LiberalismulLiberalismuleconomiceconomic

Urian LaviniaUrian Lavinia

Vasile AndraVasile Andra

DefinițieDefiniție Liberalismul economicLiberalismul economic e cea mai mare e cea mai mare

orientare de gândire și practică economică din orientare de gândire și practică economică din ultimele trei secole. Până în perioada interbelică a ultimele trei secole. Până în perioada interbelică a secolului XX se numește liberalism economic, iar de secolului XX se numește liberalism economic, iar de atunci e neoliberalism economic. atunci e neoliberalism economic.

Poziţia liberalismului economic relativ la minimizarea Poziţia liberalismului economic relativ la minimizarea intervenţiei statului, afirmată încă din secolul al 18-intervenţiei statului, afirmată încă din secolul al 18-lea, consideră în rezumat că dacă fiecare agent lea, consideră în rezumat că dacă fiecare agent economic ar fi lăsat să se manifeste în limitele economic ar fi lăsat să se manifeste în limitele posibilităţilor proprii, în loc să fie controlat de către posibilităţilor proprii, în loc să fie controlat de către stat, atunci rezultatul ar putea să fie o societate mai stat, atunci rezultatul ar putea să fie o societate mai armonioasă şi echitabilă, caracterizată printr-o armonioasă şi echitabilă, caracterizată printr-o prosperitate constant crescătoare. Acest deziderat prosperitate constant crescătoare. Acest deziderat economic stă la baza ideologiei politice a economic stă la baza ideologiei politice a liberalismului clasic. liberalismului clasic.

Teoria liberalismului economic se bazează pe două Teoria liberalismului economic se bazează pe două concepte centrale:proprietatea privată şi contractele concepte centrale:proprietatea privată şi contractele individuale. Iniţial, teoria se baza pe axioma conform individuale. Iniţial, teoria se baza pe axioma conform căreia acţiunile economice individuale se întemeiază căreia acţiunile economice individuale se întemeiază pe interesul egoist, personal, şi că permiţând pe interesul egoist, personal, şi că permiţând indivizilor să acţioneze fără restricţii se obţin cele mai indivizilor să acţioneze fără restricţii se obţin cele mai bune rezultate, cu condiţia ca să fie asigurate cel bune rezultate, cu condiţia ca să fie asigurate cel puţin standardele minime ale informării publice şi puţin standardele minime ale informării publice şi legale, cum ar fi interdicţia oricărei persoane de a legale, cum ar fi interdicţia oricărei persoane de a fura sau de a ameninţa. fura sau de a ameninţa.

Adam SmithAdam Smith, o figură , o figură importantă a iluminismului scoţian, importantă a iluminismului scoţian, venise cu o formulă universală venise cu o formulă universală pentru prosperitate şi independenţă pentru prosperitate şi independenţă financiară ce avea să revoluţioneze financiară ce avea să revoluţioneze modul în care se va practica modul în care se va practica comerţul. comerţul.

Anul 1776 Anul 1776 reprezinta un moment reprezinta un moment importantimportant, in acest an fiind , in acest an fiind proclamate două libertaţi proclamate două libertaţi fundamentale: întreprinderea liberă fundamentale: întreprinderea liberă şi libertatea politică, iar aceste două şi libertatea politică, iar aceste două lucruri au contribuit împreună la lucruri au contribuit împreună la declanşarea revoluţiei industriale.declanşarea revoluţiei industriale.

EEconomia modernă a începutconomia modernă a început, , practic,practic, după 1776. după 1776.

