letter - ijc.md

37
Reflectarea fenomenului corupţiei în mass-media Raport final de monitorizare Octombrie 2007 – Noiembrie 2008 Acest raport apare în cadrul proiectului “Reflectarea fenomenului corupţiei în mass-media”, implementat de Centrul Independent de Jurnalism, cu susţinerea Academiei pentru Dezvoltare Educaţională (AED) şi cu suportul tehnic din partea Consiliului pentru Cercetări şi Schimburi Internaţionale (IREX), în cadrul Programului Consolidarea Capacităţii de Monitoring a Societăţii Civile în Republica Moldova (CCMSCM). Publicarea acestuia a fost posibilă datorită suportului generos din partea poporului american prin intermediul Agenţiei Statelor Unite ale Americii pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). Conţinutul raportului este responsabilitatea Centrului Independent de Jurnalism şi nu reflectă, în mod necesar, viziunea USAID sau a Guvernului Statelor Unite.

Upload: others

Post on 21-Nov-2021

12 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Letter - ijc.md

Reflectarea fenomenului corupţiei în mass-media Raport final de monitorizare Octombrie 2007 – Noiembrie 2008 Acest raport apare în cadrul proiectului “Reflectarea fenomenului corupţiei în mass-media”, implementat de Centrul Independent de Jurnalism, cu susţinerea Academiei pentru Dezvoltare Educaţională (AED) şi cu suportul tehnic din partea Consiliului pentru Cercetări şi Schimburi Internaţionale (IREX), în cadrul Programului Consolidarea Capacităţii de Monitoring a Societăţii Civile în Republica Moldova (CCMSCM). Publicarea acestuia a fost posibilă datorită suportului generos din partea poporului american prin intermediul Agenţiei Statelor Unite ale Americii pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). Conţinutul raportului este responsabilitatea Centrului Independent de Jurnalism şi nu reflectă, în mod necesar, viziunea USAID sau a Guvernului Statelor Unite.

Page 2: Letter - ijc.md

1

Page 3: Letter - ijc.md

2

DESCRIERE GENERALĂ Acest raport evaluează modul în care mass-media din Moldova reflectă subiectele legate de corupţie şi gestionarea incorectă a fondurilor publice, precum şi măsurile anticorupţie întreprinse de guvern, politicieni şi organizaţii neguvernamentale. Au fost examinate toate materialele ce au vizat corupţia în general, cazuri concrete de corupţie, acuzaţii de corupţie lansate de diferiţi actori, gestionarea incorectă a fondurilor publice, precum şi programele anticorupţie. Au fost monitorizate 16 mijloace de informare în masă reprezentând instituţii publice şi private1. În total, în perioada octombrie 2007 – noiembrie 2008 cele 16 mass-media supuse monitorizării în cadrul proiectului au publicat 3911 materiale de presă care au abordat subiecte legate de tematica corupţiei. Dintre acestea, 1119 au fost publicate în presa scrisă şi 2792 de materiale şi emisiuni au fost difuzate de presa electronică. Rezultatele monitorizării celor 16 mijloace de informare în masă pe parcursul a 14 luni relevă următoarele tendinţe comune:

Majoritatea materialelor relevante s-au axat pe acuzaţii de corupţie la adresa diferiţilor demnitari şi politicieni şi pe programele anticorupţie. Cazurilor specifice de corupţie şi gestionării incorecte a fondurilor publice le-a fost acordată mai puţină atenţie. Atunci când s-a scris despre cazuri specifice de corupţie, acestea au vizat în mare parte luarea de mită de către funcţionari de rang mic şi mijlociu.

De cele mai dese ori, materialele relevante au vizat reprezentanţi ai administraţiei publice

centrale în contextul luptei cu corupţia; ai administraţiei publice locale, care în majoritatea cazurilor au fost menţionaţi în contextul acuzaţiilor de corupţie; reprezentanţii organelor de drept şi de control şi cetăţenii simpli, menţionaţi preponderent în cazurile concrete de corupţie, precum şi partidele politice, altele decât Partidul Comuniştilor - în materiale ce conţineau afirmaţii/acuzaţii de corupţie.

În mare parte, reflectarea s-a limitat la ştiri, numărul interviurilor, analizelor şi al

materialelor de opinie fiind destul de mic; marea majoritatea a ştirilor au fost „de ultima oră”, mass-media evitând să urmărească evoluţia subiectelor abordate anterior (follow up). Jurnaliştii rareori au realizat anchete reportericeşti, acest gen jurnalistic fiind preferat de presa scrisă.

În medie, mass-media monitorizate au utilizat câte două surse per material; “administraţia

publică centrală” a constituit cel mai mare grup de surse, acesta fiind urmat de “politicieni, alţii decât cei din partidul de guvernământ” şi „reprezentanţi ai organelor de drept şi de control”.

Majoritatea materialelor controversate care au reflectat subiecte legate de corupţie au

prezentat poziţia tuturor părţilor implicate în conflict. Totuşi, acestora rareori le-a fost oferit spaţiu egal pentru a-şi expune punctul de vedere.

În marea majoritate a cazurilor, materialele s-au bazat pe informaţii din surse oficiale, fără

a oferi detalii suplimentare ce ar fi plasat informaţia în context. Deseori, jurnaliştii s-au postat pe rol de mediatori, prezentând publicului doar informaţiile puse la dispoziţie de surse oficiale, şi nu au mers mai departe în încercarea de a identifica temeiurile acuzaţiilor.

Afirmaţii/acuzaţii de corupţie

1 Detalii privind obiectivele proiectului, criteriile de selectare a mass-media şi categoriile măsurate pot fi găsite în anexă

Page 4: Letter - ijc.md

3

Afirmaţiile/acuzaţiile de corupţie au constituit subiectul a aproximativ unei treimi din materialele analizate în octombrie 2007 - noiembrie 2008, în total fiind publicate 1232 de materiale ce conţineau acuzaţii de corupţie la adresa poliţiştilor, magistraţilor, demnitarilor de stat şi politicienilor, lansate de diferiţi actori, inclusiv jurnalişti. Astfel, de exemplu, reprezentanţii Partidului Popular Creştin-Democrat (PPCD) au declarat că liderul Partidului Liberal-Democat din Moldova (PLDM) ar corupe membrii altor partide, plătindu-i pentru ca aceştia să adere la PLDM2. De notat că pe parcursul a 14 luni de monitorizare, liderii PPCD au deţinut întâietatea la capitolul acuzaţii de corupţie. Aceştia au lansat două broşuri dedicate liderului PLDM, Vlad Filat, şi unui grup de deputaţi ai Partidului „Alianţa Moldova Noastră”, în frunte cu Serafim Urechean. Ambele broşuri, potrivit autorilor, prezintă cazuri de corupţie în care au fost implicaţi respectivii demnitari. Prezentarea publicaţiei „Filat - un gangster al tranziţiei” a fost reflectată cu lux de amănunte de EU TV. Subiectul a fost reflectat, de asemenea, de NIT, Moldova 1, Radio Moldova, Pro TV, Antena C. Lansarea celei de-a doua publicaţii, „ Dinozaurii corupţiei”, a fost reflectată de NIT, Moldova 1, Radio Moldova, Pro TV, EU TV. Dintre acestea, doar Pro TV a pus pe post şi poziţia părţii acuzate. Acest subiect a fost reflectat şi de presa scrisă3. Numărul mare de materiale ce conţineau acuzaţii de corupţie poate fi pus şi pe seama acuzaţiilor de corupţie la adresa Poliţiei Rutiere, lansate de preşedintele Vladimir Voronin, potrivit căruia aceasta ar fi o „creatură mafiotă”, precum şi a acuzaţiilor la adresa Centrului Ministerului Afacerilor Interne (MAI) pentru combaterea traficului de persoane, ai cărui angajaţi au fost învinuiţi că ar proteja traficanţii şi le-ar presta servicii contra unor sume de bani. La cererea şefului statului, personalul acestor instituţii a fost redus cu 50%. În cazul acuzaţiilor aduse Poliţiei Rutiere, unghiul de abordare a subiectului a variat. Moldova 1, Radio Moldova, NIT şi Antena C au difuzat imagini video preluate de la şedinţa MAI, fără a oferi dreptul la replică persoanelor acuzate de corupţie. Alte posturi au prezentat mai multe puncte de vedere, inclusiv opinii ale experţilor independenţi privind legalitatea disponibilizării angajaţilor Poliţiei Rutiere şi ai MAI în conformitate cu indicaţiile preşedintelui Voronin4. De remarcat că subiectele de acest gen au fost preferate de presa scrisă, aproximativ 39 la sută din articolele ce-au apărut în cele 8 ziare monitorizate axându-se pe acuzaţiile de corupţie. Mass-media audiovizuale au dedicat acestei teme 28 la sută din materialele relevante difuzate în perioada de monitorizare. Cazuri concrete de corupţie Aproximativ 18 la sută (715) din toate materialele analizate au reflectat diferite cazuri de corupţie în care au fost implicaţi atât funcţionari, poliţişti, magistraţi, politicieni, cît şi cetăţeni simpli. Posturile de radio şi televiziune au avut mai multe materiale de acest gen (20% din numărul total de materiale audiovizuale), în mare parte fiind vorba de ştiri bazate pe informaţiile oferite la conferinţele de presă ale organelor de drept şi de control. Presa scrisă a publicat doar aproximativ 12% de materiale de acest gen.

2 Vezi, de exemplu, „PPCD nu încape de PLDM”, Jurnal de Chişinău, 29 februarie; „Roşca (Diacov) – Filat: atac la baionetă”, Timpul de dimineaţă, 3 martie; „Scandal în Parlament”, Ziarul de gardă, 6 martie; „Кто больше украл?”, SP, 12 martie; Radio Moldova - 5-7 martie; EU TV - 7, 10, 13, 20, 27, 28 martie; 3, 10, 14, 18, 20 aprilie NIT - 7, 13, 20, 25, 27, 28 martie; 3, 10, 17 aprilie, Antena C - 6, 20, 22, 29 martie; Moldova 1 - 7, 10, 13, 15, 20, 27, 29 martie, 3, 7, 10, 17 aprilie; Vocea Basarabiei - 4, 6, 21, 28, 30 martie, 9, 14, 20, 24 aprilie; Pro TV - 6, 27, 28 martie, 3, 10, 17 aprilie 3 Vezi, de exemplu, „PPCD nu încape de PLDM”, Jurnal de Chişinău, 29 februarie; „Fosta conducere a PPCD din Teleneşti respinge acuzaţiile liderilor partidului”, Jurnal de Chişinău, 4 martie; „Roşca (Diacov) – Filat: atac la baionetă”, Timpul de dimineaţă, 3 martie; „Scandal în Parlament”, Ziarul de gardă, 6 martie; „Кто больше украл?”, SP, 12 martie 4 Vezi, de exemplu, Vocea Basarabiei – 19, 20 mai; Pro TV – 19, 20 mai; EU TV – 19 mai; TV 7 – 19, 22 mai, „А раньше брали взятки борзыми щенками”, Novoe vremea, 16 mai; „O creatură mafiotă”, Timpul de dimineaţă, 20 mai; „Corupţia din poliţia rutieră l-a enervat până şi pe general”, Jurnal de Chişinău, 20 mai; „Вымогателей в погонах прижали к ногтю”, Nezavisimaia Moldova, 20 mai; „La iniţiativa şefului statului, efectivul poliţiei rutiere urmează a fi redus cu 50 la sută”, Moldova suverană, 20 mai; „Гаишников в Молдове станет в два раза меньше”, SP, 21 mai; „Poliţiştii nu se tem de Voronin”, Ziarul de gardă, 22 mai; „Voronin a majorat suma mitei dată agenţilor de circulaţie”, Jurnal de Chişinău, 23 mai; „Регулировочные жезлы останутся без владельцев”, Nezavisimaia Moldova, 29 mai; „Ministrul Afacerilor Interne a semnat ordin de reducere a poliţiei rutiere”, Moldova suverană, 29 mai.

Page 5: Letter - ijc.md

4

Un caz de răsunet, care a fost reflectat în mod diferit de mass-media monitorizate, a vizat capturarea unui lot impunător de droguri (în jur de 200 kg de heroină în valoare totală de aproximativ 10 milioane de euro) ce provenea din Afganistan şi urma să ajungă în una din ţările europene. Iniţial, presa monitorizată a reflectat cazul ca pe o operaţiune de succes întreprinsă de organele de drept în vederea anihilării traficului de droguri. La scurt timp, însă, presa străină a informat că în acest caz ar fi implicaţi înalţi demnitari din cadrul Ministerului de Interne, care ar fi acordat protecţie traficanţilor, asigurând securitatea transportului pe teritoriul republicii. Ulterior, trei ofiţeri MAI au fost arestaţi, iar ministrul Gheorghe Papuc nu şi-a păstrat funcţia şi în noul guvern Greceanîi, după demiterea Guvernului Tarlev. Totuşi, mass-media supuse monitorizării, cu mici excepţii, nu au revenit cu detalii despre acest presupus caz de corupţie. Doar Pro TV a avut materiale despre arestul celor trei angajaţi ai MAI şi părerea avocatului acestora despre dosarul respectiv5. NIT şi EU TV au difuzat ştiri în care MAI dezminţea informaţia potrivit căreia fostul ministrul Papuc s-ar afla în arest la domiciliu în legătură cu acest caz6. Ulterior, pe lângă relatările despre reţinerea în arest a ofiţerilor MAI, acuzaţi de implicare în trafic de droguri, unele posturi monitorizare au pus pe post ştiri ce prezentau reacţia acuzaţilor7 şi informaţii privind restabilirea în funcţie a celor doi agenţi de circulaţie care au demisionat imediat după captura de droguri8. Unele posturi au relatat despre dezminţirile noii conduceri a MAI privind implicarea fostului ministru Papuc în acest caz9, în timp ce altele au informat că MAI ar fi confirmat indirect implicarea fostului ministru în traficul de droguri10. Majoritatea posturilor supuse monitorizării au informat despre două dosare intentate pe numele preşedintelui Partidului Liberal Democrat din Moldova, deputatul Vlad Filat. Acesta este cercetat pentru corupţie, la cererea Partidului Popular Creştin Democrat, pentru presupusă vânzare ilicită a avioanelor civile şi presupuse ilegalităţi la privatizarea uzinei de ciment de la Rezina, pe timpul când era director al Departamentului Privatizării (1998)11. Printre alte subiecte mediatizate pe larg de mass-media analizate au fost reţinerea sub acuzaţii de estorcare şi luare de mită a unor funcţionari de diferit rang: de exemplu, un colaborator al Inspectoratului Fiscal Ciocana12; rectorul Institutului nistrean de economie şi drept din Bălţi13; o şefă de secţie din cadrul Ministerului Justiţiei care, potrivit organelor de drept, ar fi luat mită pentru a elibera o persoană de obligativitatea muncii neremunerate în folosul comunităţii14. Presupuse cazuri de corupţie în care sunt implicaţi poliţişti au fost reflectate mai des în Ziarul de gardă15 şi în Jurnal de Chişinău16. De asemenea, presa a lansat acuzaţii de corupţie la adresa magistraţilor şi avocaţilor17 . Printre alte cazuri concrete de corupţie mediatizate pe larg au fost

5 Pro TV - 29, 31 martie 6 31 martie 7 Vezi, de exemplu, Pro TV – 22 aprilie, 21, 28 mai; TV 7 – 29 aprilie, EU TV – 23 mai; Antena C – 12 mai 8 Pro TV – 13 mai; Radio Moldova – 13 mai 9 EU TV - 10 aprilie; Antena C – 2, 3 aprilie 10 Vocea Basarabiei - 22 aprilie 11 Pro TV, 11 noiembrie, TV 7, 11 noiembrie, NIT, 11 noiembrie, EU TV 5, 11 noiembrie, Antena C, 12 noiembrie, Vocea Basarabiei, 11 noiembrie, „Canalia liberală între violenţă şi hoţie”, Moldova suverană, 13 noiembrie, „Vlad Filat este târât prin „Anticamerele Procuraturii”, Timpul de dimineaţă, 6 noiembrie, „Încă două dosare pentru liderul PLDM”, Timpul de dimineaţă, 12 noiembrie. 12 „5 ani de puşcărie pentru 100 de dolari”, Moldova suverană, 25 ianuarie; „7 ani de puşcărie pentru 100 de dolari”, Jurnal de Chişinău, 31 ianuarie; Moldova 1, 24 ianuarie; EU TV, 24 ianuarie 13 „Rectorul unui institut este bănuit de luare de mită”, Moldova suverană, 7 martie; „Ректор попался на взятке”, SP, 12 martie; EU TV, 6 martie 14 EU TV - 5 februarie; NIT - 5 februarie; Moldova 1 - 5 februarie 15 Vezi „Flagrant cu poliţişti la libertate”, 14 februarie, „Prunc nenăscut, omorât „în flagrant”, 21 februarie 16 Vezi „Dă de ceai la băieţi!”, 22 februarie, „Poliţiştii bătăuşi sunt avansaţi în post”, 29 februarie 17 „Escroaca de milioane, eliberată?”, Jurnal de Chişinău, 29 ianuarie, „Dosarul Eugenia Duca ar putea costa RM 3 mil. de euro”, Jurnal de Chişinău, 25 martie, ştirile despre reţinerea a doi avocaţi pentru presupus trafic de influenţă: aceştia au fost acuzaţi că ar fi estorcat 4000 euro pentru a influenţa decizia judecătorului - Pro TV, Moldova 1, EU TV, Antena C, NIT, din 29 octombrie, „Avocat suspectat de trafic de influenţă”, Jurnal de Chişinău, 10 octombrie; „Борьба с оборотнями в погонах продолжается”, Novoe vremea, 10 octombrie; „Задержан адвокат вымогатель”, SP, 22 octombrie; „Doi avocaţi sunt suspectaţi de trafic de influenţă”, Moldova suverană, 30 octombrie

