libera circulatie a persoanelor1

8/6/2019 Libera Circulatie a Persoanelor1

http://slidepdf.com/reader/full/libera-circulatie-a-persoanelor1 1/16

• Libera circulaţie a persoanelor î n cadrul Uniunii Europene

LIBERA CIRCULATIE A PERSOANELOR

1. „Orice cetatean sau orice cetateana a Uniunii Europene are dreptul de a se

deplasa si de a-si stabili resedinta în mod liber pe teritoriul statelor membre“.

2. „Libertatea de circulatie si de sedere poate sa fie acordata, în conformitate

cu Tratatul instituind Comunitatea Europeana, cetatenilor unor tari terte care

domiciliaza legal pe teritoriul unui stat membru.’’

(Carta Uniunii Europene privind drepturile fundamentale - Articolul 45 )

Prin încheiereaAcordului de asociere la Uniunea Europeana (Acordul European ),România s-a angajat ireversibil pe calea integrarii europene.Strategia nationala de pregatire a

aderarii României la Uniunea Europeana , adoptata la Snagov în iunie 1995, a trasatetapele procedurale si actiunile ce urmau a fi întreprinse în procesul de apropiere de structurilecomunitare. Constienta fiind de existenta deficientelor si a întârzierilor semnalate înAvizul

Comisiei Europene (CE) din iulie 1997, România a încercat sa accelereze ritmul reformelor economice si institutionale. Statutul de candidat la aderare dobândit în urma Consiliului Europeande la Luxemburg si oficializat odata cu lansarea procesului de negocieri si aderare la UniuneaEuropeana (UE) marcheaza un nou stadiu al relatiilor cu Uniunea si implica asumarea deresponsabilitati sporite în îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga, în alinierea la normele si

practicile comunitare.Parteneriatul de Aderare semnat de România constituie actualmenteelementul-cheie al

strategiei consolidate de pre-aderare, enuntând principiile, obiectivele si prioritatile de actionaresi mobilizând într-un cadru unic toate formele de asistenta comunitara. Aflata în faza de pregatire intensificata pentru aderare, România participa activ la procesul de examen analitic alacquis-ului communautaire, al carui obiectiv îl constituie armonizarea legislatiei interne cu normelecomunitare.

În 2000 au început efectiv negocierile de aderare, pe capitole, ale României la UniuneaEuropeana. Capitolul referitor la libera circulatie a persoanelor a început sa fie negociat abia în

11



• Dreptul securităţii sociale

2002, la Bruxelles, în cadrul primei Conferinte de Aderare.În dreptul comunitar, primele prevederi referitoare la libera circulatie a persoanelor apar în cadrulTratatului de la Roma (1957), care stabileste"eliminarea, între statele membre, a obstacolelor în calea liberei circulatii a persoanelor,

serviciilor si capitalului" si statueaza faptul ca "în scopul aplicarii prezentului Tratat, si fara aaduce prejudicii vreunei prevederi speciale incluse în acesta, este interzisa orice discriminare pemotiv de nationalitate".Desi Tratatul de la Roma afirma datoria Comunitatii de a asigura libera circulatie a persoanelor, pâna la sfârsitul anilor '80 eforturile depuse în acest sens au reusit sa reglementeze partial aspectelelegate de libera circulatie a anumitor categorii de persoane: lucratorii si familiile acestora,furnizorii de servicii si agentii economici. Curtea Europeana de Justitie a jucat un rol extrem de

important în consolidarea acestui proces, atât prin semnalarea si eliminarea neclaritatilor, cât si prinsemnalarea golurilor legislative.Libera circulatie a persoanelor în cadrul Comunitatii Europene a fost definita de Actul Unic

European (1987) dreptuna dintre cele patru libertati fundamentale ale Pietei Interne . Acestnou statut a dus la accelerarea procesului de extindere a dreptului de libera circulatie asupra unor noi categorii de persoane (studenti, persoane ce nu depun activitati economice, dar au resursesuficiente de trai).

Termenul de “cetatenie europeana” a fost prima oara introdus prinTratatul de la

Maastricht (1993) prin care s-a acordat drept de libera circulatie si de libera rezidenta în interiorulUniunii tuturor cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene. Mai mult, Tratatul a plasat îndomeniul de interes comun al statelor membre si politica referitoare la azil, problematica treceriifrontierelor externe si politica referitoare la imigratie (Titlul VI - cooperarea în domeniul justitiei siafacerilor interne, cunoscut si sub numele de al Treilea Pilon al UE).

Tratatul de la Amsterdam a introdus prevederile legate de aceste aspecte înTratatul de

la Roma (Titlul IV - vize, azil, imigratie si alte politici legate de libera circulatie a persoanelor) si a prevazut o perioada de 5 ani pâna la momentul în care se vor aplica procedurile comunitare si înaceste domenii.

