LEZIUNI TRAUMATICE PRIMARE

• ECHIMOZA

• HAEMATOM

• ESCORIATII

• PLAGI

CONTUZE (PLEZNITA, SFISIATA, MUSCATA)

INTEPATE /TAIATE/DESPICATE

IMPUSCATE

•ARSURI

Agenti traumatici mecanici -Imprejurari traumatice de producere a decesului: accidentul rutier, asfixia mecanica, impuscarea

Agenti traumatici fizici -Imprejurari traumatice de producere a decesului: electrocutare, presiunea atmosferica sau presiunea hidrostatica

Agenti traumatici chimici - Imprejurari traumatice de producere a decesului: intoxicatiile

Agenti traumatici biologici - Imprejurari traumatice de producere a decesului: bacterii, virusuri, toxine, animale, etc.)

Laborator medico-legal: criminalistic, toxicologic, anatomie-patologic

Agenti traumatici mecanici. -Lovirea cu corp dur, lovirea cu corp taietor-intepator, impuscarea -Lovirea de corp dur -Lovirea activa/pasiva care induce mecanisme active/pasive de producere a vatamarilor -Autoproducerea/heteroproducerea vatamarilor (leziunior) -Caracter vital/nevital, letal/neletal -Imprejurari traumatice de producere a decesului: accidentul rutier, asfixia mecanica

• LOVIREA CU CORP DUR

– Corpul dur poate avea: • o forma

regulata/neregulat,

• suprafata redusa (<4cm2)/mare (>14 cm2),

• proprii omului

• Caracteristici ale formei:

– suprafata plana,

– sectiune rotunda, leziuni traumatice

Virsta

ore-3 zile

3-4 zile

Minute-ore

VECHIMEA

Leziuni traumatice cu patern lezional (care imprima forma si aspectul corpului dur)

• Mecanism activ/pasiv? Activ la locul de impact. Pasiv (cadere): pe o parte a corpului (cea cu care cade), pe parti proieminente ale acelei parti, in general putin grav

• Vechimea leziunilor? Dupa culoare, dupa semne de iinfectie, etc. Nu permit o certitudine.

• Cu caracter vital/postmortal? Aprecierea IPM • Letal/neletal. Aprecierea reactiei vitale • Numarul de zile de ingrijiri medicale

– Daca e decedat si sunt prezente lez traumatice se atesta obligatoriu nr. de zile de ingrijiri medicale (a puttu fi lovit si apoi sa decedeze: decesul poate sa nu aiba legatura cu lovitura –vatamarea- cel ce e responsabil de vatamare nefiiind responsabil de deces, dupa cum vatamarea a putut determina decesul (legatura de cauzalitate prezenta intre vatamare si deces)

PLAGI TAIATE Taiate intepate

Plaga taiata (injughiata –deschide cavitati) cu caracter vital in care cutitul a fost rasucit in plaga

Plaga taiata cu caracter vital cu codita (pe acolo a iesit agentul taietor din corp: utila pt. a determina sensul de lovire si pozitia relativa a agresoruli fata de victima

Plagi intepate (administrare droguri)

Plagi taiat autoproduse: se obaserva leziunile de tatonare/ezitare specifice autoproducerii (instinct de conservare)

Impuscarea (plagi impuscate)

1.Diagnosticul leziunii/leziunilor prin arma de foc (impuscare sau nu)

2.Evaluarea caracterului vital (in timpul vietii sau postmortem)

3.Precizarea orificiului de intrare si a celui de iesire

4.Precizarea directiei de tragere

5.Precizarea distantei de la care s-a tras

5.Precizarea caracterului autoprodus/heteroprodus al leziunilor

6.Stabilirea numarului de impuscari, a ordinii lor, a numarului si tipului

de proiectile

7.Stabilirea leziunii tanatogeneratoare si a proiectilului letal

8.Legatura de cauzalitate intre plaga impuscata (vatamare) si deces

9.Daca victima supravietuieste - precizarea gravitatii leziunii, numarul

de zile de ingrijire medicala

10.Date utile in identificarea armei (calibru, etc.)