Page 6: Letter - ijc.md

5

presupusa tentativă a viceprimarului de Ungheni de a mitui un ofiţer al Centrului de Combatere a Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC) ca acesta să nu investigheze presupuse nereguli în activitatea firmei sale private18, reţinerea directorului adjunct al Colegiului de Ecologie pentru că ar fi luat mită de la un grup de studenţi în schimbul promisiunii de a facilita desfăşurarea examenelor19, condamnarea unui poliţist la 5 ani privaţiune de libertate pentru tortură şi corupţie pasivă20, investigarea de către CCCEC a aproximativ 200 cazuri de corupţie în rândul lucrătorilor vamali, în urma cărora 12 vameşi au fost concediaţi pe motiv că ar fi fost implicaţi în diferite cazuri de contrabandă prejudiciind statul de aproximativ 5 milioane de lei21 etc. De asemenea, articolele privind cazurile concrete de corupţie s-au referit la intentarea dosarelor penale pentru presupuse acte de corupţie unor foşti sau actuali demnitari din administraţia centrală şi conducători ai administraţiilor locale. Este vorba de Nicolae Andronic, liderul Partidului Popular Republican (PPR), bănuit de deturnare de fonduri pe timpul când deţinea postul de prim-viceprim-ministru (1999). Acesta e acuzat că ar fi facilitat împrumutul unei cantităţi de grâu unui agent economic din rezerva de stat22, precum şi de faptul că ar fi estorcat 150 mii de dolari de la un om de afaceri23. Gestionarea incorectă a fondurilor publice Doar aproximativ 14 la sută (543) din numărul total de materiale publicate-difuzate de cele 16 mass-media monitorizate în 14 luni s-au referit la gestionarea incorectă a fondurilor publice. Unul din cele mai reflectate subiecte a fost disputa din Parlament privind adoptarea Legii bugetului de stat pentru anul 2008. Opoziţia a acuzat partidul de guvernământ că ar fi întocmit proiectul legii bugetului astfel încât să favorizeze din punct de vedere financiar raioanele cu administraţii comuniste24. Un alt subiect mediatizat aproape de toate mass-media monitorizate a fost conflictul dintre Primăria Chişinăului şi SA Termocom, iscat după anularea de către Consiliul Municipal a tarifului vechi pentru energie termică. Părţile din conflict s-au învinuit reciproc de netransparenţă în gestionarea banilor publici sau/şi de corupţie. Disputa a fost abordată de majoritatea posturilor radio şi tv care au prezentat-o din perspective diferite. Vocea Basarabiei (11 decembrie), Pro TV (10 şi 11 decembrie) şi EU TV (11 decembrie) au scos în evidenţă aspectele netransparenţei cheltuielilor efectuate de Termocom şi salariile mari ale conducerii Termocomului, iar la NIT (10, 11 şi 17 decembrie) lucrurile au fost prezentate ca lipsă de profesionalism din partea consilierilor municipali, ca intenţie de a aduna bani pentru alegerile viitoare. Postul public Moldova 1 a prezent conflictul atât de pe poziţia Termocomului - ca incompetenţă, ilegalitate şi acţiune antisocială din partea Primăriei (10 decembrie), cât şi de pe poziţii neutre (17 decembrie). Tendinţa de prezentare a subiectului respectiv prin prisme diferite a fost remarcată şi în presa scrisă. Astfel, Moldova suverană a favorizat, direct sau indirect, SA Termocom, atacând totodată CMC şi pe primarul de Chişinău25. Jurnal de Chişinău şi Timpul de dimineaţă au prezentat relativ

18 NIT – 27 iunie, TV 7 – 27 iunie, Moldova 1 – 27 iunie, Radio Moldova – 27 iunie, 28 iunie 19 NIT – 18 iunie; Antena C – 18 iunie; EU TV – 18 iunie 20 Pro TV – 3 iunie, TV 7 - 3 iunie, Moldova 1 – 3 iunie, Eu TV - 3 iunie 2008 21 Pro TV, Moldova 1, Radio Moldova, EU TV, Antena C, TV 7, NIT, „На таможне не все спокойно”, Nezavisimaia Moldova, 21 octombrie; „Schemă cu 12 vameşi şi milioane de contrabandă”, Ziarul de gardă, 23 octombrie 22 Pro TV, 25 iulie, TV 7, 3 iulie, 16 iulie 23 EU TV – 3 septembrie, NIT - 5 septembrie, „Nicolae Andronic, reţinut de poliţie”, Jurnal de Chişinău, 12 februarie; „Liderul PPR va sesiza CEDO”, Timpul de dimineaţă, 14 februarie 24 Pro TV, EU TV, 19 noiembrie 2007; Moldova 1, 26 noiembrie 2007; NIT, 23 noiembrie 2007; „Amendamente la Legea Bugetului”, Timpul de dimineaţă, 14 noiembrie 2007; “Un buget discriminatoriu”, Timpul de dimineaţă, 21 noiembrie 2007; “Lanţul slăbiciunilor”, Timpul de dimineaţă, 22 noiembrie 2007; „Singura soluţie – retragerea din parlament a opoziţiei”, Jurnal de Chişinău, 23 noiembrie 2007, “Bani publici ca premiu pentru loialitate”, Timpul de dimineaţă, 4 martie 2008; „Bani publici în Başcalia”, Ziarul de gardă, 6 martie 2008; „Milioane pentru baştina lui Tarlev”, Jurnal de Chişinău, 4 martie 2008; Pro TV, 4 martie 2008. 25 „Declaraţie tranşantă”, 12 decembrie; „Declaraţia de presă a administraţiei SA „Termocom”, 19 decembrie; „Bradul de sub geamul puterii opozante”, 25 decembrie.

Page 7: Letter - ijc.md

6

echidistant acest conflict, prezentând opiniile tuturor părţilor implicate în conflict, dar totodată sugerând că administraţia Termocomului şi-a stabilit salarii exagerat de mari26. Un alt caz care s-a aflat periodic în atenţia mass-media este aşa-zisul „dosar al ambulanţelor”, intentat ex-primarului de Chişinău, Serafim Urechean, liderul Partidului Alianţa „Moldova Noastră”, acuzat de prejudicierea statului. Cele opt posturi monitorizate au revenit cu detalii noi în acest caz27, dar modul de reflectare a fost diferit, din nou, în funcţie de politica editorială a redacţiilor. În timp ce unele posturi au prezentat cu regularitate acest caz, inclusiv au informat despre achitarea lui Serafim Urechean de către completul de judecată28, Moldova 1, Radio Moldova şi Antena C au trecut cu vederea acest subiect. Eu TV a relatat pe 12 mai despre amânarea şedinţei de judecată şi motivul pentru care liderul AMN este judecat, dar nu a revenit la 26 mai cu o ştire despre decizia curţii care l-a găsit nevinovat pe fostul primar al capitalei. Totuşi, mai multe posturi au revenit în luna octombrie 2008 cu informaţii despre achitarea lui Serafim Urechean de către Curtea de Apel29. De asemenea, mass-media monitorizate au ţinut în vizor evoluţia în dosarul intentat fostului ministru al Apărării, Valeriu Pasat, căruia i se incriminează că ar fi prejudiciat statul dispunând vânzarea unor avioane la preţuri mici30. De asemenea, a fost semnalată gestionarea frauduloasă a banilor publici la procurarea şi întreţinerea maşinilor de serviciu pentru demnitari31 etc. Strategii anticorupţie Numărul de articole la tema programelor anticorupţie, adică a activităţilor guvernului şi organizaţiilor neguvernamentale locale şi internaţionale îndreptate spre combaterea corupţiei, a fost de 992, cele mai multe fiind puse pe post de Radio Moldova (197), Antena C (128) şi Moldova 1 (111). Ziarele Vesti Gagauzii şi Novoe Vremea au avut cele mai puţine materiale de acest fel – 4 şi, respectiv, 7. Una dintre cele mai mediatizate ştiri la tema dată a fost cea despre lansarea Programului preliminar de ţară al Corporaţiei americane „Provocările Mileniului” privind combaterea corupţiei în RM. Anunţul despre lansarea programului a fost făcut la 9 octombrie, perioadă în care încă nu începuse monitorizarea presei electronice. Presa scrisă a inserat mai multe ştiri scurte la acest subiect32. Campania naţională „Tu poţi opri corupţia!” lansată de Alianţa Anticorupţie (AA) în parteneriat cu CCCEC şi alte instituţii guvernamentale, cu susţinerea financiară a Guvernului SUA, a fost mediatizată pe larg de posturile tv şi radio supuse monitorizării33. Un alt subiect care a nimerit de multe ori în vizorul presei în contextul programelor anticorupţie s-a referit la anunţul privind monitorizarea de către Alianţa Anticorupţie a eforturilor de reducere şi combatere a corupţiei în sistemul judecătoresc, serviciul vamal, serviciul fiscal, Ministerul de Interne, sectorul sănătăţii şi Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei34.De notat că au fost înregistrate

26 „Termocom, bâta comuniştilor împotriva primăriei”, JC, 14 decembrie; „Termocom loveşte în consumatori”, T., 12 decembrie 27 Pro TV 7 - 25 aprilie; TV 7 - 7 aprilie; Vocea Basarabiei – 7 aprilie; NIT – 25 aprilie 28 26 mai - Pro TV, TV 7, Vocea Basarabiei, NIT 29 EU TV, 13 şi 14 octombrie, TV 7 – 14 octombrie, 2007 30 Pro TV, TV 7, NIT - 3 iulie, Antena C – 14 septembrie, TV 7 – 30 septembrie 31 „Milioane pentru maşinile demnitarilor”, Jurnal de Chişinău, 18 ianuarie; „Afacerea Şkoda. Luxul în ţara sărăciei. Episodul III”, Timpul de dimineaţă, 8 februarie 32 „Promovarea bunei guvernări. A început monitorizarea fenomenului corupţiei”, Moldova suverană, 11 octombrie 2007; „Необходим мониторинг негативного явления”, Nezavisimaia Moldova, 11 octombrie 2007; „Guvernarea comunistă în fata provocărilor mileniului”, Ziarul de gardă, 11 octombrie 2007; „Puterea vrea să se spele de corupţie”, Timpul de dimineaţă, 10 octombrie 2007. 33 vezi, de exemplu, NIT - 16 aprilie; Moldova 1 - 12, 14, 16 aprilie; Vocea Basarabiei - 18 aprilie; TV 7 - 16 aprilie; Radio Moldova - 16, 17 aprilie 34 „Lupta cu corupţia va fi monitorizată”, Timpul de dimineaţă, 24 ianuarie; „С помощью неправительственных организаций”, Nezavisimaia Moldova, 24 ianuarie; buletinele de ştiri de la Antena C, 24 ianuarie; EU TV, 23 ianuarie; Radio Moldova, 23 ianuarie; Vocea Basarabiei - 23 ianuarie.

Page 8: Letter - ijc.md

7

cazuri când, în funcţie de politica editorială a mass-media analizate, accentele au fost plasate diferit în materialele care au prezentat campania respectivă. Astfel, în ştirea privind lansarea de către AA a raportului de monitorizare a modului de implementare a Programului Preliminar de Ţară, Pro TV, TV 7, EU TV şi Vocea Basarabiei au oferit detalii despre acuzaţiile de netransparenţă şi lucru la comandă, venite din partea AA la adresa CCCEC, în timp ce posturile publice Moldova 1 şi Radio Moldova s-au limitat doar la date generale din raportul AA şi au omis criticile aduse CCCEC. De asemenea, o parte din mass-media monitorizate au informat despre iniţierea de către Ministerul Educaţiei şi Tineretului, împreună cu Alianţa Studenţilor din Moldova şi Senatul Republican al Studenţilor, a unei campanii anticorupţie în instituţiile de învăţământ superior35. Un alt subiect reflectat pe larg a vizat adoptarea în primă lectură a proiectului de lege privind modificarea Codului penal care prevede privaţiune de liberate pentru funcţionarii care vor utiliza banii publici contrar destinaţiei şi vor aduce statului prejudicii mai mari de 50 mii de lei36. Revenirea lui Gheorghe Papuc în funcţia de ministru de Interne a fost reflectata diferit de posturile monitorizate. Astfel, unele mass-media, pe lângă informaţia de bază privind numirea sa în funcţia de ministru, au pus accentul pe mai multe dosare de corupţie în care se presupune că ar figura numele lui Papuc, inclusiv „Dosarul Heroina”37, iar altele au difuzat doar informaţia oficială privind numirea prin decret prezidenţial a lui Gheorghe Papuc în funcţia de ministru de Interne şi numirea predecesorului său, Valentin Mejinschi în funcţia de vicepremier pe probleme de corupţie38. Alte programe anticorupţie mediatizate pe larg au fost inaugurarea „liniei telefonice fierbinţi” de către CCCEC la care cetăţenii pot telefona pentru a raporta eventuale cazuri de corupţie; activităţile anticorupţie ale Serviciului Vamal39, acţiunile Ministerului de Interne pentru prevenirea corupţiei pe durata admiterii în instituţiile de învăţământ superior40, precum şi seminarele, cursurile de instruire organizate pentru angajaţii organelor de drept şi de control. De asemenea, presa a reflectat campania „Avere la vedere”, iniţiată de Asociaţia Presei Independente (API) şi Alianţa Anticorupţie, prin care demnitarilor şi funcţionarilor publici li s-a propus să-şi facă publice declaraţiile de avere şi proprietate41. Dintre acţiunile organizaţiilor neguvernamentale şi rapoartele elaborate/lansate de agenţii guvernamentale şi ONG-uri, cu suportul instituţiilor străine, cel mai mediatizat eveniment a fost publicarea de către Transparency International a indicelui percepţiei corupţiei în Republica Moldova. Acesta a arătat că serviciul vamal, fiscul şi poliţia sunt percepute drept cele mai corupte instituţii42. Acces la informaţie

35 NIT, Antena C, 20 decembrie; Moldova 1, 23 decembrie 36 Pro TV, 1 octombrie, Vocea Basarabiei, 2 octombrie, Moldova 1, 2 octombrie, EU TV, 2 octombrie, NIT, 2 octombrie 2008 37 Pro TV, 28 şi 29 octombrie, Vocea Basarabiei, 28 şi 29 octombrie, EU TV, 28 octombrie 2008 38 Radio Moldova, Moldova 1, Antena C, NIT, din 28 octombrie 2008 39 Moldova 1 - 22 aprilie; Pro TV - 22 aprilie; Vocea Basarabiei - 22 aprilie; TV 7 - 22 aprilie; Radio Moldova - 22 aprilie, Eu TV - 29 aprilie 40 Radio Moldova - 1 iulie, Antena C - 21 iulie, NIT – 16 iulie 41 „Averea funcţionarilor la vedere”, Jurnal de Chişinău, 5 februarie; „Avere la vedere”, Ziarul de gardă, 7 februarie; „Averea de la vedere şi de la… nevedere”, Timpul de dimineaţă, 19 februarie; „Averea e la vedere numai pentru 2007”, Jurnal de Chişinău, 26 februarie; Moldova 1 - 15 februarie; Antena C - 16 februarie; Pro TV - 9, 17, 23 februarie; Vocea Basarabiei - 8, 15, 28 februarie, 6, 13, 20 martie; Radio Moldova - 13 martie. 42 TV 7, Pro TV, Radio Moldova – 23 septembrie, Vocea Basarabiei – 24 septembrie

Page 9: Letter - ijc.md

8

Din octombrie 2007 până în noiembrie 2008, mass-media monitorizare au semnalat 30 de cazuri de blocare a accesului la informaţie din partea structurilor publice. Astfel, de exemplu, Vocea Basarabiei a relatat despre aceea că jurnaliştilor de la postul de televiziune „Albasat” din Nisporeni nu li s-a permis accesul la o şedinţă a grupului de lucru pentru achiziţii publice (VB, 13 noiembrie 2007), jurnalişti de la Pro TV şi Timpul de dimineaţă au menţionat dificultăţile pe care le-au întâmpinat atunci când au încercat să obţină informaţii despre accidentul provocat de unul din automobilele prezidenţiale (Pro TV, 22 octombrie 2007, Timpul de dimineaţă, 23 octombrie 2007). Şi jurnaliştii de la SP au semnalat îngrădirea accesului la informaţie la una din întreprinderile municipale din Bălţi, unde nu le-a fost oferită informaţia solicitată în procesul anchetei jurnalistice („ООО Пахоменко и семья”, 24 octombrie 2007). Ziarul de gardă a informat că Ministerul Culturii nu a răspuns la o solicitare de informaţii privind utilizarea banilor publici în campania „Caravela Culturii”, expediată circa un an (!) în urmă („Scrisori din Casa Presei Negative”, 26 iunie 2008), iar autorii articolului de investigaţie „Afacerea „Scumpirea energiei din Ucraina””, publicat în Timpul de dimineaţă (27 iunie 2008) au menţionat că Ministerul Economiei nu a răspuns solicitării de informaţie privind unele aspecte ale importului de energie electrică din Ucraina. Săptămânalul Novoe vremea menţionează că nu a putut obţine informaţii de la MAI privind un accident soldat cu decesul unei persoane (8 mai 2008), iar în materialul intitulat „În Bulgaria la vânătoare?”, din 29 ianuarie 2008, cotidianul Timpul de dimineaţă semnalează imposibilitatea de a obţine informaţii ce ţineau de vizita preşedintelui Voronin în Bulgaria. Ziarul de gardă notează în investigaţiile „În serviciul statului, partidului şi al familiei” din 20 martie şi „Fosta conducere comunistă a plătit 20 de preţuri pentru pagina web”, din 27 martie despre accesul limitat la informaţii de interes public, acelaşi lucru fiind semnalat şi de Jurnal de Chişinău în investigaţia „Câinii latră, Caravela trece” din 21 martie 2008. În cursul lunii august, ziarul Moldova suverană a semnalat trei cazuri de blocare a accesului la informaţie din partea unor persoane cu funcţii de răspundere. Este vorba de viceprimarul de Chişinău Nistor Grozavu, căruia i-au fost solicitate informaţii mai ample despre construcţiile din capitală („Şefii capitalei îngrădesc accesul la informaţie”, 7 august 2008), un minister nenominalizat („Pledând pentru dreptul tău, nu-l îngrădi pe al altora”, 20 august 2008) şi de conducătorul Agenţiei Naţionale a Asigurărilor de Autovehicule şi Vehicule Electrice („Arca lui Şlopac”, 21 august 2008). La 20 iulie 2008 Vocea Basarabiei a informat despre lipsa de răspuns din partea Ministerului Sănătăţii pe adresa căruia au fost trimise două scrisori în care erau solicitate informaţii privind calitatea serviciilor medicale oferite de instituţii private. La 27 septembrie, postul Radio Moldova a atenţionat asupra restricţionării accesului la informaţie din partea administraţiei publice Sîngerei, care nu a permis unui reporter de la acest post să participe la o şedinţă unde urma să fie ales şeful Departamentului asistenţă socială şi familie. ANALIZA GENERALĂ A DATELOR

Page 10: Letter - ijc.md

9

PRESA SCRISĂ Frecvenţa şi suprafaţa. Pe parcursul întregii perioade de monitorizare (01 octombrie 2007 - 30 noiembrie 2008), cele opt ziare monitorizate au publicat în total 1119 de articole care corespund tematicii monitorizării. Cele mai puţine materiale au fost publicate în trimestrul IV de monitorizare care a corespuns cu perioada estivală a anului (iulie-septembrie 2008) – în medie câte 7,9 materiale per publicaţie, lunar. Numărul maxim a fost înregistrat în trimestrele II şi III de monitorizare (ianuarie-iunie 2008) – o medie de 11,3 şi, respectiv, 10,7 articole per ziar, lunar.