Prin politica sa, Uniunea Europeana are în vedere crearea unei zone europene de libertate,securitate si justitie în care nu mai este nevoie de controlul persoanelor la frontierele interne,indiferent de nationalitate. În acelasi timp, se desfasoara un amplu proces de implementare a unor standarde comune în ceea ce priveste controlul la frontierele externe ale Uniunii si politicile devize, azil si imigratie. Marea Britanie si Irlanda nu au acceptat sa ia parte la masurile din cadrul

Titlului IV al Tratatului de la Roma, iar Danemarca va participa doar în cadrul masurilor referitoarela politica de vize.

12




Libera circulatie a persoanelor constituie una dintre cele patru libertati din cadrul pietei interne si a politicilor comunitare la nivelul Uniunii Europene, alaturi de libera circulatie a produselor, liberacirculatie a serviciilor si libera circulatie a capitalurilor.Cetatenii europeni beneficiaza de dreptul fundamental de a se deplasa si de a se stabili unde doresc

Dar, pentru a fi cu adevarat în avantajul tuturor, libertatea de circulatie a persoanelor trebuieînsotita de un nivel corespunzator de securitate si justitie. La Amsterdam, aceasta dublacerinta a fost înscrisa în Tratat sub forma înfiintarii progresive a unei zone de libertate, securitate si justitie. Abolirea controalelor la frontiera nu a fost însa pe deplin înfaptuita în cadrul Uniunii.Obiectivul a fost realizat doar de câteva state membre în baza Conventiei de Implementare aAcordului Schengen (semnata la 19 iunie 1990 si intrata în vigoare la 26 martie 1995).

Protejarea drepturilor fundamentale ale omului reprezinta unul dintre principiile de

baza ale dreptului comunitar, dar nici Tratatul de la Roma, si nici Tratatul asupra UniuniiEuropene, cunoscut si sub denumirea de Tratatul de la Maastricht, nu contin o lista a drepturilorfundamentale. Obiectivul demersurilor privind respectarea drepturilor omului în Uniune este acelade a asigura protejarea acestor drepturi în proiectarea, aplicarea si interpretarea legislatieicomunitare.

În contextul necesitatii de compatibilitate cu drepturile fundamentale recunoscute si protejate de constitutiile statelor membre, Curtea Europeana de Justitie a recunoscut o serie dedrepturi cunoscute ca fiind fundamentale (ex. aspecte ale liberei circulatii: tratamentul egal,nediscriminarea, libertatea de asociere, libertatea de profesare, libertatea comerciala, libertateaindustriala, libertatea concurentiala). Toate acestea au facut obiectul unor procese desfasurate înfata Curtii de Justitie, dar aceasta nu a dat o definitie abstracta a scopului protejarii drepturilorfundamentale ale individului. Astfel, au aparut probleme în distingerea unui drept economicfundamental de altul si în distingerea acestora de “libertatile fundamentale” mentionate explicit înTratatul de la Roma libera circulatie a persoanelor, libera circulatie a bunurilor, libertatea de afurniza servicii si libertatea de stabilire.În cadrul Consiliului European de la Nisa (decembrie 2000), Consiliul UE, Parlamentul Europeansi Comisia Europeana au semnat Carta Drepturilor Fundamentale, document ce aduce într-uncadru unic drepturile civile, politice, economice, sociale stipulate într-o serie de documenteinternationale, europene si nationale. Din punct de vedere al sferei subiectelor de drept, Carta nuface nici o deosebire între cetateni, întrunind - pentru prima data - în cadrul unui document unicdrepturile tuturor persoanelor care se gasesc în mod legal pe teritoriul Uniunii Europene.Articolul 15 alineatul 1 al Cartei vorbeste despre dreptuloricarui cetatean sau cetatene ai

Uniunii de a avea libertatea de a cauta un serviciu, de a lucra, de a se stabili sau de a furnizaservicii în orice stat membru . Tot acest articol, în alineatul 3 dispune ca « rezidentii tarilor parti,

13




care sunt autorizati sa munceasca pe teritoriul statelor membre, au dreptul la conditii de muncaechivalente cu acelea de care beneficiaza cetatenii sau cetatenele Uniunii Europene ».

Carta cuprinde si importante elemente de supra-nationalitate, în special în legatura cucetatenia europeana si consecintele sale. Astfel, în spiritul prevederilor Tratatului Uniunii

europene, modificat la Amsterdam, se recunoaste dreptul de vot oricarui cetatean al Uniunii sidreptul de a fi ales în cadrul alegerilor pentru Parlamentul European, în oricare statmembru al Uniunii în aceleasi conditii ca si rezidentii acelui stat . În acelasi timp, toti cetateniiUniunii Europene au dreptul sa circule liber în spatiul european, sa aiba acces la documente sisa se adreseze Mediatorului European pentru exercitarea dreptului de petitionare.

