 3ml, cu variatii in functiede varsta reproducatorului si regimul de folosire la recoltare. Desimea spermei variaza de la specie si chiar de la animal la animal, sperma este cu atatmai deasa cu cat numarul de spermatozoizi existenti este mai mare.

    Culoarea spermei de taur, recoltata proaspat, este alba-cremoasa. In cazuri patologice,

    sperma poate avea o culoare cafenie-verzuie sau roz-rosiatica, datorita unor procesedegenerative in tractul genital sau prezentei eritrocitelor, culoarea verzuie este determinate deprezenta urine in ejaculat. Mirosul spermei este specific si se aseamana cu proteina cruda.

    Ejaculatele care prezinta mirosuri particulare: de puroi, de urina sau substantemedicamentoase se elimina de la folosire. Consistenta spermei exprima numarul de spermatozoizi, din acest considerent se potstabili urmatoarele categorii de sperma:

    - sperma deasa notata cu D : campul microscopic este plin de spermatozoizi, iar spatiiledintre ei sunt egale cu 1/2 din lungimea capului unui spermatozoid;

    - sperma mijlogie, notata cu N : spatiile dintre spermatozoizi sunt aproximativ egale cu

    lungimea capului unui spermatozoid.- sperma rara, notata cu r : spatiile din spermatozoizi sunt egale cu 1/5 din lungimea unuispermatozoid.

    - sperma foarte rara notata cu O : in campul microscopic se observa doar 5-10spermatozoizi;

    - aspermia se noteaza cu A : in campul macroscopic nu se observa spermatozoizi. Aprecierea mobilitatii spermatozoizilor este un indice deosebit de important si sestabileste in acelasi timp cu desimea.

    In activitatea curenta de laborator, aprecierea mobilitatii spermatozoizilor se realizeazaprin urmatoarele metode:

    - spermatozoizi cu miscari de inaintare rectilinie

    - spermatozoizi cu miscari circulare- spermatozoizi cu miscari pe loc, vibratorii sau ondulatorii- spermatozoizi cu miscari retrograde- spermatozoizi imobili.

    Determinarea spermatozoizilor vii si morti din sperma

    Aceasta determinare se realizeaza prin coloratie diferentiata, bazata pe urmatorulprincipiu de interpretare : spermatozoizi morti se coloreaza, iar cei vii raman bine conturati incampul microscopic, dar necolorati, stabilindu-se procentul de spermatozoizi vii si morti.

    Spermatozoizii morti se coloreaza ca urmare a degenerarii capsulei lipoproteice care,

    devenind permeabila, permite ptarunderea colorantului in celula spermatica.Dintre metodele de coloratie diferentiala, cel mai frecvent utilizata este coloratia cueozina-nigrozina, l a care, pe un fond negru-violet spermatozoizii vii raman necolorati pe candcei morti se coloreaza in rosu. Aceasta coloratie serveste pentru efectuarea examenuluimorfologic al spermatozoidului.Examenul morphologic al spermatozoizilor

    Aprecierea microscopica a calitatii spermei unui reproducator trebuie completata

  • 7/30/2019 Licenta 2003CALITATEA PENTRU PANIFICAIE LA UN SORTIMENT AGRIC 2010

    22/63

    intodeauna cu examenul morfologic al spermatozoizilor deoarece sperma contine, pe langaspermatozoizi normali, si un numar variabil de spermatozoizi patologici si nematurati.

    Anomaliile de natura morfologica ale spermatozoizilor pot fi : primare si secundare. Anomaliile primare apar in timpul spermatogenezei, fiind determinate in principal defactorii genetici, alimentari, neurohormonali, etc.

    In aceata grupa se incadreaza urmatoarele forme de spermatozoizi gigantici, pitici, cucapul in forma de para, alungit, ingust, in forma de lira. Anomaliile secundare sunt datorate retinerii prelungite a spermatozoizilor in coadaepididimului sau in ampulele canalelor deferente. La examenul de laborator se pot intalni

    urmatoarele anomaloo secundare: spermatozoizi cu capete detasate, fara coada, cu coada franta,coada rasucita in forma cifrei opt, spermatozoizi cu doua capete, cu doua cozi, cu coadadespicata, fara piesa terminala a cozii. Spermatozoizii imaturi. Acestia sunt prezenti in mod frecvent la ejaculatelereproducatorilor folositi intens la monta naturala sau la recoltare, ignorandu-se importantadensitatii optime de femelele de taur la monta naturala si respectiv, zilele de pauza neprevazutein graficul saptamanal de recoltare.

    In asemenea conditii averante de exploatare a taurilor si turmacilor, spermatozoizii nu autimp fiziologic necesar desavarsirii procesului de maturare in epididim. Din punct de vederemorfologic , acesti spermatozoizi se caracterizeaza prin prezenta unei picaturi citoplasmatice lanivelul gatului sau a piesei intermediare.

    Se adminte in general un anumit procent de spermatozoizi pateologici si nematurati careinsa, in cazul spermei de taur si turmac, nu trebuie sa depaseasca 18% spermatozoizi anormali si2% spermatozoizi nematurati.

    Ejaculatele ce depasesc aceste limite se exclud de la prelucrare.In urma efectuarii controlului macroscopic si microscopic de laborator, sperma pentru a

    putea fi prelucrata si utilizata la insamantarea artificiala trebuie sa indeplineasca anumite conditide calitate.

    In actiunea de insamantari artificiale, indicii din spermograma fiecarui ejaculat trebuie saintruneasca cel putin nivelul valorilor medii specifice pentru ca ejaculatele sa fie admine laprelucrare. Examenul bacteriologic al spermei. Din punct de vedere sanitar controlul spermei

    prezinta importanta practica deosebita, deoarece ofera posibilitatea eliminarii de la prelucrare aejaculatelor insalubre, respectiv ce contin un numar de germeni saprofiti peste limita admisa,prevazuta in normele sanitar-veterinare.

