Tehnologii moderne de realizare a structurilor de lemn

Tehnologii moderne de realizare a structurilor de lemn

Conceptia moderna a cladirilor cu schelet din lemn conduce la o utilizare rationala a acestui material regenerabil, dar ntr-o perioada mai lunga. Prefabricarea elementelor individuale ale structurii de lemn realizeaz o micsorare substantiala a timpului de executie a cladirii. Lemnul a fost si ramane unul dintre principalele produse folosite si in constructii. La exigentele calitative actuale este nevoie, insa, de un lemn cu anumiti parametri, care sa confere constructiilor soliditate, estetica, durabilitate si, deci, eficienta. Lemnul este un material perisabil, higroscopic si combustibil, ceea ce impune o atentie sporita la selectarea speciei lemnoase care urmeaza sa fie expusa in raport cu umiditatea si solul. In functie de propria umiditate variabila si de cea atmosferica sau provenita din sol, lemnul reprezinta un bun mediu de viata pentru ciuperci si insecte, suferind procese de biodegradare dar si modificari dimensionale. In istoria civilizatiei umane s-au folosit numeroase metode si produse pentru protectia lemnului cu scopul prevenirii si combaterii agentilor distructivi biotici si abiotici. Dezvoltarea cercetarii forestiere si a industriei chimice, in special, au scos pe piata produselor de protectia lemnului o serie de solutii de tratare care ulterior s-au dovedit toxice pentru om si mediul inconjurator.

In prezent, se pun la dispozitia conservatorilor si restauratorilor, pentru utilizare in conservare pe suportul lemnos vechi si pe cel nou folosit in restaurari dar si in constructiile curente de case de locuit din lemn, metode si produse de ultima generatie. Sisteme structurale. Cldirile de locuit cu schelet din lemn sunt concepute din elemente structurale individuale, prefabricate, cu dimensiuni geometrice minime. Pozitionarea n cadrul structurii se realizeaz astfel, ca s se obtin o rigiditate corespunztoare dup directia de solicitare maxim a actiunilor. Lemnul este un material de constructie regenerabil, cu un raport favorabil greutate / rezistent. Sistemele structurale componente ale cldirii cu schelet din lemn analizate (fig. 1) sunt: structurile peretilor portanti de la parter si etaj, planseul peste parter, nchiderea la partea superioar compus din acoperis (planuri nclinate) si tavan autoportant. Sistemul structural al peretilor este conceput din pereti portanti exteriori si interiori, componente ale elementelor de nchidere si compartimentare ale cldirii. Peretii portanti sunt alctuiti din rigle si montanti rigidizati, pozati dup directia de rigiditate mrit, pentru a prelua solicitrile din actiunea vntului (ncrcare important ce actioneaz asupra cldirilor din lemn).

Firma MiTek ofer cele mai complexe si performante echipamente si linii de productie din aceast industrie. Echipamentele oferite de MiTek de-a lungul timpului beneficiaz de punerea n functiune, garantie si post garantie de ctre specialisti bine pregtiti, avnd o experient bogat n industria sarpantei industrializate. MiTek este ntotdeauna n cutarea celor mai noi tehnologii, oferind solutii practice pentru a usura munca si de a crese profitul. Industria de fabricare a sarpantelor este ntr-o continu schimbare/dezvoltare iar MiTek va continua s fie pionierul multora din aceste schimbri care vor da posibilitatea de a obtine cele mai bune rezultate n aceast industrie si n Romnia. Plcile multicui realizate de MiTek sunt folosite la fermele din lemn pentru sarpantele si plansee industrializate. Aplicarea lor se face prin presare la mbinarea pofilelor. Plcile multicui sunt concepute si realizate ntr-un sistem complet din tabl de otel inoxidabil sau otel zincat (275 g Zn/m2 ). Plcile - conectorii multicui se produc n cinci grupe de clasificare, pe tipuri conceptuale si dimensionale:- GNA20 - grosime 1 mm; galvanizat 275 g/mp; oel Fe250; cuie de 10 mm; - T150 - grosime 1,5 mm; galvanizat 275 g/mp; oel Fe250; cuie de 15 mm; - M16H - grosime 1,5 mm; galvanizat 275 g/mp; oel Fe350; cuie de 20 mm; - M16S - grosime 1,5 mm; EN 10088-2:2005 1.4404; oel Fe250; cuie de 15 mm; - M14 - grosime 2 mm; galvanizat 275 g/mp; oel Fe250; cuie de 20 mm Sistemele de mbinare prin conectori MiTek permit montarea acestora numai prin procedee mecanice de presare. Aceste plci sunt furnizate ntr-o gam de configuratii ce sunt n mod specific proiectate pentru a asigura o balant ntre densitatea dintilor si rezistenta metalului si difer la fiecare aplicatie. Plcile specializate sunt valabile pentru grinzile cu zbrele de acoperis, grinzile cu zbrele de pardoseal, mbinarea lemnului si scopurile de anti-despicare.