4. Acquis -ul comunitar în domeniul liberei circulatii a persoanelor

4.1. Temeiul legal

Libera circulatie a persoanelor este unul dintre obiectivele fundamentale prevazute îndispozitiile Tratatului de la Roma ce trebuie îndeplinit în vederea realizarii pietei comune.Esenta acestei libertati consta în eliminarea discriminarilor între cetatenii statului membru peteritoriul caruia se afla acestia sau îsi desfasoara activitatea si cetatenii celorlalte state membre ce

stau sau muncesc pe teritoriul acestui stat. Aceste discriminari se pot referi la conditiile deintrare, deplasare, munca, angajare sau remuneratie. Prin asigurarea unui asemenea regimnediscriminatoriu se realizeaza libera circulatie a persoanelor în spatiul comunitar.Libera circulatie a persoanelor si eliminarea controalelor la frontierele interne constituie o parte aunui concept mult mai larg, cel de piata interna - ce nu poate fi realizata în conditiile existenteiunor frontiere interne si a restrictionarii circulatiei indivizilor. Sensul conceptului de liberacirculatie a persoanelor a evoluat foarte mult de la momentul aparitiei sale. Primele prevederi legate de acest domeniu considerau individul doar ca agent economic - ca angajat saufurnizor de servicii. Conceptul initial s-a extins treptat pentru a cuprinde si aspectele legate denotiunea de cetatean al Uniunii, indiferent de orice dimensiune economica sau de diferentelegate de nationalitate. Acest lucru se intentioneaza a se aplica si cetatenilor tertelor tari, pentruca ulterior eliminarii controalelor la frontierele interne sa nu mai fie nevoie sa se verificenationalitatea.Baza legala a liberei circulatii a persoanelor este constituita de:

• Articolul 14 (7A) din Tratatul de la Roma, ce stabileste piata interna, acesta incluzândlibera circulatie a persoanelor;

• Articolul 18 (8A) din Tratatul de la Roma, ce statueaza dreptul cetatenilor Uniunii de a

14




circula si de a rezida liber pe teritoriul statelor membre;• Articolul 61 (73I) din Tratatul de la Roma si urmatoarele, cuprinse sub Titlul IV (IIIA)

„Vize, azil, imigratie si alte politici legate de libera circulatie a persoanelor’’;• Articolul 45 din Carta Uniunii Europene privind drepturile fundamentale.

4.2. Politica în domeniul vizelor (Acordul Schengen)

Cea mai importanta etapa în evolutia spre o piata interna reala, în care sa nu mai existeobstacole în calea liberei circulatii a persoanelor, este reprezentata de încheierea celor douaacorduri Schengen: Acordul Schengen (semnat la 14 iunie 1985) si Conventia de

Implementare Schengen (semnata la 19 iunie 1990 si intrata în vigoare la 26 martie 1995). În

prezent Conventia este semnata de 13 state membre; Irlanda si Marea Britanie nu sunt membre aleConventiei, dar au avut posibilitatea sa opteze pentru aplicarea anumitor parti ale corpului delegislatie Schengen. Din momentul aplicarii Conventiei pentru Italia si Austria (1 aprilie 1998), aufost eliminate controalele la frontierele interne ale tuturor statelor semnatare, cu exceptiaGreciei. În plus, Islanda si Norvegia (membre ale Uniunii Pasapoartelor Nordice) au statut demembrii asociati. Directiva Consiliului din 28 februarie 2002 reglementeaza cererea Irlandeide a participa la câteva dispozitii ale acquis -ului Schengen, un pas premergator spre adoptarea

deplina a aquisului Schengen de catre acest stat.Implementarea Conventiei Schengen are ca scop eliminarea controalelor la frontiereleinterne pentru toate persoanele, incluzând bineînteles masuri de întarire a controalelor la frontiereleexterne. Aceste masuri implica o politica de vize comuna, posibilitatea procesarii cererilor deazil, cooperare judiciara si politieneasca, precum si un schimb eficient de informatii. La frontiereleexterne ale spatiului Schengen, cetatenii UE trebuie doar sa prezinte un document de identificarevalid, iar cetatenii tertelor tari cuprinse în lista comuna a tarilor ai caror cetateni au nevoie de vizade intrare trebuie doar sa posede o viza unica valabila în întregul spatiu Schengen. Totusi, fiecarestat membru are libertatea de a cere viza în cazul cetatenilor altor terte tari.

Acquis-ul în domeniul politicii vizelor este reprezentat de art. 9-27 din Conventia deImplementare a Acordului Schengen si de o serie de alte acte normative referitoare la:implementarea acquis-ului Schengen în tarile UE, stabilirea unui model tip de viza - RegulamentuConsiliului 334/2002 CE de modificare a Regulamentului 1683/1995 sau stabilirea unui modeluniform de formular de cerere de viza, eliberata de statele membre titularilor unui document decalatorie nerecunoscut de statul membru care stabileste formularul - Regulamentul Consiliului333/2002 CE.