Notă: ultima perioadă de monitorizare a inclus doar două luni, octombrie şi noiembrie 2008. Diagrama 1. Dinamica reflectării subiectelor privind corupţia pe parcursul a cinci trimestre de monitorizare

0 2 4 6 8 10 12

Oct-Dec 2007

Ian-Martie 2008

Apr-Iunie 2008

Iulie-Sep 2008

Oct-Nov 2008

Numarul de materiale

Cel mai mare număr de materiale ce corespund tematicii monitorizării au fost publicate de cotidianul Timpul de dimineaţă (280), urmat de săptămânalul Ziarul de gardă (210), ziarul cu patru apariţii pe săptămână Moldova suverană (196), ziarul cu trei apariţii pe săptămână Jurnal de Chişinău (169) şi ziarul cu patru apariţii pe săptămână Nezavisimaia Moldova (112 articole). Săptămânalul SP a publicat 75 materiale relevante, săptămânalul Novoe vremea – 59, iar în Vesti Gagauzii a fost înregistrat cel mai mic număr de articole tematice – timp de 14 luni, în acest săptămânal au fost publicate doar 18 articole care au vizat, într-un fel sau altul, fenomenul corupţiei. Presa scrisă analizată a inserat 711 articole cu referire directă la corupţie şi 408 materiale în cadrul cărora la corupţie s-a făcut referire în mod indirect, în contextul altor subiecte. Diagrama 2. Numărul materialelor relevante publicate în 8 ziare în perioada 01 octombrie 2007 – 30 noiembrie 2008

Frecventa

0

50

100

150

200

250

300

Timpu

l

Ziaru

l de G

arda

Moldov

a Suv

eran

a

Jurna

l de C

hisina

u

Nezav

isimaia

Mold

ova

SP

Novoe

Vre

mea

Vesti G

agau

zii

Frecventa

Ca suprafaţă, pe primele locuri se situează Ziarul de gardă (93 834 cm2), Timpul de dimineaţă (82 982 cm2) şi Jurnal de Chişinău (68 031 cm2), urmate de Moldova suverană (50 503 cm2), SP

Page 11: Letter - ijc.md

10

(23 699 cm2), Nezavisimaia Moldova (21 880 cm2), Novoe vremea (9 160 cm2) şi Vesti Gagauzii cu 3 420 cm2. Diagrama 3. Suprafaţa materialelor relevante publicate în 8 ziare în perioada 01 octombrie 2007 – 30 noiembrie 2008

Suprafata

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

80000

90000

100000

Ziaru

l de G

arda

Timpu

l

Jurnal

de C

hisina

u

Moldov

a Suv

eran

aSP

Nezav

isimaia

Mold

ova

Novoe

Vre

mea

Vesti G

agau

zii

Suprafata

Teme. Majoritatea materialelor publicate de ziare (435 sau circa 39% din numărul total) au abordat subiecte privind acuzaţii de corupţie la adresa diferiţilor actori politici şi guvernamentali. Cele mai multe articole la această temă au apărut în Timpul de dimineaţă (155), Jurnal de Chişinău (78), Ziarul de gardă (77) şi Moldova suverană (66 articole). Programele de luptă cu corupţia ale structurilor abilitate ale statului şi ale organizaţiilor neguvernamentale ocupă locul doi (210 materiale sau circa 19%) în topul temelor abordate de presa scrisă monitorizată. Aceste subiecte au fost reflectate mai mult de Moldova suverană (69), Nezavisimaia Moldova (46) şi Ziarul de gardă (33 articole). Materialele privind gestionarea incorectă sau ilegală a fondurilor publice au constituit aproximativ 17% (193 materiale). Timpul de dimineaţă şi Jurnal de Chişinău deţin întâietatea privind publicarea articolelor la această temă cu 55 şi, corespunzător, 53 de materiale tematice, după care urmează Ziarul de gardă cu 34, SP cu 17 şi Moldova suverană cu 15 articole. Cazurile concrete de corupţie, cu arestări, flagranturi şi/sau intentarea dosarelor penale, au fost tema cea mai puţin exploatată de presa scrisă (139 de articole sau 12,5% din total). Cel mai des au scris la această temă Ziarul de gardă (23), urmat de Timpul de dimineaţă (22), Nezavisimaia Moldova şi SP (câte 20), Moldova suverană (18) şi Jurnal de Chişinău (17 materiale de acest gen). Diagrama 4. Temele materialelor relevante publicate în 8 ziare în perioada 01 octombrie 2007 – 30 noiembrie 2008

Page 12: Letter - ijc.md

11

0 50 100 150 200

Timpul

Ziarul de Garda

Novoe Vremea

Vesti Gagauzii

Nezavisimaia Moldova

Moldova Suverana

SP

Jurnal de Chisinau

Afirmatii/acuzatii de coruptieGestionarea incorecta a fondurilor publicePrograme anticoruptieCazuri concrete de coruptieCoruptia in general

Amplasare/Accent. Amplasarea materialelor în presa scrisă serveşte drept indicator al importanţei subiectelor reflectate. Plasând un material pe prima pagină, presa indică asupra importanţei pe care o atribuie subiectului respectiv. Doar 19,5% din totalul de 1119 articole publicate de ziarele monitorizate în perioada octombrie 2007 - noiembrie 2008 au fost plasate sau începute pe paginile întâi ale publicaţiilor. În ziarele Moldova suverană şi Nezavisimaia Moldova, articolele de acest fel s-au referit, de regulă, la întâlnirile sau vizitele oficiale ale demnitarilor de stat, în cadrul cărora s-au făcut declaraţii privind eradicarea corupţiei în R. Moldova. Numărul mare de articole ce corespund tematicii monitorizării nu înseamnă neapărat că toate acestea se referă direct la corupţie şi combaterea acestui fenomen. În 63,5% din totalul de materiale relevante publicate în perioada de monitorizare, tema analizată a fost primară; în 26,5% subiectul corupţiei a fost secundar, iar în celelalte materiale corupţia a fost doar menţionată. Cea mai mare pondere de materiale cu accent primar au fost înregistrate la Jurnal de Chişinău (78% din 169 materiale), Ziarul de gardă (71% din 210) şi Timpul de dimineaţă (58% din 280 de articole). Nezavisimaia Moldova (51% din 112), Moldova suverană (43% din 196) şi Novoe vremea (42% din 59 materiale) au fost ziarele în care au prevalat materialele în care tema corupţiei a fost secundară sau doar menţionată. Genul/Tipul materialelor. Mass-media monitorizate au recurs la diverse genuri jurnalistice pentru a scrie despre corupţie, ştirile deţinând întâietatea, acestea fiind urmate de materiale de opinie. Din cele 1119 de materiale publicate în perioada de monitorizare, 702 (63%) au fost ştiri. De asemenea, cele 8 ziare au mai publicat 187 articole de opinie, inclusiv editoriale care au abordat, într-un fel sau altul, fenomenul corupţiei, ceea ce reprezintă circa 17% din totalul articolelor relevante; 98 materiale de analiză (8,5%); 82 de interviuri (7%) şi 27 sondaje de tip Vox populi (2,5%). Ziarul care a dat preferinţă genului de articol de opinie atunci când a scris despre corupţie a fost Moldova suverană (24,5% din articolele relevante publicate în acest ziar au fost anume articole de opinie sau editoriale), Ziarul de gardă fiind publicaţia care a preferat să analizeze fenomenul corupţiei (fiecare al cincilea articol relevant din acest ziar a fost un material de analiză). Ziarul de gardă şi Timpul de dimineaţă au fost singurele ziare care în perioada de monitorizare au publicat sondaje de opinie de tip Vox populi. În octombrie 2007 – noiembrie 2008, au mai fost publicate 23 de investigaţii jurnalistice, inclusiv 9 în Ziarul de gardă (39% din total), 8 în Timpul de dimineaţă (35%), 4 în Jurnal de Chişinău (17%) şi 2 în SP (9%). Tipul. Continuarea unor subiecte abordate anterior contribuie la o mai bună reflectare a fenomenului studiat şi la o mai bună înţelegere a subiectului de către audienţă. Astfel, audienţa este ţinută la curent cu evoluţia chestiunilor de interes public. Din păcate, majoritatea mass-

Page 13: Letter - ijc.md

12

media monitorizate în perioada de referinţă nu au publicat multe materiale follow up. În ziarele monitorizate, doar o pătrime din materiale au urmărit evoluţia unor evenimente abordate anterior. Cele mai multe materiale follow up au fost înregistrate în Timpul de dimineaţă (45%) şi Jurnal de Chişinău (34%). În Nezavisimaia Moldova şi Ziarul de gardă acest indicator a fost cel mai mic (câte 8%). Separarea faptelor de opinie. Prezenţa materialelor de presă în care faptele nu sunt separate foarte clar de opinii indică asupra unor grave carenţe profesionale. Jurnaliştii ar trebui să evite să dea aprecieri sau să-şi expună propriul punct de vedere vizavi de evenimentele/personajele descrise în materiale, cu excepţia editorialelor şi a articolelor de opinie. În aproximativ 84% din ştiri evenimentele au fost descrise neutru, fără a se observa opinia personală a jurnalistului faţă de evenimentul reflectat. Marea majoritate a articolelor publicate în Ziarul de gardă şi SP au fost prezentare neutru. Cel mai nefavorabil raport dintre numărul de ştiri în care se întrezăreşte opinia autorului faţă de eveniment şi numărul total al ştirilor a fost înregistrat în ziarele Vesti Gagauzii (57% din 14 ştiri publicate de acest ziar în perioada de monitorizare), Novoe vremea (48% din 44 de ştiri), Timpul de dimineaţă (25% din 200 de ştiri) şi Moldova suverană (20% din 142 de ştiri). Actorii. Reflectarea activităţilor unor actori şi ignorarea altora poate sugera în ce măsură mass-media sprijină agenda unor anumite structuri guvernamentale sau politicieni. Critica selectivă a anumitor actori implicaţi în procesul de luare a deciziilor importante pentru public periclitează rolul mass-media de a face guvernul transparent şi responsabil faţă de public. În cele mai multe materiale la tema corupţiei publicate de cele 8 ziare monitorizate timp de 14 luni au fost vizate, pozitiv, neutru sau negativ, administraţia publică centrală (APC) – 477 de ori, administraţia publică locală (APL) – 172, organele de drept şi de control (P/A) - 157, politicienii de opoziţie (PLT) – 130, cetăţenii de rând (SOC) – 119 şi oamenii de afaceri – 100 de ori. Judecătorii şi avocaţii (JUD) au fost vizaţi de 83 de ori, reprezentanţii partidului de guvernământ (PLT/GUV) – 73, iar organizaţiile neguvernamentale (ONG) au fost vizate de 64 de ori. Reprezentanţii APC au fost menţionaţi de cele mai multe ori în materialele care au conţinut afirmaţii/acuzaţii de corupţie (153 ori), în cele privind programele anticorupţie (111 ori) şi în cele privind gestionarea incorectă sau ilegală a fondurilor publice (100 de ori). În ce priveşte APL, cele mai multe materiale au vizat-o în contextul cazurilor de gestionare incorectă sau ilegală a fondurilor publice (78 de ori), urmate de afirmaţii/acuzaţii de corupţie (52 de ori) şi cazuri concrete de corupţie (33 de ori). Deseori, materialele privind cazurile concrete de corupţie i-au mai avut ca subiecţi pe diverşi cetăţeni (77 de ori) şi pe reprezentanţii poliţiei şi altor structuri de forţă (51 de ori). Reprezentanţii partidelor de opoziţie au figurat de cele mai dese ori în materialele în care au lansat acuzaţii de corupţie sau au fost ei înşişi acuzaţi (101 ori), la fel ca şi partidul de guvernământ (45 de ori), acesta fiind vizat şi în articole despre gestionarea incorectă sau ilegală a fondurilor publice (23 de ori). Despre ONG-uri s-a scris mai mult în contextul programelor anticorupţie (52 de ori).

Page 14: Letter - ijc.md

13

Diagrama 5. Frecvenţa apariţiei subiecţilor în materialele publicate în 8 ziare în perioada 01 octombrie 2007 – 30 noiembrie 2008

Ziare

0 20 40 60 80 100 120 140 160 180

APC

APL

LEGE

PLT/GUV

PLT

P/A

PRC

JUD

MED

ED

SNT

VAM

BUS

SOC

ONG

INT

ALTA

EXP

Afirmatii/acuzatii de coruptieGestionarea incorecta a fondurilor publicePrograme anticoruptieCazuri concrete de coruptieCoruptia in general

Tonalitate. Administraţia publică centrală (APC) a fost prezentată în culori preponderent neutre şi pozitive în Nezavisimaia Moldova (51 din 58 de cazuri) şi Moldova suverană 1 (79 din 91 de cazuri). Publicaţiile Novoe vremea, Vesti Gagauzii şi SP au prezentat APC exclusiv negativ sau neutru, celelalte ziare reflectând activitatea APC preponderent negativ şi neutru: Jurnal de Chişinău (83 din 84 de cazuri), Timpul de dimineaţă (130 din 132 de cazuri), Ziarul de gardă (79 din 81 de cazuri). Administraţia publică locală (APL), în special Primăria municipiului Chişinău şi primarul general Dorin Chirtoacă aflat în opoziţie cu partidul de guvernământ, au fost menţionaţi doar negativ în Moldova suverană (toate cele 33 de cazuri) şi Nezavisimaia Moldova (toate cele 8 cazuri). Celelalte ziare au prezentat APL atât în lumină negativă, cît şi pozitivă, şi neutru. Aceeaşi tendinţă a fost înregistrată şi în articolele care vizau politicienii din opoziţie şi deputaţii independenţi (PLT) care au apărut în aceste două ziare doar în context negativ şi rareori neutru, pe când reprezentanţii partidului de guvernământ (PLT/GUV) au fost prezentaţi doar în context pozitiv. Pe de altă parte, Jurnal de Chişinău a prezentat PLT/GUV în context negativ în toate cazurile când aceştia au fost vizaţi (25), la fel ca şi Timpul de dimineaţă (22), Novoe vremea (5), SP (4 cazuri), Surse de informaţie: Corectitudinea şi echilibrul se numără printre conceptele de bază legate direct de responsabilitatea socială, de performanţa profesională şi credibilitatea presei. Pentru a fi corecte şi echilibrate, ştirile trebuie să prezinte toate părţile, în special în cazurile controversate, şi să le trateze în mod egal. Iar rolul jurnalistului e de a reflecta cît mai echilibrat toate evenimentele controversate. În 14 luni de monitorizare (octombrie 2007 - noiembrie 2008), cele 8 ziare au utilizat, în medie, 2,15 surse per material. Cele mai multe surse au fost folosite de Ziarul de gardă (3,09) şi Jurnal de Chişinău (2,49), fiind urmate de Timpul de dimineaţă (2,20) şi SP (2,04). Ziarele care au utilizat mai puţin de 2 surse per material sunt Moldova suverană (1,66), Novoe vremea (1,42), Nezavisimaia Moldova (1,25) şi Vesti Gagauzii (1,11 surse per articol). Timpul de dimineaţă a avut ca surse, de cele mai multe ori, reprezentanţi ai partidelor de opoziţie şi deputaţii neafiliaţi, ai administraţiei publice centrale şi locale, precum şi cetăţeni simpli. Ziarul de gardă s-a informat, preponderent, de la cetăţenii simpli, administraţiile publice centrale (APC) şi locale (APL), organizaţii neguvernamentale (ONG) şi organele de drept, inclusiv poliţişti, procurori şi judecători. Moldova suverană şi Nezavisimaia Moldova au ca surse preferate ale

Page 15: Letter - ijc.md

14

articolelor despre corupţie oficiali din APC, Novoe vremea – partidele de opoziţie, Vesti Gagauzii – procuratura, iar SP utilizează mai des surse din APL şi din organele de drept specializate (vezi diagrama de mai jos). Diagrama 6. Distribuirea celor mai frecvent utilizate surse în ziarele monitorizate în perioada 01 octombrie 2007 - 30 noiembrie 2008