Timp de secole salariul mediu real si Timp de secole salariul mediu real si calitatea vieţii a stagnat. Brusc, la calitatea vieţii a stagnat. Brusc, la începutul secolului al XIX-lea , la câţiva începutul secolului al XIX-lea , la câţiva ani după revoluţia americană şi publicarea ani după revoluţia americană şi publicarea cărţii cărţii „„Avuţia naţiunilor”Avuţia naţiunilor” lumea lumea occidentală a început să se dezvolte într-occidentală a început să se dezvolte într-un ritm accelerat. Revoluţia industrială un ritm accelerat. Revoluţia industrială începea să ia amploare, iar calitatea vieţii, începea să ia amploare, iar calitatea vieţii, atât pentru săraci, cât şi pentru bogaţi, a atât pentru săraci, cât şi pentru bogaţi, a crescut la niveluri nemaiîntâlnite. crescut la niveluri nemaiîntâlnite.

După cei 12 ani, cât a durat scrierea cărţii, După cei 12 ani, cât a durat scrierea cărţii, Smith era convins că a găsit tipul corect Smith era convins că a găsit tipul corect de economie pentru crearea „opulenţei de economie pentru crearea „opulenţei universale”.Şi-a numit modelul „Sistemul universale”.Şi-a numit modelul „Sistemul libertăţii naturale”. Astăzi economiştii îl libertăţii naturale”. Astăzi economiştii îl numesc „modelul clasic”.numesc „modelul clasic”.

Foarte puţin progres fusese atins în Foarte puţin progres fusese atins în Europa de-a lungul secolelor din cauza Europa de-a lungul secolelor din cauza sistemului mercantilist. Unul din sistemului mercantilist. Unul din principalele obiective ale lui Adam Smith principalele obiective ale lui Adam Smith in scrierea cărţii a fost să distrugă viziunea in scrierea cărţii a fost să distrugă viziunea convenţională asupra economiei, care le convenţională asupra economiei, care le permitea mercantiliştilor să controleze permitea mercantiliştilor să controleze interesele comerciale şi puterea politică a interesele comerciale şi puterea politică a timpului.timpului.

MercantilismulMercantilismul Mercantiliştii credeau că economia Mercantiliştii credeau că economia

mondială este stagnantă şi bogăţia mondială este stagnantă şi bogăţia fixă, aşa că o naţiune putea creşte fixă, aşa că o naţiune putea creşte numai în detrimentul alteia. numai în detrimentul alteia. Economiile civilitaţilor din Antichitate Economiile civilitaţilor din Antichitate până la sfârşitul Evului Mediu erau până la sfârşitul Evului Mediu erau bazate pe scalvie sau pe diverse bazate pe scalvie sau pe diverse forme de iobăgie. Sub ambele forme de iobăgie. Sub ambele sisteme averea era castigată pe sisteme averea era castigată pe cheltuiala altora, prin exploatarea cheltuiala altora, prin exploatarea omului de către om. În consecinţă, omului de către om. În consecinţă, naţiunile europene au stabilit naţiunile europene au stabilit monopoluri autorizate de guvern în monopoluri autorizate de guvern în ţară şi au susţinut colonismul în afară ţară şi au susţinut colonismul în afară

Conform mercantilismului, bogăţia Conform mercantilismului, bogăţia era constituită doar din banii propriu era constituită doar din banii propriu zişi, ceea ce la vremea respectivă zişi, ceea ce la vremea respectivă însemna aur si argint. Scopul însemna aur si argint. Scopul principal al fiecărei naţiuni era să principal al fiecărei naţiuni era să acumuleze în mod agresiv aur si acumuleze în mod agresiv aur si argint prin folosirea oricăror mijloace. argint prin folosirea oricăror mijloace. În al doilea rând, mercantiliştii căutau În al doilea rând, mercantiliştii căutau o balanţă favorabilă a comerţului prin o balanţă favorabilă a comerţului prin încurajarea exportului şi descurajarea încurajarea exportului şi descurajarea importului.importului.