Factorul primar

• Leziunile in impuscare sint urmarea actiunii factorului primar (proiectilul) si a factorilor suplimentari (secundari)

• Factorul primar (glont sau alice)

– viteza la gura tevii si forta vie

• pistol/revolver este de max. 400 m/s, forta vie de 25 Kgm/cm2.

• pentru carabina este 1000-1200m/s, forta vie de 350-400 Kgm/cm2

Factorii secundari

• Factorii secundari (tragere in/in afara limitei de actiune a lor) – Sunt indusi de pulbere, capsa detonatoare, elemente si

particule din camasa glontelui, bura (arme vanatoare)

– Sunt:

• fumul

• gazele fierbinti

• flacara

• particule de pulbere nearsa

• particule de pulbere arsa (funinginea)

Orificiul de intrare in limita de actiune a factorilor secundari

Aprecierea distantei de tragere in raport de factorii

secundari in tragerea cu cartus cu glont • In limita de actiune a factorilor secundari ai

impuscarii (pulbere arsa, funingine, gaze) – plaga impuscata de contact (partial,

total) – <15 cm-18 cm impuscare de la mica

distanta (tragere din apropiere) – 15-18 cm la 45-105 cm impuscare de la distanta medie (intermediara)

• In afara limitei de actiune a factorilor secundari ai impuscarii (pulbere arsa, funingine, gaze) – > 45-105cm impuscare de la mare

distanta

Orificiul de iesire

Canalul

Metode de laborator • Determinarea prezentei reziduurilor metalice ale tragerii (bariu, antimoniu si plumb) - Din plaga

• spectrometrie cu absorbtie atomica • microscopie cu scanare electronica si EDAX • metoda activarii cu neutroni. Metoda activarii cu neutroni nu deceleaza decit

antimoniul si bariul, trebuie folosit concomitent spectrometria pentru plumb. In practica reziduurile se detecteaza in 90% din persoanele care au tras cu un revolver/pistol si numai la 50% din persoanele care au tras cu carabine sau arme de vinatoare.

– Prelevarea eventualelor reziduuri metalice de pe mina suspectului se face folosind • tampoane de vata umezite cu acid clorhidric 10% sau acid nitric 5%, ulterior

analizate cu spectometru cu absorbtie atomica si prin metoda activarii cu neutroni • material adeziv analizat ulterior prin microscopie cu scanare electronica si EDAX

• Determinarea prezentei reziduurilor de pulbere : • test cu brucina (la contactul cu resturi de fum sau particule de pulbere nearsa, se

coloreaza in rosu) • test cu sulfat de difenilamina (se coloreaza in albastru)

• Identificarea armei cu care s-a tras

Sinuciderea

Caz 1

Lovirea activa/pasiva (caderea)

• Lovire activa: corpul este fix iar agentul traumatic are viteza cinetica (lovire cu):

– Leziuni de lovire la locul de impact cu agentul traumatic – Topografie:

-Oriunde pe corp dar mai adesea extremitatea capului sau zone de aparare

• Lovire pasiva: corpul in miscare si se loveste de un plan dur (lovire de):

– Leziuni de contralovitura (la cap) – De obicei pe zonele proieminente, unilaterale, putin grave

• Asociere • Precipitarea

– La orice nivel, mai ales cap si membre inferioare – Multipolare – Grave

Autoproducerea/heteroproducerea

• Autoproducerea

– Leziuni de tatonare

– Zone accesibile mainii dominante

– In general corespund scopului

• Heteroproducerea

– Prin lovire activa sau pasiva (cadere)

TRAUMATISMELE DE TRAFIC. ACCIDENTUL RUTIER Timpi de reacţie: circa 0,6-0,7 sec Vatamari (leziuni specifice acc. rutier)

-Leziuni la pietoni -Leziuni iniţiale -Leziuni secundare -Leziuni terţiare -Leziuni la ocupanti

Mecanisme -simple:

-directe: lovire -indirecte: accelerare/decelerare, flexie extensie

-complexe: lovire-cadere, lovire-basculare-cadere, lovire-proiectare-calcare-tarare

Leziuni vitale? Sunt cauza mortii? In ce imprejurari? Identificarea victimelor Cine este soferul?