În privinta tarilor ai caror cetateni au nevoie de viza pentru a intra în spatiul comunitar,

15




Regulamentul Consiliului 539/2001 CE fixeaza lista tarilor terte ai caror resortisanti sunt supusiobligatiei de viza pentru a trece frontierele externe ale statelor membre UE. Regulamentulstabileste si lista tarilor ai caror cetateni sunt exceptati de la aceasta obligatie. În prezent listanegativa a UE, cu privire la tarile ai caror cetateni au nevoie de viza pentru a intra în spatiul

comunitar, cuprinde un numar de 134 de tari (Anexa I la Regulamentul 539/2001).Consiliului 2001/40 CE reglementeaza cadrul legal privind recunoasterea reciproca a deciziilor de

îndepartare a rezidentilor statelor terte. Astfel, daca un stat membru UE ia decizia de îndepartare aunui cetatean de pe teritoriul sau, decizia este valabila pe întreg spatiul tarilor membre UE.

Reglementarea liberei circulatii a cetatenilor în spatiul comunitar, cetateni posesori ai uneivize de lunga durata, este facuta de RegulamentulConsiliului 1091/2001, care se refera la libera circulatie a persoanelor ce poseda o viza cu durata

mai mare de 30 de zile.În perspectiva crearii unui spatiu comunitar în care controalele la frontiere vor dispare, iar libera circulatie a cetatenilor va fi deplina este nevoie de crearea unei securitati afrontierelor externe si de o solidaritate a statelor UE în acest sens.Fortele de politie coopereaza în depistarea si prevenirea criminalitatii si au drept de urmarire acriminalilor fugari si a traficantilor de droguri pe teritoriul unui stat învecinat din spatiul Schengen.Pentru functionarea cât mai eficienta a Conventiei, a fost introdusa o masura tehnicacompensatorie esentiala - Sistemul de Informatii Schengen (SIS), sistem ce furnizeaza informatiireferitoare la intrarea cetatenilor tertelor tari, problemele legate de vize si de cooperarea politieneasca. Accesul la SIS este restrictionat în principal la politie si la autoritatile responsabilecu controlul la frontiere. Reglementarea legala a acestui sistem este data de art. 92-125 dinConventia de Implementare a Acordului Schengen.

4.3. Controlul frontierelor si migratia

Disparitia frontierelor si libera circulatie a persoanelor în tot spatiul comunitar poateduce la aparitia unor probleme legate de migratia clandestina. Art. 3-8 din Conventia Schengenreglementeaza modul de supraveghere si control al frontierelor externe. Pe lânga stabilirea uneiliste a tarilor terte ai caror cetateni au nevoie de viza (Anaxa I la Regulamentul 539/2001)sau nu (Anexa II la Regulamentul 539/2001) pentru a intra în spatiul comunitar, au fost luate oserie de masuri privind controlul si securitatea frontierelor UE în tarile ce constituie frontiereexterne ale spatiului. În acest sens se înscrie initiativa Portugaliei 2001/C73/05 privind

întarirea supravegherii si controlul frontierelor.În vederea crearii unui spatiu sigur cu frontiere sigure si a combaterii migratiei ilegale este nevoie

16




de o cooperare a statelor în acest domeniu. Programe privind cooperarea între administratiilevamale ale statelor membre sau între serviciile de politie, precum EUROPOL, ori programede cooperare în domeniul judiciar, precum programul GROTIUS, duc la realizarea unei solidaritatiîntre state si la crearea unui spatiu comunitar sigur. În acest sens sunt Regulamentul Consiliului

743/2002 CE ce stabileste un cadru general comunitar de activitate în vederea facilitarii cooperarii judiciare în materie civila sau Decizia Consiliului din 28 februarie 2002 referitoare la masurilede control si sanctiunile penale în domeniul drogurilor.

4.4. Probleme legate de azil

Conventia de la Dublin, ce defineste tara responsabila pentru analizarea cererilor de azil

înaintate într-un stat membru, a intrat în vigoare la 1 septembrie 1997 în 12 state membre, la 1octombrie 1997 în Austria si Suedia si la 1 ianuarie 1998 în Finlanda. Conventia stabileste principiul conform caruia un singur stat membru este responsabil cu analiza cererilor de azil.Scopul este de a crea un sistem comun în vederea tinerii unei evidente cu privire la cererile deazil. În acest sens Regulamentul Consiliului 407/2002 CE din 28 februarie 2002 fixeaza câtevamodalitati de aplicare a Regulamentului Consiliului 2725/2000 CE ce se refera la creareasistemului EURODAC pentru compararea ampretelor digitale.În acelasi timp, azilantii si refugiatii trebuie sa beneficieze pe perioada desfasurarii procedurii deacordare a dreptului de azil, de asigurarea unui standard minim de viata si de respectareadrepturilor lor. Pe de alta parte, este necesara întarirea cooperarii administratiilor vamale îndomeniul problemelor legate de azil si organizarea bazei de date comune întreg spatiului comunitarcu privire la tarile furnizoare de azilanti.

