lentila d contact - psih.uaic.ro · pdf c olegiul psihologilor din românia este o...

LENTILA D CONTACTrevistă bisemestrială ~ nr. 1 ~ ediţia a doua ~ 2007

Lentila D contact e un proiect mai vechi al studenţilor de la această facultate care s-a zbătut să vadă lumina tiparului anul acesta, şi care, sub

protecţia unor oameni motivaţi nu s-a multumit să rămână la nivel de schiţă.

A fost un an cu bucurii şi tristeţi, un an plin de schimbare pentru fiecare dintre noi. Cu siguranţa aţi simţit efectele procesului Bolognia şi v-aţi întrebat încotro merge sistemul (şi voi purtaţi de el), aţi gustat din roadele sale chiar daca nu aţi fost boboci şi v-aţi simţit frustaţi de statutul de cobai. Dacă aţi trecut de obstacolul terminologiilor complexe şi a experimentelor intortocheate sau înca vă mai izbiţi de el, noi vă propunem o noua tehnică de studiu, mult mai relaxantă. Câţiva colegi s-au străduit sa scrie pe înţelesul tuturor termeni care ne mănâncă neuronii în nopţi albe de sesiune, poate astfel nu veţi mai rupe cărţile de la bibliotecă încercând să aflaţi răspunsurile.

Şi dacă viaţa în camin v-a obişnuit cu drogul secolului – internetul, noi vă propunem să nu mai google-iti inutil ci să profitaţi de informaţii căutându-vă voluntariatul ideal, o ocupaţie pentru vară sau chiar bursa ideala. Iar dacă ultima variantă vă face din ochi, puteţi găsi un ghid cu paşii necesari pentru a vă atinge scopul. Luaţi-l ca pe un studiu de caz.

Dacă aţi obosit să faceţi planuri de viitor luaţi o pauză. Nimic nu se compară cu vizionarea unui film împreună cu gaşca de prieteni. Şi, dacă răsfoind paginile acestei reviste v-aţi amintit de impulsurile muzei de a pune mâna pe condei, vă aşteptăm cu forţe proaspete şi idei mobilizatoare pentru a duce mai departe idealurile studenţiei. Şi cum fiecare din noi trebuie să lase ceva în urma sa, două proiecte vă asteaptă să le predaţi urmaşilor după ce le-aţi oferit cele mai frumoase zile din viaţa voastră – Lentila de contact si SPP-ul.

Natalia Roxana StoianPPS, anul IV

un vis (re) împlinit

c upr i n sHOT SPOT - pe coridor “Povesti de joi seara”Psihoview

Prezentare APR şi COPSI “Deslusind viitorul”“Încotro ne îndreptăm?”

Castelele trecutului„Analiza existentiala si Logoterapia”

Laborator stiintific“Pot foştii iubiţi să dezvolte o relaţie amicală platonică după încheierea relaţiei romantice?”

Noutati PSI Stiri si evenimenteClick la Link Link-uri utileNoi Orizonturi

„Ghid spre master- pas cu pas””Am aflat ca sunt student Socrates „„Olanda - ţara tuturor posibilităţilor”

Evadare in imaginar „ Crash” & „Gattaca”

pag. 2 | LENTILA DE CONTACT

Entuziasmul studenţesc a renăs-cut sub numele de Societatea Pentru Psihologie - SPP

Reloaded, 2006. Studenţii, de la toate specializările şi-au făcut remarcată prezenţa prin discuţii în contradicto-riu asupra a ceea ce vrea SPP să reprezinte sub noua formulă. Ne-am adunat curioşi sub egida “cine lupta poate pierde, cine nu lupta a pierdut deja” şi ne-am bucurat de susţinerea profeso-rilor care au intrat în contact cu noi prin intermediul societăţii. Dar ca să nu cad în ex-trema socie-tăţilor şi comisiilor, cu titluri pompoase voi spune doar că, din fericire, SPP este ceea ce vrem noi să fie şi ne pare rău daca mai sunt încă studenţi în facultatea noastră care nu au avut nici măcar curiozitatea să afle că există o asociaţie special înfiinţată pentru a le pune în practică ideile, pentru a împărţi impresii despre ce ne place şi pentru a ne umple timpul liber (nu spun neapărat folositor, ştie fiecare ce vrea să facă în timpul liber). Am să scriu mai pe larg despre proiectele SPP, în mare parte cu statutul “în curând, la SPP” dar şi unele pe care le nu-mim “în desfăşurare”.

Un proiect mic care şi-a adus deja o parte din contribuţie la entuziasmul nostru este “Studenţii întreabă…”. Probabil aţi avut ocazia să vedeţi afi-şele pe care era scris acest titlu şi vă întrebaţi şi voi ce puteau studenţii să întrebe. Ei bine, întâlnirea din decem-brie 2006 sub egida SPP l-a avut ca invitat pe Profesor Doctor Ion Dafinoiu care ne-a vorbit despre

psihoterapie şi hipnoză. Studenţii au avut ocazia să pună întrebări referi-toare la practicile hipnozei, cursuri de formare pe domeniul psihoterapiei, rezolvarea problemei veşnic întâlnite a relaţiei pacient-doctor. Micul deliciu

a fost demonstraţia unei şedinţe de hipnoză. Acesta ne-a sfătuit să pri-vim dincolo de problemă când vrem să o rezolvăm dar şi că: « Fericirea constă în lucrurile mărunte; mulţi nu o văd tocmai pentru că o caută tot timpul». Ceea ce a rămas cert la “Studenţii întreabă… “ e faptul că proiectul va continua. Un alt proiect a cărui realizare nici

nu e greu de dovedit este “Lentila de contact”. Deţi aşteptările nu erau foarte mari datorită istoriei cel puţin interesante prin care a trecut revista în anii trecuţi, ne bucurăm că iată, spre uimirea tuturor, unii şi-au

sacrificat timpul să facă ceva atât de necesar pentru o facultate şi o socie-tate studenţească care “se respectă”.

Proiectele mari în desfăşurare la SPP au nume cunoscute şi sunt aşteptate de cei care au participat la acestea în cadrul SPP-ului de acum câţiva ani. Mă refer la “Sesiunea de comunicări ştiinţifice “ care va avea loc la sfârşitul lunii aprilie şi “Licenţa bate la uşă”, sub o formulă nouă, întâlnire demnă de interesul studenţilor vechi dar şi a studen-ţilor Bolognia. Alte pro-iecte ar putea fi : “Cutia cu feedback”, ”Proiecte de sezon”, “Practicând pe la Socola” etc.

În loc de concluzii…anunţ că cei intere-saţi de poveştile noa-stre ne găsesc într-un grup mic şi călduros, joi seara la ora 18.00 prin facultate.

Simona AtodireseiPsihologie, anul III

Poveşti de joi seară

H O T S P O T - P E C O R I D O R

LENTILA DE CONTACT | pag. 3

P S I H O V I E W

Asociaţia Psihologilor din România este o organizaţie profesională, neguverna-

mentală, apolitică şi non-profit, care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legislaţia în vigoare, prin voinţa de asociere a membrilor semnatari.

Scopul Asociaţiei este acela de a susţine şi promova dezvoltarea psihologiei ca ştiinţă şi profesie, având ca finalitate creşterea cali-tăţii vieţii umane şi a eficienţei activităţilor sociale şi economice.

Obiectivele Asociaţiei Psihologilor din România sunt: • promovarea unor standarde ridicate de competenţă şi de etică profesională; • organizarea de manifestări ştiinţifice şi profesionale; • promovarea cercetării ştiinţifice fundamentale şi aplicative; •stimularea schimburilor şi con-

tactelor ştiinţifice interne şi internaţionale.

Organele asociaţiei sunt:•Adunarea generală- este orga-nul de conducere alcătuit din totalitatea membrilor, şi se întru-neşte o dată pe an, în sesiune ordinară, sau la nevoie în sesiune extraordinară. • Consiliul director - este alcătuit din 15 membri, aleşi pentru un mandat de patru ani, cu drept de realegere pentru al doilea man-dat consecutiv. Preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul general, fac parte de drept din consiliul director.• Comisia de cenzori • Trezorierul- este alcătuit din 15 membri, aleşi pentru un mandat de patru ani, cu drept de reale-gere pentru al doilea mandat consecutiv. Preşedintele, vicepre-şedintele şi secretarul general, fac parte de drept din consiliul

director.

Pentru înscrierea în APR este necesară întocmirea unui dosar care trebuie să cuprindă urmă-toarele documente : • Cererea de inscriere cu toate datele completate corespunzător;• Copie “Xerox” după diploma de licenţă în psihologie, diploma de master sau de doctorat, dacă este cazul.

Dosarul se trimite prin poştă pe adresa APR, urmând ca în termen de 30 de zile să fie comunicată, prin poştă, rezoluţia Comitetului Director. Dacă rezoluţia este favorabilă, se vor depune contra-valoarea cotizaţiei pentru anul în curs, şi taxa de înscriere.