0 20 40 60 80 100 120

Timpul de dimineata

Ziarul de garda

Novoe vremea

Vesti Gagauzii

Nezavisimaia Moldova

Moldova Suverana

SP

Jurnal de Chisinau

INT

ONG

SOC

PRC

P/A

PLT

APL

APC

Echilibrul surselor. Citarea a două surse într-un material controversat nu înseamnă neapărat că ştirea este echilibrată. Este important ca aceste două surse să prezinte părerea tuturor părţilor din conflict. Un material este considerat echilibrat doar atunci când ambelor surse le este alocat spaţiu egal pentru a-şi expune părerea. 514 articole publicate în perioada de monitorizare de cele 8 ziare au tratat subiecte controversate. Dintre acestea, doar 42,5% au prezentat poziţiile ambelor părţi din conflict sau au menţionat că una dintre părţi a refuzat să comenteze sau nu a fost de găsit. Cele mai multe materiale care au citat ambele părţi din conflict au fost puse pe post de Jurnal de Chişinău (64%) şi Ziarul de gardă (61%). În toate cele 12 cazuri în care a citat opinia ambelor părţi, ziarul Moldova suverană nu a oferit părţilor spaţiu egal pentru a-şi expune părerea, ceea ce dovedeşte caracterul dezechilibrat de prezentare a evenimentelor şi faptelor. În diagrama de mai jos este prezentat un tablou general al modului în care cele opt ziare monitorizate au prezentat materialele controversate. Diagrama 7. Frecvenţa prezentării în materialele controversate a părţilor din conflict

Frecvenţa prezentării în materialele controversate a părţilor din conflict

0 20 40 60 80 100

Timpul

Ziarul de Garda

Novoe Vremea

Vesti Gagauzii

Nezavisimaia Moldova

Moldova Suverana

SP

Jurnal de Chisinau

stiri ce prezinta toate partile din conflict

stiri ce prezinta o singura parte dinconflict

Page 16: Letter - ijc.md

15

Implicarea jurnaliştilor în investigarea corupţiei. În două treimi din ştiri autorii s-au limitat să citeze doar ceea ce au menţionat diferiţi vorbitori în cadrul unor evenimente de presă, conferinţe, seminare, comunicate de presă etc. şi în doar 34% jurnaliştii au oferit suplimentar şi alte informaţii/date/surse, uneori începând investigaţii jurnalistice în cazul vizat. Cele mai multe ştiri de acest fel au fost publicate de Jurnal de Chişinău care în 53% din ştirile relevante a citat surse de alternativă, precum şi de Timpul de dimineaţă (42%). Subiectele abordate în articolele cu elemente de investigaţie s-au bazat pe rapoartele unor instituţii specializate, cum ar fi Curtea de Conturi sau Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei (CCCEC), pe acuzaţiile/afirmaţiile unor persoane oficiale sau ale surselor confidenţiale, care au fost verificate suplimentar de jurnalişti. Astfel, în perioada de monitorizare au fost publicate 23 de articole cu elemente de investigaţie şi anchete reportericeşti care au relevat abuzuri grave în gestionarea fondurilor publice, au deconspirat afaceri dubioase şi scheme frauduloase, puse la cale de funcţionari şi demnitari corupţi. Printre acestea sunt materiale despre acte de corupţie şi gestionarea ilegală a fondurilor publice în diferite domenii, inclusiv în administraţia centrală şi locală (“ООО Пахоменко и семья”, SP din 24 octombrie 2007; „Furt legalizat din banii publici”, Jurnal de Chişinău din 7 decembrie 2007; „Luxul în ţara sărăciei, episodul II”, Timpul de dimineaţă din 14 decembrie 2007 şi „Afacerea Skoda. Luxul în ţara sărăciei. Episodul III”, Timpul de dimineaţă din 8 februarie 2008; „Darul de milioane”, Jurnal de Chişinău din 21 martie 2008; „Săracii deputaţi bogaţi”, Jurnal de Chişinău din 18 aprilie 2008; „Afacerea „Scumpirea energiei din Ucraina””, Timpul de dimineaţă din 27 iunie 2008 şi „De ce au minţit Greceanîi şi Dodon…”, Timpul de dimineaţă din 22 şi 23 iulie 2008), în structurile poliţieneşti („La Comisariatul General de Poliţie, corupţie sub formă de ajutoare financiare”, Ziarul de gardă din 7 februarie 2008; „Cine stă în spatele afacerii „Heroina”?”, Timpul de dimineaţă din 6 iunie,), la întreprinderile de gazificare („Gloria muncii în sistemul de gaze ruso-moldoveneşti”, Ziarul de gardă din 1 noiembrie 2007), în ambasadele R. Moldova din străinătate („Ambasadori în turism diplomatic pe banii publici”, Ziarul de gardă din 20 decembrie 2007), în cultură („Caravela culturii” – articolul „Câinii latră, Caravela trece”, Jurnal de Chişinău din 21 martie 2008) sau în sindicate („Preţul liderilor de sindicate”, Jurnal de Chişinău din 30 mai 2008) etc. PRESA AUDIOVIZUALĂ Frecvenţa şi volumul. Pe parcursul întregii perioade de monitorizare (15 octombrie 2007 - 30 noiembrie 2008), cele opt posturi de radio şi televiziune au difuzat în total 2792 de materiale ce corespund tematicii monitorizării. Cele mai puţine ştiri şi emisiuni au fost difuzate în primul trimestru de monitorizare – în medie câte 20,5 materiale lunar per mijloc de informare în masă. Numărul acestora a crescut până la 32,2 în trimestrul II, menţinându-se la nivelul de 30,8 în trimestrul III. Acest lucru poate fi explicat prin numărul mai mare de evenimente de presă organizate de instituţiile guvernamentale şi neguvernamentale în cadrul Programului Preliminar de Ţară. Pe parcursul lunilor de vară (trimestrul IV), frecvenţa reflectării fenomenului corupţiei s-a redus, în mare parte pe motiv că multe instituţii guvernamentale şi mass-media s-au aflat în vacanţă. Numărul de materiale relevante înregistrate pe parcursul trimestrului IV a fost de 21,8, iar în ultima perioada (trimestrul V), a crescut până la 26,1 materiale lunar per mijloc de informare în masă. Diagrama 8. Dinamica reflectării subiectelor privind corupţia pe parcursul a cinci trimestre de monitorizare

0 5 10 15 20 25 30 35

15 Oct-31 Dec 2007

Ian-Martie 2008

Apr-Iunie 2008

Iulie-Sep 2008

Oct-Nov 2008

Numarul de materiale

Page 17: Letter - ijc.md

16

Cel mai mare număr de materiale ce corespund tematicii monitorizării au fost puse pe post de Pro TV (455), urmat de Moldova 1 (392), EU TV (384), NIT (383) şi Radio Moldova (366). De la 15 octombrie 2007 până la 30 noiembrie 2008, Vocea Basarabiei a difuzat 306 materiale relevante, iar Antena C – 295. Postul de televiziune TV 7 a fost monitorizat pe parcursul a 8 luni (aprilie-noiembrie 2008) şi a avut în total 211 materiale la tema corupţiei. Presa electronică analizată a avut doar 16 emisiuni cu referire directă la corupţie şi 237 – în cadrul cărora la corupţie s-a făcut referire în mod indirect, în contextul altor subiecte. Diagrama 9. Numărul materialelor relevante înregistrate la 8 posturi de radio şi televiziune în perioada 15 octombrie 2007 – 30 noiembrie 2008

Frecventa

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

500

Pro TV

Mold

ova 1

Euro TV

NIT

Radio

Moldo

va

Voce

a Ba

sarabie

i

Antena

CTV

7

Frecventa

Ca durată, pe primul loc se situează EU TV (23 ore 37 minute), urmat de Pro TV (22 ore 14 min), Vocea Basarabiei cu 20 ore 51 min şi Moldova 1 – 16 ore 39 min.

Diagrama 10. Durata materialelor pivind corupţia difuzate de 8 posturi radio şi tv în perioada monitorizată

Durata

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

80000

Vocea Basarabiei Radio Moldova Antena C

Durata

Durata

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

80000

90000

Euro TV Pro TV Moldova 1 NIT TV 7

Durata

Teme. Majoritatea materialelor au abordat subiecte privind acuzaţii de corupţie la adresa diferiţilor actori politici şi guvernamentali şi programe de luptă cu corupţia (câte 797 şi 782, respectiv). Cele mai multe materiale axate pe acuzaţii de corupţie au fost puse pe post de Pro TV (217 din 455) şi EU TV (145 din 384), urmate de NIT (108 din 383) şi Vocea Basarabiei (107 din 306). De cele mai dese ori, acestea s-au referit la acuzaţiile de corupţie politică lansate de PPCD la adresa PLDM. Materialele privind lupta cu corupţie au reflectat diverse întruniri naţionale şi regionale la tema prevenirii corupţiei şi au oferit detalii despre noile iniţiative guvernamentale de prevenire a corupţiei şi un şir de proiecte ale organizaţiilor neguvernamentale locale şi internaţionale ce ar

Page 18: Letter - ijc.md

17

oferi soluţii de luptă cu acest fenomen. Aceste subiecte au fost reflectate mai mult de Moldova 1 (197 din 366), Antena C (128 din 295) şi Radio Moldova (111 din 392). Cazurile individuale de corupţie, cu arestări şi flagranturi, au fost reflectate de 567 de ori, în mare parte fiind vorba de cazuri de luare de mită de către funcţionari de rang mic şi mijlociu. Pro TV, EU TV şi Moldova 1 au avut cele mai multe materiale de acest gen (111, 103 şi, respectiv, 100). Materialele privind gestionarea incorectă a fondurilor publice au constituit aproximativ 12,5% (350 materiale). Vocea Basarabiei s-a situat pe primul loc cu 83 de materiale de acest fel, după care urmează Pro TV cu 63 şi NIT cu 59 materiale. Materialele relevante au vizat, între altele, alocarea fondurilor bugetare pe criterii politice, confruntările dintre APL şi APC etc. Diagrama 11. Temele materialelor relevante difuzate de 8 posturi radio şi tv în perioada 01 octombrie 2007 – 30 noiembrie 2008

0 50 100 150 200 250

Vocea Basarabiei

NIT

Radio Moldova

Pro TV

Moldova 1

Euro TV

Antena C

TV 7

Gestionarea incorecta a fondurilorpublice Afirmatii/acuzatii de coruptie

Programe anticoruptie

Cazuri concrete de coruptie

Coruptia in general

Amplasare/Accent. În perioada 15 octombrie 2007 - 30 noiembrie 2008, doar 11% din totalul de 2529 de ştiri difuzate de posturile radio şi tv monitorizate au fost plasate pe primul loc în buletinele de ştiri. La posturile publice Moldova 1 şi Radio Moldova, precum şi la postul privat Antena C, ştirile cu numărul 1 au avut ca subiecţi, de cele mai dese ori, reprezentaţi ai APC, care se refereau la corupţie în treacăt, în contextul altor evenimente. NIT a dat prioritate materialelor privind acuzaţiile aduse la adresa APL şi celor referitoare la sursele de finanţare a vizitelor de serviciu ale primarului de Chişinău. EU TV, Pro TV, TV 7 şi Vocea Basarabiei au tratat în mod prioritar campania „Avere la vedere”; alocarea pe criterii politice a resurselor bugetare; acuzaţiile aduse preşedintelui PLDM, Vlad Filat, că ar folosi bani pentru racolarea de noi membri etc. În 70% din totalul de materiale relevante difuzate în perioada de monitorizare, tema analizată a fost primară; în 19% subiectul corupţiei a fost secundar, iar în celelalte materiale corupţia a fost doar menţionată. Cea mai mare pondere de materiale cu accent primar au fost înregistrate la Pro TV (82% din 455 materiale), TV 7 (74% din 211) şi EU TV (68% din 384 ştiri). Moldova 1, Radio Moldova şi NIT au figurat printre posturile unde au prevalat materialele în care tema corupţiei a fost secundară sau doar menţionată (Moldova 1 – 45%, NIT - 37%, Radio Moldova – 37%). Genul/Tipul materialelor. Din cele 2792 de materiale difuzate în perioada de monitorizare, 2529 au fost ştiri, iar 253 - emisiuni. Au mai fost înregistrate o anchetă reportericească, 2 interviuri şi 7 vox populi. Singura investigaţie jurnalistică difuzată de posturile monitorizate a fost pusă pe post de Radio Moldova. Cele mai multe emisiuni de opinii le-au avut Vocea Basarabiei (100) şi Moldova 1 (75). De remarcat că din cele 253 de emisiuni, doar 16 au fost axate integral pe subiecte ce ţin de tematica monitorizării. Dintre acestea, 8 au fost puse pe post de EU TV, 4 - de Moldova 1, 3 – de Vocea Basarabiei şi 1 – de Pro TV. Astfel, la 8 februarie, la emisiunea „Epicentru” de la EU TV a fost pus în discuţie fenomenul corupţiei în instituţiile de învăţământ din Moldova. La 4 martie, în cadrul emisiunii „Epicentru”, a fost discutată o decizie adoptată de administraţia raionului Orhei în scopul diminuării corupţiei în şcoli. La 13 martie, invitaţii emisiunii „Epicentru” s-au referit la independenţa justiţiei şi la corupţia din acest domeniu. În cadrul

Page 19: Letter - ijc.md

18

emisiunii „În profunzime” din 18 februarie de la Pro TV, la care a fost invitat preşedintele CMC, Mihai Ghimpu, s-a discutat despre legalitatea numirii sale în funcţie şi cheltuielile de la buget în acest sens. Tipul. Majoritatea mass-media monitorizate în perioada de referinţă nu au publicat multe materiale follow up. Doar 18% din ştiri şi emisiuni au urmărit evoluţia unor evenimente abordate anterior. Cele mai multe materiale follow up se atestă la Pro TV (42%), urmat de EU TV (22%). La TV 7, Radio Moldova şi Antena C acest indicator a fost cel mai mic (4%, 7% şi, respectiv, 9%). Separarea faptelor de opinie. În aproximativ 92% din ştiri evenimentele au fost descrise neutru, fără a se observa opinia personală a jurnalistului faţă de evenimentul reflectat. În toate ştirile difuzate de Vocea Basarabiei faptele au fost separate de opinie. Marea majoritate a ştirilor de la Pro TV, Radio Moldova şi EU TV, de asemenea, au fost prezentare neutru. Cele mai multe ştiri în care se întrezărea opinia autorului faţă de eveniment au fost înregistrate la NIT (32% din 373 de ştiri). Ca exemple în acest sens ar putea servi ştirile despre conflictul dintre Primăria Chişinău şi SA Termocom (NIT, 10 decembrie, 11 decembrie, 17 decembrie), despre relaţia dintre Procuratura mun. Chişinău şi CMC sau dintre CMC şi consilierii de opoziţie (23 ianuarie, 5, 26 februarie, 6 martie); materialul despre acuzaţiile la adresa unui fost primar AMN de la Criuleni (14 martie), buletinul de ştiri din 24 aprilie în care PPCD acuză Primăria de utilizarea frauduloasă a resurselor publice etc. Actorii. În cele mai multe materiale la tema corupţiei difuzate de posturile radio şi tv în 14 luni de monitorizare au fost vizate, pozitiv, neutru sau negativ, administraţia publică centrală (APC) – 1019 ori, administraţia publică locală (APL) – 488, organele de drept şi de control (P/A) -482, cetăţenii de rând (SOC) – 411 ori şi politicienii de opoziţie (PLT) – 368 ori. Organizaţiile neguvernamentale (ONG) au fost vizate de 202 de ori, în mare parte în materialele privind programele anticorupţie. Reprezentanţii APC au fost menţionaţi de cele mai multe ori în materialele privind programele antiicorupţie (404 ori) şi în cele privind corupţia în general (209 ori), iar APL a fost vizată deseori în materialele privind afirmaţii/acuzaţii de corupţie (193 ori). Materialele despre cazurile concrete de corupţie i-au avut ca subiecţi pe diverşi cetăţeni, reprezentanţi ai APL şi ai organelor de drept. Reprezentanţii partidelor de opoziţie au figurat de cele mai dese ori în materialele care s-au referit la acuzaţii de corupţie. Despre ONG-uri şi instituţii străine s-a vorbit mai mult în contextul programelor anticorupţie. Diagrama 12. Frecvenţa apariţiei subiecţilor în materialele difuzate la 8 posturi radio şi tv în perioada monitorizată

Audiovizual

0 50 100 150 200 250 300 350 400 450

APC

APL

LEGE

PLT/GUV

PLT

P/A

PRC

JUD

MED

ED

SNT

VAM

BUS

SOC

ONG

INT

ALTA

EXP

ANM

Gestionarea incorecta a fondurilor publiceAfirmatii/acuzatii de coruptiePrograme anticoruptieCazuri concrete de coruptieCoruptia in general