Smith a denunţat taxele mari Smith a denunţat taxele mari si alte impedimente asupra si alte impedimente asupra comerţului. A declarat că comerţului. A declarat că eforturile pentru a promova o eforturile pentru a promova o balanţă favorabilă a comerţului balanţă favorabilă a comerţului erau „absurde”. A vorbit erau „absurde”. A vorbit despre „avantajele naturale” despre „avantajele naturale” pe care o are o ţară în pe care o are o ţară în favoarea alteia în producerea favoarea alteia în producerea de bunuri. Conform lui Smith, de bunuri. Conform lui Smith, politicile mercantiliste doar politicile mercantiliste doar imită prosperitatea adevărată, imită prosperitatea adevărată, aducând beneficii doar aducând beneficii doar producătorilor si producătorilor si monopoliştilor. Smith a scris monopoliştilor. Smith a scris că „În sistemul mercantilist că „În sistemul mercantilist interesul consumatorului este interesul consumatorului este aproape constant sacrificat aproape constant sacrificat pentru cel al producatorului” pentru cel al producatorului” (625).(625).

Libertatea naturalăLibertatea naturală Adam Smith a argumentat faptul că Adam Smith a argumentat faptul că

cheile către „bogăţia naţiunilor” erau cheile către „bogăţia naţiunilor” erau producţia si comerţul, si nu achiziţia producţia si comerţul, si nu achiziţia artificială de aur şi argint în artificială de aur şi argint în detrimentul altor naţiuni. Bogăţia ar detrimentul altor naţiuni. Bogăţia ar trebui măsurată în funcţie de cât de trebui măsurată în funcţie de cât de bine oamenii locuiesc, se îmbracă şi bine oamenii locuiesc, se îmbracă şi mănancă si nu in funcţie de mănancă si nu in funcţie de cantitatea aurului din trezorerie. cantitatea aurului din trezorerie.

El întreabă ce ar putea să aducă El întreabă ce ar putea să aducă „cea mai mare îmbunătăţire a puterii „cea mai mare îmbunătăţire a puterii productive a muncii?” Răspunsul era productive a muncii?” Răspunsul era diviziunea muncii. Într-un exemplu diviziunea muncii. Într-un exemplu bine cunoscut, Smith descrie in bine cunoscut, Smith descrie in detaliu modul de funcţionare a unei detaliu modul de funcţionare a unei fabrici de ace, în care muncitorii fabrici de ace, în care muncitorii trebuiau să facă 18 operaţii distincte trebuiau să facă 18 operaţii distincte pentru a maximiza producţia pentru a maximiza producţia

Libertatea naturală:Libertatea naturală: Încurajează libera circulaţie a muncii, a capitalului, a banilor si a Încurajează libera circulaţie a muncii, a capitalului, a banilor si a

bunurilor. bunurilor. Include dreptul de a cumpăra bunuri de la orice sursă, inclusiv Include dreptul de a cumpăra bunuri de la orice sursă, inclusiv

produse din străinătate, fără restrângerile tarifelor sau ale taxelor de produse din străinătate, fără restrângerile tarifelor sau ale taxelor de import import

Include dreptul de a fi angajat in orice ocupaţie o persoană doreşte Include dreptul de a fi angajat in orice ocupaţie o persoană doreşte şi oriunde doreşte. şi oriunde doreşte.

Include dreptul de a economisi, investi si acumula capital fără Include dreptul de a economisi, investi si acumula capital fără restricţii guvernamentale.restricţii guvernamentale.

Libertatea economică nu duce numai la Libertatea economică nu duce numai la o viaţă materială mai bună, dar este şi o viaţă materială mai bună, dar este şi un drept fundamental uman.un drept fundamental uman.

Bogăţia şi prosperitatea Bogăţia şi prosperitatea sunt create printr-o piaţă sunt create printr-o piaţă liberă şi democratică. liberă şi democratică. Smith identifică 3 Smith identifică 3 elemente ale acestui elemente ale acestui sistemsistem

1.1. Libertatea – indivizii au Libertatea – indivizii au dreptul de produce si dreptul de produce si schimba bunuri, muncă schimba bunuri, muncă şi capital aşa cum vorşi capital aşa cum vor

2.2. Competiţia – indivizii au Competiţia – indivizii au dreptul de a concura în dreptul de a concura în producţia şi schimbul de producţia şi schimbul de bunuri şi serviciibunuri şi servicii