    In sperma se semnaleaza, de obicei, o flora microbiana saprofita insa uneori si germenipatogeni care, pe langa faptul ca favorizeaza transmiterea unor boli de la mascul la femela,cauzeaza si diminuarea capacitatii de conservare a spermei.

    Flora microbiana include germeni obisnuiti ca: Streptococcus, Staphylococcus,Corynebacterium pyogenes, Pseudomonas aeruginosa. Teste biochimice ale spermei de taurse executa in cadrul unor laboratoare de cercetare ,special utilate.

    Cea mai cunoscuta metoda biochimica de apreciere a spermei este determinarea fructozei

    si a fructolizei.Fructoza reprezinta principalul substrat nutritiv pentru spermatozoizi , prinaprecierea cantitatii initiale de fructoza din sperma si stabilirea indicelui de fructoliza la unnumar de (10)9 spermatozoizi, se poate cunoaste ritmul consumului de fructoza. care este incorelatie directa cu intensitatea metabolismului spermatozoizilor.

    Diluarea si conservarea spermeiDiluarea spermei

    Diluarea spermei consta in fractionarea volumului de sperma in mai multe doze. Ea

  • 7/30/2019 Licenta 2003CALITATEA PENTRU PANIFICAIE LA UN SORTIMENT AGRIC 2010

    23/63

    ofera posibilitatea cresterii numarului de femele insamantate pe mascul, comparativ cu sistemulde reproducere prin monta naturala in care cu volumul spermei dintr-un ejaculat seinsamanteaza natural o singura femela.

    Prin cresterea numaraului de doze ce se pot obtine dintr-un ejaculat, se creeaza terenulfertil pentru folosirea intensiva a masculilor de mare valoare zootehnica in grabirea ritmului deameliorare a populatiilor de taurine.

    Rationamentul care sta la baza diluarii spermei este urmatorul : din numarul total despermatozoizi dintr-un ejaculat depusi prin monta naturala in fundul de sac vaginal sau lanivelul cervixului, numai aproximativ 5% ajung in treimea superioara a oviductului pentru a

    participa la mecanismul fecundatiei. Un numar foarte mare de spermatozoizi din ejaculat potdeveni disponibili pentru a fi inlocuiti la alte femele aflate in calduri.Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un bun diluant, sunt urmatoarele:

    - Sa contina substante nutritive, care ajuta la activarea si mentinerea metabolismuluispermatozoizilor;

    - In acest sens cel mai bun diluant este galbenusul de ou bogat in glucide, lipite siprotide, care asigura un substrat energetic ideal pentru spermatozoizi. Lecitina din compozitiagalbenusului protejeaza capsula lipoproteica a spermatozoizilor, iar glucoza este mai binemetabolizata in spermatozoizi decat fructoza.

    - Se asigure aseptizarea materialului seminal prelucrat, in vederea preveniri si combateriiunor infectii nespecifice transmisibile prin sperma in care scop se utilizeaza penicilina,

    streptomicina si alte antibiotice.-Sa fie isotonic cu sperma, sa aiba aceiasi temperatura si anume 37 0C la dilutia initiala si18-200C la dilutia finala.

    -Sa fie netoxic pentru spermatozoizi, deoarece cantitati mici de toxine pot influenta negativmobilitatea spermatozoizilor.

    - pH-ul pentru sperma de taur sa fie de 6,2-6,8.-Sa contina substante crioprotectoare in cazul diluarii spermei pentru conservarea prin

    congelare.-Producerea diluantului la un pret de cost cat mai redus.-Sa se prepare usor, de preferat de cale industriala.-Sa aiba o durata de valabilitate cat mai indelungata.

    Conservarea spermei prin congelareCongelarea spermei de taur se bazeaza pe descoperirea si folosirea unor substante

    crioprotectoare, care protejeaza celula spermatica si permit mentinerea viabilitatii ei latemperaturi deosebit de joase, la care se face conservarea.

    Diluarea spermei pentru conservarea prin congelare cuprinde urmatoarele etape:-Dilutia initiala-Dilutia intermediara se face cu jumatate din cantitatea toatala de diluant stabilita in functie

    de gradul de dilutie. Prin aceasta etapa, dilutia se face la temperatura camerei, iar sperma se tinela frigider la +50C timp de o ora.

    -Dilutia finala se realizeaza cu cealalta jumatate de diluant, la care se adauga treptat agent

    crioprotector in proportie de 10% in mediile de dilutie pe baza de lapte si 5-8% in mediile pebaza de galbenus de ou, in scopul protejarii spermatozoizilor pe timpul "socului termic"Dupa terminarea diluarii se controleaza gradul de supravietuire a spermatozoizilor in

    diluant si daca mobilitatea acestora nu a scazut mai mult de 10% se introduce sperma laechilibrare, la temperatura de 50 C.

    Echilibrarea dureaza de la 4 la 18 ore, in functie de metoda de lucru adoptata. In generalse constata o tendinta de reducere a timpului de echilibrare a spermei de taur.

    Ambalarea spermei congelate. Metoda de ambalare a spermei de taur are o deosebita

  • 7/30/2019 Licenta 2003CALITATEA PENTRU PANIFICAIE LA UN SORTIMENT AGRIC 2010

    24/63

    importanta marirea eficientei economice in acest domeniu.In prezent se cunosc 3 posibilitati de ambalare a spermei congelate: in fiole, in paiete si

    sub forma de granule. Fiolele de sticla au fost folosite inca de la inceputul congelarii spermei. Ele asigura oprotectie buna dozelor de sperma contra agentilor microbieni, permit individualizarea dozelorprin inscrierea numelui taurului, a centrului si a datei recoltarii.