4.5. Protectia datelor cu caracter personal

În cadrul liberei circulatii a persoanelor un aspect destul de important îl constituie protectiadatelor cu caracter personal. Politicile privind controlul frontierelor, al migratiei, politicile îndomeniul dreptului de azil sunt strâns legate de crearea unui cadru juridic necesar cooperarii bilaterale si multilaterale între state în vederea realizarii unui spatiu comunitar sigur al libereicirculatii a cetatenilor.Conventia pentru protejarea datelor persoanale fata de prelucrarea automatizata a datelor cucaracter personal, adoptata la Strasbourg la 28 ianuarie 1981 face parte din lista aquis -ului

comunitar în domeniul liberei circulatii a persoanelor si contine prevederi cu privire laasigurarea securitatii datelor, garantii pentru protectia drepturilor persoanelor fizice ale caror date

17




se prelucreaza automatizat, categoriile speciale de date precum si regulile fluxului transfrontalier dedate în cadrul cooperarii internationale.

4.6. Recunoasterea reciproca a calificarilor profesionale

Domeniul recunoasterii reciproce a calificarilor profesionale se refera la sistemele derecunoastere a diverselor calificari si profesii la nivel comunitar, pe baza de reciprocitate. Oserie de Directive reglementeaza libera circulatie a persoanelor care îndeplinesc anumite servicii precum: medici, farmacisti, asistenti medicali, avocati, arhitecti, etc. Acest domeniu face însa parte din libera circulatie a serviciilor în spatiul comunitar astfel ca tratarea în amanunt asubiectului se gaseste în brosura privind libera circulatie a serviciilor.

4.7. Circulatia fortei de munca

Regulamentul Consiliului 1612 din 15 octombrie 1968 privind libera circulatie alucratorilor în cadrul comunitatii, si Decizia Comisiei 93/569 CEE de aplicare a Regulamentuluicontin prevederi referitoare la ridicarea restrictiilor de deplasare si sedere pentru muncitorii sifamiliile lor în interiorul Comunitatii. Ei trebuie sa îndeplineasca anumite conditii si sa aibadovada unui permis de sedere pe teritoriul statului unde lucreaza. Prin Decizia Consiliului din7 mai 2002 s-a creat un Comitet consultativ pentru libera circulatie a persoanelor care are menireade a propune masuri de îmbunatatire si de uniformizare a legislatiei în domeniul circulatieifortei de munca în spatiul comunitar.

4.8. Coordonarea sistemelor de asistenta sociala

Regulamentul Consiliului (CEE) 574/72 din 21 martie 1972 stabilind procedura deimplementare a Regulamentului 1408/71/CEE privind aplicarea schemelor de asistenta socialaangajatilor si familiilor acestora, care circula în cadrul Comunitatii stabileste procedura deimplementare a Regulamentului 1408/71/CEE. Regulamentul se refera si la membrii familiei(soti/sotii si copii sub 12 ani), indiferent de nationalitate, care se afla împreuna cu un cetatean alunui stat membru care este angajat pe teritoriul altui stat membru al UniuniiObiectivele si politicile de protectie sociala la nivel Comunitar sunt prevazute deRecomandarea Consiliului 92/442 CEE, iar Recomandarea Consiliului 92/441 CEE se refera la

instituirea unor criterii comune în materie de resurse si prestatii facute în cadrul sistemului de protectie sociala

18




În privinta protectiei muncii si a sanatatii muncitorilor Recomandarea Comisiei 90/326 CEEinstituie o lista europeana a bolilor profesionale.mentionat faptul ca toate drepturile legate de libera circulatie a persoanelor fac subiectul unorlimitari pe motive de politica publica, securitate publica si sanatate publica - Articolele 48(3), 56(1

si 66 din Tratatul de la Roma. Aceste exceptii trebuie interpretate strict, iar limitele aplicarii siscopul acestora sunt stabilite clar prin principiile generale ale dreptului comunitar (de exemplu, principiile nediscriminarii, proportionalitatii si protectiei drepturilor fundamentale).

Circulatie a persoanelor este legata - cel putin sub aspectul dreptului de stabilire - delibertatea de a presta servicii, dar aceasta intra sub incidenta libertatii de circulatie a serviciilor sieste tratata separat. De asemenea, referirea la persoane în mod general ridica întrebari referitoare la persoanele juridice. Aceste aspecte sunt tratate în cadrul altor capitole: libertatea de circulatie a

serviciilor, legislatia societatilor comerciale, întreprinderi mici si mijlocii.