3.3. Justiţia – acţiunile Justiţia – acţiunile indivizilor trebuie să fie indivizilor trebuie să fie juste şi oneste, conform juste şi oneste, conform legilor societăţiilegilor societăţii

Smith argumentează că aceste trei Smith argumentează că aceste trei elemente duc la o elemente duc la o „armonie „armonie naturală”naturală” între interesele între interesele muncitorilor, proprietarilor si muncitorilor, proprietarilor si capitaliştilor. Pe o scala generală, capitaliştilor. Pe o scala generală, interesul propriu al milioane de interesul propriu al milioane de indivizi ar crea o societate stabilă şi indivizi ar crea o societate stabilă şi prosperă, fără nevoia de a fi prosperă, fără nevoia de a fi direcţionată de către stat. Doctrina direcţionată de către stat. Doctrina sa a interesului propriu iluminat sa a interesului propriu iluminat este adesea numită este adesea numită „mâna „mâna invizibilăinvizibilă”, bazat pe un pasaj ”, bazat pe un pasaj faimos din „Avuţia naţiunilor”; „Prin faimos din „Avuţia naţiunilor”; „Prin urmarea propiului interes, fiecare urmarea propiului interes, fiecare individ este condus de o mână individ este condus de o mână invizibilă pentru a promova invizibilă pentru a promova interesul public” (432). interesul public” (432).

În viziunea lui Smith, În viziunea lui Smith, concurenţa concurenţa este absolut necesară în este absolut necesară în transformarea interesului propriu in transformarea interesului propriu in benevolenţă intr-o societate auto-benevolenţă intr-o societate auto-reglatoare. Acesta se opunea cu reglatoare. Acesta se opunea cu vehemenţă monopolismului. vehemenţă monopolismului. Concurenţa însemna preţuri mai Concurenţa însemna preţuri mai mici si mai mulţi bani pentru a mici si mai mulţi bani pentru a cumpăra alte bunuri, ceea ce cumpăra alte bunuri, ceea ce însemna mai multe locuri de însemna mai multe locuri de muncă şi un standard mai ridicat muncă şi un standard mai ridicat de viaţă.de viaţă.

Modelul clasic dezvoltat de Adam Smith este constituit din Modelul clasic dezvoltat de Adam Smith este constituit din patru principii generalepatru principii generale

1.1. munca, interesul propriu iluminat si benovolenţa faţa de munca, interesul propriu iluminat si benovolenţa faţa de semeni sunt virtuţi care ar trebui încurajatesemeni sunt virtuţi care ar trebui încurajate

2.2. guvernul ar trebui să-şi limiteze activităţiile la guvernul ar trebui să-şi limiteze activităţiile la administrarea justiţiei, apărarea drepturilor de administrarea justiţiei, apărarea drepturilor de proprietate, implicarea in anumite lucrări publice şi proprietate, implicarea in anumite lucrări publice şi apărarea graniţelor naţiuniiapărarea graniţelor naţiunii

3.3. statul ar trebui să adopte o politică generala statul ar trebui să adopte o politică generala neintervenţionista de tip laissez-faire in problemele neintervenţionista de tip laissez-faire in problemele economice (comerţ liber, taxe mici, birocraţie minimă)economice (comerţ liber, taxe mici, birocraţie minimă)

4.4. standardul clasic aur/argint împiedică statul de la standardul clasic aur/argint împiedică statul de la deprecierea monedei si produce un mediu monetar deprecierea monedei si produce un mediu monetar stabil în care economia se poate dezvolta.stabil în care economia se poate dezvolta.

Jean Baptise SayJean Baptise Say (1767- 1832), economist si om (1767- 1832), economist si om de afaceri francez este un promotor al de afaceri francez este un promotor al liberalismului clasic şi un mare admirator al liberalismului clasic şi un mare admirator al doctrinei lui Smith.doctrinei lui Smith.