    Prezinta dezavantajul ca ocupa un lc mare in containere. Paietele de material plastic asigura o perfecta individualizare a dozelor, protejeazaspermatozoizii contra agentilor microbieni si permit depozitarea unui numar de doze de circa 10

    ori mai mare, fata de sperma ambalata la fiole. Datorita numeroaselor avantaje pe care leprezinta, congelarea spermei in paiete de material plastic a luat o mare extindere in numeroasetari, fiind astazi principala metoda de ambalare a spermei de taur. Granularea spermei a fost propusa de Nagase si Niwa in 1964 si consta in depunereaunor picaturi de sperma, diluata in proportii reduse pe blocuri de zapada carbonica, facute prinpresare. Granulele sau pilulele obtinute in adanciturile practicate cu o placa de metal, seintroduc dupa congelare, care se produce in 2-3 minute, la temperatura de ( -790C) in recipienteprevazute cu orificii, dupa care se scufunda in azot. Lichid la (-1960C). Metoda este rapida siasigura depozitarea in containere a unui numar mare de doze de sperma, are insa dezavantajulca nu permite individualizarea dozelor de sperma, granulele sunt dificil de manevrat, trebuierediluate in momentul decongelarii si sunt expuse contaminarii cu germeni prin contactul direct

    cu azotul lichid.Din cele prezentate cea mai buna metoda de ambalare a spermei congelate este cea inpaiete din metal plastic, de dimensiuni reduse.

    Congelarea spermei trebuie sa fie rapida.De obicei, fiolele se aseaza orizontal in porfiole, iar paietele se pun in suporturi speciale,

    asezate la vertical, cu care se mentin, timp de 5-7 minute in vaporii de azot lichid ce se degaja incontainerele de congelare si depozitare. A acest ritm rapid de congelare permite trecereacelulelor spermatice peste faza critica a congelarii.

    Granulele de sperma se introduc in tubul de metal, care se scufunda in containere cu azotlichid.

    Temperatura de congelare a spermei este, in general de (-1960C), temperatura azotului

    lichid. Se apreciaza ca in conditiile congelarii spermei, spermatoizii pot sa isi pastreze putereafecundanta pe timp nelimitat.Decongelarea spermei de taur. Sperma de taur se decongeleaza dupa diferite metode, la

    temperaturi cuprinse intre 38 si 700C. Cea mai raspandita este metoda de decongelare in baie deapa la 380C.

    Se recomanda ca sperma decongelata sa fie folosita imediat pentru insamantare, in cazcontrar, spermatozoizii isi reiau mobilitatea si mor inainte sa ajunga sa fecundeze ovula.

    Rezultatele obtinute prin folosirea spermei congelate. Procentul de fecunditate obtinut cusperma congelata a cunoscut o continua crestere, odata cu perfectionarea metodelor de lucru. Inprimele experiente de congelare, procentul de fecunditate a fost sub 50%.

    Incepand cu folosirea ca agent criogen a azotului lichid, calitatea spermei congelate s-a

    imbunatatit si procentul de fecunditate s-a ridicat la 75-77%.Inocularea spermei

    Inocularea spermei sau insamantarea propiu-zisa consta din introducerea spermei cuajutorul unei pipete sau a unui pistolet in caile genitale femele. Realizarea unui procent ridicatde fecunditate, prin efectuarea acestei operatiuni depinde de mai multi factori si anume: decalitatea spermei, de momentul cand se face depunerea spermei in vederea suprinderii ovulei instadiul de fecundabilitate, de starea sanitara a cailor genitale, pe modul cum se realizeaza

  • 7/30/2019 Licenta 2003CALITATEA PENTRU PANIFICAIE LA UN SORTIMENT AGRIC 2010

    25/63

    inocularea.Inocularea spermei se efectueaza la punctajul de insamantari artificiale din comuna sau

    ferma, care trebuie sa fie dotat cu ectilaj si aparatura necesara pentru pastrarea, constrolul siinocularea spermei.

    In dotarea fiecarui punct de insamantari trebuie sa existe:-containere pentru pastrarea spermei congelate, termose si lazi izoterme pentru pastrarea

    spermei refrigerate.-pistolete special pentru inocularea spermei refrigerate, speculuri vaginale, lampi

    hemostatale, microscop, termostat, pense hemostatice cu brate lungi, termometre de baie si

    camera, foarfeci chirurgicale.Pentru contentia vacii este necesar un stand in care sa fie introdusa femela in timpulinsamantarii.Lucrari pregatitoare pentru inocularea spermei

    Femela care urmeaza sa fie insamantata este examinata clinic pentru aprecierea starii decalduri. Prin acest examen pot fi descoperite femelele cu diferite afectiuni ale aparatului genital,femelele gestante, femelele care nu sunt in calduri. Pregatirea vacilor pentru insamantare constain spalarea regiunii perivulvare cu apa si sapun, dupa care apa se indeparteaza cu un prosop.Inocularea spermei conservate prin congelare se face numai dupa decongelare.

    Decongelarea paietelor si fiolelor se face prin mentinerea acestora, timp de 2-3 minute,

    intr-o baie marina, la temperatura de 35-36*C; decongelarea granulelor se face prin introducerealor in lichidul diluant tinut in baie marina in aceleasi conditii. In cazul folosirii spermeirefrigerate, fiolele cu sperma se lasa la temperatura camerei (18-25*C) timp de 5 minute, sinumai dupa ceea se folosesc la insamantare.

    In mod obligatoriu, inainte de inoculare trebuie sa se faca examenul microscopic alspermei. Se poate insamanta numai sperma care contine minimum 60% spermatozoizi cumiscari vioaie de inaintare, in cazul spermei refrigerate si 35-40% mobilitate in cazul spermeicongelate.