Cotizaţia anuală:400.000 LEITaxă de înscriere:50.000 LEI

Asociaţia Psihologilor din Româniawww.apsi.ro

Colegiul Psihologilor din România este o organizaţie profesională,

cu personalitate juridică, de drept privat, apolitică, autonomă şi independentă, de interes public, cu patrimoniu şi buget proprii. Acesta are rolul de a reprezenta şi de a ocroti la nivel naţional şi internaţional interesele profesiei de psiholog cu drept de liberă practică.

Atribuţiile Colegiului Psihologilor din România sunt următoarele:• asigură respectarea cadrului organizatoric pentru exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică în condiţiile prezentei legi;• instituie standarde de calitate a serviciilor psihologice;• instituie un cadru de

promovare şi de dezvoltare a competenţei profesionale;• instituie şi promovează norme deontologice în exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică;• reprezintă interesele membrilor săi în faţa autorităţilor publice şi administrative, precum şi în organismele profesionale internaţionale;• atestă dreptul de liberă practică al psihologilor şi gestionează Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România.

Forurile de conducere ale Colegiului sunt:• Convenţia naţională;• Consiliul Colegiului;• Comitetul director;• Preşedintele Colegiului.

Colegiul Psihologilor din Româniawww.copsi.ro


Desluşind viitorul

Pentru a îmi lămuri intrebările legate de licentă, masterat, cursuri de formare şi un viitor pe melea-guri psihologice i-am răpit căteva clipe Prof. Dr. Ion

Dafinoiu, deoarece în calitatea sa de preşedinte al filialei Iaşi a Colegiului Psihologilor din România şi de şef al catedrei de Psihologie Medicala si Psihopedagogie Specială a Facultăţii de Psihologie si Ştiinţe ale Educaţiei din Iaşi este persoana cea mai indicată pentru a-mi oferi informaţii de calitate.

- Ce oportunităţi credeţi că ni se deschid odată cu intrarea în UE?Ion Dafinoiu: - Eu nu cred că intrarea în UE va produce schimbări foarte mari în domeniul nostru. Întâi si-ntâi pentru că-n România, la fel ca-n alte ţări europene sunt psihologi suficienţi. În general facultăţile de psihologie introduc pe piaţă un număr mult mai mare de absolvenţi decât poate absorbi piaţa. Practica psihologiei în general necesită o bună cunoaştere a limbii. Eu anticipez că doar în mod excepţional un psiholog din România va putea să-şi deschidă un cabinet într-o altă ţară. Însă cel mai mare beneficiu este că standardele profesionale ale practicii profesiei de psiholog se vor alinia la standardele europene.

- Acest lucru implică şi schimbări ale domeniului educaţional?I.D: - Da, bineînţeles. Deja noi acum lucrăm la documen-tele de înfiinţare a noilor module de master care trebuie să respecte exigenţele Bolognia, iar acest modul de mas-ter trebuie să îndeplinească anumite criterii în ce priveşte calitatea profesională: numărul de cursuri, calitatea cadrelor didactice care predau aceste module. Practic în aceste condiţii un master are dreptul să profesionalizeze, în sensul că absolventul unui master de psihologie clinică nu va putea lucra în domeniul psihologiei industriale, dar va lucra în domeniul psihologiei clinice.

- Cine va beneficia de masterele pe sistem Bolognia?I. D: - Universitatea a solicitat oferta de mastere înce-pând cu anul universitar viitor, deci din toamnă, în con-diţiile în care cei cu trei ani termină abia peste un an. Deci, se pot înscrie şi cei care au patru ani la aceste masterate.

- Legat de licenţa celor cu trei ani. Ce s-a hotărât? Vor avea acelaşi sistem ca şi cei cu patru ani, pentru susţi-nerea lucrării de licenţă?I. D: - Consiliul facultăţii noastre a decis înfiinţarea unei comisii care să facă propuneri concrete în acest domeniu pentru că în mod evident lucrarea nu mai poate să împli-nească aceleaşi standarde deoarece mulţi dintre ei nu mai fac statistică, decât o statistică elementară, descriptivă, apoi unii nu fac, sau fac un curs foarte restrâns de psiho-

logia cercetării. Eu aş mai adăuga aici şi faptul că sunt persoane care sunt puse încă din anul al II-lea să-şi alea-gă tema de licenţă în condiţiile în care au în spate doar câteva cursuri generale. Lucrul acesta complică situaţia cu atât mai mult cu cât se spune că nu mai ai voie să schimbi titlul lucrării, sau dacă-l schimbi, atunci vei sus-ţine licenţa exact după trei semestre de la data schimbă-rii titlului. Deci dacă schimbi titlul în ultimul an, n-o să poţi să susţii licenţa la sfârşitul anului III, dacă ai anun-ţat alt titlu la mijlocul anului II.

- Mai apare o problemă, cea a găsirii profesorului coordo-nator. Unii au fost refuzaţi pe motiv că sunt prea multe cereri. Cu toate acestea este vorba de două serii, cei ce termină cu patru ani si cei pe sistem Bolognia. Există o anumită normă?I. D: - Mulţi dintre cei refuzaţi, n-au fost refuzaţi neapărat pentru că profesorul solicitat are prea multe cereri. Având în vedere că au în spate doar câteva cursuri generale ei nu cunosc profesorii şi competenţele acestora, propun uneori teme si câteodată nimeresc la cine nu trebuie şi sunt refuzaţi. Norma este una minimă, în sensul că fiecare cadru didactic trebuie să aibă cel puţin trei lucrări de licenţă de coordonat, dar nicăieri nu se spune că nu poate să coordoneze zece.

- Ce poţi face cu licenţa în psihologie?I. D: - Ei, acuma depinde despre ce fel de licenţă vorbim. În cazul în care e vorba despre o licenţă în patru ani, această diplomă permite obţinerea dreptului de liberă practică pe diverse domenii, aşa cum sunt ele specificate în regulamentul de aplicare a legii privind practica profe-siei de psiholog. Toţi cei interesaţi pot găsi toate aceste reglementări pe site-ul Colegiului Naţional al Psihologilor :www.copsi.ro. De exemplu: pentru cei care vor să obţi-nă dreptul de liberă practică în domeniul clinic, în afară de licenţă trebuie să facă şi dovada unui stagiu de 150 de ore de practică într-o unitate care are un astfel de specific clinic, în domeniul bolilor mintale, iar pentru domeniul psihoterapiei aceste persoane trebuie să-şi completeze formarea cu un curs de formare in domeniu, organizat de diverse asociaţii acreditate de Colegiul Psihologilor. Cei care au trei ani, în principiu, pentru a putea să obţi-nă dreptul de liberă practică trebuie neapărat să urmeze un master; pentru ca după o licenţă de trei ani, practic ei nici nu mai pot fi numiţi psihologi, poate doar asistenţi psihologi, tehnicieni psihologi.

- Există diferenţe majore între opţiunile celor de la Psihologie şi celor de la Psihopedagogie specială ?I. D: - Practic, cei care au terminat specializarea de Psiho-pedagogie specială ar putea obţine un drept de liberă practică din partea Colegiului, însă pe un domeniu foarte îngust, în şcoli speciale, sau cabinete logopedice. Ei pot

P S I H O V I E W

Interviu - Prof. Dr. Ion Dafinoiu


să obţină un drept de liberă practică în acest domeniu al asistenţei psihologice a persoanelor cu nevoi speciale, dar nu vor fi psihologi, vor fi psihopedagogi cu competenţă în acest domeniu pentru care ei solicită dreptul de liberă practică.

- Legat de cei care au licenţa de patru ani, merită să facă un masterat sau un curs de formare ?I. D: - Acum, vezi sunt opţiuni în funcţie de planul de carieră al fiecăruia. În continuare masteratul este obliga-toriu pentru cei care vor dori să se înscrie la doctorat. Problema aceasta master sau cursuri de formare se pune mai ales pentru cei care vor în domeniul psihoterapiei. Atunci strict pentru domeniul psihoterapiei, având în vedere că reglementările colegiului dar şi reglementările europene prevăd ca întreaga formare, întregul curs să fie centrat pe o singură şcoală, e greu ca un master să răs-pundă exact acestor cerinţe, în plus trainingul respectiv trebuie dublat de stagiul de dezvoltare personală şi de stagiul clinic supervizat; care cu greu pot fi oganizate intr-o instituţie de învaţamânt superior.

- E de preferat să faci un curs de formare în ţară sau în străinătate ?I. D.: - În domeniul psihologiei, unde decalajele tehnolo-gice nu influenţează cu nimic achiziţia de cunoştinţe şi deprinderi, eu cred că dacă am face un bilanţ cost benefi-ciu cred că este mult mai util să-l faci în ţară pentru că sunt deja oameni cu experienţă în ţară, în plus, de pildă, au venit o serie de formatori din străinătate. Deci, mai degrabă aş vedea ca să se facă un curs de formare în ţară şi organizatorii, în limita posibilităţilor să invite pentru diverse teme formatori. Din experienţa pe care o am nu cred că în acest domeniu o diplomă obţinută în domeniu ar putea cântări mai mult; şi apoi, ar cântări în faţa cui? Pentru că cel mai important lucru este să te comporţi competent, pentru ca pacientul nu te întreabă cine ţi-a oferit diploma, ci pur şi simplu îţi apreciază calitatea prestaţiei şi dacă nu răspunzi problemelor lui nu mai contează de unde ai diploma, oricum nu mai vine la tine.

