LIBERALISMUL IN PERIOADAINTERBELICA

Liberalismul romnesc este un curent ideologic, social-politic, economic si naional, desprins din realitaile societaii romneti i aprut n prima jumtate a secolului al XIX-lea care a evoluat n condiiile luptei de emancipare social i naional din sec XIX (lupta pentru autonomie, unire i independen a Principatelor). Originile liberalismului romnesc trebuiesc cutate n evoluia intern specific a societaii romneti, incadrndu-se curentului liberal european. Curentul liberal se individualizeaz i se consolideaz odata cu Revoluia de la 1848 cnd sunt puse bazele programului social-politic, economic i naional.Liberalii reprezentau interesele burgheziei n formare (bancheri, comerciani, industriai, meteugari, meseriai), ale intelectualitaii (avocai, medici, funcionari din aparatul administrativ, studeni, profesori, juriti). Dupa instalarea printului strin pe tronul Romniei i adoptarea Constituiei de la 1866, liberalii, aflati la guvernare, se vor remarca prin ample msuri care vizau modernizarea i industrializarea Romniei.Doctrina liberal a aprut ca o alternativ la vechiul sistem de gndire i aciune social-politic feudal bazat pe puterea absolut a domnitorului, pe categoriile privilegiate si pe conservatorism;ea cuprinde o serie de principii pe plan social-politic, economic i naional:pe plan social: -instaurarea unui regim parlamentar-constituional bazat pe supremaia legilor, separerea puterilor n stat, pe pluralism politic si toleran, pe respectarea drepturilor si libertailor democratice ale omului i implicit pe o interventie limitat a statului n viata societtii, statul meninndu-i un rol de arbitru n societate (libertatea politic a individului nseamn independena acestuia n raport cu statul, absena constrngerii)-liberalismul susine evoluia pasnic i progresul permanent al societaii umane, liberalii sustinnd chiar adoptarea unor reforme radicale pentru a menine echilibrul social, dar opunndu-se total revoluiilor violente pentru a schimba o ornduire social-politic (din acest motiv criticau pe socialisti i social-democrai).pe plan economic: -libertatea economic se transpunea in viat prin economie de pia, bazat pe ncurajarea initiativei private i liber concuren precum i pe respectarea proprietaii private.-pentru a sprijini dezvoltarea economic, comercial i industrial a Romniei, n conditiile n care ara era napoiata economic datorit invecinarii cu imperiile absolutiste multi-naionale, liberalii sustineau intervenia statului n desfaurarea proceselor economice.-principiul economic de baz (politica economic) era "prin noi nine", mai precis adoptarea unei politici protectioniste prin majorarea tarifelor vamale pentru a mpiedica ptrunderea marfurilor strine in Romnia n scopul ncurajarii productiei agricole si industriale autohtone. De asemenea statul sprijinea meseriaii, comercianii i industriaii autohtoni(fiscal prin sistemul de credit (banci-BNR) si prin scutiri de taxe si impozite pentru industriaii romni). Cadrul legislativ ce a transpus n practic politica economic "prin noi nine", a fost elaborat dup obinerea independenei (Legile principale - 1886, 1887)-extinderea reelei de drumuri si ci ferate.-in privina ptrunderii capitalului strin n economia romneasc (sub forma unor investitii (imprumuturi acordate statului) pentru dezvoltarea unor ramuri industriale, utilaje, specialiti, deineri de aciuni la firme sau bnci), liberalii acceptau cooperarea cu capitalul strin, dar doreau ca acest lucru s se fac sub form de colaborare, nu de acaparere (nu doreau instituirea unei dependene a economiei romneti de investitori occidentali)pe plan naional: -liberalii militau pentru respectarea si consolidarea autonomiei (nlaturarea dominaiei straine - otomane)-liberalii au actionat consecvent pentru unirea Principatelor (n alian cu conservatorii), pentru aducerea prinului strin pe tronul Romniei, pentru consolidarea statului naional romn modern, pentru obinerea independenei, proclamarea Regatului si pentru desvrirea unitaii naionale a Romniei in 1918Viata politica in Romania interbelica este influentata de cele doua reforme fundamentale introduse dupa Marele Razboi: reforma electorala si reforma agrara. Seintroduce votul universal, exercitat incepand cu alegerile din