PIESELE DE LEGTUR DIN LEMN PRYDA Pryda a avut un rol foarte important n proiectarea si fabricarea pieselor de legtur din lemn, pentru a simplifica constructiile. Pryda produce acum o gam vast de elemente diferite de legtur si conexiune din lemn, pentru aplicatiile n constructii si pentru utilizarea industrial general. Produsele Pryda, pentru conexiunea lemn pe lemn si a lemnului pe ciment, includ: plcile cu cuie, suporturi de grind, cizme de grind, piese de legtur legate jos, ancorele de stlp si fixrile exterioare. Factorii care afecteaz performanta pieselor de legtur din lemn: 1. Forfecare/Extractie; 2. Proiectarea produsului; 3. Tipul de cui; 4. Rezistenta lemnului (Categoria de mbinare); 5. Sistemul Pryda; 6. Explicarea normelor produsului; 7. Categoriile produsului principal si aplicatiile lor.

Piesele de legtur din lemn ofer mai multe avantaje: - Sunt usor de utilizat - nu necesit calificri de tmplrie specializate. - -- Economisesc timp - sunt usor de fixat. - mbinrile sunt foarte rezistente. Cldirile trebuie s se construiasc astfel nct s reziste la fortele considerabile care actioneaz asupra lor, de la vnturi puternice pn la ploaie. Fixarea n cuie oblice poate avea ca rezultat rezistente diferite ale mbinrilor, n functie de ndemnarea mesterului care execut fixarea cu cuie. n cazul n care cuiele sunt fixate ntr-un unghi gresit sau nu ptrund prin lemn la adncimea corect, rezistenta mbinrii poate fi mai slab. Daca lemnul se deterioreaz n timpul fixrii, atunci mbinarea poate s-si reduc rezistenta. Utiliznd cuie de 75 mm x 3,75 mm rezistenta n lemnul masiv este de 1,06 KN, iar n pin de 1,5 KN. Folosind un dispozitiv multiplu de prindere pentru a realiza aceeasi mbinare, rezult o valoare proiectat de cel putin 2,5 KN. Piesele de legtur din lemn asigur rigiditatea si anti-rotatia la mbinare, cnd sunt utilizate alternat, pe fiecare parte a lemnului.