- Totuşi, cei care fac o specializare în străinătate întâm-pină probleme la primirea atestatului de liberă practică aici, în ţară? Există probleme de echivalare ?I. D.: - Da, lucrul ăsta este o problemă intr-adevăr foarte importantă pentru că, Colegiul Psihologilor menţionează că va recunoaşte diplome emise de asociaţiile acreditate de către acesta. Să presupunem că o persoană termină un curs de terapie cognitiv-comportamentală în Franţa, în baza acestei diplome, pur şi simplu nu poate să obţină dreptul de liberă practică. O astfel de persoană trebuie mai întâi să se afilieze la o asociaţie de terapie cognitiv-comportamentală din România care este acreditată de Colegiu, care să îi recunoască formarea făcută în altă parte şi să solicite din partea Colegiului emiterea drep-tului de liberă practică.

- Ce cursuri de formare acreditate există în Iaşi?I. D: - În Iaşi, după ştiinţa mea există un curs de Terapie familială sistemică şi un curs de Hipnoză clinică şi tera-pie ericksoniană, cursul pe care îl organizez eu.

- Ne puteţi spune mai multe despre acesta? Ce condiţii trebuie să îndeplinească, cât durează?I.D: - Am oarecare reţineri să vorbesc despre asta pentru că în general probabil studenţii au observat, eu nu am vrut să fac o publicitate a acestui curs… însă, cursul se conformează exigenţelor Federaţiei Române de Psihote-rapie, este acreditat de către Colegiu, în principiu ne-am însuşit prevederile Asociaţiei Europene de Hipnoterapie care prevăd aproape 1600 de ore, sigur, nu toate contact direct. Formarea de bază ar fi 600 de ore din care 200 de ore contact direct, restul studiul unei bibliografii care este verificată prin chestionare. La acestea se adaugă un stagiu clinic supervizat de 200 de ore, şi dezvoltarea per-sonală de 250 de ore. În general, un astfel de curs de formare durează aproximativ patru ani pentru că este nevoie de cel puţin doi ani pentru acest stagiu clinic în care cursanţii trebuie să aibă acces la pacienţi, să lucreze cu ei, să prezinte aceste cazuri în seminariile de supervi-zare, astfel încât la sfârşitul stagiului clinic supervizatul să poată prezenta într-o manieră sistematică 10-12 cazuri clinice terminate, din cel puţin trei patologii diferite.

- În principiu, persoana ar trebui mai întâi să fie angajată într-o instituţie şi apoi să facă cursul?I. D: Nu, nu neapărat. Accesul poate fi realizat şi pe baza de contract de voluntariat. Pentru ca în momentul în care un cursant termină prima parte a cursului poate solicita din partea Colegiului dreptul de practică a psiho-terapiei sub supervizare, pentru că fără acest drept nu ar putea avea acces la pacienţi şi pentru a solicita acest drept în afară de formarea de bază trebuie să aibă şi cel puţin 150 de ore de dezvoltare personală realizate.

- Cum se semnează un contract de supervizare şi cam care ar fi tarifele?I. D: - Fiecare comisie a Colegiului Psihologilor a stabilit reglementări specifice. În domeniul psihoterapiei super-vizarea se realizează în cadrul asociaţiilor de psihoterapie acreditate de Colegiu după norme proprii. Supervizorul organizează periodic seminarii de supervizare, seminarii de intervizare, plus un soi de supervizare interpelativă în care cursantul poate să-l interpeleze direct, personal pe supervizor pentru un caz care necesită decizii rapide. În domeniul psihologiei clinice supervizare poate fi realiza-tă numai de cei care primesc din partea Colegiului dreptul de supervizare . Din câte îmi amintesc cred că sunt tot vreo 200 de ore de supervizare, şi se realizează un contract bilateral între supervizor şi supervizat, în condiţiile asupra cărora cad de comun acord cei doi.

P S I H O V I E W


- În legătură cu voluntariatele şi cursurile, trainingurile de formare pe care studenţii le urmează pe timpul facultăţii, ele pot fi echivalate cu ceva? I. D: - În principiu nu sunt recunoscute pentru că practic ceea ce se face în cursul facultăţii nu este neapărat muncă de psiholog, din moment ce un student nici nu are dreptul să facă psihologie. E drept că intră în contact cu problematica specifică domeniului, dar nu am putea să spunem că este o practică clinică, profesională, în care persoana îşi exersează competenţele de psiholog.

- Un ultim sfat pentru cei care termină şi nu ştiu pe ce drum s-o apuce.I. D: - Eu spun deseori că succesul este realizat de o buna ierarhie a priorităţilor. Sfatul meu este ca înainte de a trece în următoarea treaptă de învăţământ, sunt unii

care vor să facă master, alţii care vor cursuri de formare sau pur şi simplu să se angajeze direct, cred că această decizie trebuie făcută în cunoştinţă de cauză. Mai întâi trebuie studiate foarte bine documentele privind practica profesiei de psiholog, pentru că s-ar putea să constate că pentru a practica nu-ştiu-ce e nevoie de nişte cursuri de formare, sau să urmeze o treaptă de învăţământ, sau un modul de master. După aceea, un lucru care este valabil pentru toţi absolvenţii, să intre în contact cu profesionişti deja în domeniu. Ca oamenii să nu afle numai de la profesorii din facultate că e bine să apuce în direcţia asta sau în direcţia cealaltă, mai ales că mulţi dintre ei neavând contact cu practica nici n-ar putea să dea un sfat foarte bine informat.

Psihologul şi psihoterapeutul Mihaela Ghircoiaş, de la Spitalul Sf. Maria Iaşi, a avut plăcerea să ne ofere, nouă studenţilor, nişte răspunsuri cu privire

la activitatea profesională. Ceea ce am învăţat este că marii paşi nu se pot face fără paşi mici şi hotărăţi, iar succesul în psihologie nu depinde nici pe departe de şansă, ci de încrederea pe care o avem în noi înşine.

- Ce v-a determinat să deveniţi psiholog?Mihaela Ghircoiaş: - Am avut de ales între medicină şi psihologie şi am considerat că e foarte greu la medicină şi e mult mai lejer la psihologie. Pe parcurs am realizat că aici e locul meu şi chiar mă bucur pentru alegerea făcută.... dar nu e uşor.

- Ce presupune activitatea unui psiholog într-un spital?MG: - În mare, am responsabilitatea să realizez fişe psihologice, interviuri, grupuri de terapie, consiliere. Fiecare caz are particularităţile sale şi mereu eşti sur-prins de problemele care apar, chiar şi după ani de experienţă.

- Cum definiţi relaţia medic-pacient-psiholog?MG: - Într-un spital doctorii sunt “stăpânii” şi deci ei sunt cei care iau decizii. Pacientul, de cele mai multe ori, este la mijloc. Consider că depinde de psiholog ca aceas-tă relaţie să fie echilibrată. Mă refer la talentul său de relaţionare atât cu pacienţii cât şi cu medicii. Este important să îşi susţină opiniile cu argumente cât se poate de veridice.

- Ce aţi făcut ca să ajungeţi un psiholog căutat?MG: - Ştii cele patru faze ale dezvoltării profesionale? Faza1 este atunci când nu ştii că nu ştii, faza 2 când ştii că nu ştii, etapa 3 când ştii că ştii şi faza 4 când nu ştii că ştii. Pentru a ajunge în ultima etapă necesită multă

muncă. Nu faci pauze în activitatea clinică pentru că acest lucru se simte şi e foarte important să studiezi fiecare caz în parte. Şeful meu ţine la opinia mea pen-tru că încă de la început pentru fiecare pacient mă duceam la bibiliotecă, citeam tot ce se putea şi realizam un dosar pe care îl prezentam ulterior. Acest lucru a plăcut şi a dovedit că psihologia are importanţa ei chiar şi în medicină.

- Ce sugestii aveţi pentru studenţii care se formează în domeniul psihologiei clinice?MG: - Să pună mâna pe carte şi să facă multe stadii în domeniul psihologiei până descoperă unde se simt con-fortabil. Studiile universitare sunt un prim pas necesar dar nu suficient pentru a deveni un bun practician. Să fii psiholog nu e o destinaţie, este o călătorie şi dacă nu te des-curci, mai bine schimbă trenul.

Anda NiculescuPsihologie, anul III

Interviu Psi. Mihaela Ghircoiaş

Încotro ne îndreptăm?

