Nota: In cuprinsul legii si in anexe, se substituie:

sintagma "Departamentul Protectiei Mediului Inconjurator" prin

textul "autoritatea centrala abilitata cu gestiunea resurselor naturale si cu protectia mediului inconjurator"; sintagma "Asociatia de Stat pentru Silvicultura "Moldsilva" prin cuvintele "autoritatea silvica centrala" (cu exceptia punctului 89 din anexa nr.1); sintagma "Inspectia de Stat a Calitatii Mediului" prin sintagma "Inspectoratul Ecologic de Stat" (cu exceptia punctului 83 litera f) din anexa nr.1) in conform. cu Legea N 454-XV din 30.07.2001

LEGEA REPUBLICII MOLDOVA regnului animal

Nr.439-XIII din 27.04.95

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.62-63 din 09.11.1995

----------

Parlamentul adopta prezenta lege. Lumea animala, ca un component de baza al biocenozelor naturale,joaca un rol important in mentinera echilibrului ecologic. Un sir despecii de animale servesc drept surse pentru obtinerea unor materiiprime industriale, medicinale, produselor alimentare si altor valorimateriale, necesare pentru satisfacerea cerintelor populatiei si aleeconomiei nationale, alte specii sint utilizate in scopuri stiintifice,cultural-educative si estetice. Prezenta lege constituie cadrul juridic pentru asigurarea protectieieficiente si folosirii rationale a resurselor regnului animal.

Titlul I DISPOZITII GENERALE

Articolul 1. Domeniul de actiune a legii (1) Prezenta lege reglementeaza relatiile in domeniul protectiei sifolosirii animalelor salbatice (mamifere, pasari, reptile, amfibii,pesti, insecte, crustacee, moluste etc.), denumite in continuare animalecare vietuiesc in mod natural pe uscat, in apa, in atmosfera sau in solpopuleaza permanent sau temporar teritoriul republicii. (2) Relatiile in domeniul protectiei si folosirii animalelordomestice, precum si a animalelor salbatice intretinute in captivitatesau semicaptivitate in scopuri economice, stiintifice,cultural-educative si estetice, sint reglementate de legislatiarespectiva.

Articolul 2. Definitia termenilor speciali In sensul prezentei legi se definesc: animale rare, periclitate si vulnerabile - specii de animale caresint in pericol de disparitie si se intilnesc intr-un numar de indiviziinsuficient pentru restabilirea si automentinerea populatiei in conditiinaturale; biocenoza - sistem biologic care reprezinta o totalitate depopulatii ale diferitelor specii de animale, plante si mocroorganismecare populeaza anumite biotopuri; biotop - teritoriu de viata limitat, cu conditii ecologice relativsimilare, populat de o biocenoza caracteristica; colectii zoologice - serii de animale vii sau impaiate si preparate,adunate, dispuse si pastrate in gradini zoologice sau muzee, carereprezinta valori stiintifice, artistice etc.;

echilibru ecologic - ansamblu de stari ale unui ecosistem, a caruidinamica asigura stabilitatea structurii si functiilor acestuia; fondul ariilor naturale protejate de stat - terenuri reprezentativecu valoare stiintifica, istorica, estetica, cultural-educativa in carevietuiesc animale si plante rare si valoroase si comunitatile lor; habitat - loc sau tip de loc in care un organism sau o populatieexista in mod natural; produse ale activitatii vitale a animalelor - bunuri rezultate dinactivitatea vitala a animalelor fara ca acestea din urma sa fie scoasedin mediul natural; proprietate utila a animalelor - trasatura care caracterizeazaanimalele prin calitatea lor folositoare pentru mediul ambiant,populatie, agricultura, sivicultura etc.; pescuit industrial - dobindire a pestelui pentru alimentare sau camaterie prima pentru producerea ingrasamintelor, medicamentelor etc.; pescuit sportiv si de amatori - dobindire a pestelui pentru folosireparticulara; regn animal - cea mai mare categorie sistematica in biologie.Totalitatea unor specii de animale care vietuiesc in mod natural peuscat, in apa, in atmosfera sau in sol, inclusiv monocelulare,nevertebrate si cordate; vinatoare sportiva si de amatori - cautarea, depistarea si urmarireade catre om a animalelor in scopul de a le vina pentrufolosire particulara.

[ Subalin. 13 modif. prin Legea N 454-XV din 30.07.2001 ]

Articolul 3. Proprietatea publica asupra regnului animal Regnul animal este proprietate publica. Sint interzise actiunile(inactiunile) care, intr-un mod sau altul, incalca dreptul proprietatiipublice asupra regnului animal.

Articoul 4. Administrarea de stat in domeniul protectiei si folosirii resurselor regnului animal Administrarea de stat in domeniul protectiei si folosirii resurselor regnului animal se realizeaza de catre Guvern prin intermediul Departamentului Protectia Mediului Inconjurator, autoritatilor administratiei publice locale.

[ Art. 4 modif. prin Legea N 454-XV din 30.07.2001 ]

Articolul 5. Competenta Guvernului si a autoritatilor administratiei publice locale (1) Guvernul adopta acte normative si standarde ecologice indomeniul protectiei si folosirii rationale a animalelor si habitatuluilor, aproba programele de stat in scopul mentinerii echilibruluiecologic si diversitatii regnului animal, organizeaza realizarea lor. (2) Autoritatile administratiei publice locale de comun acord cuDepartamentul Protectia Mediului Inconjurator exercita controlul asupraprotectiei si folosirii resurselor regnului animal, coordoneazaamplasamentele obiectelor care afecteaza starea regnului animal,programele de actiuni in domeniul protectiei, folosirii si reproduceriiregnului animal, efectueaza masuri de protectie si ameliorare ahabitatului animalelor, limiteaza drepturile beneficiarilor regnuluianimal.