    Inocularea spermei congelate in paiete se face cu pistoletul de insamantare in interiorulcaruia se introduce paieta, in timp ce inocularea spermei congelate in fiole, in granule ca sisperma refrigerata se face cu pipeta de sticla sau material plastic.

    Metode folosite pentru inocularea spermei la vaca. Inocularea spermai se realizeazaprin doua metode : vaginala si bimanuala. Metona vaginala consta in depunerea spermei in canalul cervical sau in uter prinfolosirea speculului vaginal. Pentru aplicarea acestei metode sunt necesare : pipeta sau pistoletde insamantare; specul vaginal, lampa frontala , stand de insamantare. Vaca in calduri esteintrodusa si contetionata in standul de insamantare, urmand sa i se faca toaleta organelorgenitale externe.

    Dupa departarea peretilor vaginului, cu ajutorul spectrului, operatorul introduce varfulcanulei, pe o distanta de 2-3cm, in canalul cervical, reperat cu usurinta datorita sursei de luminadata de lampa frontala si printr-o apasare brusca pe para (suzeta) pipetei, sperma este proiectatain uter.

    Prin aplicarea metodei vaginale exista o mai mare certitudine in ceea ce privesteintroducerea varfului pipetei in canalul cervical si depunerea spermei in uter. Principalelemasuri ce trebuie luate, legat de folosirea metodei de referea la:

    -Sterilizarea speculului vaginal;-Depunerea spermei cat mai profund, in canalul cervical;-Scoaterea speculului vaginal imediat dupa inoculare;-Evitarea traumatizarii mucoasei vaginale;-Incalzirea speculului la temperatura de 370C.

  • 7/30/2019 Licenta 2003CALITATEA PENTRU PANIFICAIE LA UN SORTIMENT AGRIC 2010

    26/63

    Metoda bianuala sau rectrovaginala consta in depunerea spermei in canalul cervical sauin cavitatea uterina, cu ajutorul pipetei, prin fixarea gatului uterin prin traversul peretelui rectal.Insamantarea se poate face atat in standul de monta cat si pe linia grajdului, cu condtitia ca vacasa fie bine contetionata. Operatorul insamantator introduce mana inmanusata in rectul femelei,palpeaza cervixul.

    Dupa ce un ajutor face toaleta labiilor vulvare, operatorul prinde cu mana cealalata pipetasi o introduce prin fanta vulvara, in conductul vaginal pana la floarea involta, dupa aceeafixeaza, prin traversul peretelui rectal, cervixul si prin usoare miscari de lateralitate siverticalitate pe care le imprima pipetei, introduce varful acesteia prin canalul cervical, in uter,

    cautand sa evite obstacolele provocate de pliurile florei involte. Dupa strabaterea canaluluicervical, el apasa pe suzeta de cauciuc si sperma este proiectata in cavitatea uterina..Comparativ cu metoda vaginala, aceasta metoda prezinta unele avantaje:

    -Este mai expeditiva;-Se poate efectua in grajd sau in padoc, fara sa fie necesar standul de insamantare;-Pentru practicarea metodei este nevoie numai de pipeta sau de pistoletul de insamantare;-Se evita infectarea mucoasei vaginale, prin folosirea speculului care, in conditii de teren

    este greu de sterilizat;-Se evita aparitia spasmelor vaginale.

    Aplicarea incorecta a metodei poate duce la depunerea spermei intre faldurile floriiinvolte sau la traumatizarea mai mult sau mai putin grava a mucoaselor cervicale sau vaginale.

    Datorita avantajelor pe care le prezinta, metoda bimanuala se aplica in mod curent pentruinsamantarea vacilor.Rezultatele aplicarii insamantarilor artificiale la bovine, depind in mare masura de

    modul cum se aplica inocularea spermei. In acest scop, la punctul de insamantari artificialetrebuie unele masuri care se refera la:

    -Insamantarea vacilor si junicilor in calduri, la care prin examenul clinic se confirmaaceasta stare fiziologica;

    -Respectarea cu strictete a tehnicii de pregatire si de inoculare a spermei;-Dezinfectarea si sterilizarea aparaturii folosite la insamantare: pipeta, pistoletele,

    speculuri vaginali;

    -Aprovizionarea cu material criogen (azot lichid, gheata);-Tinerea unei evidente stricte a vacilor insamantate.

  • 7/30/2019 Licenta 2003CALITATEA PENTRU PANIFICAIE LA UN SORTIMENT AGRIC 2010

    27/63

    PARTEA A II-ACAPITOLUL V

    SITUATIA EFECTIVULUIAFLAT IN CONTROLUL OFICIALAL PRODUCTIEI

    In ultimii ani activitatea de reproductie prin insamantari artificiale a fost dezvoltata cumari eforturi, in principal prin cuprinderea la reproductie prin insamantari artificiale a unuinumar cat mai mare de femele.

    Astfel la bovine de la 35.6 % insamantari artificiale realizate in anul 2009, pondereaacestora a crescut la 47.15 % , inregistrand o crestere semnificativa de 11 %.

    Pe primele luni ale anului 2010, la specia bovine s-a constatat o pondere ainsamantarilor artificiale de 43.6 %, ceea cereprezinta o crestere de 5.6 % , comparativ cu

    aceeasi perioada a anului 2009.Din analiza datelor de referinta preluate de la U.A.R.Z.-uri preluate si centralizate de

    A.N.A.R.Z. , in perioada 1.01 30.09.2010 , realizarile indicilor de reproductie la nivel nationalau fost urmatoareleA.N.A.R.Z.= Agentia Nationala pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie

  • 7/30/2019 Licenta 2003CALITATEA PENTRU PANIFICAIE LA UN SORTIMENT AGRIC 2010

    28/63

    Tabelul 1VACI AFLATE IN CONTROLUL OFICIAL AL PRODUCTIILOR ZOOTEHNICE

    LA 28 ZILE / 30 .09.2010

    RASE LOCALE CONSERVATE GENETICNrtcrt. JUDETUL SURA DE STEPA BIVOLITE TOTAL1 BRASOV - 114 1142 IASI 24 - 24

    TOTAL 24 114 138

    RASE DIN IMPORTNR CRT. JUDETUL MONTBELIARDE LIMOUSINE TOTAL1 GIURGIU 187 - 1872 TIMIS - 379 379

    TOTAL 187 379 566

    Tabel 1.1 VACI AFLATE IN CONTROLUL OFICIAL AL PRODUCTIILOR ZOOTEHNICELA 42 ZILE LA 30.09.2010

    NRTCRT

    JUDETUL BRUNA BALTATAROMANEASCA

    BALTATA CU NEGRUROMANEASCA

    TOTALC.O.P.