P S I H O V I E W


C A S T E L E L E T R E C U T U L U I

Analiza existenţială este meto-da terapeutică care, plecând de la o serie de considerente din

filozofia lui Heidigger, analizează tră-irile si problematica existenţei prin descifrarea mesajului simbolicului din biografia pacientului. Metoda îşi are originea în lucrarea lui M. Heidegger: Fiinţa şi timpul din 1927 şi se bazea-ză pe caracterul de unicat al trăirilor individuale. Acestea pun în evidenţă existenţa a două lumi diferite la unii pacienţi, una autentincă şi alta inau-tentică, conflictul dintre ele furni-zând cheia ce permite înţelegerea stărilor de conştiinţă ale pacientului. Perspectiva acestei metode este una antropologică şi axiologică, omul fiind perceput prin dimensiunea sa spirituală ca şi creator de valori şi cu aspiraţie spre valori. Metoda face distincţie între biografia „interioară”, modul în care se construieşte viaţa proprie, subiectivă a subiectului, şi cea „exterioară”, rezultată din desfă-şurarea evenimetelor relativ întâmplătoare.

Logoterapia este metoda psihote-rapeutică ce are ca scop lărgirea câmpului axiologic al pacientului şi creşterea capacităţii lui opţional – decizionale. Denumirea ei vine de la cuvântul grecesc logos ce înseamnă „sens”, „raţiune”, „spirit”, desemnând acea spiritualitate caracterizată nu

atât de logică, intelect, cât de libertate şi responsabilitate.

Acest curent terapeutic se conturează ca o cale aparte derivată din analiza existenţială, dar şi ca o evoluţie şi o reacţie din şi la şcoala psihanalitică vieneză. Astfel, autorul ei Victor Frankl (1905 - 1997), doctor psihia-tru, discipol şi continuator al lui Freud şi Adler afirmă că dacă psiha-naliza freudiană e preocupată de „voinţa de plăcere”, iar psihologia individuală adleriană de „voinţa de putere”, orientarea sa urmăreşte „voinţa de sens” ca motivaţie specific umană, primele două fiind expresia „nevrotică” a acesteia din urmă. Frankl critica în felul acesta psiholo-gismul, conform căruia comportamentul uman este depen-dent în mod direct de structura psihologică şi motivaţia psihică, re-ducţionismul, prin care se reduce dimensiunea spirituală la cea psiho-logică, pan-determinismul ce exclude liberul – arbitru, orice act având în spate o nevoie, un imperativ, şi pato-logismul, orice efort expres având la bază un conflict sau o nevroză mascată. Toate acestea duc la excluderea sa în 1927 din Asociaţia de Psihologie Individuală, la solicitarea expresă a lui Adler.

Introducerea problematicii sensului în câmpul de preocupare al psiholo-giei, psihoterapiei şi psihopatologiei, precum şi prezentarea lui de către Frankl dintr-o perspectivă tradiţio-nală – teologică, a dus la o serie de neclarităţi şi neînţelegeri care au stat la originea principalelor critici ce i-au fost aduse, culminând cu afirmaţia că s-ar urmări crearea unei religii surogat.

Această perspectivă este corectată de Alfred Langle, discipolul şi continu-atorul lui Frankl, care face distincţia între un sens existenţial şi unul onto-logic, doar primul fiind de compete-nţa psihologiei, psihopatologiei şi psihoterapiei, cel de-al doilea ţinând

de aria de interes a teologiei. Sensul existenţial este definit de Langle drept cea mai valoroasă posi-bilitate de acţiune, atitudine sau trăire, acum şi aici, fiind şansa sau sarcina (imperativul) momentului. Tot el defineşte şi analiza existenţială ca o „psihoterapie fenomenologic – personală al cărei scop este de a ajuta persoana să ajungă la o trăire liberă spirituală şi emoţională, la atitudini autentice şi la un comportament res-ponsabil faţă de viaţa şi lume sa”.

Conform logoterapiei, omul este capabil să descopere un sens în orice situaţie de viaţă, nu prin elaborare şi impunere, ci prin căutare, astfel încât şi situaţiile cele mai dificile şi lipsite de orice speranţă pot deveni accesibile prin trăirea a ceea ce este valoros (natura, arta, relaţia etc.), crearea de valori şi suportarea – acceptare, asu-mare a ceea ce este de neînlăturat şi de neschimbat (boala, pierderea celor dragi). Boala este o afecţiune pentru organismul psihofizic, dar este sufe-rinţă pentru persoană, sensul dându-i valoare. De aceea suferinţa are, după Frankl, demnitate etică (sensul jert-fei) şi „relevanţă metafizică”, făcându-l pe om clarvăzător şi sensibil .

Sarcina psihoterapiei analitic existen-ţiale este de a elibera persoana de fixaţiile, distorsiunile, unilateralităţi-le şi traumele ce influenţează în mod negativ trăirea şi comportamentul. Procesul terapeutic derulat prin inter-mediul unor analize fenomenologice,

Analiza existenţială şi logoterapia


este orientat spre emoţia subiectului, văzut centrul trăirii. Clarificarea sub-stratului biografic şi însoţirea empa-tică de către terapeut conduc la o înţelegere şi un acces mai larg la pro-pria emoţie. Prin procesul de aducere la o raportare la propriile atitudini şi decizii, pacientul devine liber pentru acele conţinuturi, scopuri, îndatoriri şi valori pentru care se simte în mod autentic atras să trăiască.

Analiza existenţială are ca substrat teoretic şi practic teza motivaţiilor fundamentale care vor fi abordate în mod sistematic în cadrul discuţiilor terapeutice sau de consiliere. Această teorie structurală stă la baza psihopa-tologiei analitic existenţiale. În vede-rea prelucrării concrete a influenţelor blocate şi a restructurării persoanei este aplicată metoda analizei existen-ţiale personale, ce permite un trata-ment analitic al tulburărilor psihoge-ne, în special nevrotice. Această formă de analiză existenţială cu mul-titudinea ei de tehnici şi metode de intervenţie, precum şi abordarea complexă a istoriei de viaţă a fost dezvoltată în cadrul GLE (Gesellschaft fur Logoterapie un Existenzanalyse) şi este predată doar în cadrul acestei şcoli.

Această concepţie reprezintă o dez-voltare a concepţiei lui Frankl, în special prin abordarea emoţionalităţii şi biografiei în activitatea terapeutică. De aceea omul, din perspectiva anali-zei existenţiale, participă permanent, în mod conştient sau inconştient, prin deciziile sale, la edificarea pro-priei vieţi. El poate lua decizii pline de sens doar atunci când cunoaşte valorile pentru care optează, are capacitatea de a le trăi şi compara. Aceasta presupune o „deschidere pen-tru lume” în locul unei „încătuşări în sine” generată biografic.

Logoterapia este un tip de psihote-rapie specifică pentru nevrozele noogene, rezultate dintr-un conflict de conştiinţă sau o problemă axiologică, de valori, întrucât îl direcţionează pe pacient spre desco-perirea unui sens al existenţei sale

personale, urmărind totodată respon-sabilizarea lui în raport cu activarea, concretizarea potenţialităţilor intrinseci.

Logoterapia este o terapie nespecifică pentru nevroze anxioase şi fobice, pacientul fiind îndemnat să vină îna-intea simptomului de care se teme, să-l anticipeze sau să-l dorească, ati-tudine specifică intenţiei paradoxale ce urmăreşte invocarea şi ironizarea obiectului fobiei sau anxietăţii până la suprasaturaţie şi plictiseală.

Logoterapie este o metodă psihote-rapeutică practicată în toată Europa, prima societate constituindu-se în anii 50 în Argentina. În 1982 se înfiinţează Institutul de Logoterapie din Viena, urmat de alte societăţi înfiinţate în ţările europene, între care se numără şi Societatea de Analiză Existenţială şi Logoterapie din România. Aceasta debutase încă din 1993 prin constituirea primului grup de formare de specialişti de către Dr. Wilhelmine Popa, acordându-i-se cadru oficial prin semnarea actului de constituire în 1995, primirea avizului din partea Ministerului Sănătăţii în 1998 şi a personalităţii juridice în 1999. Începând cu acest an, societa-tea îşi stabileşte sediul central la Timişoara în cadrul „Centrului Lumina”. Ulterior mai apar şi alte centre de instruire, terapie şi formare la Arad, Cluj şi Bucureşti.

Revista de specialitate Analiza existenţială apare cu o frecvenţă de două numere pe an începând cu 1999. Revista se adresează în primul rând membrilor şcolii, dar şi altor specia-lişti interesaţi, precum medici, psihologi, sociologi, lucrători sociali, teologi, dar şi studenţilor de la aceste discipline.

Grupului iniţial de formare i s-au adăugat ulterior şi altele, sub condu-cerea şi îndrumarea Dr. Cristian Furnică. În 1996 îşi începe formarea un prim grup la Cluj şi la scurt timp după aceea, un altul la Timişoara. Membrii acestor două grupuri şi-au încheiat formarea, susţinând

examenul de absolvire în anul 2000.

În anul 1999 îşi începe formarea un grup la Arad, în 2000 un altul la Bucureşti iar în 2001, alte grupuri la Bucureşti, Timişoara, Braşov şi Cluj.Începând cu anul 2000, Societatea de Analiză Existenţială şi Logoterapie organizează consfătuiri ştiinţifice anuale în cadrul cărora se prezintă studii şi comunicări ştiinţifice, rod al muncii de cercetare a membrilor ei şi a invitaţilor acestora. Prima reuniune de acest fel a avut loc la Gătaia în 2000, urmată de altele la Jebel în 2001, Straja în 2003, Sâmbăta de Sus în 2004 şi Braşov în 2005.