Pentru Say economia era o ştiinţă teoretică şi Pentru Say economia era o ştiinţă teoretică şi descriptivă, iar rolul economistului savant se descriptivă, iar rolul economistului savant se reducea la observarea, analizei si descrierea vieţii reducea la observarea, analizei si descrierea vieţii economice fără ghidarea practică a celor implicaţi economice fără ghidarea practică a celor implicaţi în procesele economice. Fundalul istoric al în procesele economice. Fundalul istoric al revoluţei industriale în desfăşurare se resimte la revoluţei industriale în desfăşurare se resimte la Say prin accentul pe care acesta îl ataşează Say prin accentul pe care acesta îl ataşează industriei .industriei .

Teoria debuşeelor sau legea lui Say:Teoria debuşeelor sau legea lui Say: „produsele „produsele se schimbă pe produse, mărfurile se vând de unii se schimbă pe produse, mărfurile se vând de unii pe mărfuri şi se cumpără de alţii tot pe măfuri, în pe mărfuri şi se cumpără de alţii tot pe măfuri, în ultimă instanţă banii servesc doar ca intermediar ultimă instanţă banii servesc doar ca intermediar tehnic care facilitează actele de vânzare-tehnic care facilitează actele de vânzare-cumpărare si de vânzare-cumpărare”.cumpărare si de vânzare-cumpărare”.

Cu alte cuvinte, mărfurile îşi servesc unele altora Cu alte cuvinte, mărfurile îşi servesc unele altora ca debuşee, deţinătorii de mărfuri le vînd pentru a ca debuşee, deţinătorii de mărfuri le vînd pentru a cumpăra alte mărfuri; banii servesc doar ca cumpăra alte mărfuri; banii servesc doar ca intermediar tehnic. Orice agent economic se află intermediar tehnic. Orice agent economic se află pe piaţă succesiv în rol de vânzător şi de pe piaţă succesiv în rol de vânzător şi de cumpărător, suma vânzărilor egalează pe cea a cumpărător, suma vânzărilor egalează pe cea a cumpărărilor, echilibrul cerere-ofertă se formează cumpărărilor, echilibrul cerere-ofertă se formează automat.automat.

David RicardoDavid Ricardo este unul dintre este unul dintre continuitorii cei mai importanţi ai ideilor continuitorii cei mai importanţi ai ideilor din „Avuţia naţiunilor”. din „Avuţia naţiunilor”.

Ricardo deplasează centrul de greutate Ricardo deplasează centrul de greutate al economiei politice din zona înţelegerii al economiei politice din zona înţelegerii valorii şi avuţiei, în cea a repartiţiei valorii şi avuţiei, în cea a repartiţiei acestora, al legilor care guvernează acestora, al legilor care guvernează acest domeniu. El conchidea în urma acest domeniu. El conchidea în urma unei atente analize a distribuţiei, că: „...a unei atente analize a distribuţiei, că: „...a determina legile care reglementează determina legile care reglementează această distribuţie , constituie principala această distribuţie , constituie principala problemă în economia politică”. problemă în economia politică”.

Totuşi Ricardo nu reduce obiectul Totuşi Ricardo nu reduce obiectul economiei politice la studiul legilor si a economiei politice la studiul legilor si a procesului repartiţiei, ci doar îl consideră procesului repartiţiei, ci doar îl consideră principal pentru perioada dată a derulării principal pentru perioada dată a derulării vieţii economice, mai puţin investigat faţă vieţii economice, mai puţin investigat faţă de segmentul producţiei, schimbului şi de segmentul producţiei, schimbului şi ale legilor care le guvernează. ale legilor care le guvernează.

Ricardo îşi începe „Principiile” prin Ricardo îşi începe „Principiile” prin studiul valorii , in care aduce contribuţii studiul valorii , in care aduce contribuţii substanţiale cu privire la natura şi substanţiale cu privire la natura şi formele ei, la crearea ei şi a avuţiei, care formele ei, la crearea ei şi a avuţiei, care mai întâi trebuie produsă şi apoi mai întâi trebuie produsă şi apoi repartizată. Repartiţia şi legile ei sunt repartizată. Repartiţia şi legile ei sunt explicate prin şi deduse din producţie şi explicate prin şi deduse din producţie şi schimb.schimb.