noiembrie 1919. Introducereadreptului la vot universal pentru toti barbatii adulti pune probleme pentru toate partidele.Alegatorii au fost astfel chemati la urne de zece ori in: noiembrie 1919, mai-iunie 1920,martie 1922, mai 1926, iulie 1927, noiembrie 1928, iunie 1931, iulie 1932, decembrie 1933si decembrie 1937.Cea mai importanta forta politica in perioada dintre cele doua razboaie mondial era Partidul National Liberal.Partidul National Liberal condus de Ion I.C. Bratianu pana la incetarea din viataa acestuia in anul 1927. Ei au condus nentrerupt din 1914 i pn n 1919 (cu o scurt ntrerupere ntre martie-noiembrie 1918), cnd, asemenea altor partide liberale europene, au pierdut alegerile organizate de ei pe baza votului universal. Dup o scurt perioad deorganizare i de extindere n teritoriile nou alipite, liberalii s-au rentors la putere crmuind cu autoritate ntre 1922-1928 (cu o ntrerupere ntre martie 1926 i iunie 1927. Perioada 1922-1926 a fost probabil epoca celor mai mari succese liberale, guvernul lui Ion I. C. Brtianu rezolvnd cu pricepere problemele dificile ale organizarii noului stat ntregit, ale unificrii celor 4 regiuni, att din punct de vedere administrativ ct si legislativ; au fost de asemenea anii refacerii economice i ai aplicrii reformelor; s-a adoptat o nou constituie. Se poate socoti c, n 1926, Partidul Liberal se afl n culme puterii si influenei sale, ncheindu-i o misiune istoric nceput n 1848.Liberalismul este in primul rand o doctrina care se sprijina in fond pe liberularbitru. Conceptul de libertate, desi termen vag definit, devine esential, stand la bazaorganizarii sistemului politic liberal. PNL, desi infiintat in perioada ianuarie-martie 1875 caurmare a unui mod de gandire politic aparut in epoca de descompunere a institutiilor feudale si ascensiune a burgheziei, isi atinge punctul de maxima dezvoltare abia in perioadainterbelica. Era condus de asa numita oligarhie financiara grupata in jurul marilor familii de bancheri si industriasi, in frunte cu familia Bratianu.In perioada interbelica, liberalismul romanesc a actionat pentru aplicarea doctrineiprin noi insine pentru limitarea introducerii unui capital strain, pentru interventia statuluiin viata economica si sociala, interventie ce s-a dovedit mai tarziu esentiala indemocratizarea societatii romanesti.Documentul oficial de nastere a neoliberalismului romn l reprezinta Constitutiadin 1923. Aceasta pleaca de la doua puncte de vedere care alcatuiesc esentab neoliberalismului, si anume, interventia puterii de stat si conceptia despre libertatileindividuale ca "functii sociale", ca drepturi acordate de stat n masura n care intereseleacestuia o ngaduie. In domeniul proprietatii, liberalismul romn a plecat de la ideea clasica a proprietatii sacre si inviolabile, ajungnd la formula proprietatii "functie sociala" din careau iesit exproprierea si nationalizarea subsolului. Exproprierea, afirma el, este o formula de progres social, credincioasa si principiului doctrinei liberale, fiind o noua reparatie a proprietatii, si nu nimicirea ei.Liberalismul politic reprezint una dintre cele mai vechi doctrine politice, avnd o importan fundamental n istoria secolului al XX-lea.n plan politic gndirea liberal se concentreaz asupra libertilor individuale pornete de la drepturile personale, iniiativa privat i limitarea puterii statului. Liberalismul respinge ideea "statului providenial" i acioneaz n vederea limitrii implicrii statale n favoarea crerii unui climat favorabil exercitrii drepturilor de ctre individ.Liberalismul consider mecanismele de pia drept singurele forme ce permit existena i evoluia unui stat modern capabil s asigure libertatea individual.Din punctul de vedre al adeptilor liberalismului interventia statului trebuie limitata in baza unor reguli clar stabilite. John Locke considera ca "menirea legilor este aceea de a veghea nu la pluralitatea doctrinelor sau veracitatea opiniilor ci la siguranta si securitatea comunitatii si ale bunurilor si integritatii personale a fiecarui cetatean".Bibliografie : http://ro.wikipedia.org/wiki/Liberalism_politichttp://www.revista22.ro/liberal-sau-conservator-39.htmlhttp://partide.resurse-pentru-democratie.org/doctrine.php NEBUNU RAUL VASILE R.I.S.E. ANUL 2