Următoarea consfătuire ştiinţifică va avea loc la Braşov în luna mai a anului 2007.

Societatea de Analiză Existenţială şi Logoterapie este membră a Asociaţiei Mondiale de Psihoterapie cu sediul la Viena şi a fost membru al Asociaţiei Române de Psihoterapie (ARP) până în anul 2001, când s-a transformat în Federaţia Română de Psihoterapie (FRP), în cadrul căreia SAEL este membru fondator.

În anul 2006 SAEL avea un număr de 126 de membri, din care 81 în curs de formare şi 45 de absolvenţi, ce consti-tuie lotul primilor psihoterapeuţi formaţi conform standardelor inter-naţionale în domeniu.

Cireş ŞtefanPsihologie, Anul II

C A S T E L E L E T R E C U T U L U I


S T I I N T I F I C

Cercetătorii în domeniul relaţiilor interpersonale au încercat să găsească răspunsul la această întrebare: există posibilitatea ca după încheierea

relaţiei romantice persoanele implicate să dezvolte o relaţie de prietenie/amiciţie platonică? Dacă da, care sunt motivele care susţin această relaţie şi factorii care duc la menţinerea acestei prietenii?

Iată, mai întâi, câteva date statistice culese de către cer-cetători, menite să ne ofere o imagine despre numărul celor care reuşesc să menţină o relaţie de prietenie după consumarea relaţiei romantice.• Wilmot, Carbaugh & Baxter ( 1981) au găsit că apro-ximativ 61% dintre participanţii la un studiu au rămas prieteni cu fostul partener romantic;• Sheenan & Dilman ( 1998) au descoperit faptul că 50% din participanţii la studiu erau prieteni, buni prie-teni sau foarte buni prieteni ;

Aceştia au pus în evidenţă o serie de factori ce prezic probabilitatea de a lega o prietenie cu fostul partener după terminarea relaţiei romantice, dintre care amintim următorii :• Existenţa unei relaţii de prietenie între cei doi înainteaExistenţa unei relaţii de prietenie între cei doi înaintea implicării acestora în relaţia romantică;• Tipul de dragoste ( pasională vs prietenească) ce a stat Tipul de dragoste ( pasională vs prietenească) ce a stat la baza relaţiei romantice;• Modalitatea în care a avut loc încheierea relaţiei, res-odalitatea în care a avut loc încheierea relaţiei, res-pectiv, strategia de comunicare utilizată de către iniţia-torul separării ;• Acordul cu privire la decizia despărţirii.cordul cu privire la decizia despărţirii.

Toate aceste date confirmă ipoteza conform căreia oa-menii pot rămâne buni prieteni chiar şi după încheie-rea unei relaţii romantice. Totuşi, se pune problema parame-trilor care definesc această prietenie şi a modului în care ea funcţionează.Rezultatele studiilor făcute de Argyle şi Henderson pun în evidenţă faptul că relaţiile de prietenie dintre doi foşti parteneri sunt diferite de relaţiile de prie-tenie platonică

cu persoane de sex opus în ceea ce priveşte regulile de funcţio-nare, costurile şi beneficiile implicate, calitatea prieteniei şi motivele ce stau

la baza relaţiei.• Astfel, se constată că,Astfel, se constată că, în general, relaţiile de prietenie cu foşti iubiţi

sunt mai superficiale decât prieteniile cu alte persoane

de sex opus. Subiecţii studiilor făcute în

acest

domeniu au raportat suport emoţional, nevoia de destăinuire, împărtăşirea succeselor mult mai frec-vent în cazul relaţiilor amicale platonice iar sentimente de gelozie, disconfort în destăinuirea unor sentimente/ emoţii, cicăleală atunci când descriau relaţia de pritenie cu foştii iubiţi.• Subiecţii au confirmat faptul că relaţiile platonice con-ubiecţii au confirmat faptul că relaţiile platonice con-feră mult mai multe beneficii precum oferirea de ajutor în situaţiile-problemă, suportul emoţional, stimulare intelectuală, etc în timp ce costurile par să fie mult mai mari în cazul relaţiilor de prietenie cu foşti iubiţi : irita-re, plictiseală, pierdere de vreme.• Un alt treilea aspect luat în considerare de către cerce-n alt treilea aspect luat în considerare de către cerce-tători se referea la calitatea relaţiei. Astfel, calitatea rela-ţiei cu un prieten platonic pare să fie evaluată ca fiind mult mai bună decât cea a unei relaţii cu un fost iubit.Cercetările efectuate de Foley şi Fraser ( 1998) au subli-niat următoarele motive ce stau la baza menţinerii acestor relaţii de prietenie:• Necesitate : faptul că cei doi lucrează împreună sau facecesitate : faptul că cei doi lucrează împreună sau fac parte din acelaşi grup social implică necesitatea menţi-nerii unei relaţii de prietenie ; • Dorinţa de a nu renunţa la prietenia care a existatorinţa de a nu renunţa la prietenia care a existat înaintea relaţiei romantice şi pe parcursul acesteia ;• Perceperea unei dorinţe a fostului partener de reînno-erceperea unei dorinţe a fostului partener de reînno-dare a relaţiei romantice;• Dorinţa proprie de a reinnoda relaţia cu fostulorinţa proprie de a reinnoda relaţia cu fostul partener.

În concluzie, indivizii pot menţine o relaţie de prietenie după încheierea unei relaţii romantice. Totuşi, oamenii sunt motivaţi să dezvolte o relaţie de prietenie cu foştii parteneri atunci când îşi doresc reimplicarea într-o relaţie romantică cu aceştia (Kaplan şi Keys, 1997) iar relaţia de prietenie dezvoltată este diferită de relaţiile de prietenie pe care indivizii le dezvoltă cu alte persoa-ne de sex opus dar, cu care nu au fost implicaţi în mod romatic.

Surse bibliografice: • Afifi, Walid A. & Faulkner, Sandra L. – On being „just friends”: the frequency and impact of sexual activity in cross-sex friendships”; • Schenider, Carl S. & Kenny, David A. – „Cross-friends who were once romantic partners: Are they platonic friends now ?” ;

Mioara Cristeamasterand

Pot foştii iubiţi să dezvolte o relaţie amicală platonică după încheierea relaţiei romantice?


Evenimente ştiinţifice naţionale

N O U T Ă Ţ I P S I

Conferinţa Naţională de Psihologie Industrială şi Organizaţională Ediţia a

VII –a, 3 - 5 Mai 2007, Cluj NapocaAsociaţia de Psihologie Industria-lă şi Organizaţională (APIO), în colaborare cu Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, Catedra de Psihologie, organizea-ză în perioada 3 - 5 mai 2007, la Cluj Napoca, Ediţia a VII a Confe-rinţei Naţionale de Psihologie Industrială şi Organizaţională.Detaliile cu privire la modalităţile de înscriere la conferinţă vor fi accesibile pe site-ul www.apio.ro începând cu data de 7 februarie 2007.

Conferinta internaţională de psihologie aplicată Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei din cadrul Universi-tăţii „Alexandru Ioan Cuza” va organiza la Iaşi în perioada 21 - 23 septembrie 2007 conferinţa internaţională de psihologie aplicată cu titlul “Psihologie şi societate: noutăţi în psihologia aplicatã”

Simpozionul Naţional de Psihologie Militară Aplicată Secţia de Psihologie organizează în data de 01 iunie 2007, a patra ediţie a Simpozionului Naţional de Psihologie Militară Aplicată, „PSIHOMIL IV”, Bucureşti, la Cercul Militar Naţional. Detaliile cu privire la modalităţile de înscriere la simpozion găsiţi pe www.copsi.ro

Congresul International de Psihoterapii Cognitive şi Comportamentale - Latini Dies În perioada 29-30 septembrie 2007 Institutul Internaţional de Studii Avansate în Psihoterapie şi Sănătate Mentală Aplicată (www.psychotherapy. ro) din Universitatea Babes-Bolyai şi Asociaţia de Psihoterapii Cognitive şi Comportamentale din România organizează la Cluj

a X-a ediţie a “Congresului Inter-naţional de Psihoterapii Cognitive şi Comportamentale - Latini Dies“. Pentru mai multe informaţii şi înscrieri: www.latinidies2007.ro

Conferinţa internaţională de psihologie aplicată – Timişoara 30.05-03.06.2007 Detaliile cu privire la modalităţile de înscriere la conferinţă sunt accesibile pe siteulwww.eupsiro2007.org

Cursuri de formare în Psihoterapia cuplului şi a familieiAsociaţia de Psihoterapia Familiei şi Cuplului Iaşi organizează înscrieri pentru 2 grupuri de for-mare în psihoterapia familiei şi cuplului (Iasi si Brasov).Prima întalnire pentru cursul introductiv va avea loc în data de 30 martie - 1 aprilie. Pentru a afla care este structura cursului şi detalii despre înscriere vizitaţi site-ul:www.apfc.ro