Page 20: Letter - ijc.md

19

Tonalitate. În perioada 15 octombrie 2007-30 noiembrie 2008, s-a remarcat tendinţa de prezentare de către o parte a mass-media a APC preponderent în lumină negativă, pe când o altă parte prezintă APC de cele mai multe ori în lumină pozitivă. Administraţia publică centrală a fost prezentată în culori preponderent neutre şi pozitive la Moldova 1 (130 din 154 cazuri), Radio Moldova (153 din 164 cazuri), Antena C (104 din 123) şi NIT (95 din 114 cazuri. Totodată, APC a fost reflectată preponderent negativ şi neutru la Pro TV (169 din 176), Vocea Basarabiei (114 din 116), EU TV (79 din 83) şi TV 7 (87 din 89). Pe de altă parte, administraţia publică locală, în special Primăria Chişinău care este administrată de un primar aflat în opoziţie cu partidul de guvernământ, a fost menţionată preponderent negativ la Moldova 1 (46 din 51), NIT (132 din 150), Antena C (60 din 70) şi EU TV (32 din 40 cazuri). Posturile Pro TV, Vocea Basarabiei, Radio Moldova şi TV 7 au prezentat APL atât în lumină negativă, cît şi pozitivă, şi neutru. Politicienii din opoziţie au fost vizaţi negativ de cele mai multe ori la Moldova 1 (40 din 50), NIT (51 din 55), Radio Moldova (14 din 16) şi Antena C (22 din 24), iar reprezentanţii partidului de guvernământ - la Vocea Basarabiei (26 din 30) şi EU TV (18 din 20). De menţionat că la majoritatea posturilor radio şi TV supuse monitorizării, organizaţiile şi instituţiile internaţionale au apărut în lumină pozitivă sau neutră. Câteva mijloace de informare în masă (Pro TV, TV 7, EU TV, Vocea Basarabiei) s-au referit în materialelor lor la un şir larg de subiecţi, inclusiv APC, APL, partide, cetăţeni de rând, ONG-uri, organe de drept, justiţie şi organizaţii internaţionale, care au fost prezentate în context pozitiv, negativ şi neutru. Acesta e un bun exemplu când mass-media îşi îndeplinesc rolul său de câine de pază al societăţii, prin reflectarea tuturor actorilor implicaţi în activităţi de interes public. Surse de informaţie. Din păcate, la capitolul surse citate au fost înregistrate carenţe profesionale, posturile radio şi TV monitorizate utilizând, în medie, doar câte 1,94 surse per material. Cele mai multe surse au fost folosite de EU TV (2,47) şi Pro TV (2,24), fiind urmate de Moldova 1 (2,02). Radio Moldova, NIT, Antena C, TV 7 şi Vocea Basarabiei au folosit mai puţin de 2 surse per material. Postul public Moldova 1 a avut ca surse, de cele mai multe ori, reprezentanţi ai administraţiei publice centrale şi ai partidelor de opoziţie, ai instituţiilor internaţionale, ai administraţiei publice locale, ai organelor de drept, precum şi cetăţeni simpli. Cel de-ai doilea post public - Radio Moldova - a fost mai puţin variat în sensul surselor utilizate, acesta apelând preponderent la APC şi organizaţii străine atunci când a abordat subiecte legate de corupţie. EU TV şi Pro TV s-au informat preponderent de la cetăţeni, reprezentanţi ai partidelor de opoziţie, APC, ONG-uri, APL. Antena C a utilizat preponderent surse din APL şi APC, precum şi reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale şi cetăţeni. Un tablou general al surselor utilizate cel mai frecvent de posturile monitorizate este prezentat în diagrama de mai jos. Diagrama 13. Distribuirea celor mai frecvent utilizate surse la posturile de radio şi tv monitorizate

0 50 100 150 200 250 300

Moldova 1

NIT

Pro TV

EU TV

TV 7

Radio Moldova

Vocea Basarabiei

Antena C

APC APL

PLT P/A

PRC SOC

ONG INT

Page 21: Letter - ijc.md

20

Echilibrul surselor. Potrivit standardelor unui jurnalism de calitate, atunci când reflectă subiecte controversate, jurnaliştii trebuie să respecte cu stricteţe codul principiilor de etică profesională şi să prezinte toate părţile implicate în conflict. Opinia celui acuzat sau a avocatului acestuia trebuie să devină o regulă obligatorie pentru jurnalişti. Iar declaraţiile poliţiei trebuie suplimentate în mod neapărat cu opinia acuzatului sau a avocatului său. În perioada de referinţă, 1451 din cele 2529 de ştiri au tratat subiecte controversate. Dintre acestea, 41% au prezentat ambele părţi din conflict sau au menţionat că una dintre părţi a refuzat să comenteze sau nu a fost de găsit. Cele mai multe materiale care au citat ambele părţi din conflict au fost puse pe post de Pro TV (66%) şi TV 7 (50%). În jumătate din cazurile în care a citat opinia ambelor părţi, NIT şi Antena C nu au oferit părţilor spaţiu egal pentru a-şi expune părerea. În diagrama de mai jos este prezentat un tablou general al modului în care cele şapte posturi monitorizate au prezentat materialele controversate. Diagrama 14. Frecvenţa prezentării în materialele controversate a părţilor din conflict

Frecvenţa prezentării în materialele controversate a părţilor din conflict

0 50 100 150 200

Vocea Basarabiei

NIT

Radio Moldova

Pro TV

Moldova 1

Euro TV

Antena C

TV 7

stiri ce prezinta toate partile din conflict

stiri ce prezinta o singura parte dinconflict

Implicarea jurnaliştilor în investigarea corupţiei. În 87% din cele 2529 de ştiri autorii s-au limitat să citeze ceea ce au menţionat diferiţi vorbitori în cadrul unor evenimente de presă, conferinţe, seminare, comunicate de presă etc. Totodată, au fost înregistrate şi ştiri (13%) în care autorii au suplimentat informaţiile oficiale, oferind publicului mai multe detalii despre anumite evenimente. Cele mai multe ştiri de acest fel au fost difuzate de Pro TV, care în 36 la sută din ştirile relevante a citat surse de alternativă. Atunci când au relatat despre cazuri concrete de corupţie, cele 8 posturi monitorizate au prezentat de cele mai dese ori informaţia pusă la dispoziţie de organele de drept. Prezentarea punctului de vedere al apărării însă a fost mai mult o excepţie. De regulă, în ştiri nu au fost citate şi persoanele acuzate. În multe cazuri, materialele s-au bazat pe afirmaţii sau acuzaţii neconfirmate de organele de resort şi neverificate prin investigaţii suplimentare de către jurnalişti. Deseori jurnaliştii s-au limitat la mediatizarea declaraţiilor făcute pe tema corupţiei de către autorităţi, reprezentanţii instituţiilor internaţionale sau experţii naţionali. Astfel, de exemplu, evoluţiile în cazul fostului Director al Serviciului de Informaţii şi Securitate, Valeriu Pasat – trimiterea spre rejudecare la Curtea de Apel a celor 2 recursuri – au constituit un subiect aparte, de rând cu rechemarea lui Alexei Tulbure de la Reprezentanţa Republicii Moldova la ONU pentru „gestionarea ineficientă a banilor publici”. Deşi a fost pentru prima dată când un reprezentat oficial a fost dispus să vorbească cu presa pe marginea acuzaţiilor ce i-au fost aduse, jurnaliştii nu au folosit din plin această oportunitate pentru investigaţii într-un domeniu extrem de important cum este activitatea misiunilor diplomatice peste hotare. Jurnaliştii s-au postat pe rol de mediatori prezentând publicului doar informaţiile puse la dispoziţie de surse oficiale şi nu au mers mai departe în încercarea de a identifica temeiurile acuzaţiilor vehiculate.

Page 22: Letter - ijc.md

21

PARTICULARITĂŢI DE REFLECTARE A CORUPŢIEI Pe parcursul celor 14 luni de monitorizare, cele 16 mass-media monitorizate au reflectat în mod diferit subiectele supuse analizei. O parte din mass-media s-au axat preponderent pe acţiunile întreprinse de autorităţi în vederea combaterii corupţiei, deseori prezentându-le în formă laudativă, acordând, totodată, prioritate şi materialelor privind acuzaţiile de corupţie la adresa politicienilor de opoziţie şi administraţiei publice locale necomuniste. O altă parte din presa monitorizată a ţinut în vizor actuala guvernare, care de cele mai multe ori apare în lumină negativă, dar şi alţi actori importanţi, în special în materialele privind afirmaţiile/acuzaţiile de corupţie. PRESA SCRISĂ Cotidianul Timpul de dimineaţă a publicat cel mai mare număr de articole relevante pentru prezenta monitorizare (280), inclusiv 173 de ştiri, 50 de editoriale şi articole de opinie, 22 interviuri, 19 materiale de analiză şi 8 sondaje cu cetăţenii de tip Vox populi. Totodată, Timpul de dimineaţă se situează pe locul doi printre ziarele monitorizate în ce priveşte suprafaţa totală alocată materialelor despre fenomenul corupţiei (82 982 cm2). Mai mult de jumătate din materialele publicate în acest ziar s-au bazat pe afirmaţii/acuzaţii de corupţie la adresa unor funcţionari, demnitari de rang înalt şi funcţionari publici, în atenţia jurnaliştilor fiind şi tema abuzurilor în gestionarea fondurilor publice. Peste jumătate din articole au pus accent primar pe corupţie, 45% din totalul textelor relevante fiind follow up-uri la materiale publicate anterior, redacţia revenind cu detalii, fapte şi argumente suplimentare. Astfel, Timpul de dimineaţă a urmărit cum s-au desfăşurat investigaţiile în cazul ofiţerilor din Poliţia rutieră, dar şi al celor de la Centrul antitrafic, acuzaţi de Preşedintele Voronin că ar fi corupţi („Lupta cu corupţia” sau spectacol?”, 3 iulie 2008; „Vladimir Voronin a paralizat sistemul antitrafic din Moldova”, 21 iulie 2008), precum şi dosarul intentat fostului primar de Chişinău Serafim Urechean (ex.: „Dosarul ambulanţelor a fost reluat”, 9 septembrie 2008; „Noi audieri în „dosarul ambulanţelor”, 6 noiembrie 2008). De asemenea, ziarul investighează dedesubturile dosarului intentat unor colaboratori ai Ministerului Afacerilor Interne pentru implicare în trafic de stupefiante şi posibila implicare în această afacere ilegală a ministrului de Interne Gheorghe Papuc (ex.: „Cine stă în spatele afacerii „Heroina”?”, 6 iunie 2008; „Papuc, implicat în contrabanda cu arme?”, 11 iulie 2008), dar şi subiectul gestionării incorecte a surselor acumulate în Fondul de rezervă al Guvernului (ex.: „Al cui e Bugetul de Stat?”, 12 august 2008) şi cel al acordării ajutoarelor şi finanţărilor pe criterii politice (ex.: „Banii pentru sinistraţi, pe criterii politice”, 16 septembrie 2008). În ¾ din ştiri, autorii au descris faptele neutru, fără a lăsa să se întrezărească opinia personală faţă de evenimentul descris. În restul articolelor, pe lângă descrierea faptelor, au fost incluse anumite aprecieri vizavi de evenimentul/personajele descrise. În aproximativ 40% din cazurile când a publicat informaţii controversate, ziarul a citat/prezentat poziţia tuturor părţilor implicate sau a menţionat că a încercat să afle a doua opinie, dar sursele au refuzat să comenteze sau nu au fost de găsit. Publicaţia a citat, în medie, câte 2,20 surse per articol, majoritatea fiind reprezentanţi ai partidelor de opoziţie sau deputaţi independenţi, dar şi oficiali din administraţia centrală şi locală, cetăţeni simpli, judecători şi avocaţi. În 81% din cazurile când a vizat APC, Timpul de dimineaţă a prezentat-o în context negativ, deseori fiind criticaţi şi reprezentanţii partidului de guvernământ, angajaţii structurilor judiciare şi de menţinere a ordinii publice, inclusiv judecători, poliţişti, procurori. În perioada de monitorizare, Timpul de dimineaţă a publicat 8 articole de investigaţie bine documentate care au prezentat cazuri de protecţionism, abuzuri de funcţie şi gestionare ilegală a fondurilor publice. În câteva anchete, ziarul a continuat subiectul procurării automobilelor de lux pentru demnitarii moldoveni („Luxul în ţara sărăciei, episodul II”, 14 decembrie 2007; „Afacerea Şkoda. Luxul în ţara sărăciei. Episodul III”, 8 februarie 2008). Săptămânalul Ziarul de gardă s-a remarcat sub mai multe aspecte relevante pentru obiectul prezentei monitorizări, făcând dovada unei abordări profesioniste, echidistante şi diverse a subiectelor jurnalistice care au vizat fenomenul corupţiei. Chiar dacă apare o singură dată pe săptămână, acest ziar s-a clasat pe locul doi după numărul de articole relevante, publicate în

Page 23: Letter - ijc.md

22

perioada de monitorizare (210) depăşind cu mult ziarele care apar de 3-4 ori pe săptămână. În acelaşi timp, Ziarul de gardă este liderul incontestabil privind numărul de materiale per ediţie legate de corupţie şi gestionarea incorectă a banilor publici, a spaţiului de ziar alocat acestor subiecte (93 834 cm2) şi numărul de surse de informaţie (în medie, 3,09 surse per articol; pentru comparaţie – media pentru toate cele opt ziare a fost de 2,15 surse per articol). În materialele publicate au fost abordate diverse teme, o treime din ele conţinând afirmaţii/acuzaţii de corupţie la adresa unor funcţionari şi demnitari de rang înalt, dar şi a poliţiştilor („Operaţiunea Primar în flagrant”, 31 ianuarie 2008; „La Comisariatul General de Poliţie, corupţie sub formă de ajutoare financiare”, 7 februarie 2008; „Poliţiştii din afara legii”, 29 mai 2008; „Oameni ai legii reţinuţi pentru corupţie”, Ziarul de gardă, 20 noiembrie 2008 etc.), cadrelor din învăţământul preşcolar şi universitar („Raket în învăţământ”, 24 ianuarie 2008; „Spălare de bani în fântâna grădiniţei”, 21 februarie 2008, „Profilaxia notelor contra plată”, 20 martie 2008), lucrătorilor vamali („Când nu le astupi borţile din buzunare, oamenii îmbracă masca de vameş”, 24 ianuarie 2008; „Schemă cu 12 vameşi şi milioane de contrabandă”, Ziarul de gardă, 23 octombrie 2008), angajaţilor fiscului etc. De asemenea, săptămânalul a publicat cu regularitate articole privind utilizarea incorectă sau ilegală a fondurilor publice şi reportaje despre programele anticorupţie, inclusiv despre desfăşurarea Campaniei naţionale “Tu poţi opri corupţia”, ziarul implicându-se activ în această campanie prin organizarea deplasărilor tematice ale colectivului redacţiei în mai multe localităţi din republică. Aceste activităţi s-au desfăşurat în cadrul unui proiect finanţat de Academia pentru Dezvoltare Educaţională (AED). Materialele din Ziarul de gardă au fost diverse din punct de vedere al genului jurnalistic, incluzând 88 ştiri, 42 articole de analiză cu citarea opiniilor unor experţi din ţară şi de peste hotare, 33 editoriale şi articole de opinie, 22 interviuri şi 16 sondaje cu cetăţenii de tip Vox populi. Ziarul a publicat cele mai multe articole de analiză care au vizat corupţia şi cele mai multe sondaje în stradă cu cetăţenii care au fost întrebaţi ce cred despre lupta cu corupţia în ţara noastră. Cel mai mare număr de anchete reportericeşti care au explorat subiectele în profunzime, reuşind să investigheze şi să elucideze cazuri de corupţie de actualitate de asemenea, de asemenea a fost înregistrat în Ziarul de gardă (9 investigaţii sau 39% din totalul acestora în ziarele monitorizate). Marea majoritate a articolelor din acest ziar (71%) s-au referit la corupţie direct şi au fost plasate sau începute pe prima pagină a ziarului, ceea ce denotă că publicaţia respectivă acordă destulă atenţie subiectelor relevante, încercând să atragă atenţia cititorilor asupra fenomenului corupţiei. În majoritatea absolută a ştirilor, analizelor şi anchetelor reportericeşti faptele au fost delimitate clar de opinie (136 din 141), iar majoritatea ştirilor controversate (61%) au oferit cuvânt ambelor părţi implicate în conflict sau au fost făcute demersuri în acest scop. În 53% din ştirile controversate publicate, părţile implicate au fost prezentate echilibrat, oferindu-li-se spaţiu aproximativ egal pentru a-şi expune opiniile. Totuşi, în celelalte cazuri uneia din părţi i s-a alocat mai mult spaţiu de ziar în raport cu partea opusă. În 14 luni de monitorizare, ziarul cu patru apariţii săptămânale Moldova suverană a publicat 196 de articole care au abordat tema corupţiei cu accent primar (106 materiale sau 54%), cu accent secundar în contextul altor subiecte (61 sau 31%) sau doar în treacăt (29 sau 15%). Ca şi gen jurnalistic, cele mai multe din materialele relevante au fost ştiri (128), urmate de editoriale şi articole de opinie (48). După suprafaţa alocată articolelor tematice, Moldova suverană ocupă locul patru din cele opt publicaţii monitorizate (50 503 cm2). Cele mai multe din materialele publicate în Moldova suverană au prezentat programele anticorupţie anunţate sau implementate de Guvernul R. Moldova şi diferite agenţii guvernamentale, acestea fiind prezentate, de regulă, în context pozitiv sau neutru. De asemenea, ziarul a alocat o parte considerabilă din spaţiul său editorial reflectării unor întâlniri oficiale şi şedinţe cu participarea înalţilor demnitari de stat, în cadrul cărora, printre altele, s-a discutat şi despre corupţie sau sunt reflectate unele succese înregistrate de autorităţi în diminuarea fenomenului corupţiei. De obicei, asemenea articole au fost publicate pe pagina întâi (ex.: „Întrevederi europene la nivel înalt”, 15 ianuarie 2008; „Trebuie să continuăm reformele de