De ce s utilizm piesele din lemn? Cldirile trebuie construite, pentru a rezista fortelor considerabile de vnt puternic si ploaie. Aceste forte se refer, n general, la: - sarcina permanent = sarcini pe termen lung.- inltarea vntului = efectul vntului btnd de-a lungul unei suprafete formeaz, la vitez ridicat, un gol care ncearc s ridice structura spre cer. Trebuie realizat o structur foarte rezistent care s se opun fortelor ce tind s mping acoperisul n sus. Aceast structur trebuie s fie la fel de rezistent si pentru a tine acoperisul n jos. Factori care afecteaz performana pieselor de legtur a lemnului: 1) Proiectarea produsului .Uneori, chiar modificri usoare n proiectarea produsului pot avea ca rezultat o performant foarte diferit. Pentru a fi de cea mai bun calitate, piesele de legtur din lemn trebuie s fie corect proiectate. 2) Rezistenta otelului .Un productor poate economisi cantitti considerabile n ceea ce priveste costul materiilor prime, prin folosirea otelurilor n pant sau a deseurilor de otel. Pryda a utilizat, n mod traditional, otel la fabricarea produselor sale. Recent, a introdus n fabricatie o nou categorie structural, superioar, de otel. 3) Cuiele - Cea mai comun greseal este aceea de a utiliza cuie galvanizate. Cuiul cel mai des folosit este mai scurt si mai fin dect cuiul Pryda si nu are puterea de lipire a cuielor noastre. Mnerul cu diametrul mai mic se poate misca mai usor sub sarcin, ceea ce ar putea duce n final la un esec. Cuiele Pryda au dimensiunile de 30 mm x 3,15 mm. n mod normal, cuiele au dimensiunea de 25 mm x 2,8 mm. 4) Fixarea corect - Pentru a functiona la sarcina lor nominal, o pies de legtur trebuie s fie corect fixat iar cuiele s fie n planul de forfecare si nu n extractie. 5) Categoria lemnului - Diferitele categorii de lemn pot avea densitti diferite; rezult lemne mai grele cu o rezistent mai mare la extractia cuiului. Categoria lemnului se refer la capacitatea de fixare a bridei. Starea Calculului la Limit se refer la cantitatea ultimei capacitti care poate fi sustinut de plac la mbinarea lemnului. Pryda a dezvoltat o ramur extins de programe care ajut la utilizarea sistemelor si produselor de fabricatie ale companiei. Una din trsturile programului Pryda este simplitatea cu care poate fi folosit - cu o minim pregtire - pentru a fi pus n functiune. Sistemul BMF n continuare facem o descriere a programului standard al procedeelor elementelor de legtur BMF din tabl de otel zincat prin imersiune, eventual din otel inoxidabil. Cu elementele de legtur BMF este posibil s se nlocuiasc convenabil modurile traditionale de mbinare a constructiilor din lemn. Prin respectarea tuturor principiilor, cu ajutorul acestor mijloace, obtinem mbinri usor de executat si solide. Pentru fixarea elementelor BMF sunt prevzute cuie inelare speciale care, datorit adaptrii n form inelar, asigur o mare rezistent la tractiune. Capacitatea de ncrcare a mbinrilor executate cu produsele BMF trebuie s fie dovedit prin calcul si, de aceea, este necesar s se aib n vedere capacitatea de ncrcare a produsului, pe care o gsim n Catalogul BMF. Valorile mentionate n acest catalog pot fi utilizate direct, dac ncrcarea a fost stabilit prin modalitatea corespunztoare.

Solicitarea lemnului prin traciune transversal n unele cazuri este necesar ca mbinarea executat cu ajutorul produsului BMF s fie judecat si cu privire la fortele care se deplaseaz n cherestea, perpendicular pe fibr. Conectori POSI-STRUT Sunt conectori din profile de otel cu cuie la capete. Se folosesc la fabricarea planseelor/grinzilor de pardoseal, prin presarea lor n profilele din lemn. Astfel, se obtin elemente care asigur o mai bun rezistent a mbinrilor si o mai bun comportare n timp a ntregii structuri. Conectorii Posi-Joist ofer posibilitatea de a fabrica grinzi cu deschideri mai mari dect cele realizate traditional. Grinzile fabricate cu conectori Posi-Joist sunt competitive cu cele realizate din otel sau beton armat. Totodat, se obtine o economie nsemnat de materie prim. Deschiderile mari, libere, obtinute cu aceste grinzi, ofer constructorilor avantaje semnificative: simplific operatiile de montare a instalatiilor sanitare, electrice, de aer conditionat etc., reducnd costurile si timpul de construire.

Conector TOP2 - Placa multicui - Ambele fete Dublarea fermelor pentru sarpante - asamblare foarte rigid realizat n fabric. Ranforsare de componente - asamblare sandwich invizibil. Paletii - fixarea fr cuie a componentelor, anti derapant.