5.România în procesul de adoptare a acquis -ului în domeniul liberei circulatii a

persoanelor

Dupa Consiliul European de la Luxemburg, din decembrie 1997, la care s-a luat decizia

extinderii Uniunii catre sudul, centrul si estul Europei, procesul de armonizare legislativa, pânaatunci limitat la domeniile pietei interne, s-a extins asupra întregului acquis comunitar, în acelasitimp accelerându-se ritmul armonizarii. De asemenea, Consiliul European de la Luxemburg si-aadus o contributie majora la definirea unei maniere sistematice de aliniere a legislatiei tarilorcandidate la legislatia Uniunii Europene, prin lansarea unui exercitiu de examinare analitica(screening) a preluarii si aplicarii acquis-ului comunitar.

Statele candidate trebuie sa integreze în dreptul lor intern, sa negocieze acolo unde nu pot

accepta direct sau fara o perioada de gratie, sa transpuna si sa armonizeze legislatia nationalacu acquis-ul comunitar înainte de aderarea la Uniune. Exceptiile si derogarile de la acquis seacorda doar în circumstante exceptionale si sunt limitate ca scop. Uniunea s-a angajat sa mentinaacquis-ul comunitar în integralitatea sa si sa-l dezvolte. Nu exista optiunea revenirii asupraacestui angajament. În procesul de pregatire pentru aderarea noilor state membre, Comunitateaexamineaza în prezent, împreuna cu statele candidate, în ce masura legislatiile lor sunt conformecu acquis-ul comunitar. Adoptarea acquis ului comunitar presupune, atât armonizarea legislatiei,cât si constructia institutionala menita sa asigure implementarea acestuia.

19




5.1. Politica în domeniul vizelor

a) Armonizarea legislativa

România a facut progrese semnificative în alinierea la politica de vize a UE. Conditiile sicriteriile de obtinere a vizei au fost specificate în Normele metodologice de implementare aLegii privind regimul strainilor în România nr. 123/2001 (Hotarârea Guvernului nr. 476/2001) siîn instructiunile comune ale Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului de Interne si MinisteruluiMuncii publicate în data de 29 mai 2001. Conditii deosebit de stricte sunt aplicate cetatenilor a 86de tari cu înalte tendinte de migrare.

În domeniul armonizarii „listei pozitive” a Uniunii Europene cu cea a României (anexa I a

Regulamentului Consiliului nr. 539/2001, amendat prin Regulamentul Consiliului nr.2414/2001), au fost transmise proiectele de acorduri bilaterale privind regimul calatoriilor autoritatilor statelor din Andora, Argentina, Australia, Bolivia, Brazilia, Brunei, Chile, Ecuador,Estonia, Guatemala, Honduras, Israel, Letonia, Lituania, Malta, Mexic, Monaco, Noua Zeelanda, Nicaragua, Paraguay, Salvador, Uruguay, Vatican si Venezuela. Statele enumerate sunt cuprinseîn „lista pozitiva” a Uniunii Europene, dar nu si în cea a României. Aceasta înseamna ca Româniava trebui sa încheie cât mai repede acorduri cu aceste tari si sa înlesneasca circulatia cetatenilor acestor tari pe teritoriul României.În ceea ce priveste „lista negativa”, diferenta între anexa II a Regulamentului Consiliului nr.539/2001 si lista similara a României priveste Federatia Rusa, Ucraina, Macedonia, Iugoslavia,Turcia si Republica Moldova. Acorduri bilaterale au fost negociate cu autoritatile Federatiei Rusesi Ucrainei si urmeaza a fi semnate.Recomandarile pe termen scurt si mediu în alinierea la politica de vize a UE catre România sunt caaceasta trebuie sa continue actiunile, în special în vederea introducerii obligativitatii vizei pentrutarile cu un înalt potential de migratie.Desi, de facto , Instructiunile Consulare române concorda cu Instructiunile Consulare Comune,implementarea de jure a acestora se va face în momentul aderarii.

b) Capacitatea administrativa

Capacitatea administrativa de implementare a politicii în domeniul vizelor în Româniaeste asigurata de Ministerul de Interne si de Ministerul Afacerilor Externe. Toate cererile de

viza sunt trimise demisiunile diplomatice Centrului National pentru Vize, care ia decizia finalaasupra eliberarii vizei. Cererile cetatenilor tarilor cu tendinte de migrare sunt trimise, pentru o

20




verificare suplimentara si Directiei pentru Straini si Probleme de Migratie din Ministerul deInterne.

5.2. Controlul frontierelor si migratia

a) Armonizare legislativa si capacitate administrativa

Progrese semnificative au fost facute în alinierea cu acquis-ul din domeniulcontrolului frontierelor externe. În iunie 2001 au fost adoptate doua ordonante de urgenta, una privind frontiera de stat a României (Ordonanta de Urgenta nr. 105/2001) si alta privindorganizarea si functionarea Politiei de Frontiera (Ordonanta de Urgenta nr. 104/2001). Acestea

aliniaza legislatia româneasca din domeniu cu cea similara a statelor membre UE. Ordonanta privind Politia de Frontiera stabileste o noua structura organizatorica si un nou cadru pentrucooperarea între Politia de Frontiera si alte agentii. Tot în anul 2001 au fost schimbate pasapoarteleexistente cu un nou tip de pasaport care contine caracteristici de securitate suplimentare.