Page 24: Letter - ijc.md

23

modernizare şi europenizare”, 7 martie 2008; „Moldova este un stat puternic şi stabil”, 12 martie 2008 etc.). Au fost mediatizate intens şi iniţiativele/declaraţiile anticorupţie ale şefului statului. O treime din materiale au conţinut afirmaţii/acuzaţii de corupţie, de regulă, la adresa liderilor politici din partidele de opoziţie (Filat, Urechean, Chirtoacă etc.), însă nu întotdeauna aceste articole au prezentat dovezi concludente ale actelor de corupţie incriminate, iar limbajul utilizat a lăsat să se înţeleagă foarte clar că autorul (ziarul) este părtinitor (ex.: „Urechean, un grăsuliu bin-Laden al americanilor sau omul propriilor interese”, 19 martie 2008; „Primarul atacă ministrul, iar ministrul îi răspunde că tocmai Dorinel e cu pufuşor pe botişor”, 17 septembrie 2008; „Sâmbăta trecută, la Bălţi, Filat a defilat în verde legionar”, 2 octombrie 2008; „Canalia liberală între violenţă şi hoţie”, 13 noiembrie 2008). Principalele surse ale publicaţiei au provenit din administraţia publică centrală (32% din articolele relevante), rareori apelându-se la surse alternative celor oficiale. De regulă (83,5% din ştiri), reporterii acestui ziar nu au făcut altceva decât să descrie ceea ce au spus unele surse în cadrul unor evenimente de presă, conferinţe, seminare, comunicate de presă etc., fără a investiga subiectul suplimentar şi pe cont propriu. În 80% din articolele care au prezentat informaţii controversate, Moldova suverană a citat poziţia unei singure părţi, iar în puţinele cazuri când ziarul a prezentat şi opinia celei de-a doua părţi implicate, nu s-a păstrat echilibrul, uneia dintre surse oferindu-i-se mai mult spaţiu decât celeilalte. În medie, Moldova suverană s-a informat din 1,66 surse pentru fiecare articol. Circa 72% din cele 169 de articole tematice publicate în perioada de monitorizare de ziarul cu trei apariţii săptămânale Jurnal de Chişinău au fost ştiri (inclusiv 57 follow up-uri), celelalte materiale fiind editoriale şi articole de opinie (17%). Ziarul a mai publicat 8 materiale de analiză şi 8 interviuri, precum şi 4 articole de investigaţie care au semnalat abuzuri în gestionarea fondurilor publice. Investigaţiile au developat afacerile imobiliare dubioase ale deputaţilor în Parlamentul R. Moldova („Săracii deputaţi bogaţi”, 18 aprilie 2008), au adus dovezi care demonstrează că liderii Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor au vândut la preţuri derizorii patrimoniul sindicatelor şi au primit salarii exagerat de mari („Preţul liderilor de sindicate”, 30 mai 2008) etc. Cu o suprafaţa totală a materialelor relevante de 68 031 cm2, Jurnal de Chişinău se situează pe locul trei după spaţiul editorial afectat corupţiei, după Ziarul de gardă şi Timpul de dimineaţă. Afirmaţii/acuzaţiile de corupţie şi gestionarea ilegală a fondurilor publice sunt temele cel mai des abordate în acest ziar, articolele la aceste teme reprezentând 46% şi, corespunzător, 31% din total. Astfel, datorită eforturilor reporterilor de la Jurnal de Chişinău, publicului i-au fost prezentate mai multe cazuri de gestionare incorectă a fondurilor publice în ambasadele şi reprezentanţele Moldovei din străinătate. Într-un material intitulat “Escrocherii la Ambasada R. Moldova în Portugalia” (12 octombrie 2007), ziarul a prezentat abuzuri ale funcţionarilor ambasadei din Portugalia. Peste câteva zile au fost publicate exemple similare din alte reprezentanţe diplomatice. În urma articolelor publicate în Jurnal de Chişinău, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene s-a autosesizat şi a desfăşurat o anchetă de serviciu. Ca urmare, la Consulatul Moldovei din Portugalia taxele au scăzut, iar unii funcţionari au fost destituiţi (“La Consulatul Moldovei din Portugalia au căzut capete”, 23 octombrie 2007). Tema utilizării banilor publici de diplomaţii moldoveni s-a aflat în atenţia ziarului şi mai târziu, când a fost publicat un articol despre costurile exagerate ale Ambasadei R. Moldova în Cehia („Ambasada de lux”, 12 septembrie 2008). La fel, Jurnal de Chişinău critică şi autorităţile locale pentru irosirea banilor publici (ex.: „Guvernul iroseşte banii pentru deplasările conducerii de vârf”, 17 octombrie 2008; „Cu RM A076, la mare”, 21 octombrie 2008 şi „Zeci de kilometri în plus pentru un prânz la Zatoca?”, 24 octombrie 2008 etc.). În articolele publicare de Jurnal de Chişinău, cele mai multe acuzaţii de corupţie au fost aduse administraţiei publice centrale, dar şi reprezentanţilor partidelor politice, în special ai celui de guvernământ, deşi au fost prezentaţi în context negativ şi unii lideri politici din opoziţie. Mai multe articole la aceste teme au apărut la începutul anului 2008, când s-a declanşat „războiul declaraţiilor” de corupţie, inclusiv de corupere politică, pe care şi le-au adus Partidul Popular Creştin-Democrat (PPCD) şi Partidul Liberal Democrat din Moldova („PPCD nu încape de PLDM”, 29 februarie 2008; „Fosta conducere a PPCD din Teleneşti respinge acuzaţiile liderilor

Page 25: Letter - ijc.md

24

partidului”, 4 martie 2008 etc.). Administraţia publică locală a apărut în acest ziar atât în context negativ, cât şi neutru. Ziarul a utilizat un număr mare de surse diferite, media generală fiind de 2,49 surse per articol. În marea majoritate a ştirilor, reporterii Jurnalului de Chişinău au descris faptele neutru, fără a include în text propriile aprecieri. La publicarea informaţiilor controversate, ziarul a prezentat poziţiile ambelor părţi în 62% din cazuri, în alte 36% a oferit spaţiu doar unei părţi, în restul cazurilor a scris că nu a reuşit să obţină opinia celeilalte părţi implicate. Aproximativ jumătate din materialele controversate au fost prezentate echilibrat, în celelalte uneia dintre surse i s-a oferit mai mult spaţiu pentru a-şi expune poziţia decât oponentului. Ziarul cu patru apariţii săptămânale Nezavisimaia Moldova a publicat 112 materiale la tema corupţiei, inclusiv 88 de ştiri, 10 articole de analiză, 8 editoriale sau articole de opinie şi 6 interviuri. Suprafaţa totală afectată acestora a fost de 21 880 cm2. Jumătate din materiale au pus accent primar pe fenomenul corupţiei, celelalte au pomenit corupţia în treacăt sau cu accent secundar. Peste 40% din articolele relevante publicate de Nezavisimaia Moldova au prezentat programele şi strategiile anticorupţie, de obicei cele implementate de structuri guvernamentale. Ziarul a utilizat doar câte 1,25 surse per articol, preferând reprezentanţi ai administraţiei publice centrale, pe locul doi situându-se angajaţii din poliţie/armată, serviciul de securitate sau CCCEC care au fost prezentaţi de cele mai multe ori pozitiv sau neutru. În schimb, administraţia publică locală, în special Primăria municipiului Chişinău şi primarul general Dorin Chirtoacă, la fel ca şi reprezentanţii partidelor de opoziţie au fost prezentaţi exclusiv pe un ton zeflemitor sau în context negativ (ex.: „Долой демократов-бюрократов”, 1 februarie 2008; „А если б не провокация?, 5 martie 2008; „„Очко” Урекяна”, 13 iunie 2008 etc.) Ştirile au fost prezentate preponderent neutru, însă majoritatea absolută a materialelor cu informaţii controversate (91%) au conţinut opinia/poziţia unei singure părţi implicate. De asemenea, a fost înregistrată o tendinţă foarte clară a jurnaliştilor de la Nezavisimaia Moldova de a se limita să prezinte în ştiri doar informaţii/declaraţii făcute la şedinţele guvernului, conferinţele şi comunicatele de presă (circa 93%). Cu un număr total de 75 de articole la tema corupţiei care au ocupat suprafaţa de 23 699 cm2, săptămânalul regional SP a reuşit să se manifeste ca o publicaţie care ţine în atenţie diferite aspecte ale luptei cu corupţia în toată ţara, dar în special în municipiul Bălţi. Astfel, cea mai mare parte din cele 52 de ştiri, 14 editoriale, 4 interviuri şi 3 materiale de analiză au abordat fenomenul corupţiei cu accent primar, urmărind cazuri concrete (în special cele din zona de nord), precum şi activităţile anticorupţie ale autorităţilor şi ale sectorului asociativ. Totodată, ziarul a monitorizat foarte atent gestionarea fondurilor publice de către municipalitate, acesta fiind şi subiectul celor două investigaţii jurnalistice bine documentate, publicate în perioada de monitorizare, spre exemplu al anchetei „ООО Пахоменко и семья” (24 octombrie 2007) care semnalează implicarea directorului unei întreprinderi municipale în afaceri dubioase şi îl acuză de protecţionism. Sursele de informaţie ale reporterilor au provenit din structurile administrative, locală (foarte des criticată de ziar) şi centrală (prezentată negativ sau neutru), de la poliţie şi procuratură, din rândul cetăţenilor/cititorilor. Media generală a fost de 2,04 surse pentru fiecare articol. În 15 cazuri sau 20% din totalul articolelor tematice, SP a revenit la subiectele reflectate anterior cu informaţii suplimentare. În ştiri, faptele au fost descrise profesionist, în 93% din cazuri acestea fiind prezentate preponderent neutru, iar în ce priveşte materialele cu informaţii controversate poziţiile sau opiniile ambelor părţi au fost prezentate în doar 17 articole (40%). Din cele opt ziare monitorizate, săptămânalul Novoe vremea a fost mai puţin consecvent în abordarea subiectelor legate de corupţie. Astfel, în perioada octombrie 2007 – noiembrie 2008, acest ziar a publicat numai 59 de articole tematice cu o suprafaţă totală de 9 160 cm2. O treime din materiale au fost afirmaţii/acuzaţii de corupţie, lansate la adresa administraţiei publice locale

Page 26: Letter - ijc.md

25

şi centrale, judecătorilor şi reprezentanţilor partidului de guvernământ (exemplu: „Час суда, обвиняется государство”, 1 februarie 2008). Deseori, publicaţia a prezentat cazuri concrete de corupţie, adică situaţii când organele de drept au intentat dosare penale pe cazuri de corupţie sau au organizat reţineri în flagrant. Fiecare al şaselea material tematic publicat a abordat tema gestionării incorecte sau ilegale a fondurilor publice. Partidele politice, altele decât partidul de guvernământ, în special reprezentanţi ai Partidului Democrat, au fost cele mai des utilizate surse citate de Novoe vremea. În aproximativ 52% din textele jurnalistice publicate în Novoe vremea autorul a descris faptele mai mult sau mai puţin neutru, în alte 48%, pe lângă descrierea faptelor, autorul nu s-a putut abţine de la aprecierea personală a evenimentului/personajului despre care a relatat. Astfel, ziarul a avut o rată sporită de materiale în care faptele nu au fost separate de opinie, ceea ce indică asupra unor carenţe profesionale (vezi: „В МВД честные останутся в законе”, 11 aprilie 2008; „Так мы сможем победить коррупцию в стратегической отрасли страны”, 16 mai 2008; „Подайте полицейским!”, 27 iunie 2008). În plus, când a prezentat informaţii controversate, ziarul a preferat să citeze poziţia unei singure părţi implicate, deseori jurnaliştii limitându-se să prezinte informaţiile/declaraţiile făcute la unele evenimente de presă. Săptămânalul regional din Comrat Vesti Gagauzii a înregistrat cele mai slabe rezultate la toţi indicatorii măsuraţi în cadrul monitorizării, ceea ce demonstrează lipsa de interes din partea colectivului redacţional pentru această temă. Timp de 14 luni, Vesti Gagauzii a publicat un număr foarte mic de articole care au vizat corupţia (18), suprafaţa alocată acestor materiale fiind de asemenea cea mai mică dintre cele 8 ziare monitorizate – 3 420 cm2, iar în jumătate din ediţiile ziarului din această perioadă nu a fost publicat nici un material relevant. Din punct de vedere tematic, cele mai multe texte jurnalistice (33%) s-au referit la gestionarea fondurilor publice şi s-au bazat pe rapoarte ale organelor specializate de drept şi de control; alte articole au relatat sumar despre unele programe anticorupţie ale autorităţilor sau despre afirmaţiile/acuzaţiile de corupţie lansate de unii dintre subiecţi la adresa altora. Din păcate, materialele deseori au avut o singură sursă de informare, ceea ce ştirbeşte din calitatea lor profesională (în medie pentru toată perioada de monitorizare au fost utilizate 1,11 surse per articol). La fel ca şi sursele de informaţie, subiecţii vizaţi de articole au fost puţini la număr, printre cei mai des fiind pomeniţi, de regulă în context negativ, reprezentanţii administraţiei publice locale. Vesti Gagauzii este singurul ziar care a înregistrat un raport nefavorabil dintre numărul de ştiri prezentate neutru (6 sau 43%) şi cele prezentate părtinitor (8 sau 57%). Într-un singur caz din cele 9 când au prezentat informaţii controversate, reporterii ziarului au procedat profesionist, citând poziţia tuturor părţilor implicate. PRESA AUDIOVIZUALĂ Pro TV este unul din puţinele posturi monitorizate care din punctul de vedere al majorităţii indicatorilor măsuraţi a avut o prestaţie cu adevărat profesională. Astfel, Pro TV a reflectat constant subiectele relevante, difuzând cele mai multe materiale în care s-a vorbit despre corupţie şi lupta cu acest fenomen - 455. Marea majoritate (82%) din acestea au avut accent primar, materialele referindu-se direct la corupţie. De remarcat că acest post a avut foarte puţine ştiri la tema corupţiei în general, majoritatea covârşitoare a materialelor relevante relatând despre cazurile specifice de corupţie şi despre acuzaţiile de corupţie lansate la adresa diferiţilor actori guvernamentali şi politicieni, precum şi despre gestionarea incorectă a fondurilor publice şi a programelor de luptă corupţie. Totodată, Pro TV a avut cele mai multe ştiri inserate primele în buletinele de ştiri - 13% din cele 433 de ştiri realizate şi difuzate în perioada de monitorizare, demonstrând că acordă acestui subiect destulă importanţă. Astfel, deseori, Pro TV şi-a început buletinele cu ştiri ce conţineau afirmaţii/acuzaţii de corupţie la adresa diferiţilor actori: de ex. retragerea clubului de fotbal „Rapid” din campionatul naţional de fotbal, pe motiv că arbitrii ar fi mituiţi (11-13 noiembrie 2007).

Page 27: Letter - ijc.md

26

Ştirile difuzate de Pro TV s-au bazat pe diverse surse de informaţie. În medie, postul a citat 2,24 surse per articol, acesta fiind unul din cei mai înalţi indicatori înregistraţi în rândul cele opt posturi monitorizate (pentru comparaţie, indicatorul pentru toate opt posturi a fost de 1,77 surse per material). O atenţie deosebită a fost dedicată citării celei de-a doua părţi din conflict, postul dat fiind singurul mijloc de informare în care majoritatea ştirilor controversate a citat ambele părţi în conflict, aproximativ o treime din acestea fiind echilibrate. Pro TV este lider şi la capitolul materialelor follow up, fiind unul din puţinele posturi care nu s-a limitat la reflectarea “ştirilor de ultimă oră”, ci a urmărit cum se derulează evenimentele şi a revenit cu materiale ori de câte ori apăreau detalii noi despre anumite subiecte de interes public. Postul a oglindit şi diverse studii şi rapoarte, prevederi legislative relevante şi aspecte ale colaborării Republicii Moldova cu organismele internaţionale implicate în prevenirea corupţiei. Cu toate acestea, Pro TV a avut cel mai mic număr de materiale de acest gen - 54 din 455. Pro TV a avut mai multe emisiuni de opinie în care, printre altele, s-a vorbit şi despre corupţie, însă o singură emisiune s-a axat integral pe subiecte relevante, în cadrul acesteia fiind dezbătute subiecte privind gestionarea banilor publici. Astfel, în emisiunea „În profunzime” din 18 februarie a fost invitat preşedintele CMC, Mihai Ghimpu, cu care s-a discutat despre legalitatea numirii sale în funcţie şi cheltuielile de la buget în acest sens. Emisiunea a fost realizată profesionist, moderatorul acesteia adresând întrebări relevante şi fără a menaja invitatul de întrebările incomode. Din punctul de vedere al actorilor vizaţi, în materialele sale Pro TV s-a referit la diferite grupuri de actori, cei mai mulţi reprezentând APC şi APL, organele de drept şi de control şi cetăţeni simpli. Tonalitatea prezentării acestora a fost, la fel, diferită – pozitivă, neutră şi negativă. Postul public Moldova 1 se situează pe locul doi după numărul de materiale ce corespund tematicii monitorizării. În total, pe parcursul a 14 luni de monitorizare, Moldova 1 a pus pe post 392 de materiale relevante prezentului studiu. Totuşi, doar aproximativ jumătate din acestea au avut accent primar, axându-se integral pe corupţie. Restul materialelor au oglindit diferite evenimente, în special fiind vorba de întâlniri ale conducerii de vârf cu diferite delegaţii internaţionale, vizite ale acesteia peste hotare etc., în cadrul cărora între altele era menţionată şi problema corupţiei şi necesitatea de a dezrădăcina acest flagel. Aproape o treime din materialele relevante difuzate de Moldova 1 s-au referit în mare parte la activităţile de prevenire a corupţiei întreprinse de organele de stat şi strategiile anticorupţie. Postul Moldova 1 a oglindit pe larg colaborarea dintre autorităţile moldoveneşti şi diverse organizaţii internaţionale, precum şi evenimentele „de protocol”. De exemplu, la 6 decembrie 2007, Moldova 1 a prezentat cele mai importante concluzii ale conferinţe organizate de CCCEC „Progrese şi perspective in reprimarea corupţiei”, la 24 septembrie 2008 – o ştire despre un seminar organizat de autorităţile moldovene împreună cu Comisia europeană, la care s-a discutat despre combaterea corupţiei, iar la 31 octombrie 2008 – ştirea despre cea de-a 12 reuniune a grupului de coordonare de iniţiative anticorupţie. Moldova 1 a avut aproximativ 25% de materiale în care s-a vorbit despre cazuri specifice de corupţie, precum şi 22% în care era vorba de acuzaţii de corupţie la adresa diferiţilor funcţionari şi politicieni. Pe de altă parte, acest post este unul din puţinele care a înregistrat cel mai mic număr de materiale privind gestionarea incorectă a fondurilor publice - 6 la sută, în timp ce numărul de materiale despre corupţia în general a fost destul de mare (18% din 392). Acestea din urmă au informat despre diferite întâlniri la nivel oficial în care despre corupţie se vorbeşte în treacăt, la modul general. Materialele puse pe post de Moldova 1 au avut, în medie, câte 2,02 surse per material, însă acestea nu au fost prea diverse. Astfel, o treime (253) din sursele citate au provenit din administraţia publică centrală, alte 40 la sută revenind organelor de drept şi de control, politicienilor (alţii decât cei din partidul de guvernământ), organizaţiilor internaţionale şi cetăţenilor