Grinzile cu zbrele asamblate cu cuie si mbinrile pot fi proiectate utiliznd metodele si criteriile furnizate de MiTek, n strns corelare cu standardele din Romnia. Desenele tehnice si datele ar trebui s specifice dimensiunile si categoriile componentei, dimensiunile piesei de legtur asamblat cu cuie, localizrile si orientrile de la fiecare mbinare si curbarea sau sgeata liniar a grinzii cu zbrele, dac aceasta este solicitat. Acolo unde suprafata de contact a piesei de legatur va fi efectiv, detaliile de tiere a grinzii cu zbrele trebuie s fie definite. Detaliile de mbinare, incluznd tieturile tlpii si ale inimii de grind, dimensiunea plcii de legtur, localizarea si orientarea, n caz c nu sunt detaliate pe desenele tehnice, vor trebui specificate pe produsele care pot folosi MiTek20/20, Data TRUSS & Roof FAB. Pentru ca toate acestea s devin efective trebuie promovate, ca variant alternativ, cursuri de instruire care au la baz programe specifice de calcul si productie. LEMNUL Toate categoriile de lemn utilizate pentru grinzile cu zbrele trebuie verificate vizual sau mecanic. Rezistenta, gradul si dimensiunea fiecrei componente a grinzii cu zbrele vor fi n concordant cu proiectele sau desenele tehnice de tip MiTek Software sau echivalent, sau vor fi la un grad de rezistent mai mare. Componentele de lemn nu trebuie s fie nlocuite cu lemnul cu rezistent mai mare. n caz c se ntampl acest lucru, suprafata de contact a pieselor de legtur asamblate cu cuie, n interiorul celorlalte componente, va fi redus. Lemnul trebuie s aib cel putin dimensiunea nominal specificat, mai mic dect orice alt dimensiune inferioar specificat de ctre proiectant. n niciun caz diferenta n grosime a oricreia dintre cele dou componente dintr-o mbinare nu trebuie s depseasc 1,5 mm. Fibra nclinat ar trebui evitat n grinzile cu zbrele fabricate din lemn verde, n special n panoul tlpii superioare al grinzilor cu zbrele de fronton, adiacente la mbinarea piciorului amonte. Grinzile cu zbrele fabricate utiliznd mduva inclus a pinului vor fi proiectate astfel nct s fie admis capacitatea de forfecare redus a dintilor acestui lemn.

Sub piesele de legatur asamblate cu cuie vor fi evitate nodurile libere. Nodurile strnse sunt permise la mbinri, avnd n vedere c ele corespund cu gradarea structural, relevant pentru categoria de lemn specificat. Acolo unde ntr-o talp a grinzii cu zbrele este prezent un arc semnificativ, componenta ar trebui tiat astfel nct arcul s se conformeze cel mai bine cu curbura stabilit n interiorul grinzii.