Conferinţa Internaţională: “Celebrarea personalităţii lui J.L. Moreno”Evenimentul este organizat de cele două asociaţii de psihodra-mă din România : Asociaţia Română de Psihodramă Clasică (ARPsiC) şi Societatea de Psihodramă “J.L. Moreno” (SPJLM) şi va avea loc la Sibiu, între 5 şi 7 iulie 2007. Puteţi obţine informaţii suplimen-tare accesând site-ul conferinţei la: www.sibiuonline.com/moreno

[email protected] - SibiuInstitutul de Formare Economică şi Socială organizează concursul [email protected] La acest con-curs pot participa persoane cu vârsta sub 27 de ani, cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene sau al unui stat candi-dat la aderare. Concurenţii le vor trimite organizatorilor în perioada 01.03. 2007 – 15.04. 2007 lucrări pe tema „Problemele sociale ale tinerilor români – cetăţeni

europeni”. Fiecare lucrare trebuie să conţină un set de 27 de ima-gini originale în format electronic (format: jpeg, rezoluţie: min. 1200x1000 pixeli). Câştigătorii concursului vor fi premiaţi. Astfel, primul clasat va beneficia de o excursie la Bruxelles (8-9 septem-brie 2007) ca participant în dele-gaţia României la Conferinţa europeană a tinerilor + o cameră foto digitală sau 1.000 RON, al doilea plasat va primi o cameră foto digitală sau 700 RON, iar premiul al treilea constă într-un iPod sau 400 RON.Pentru mai multe detalii privitoare la regulamentul concursului, vă rugăm să consultaţi site-ul:www.ifes.ro

Stagiu de un an în GermaniaFundaţia Robert Bosch invită 12 absolvenţi ai instituţiilor de învă-ţământ superior din ţari ale Europei Centrale şi de Est la un stagiu de un an în Germania, în domeniul managementului cultu-ral. Incepând cu luna octombrie 2007, rolul stagiarilor va fi pre-zentarea diversităţii culturale din Europa Centrala şi de Est, în spe-cial promovarea tinerilor artişti din propria tara, prin intermediul unor proiecte inovatoare.Stagiarii vor fi încadraţi în institu-ţii culturale din Germania (cu excepţia Berlinului), care dispun de contacte internaţionale in domeniul artei si culturii si sunt interesate în dezvoltarea relaţiilor cu Europa Centrala şi de Est. In cadrul acestui program stagiarii vor urma module de curs în planificarea proiectelor culturale, lucrul în echipa, colectare de fonduri, relaţii cu presa şi marke-ting cultural. Managerii culturali devin bursieri ai Fundaţiei Robert Bosch şi primesc lunar, timp de un an, o bursă in valoare de 900 Euro. Data limită pentru înscriere online este: 10 aprilie 2007 Infor-maţii suplimentare:www.moe- kulturmanager. de


L I N K U R I U T I L E

Simţi că ai multe de oferit dar nu există organizaţii care să-ţi acorde libertate de mişcare? Vrei să afli mai multe despre psihologie? Doreşti să faci o schimbare în folosul societăţii dar nu ai fonduri ca să porneşti la drum? Limbile străine te fascinează şi vrei să te perfecţionezi?

Foloseşte resursele web şi profită de ofertele acestora! Noi îţi oferim câteva link-uri care iîţi pot veni în ajutor. Depinde numai de tine şi de voinţa ta să gaseşti ceea ce ţi se potriveşte!

N O U T Ă Ţ I P S I

Voluntariate• http://europa.eu.int/comm/education/youth.html• www.afs.org• www.worldvolunteerweb.org• www.onlinevolunteering.org• www.avso.org

Informaţii utile şi finanţări• [email protected]• www.infoeuropa.ro• www.mie.ro• www.coe.fr/youth• www.finantare.ro• www.pontweb.ro• [email protected]• www.britcouncil.org/education/connectyouth/index.htm

Intern-ship-uri• www.eurobrussels.com/internships.php • www.internshipprograms.com• www.cedefop.eu.int

Educaţie non-formală• www.eurodesk.org• www.salto-youth.net• www.training-youth.net• www.theworldcafe.com• www.e-tineret.ro


N O I O R I Z O N T U R I

Un profesor de-al meu, la un curs, a spus că rolul oricărei ştiinţe este “de a lăsa urme” astfel încât ceilalţi care sunt interesaţi de un subiect să nu o

ia niciodată de la capăt. Apoi ne-a povestit despre Alice în Ţara Minunilor şi Marele Iepure Alb. Alice, rătăcită în pădure îl întrebă pe celălalt personaj cum poate să iasă de acolo…neştiind unde trebuie să ajungă...Dezamăgit Marele Iepure Alb îi răspunde că în acest caz nu contea-ză în ce direcţie o ia, important fiind doar să meargă cât poate de mult…Fain profesor am avut, nu?

Motivaţia de a face o asemenea compilaţie de resurse? În primul rând, programele de psihologie tind să fie extraor-dinar de competitive, mai ales cele de doctorat în psiho-logie clinică (uitaţi-vă la numărul studenţilor care dau testul GRE Psychology Subject care este cerut doar pentru o asemenea candidatură). Acest număr de stu-denţi este mai mare decât numărul tuturor studenţilor din toate celelalte specializări ale GRE Subject laolaltă. Asta nu este ceva care să descurajeze, ci mai degrabă ceva care să ne ambiţioneze, pentru că se poate, cu condiţia să munceşti constant şi din timp, şi să ai ceva pe care să poţi clădi (o medie bunicică în facultate, ceva experienţă de cercetare sau practică, în general implicare în trecut). Aceste site-uri de internet sunt cele care pe mine m-au ajutat decisiv în întreg procesul de admitere la doctorat în SUA.

“Success is doing the right thing on time, every time, for the first time!”

A. Vreau să încerc, pot, voi reuşi?! Întrebări, întrebăriAceste resurse sunt puse într-o ordine logică...puteţi să le studiaţi atent în ordinea în care le-am pus eu, sau nu. Că primă informaţie, trebuie să ştiţi că procesul de admitere pentru bursă în SUA pentru graduated studies (master, doctorat) este self-directed: voi vă alegeţi programele la care trimiteţi pachete de aplicare, voi vă programaţi când

daţi testele standardizate, etc. Nu este o agenţie sau cineva care să zică eşti bun, te trimitem acolo şi iţi dăm şi bursă mult dorită... Deci, primul lucru de care aveţi nevoie este informaţie de calitate. Exact asta aveţi aici, e ceea ce mie mi-a folosit şi ce am strâns în 1, 5 ani.Un ghid practic, foarte bun... vă veţi face o imagine de ansamblu asupra experienţei cuiva care a reuşit, adică ce trebuie să faci, când trebuie să faci etc. Găsiţi cam tot ce trebuie să ştiţi : de la cum sunt testele pe care trebuie să le daţi, la cum să găsiţi programe, cum să cereţi “letters of recommendations”, ce tipuri de programe există etc. www.cs.cmu.edu/~mihaib/ghid/

B. Tot nu sunt sigur, pare complicat ! Altă poveste de succes plină de informaţii utile. Ghid “step by step” al cuiva care a reuşit . Paşii de admitere, descrişi de un student care a reuşit la doctorat, nu contează că a intrat pe un domeniu tehnic, paşii sunt la fel. Vă veţi face o imagine de ansamblu asupra componentelor unui dosar, teste ce trebuiesc date etc.www.cs.ucsb.edu/~bcocosel/GRE/index.shtml

C. Ştiaţi că avem aşa ceva în România? Comisia Fullbright din România Este situl Biroului de Consiliere pentru studenţii români aspiranţi la o bursă în SUA. Veţi găsi informaţii despre testele pe care trebuie să le daţi, unde le daţi, cât costă, ce itemi au, ce măsoară. Veţi găsi un orar al admiterii, veţi afla cu stupoare că întregul proces de aplicare necesită cam 1, 5 ani de muncă şi investiţii, dar merită, şi sunt şanse mari să intraţi. Dacă vreţi să aflaţi de ce spun asta, contactaţi-mă! Studiaţi-l cu atenţie. De asemenea dacă aveţi drum prin Bucureşti, treceţi pe acolo, au nişte cărţi bine scrise despre cum să intri cu bursă la doctorat în Psihologie. Foarte folositoare! Există un exemplar şi la Sibiu, la Biroul de Relaţii Internaţionale al ULBS.www.usembassy.ro/Fulbright/EAC.html

D. Vreau ceva mai concret, explicit pe Psiho!Un site întreg dedicat admiterii la programe în SUA, generic numite “graduate Studies”, respectiv, master/doctorat. Veţi afla foarte multe lucruri utile, de la burse, şi sunt destule, până la componenţa dosarului de candi-datură, « frequently asked questions », eseuri de aplicare cu exemple, diferenţa dintre phd şi psyd, programe adia-cente în psihologie mai puţin competitive, trimiteri spre alte site-uri de ranking-uri, care sunt punctele care te fac să arăţi bine pentru o comisie de admitere şi preferata mea “The ten deadly sins of the application”.www.geocities.com/Heartland/Flats/5353/classes/gradschool.html