    1 ALBA 3 987 1317 23072 ARAD 32 1302 533 18673 ARGES 1938 5 481 24244 BACAU 2217 156 582 29555 BIHOR 8 2821 845 36746 BISTRITA N 31 1751 410 31927 BOTOSANI 13 948 1565 25268 BRASOV 341 1738 668 27479 BRAILA - - 2144 214410 BUZAU 442 27 2301 277011 CARAS-SEV - 1623 346 196912 CALARASI - - 1530 1530

    13 CLUJ 76 2852 517 344514 CONSTANTA - - 3587 358715 COVASNA - 2865 855 372016 DAMBOVITA 231 32 102 36517 DOLJ 27 - 933 96018 GALATI - 31 1480 151119 GIURGIU - - 1293 129320 GORJ 1019 60 374 145321 HARGHITA - 2715 107 282222 HUNEDOARA 308 990 617 191523 IALOMITA 66 7 2184 225724 IASI 150 111 2724 298525 ILFOV 12 76 439 527

    NRCRT

    JUDETUL BRUNA BALTATAROMANEASCA

    BALTATA CUNEGRUROMANEASCA

    TOTALC.O.P

    1 ARAD 104 1233 1634 29712 ARGES 161 - - 1613 BRASOV - 432 - 4324 DAMBOVITA 126 93 1116 13355 DOLJ - - 133 1336 GALATI - - 305 3057 GIURGIU - - 510 5108 GORJ 20 - - 209 IASI - - 612 61210 ILFOV 200 56 1283 153911 MARAMURES 36 - - 3612 MURES - 223 - 22313 TELEORMAN - - 166 18614 TIMIS - 216 195 41115 VASLUI - - 800 800

    TOTAL 647 2253 5774 9674

  • 7/30/2019 Licenta 2003CALITATEA PENTRU PANIFICAIE LA UN SORTIMENT AGRIC 2010

    29/63

    26 MARAMURES 2092 195 87 237427 MEHEDINTI 1452 75 1855 338228 MURES 7 3752 1203 496229 NEAMT 1496 190 713 239930 OLT - - 2085 208531 PRAHOVA 1188 106 782 207632 SATU-MARE 361 1671 1352 328433 SALAJ 11 1703 81 179534 SIBIU - 1527 983 251035 SUCEAVA 885 1208 661 275436 TELEORMAN - - 1592 159237 TIMIS 1 1733 1319 305338 TULCEA - - 1790 179039 VASLUI 680 - 2430 311040 VALCEA 2846 159 100 3105

    41 VRANCEA 1350 62 1044 2456TOTAL 19183 34478 46011 99672RASE LOCALE CONSERVATE GENETICNr.crt JUDETUL PINGZAU SURA DE STEPA BIVOLITE TOTAL C.O.P.1 BIHOR 16 - - 162 BISTRITA 27 - - 273 BRASOV - - 10 104 CLUJ 1 - 166 1675 HUNEDOARA 25 - - 256 NEAMT - 1 - 17 PRAHOVA 3 - - 38 SALAJ - - 12 129 SUCEAVA 301 - - 30110 TIMIS - 1 - 111 VRANCEA 1 - - 1

    TOTAL 374 2 188 564

    RASE DIN IMPORTNr.crt JUDETUL MONTEBELIARD NORMANDA PRIMHOLSTEIN JERSEY TOTAL C.O.P.1 ALBA - 60 300 - 3602 IALOMITA - - - 38 383 MURES 55 - - - 554 PRAHOVA 130 - - - 1305 SATU-MARE - - - 7 77

    TOTAL 185 60 300 45 590

    In tabelul 1.1 se prezinta situatia vacilor aflate C.O.P. al productiilor zootehnice la 42

    zile la 30.09.2010. La rasa B s-a inregistrat un total de 19.183, la rasa BR un total de 34.478 iarla rasa BNR un total de 46.011.Din rasele locale conservate genetic rasa Pinzgau a inregistrat un efectiv de 374 aflat

    in C.O.P. , rasa Sura de Stepa 2 efective in C.O.P. , bivolitele 188 efective.Ca rase de import : rasa Montbeliard -185 , Normanda 60 , Holstein 300, Jersey

    45, insemnand 590 de efective aflate in C.O.P.