Traiectorii cinematice

Asfixia mecanica • Sugrumare: la gat cu mainile si degetele

– Echimoze si excoriatii

• Spanzurare: cu lat actionat de propria greutate

• Strangulare: cu lat actionat de o forta externa

Caracteristicile santului cervical:

– Circular (continuu)/intrerupt

– Oblic/transversal

– Adancime inegala/egala

• Sufocare: la fata (cu mana, obiecte moi –perna-)

• Inecare

– Actiunea apei asupra corpului

Sunt leziuni vitale? Sunt cauza mortii? In ce imprejurari?

Cine e decedatul? IPM? Accident/omucidere/sinucidere? Posibilitati: A putut cadea in apa accidental de

pe mal, din barca; a putu fi omorat pe mal si aruncat in apa. A putut sa se arunce in apa ca sa se omoare.

Leziuni vitale? Sunt cauza mortii?

Ag. fizici • Agenti traumatici fizici (curent electric, rpesiunea atmosferica, presiunea

apei, radiatii ionizante, zgomot, caldura, frigul)

Sunt leziuni vitale? Sunt cauza mortii? In ce imprejurari?

Marci electrice

Agenti chimici • O data patrunsa pe principiile chimice si in raport cu prorpietatile sale fizico-chimice ea va interactiona

cu constituientii chimici ai corpului uman determinand in cazul in care nu se poate produce netralizarea ori metabolizarea o stare de iintoxicatie. Orice substanta chimica patrunsa in corpul uman poate determina o stare de intoxicatie.

• Orice medicament este deopotriva un principiu terapeutic si o substanta toxica apta de a produce o stare de intoxicatie. Doza face diferenta.

• Orice substanta chimica poate determina din partea corpului reactii variate (idiosincrazie) care pot fi alergii variate pana la deces.

• Exista substante terapeutice recunoscute pentru efectele lor in tratamentul bolilor dupa cum exista substante letale care vehiculeaza molecule chimice incompatibile cu viata (toxine, etc.).

• Identificarea substantelor stupefiante (care determina in abuzul lor dependenta si toleranta) se realizeaza prin metode calitative de depistare pe hartie cromatografica si apoi prin tehnici de gazcromatografie. Gazcromatograful este un computer care are in memoria sa spectre de absorbtie a substantelor cunoscute pe care le compara cu spectrele de absorbtie a substanterlo necunsocute pe care le volatilizeaza in coloane in interiorul sau pornind de la proba provenita de la omul viu sau de la cadavru. Baza de date este critica cat si standardele cu care se autoverifica echipamentul.

• In cazul unei intoxicatii se recolteaza sange si urina din care in laborator se efectueaza un triaj imunologic (imunoanaliza) al principalelor substante cunoscute si in cazul in care sunt pozitive, verificarea prezentei lor si determinarea cantitatii se realizeaza prin gazcromatografie.

• Identificarea metalelor in sangele uman se realizeaza prin spectroscopie cu absorbtie de masa. • Identificarea toxicelor curente (cianuri, organofosforice) se realizeaza prin reactii chimice de baza . • Identificarea produsilor colorati sau care se coloreaza in prezenta hemoglobinei se realizeaza prin

cromatografie. • Identificarea alcoolului se realizeaza prin metoda titrimetrica sau gazcromatografica.

AGENŢII TRAUMATICI BIOLOGICI Sunt agenti traumatici ce au insusiri vii (animale, reptile, insecte, artropode, microbi, plante, etc.), fiind în măsură, prin consecinţele acţiunii lor sau in unele cazuri a consumului lor, să determine moartea.

Agentii biologici se pot clasifica astfel:

– 1. ANIMALE

• 1.1. Animale de uscat

• 1.2. Animale marine – 1.2.1 Animale marine veninoase

» 1.2.1.1 Pesti veninosi (acvila de mare, murena, etc.) si conditionat veninosi (chefalul, calcanul, etc.)

» 1.2.1.2 Alte vieţuitoare marine veninoase: coelenteratelor (meduze), serpii acvatici (Hydrophidae), caracatita, peşti care au capacitatea să producă curent electric, etc.