Pentru armonizarea deplina a prevederilor interne cu cele comunitare în domeniu, Româniatrebuie sa înceapa pregatirile pentru participarea la zona Schengen si sa dezvolte un Plan deActiune Schengen. Totodata, este nevoie de o îmbunatatire a cooperarii între agentii în ceea ce priveste gestionarea frontierei, iar eforturile de combatere a coruptiei trebuie sa fie intensificate.În privinta migratiei, România a încheiat acorduri de readmisie cu toate statele membre cu exceptiaAngliei si Portugaliei. Aceste acorduri sunt toate în vigoare, cu exceptia acordurilor cu Finlanda siIrlanda care au fost semnate dar nu si ratificate. În plus, 6 acorduri de readmisie cu tari candidatesunt în vigoare (Polonia, Slovacia, Republica Ceha, Slovenia, Ungaria si Bulgaria). Exista siacorduri cu Elvetia, India, Croatia si Moldova. De asemenea, România a renegociat acordurilede readmisie cu Suedia, Slovenia si Ungaria pentru a le alinia cu recomandarile sistandardele UE relevante. Totusi, posturile de la frontiera nu sunt înca conectate on-line cu baza dedate centrala privind imigratia, ceea ce face greu de tinut o evidenta a fenomenului migratiei.

5.3. Problemele legate de azil


Prin Legea nr. 323/2001 privind regimul refugiatilor în România a fost eliminat al doilea

apel în cazul procedurilor accelerate si a procedurilor la frontiera pentru conformitate cu prevederile constitutionale. Aceste modificari vizeaza numai conformitatea cu cadru

21




legislativ intern, mentinând conformitatea cu acquis-ul comunitar în materie.Prin ordin comun al Ministerului de Interne si Ministerului Afacerilor Externe a fost adoptata procedura privind reunificarea familiei (Ordinul 213/A/2918/2002). Noua legislatie si noile proceduri în vigoare sunt în deplina concordanta cu acquis-ul Uniunii Europene în materie de azil,

cu exceptia Conventiei de la Dublin si a rezolutiilor de implementare a acesteia.De asemenea, dupa intrarea în vigoare a Hotarârii Guvernului nr.1191/2002 au fost derulateactivitati în vederea integrarii socioprofesionale a refugiatilor, prin compartimentul specialînfiintat în acest scop, Oficiul National pentru Refugiati (ONR).

5.4. Recunoasterea reciproca a calificarilor profesionale


Centrul National de Recunoastere si Echivalare a Diplomelor (CNRED) a elaborat si publicat în luna martie 2002, brosura “Directivele sectoriale si directivele sistemului general aleUniunii Europene privind recunoasterea calificarilor profesionale’’, ce include si lista profesiilor reglementate în România, precum si institutiile care au responsabilitati în recunoastereacalificarilor profesionale. Asa cum am amintit deja, domeniul acesta, care trateaza la nivelgeneral si la nivel sectorial recunoasterea diverselor calificari profesionale precum cele demedic, farmacist, avocat, arhitect, asistent medical etc. face obiectul capitolului privind liberacirculatie a serviciilor unde vor fi tratate în detaliu fiecare din profesiile amintite si vor fi analizatestadiul armonizarii legislative si capacitatea institutionala si administrativa a României deimplementare a acquis -ului comunitar în domeniu.

5.5. Circulatia fortei de munca


În acest domeniu România a înregistrat unele progrese în domeniul permiselor demunca pentru cetatenii straini, dar este necesara continuarea alinierii legislatiei în domeniullucratorilor migranti si a familiilor lor.România a încheiat o serie de acorduri cu tarile UE privind circulatia fortei de munca si a initiatnegocieri cu alte tari în vederea încheierii unor noi acorduri bilaterale, pe lânga cele deja

existente. Prin aceste instrumente juridice bilaterale se realizeaza accesul controlat si protejat allucratorilor români pe piata europeana a fortei de munca.

22




În vederea alinierii sistemului informatic al Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca(ANOFM) la standardele europene ale serviciilor publice de ocupare (EURES) din UniuneaEuropeana, a fost semnat contractul pentru implementarea unui sistem informatic integrat, sistemce va functiona din septembrie 2002. Cu acest sistem, ANOFM poate intra în contact direct

(electronic) cu orice baze de date sau sistem informatic existent la nivel european, aceastaconstituind pregatirea participarii ANOFM la reteaua EURES.