Page 28: Letter - ijc.md

27

simpli. Chiar dacă în jumătate din ştirile ce au apărut la Moldova 1 era vorba de diferite controverse, doar în 31% din ele a fost solicitată opinia tuturor părţilor implicate în conflict. De regulă, jurnaliştii s-au limitat la a cita fidel comunicatele oficiale sau declaraţiile făcute în cadrul diferitelor evenimentelor, fără a încerca să afle şi părerea celor vizaţi/acuzaţi. Moldova 1 este lider la capitolul amplasării ştirilor relevante pe primul loc în buletinele de ştiri. Acest lucru ar fi fost salutar dacă pe primul loc în buletine ar fi fost plasate ştiri cu accent primar pe corupţie. Or, cel mai frecvent, Moldova 1 şi-a început buletinele cu materiale în care preşedintele Voronin, în cadrul şedinţelor interne şi vizitelor sale peste hotare, s-a referit, printre altele, la necesitatea luptei cu corupţia (vezi, de exemplu, buletinele din 7 decembrie, 18 decembrie, 30 decembrie, 2007; 6 martie 2008 etc.). Din numărul total de 75 de emisiuni de opinie produse de Moldova 1 şi analizate în perioada de referinţă, 4 emisiuni au fost dedicate în exclusivitate temei corupţiei. Astfel, de exemplu, în cadrul a două emisiuni „Bună seara”, pe 11 aprilie 2008 şi 10 octombrie 2008, reprezentanţi ai Procuraturii Generale, CCCEC, Consiliului Superior al Magistraturii, ai societăţii civile şi organizaţiilor internaţionale au vorbit despre cauzele apariţiei fenomenului corupţiei, despre cele mai afectate domenii, activităţi de combatere a fenomenului şi despre rolul societăţii civile în acest sens. În cadrul altei emisiuni - „Zona liberă” din 21 octombrie 2008 - Sergiu Puşcuţă, directorul CCCEC, şi Viorel Melnic, şeful Serviciului Vamal, au dezbătut subiectul combaterii corupţiei, fraudei economice şi a crimei transfrontaliere. Actorii reflectaţi preponderent de Moldova au reprezentat mai mult administraţia publică centrală, aceasta fiind prezentată preponderent pozitiv şi neutru. EU TV a avut în total 384 de materiale în care despre corupţie s-a vorbit direct sau indirect, în contextul altor subiecte. Dintre acestea 34 au fost emisiuni şi 8 dintre ele s-au axat integral pe subiectul corupţiei, acesta fiind cel mai mare indicator înregistrat în rândul celor 8 posturi monitorizate. Astfel, de exemplu, la 4 martie, în cadrul emisiunii „Epicentru”, a fost discutată o decizie adoptată de administraţia raionului Orhei în scopul diminuării corupţiei în şcoli, la 13 martie, invitaţii emisiunii „Epicentru” s-au referit la independenţa justiţiei şi la corupţia din acest domeniu, iar în cadrul emisiunii cu acelaşi generic din 29 aprilie, jurnaliştii de la EU TV au discutat despre rezultatele sondajului realizat de Transparency International, punând accentul pe percepţia corupţiei de către populaţie. Postul respectiv de televiziune a reflectat cu lux de amănunte toate acuzaţiile de corupţie lansate de PPCD la adresa liderului PLDM, precum şi dosarele intentate pe numele lui Vlad Filat, dedicând mai multe emisiuni acestor subiecte. Prezentarea publicaţiei „Filat - un gangster al tranziţiei” a fost reflectată pe parcursul lunii august, când au fost puse pe post mai multe ştiri şi emisiuni pe această temă. Şi în cadrul emisiunilor, şi în ştiri, jurnaliştii EU TV s-au limitat la prezentarea poziţiei liderilor PPCD, fără a oferi celor acuzaţi dreptul la replică şi folosind calificative cu o conotaţie negativă în adresa acestora. Emisiunea realizată pe 20 august, a vizat cea de-a doua publicaţie sub genericul “PPCD contra corupţiei” - „Dinozaurii corupţiei”. Pe durata emisiunii „Epicentru” au fost repetate acuzaţiile cu privire la coruptibilitatea liderilor AMN. Moderatorul nu a prezentat şi opinia părţii acuzate, nerespectând astfel dreptul la replică. Mai mult, discuţia a fost construită de o manieră ce prezenta PPCD pe rol de luptător cu fenomenul corupţiei, în timp ce AMN şi PLDM au fost calificate drept structuri odioase şi corupte. EU TV a avut cel mai mare număr de surse citate – 2,47 per material. Acestea au fost variate reprezentând diferite categorii, de la membri ai APC la cetăţenilor de rând, al căror număr e cel mai mare înregistrat în rândul posturilor monitorizate. Totuşi, doar în 30 la sută din ştirile controversate, jurnaliştii de la EU TV au oferit tuturor părţilor prilejul de a-şi expune părerea, iar atunci când a citat ambele părţi, nu întotdeauna a oferit acestora spaţiu aproximativ egal pentru a-şi susţine poziţia. Numărul de ştiri care a urmărit cum evoluează lucrurile în diferite cazuri a fost relativ mare, în comparaţie cu alte posturi analizate (84), dar totodată postul respectiv a avut cele mai puţine ştiri în care jurnalistul s-ar fi implicat în investigarea cazurilor de corupţie.

Page 29: Letter - ijc.md

28

Actorii care au apărut cel mai des la EU TV au reprezentat preponderent cetăţenii de rând, dar şi APC şi partidele de opoziţie, ultimele fiind prezentate preponderent în lumină negativă. În materialele difuzate de postul public Radio Moldova s-a pus accentul pe aspectele colaborării internaţionale şi diferite activităţi ale guvernului orientate spre combaterea corupţiei. Peste 50% din numărul total de materiale (366) difuzate de Radio Moldova au vizat anume programele şi strategiile anticorupţie. Totodată, 20 la sută din acestea au vizat corupţia în general, acesta fiind cel mai înalt indicator înregistrat în rândul mass-media monitorizate pe parcursul celor 14 luni de monitorizare. O explicaţie în acest sens ar putea fi faptul că posturi publice mediatizează cel mai des autorităţile publice centrale care, în cadrul diferitelor şedinţe şi întâlniri cu vizitatori străini, menţionează că RM luptă cu corupţia şi/sau mai are probleme la acest capitol. Anume din acest considerent ştirile de acest fel au fost inserate primele în buletinele de ştiri. Astfel, de exemplu, la 8, 14 şi 16 decembrie 2007, Radio Moldova a început buletinele de ştiri cu un material privind asistenţă financiară pe care RM o va primi de la UE, inclusiv pentru combaterea corupţiei, iar la 6 martie 2008 - buletinul de la 19:00 a început cu o ştire despre raportul pe care Comisia Europeană îl va prezenta pe marginea realizării Planului de Acţiuni, reprezentantul CE menţionând că RM mai are de lucru la capitolul luptei cu corupţia. Cazurilor specifice de corupţie, gestionării incorecte a fondurilor publice şi acuzaţiilor de corupţie le-a fost acordat foarte puţin spaţiu, aceşti indicatori fiind cei mai mici în comparaţie cu celelalte posturi monitorizate. De menţionat că Radio Moldova a fost singurul post care a avut o investigaţie jurnalistică, acest gen jurnalistic fiind în general ignorat de posturile monitorizate. Astfel, în cel de-al treilea trimestru de monitorizare, Radio Moldova, în cadrul emisiunii „Forţa Junimii” din 6 aprilie, a pus pe post o anchetă reportericească care a investigat corupţia în instituţiile de învăţământ. Au fost prezentate atât opiniile mai multor studenţi care au afirmat că au fost nevoiţi să dea mită, cât şi opiniile profesorilor care au acuzat studenţii de coruperea sistemului de învăţământ. Au mai fost intervievaţi reprezentanţi ai societăţii civile şi au fost oferite date din rapoartele unor ONG-uri. De notat că postul public Radio Moldova a avut destul de puţine ştiri follow up (sub 10%), preferând să difuzeze “ştiri de ultimă oră”, dintre care 15 la sută au fost preluate de pe agenţii de ştiri. La capitolul surse de informare, Radio Moldova a înregistrat 1,95 surse per articol, insă acestea nu au fost prea variate – o treime din numărul total de surse a provenit din APC, ceea ce denotă că Radio Moldova se inspiră preponderent din comunicate şi de la evenimente de presă, fără a suplimenta ştirile cu surse de alternativă, experţi independenţi. Ca surse, cetăţenii simpli au fost citaţi doar de 37 de ori, iar experţii independenţi – de 12 ori. Ca actori în ştiri, postul public de radio a avut mai des reprezentanţi ai APC şi ai organelor de drept şi de control, care au apărut atât în lumină pozitivă, cît şi negativă şi neutru. Cele 283 de materiale relevante difuzate de NIT în perioada de monitorizare au abordat diferite teme, cele mai multe referindu-se la acuzaţiile de corupţie făcute de unii funcţionari şi/sau politicieni la adresa altora. Postul a avut un număr relativ mare de materiale privind gestionarea incorectă a fondurilor publice, în mare parte fiind vorba de materiale orientate împotriva Primăriei Chişinău şi primarului de opoziţie Dorin Chirtoacă. Numărul de materiale privind programele anticorupţie şi cele privind corupţia în general, în care conducerea de vârf apare preponderent în lumină pozitivă, a fost relativ mare. Cât priveşte sursele, NIT a eşuat la capitolul corectitudine şi echilibrul acestora. În medie, în perioada de monitorizare au fost înregistrate 1,84 surse per material, cele mai multe provenind din organele de drept şi de control. De remarcat că pe lângă sursele din APC, NIT a citat şi surse din administraţia publică locală, cetăţeni simpli, oameni de afaceri. Doar într-o treime din ştirile controversate reporterii au citat toate părţile, postul preferând să ofere cuvânt unei singure părţi implicate în conflict. A fost înregistrat un număr relativ mare de materiale în care surse au fost

Page 30: Letter - ijc.md

29

jurnaliştii care au participat la evenimente, ceea ce explică şi numărul mare de ştiri în care faptele nu au fost separate de opinie. În jumătate din numărul total al ştirilor, jurnaliştii au inclus în materiale şi părerea proprie. Astfel, de exemplu, într-o ştire difuzată la 24 aprilie privind acuzaţiile de utilizarea frauduloasă a resurselor publice, aduse Primăriei Chişinău de către PPCD, reporterul de la NIT face concluzii personale, precum că Primăria ar fi o „mafie funciară”; într-o ştire din 3 aprilie 2008 privind acuzaţiile PPCD la adresa PLDM, jurnalistul ia în derâdere lupta politicienilor, dând dreptate PPCD; într-o ştirea din 5 iunie 2008 se vorbeşte despre o presupusă comercializare a materialelor de construcţie de către angajaţii unei întreprinderi municipale, în care reporterul prin comentariile sale încearcă să găsească vinovaţi în Primăria Chişinău etc.). NIT nu a acordat prea multă importanţă subiectelor relevante prezentului studiu, plasând primele în buletine mai mult ştiri care au prezentat, de regulă, afirmaţiile APC privind necesitatea de reducere a corupţiei (vezi, de exemplu, NIT, 3 14 decembrie 2007) sau acuzaţiile de corupţie aduse Primarului general de Chişinău (vezi, de exemplu, NIT, 19 februarie, 10 martie). Cât priveşte actorii reflectaţi mai des de NIT, aceştia au făcut parte din administraţia publică locală, în special Primăria Chişinău, şi au fost prezentaţi de cele mai dese ori în lumină negativă. Instituţiile guvernamentale au fost reflectaţi mai mult pozitiv sau neutru, iar politicienii de opoziţie – preponderent negativ. Deşi a fost inclus în lista posturilor monitorizate la 6 luni după lansarea proiectului, postul de televiziune TV 7 a înregistrat în 8 luni 211 materiale relevante. În perioada aprilie-noiembrie 2008, TV 7 a reflectat uniform patru din cele cinci teme, acordând cel mai puţin spaţiu materialelor în care la corupţie s-a făcut referire în general (doar 9!). Acest lucru nu poate fi decât salutat, postul respectiv acordând prioritate subiectelor ce-au vizat direct corupţia, fie că era vorba de acuzaţii de corupţie, cazuri de corupţie, gestionarea incorectă a fondurilor publice sau programe şi strategii de combatere a acestui fenomen. Majoritatea ştirilor au avut accent primar (156 din 200), iar din cele 11 emisiuni relevante, nici una nu s-a referit integral la corupţie. TV 7 a avut doar 1,81 surse de informare per material, acestea fiind diverse şi variate. Raportul dintre sursele controversate echilibrate şi cele dezechilibrate a fost mai favorabil comparativ cu majoritatea posturilor şi a fost de 1,09 sau 70:60. În absoluta majoritate a ştirilor reporterii au făcut distincţie între fapt şi opinie, rezistând tentaţiei de a-ţi da cu părerea într-un subiect sau altul. Totuşi, TV 7 a avut destul de puţine materiale follow up, doar 9 din 211. Din actorii principali care au fost reflectaţi la TV 7, întâietatea îi revine APC, care în majoritatea cazurilor a fost reflectată neutru. De notat că TV 7 este unul din puţinele posturi în ştirile căruia actorii vizaţi apar preponderent neutru (63%). Postul de radio Vocea Basarabiei este singurul mijloc de informare în masă care a avut foarte multe emisiuni – în total 100, dintre care 3 s-au axat integral pe subiecte legate de corupţie. Astfel, de exemplu, pe 19 mai 2008, în cadrul emisiunii „Forum”, moderatorul a discutat cu radioascultătorii despre gestionarea banilor publici pentru reparaţia blocurilor instituţiilor de stat, în special a preşedinţiei şi reşedinţei de vară de la Condriţa. Moderatorul a afirmat că reparaţiile şi candelabrele de milioane de lei sunt un lux pe care nu şi-l poate permite o ţară săracă precum e Republica Moldova. Ascultătorii care au dat telefoane în studio s-au arătat, de asemenea, revoltaţi în privinţa cheltuielilor pe care le-au calificat drept „exagerate”. La 24 octombrie 2008, postul a difuzat emisiunea „Rostul zilei”, în care l-a avut ca invitat pe deputatul Alianţei Moldova Noastră Ion Guţu. Acesta s-a referit la procesul privatizării din ultimii ani şi actuala fază a privatizării, care, potrivit invitatului, se face cu încălcări, fiind prejudiciat bugetul. Pe lângă emisiuni, Vocea Basarabiei a difuzat şi 205 ştiri, precum şi un vox populi. Majoritatea ştirilor au avut accent primar, tematica abordata axându-se mai mult pe acuzaţii de corupţie, de regulă la adresa partidului de guvernământ, şi gestionarea incorectă a fondurilor publice. Vocea

Page 31: Letter - ijc.md

30

Basarabiei a avut cele mai puţine materiale privind cazuri specifice de corupţie, mai puţine chiar decât cele privind corupţia în general. De notat că peste jumătate din ştiri nu au fost ştiri proprii, ci preluate de pe agenţii de presă sau alte mass-media (134), acesta fiind cel mai mare indicator înregistrat în rândul celor opt posturi monitorizate. Aceşti indicatori sunt importanţi pentru că arată care e raportul dintre subiectele proprii, realizate de camerele de ştiri ale posturilor supuse monitorizării, şi ştirile preluate de pe agenţiile de presă, fără ca jurnaliştii să fi depus efort suplimentar pentru a oferi mai multe informaţii, dar şi a verifica ştirea. Au fost înregistrate carenţe şi la capitolul surse, în medie postul vizat având doar 1,49 surse per material. În majoritatea ştirilor controversate (60 la sută) reporterii s-au limitat la a prezenta poziţia unei singure părţi, lipsind radioascultătorii de posibilitatea de a-şi forma o părere corectă şi echidistantă despre subiectul pus în discuţie. Actorii vizaţi în materialele de la Vocea Basarabiei au reprezentat mai mult APC, în majoritatea cazurilor tonalitatea fiind negativă. Postul dat a vizat în materialele sale şi reprezentanţi ai partidului de guvernământ (Partidul Comuniştilor) care au apărut în lumină negativă. Antena C a avut cele mai puţine materiale relevante prezentului studiu (295), dintre care 89 au fost preluate de pe agenţii de presă sau alte mass-media. O mare parte din acestea (44%) au oglindit programele şi strategiile anticorupţie, iar 15 la sută s-au referit la corupţie în general, termenul “corupţie” fiind doar menţionat, în contextul altor subiecte. De menţionat că Antena C a fost singurul post care a redifuzat unele ştiri pe parcursul a 2-3 zile, fiind înregistrate cazuri în care una şi aceeaşi ştire a fost difuzată de 2 ori pe zi, timp ce câteva zile. Astfel, de exemplu, ştirea privind dosarul penal intentat pe numele liderului PLDM pentru presupuse ilegalităţi comise pe timpul când acesta era la guvernare, a fost difuzată la 12 noiembrie 2008 în două buletine de ştiri şi la 13 noiembrie, la fel în două buletine. O altă ştire difuzată pe parcursul a 2 zile este cea privind acuzaţiile de corupţie la adresa lui Serafim Urechean, fostul primar al capitalei (buletinele din 25 noiembrie şi 26 noiembrie 2008). În cele 26 de cazuri în care Antena C a plasat ştirile relevante pe primul loc în buletinele de ştiri a fost vorba preponderent de corupţie în general, cum ar fi de exemplu discuţii şi declaraţii ale reprezentanţilor APC privind necesitatea luptei cu corupţia (12 decembrie, 21:00, 18 decembrie, 18:00, 19:00, 21:00), programul de guvernare al Guvernului Greceanîi, lupta cu corupţia fiind una din prevederile acestuia (31 martie, 18:00). La acest post au fost înregistrate şi cele mai puţine materiale follow up şi cel mai mic număr de surse, în medie 1,34 per materiale. În 70% din ştirile controversate a fost citată o singură sursă, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la corectitudinea jurnaliştilor. Doar în 5 cazuri jurnaliştii au făcut eforturi suplimentare şi au inclus în ştiri şi informaţie de context, în celelalte ştiri aceştia limitându-se la a cita informaţiile oferite la evenimentele de presă. Şi la Antena C, reprezentanţii APC au fost reflectaţi de cele mai multe ori, însă spre deosebire de Vocea Basarabiei, Antena C a prezentat APC preponderent în lumină pozitivă şi neutru, decât negativă.