E. M-am hotărât, încerc, şi ştiu că trebuie să îmi aleg

Ghid spre master – pas cu pas


ţintele. Lista de programe de doctorat acreditate de APA (Asociaţia Psihologilor Americani)Asociaţia Psihologilor Americani acreditează programele din Psihologie Clinică doar, şi doar pe cele de doctorat. E foarte important că dacă aplicaţi să o faceţi la un program acreditat, dacă nu, nu vă va folosi foarte mult diploma obţinută. www.apa.org/ed/accreditation/doctoral.html

F. Normal, vreau să văd mai multe programe cu bursă. Psychology Department List. O listă imensa de Depar-tamente de Psihologie cu link-uri. E din toată lumea şi e imensă. http://psych.hanover.edu/Krantz/othera-z.html

G. Am văzut atâtea programe/burse, dar nu ştiu care sunt bune.Acum facem ordine în multitudinea programelor. Voi vedea care sunt cele vedetă, ce caracteristici au ele şi care sunt cele slăbuţe. Acest site conţine răspunsuri la între-barea: ”de unde ştiu eu care program e în top 10 şi care e

slab”. Folosiţi site-ul in felul următor: selectaţi psihologie, apoi, daţi greutăţi criteriilor după care site-ul vă va afişa ordinea de calitate a programelor. Puteţi selecta câte criterii vreţi, puteţi şi unul singur, spre exemplu numărul de publicaţii al profesorilor de acolo. Observaţi care sunt criteriile după care se fac clasamente! De asemenea, un alt criteriu al calităţii unui program este dat de trăsătu-rile studenţilor admişi în anii trecuţi. Programele de psi-hologie clinică sunt, cred, singurele obligate să afişeze un “Full Disclosure Data” al studenţilor admişi în anii tre-cuţi. Veţi vedea care este GPA-ul mediu al celor admişi, care este media rezultatelor la teste, dacă au prezentat materiale/cercetări la conferinţe, dacă au publicat, etc.www.phds.org/rankings/

Dan Marius Octavianphd graduate student pe Clinical Psychology la

Ohio University, AthensPuteţi să mă contactaţi pe

[email protected]


Olanda în general şi Groningenul în special pot provoca un soc cultural cât se poate de adevărat. Pentru un

student Erasmus acest şoc işi poate face sim-ţită prezenţa în două direcţii distincte. Pe de o parte în ceea ce inseamnă viaţa de zi cu zi pe “Pământurile Joase” şi mă refer de exem-plu la viaţa de camin, la autogospodărire, la modul de trasport, sau la vreme. Pe de altă parte, şocul poate viza mediul academic în tota-litatea lui, observându-se diferenţe ului-toare faţă de sistemul românesc.

La prima vedere Groningenul pare un oraş cu totul “sărit de pe fix”. Cine ajunge aici prima data poate apela pe bună dreptate la sintag-ma: “Oameni nebuni, într-un oraş nebun, într-o ţară nebună”. Care ar putea fi argu-mentele în favoarea acestei expresii?

Numărul exorbitant de bicliclete şi biciclişti care fac legea pe drumurile publice. Groningenul este recunoscut ca oraşul cu cele mai mute biciclete din Olanda şi chiar din Europa, dar până nu vii aici să vezi iţi este greu să-ţi imaginezi. Cu bicicleta nimic nu e mai departe de 15 minute, iar oraţul poate fi traversat în numai jumătate de oră. Asta explică şi numărul impresionant de parcări şi chiar de garaje pentru bicliclete.

Olanda - ţara tuturor posibilităţilor


Modul studenţilor de “a vieţui” în cămine.Una din clauzele unui banal contract de cazare în cămin interzice doar consumarea drogurilor tari. Cu alte cuvinte, chiar şi un student stră-in poate fuma nestingerit în incinta căminului marijuana sau haşiş. Până ajunge la “mărfuri” injectabile, tot ce ii trebuie este acordul informal al colegului de cameră.

În privinţa vieţii academice, Groningenul te şochează rapid în sens pozitiv. University of Gronigen sau RuG reuneşte zece facultăţi prin-tre care se numără şi Faculty of Behvioural and Social Sciences. La rândul ei, aceasta include următoa-rele secţii: Psihologie, Pedagogie şi Ştiinţele Educaţiei, Sociologie, Inteligenţă Artificială şi Human Movement Sciences. Caracterul puternic inter-national se observă din numărul impresionant de cadre didactice provenite din intreaga lume, din numărul şi mai mare de studenţi străini care vin să studieze aici şi din gama foarte vastă de cur-suri în limba engleză puse la dispozi-ţia acestora din urmă. Pentru a face faţă conside-rabilei cereri internaţio-nale, universitatea şi-a dezvoltat o infrastructură de invidiat, onorându-

şi cu demnitate statutul de centru international.

Uşurinţa comunicării întrucât toată lumea cunoaşte engleza. Veţi fi poate şi mai surprinţi când – intrând în mediul academic – veţi constata că toată lumea, înce-pând cu portarul şi terminând cu cei mai faimoşi profe-sori, toţi pot vorbi engleza şi nimeni nu refuză să o folosească. Dacă nu gaseşti o sală de curs sau cabinetul unui profesor, cel mai sigur este să intrebi portarul al cărui rol nu este numai de a păzi uşa de la intrare, ci şi de a oferi informaţii sau îndrumări.

Sistemul informatic şi facilităţile ICT. Odata înscris la acestă Universitate, fiecare student primeşte o adresă de email, precum şi un user şi o parolă de acces la toate faci-lităţile ICT academice. Acestea vor rămâne valabile pe tot parcursul perioadei cât studentul este înregistrat la una din facultăţi. Facilităţile ICT constau în: obţinerea unui cont de email pe situl universi-tăţii; accesul la apli-caţia ProgRESS WWW pentru însrierea la cursuri, la examene şi pentru verificarea conti-nuă a rezultatelor evaluărilor; accesul la portalul Nestor de e-learing al uni-

versităţii, prin inter-mediul căruia se pot procura orarul, mate-rialele pentru cursuri în forma electronică, sau prin care se pot trimite temele sau referatele direct profe-sorilor; accesul la licenţele cataloagelor din Biblioteca Uni-versităţii, inclusiv la bazele de date electro-nice; accesul la reţeaua universităţii de la orice computer conectat la internet.

Biblioteca. La Biblioteca Centrală există suficiente computere astfel încât să ajungă pentru toată lumea, iar studenţii pot avea acces între

orele 8:00-22:00 de luni pînă vineri şi între 10:00-17:00 sâmbăta şi dumini-că. Cu referire la domeniul psiholo-giei menţionăm inclusiv prezenţa unor dicţionare şi a ultimelor versiuni ale pro-gramelor de prelucrare statis-tică: SPSS 14.0, Statistica 7.0. În plus, în bibliotecă mai există posibilitatea de a căuta carţi prin intermediul computerului; de a şti ce cărţi pot fi date spre împumut sau spre copiere şi care se pot citi doar la sală; de a rezerva sau a împrumuta cărti doar prin intermediul computerului sau a prelungi perioada de împrumut; de a accesa biblioteca virtuală; de a accesa jurnale electonice.

Modul de organizare a sălilor de curs şi seminar, dotările. Există indicatoare către cele mai importante amfitea-tre astfel încât le poţi găsi rapid chiar dacă te afli în universi-tate pentru prima dată. Amfiteatrele sunt de mare capacitate, având toate “facilităţile” incluse. Profesorul vine doar cu un USB Flash Memory Stick pe care are prezentarea cursului, îl conectează la computerul deja exis-tent, apasă un buton prin care jaluze-lele coboară automat creând în sală luminozitatea optimă, işi conectează mirofonul şi începe cursul. Accesul în sala de curs se face prin două uşi duble, una în partea din faţă a amfiteatrului şi alta în partea din spate, pentru a evita intersecţia flux-urilor de studenţi la începutul şi sfârşitul orelor.

Flexibilitatea profesorilor. Profesorii sunt mereu deschişi la întrebările şi sugestiile studenţilor. Când sunt abordaţi sunt mereu zâmbitori şi senini, răspunzând cu mult calm chiar şi întrebărilor care ar suna patetic din punct de vedere ştiinţific. Această atitudine ar putea fi însă destul de înşelătoare pentru studenţii care decid să nu se pregătească pentru examene.

Pentru Lentila D Contact a raportat din deplasare

Van der Grig …kidding



Sunt Cătălina Butnaru, studentă la Facultatea de Psihologie din Iaşi, momentan studentă la Viborg Seminariet, în cadrul modulului internaţional

„Alternative educaţionale”. Danemarca nu a fost prima mea alegere, însă acum o consider „cea mai bună”, deşi nu mai am experienţe similare pe care să-mi intemeiez comparaţia. Eram fericită că „scap”, nu în sensul pe care îl sugerează unii, „te duci şi te distrezi în altă ţară pe banii facultăţii”... din contră eram fericită că ma voi implica aşa cum nu am avut prilejul în aceşti ani de stu-diu, „acasă”, cu entuziasm şi efervescenţă intelectuală, într-o altfel de viaţă de student.