5.6. Coordonarea sistemelor de asistenta sociala


Dezvoltarea capacitatii administrative si institutionale în vederea aplicarii regulilor comunitare de coordonare a sistemelor de asistenta sociala constituie o prioritate pentrutoate institutiile implicate: Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, Casa Nationala de Pensii sAlte Drepturi de Asigurari Sociale, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca. Au fost definite competentele pentru unele dintreinstitutiile implicate în sensul mentionarii atributiilor referitoare la aplicarea regulilor decoordonare a sistemelor de securitate sociala pe categorii de prestatii.Au fost aduse modificari Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii, iar în mai 2002 a fostadoptata Legea privind acordarea asistentei medicale în România cetatenilor straini în bazaacordurilor, întelegerilor, conventiilor sau protocoalelor internationale de reciprocitate în domeniulsanatatii, la care România este parte. Aceasta ultima lege asigura cadrul legislativ pentruacordarea serviciilor medicale de catre institutiile sanitare publice si decontarea serviciilor acordate din Fondul Asigurarilor Sociale de Sanatate, la tarifele prevazute pentru cetateniiromâni asigurati. Modificarile au fost necesare pentru clarificare unor aspecte legate de procesulde pregatire pentru aderare la UE, care include pregatirea pentru aplicarea Regulamentului1408/71 CEE referitor la aplicarea sistemelor de asistenta sociala a angajatilor, lucratorilor independenti si membrilor familiilor acestora care se deplaseaza în interiorul comunitatii si aRegulamentului 574/72 CEE care stabileste modalitatea de aplicare a Regulamentului 1408/71CEE. În vederea viitoarei coordonari a sistemelor de securitate sociala, România trebuie sadezvolte structurile administrative si sa instruiasca personalul necesar.

6.Consideratii finale

În ultimii ani, în domeniul liberei circulatii a persoanelor , România a adoptat acte

23




normative care transpun prevederi comunitare referitoare la regimul strainilor. Au fost aprobatenormele metodologice de aplicare a Acordurilor încheiate între Guvernul României si guvernelealtor state privind schimbul de lucratori sezonieri si stagiari si sederea temporara în scopulangajarii lucratorilor români pe teritoriul altor state. Acte normative adoptate de România

privind libera circulatie a persoanelor:• Legea nr. 123/2001 privind regimul strainilor în România (M. Of. nr.168/03.04.2001);• Ordonanta Guvernului nr. 35/2001 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul

României si Guvernul Republicii Portugheze privind sederea temporara în scopul angajariilucratorilor români pe teritoriul Republicii Portugheze, semnat la Lisabona la 19 iulie 2001(M. Of. nr. 511/28.01.2001);

• Ordonanta Guvernului nr. 36/2001 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul

României si Guvernul Marelui Ducat de Luxemburg privind schimbul de stagiari, semnat laLuxemburg la 20 iulie 2001 (M. Of. nr. 511/28.08.2001);• Legea nr. 396/2002 pentru ratificarea Conventiei Europene asupra 6 noiembrie 1997

Pe termen scurt România are ca prioritati:

• participarea deplina la sistemul de informatii Schengen;•

alinierea progresiva la legislatia si practica UE în materie de vize.• continuarea alinierii la legislatia si practica UE în materie de stabilire a persoanelor;• continuarea alinierii la legislatia si practica UE în domeniul initiativei private;• continuarea alinierii la legislatia si practica UE în domeniul liberei• circulatii a lucratorilor si a regulilor de coordonare a sistemelor de securitate sociala;• dezvoltarea si intensificarea relatiilor de cooperare cu alte state privind mobilitatea

fortei de munca

24




BIBLIOGRAFIE

- Octavian,Manolache, “Tratat de drept comunitar”, Bucuresti , Editura Allbeck 2006- B.,Andresan-Grigoriu; Tudorel Stefan, “Drept comunitar” , Bucuresti Editura

Allbeck 2007- Bibere,O., “Uniunea Europeana intre real si virtual “, Bucuresti , Editura All

1999

“Documente de baza ale comunitatii si Uniunii Europene” , Iasi ,Editura Polirom 1999

- Diaconu,Nicoleta, “Sistemul institutional al Uniunii Europene” , Bucuresti ,Editura Lumina Lex 2001

- Fuerea, Augustin, “Manualul Uniunii Europene”, Bucuresti , Editura Actami2001

- Mazilu,Dumitru, “Integrarea europeana.Drept comunitar si institutii europene”Bucuresti, Editura Lumina Lex 2001

- Profiroiu,G; Marius,Alina, “Introducere in realitatile europene” , Bucuresti ,Editura Economica 2000

- Savu,Dana Victoria, “Integrarea europeana:dimensiuni si perspective” ,Bucuresti , Editura Oscar Print 1997

- Zlatescu,Irina Maria;Demetrescu,Radu C, “Drept institutional european”,Bucuresti , Editura Olimp 1999

25




- Tinca Ovidiu, “Drept comunitar general”, Bucuresti , Editura Didactica siPedagogica 1999

libera circulatie a persoanelor1

Documents