„ „ Valoarea unei mărfi sau cantitatea din oricare altă marfă cu care Valoarea unei mărfi sau cantitatea din oricare altă marfă cu care poate fi schimbată depinde de cantitatea relativa de muncă poate fi schimbată depinde de cantitatea relativa de muncă necesară pentru producerea ei şi nu de compensaţia, mai mică sau necesară pentru producerea ei şi nu de compensaţia, mai mică sau mai mare, ce se plăteşte pentru această muncă”. Astfel este creată mai mare, ce se plăteşte pentru această muncă”. Astfel este creată premisa considerării muncii ca unică producătoare de valoare, iar premisa considerării muncii ca unică producătoare de valoare, iar „munca marginală”, cea mai dificilă, prestată in cele mai grele „munca marginală”, cea mai dificilă, prestată in cele mai grele condiţii ca măsură a ei.condiţii ca măsură a ei.

Ricardo vede valoarea ca un produs al muncii si numai al ei, în timp Ricardo vede valoarea ca un produs al muncii si numai al ei, în timp ce bogăţia, ca valoare de întrebuinţare, este rezultatul conlucrării ce bogăţia, ca valoare de întrebuinţare, este rezultatul conlucrării omului cu natura şi cu mijloacele de care se serveşte. omului cu natura şi cu mijloacele de care se serveşte.

Preţul natural al muncii este cel care dă muncitorilor poibilitatea să Preţul natural al muncii este cel care dă muncitorilor poibilitatea să se întreţină şi să se perpetueze, fără nicio creştere sau scădere. se întreţină şi să se perpetueze, fără nicio creştere sau scădere. Traiul muncitorului şi al familiei lui nu depinde de suma primită, ci de Traiul muncitorului şi al familiei lui nu depinde de suma primită, ci de bunurile şi serviciile pe care şi le poate procura. De aici şi bunurile şi serviciile pe care şi le poate procura. De aici şi diferenţierea între salariul nominal şi salariul real. diferenţierea între salariul nominal şi salariul real.

Salariul nomial reprezintă suma primită, în timp ce salariul real Salariul nomial reprezintă suma primită, în timp ce salariul real reprezintă bunurile si serviciile pe care muncitorul le poate procura reprezintă bunurile si serviciile pe care muncitorul le poate procura cu acest salariu . Munca are pe lângă preţul natural şi un pret de cu acest salariu . Munca are pe lângă preţul natural şi un pret de piată, care se stabileste pe baza raportului dintre cererea si oferta piată, care se stabileste pe baza raportului dintre cererea si oferta de pe piaţa muncii.de pe piaţa muncii.

Ricardo defineşte Ricardo defineşte impoziteleimpozitele ca ca „porţiunea din produsul pământului sau al „porţiunea din produsul pământului sau al muncii dintr-o ţară pusă la dispoziţia muncii dintr-o ţară pusă la dispoziţia guvernului; si sunt plătite întotdeauna, în guvernului; si sunt plătite întotdeauna, în ultimă instanţă, sau din capital, sau din ultimă instanţă, sau din capital, sau din venitul ţării”.venitul ţării”.