FABRICATIA Grinzile cu zbrele vor fi fabricate pe dispozitive aprobate de MiTek si de ctre Autorittiile competente din Romnia, dispozitive capabile s asigure uniformitate formei grinzii. Echipamentul de presare trebuie s fie capabil s preseze piesele de legtur n lemn astfel nct s nu se distrug nici piesa de legtur, nici lemnul. Piesele de legtur asamblate cu cuie trebuie presate n fabric, astfel nct suma locurilor goale de pe fiecare parte a mbinrii s nu depseasc 1,5 mm. Gaura maxim dintre dou componente adiacente ntr-o mbinare este de 2 mm. Grinzile cu zbrele vor fi mbinate cap la cap, n pachete de cte cinci sau chiar mai multe, pentru a mbuntti stabilitatea n timpul prelucrrii. Ambalarea sau alt protectie potrivit ar trebui utilizat sub bare, pentru a evita deteriorarea componentelor exterioare. Grinzile cu zbrele trebuie s fie prelucrate ntotdeauna pentru a evita ndoirea lateral excesiv. Orice grind cu zbrele, care atrage asupra sa o asemenea ndoire, ar trebui respins. Producatorul trebuie s eticheteze foarte clar fiecare grind cu zbrele, indicnd marca sa de fabricatie si s identifice punctele interioare de sustinere, dac acestea se potrivesc. Curbura, dup cum este specificat de ctre proiectant, va fi dobndit cu o tolerant maxim de 3 mm. Acolo unde sunt cerute curburi mari (de exemplu 15 mm sau mai mult) este responsabilitatea proiectantului s se asigure c o asemenea arcuire nu va crea dificultti pentru categoriile de finisare sau nu vor produce deteriorarea materialului de placare. n schimb, proiectrile speciale, cu suporturi interioare, ar trebui considerate un mijloc de reducere a curburii. Toate curburile, indicate pentru lemnul verde, presupun un continut de umiditate al lemnului de aproximativ 70% si, prin urmare, un factor de variatie continu, lent, pe durate mari, a eforturilor unitare si a deformrii materialelor supuse unor solicitri continue. Pentru continuturile de umiditate directe, fat de conditia de uscare de aproximativ 15%, ar trebui realizat corespunzator o reducere n curbura care se aplic pentru lemnul verde si respectiv uscat. Pentru grinzile cu zbrele fabricate din lemn verde si care sustin acoperisurile cu platform metalic, recomandrile indicate n programul de proiectare MiTek pot fi supraevaluate. Contractiile tlpii superioare pot fi efectiv retinute prin tehnicile de fixare moderne si prin utilizarea lungimilor de foi continue. Din moment ce, cea mai mare parte a curburii grinzii cu zbrele calculat este cauzat de reducerea lungimii tlpii superioare, curburile recomandate pot fi reduse, n astfel de cazuri, cu aproximativ 50%. Pentru foile de acoperis, incluznd material bine fixat si continuu, acolo unde panta acoperisului este cea care favorizeaz actiunea de arcuire sau umplere, ar trebui s se ia n considerare chiar si reducerea suplimentar a curburii recomandate.Ordonarea grinzilor cu zbrele Toate detaliile relevante, incluznd planurile de constructie, specificatiile si ncrcrile, trebuie prevzute de ctre fabricantul grinzii cu zbrele nainte de ordonarea grinzilor. Aceasta determin ca sistemul grinzii cu zbrele de acoperis s fie proiectat, fabricat si instalat, pentru a fi n concordant cu cerintele lucrului specific. Sarcina dat de presiunea vntului este un factor important n proiectarea si performanta grinzilor cu zbrele de acoperis. Efectul vntului pe un acoperis este predominant la crearea fortei de ridicare. Gradul de sectiune variaz n functie de viteza nominal a vntului, de panta de acoperis, de forma constructiei si a acoperisului, de materialul acoperisului, precum si de gradul de ventilare la coame si stresini. Perioada de revenire medie este dependent de tipul de constructie, (de exemplu ferm, locuint sau spital). n mod normal, o revenire de 50 de ani poate fi utilizat pentru locuint. Locatia geografic trebuie, de asemenea, avut n vedere si, mai ales, unele zone predispuse la aparitia ciclonilor care necesit o analiz special. Nu trebuie neglijat faptul c si la noi au aprut posibile zone ciclonice. Grinzile cu zbrele trebuie proiectate pentru ncrcri normale de acoperis, tavan si presiunea vntului. ncrcarea suplimentar care apare la unittile solare, la rezervoarele cu ap cald, la climatizarea aerului etc. necesit analize speciale. Cadrele de lemn si elementele de sustinere ale grinzilor cu zbrele trebuie proiectate pentru ncrcri corecte de acoperis. n cazul peretilor interiori care nu sunt portanti, grinzile cu zbrele trebuie proiectate, n general, pentru a descrca pe peretele exterior. Acolo unde este necesar s se utilizeze peretii interiori ca pereti portanti, acestia se vor mentiona clar pe aranjamentele din planse. Se va asigura, de asemenea, n mod special, o corelare cu nodurile de la talpa inferioar, astfel nct reazemul s fie n nod. Pentru mediile inconjuratoare n care atmosfera poate favoriza coroziunea - cum ar fi unele tipuri de constructii industriale si agricole sau constructiile de lng mare supuse la influenta apei srate - ar trebui avut n vedere utilizarea plcilor de legatur din otel inoxidabil, cu o grosime mai mare (1,2 mm - 1,6 mm). Grinzile cu zbrele trebuie proiectate pentru ncrcarea specific, geometria si conditiile de sustinere. n niciun caz grinda cu zbrele din lemn nu trebuie tiat, ndeprtat sau modificat, fr aprobarea fabricantului sau proiectantului.