  • 7/30/2019 Licenta 2003CALITATEA PENTRU PANIFICAIE LA UN SORTIMENT AGRIC 2010

    30/63

    Tabelul 2 CENTRALIZATOR C.O..P LA DATA DE 30.09.2010

    NRCRT

    JUDETUL B BR BNR PT SsT Biv Rase de Import J TOTALC.O.P.MO NO HO LIM

    1 ALBA 3 987 1317 - - - - 60 300 - - 26672 ARAD 136 2535 2167 - - - - - - - - 48383 ARGES 2099 5 481 - - - - - - - - 25854 BACAU 2217 156 582 - - - - - - - - 29555 BIHOR 8 2821 845 16 - - - - - - - 36906 BISTRITA N. 31 2751 410 27 - - - - - - - 32197 BOTOSANI 13 948 1565 - - - - - - - - 2526

    8 BRASOV 341 2170 668 - - 124 - - - - - 33039 BRAILA - - 2144 - - - - - - - - 214410 BUZAU 442 27 2301 - - - - - - - - 277011 CARAS-SV - 1623 346 - - - - - - - - 196912 CALARASI - - 1530 - - - - - - - - 1530

    13 CLUJ 76 2852 517 1 - 166 - - - - - 361214 CONSTANTA - - 3587 - - - - - - - - 358715 COVASNA - 2865 855 - - - - - - - - 372016 DAMBOVITA 357 125 1218 - - - - - - - - 170017 DOLJ 27 - 1066 - - - - - - - - 109318 GALATI - 31 1785 - - - - - - - - 181619 GIURGIU - - 1803 - - - 187 - - - - 199020 GORJ 1039 60 374 - - - - - - - - 147321 HARGHITA - 2715 107 - - - - - - - - 282222 HUNEDOARA 308 990 617 25 - - - - - - - 194023 IALOMITA 66 7 2184 - - - - - - - 38 229524 IASI 150 111 3336 - 24 - - - - - - 362125 ILFOV 212 132 1722 - - - - - - - - 206626 MARAMURES 2128 195 87 - - - - - - - - 241027 MEHEDINTI 1452 75 1855 - - - - - - - - 338228 MURES 7 3975 1203 - - - 55 - - - - 524029 NEAMT 1496 190 713 - 1 - - - - - - 240030 OLT - - 2085 - - - - - - - - 208531 PRAHOVA 1188 106 782 3 - - 130 - - - - 220932 SATU-MARE 261 1671 1352 - - - - - - - 7 329133 SALAJ 11 1703 81 - - 12 - - - - - 180734 SIBIU - 1527 983 - - - - - - - - 251035 SUCEAVA 885 1208 661 301 - - - - - - - 305536 TELEORMAN - - 1778 - - - - - - - - 177837 TIMIS 1 1949 1514 - 1 - - - - 379 - 384438 TULCEA - - 1790 - - - - - - - - 179039 VASLUI 680 - 3230 - - - - - - - - 391040 VALCEA 2846 159 100 - - - - - - - - 310541 VRANCEA 1350 62 1044 1 - - - - - - - 2457

    TOTAL 19830 36731 52785 374 26 302 372 60 300 379 45 111204

    La data de 30.09.2010 in C.O.P. se aflau rasele B 19.830, BR 36.731,BNR 52.785, PT - 374, Biv 302, rase de import MO 372, NO 60, HO 300, Lim 379 ,J 45 insemnand toate 111.204 aflate in C.O.P.

  • 7/30/2019 Licenta 2003CALITATEA PENTRU PANIFICAIE LA UN SORTIMENT AGRIC 2010

    31/63

    Tabelul 3 SITUATIA EFECTIVULUI DE BOVINE , PE REGIUNI DE DEZVOLTARE SI JUDETESPECIFICARE B BR BNR PT SsT Biv Rase Import

    MO NO HO LIM JTOTALC.O.P

    1.NORD - EST 5441 2613 10087 301 25 0 0 0 0 0 0 18467BACAU 2217 156 582 - - - - - - - - 2955BOTOSANI 13 948 1565 - - - - - - - - 2526IASI 150 111 3336 - 24 - - - - - - 3621

    NEAMT 1496 190 713 - 1 - - - - - - 2400SUCEAVA 885 120 661 301 - - - - - - - 3055VASLUI 680 - 3230 - - - - - - - - 39102. SUD - EST 1792 120 12651 1 0 0 0 0 0 0 0 14564BRAILA - - 2144 - - - - - - - - 2144BUZAU 442 27 2301 - - - - - - - - 2770

    CONSTANTA - - 3587 - - - - - - - - 3587GALATI - 31 1785 - - - - - - - - 1816TULCEA - - 1790 - - - - - - - - 1790VRANCEA 1350 62 1044 1 - - - - - - - 24573. SUD 3710 243 9776 3 0 0 317 0 0 0 38 14087ARGES 2099 5 481 - - - - - - - - 2585CALARASI - - 1530 - - - - - - - - 1530DAMBOVITA 357 125 1218 - - - - - - - - 1700GIURGIU - - 1803 - - - 187 - - - - 1990IALOMITA 66 7 2184 - - - - - - - 38 2295PRAHOVA 1188 106 782 3 - - 130 - - - - 2209TELEORMAN - - 1778 - - - - - - - - 17784. SUD VEST 5364 294 5480 0 0 0 0 0 0 0 0 11138DOLJ 27 - 1066 - - - - - - - - 1093GORJ 1039 60 374 - - - - - - - - 1473MEHEDINTI 1452 75 1855 - - - - - - - - 3382OLT - - 205 - - - - - - - - 2085VALCEA 2846 159 100 - - - - - - - - 3105

    5. VEST 445 7097 46644 25 1 0 0 0 0 379 0 12591ARAD 136 2535 2167 - - - - - - - - 4838CARAS SEV. - 1623 346 - - - - - - - - 1969HUNEDOARA 308 990 617 25 - - - - - - - 1940TIMIS 1 1949 1514 - 1 - - - - 379 - 38446. NORD VEST 2515 11993 3292 44 0 178 0 0 0 0 7 18029BIHOR 8 2821 845 16 - - - - - - - 3690BISTRITA N. 31 2751 410 27 - - - - - - - 3219CLUJ 76 2852 517 1 - 166 - - - - - 3612MARAMURES 2128 195 87 - - - - - - - - 2410SATU-MARE 261 1671 1352 - - - - - - - 7 3291SALAJ 11 1703 81 - - 12 - - - - - 18077. CENTRU 351 14239 5133 0 0 124 55 60 300 0 0 20262ALBA 3 987 1317 - - - - 60 300 - - 2667BRASOV 341 2170 668 - - 124 - - - - - 3303COVASNA - 2865 855 - - - - - - - - 3720HARGHITA - 2715 107 - - - - - - - - 2822MURES 7 3975 1203 - - - 55 - - - - 5240