Smith a formulat patru maxime referitoare Smith a formulat patru maxime referitoare la impozite, care au fost preluate si de la impozite, care au fost preluate si de Ricardo:Ricardo:

1.1. Supuşii fiecărui stat trebuie să contribuie Supuşii fiecărui stat trebuie să contribuie atât cât este posibil la susţinerea statului, în atât cât este posibil la susţinerea statului, în conformitate cu posibilitaţile lorconformitate cu posibilitaţile lor

2.2. Impozitul pe care fiecare persoană trebuie Impozitul pe care fiecare persoană trebuie să-l plătească să fie sigur şi nu arbitrarsă-l plătească să fie sigur şi nu arbitrar

3.3. Fiecare impozit trebuie perceput atunci Fiecare impozit trebuie perceput atunci când, şi în felul în care, se presupune că când, şi în felul în care, se presupune că este mai convenabil de plătit de către este mai convenabil de plătit de către contribuabilcontribuabil

4.4. Fiecare impozit trebuie să fie astfel Fiecare impozit trebuie să fie astfel conceput încât să scoată şi să înstrăineze conceput încât să scoată şi să înstrăineze din buzunarele populaţiei cât mai puţin din buzunarele populaţiei cât mai puţin posibil pentru ceea ce aduce în tezaurul posibil pentru ceea ce aduce în tezaurul public al statului. Astfel, cetăţeanului de public al statului. Astfel, cetăţeanului de rând îi rămâne un venit mai mare de rând îi rămâne un venit mai mare de cheltuit, iar agenţilor economici nu li se cheltuit, iar agenţilor economici nu li se reduc posibilităţile de acumulare. reduc posibilităţile de acumulare.

ConcluziiConcluzii

Atractivitatea liberalismului constă în aceea că Atractivitatea liberalismului constă în aceea că pornește de la ideea că de la naționalitate pornește de la ideea că de la naționalitate oamenii sunt egali și liberi și scopul este o oamenii sunt egali și liberi și scopul este o organizare socială și economică capabilă să organizare socială și economică capabilă să asigure egalitatea indivizilor. După părerea lor asigure egalitatea indivizilor. După părerea lor ordinea economică e naturală când organizarea ordinea economică e naturală când organizarea economică asigură funcționarea neînprădită și economică asigură funcționarea neînprădită și exclusivă a legilor economiei obiective. De exclusivă a legilor economiei obiective. De aceea reglementarea totală este inutilă, adică aceea reglementarea totală este inutilă, adică legile sunt suficiente. legile sunt suficiente.

Pentru Adam Smith, „Pentru Adam Smith, „omul economicomul economic” este şi ” este şi om moral, interesat totodată şi de virtuţi şi de om moral, interesat totodată şi de virtuţi şi de valori morale.Smith identifica el însuşi efectele valori morale.Smith identifica el însuşi efectele demarcaţiei între biserică şi stat, incluzând aici demarcaţiei între biserică şi stat, incluzând aici nenumăratele forme de guvernare, chiar şi nenumăratele forme de guvernare, chiar şi republicile, şi sfârşind cu promovarea sclaviei, republicile, şi sfârşind cu promovarea sclaviei, războiului sau a ambelor, caracterizând războiului sau a ambelor, caracterizând mercantilismul, sclavia, colonialismul şi mercantilismul, sclavia, colonialismul şi monopolismului ca fiind mai puţin eficiente şi monopolismului ca fiind mai puţin eficiente şi mult mai costisitoare decât comerţul liber, mult mai costisitoare decât comerţul liber, munca liberă sau munca neobstrucţionată de munca liberă sau munca neobstrucţionată de voinţă, mizerie sau forţă. voinţă, mizerie sau forţă.

BibliografieBibliografie

Heckscher, Eli. Mercantilism. 2 vols. 2nd Heckscher, Eli. Mercantilism. 2 vols. 2nd rev. ed. New York, 1955.rev. ed. New York, 1955.

Smith, Adam. Inquiry into the Nature and Smith, Adam. Inquiry into the Nature and Causes of the Wealth of Nations. Edited Causes of the Wealth of Nations. Edited by Edwin Cannan. New York, 1937. (1776)by Edwin Cannan. New York, 1937. (1776)

Skousen Mark. The Big Three in Skousen Mark. The Big Three in Economics: Adam Smith, Karl Marx and Economics: Adam Smith, Karl Marx and John Maynard Keynes. M.E. Sharpe John Maynard Keynes. M.E. Sharpe Armonk, New York.Armonk, New York.