Transportul si depozitarea n timpul transportului, grinzile cu zbrele ar trebui sustinute complet, att n plan orizontal, ct si n plan vertical. Cnd sunt legate trebuie avut grij s nu se deterioreze tlpile sau inimile de grind. La livrarea pe santier, grinzile cu zbrele trebuie controlate de ctre constructor sau reprezentantul su. Orice lipsuri sau deteriorri trebuie raportate, imediat, fabricantului. Grinzile cu zbrele deteriorate nu trebuie s fie reparate pe santier fr aprobarea anterioar a fabricantului. n cazul n care grinzile cu zbrele se depoziteaz pe santier un timp mai ndelungat, nainte de utilizare trebuie realizat o pregtire adecvat pentru a le proteja mpotriva efectelor vremii. La depozitare trebuie evitate nvelitorile umede. n plus, nvelitorile trebuie s permit circulatia liber a aerului printre grinzi. La depozitarea pe santier, grinzile cu zbrele trebuie asezate pe blocheti din lemn pentru a nu se apropia de pmnt si ntr-o pozitie plan, pentru a evita deformarea.

Montajul La ridicarea pe pozitia de montare, trebuie avut grij s nu se deterioreze mbinrile si lemnul. Acolo unde deschiderea depseste 9 m, trebuie utilizate barele de sustinere cu legarea la punctul panoului. Nu se va ridica niciodat numai de mbinarea vrfului. Grinzile cu zbrele pot fi, de asemenea, plasate pe plcile superioare, prin tragerea lor n sus, ntinse la 3 m, lundu-se aceleasi precautii ca cele de mai sus. Se va avea grij ca grinzile cu zbrele s nu fie distorsionate sau s se ndoaie sub greutatea proprie ntre suporturi. Metoda recomandat de ridicare a grinzilor cu zbrele depinde de mai multi factori, ntre care lungimea si forma acestora. n general, se va suspenda grinda cu zbrele de la punctele panoului tlpii superioare, dup cum este indicat n figurile 1-6. Sustinerile trebuie asezate la distant egal de linia de centru a grinzii cu zbrele si la o lungime de aproximativ 1/3 pn la 1/2. Unghiul dintre sufele de prindere trebuie s fie de 600 sau mai mic. Acolo unde deschiderile grinzii cu zbrele sunt mai mari de 9.000 mm este necesar s se utilizeze o bar de sustinere sau un dispozitiv de montaj special. Structura de sustinere Fundatiile si infrastructura care sustin acoperisurile cu zbrele trebuie proiectate lund n considerare sarcinile aditionale pe peretii exteriori. n caz c nu se observ, proiectiile grinzilor cu zbrele semnific faptul c structura de sustinere este adecvat, pentru a rezista la toate sarcinile orizontale si verticale. Acolo unde constructia peretelui nu este n concordant cu regulile locale de constructie, e necesar o proiectare special. Fundatiile trebuie s fie, de asemenea, n concordant cu regulile de constructie locale. Acolo unde au loc sarcinile concentrate mari, cum ar fi suporturile pentru grinzile cu zbrele, trebuie realizat o verificare special de ctre proiectantul de constructii. Grinzile cu zbrele se vor pozitiona exact deasupra prezoanelor de perete, la distantele specificate pe desene. Acolo unde acest lucru nu este posibil, dimensiunile plcilor de baz vor fi n concordant cu regulile de constructie locale. Contravntuirea va fi n concordant cu recomandrile indicate n tehnologia MiTek sau cu desenele relevante si standardele din tar. Grinzile cu zbrele trebuie instalate n linie cu intentiile proiectantului. Centrii grinzii cu zbrele, materialul de nvelire si vitezele nominale ale vntului trebuie s fie, toate, n concordant cu datele de proiectare a grinzii, indicate pe desenele tehnice de proiectare sau pe Programul MiTek. Aranjamentele