    SIBIU - 1527 983 - - - - - - - - 25108. BUCURESTI 212 132 1722 0 0 0 0 0 0 0 0 2066ILFOV 212 132 1722 - - - - - - - - 2066

    In partea de nord est a tarii ponderea cea mai mare o are rasa BNR cu un efectiv de10.087, rasa B cu un efectiv de 5441 si rasa BR cu un efectiv de 2613.In zona de sud est a tariiponderea cea mai mare o are tot BNR cu un efectiv de 12.651 urmata de rasa B cuun efectiv de1792 si rasa BR cu un efectiv de 120. In zona de sud ponderea cea mai mare o are tot BNR cu unefectiv de 9776, urmata de rasa B cu un efectiv de 3710 si rasa BR cu un efectiv de 243.

    In zona de sud vest a tarii rasa cu efctivul cel mai numeros este BNR 5480 , urmatade B 5364 si BR 294. In zona de nord - vest rasa cu ponderea cea mai mare este rasa BR

    11.993 , urmata de rasa B 2515 si rasa BNR 3292.In centrul tarii rasele preponderente sunt BR 14.239 , BNR 5133 , B 351 ,Biv. 124,

    rase de import : MO 300 , NO 60 , HO 55.In Bucuresti : BNR 1722, B 212 , BR 132.Activitatea de reproductie

    Procesul de reproductie al animalelor este o activitate de interes national, care are caobiect principal , utilizarea rationala a materialului de reproductie ameliorat genetic, prinaplicarea in zootehnie a celor doua sisteme, respectiv insamantarea artificiala si insamantarea

  • 7/30/2019 Licenta 2003CALITATEA PENTRU PANIFICAIE LA UN SORTIMENT AGRIC 2010

    32/63

    naturala ( monta dirijata ). Consideram net superioara importanta, rolul si perspectiveleinsamantarilor artificiale la animalele de interes zootehnic, dar in acelasi timp nu trebuie neglijatrolul major pe care l-a avut, il are si il va avea aplicarea rationala a montei dirijate, la crestereanatalitati si prolificitatii in zootehnie, precum si la crearea si consolidarea genetica a unor rase,hibrizi si linii de animale. In tarile cu zootehnie avansata din Comunitatea Europeana se pune unaccent deosebit pe utilizarea biotehnologiilor moderne de reproductie la toate animalele deferma, respectiv insamantarile artificiale si transferal de embrioni, dar la o anumita pondere (infunctie de tara), a femelelor apte pentru reproductie se utilizeaza sistemul de reproductie prin

    monta naturala dirijata. In functie de o serie , de factori (zootehnici, sanitar-veterinari,economici, si de agroecosistem), trebuie pastrat un echilibru rational intre cele doua sisteme dereproductie (insamantare artificiala si insamantare naturala).

    In conditiile actuale din tara noastra, biotehnologia insamantarilor artificialereprezinta instrumentul principal de intensificare si difuzare a progresului genetic, prin utilizarela reproductie a celor mai valorosi reproducatori, lucru materializat prin obtinerea unor productiimai mari, ceea ce reprezinta o crestere economica a veniturilor si implicit a cointeresarii materialdin partea crescatorilor. In acest context mentionam faptul ca, statul sprijina direct producatoriiagricoli din sectorul animalier, prin acordarea de subventii, a caror valoare difera in functie detipul de reproductie utilizat (respectiv insamantarile artificiale sau monta naturala dirijata),

    precum si in functie de specie.De asemenea, in conformitate cu legislatia in vigoare ,statul subventioneaza

    desfasurarea activitatii de insamantari artificiale prin fonduri alocate pentru achizitionareamaterialului seminal si al agentului criogenic necesar mentinerii capacitatii fecundante aacestuia, pentru crescatorii private. Datorita restructurarii si privatizarii unor activitati, inceputain anul 1997, personalul bugetar din reteaua nationala de reproductie si selectie a animalelor s-aredus dramastic, lucru care a dus la aparitia unor dificultati in desfasurarea activitatii deameliorare si reproductie in interior. In ultimii ani, activitatea de reproductie prin insamantariartificiale a fost dezvoltata cu mari eforturi, in principal prin cuprinderea la reproductie prin

    insamantari artificiale a unui numar mai mare de female

    SINTEZA realizarii indicatorilor de reproductie*Din analiza datelor de referinta preluate de la U.A.R.Z.-uri**, prelucrate si centralizare

    de A.N.R.Z. , IN PERIOADA 1.01.-30.09.2010, realizarile indicatorilor de reproductie la nivelnational, au fost urmatoarele: In perioada 1.01. 30.09.2010, s-au realizat la BOVINE pe totalzootehnie, 1400631 insamantari artificiale si monte naturale, din care 790931 au fost insamantariartificiale iar 609700 au fost monte naturale. Raportat la numarul femelelor insamantate artificialsi natural, s-a constatat o pondere de 56,5% a numarului de femele insamantate artificial si43,5% a numarului de femele monte natural. De asemenea, s-a constatat o crestere a numarului

    de femele insamantate artificial de 107872 capete, respectiv o pondere de 15,8%, comparativ cuaceeasi perioasa a anului 2009. Raportat la efectivul matca, s-a constatat o pondere ainsamantarilor artificiale de 43,6%, ceea ce reprezinta o crestere cu 5,6%, comparativ cu aceeasiperioada a anului 2009. La nivelul Regiunilor, numarul femelelor insamantate artificial au variatintre 59710, la Craiova si 178580 la Cluj, cu o pondere a insamantarilor artificiale cuprinsa intre31,6%, la Bucuresti si 56,8% la Brasov. In perioada analizata, s-au realizat la bovine 1259056descendenti, constatandu-se o scadere de 4233 descendenti, respectiv o pondere de 0,3%

  • 7/30/2019 Licenta 2003CALITATEA PENTRU PANIFICAIE LA UN SORTIMENT AGRIC 2010

    33/63

    comparativ cu aceeasi perioada a anului 2009. Pentru perioada analizata s-a constatat ca numaruldescendentilor obtinuti din insamantari artificiale a fost de 622295 capete, respectiv 542617capete provin din vaci insamantate artificial si 79678 provin din vitele insamantate artificial.