M-am aşteptat să mă trezesc, după călătoria cu avionul, pe un teren străin şi uşor ostil, însă după 2 zile de auto-buz, autocar, avion, aşteptare, am fost întâmpinaţi cu deschidere şi preocupare pentru starea în care ne aflam, de către Jytte, coordonatoarea de modul, care ne-a condus la cămin şi ne-a oferit sandvişuri facute de ea inşăşi.

Pe parcursul unei săptămâni, prima dealtfel, am înţeles exact ce trebuia să înţeleg pentru a şti ce am de făcut: că sunt şi lucuri bune in toată treaba asta, dar si lucuri rele. Am fost introduşi într-un alt stil de predare-învăţare, unul ce valorizează spiritul critic, asertivitatea, indepen-denţa şi... surpriză, o reconfortantă lipsă a distanţei ierarhice. Să nu înţelegeţi că a lipsit respectul ori admi-raţia cuvenită expertizei în domeniu. După anul I în Iaşi am evitat pe cât mai mult contactul direct cu profesorii. Mai cu seamă unii dintre ei parcă mi-au inculcat strate-

gic, prin conduită şi atitudine, ideea că nu voi fi niciodată la fel de „bună” ca ei şi că orice strădanie este de fapt o puerilă încercare de a smulge o notă bună. Aici însă a fi criticat este o oportunitate şi a studia este o responsa-bilitate personală, pe care ţi-o asumi în funcţie de ce poţi şi ce vrei, însă cu sprijin din partea tutorilor.

Problemele pe care le întâlnesc se referă la diferenţele pe care trebuie cumva să le integrez, ar fi o prostie să încerc să le schimb... Deşi limba în care se predă şi se discută este engleza, majoritatea colegilor din alte ţări stau des-tul de prost la acest capitol. Le este suficient să înţeleagă esenţialul, însă îi dezarmează întrebările de genul „Ce părere ai tu despre asta?”. Nu reuşesc să se exprime coe-rent şi eficient. Ne petrecem mult timp încercând să ne înţelegem reciproc, asta în condiţiile în care, teoretic, avem de lucrat la un proiect de grup.

Mi-am asumat rolul de lider. Mă descurc. E dificil şi o să fiu mandră că „am supravieţuit”, după cum spune Jannie, coordonatoare de modul. Însă nu ma voi întoarce doar ca un supravieţuitor, ci precum Narcis, din „Narcis şi Gură de Aur” de H. Hesse: liberă, încercată, călită, implinită profesional şi personal. Schimbată. Clar schimbată.

Sunt prea multe de spus, dacă ar fi să vă explic acum de ce şi cum se va produce această schimbare, însă vă invit să vă daţi silinţa în primii ani de studiu, poate veţi avea şi voi şansa unei astfel de experienţe. Nu aţi aflat mare lucru de la mine. Săriţi mai bine în apă ca să învăţaţi cum se înoată!

Am aflat că sunt student Socrates

…şi mi-am spus „Calmează-te şi aşteaptă-te la orice, e mai bine aşa....” Mi-am spus că „orice” poate să implice şi bune şi rele. Şi aşa a fost. Mi-a prins bine să mă aştept la orice, inclusiv la nimic. Altminteri nu aş fi găsit forţa de a face faţă acestei provocări personale.



CrashRegie: Paul HaggisDistribuţie: Sandra Bullock, Matt Dillon, Don Cheadle, Jennifer Esposito, Terrence Howard, Brendan Fraser, Ludacris, William Fichtner.

“Crash” este filmul care a adus o briză nouă in lumea Oscarurilor. Paul Haggis a avut curajul să arate intregii lumi ce impact are rasismul asupra oamenilor şi cât de răspândit este acest fenomen în viaţa de zi cu zi a Americii anului 2005. Pe par-cursul celor 113 minute asistam la metamorfozarea unui curcubeu de personaje, ce pornesc în vâltoa-rea vieţii cu teamă faţă de cei diferiţi lor şi ajung, datorită interacţiunilor inevitabile să se definească pe ei înşişi în raport cu aceştia.

Totul se învârte în jurul unor banale accidente de masină, singurele evenimente care mai pot avea impact asupra sufletelor înghetate ale oamenilor, care în lupta lor spre un trai normal, s-au izolat chiar şi de ei inşişi. Negri, albi, latini, irakieni, core-eni, poliţişti sau criminali, bogaţi sau săraci, toţi se definesc într-un fel sau altul prin prisma întunecată a rasismului.

Filmul pleacă de la ideea că majoritatea oamenilor au resentimente faţă de membrii celorlate grupuri rasiale şi urmăreşte consecinţele acestor sentimen-te. Scopul filmului este de a arăta că uneori presu-punerile pe care le facem ne împiedică să vedem adevărul, şi ajungem să criticăm oamenii pentru ceea ce noi credem că sunt, nu pentru ceea ce reprezintă ei in realitate. Aşa se întamplă şi cu două dintre personajele filmului: un irakian (Shaun Toub) care locuieşte în America, însa se încăpăţânează să vorbească

limba maternă şi nevasta unui om politic (Sandra Bullock), care discriminează un mexican datorita fizicului şi a unor tatuaje, dar care în reali-tate este un om bun, un familist ce lucrează din greu pentru a-i oferi fetiţei sale o viaţă mai bună.

Uneori, din dorinţa de a ne integra şi de a reuşi în viaţa uităm care ne sunt rădăcinile şi ne transfor-măm în simple tipare ale omului ideal. Cam astfel se rezumă viaţa unui producator vestit, negru (Terrence Howard) care este deşteptat la realitate de un incident neplăcut, cand un poliţist îl opreşte fără motiv şi îi abuzează emoţional nevasta (Thandie Newton).

Şi pentru a întări ideea că uneori tocmai mentalită-ţile celorlalţi te pot transforma într-un om rău, povestea începe şi se termină cu imaginea unor tineri negri (Ludacris si Larenz Tate), care par a fi studenţi linistiţi, dar care se transformă în criminali din cauza unor conjuncturi nefaste.

Spre final, pânza de paianjen în care toate perso-najele se contopesc pare puţin forţată însă, aceste intersectări de situaţii conduc persoanjele spre puncte cheie ale poveştii, spre situaţii limită, singu-rele care au puterea de a schimba personalităţi. Filmul are momentele sale de suspans, de miracu-los şi optimism fără a se transforma într-un basm. Scenariul păstrează contactul cu realitatea şi loveş-te brutal în acele personaje care se află la limita dintre bine şi rău, oamenii care vor ramane mereu victime ale societăţii în care trăiesc.

Natalia Roxana StoianPPS, anul IV

Gattaca (1997)Regia: Andrew NiccolRoluri principale: Uma Thurman, Ethan Hawke,

Filmul ne prezintă o societate evoluată din punct de vedere tehnologic în care materialul genetic al părinţilor este recombinat de către ingineri, pentru a crea în vitro indivizi cu cat mai puţine defecte. Omul astfel creat are şansa de a trăi mai mult, de a obţine performanţe remarcabile, de a munci în locuri la care cei născuţi natural doar visează. Aceştia din urmă –„invalizii”, puţini la număr, sunt din generaţii mai vechi sau provin din familii cu un statut economic scăzut. Dintre ei se remarca Vincent (Ethan Hawke), un tânăr ambiţios cu un vis nu mai puţin îndrăzneţ, acela de a ajunge la stele. Visul său întâmpina numeroase dificultăţi în această societate care practica discriminarea pe baze genetice. Vincent cumpără identitatea unui atlet „valid” care suferise un accident şi devine astfel un „de-gene-rat”, un „god child” nevoit să îşi procure mostre de păr, urină, sânge pentru a avea acces la profesia „rezervată valizilor”.

Admis în uriaşa corporaţie aerospaţială Gattaca, Vincent se îndrăgosteşte de Irene (Uma Thurman) şi găseşte astfel motivul de a rămâne într-o lume care nu-i corespunde, tocmai când este foarte aproape de a o părăsi.

„Gattaca” este un film despre asumarea riscului, despre visuri, despre depăşirea limitelor, despre putere, despre cum să ţinteşti cat mai sus. Cel mai sus, acolo unde se afla esenţa noastră: „Se spune că fiecare atom din noi a făcut cândva parte dintr-o stea. Poate ca nu plec… poate mă duc acasă”.

Ana-Maria DrăgoiPsihologie, anul IV

E V A D A R E Î N I M A G I N A R - F I L M

REDACŢIAEditor: Stoian Natalia RoxanaRedactori: Atodiresei Simona, Butnaru Catalina, Cires Stefan, Cristea Mioara, Dragoi Ana – Maria, Havarneanu Grigore, Niculescu AndaTehnoredactare: Adrian Radic

lentila d contact - psih.uaic.ro · pdf c olegiul psihologilor din românia este o...

Documents