acoperisului trebuie s fie n concordant cu desenele (unde sunt indicate) si, n niciun caz, grinzile cu zbrele nu vor fi la distante interax mai mari dect cele specificate de proiectant. n timpul instalrii, va fi prevzut contravntuirea temporar, pentru a tine grinzile cu zbrele verticale si stabile, iar acestea nu vor fi deplasate pn nu se vor atata pane si plci groase de contravntuire permanent. Contravntuirea permanent trebuie s fie n concordant cu desenele (respectndu-se ntocmai indicatiile acestora). n toate cazurile, contravntuirea permanent va fi n conformitate cu regulile de constructie locale. Nu se vor face schimbri sau modificri, de niciun fel, la grinzile cu zbrele, fr consultarea inginerului proiectant. Fixarea grinzilor cu zbrele la structura de sustinere va fi fcut astfel nct s reziste la toate fortele verticale si orizontale indicate de proiectant. Metodele de fixare sugerate sunt indicate n tehnologia de tip MiTek si se vor adapta cerintelor din tar. Aceste detalii ar trebui utilizate numai ca un ghid, din moment ce este responsabilitatea proiectantului s determine cerintele de fixare necesare. Grinzile cu zbrele vor fi sustinute pe peretii portanti exteriori, numai dac nu este specificat altfel de ctre proiectant. Pentru a ne asigura de faptul c sarcinile verticale semnificative nu sunt transferate ntre grinda cu zbrele si peretii care nu sunt portanti, se va realiza o prevedere special. Din acest punct de vedere, peretii portanti ar trebui s fie cu minim 15 mm mai nalti dect peretii care nu sunt portanti. Astereala de acoperis si de tavan trebuie s fie proiectat, ca grosime, n functie de interaxele specificate de proiect. De asemenea, trebuie s fie clasificate si fixate, n concordant cu codurile si recomandrile fabricantului. Legturile longitudinale, acolo unde sunt solicitate, trebuie s fie clasificate si fixate la talpa superioar, la diagonale, la montanti si la talpa inferioar, dup cum se specific pe desenele proiectrii. Grinzile cu zbrele care sustin ncrcri de la serviciile de utilitti - cum ar fi unittile de ap cald si de climatizare a aerului - vor fi proiectate n mod specific pentru aceste ncrcri suplimentare. Utilittile, acolo unde sunt instalate, nu vor impune ncrcri mai grele si nu vor fi amplasate n alte pozitii dect n cele stabilite de ctre proiectant. n niciun caz grinzile cu zbrele nu vor fi tiate sau modificate pentru a rspunde traseelor de utilitti. Materialul de acoperis trebuie fixat de grinzile cu zbrele, n una sau maxim dou sptmni dup instalare, pentru a asigura protectie mpotriva vremii. Expunerea prelungit la ploaie si soare trebuie evitat, deoarece uscarea si umezirea repetat au un efect duntor asupra rezistentei lemnului si a plcii multicui. Grinzile cu zbrele de acoperis vor sustine ncrcrile lor nominale, atunci cnd sunt: - instalate ntr-o pozitie vertical; - sustinute n puncte de reazem proiectate;- ntrite prin contravntuire lateral pentru a preveni rsturnarea; - ntrite prin contravntuire pentru a preveni curbura lateral; - legate de reazem, pentru a sustine si preveni ridicarea prin sectiune; - nedeteriorate n timpul prelucrrii si montajului. Grinzile cu zbrele, mai ales cele cu deschideri mari, necesit s fie manevrate cu grij. Localizarea incorect a buclelor de ridicare poate cauza ndoirea grinzilor sub propria lor greutate. Grinzile tip Constructa pot fi utilizate pentru pardoseal, cpriori, ca grinzi suspendate si buiandrugi, ele oferind multe avantaje n comparatie cu lemnul neuscat, traditional.