    Tehnologia de urmarire si conducere a procesului de reproductie la nivelul national,este exprimata in principal prin stocul de femele gestante si tulburarile de reproductie.. In acestcontext, la 30.09.2010, la efectivul de vaci stocul de gestante a fost de 41,8% ceea ce reprezinta ocrestere de 0,4%, comparative cu aceeasi perioada a anului 2009, iar a celor cu tulburari dereproductie de 12,9%, ceea ce reprezinta o scadere de 0,7%, comparativ cu aceeasi perioada a

    anului 2009. Pentru efectivul de vite, stocul de gestante a fost de 59,5%, iar a celor cu tulburaride reproductie de 2,4%, ceea ce reprezinta o crestere de 0,9%, comparativ cu aceeasi perioada aanului 2009. Pentru perioada analizata, s-a constatat la nivelul national un consum de 1149196doze material seminal congelat, respectiv 1.5 doze/prime insamantari, 1,1 doze/total insamantarisi 2,4 doze/gestatie. La nivelul Regiunilor , consumul de material seminal congelat pe primeinsamantari a variat intre 1.4 doze, la Cluj, Constanta si Timisoara si 1,5 doze la Brasov,Bucuresti, Craiova si Iasi. Consumul de material seminal congelat pe total insamantari a variatintre 1,1 doze la Brasov, Cluj, Constanta, Iasi si Timisoara si 1,3 doze la Craiova.

    *sinteza realizarilor pentru perioada 1.01. 30.09.2010, se prezinta comparativ cu aceiasi perioada a anului 2009.**Prelucrarea, centralizarea si interpretarea rezultatelor s-a executat pe baza datelor primare transmise de U.A.R.Z.-urile teritoriale.

    Tabelul 4

    CENTRALIZATORULStructurii fiziologice a efectivului de bovine , la 30.09.2010

    Nr.Crt.

    Specificare UM Total zootehnieVaci Vitele

    1 Fatate recent capete 212221 -% 13.5 -

    2 Insamantate si montate recent capete 501527 63631% 31.9 38.1

    3 Gestante capete 657339 99469% 41.8 59.5

    4 Tulburari de reproductie capete 203187 4032% 12.9 2.4

    TOTAL capete 1.574.274 167.132Total femele cuprinse la reproductie capete 1.741.406

  • 7/30/2019 Licenta 2003CALITATEA PENTRU PANIFICAIE LA UN SORTIMENT AGRIC 2010

    34/63

    Tabelul 5SITUATIA

    Insamantarilor artificiale si montelor naturalle la bovine,realizate la 1.01 30.09.2010

    Nr.Crt.

    Regiunea Judetul Total zootehnieNumar femele

    IA + MNNumarfemele MN % MN

    Numarfemele IA % IA

    TOTAL 1.400.631 609.700 43.5 790.931 56.5

    1 Brasov

    Alba 37149 16041 43.2 21108 56.8

    Brasov 31583 13588 43.0 17995 57.0Covasna 24317 3721 15.3 20596 84.7Harghita 38175 9473 24.8 28702 75.2Mures 46929 1630 3.5 45299 96.5Sibiu 27561 9252 33.6 18390 66.4

    TOTAL 205.714 53.705 26.1 152.009 73.9

    2 Bucuresti

    Arges 63763 40864 64.1 22917 35.9Calarasi 15040 5220 34.7. 9820 65.3Dambovita 42515 28087 66.1 14428 33.9Giurgiu 17080 11019 64.5 6061 35.5Ialomita 22589 8005 35.4 14584 64.6Ilfov 5995 2363 39.4 3632 60.6Prahova 30601 19838 64.8 10763 35.2

    Teleorman 29473 16324 55.4 13149 44.6TOTAL 227.056 131.702 58.0 95.354 42.0

    3 Cluj

    Bihor 55160 18284 33.1 36876 66.9Bistrita N. 39292 8823 22.5 30469 77.5Cluj 51752 18254 35.3 33498 64.7Maramures 52940 14955 28.2 37985 71.8Satu Mare 31684 8026 25.3 23658 74.7Salaj 21914 5820 26.6 16094 73.4

    TOTAL 252.742 74.162 29.3 178.580 70.7

    4 Constanta

    Braila 18342 2833 15.4 15509 84.6Buzau 34106 15066 44.2 19040 55.8Constanta 22046 7608 34.5 14438 65.5Galati 24651 6710 27.2 17941 72.8

    Tulcea 10639 5499 51.7 5140 48.3Vrancea 30248 19345 64.0 10903 36.0

    TOTAL 140.032 57.061 40.7 82.971 59.3

    5 Craiova

    Dolj 27941 16496 59.0 11445 41.0Gorj 29567 20198 68.3 9369 31.7Mehedinti 20415 13469 66.0 6946 34.0Olt 28115 10901 38.8 17214 61.2Valcea 34785 20049 57.6 14736 42.4

    TOTAL 140.823 81.113 57.6 59.710 42.4

    6 Iasi

    Bacau 43863 21343 48.7 22520 51.3Botosani 57540 27019 47.0 30521 53.0

    I