Page 32: Letter - ijc.md

31

CONCLUZII În baza rezultatelor monitorizării celor 16 mass-media se poate de concluzionat că:

Pe parcursul a 14 luni, mass-media monitorizate au abordat subiectele legate de corupţie din două perspective diferite. O parte din mass-media s-au axat în special pe corupţia în general, pe acţiunile întreprinse de autorităţi în vederea combaterii corupţiei, deseori prezentându-le în formă laudativă, şi pe acuzaţiile de corupţie la adresa politicienilor de opoziţie şi administraţiei publice locale necomuniste. O altă parte a reflectat preponderent cazurile specifice de corupţie, gestionarea incorectă a fondurilor publice şi acuzaţiile de corupţie, ţinând în vizor actuala guvernare, care deseori a apărut în lumină negativă, dar şi alţi actori importanţi.

Se poate vorbi şi despre un oarecare partizanat în abordarea corupţiei, aceasta fiind o

temă sensibilă, în contextul alegerilor parlamentare din 2009. Selectarea şi prezentarea materialelor la Moldova 1, Radio Moldova, NIT, Antena C, Moldova suverană şi Nezavisimaia Moldova par să se înscrie într-un efort de creare a unei imagini favorabile guvernării şi defavorabile opoziţiei. Pro TV, TV 7, EU TV, Vocea Basarabiei, Timpul de dimineaţă, Jurnal de Chişinău, Ziarul de gardă şi SP nu evită evenimentele/subiectele care pun guvernarea actuală în lumină negativă.

În majoritatea cazurilor, materialele s-au bazat pe afirmaţii sau acuzaţii neconfirmate de

organele de resort şi neverificate prin investigaţii suplimentare de către jurnalişti. Cazurile concrete de corupţie au vizat, de obicei, funcţionari de rang mic - primari ai localităţilor rurale, medici, vameşi, poliţişti - nu şi funcţionari de rang înalt, cu mici excepţii (de exemplu, demiterea ministrului Ecologiei, şefei Inspectoratului Fiscal de Stat, reprezentantului RM la ONU).

Mass-media s-au limitat la mediatizarea declaraţiilor oficiale la tema corupţiei, iar în cazul

acuzaţiilor de corupţie, principala sursă a fost persoana care a lansat acuzaţiile, fără a respecta întotdeauna dreptul la replică. Jurnaliştii care au dezvoltat subiectele, oferind mai multe detalii publicului decât informaţiile culese la evenimente, au fost puţini, iar numărul de materiale follow up înregistrate a fost insuficient pentru a putea afirma că mass-media au ţinut constant în vizor subiectele legate de corupţie. Numărul investigaţiilor jurnalistice bine documentate, publicate preponderent de presa scrisă, a fost mic; de regulă, acestea nu au fost urmate de autosesizări din partea organelor abilitate.

Strategiile şi programele anticorupţie au fost prezentate fără prea multe detalii. Au lipsit

materialele de analiză despre impactul acestor strategii şi programe, în majoritatea cazurilor materialele de acest gen relatând despre conferinţe sau alte evenimente de presă tematice. În general, abundenţa materialelor privind acuzaţiile de corupţie nedovedite, faptul că în vizorul presei nimeresc mai mult funcţionari de rang mic, numărul mic de investigaţii jurnalistice în mass-media din RM denotă o implicare superficială a acestora în procesul de supraveghere a activităţii guvernării.

Reticenţa jurnaliştilor faţă de investigaţiile jurnalistice ar putea fi explicată prin necesitatea

de a depune eforturi suplimentare considerabile pentru a investiga un act de corupţie; experienţa şi greutăţile întâmpinate anterior, inclusiv barierele în calea accesului la informaţie; remunerarea proastă pentru investigaţiile jurnalistice; senzaţia de inutilitate a investigaţiilor în situaţia în care nu întotdeauna funcţionarii corupţi sunt pedepsiţi; riscurile la care se expun jurnaliştii de investigaţii şi lipsa protecţiei legale a acestora, politica editorială a ziarelor care inhibă dorinţa jurnaliştilor de a face investigaţii etc.

Page 33: Letter - ijc.md

32

RECOMANDĂRI

Pornind de la rolul mass-media de a supraveghea activitatea guvernanţilor şi de interesul publicului faţă de subiectul corupţiei, se poate de afirmat că în Republica Moldova există o necesitate presantă de-a informa publicul asupra tematicii respective. Rezultatele monitorizării indică clar asupra necesităţii unei campanii mai agresive de promovare a reflectării responsabile a corupţiei şi prevenirii fenomenului respectiv.

În calitatea lor de formatori ai opiniei publice, mass-media ar trebui să conştientizeze

responsabilitatea socială ce le revine şi să reflecte corect şi echidistant activitatea tuturor actorilor importanţi implicaţi în activităţi de interes public.

Jurnaliştii ar trebui să respecte cu stricteţe codul principiilor de etică profesională privind

echidistanţa şi echilibrul ştirilor. Mass-media ar trebui să adopte politici editoriale potrivit cărora jurnaliştii ar trebui să ţină cont de prezumţia nevinovăţiei persoanelor acuzate de corupţie şi de necesitatea de a confirma din mai multe surse informaţia controversată.

Opinia publică nu poate fi formată doar prin difuzarea comunicatelor organelor de drept

sau a declaraţiilor autorităţilor de stat şi politicienilor. Afirmaţiile şi acuzaţiile de corupţie trebuie să fie folosite ca puncte de plecare în realizarea materialelor pe această temă, fără a fi prezentate ca un fapt final, deoarece astfel jurnaliştii riscă să devină „tribune” pentru politicieni şi autorităţi. Mass-media trebuie să-şi formeze o agendă proprie a reflectării corupţiei şi luptei cu corupţia, să nu depindă numai de evenimentele pe care le organizează puterea, opoziţia sau organizaţiile neguvernamentale locale şi internaţionale.

Realizarea mai multor investigaţii, interviuri şi emisiuni de analiză ar trebui să devină

prioritare pentru mass-media, dar şi pentru programele de asistenţă ce susţin efortul presei, inclusiv financiar, în reflectarea unui subiect atât de serios şi complicat cum este corupţia. Jurnaliştii sunt încurajaţi să participe la programe de instruire continuă în ceea ce priveşte scrierea materialelor de investigaţie.

Jurnaliştii ar trebui să fie mai insistenţi şi să semnaleze toate cazurile în care se ciocnesc

de bariere la obţinerea informaţiei de interes public. Mass-media sunt încurajate să se adreseze în instanţă ori de câte ori nu au acces la informaţie, conform legislaţiei în vigoare. ONG-urile de media sunt încurajate să susţină jurnaliştii de investigaţie prin oferirea de asistenţă juridică, pentru a evita riscurile legale, şi prin programe de instruire a jurnaliştilor de investigaţie.

Mass-media ar trebui să susţină mai activ participarea populaţiei în lupta cu corupţia,

stimulând cetăţenii să semnaleze cazurile când se ciocnesc de diferite forme de corupţie, cum ar fi situaţiile când funcţionarii plătiţi de contribuabili cer mită sau abuzează de statutul lor privilegiat.

Posturile publice, Moldova 1 şi Radio Moldova, finanţate din bani publici, trebuie să

servească în primul rând interesele publicului contribuabil, de aceea jurnaliştii de la aceste instituţii sunt încurajaţi să reflecte realitatea ţinând cont mai mult de subiectele de interes public, şi mai puţin de poziţia conducerii de vârf. Ei ar trebui să folosească mai multe surse de informare, să organizeze mai multe emisiuni, talk-show-uri, linii fierbinţi, programe de analiză, alte genuri pentru asigurarea unui pluralism de opinie întru deservirea interesului public.

Page 34: Letter - ijc.md

33

Anexă Metodologia de monitorizare Scopul proiectului: monitorizarea mass-media şi informarea publicului referitor la modul în care mass-media reflectă subiectele privind corupţia şi combaterea acestui fenomen. Monitorizarea urmăreşte următoarele obiective:

• de a evalua profunzimea reflectării corupţiei şi programelor strategice de combatere a acesteia;

• de a evalua abilitatea mass-media de a aborda subiectele relevante profesionist şi de a evalua comportamentul mass-media în cazul în care în activităţi corupte sunt implicaţi politicieni.

• de a încuraja jurnaliştii, redactorii şi proprietarii mass-media să reflecte tematica dată şi să respecte standardele unui jurnalism echidistant.

Perioada de monitorizare: Octombrie 2007 – Noiembrie 2008. Criteriile de selectare a mass-media monitorizate: • Forma de proprietate – publice şi private • Aria de acoperire – naţionale şi locale • Limba – română şi rusă • Impactul – tirajul şi auditoriul Mass-media monitorizate: Pentru analiza au fost selectate opt ziare, cinci posturi de televiziune si trei posturi de radio. Ziare Timpul de dimineaţă (Timpul) — apare în limba română de cinci ori pe săptămână; privat; distribuire naţională, cu un tiraj săptămânal de 40 000 exemplare Moldova suverană (MS) — apare în limba română de patru ori pe săptămână; privat; distribuire naţională; cu un tiraj săptămânal de 19 544 exemplare Nezavisimaia Moldova (NM) — apare în limba rusă de patru ori pe săptămână; privat; distribuire naţională, cu un tiraj săptămânal de 18 613 exemplare Jurnal de Chişinău (JC) — apare în limba română de trei ori pe săptămână; privat; distribuire naţională; cu un tiraj săptămânal de 27 200 exemplare Novoe vremea (NV)— apare în limba rusă, săptămânal; privat; distribuire naţională; cu un tiraj săptămânal de 10 000 exemplare Ziarul de gardă (ZG)— apare în limba română; săptămânal; privat; distribuire naţională; cu un tiraj săptămânal de 5,000 exemplare Vesti Gagauzii (VG)— apare în limba rusă; săptămânal finanţat de stat; distribuire regională; cu un tiraj de 4 500 de exemplare SP – apare în limba rusă; săptămânal privat, distribuire regională; tirajul – 8 000 exemplare43. Posturi TV Moldova 1 (M1) — post public cu acoperire naţională; emite în română şi rusă NIT— post privat cu acoperire naţională; emite în rusă şi română EU TV — post privat cu acoperire regională; emite în română Pro TV— post privat cu acoperire regională; emite în română TV 7 – post privat cu acoperire regionala; emite în română şi rusă Posturi Radio Radio Moldova— post public cu acoperire naţională; emite în română şi rusă Antena C— post privat cu acoperire naţională; emite în română şi rusă Vocea Basarabiei (VB) — post privat cu acoperire regională; emite în română

43 Tirajele ziarelor, conform datelor din luna noiembrie 2007

Page 35: Letter - ijc.md

34

Cadrul metodologic/Unitatea de analiză: Metodologia monitorizării a fost elaborată de o echipă de experţi ai Centrului Independent de Jurnalism şi Asociaţiei Presei Independente, asistaţi de consultantul Asociaţiei MEMO 98 din Slovacia. Metodologia se bazează pe utilizarea atât a indicatorilor cantitativi, cum ar fi frecvenţa şi durata afectată materialelor relevante, numărul subiecţilor şi surselor ştirilor şi apartenenţa acestora etc., cît şi a indicatorilor calitativi - imparţialitatea mas media monitorizate în reflectarea evenimentelor legate de corupţie, corectitudinea şi echilibrul ştirilor, profunzimea materialelor de investigaţie etc. Presa electronică: sunt analizate toate buletinele de ştiri şi emisiunile de opinie din primetime în orele serii (19:00-23:00 –TV, şi 18:00-24:00 - radio). Presa scrisă: sunt analizate toate materialele ce reflectă aspecte ale corupţiei în diferite departamente şi agenţii guvernamentale, publice şi private, gestionarea incorectă a fondurilor publice, precum şi materiale privind măsurile anticorupţie întreprinse de actorii guvernamentali, politici şi nonguvernamentali. Sunt identificate şi măsurate următoarele categorii: Poziţionare: Ziare: numărul paginii TV/radio: numărul de ordine în buletinele de ştiri Genul: Presa scrisă:

• Ştiri • Analize • Editoriale/opinii • Materiale de investigaţie • Interviuri • Vox populi

Presa electronică

• Ştiri • Emisiuni de actualitate • Vox populi

Tipul:

Ştire de ultimă oră Follow up

Mărimea (cm2/secunde): Este măsurată suprafaţa/volumul întregului material, inclusiv titlurile şi fotografiile. În materialele cu accent secundar este măsurată mărimea/volumul legat direct de corupţie. Tema:

Corupţia în general – materiale ce abordează subiectul corupţiei la modul general; Cazuri concrete de corupţie - materiale ce reflecta cazuri specifice de corupţie ce vizează

funcţionari publici, politicieni etc.; Strategii anticorupţie – materiale privind masurile întreprinse de diverşi actori, inclusiv

guvernul şi ONG-uri pentru a combate corupţia; Gestionarea incorectă a fondurilor publice - materiale despre cazuri concrete în care

fondurile publice sunt gestionate inadecvat; Afirmaţii/acuzaţii de corupţie la adresa funcţionarilor – lansate de diferite persoane,

inclusiv jurnalişti.

Page 36: Letter - ijc.md

35

Subiecţi: Persoane/instituţii implicate în activităţi corupte, în implementarea măsurilor anticorupţie sau fiind responsabile de gestionarea incorectă a fondurilor publice.

• Administraţia publică centrală, inclusiv Preşedinţia, Parlamentul, ministerele, etc. • Administraţia publică locală • Politicieni reprezentând partidul de guvernământ • Politicieni reprezentând alte partide/parlamentari independenţi • Poliţia/Armata/Securitatea/CCCEC • Procuratura • Judecătorii, avocaţii • Legislaţia • Vama • Business • Sectorul educaţiei • Sectorul ocrotirii sănătăţii • Mass-media • Cetăţeni • ONG-uri • Organizaţii internaţionale • Alte

Surse: Persoane/instituţii care sunt citate direct sau indirect de către mass-media monitorizate. Tonalitatea reflectării principalilor actori

• Pozitivă (actorul principal apare în lumină negativă, indiferent de conţinutul materialului)

• Neutră (actorul principal nu apare nici în lumină negativă, nici în lumină pozitivă) • Negativă (actorul principal apare în lumină negativă, indiferent de conţinutul

materialului) Accentul:

Primar – materialul abordează un eveniment legat direct de corupţie. Secundar – materialul tratează un alt subiect, la corupţie făcându-se referire printre altele.

Doar menţionat Apartenenţa

• Material propriu • Material preluat din alte mass-media

Separarea faptelor de opinie Separat - autorul descrie faptele neutru, fără a lăsa se întrezărească opinia personală faţă

de evenimentul descris; Neseparat – pe lângă descrierea faptelor, autorul include în material anumite aprecieri,

părerea personală vizavi de evenimentul/personajele descrise.

Corectitudinea Materialele controversate solicită citarea a cel puţin doua surse; astfel, jurnalistul poate fi sigur că reflectarea este corectă.

• Este citată o singură parte în conflict • Sunt citate ambele părţi • Este citată o singură parte, însă autorul menţionează că a încercat să găsească a

doua parte care a refuzat să răspundă sau nu a fost de găsit.

Page 37: Letter - ijc.md

36

Echilibrul materialelor Un material este echilibrat atunci când ambele surse beneficiază de spaţiu aproximativ egal pentru a-şi expune opinia.

• Ambelor părţi le este alocat aproximat acelaşi spaţiu • Unei părţi i se aloca mult mai mult spaţiu decât alteia.

Implicarea mass-media în iniţierea şi investigarea unui caz de corupţie

• Mass-media citează doar surse oficiale fără a oferi detalii privind cazurile de corupţie • Pe lângă sursele oficiale, mass-media citează şi alte surse oficiale oferind detalii

privind cazurile de corupţie GLOSAR:

Corupţie (potrivit Legii RM privind combaterea şi prevenirea corupţiei):

“Solicitarea, pretinderea, oferirea, transmiterea, darea sau acceptarea, direct sau indirect, a unor foloase materiale sau a unui avantaj necuvenit ori promisiunea unor astfel de avantaje, pentru sine sau pentru altă persoană, ceea ce afectează exercitarea normală a unei funcţii în sectorul public sau privat”; Ştiri Misiunea ştiriştilor este de a reflecta, asemenea unei oglinzi întoarse spre public, informaţia aşa cum emană aceasta de la surse. Cine, Ce, Unde, Când şi Cum sunt întrebările la care jurnaliştii, sub presiunea timpului, reuşesc să formuleze un răspuns. Analize Abordarea ceva mai profundă a unui fenomen, nu neapărat eveniment la “zi”. Jurnalistul priveşte un subiect în profunzime, îl tratează din mai multe unghiuri, unele inedite, şi îl abordează exhaustiv. Se sprijină pe mai multe surse şi urmăreşte să afle răspuns la întrebarea pe care a formulat-o iniţial. Deosebirea între analiză şi ancheta reportericească e că în cazul analizelor temele abordate sunt la îndemâna oricui are intuiţie şi răbdare să facă anumite conexiuni, iar sursele sunt de obicei publice. Anchete reportericeşti Jurnalismul de investigaţie satisface patru mari cerinţe: 1. este rezultatul iniţiativei proprii a ziaristului, care în baza documentării personale, oferă o perspectivă susţinută cu probe asupra unui subiect. 2. subiectul este de mare interes public, iar abordarea gazetarului merge de la dezvăluirea cazurilor concrete până la conexiuni care să denunţe un fenomen. 3. vizează carenţe din viaţa comunităţii - corupţie, abuzuri, erori ale sistemului social, administrativ, etc. 4. abordează întotdeauna chestiuni pe care autorităţile, instituţiile sau persoanele interesate se străduiesc să le ascundă publicului. Din acest punct de vedere, ziaristul de investigaţie oferă întotdeauna o versiune opusă celei oficiale.