– 1.2.2 Animale marine toxice

» 1.2.2.1. Pesti toxici

» -peşti ichtiohemotoxici (anghile, murene, torpile)

» -peşti ichtiotoxici (somon, ştiucă, lin, crăpcean, mihalt).

» -peşti ichtiosarcotoxici: Ciguatera, Tetraodontidae, Scombridae , Mulidee

» 1.2.2.2 Alte vietuitoare marine toxice

» -moluşte (stridii, murex, scoici), broască ţestoasă de ape tropicale, echinoderme, organe ale unor mamifere marine (ficatul de focă, etc.)

– 2. REPTILE

• 2.1. Şerpii veninosi: serpii acvatici (Hydrophidae) serpii tereştri

• 2.2. Şopârle

– 3. ARTROPODE

• 3.1. Arahnide: scorpionii, păianjenii

• 3.2. Miriapozi: centipedele, milipedele

• 3.3. Insecte: albine, viespi, bărzăuni, furnica roşie, furnica mare), ţînţarii, păduchii, tăunii, ploşniţele, căpuşele, puricii, muştele, omidele procesionare, Lita vesicatoria (intoxicaţia cu cantaridă)

– 4. BACTERII

• 4.1. Tetanosul (Clostridium tetani)

• 4.2. Toxiinfectiile alimentare (T.A): T.A. cu Salmonelle, Clostridium Perfringens, Stafilococ, Vibrio Parahaemolyticus, Bacillus Cereus, alţi germeni (streptococ, bacilul piocianic, Escherichia Coli, etc.)

• 4.3. Botulismul

• 4.4. Micotoxinele

– 5. SINGELE HETEROLOG

– 6. ALERGENI

– 7. INTOXICATIA CU PLANTE, BACE ŞI FRUCTE

7.1 Intoxicatia cu ciuperci

Cu cit echimoza e mai mare cu atit e nevoie de mai mult timp sa diapara. Echimozele mici dispar in 7-10 zile.

Variatii individuale

Echimozele apar dupa lovituri de intensitate mica (sau chiar spontan) si au nevoie de mai mult timp ca sa se vindece:

-Anticoagulante si antiagregante plachetare

-Copii si batrini

-Femei obeze

-Ciroza

Echimoze “spontane” la batrin

CARACTERISTICILE AGENTULUI VULNERANT

Forma echimozei poate uneori sugera obiectul vulnerant (“patterned bruises”)

Inel (ghiul)

Nuia

Curea

Bat

Baston politie

Baston politie (cauciuc)

Spinzurare

Sugrumare

Catuse

Echimoze in regiunile orbitare si la nivelul buzelor pledeaza pentru mecanism activ - lovire directa cu corp dur (agresiune) – si nu pentru mecanism pasiv (cadere).

Echimoze palpebrale Echimoza, edem si mici plagi pleznite superficiale.

Plaga pleznita si echimoza, hematom)

Hemoragie subconjunctivala –lovire activa daca nu exista cauze patologice

Escoriatie (=zgiriietura): leziune superficiala constind in decolarea stratului epidermic prin frictiune cu un obiect rugos sau cu un obiect ascutit.

Escoriatiile pot avea uneori si caracter de arsura – cind frecarea de suprafata rugoasa este indelungata, presiunea exercitata este mare sau viteza cu care actioneaza corpul cu suprafata rugoasa este mare.

Plagi contuze

Plagi muscate (om si ciine)

Plagi muscate postmortem (rozatoare)

Plaga muscata om

Plagi intepate

Plaga taiata

O singura lama taioasa

Doua lame

Topografia echimozelor (in general a leziunilor cutanate) a poate oferi date despre circumstantele de producere.

Cadere

Lovire sau autoaparare

MECANISME DE LOVIRE

Strangulare

Plagi taiate - leziuni de auto-aparare

Plagi taiate autoproduse (“leziuni de ezitare”)

Test: Barbat gasit cu plagi taiate cervicale si “leziuni de autoaparare” pe degete.

Este crima sau sinucidere?

Plaga taiata post-mortem

?

Arsuri cu tigara veche de 3 zile

Arsura tigara veche de 6 saptamini

Contact indelungat cu electrod EKG

Arsuri electrice (+metalizare)

Arsuri electrice