Din punctul nostru de vedere, aceste grinzi asigur un material valabil, la dimensiuni lungi, fcut la comand si tiat la lungimi egale. Asigur, de asemenea, stabilitate dimensional, dat fiind c sunt realizate din elemente mai mici, care nu sufer o deformare mare la uscare. Au calitatea consistent a unui produs ingineresc trecut prin filtrul unei proiectri. Lemnul are un grad de rezistent mai ridicat, dat fiind c defectele sunt nlturate nainte de fabricare. De asemenea, sunt recomandate si din punct de vedere economic, deoarece cheltuielile de obtinere sunt mai mici. Grinzile tip Constructa pot fi realizate la comand, la orice lungime care poate fi transportat si prelucrat, fr deteriorare. Cpriorii si grinzile pot fi continue peste suporturile interioare. Deoarece grinzile tip Constructa Beam sunt fabricate numai din lemn uscat, sunt stabile din punct de vedere dimensional, nu se contract, nu se deformeaz si nu se ndoaie sau despic. Deformarea pe termen lung este mai mic dect la lemnul neuscat si aceasta permite, adeseori utilizarea sectiunilor mai mici. Grinzile tip Constructa sunt tiate corect, nefiind necesar netezirea punctelor ridicate si joase care pot aprea la cpriorii si grinzile neuscate. Grinda Constructa este un produs tehnic, realizat cu un suport total al Sistemului de asamblare cu cuie tip MiTek. Aceasta este o garantie de performant, care nu este valabil la lemnul solid, din cauza defectelor ce pot aprea la sectiunile mari ale acestuia. Conceptul a fost dezvoltat, ntr-o tehnologie de productie sigur, de ctre inginerii MiTek. Produsul, grinda tip Constructa, a fost supus unei testri complete de laborator unde se foloseste sistemul MiTek si s-a dovedit a fi foarte sigur n practic. Dezvoltarea produselor de acest tip este n desfsurare, ncercndu-se o mbunttire a tehnologiei. Procesul de fabricatie permite ca defectele naturale din buctile de lemn s fie tiate, nainte ca ele s fie incluse ntr-o grind tip Constructa. nlturarea defectelor are ca rezultat mbunttirea rezistentei lemnului utilizat, pe msur ce probabilitatea aparitiei de noduri si alte defecte n locatii critice este redus. Sistemul de asamblare cu plci multicui asigur suport tehnic complet pentru grinzile tip Constructa, care pot fi folosite ca si: -cpriori; -grinzi de tavan (sau pardoseal); -grinzi principale n interiorul acoperisului; -buiandrugi.

Pentru a adapta aplicatiile neobisnuite, dimensiunile n afara standardului sau pentru rezistente necesare mai rar ntlnite ale lemnului, trebuie proiecte speciale. Grinzile, de aceeasi lungime si grosime, pot avea diferite plci de legtur, iar acestea pot fi la distante diferite, de-a lungul grinzii, n functie de destinatia final a elementului. De exemplu, pentru ca grinzile tip Constructa s fie utilizate drept buiandrugi, sunt necesare plci mai grele dect cele pentru cpriori. Specificatiile de fabricatie sunt solicitate pentru fiecare aplicatie a grinzii. Utilizarea final este marcat, ntotdeauna, pe grinda finisat, ca produs prefabricat. Deoarece echipamentul de presare, solicitat de fabricarea grinzilor tip Constructa, este relativ simplu, productia lor nu este limitat la reteaua fabricantilor de grinzi cu zbrele MiTek. Grinzile tip Constructa laminate nu sunt la fel ca lemnul solid. Ele pot fi legate n lungime numai n locatiile specificate si ntr-un anume mod, n care piesele de legtur nu sunt niciodat la mai mult de 450 mm de la captul grinzii. Nu toate grinzile tip Constructa sunt identice. Buiandrugii sustin sarcini de forfecare grele; prin urmare, buiandrugii din grinzile tip Constructa au plci de legtur mai grele dect acelea utilizate pe cpriori etc. Utilizarea de capt este indicat pe toate grinzile tip Constructa. n schimb, numai grinzile marcate cu denumirea de Buiandrug vor fi folosite n acel scop. Grinzile cu grosime dubl vor fi laminate cu cuie, pentru a asigura c ele mpart ncrcrile fixate n mod egal. Ca o concluzie, utilizarea n Romnia a grinzilor tip Conducta Beam se impune n conditiile de criz a masei lemnoase. Acest tip de grinzi ofer o bun solutie, ntr-o palet larg de aplicatii ingineresti.