Articolul 6. Competenta Departamentului Protectia Mediului Inconjurator Departamentul Protectia Mediului Inconjurator coordoneaza siexercita controlul de stat asupra respectarii legislatiei cu privire laprotectia si folosirea regnului animal. Articolul 7. Cerintele principale privind protectia si folosirea resurselor regnului animal

La planificarea si realizarea masurilor care pot afecta habitatulanimalelor si starea regnului animal se va asigura respectareaurmatoarelor cerinte: a) conservarea diversitatii de specii de animale care vietuiesc inmod natural; b) protectia si ameliorarea habitatului, conditiilor de reproduceresi cailor de migratie a animalelor; c) conservarea integritatii biocenozelor; d) reglementarea efectivului de animale in scopul mentineriiechilibrului ecologic, ocrotirii sanatatii populatiei si preveniriipagubelor ce pot fi cauzate economiei nationale; e) repararea completa a pagubelor cauzate habitatului animalelor siregnului animal si alocarea de mijloace cu destinatie speciala pentrurestabilirea efectivului de animale sau a mediului lor de trai.

Articolul 8. Participarea organizatiilor social-politice si obstesti la realizarea masurilor de protectie si folosire a resurselor regnului animal Organizatiile social-politice, sindicatele, societatile vinatorilorsi pescarilor, societatile stiintifice si alte organizatii obstesti potacorda sprijin autoritatilor publice si pot participa nemijlocit lamunca de educatie ecologica a populatiei, la realizarea masurilor deprotectie si folosire rationala a resurselor regnului animal, pot crea,conform regulamentelor (statutelor) lor, de comun acord cu DepartamentulProtectia Mediului Inconjurator si cu autoritatile administratieipublice locale inspectorate ecologice obstesti.

Articolul 9. Participarea cetatenilor la realizarea masurilor de protectie si folosire a resurselor regnului animal Cetatenii sint datori sa pastreze si sa ocroteasca regnul animal. Eipot participa personal sau prin intermediul organizatiilor obstesti larealizarea masurilor de protectie, folosire rationala a resurselorregnului animal, pot prezenta propuneri corespunzatoare autoritatilorpublice si organizatiilor obstesti, pot comunica despre incalcarilelegislatiei cu privire la protectia si folosirea resurselor regnuluianimal.

Articolul 10. Coordonarea activitatii de protectie si folosire a resurselor regnului animal Coordonarea in comun cu institutiile stiintifice, serviciilesanitaro-epidemiologice, de protectie a plantelor, veterinare, deextragere a resurselor naturale, cu organizatiile obstesti etc. aprogramelor de actiuni in domeniul protectiei folosirii si reproduceriiresurselor regnului anumal se efectueaza de catre DepartamentulProtectia Mediului Inconjurator si autoritatile administratiei publicelocale.

Titlul II PROTECTIA REGNULUI ANIMAL

Articolul 11. Masurile de asigurare a protectiei regnului animal Protectia regnului animal se asigura prin: a) stabilirea regulilor, normelor, termenelor si altor cerinte deprotectie, folosire si reproducere a resurselor regnului animal; b) prevederea masurilor de protectie a animalelor in proiectele deamenajare a teritoriului, de irigatie, de constructii si in alteproiecte; c) neadmiterea folosirii neautorizate a resurselor regnului animal; d) protectia si ameliorarea habitatului, conditiilor de reproduceresi cailor de migratie a animalelor; e) incasarea amenzilor si despagubirilor pentru pagubele cauzateanimalelor si habitatului lor; f) crearea de arii naturale protejate de stat; g) reproducerea in conditii de captivitate a speciilor de animale

rare, periclitate si vulnerabile; h) limitarea scoaterii animalelor din mediul natural siaclimatizarea de specii noi; i) recultivarea terenurilor deteriorate si crearea conditiilor devietuire si reproducere pentru speciile de animale folositoare; j) acordarea de ajutor animalelor in caz de imbolnavire sau pericolde pieire, ca urmare a calamitatilor naturale si a altor cauze; k) efectuarea de cercetari stiintifice in domeniul protectiei sifolosirii resurselor regnului animal; l) efectuarea monitoringului asupra proceselor si fenomenelor ce auloc in lumea animala; m) educatia ecologica a populatiei.

Articolul 12. Protectia si ameliorarea habitatului, conditiilor de reproducere si cailor de migratie a animalelor (1) Proiectarea si executarea lucrarilor de destelenire, irigatie,desecare, defrisare, extractia zacamintelor, constructia diferitelorobiective, intocmirea rutelor turistice, crearea zonelor de agrement,amplasarea cailor ferate, soselelor, conductelor, canalelor, barajeloretc. pot fi efectuate concomitent cu aplicarea reala a masurilor pentrupastrarea habitatului, conditiilor de reproducere si cailor de migratiea animalelor. (2) Lucrarile mentionate se efectueaza cu informarea prealabilascrisa a organelor de resort, a opiniei publice, anexind lista de masuripreconizate. Efectuarea acestora se permite in baza autorizatieieliberate de catre Departamentul Protectia Mediului Inconjurator.

Articolul 13. Coordonarea privind amplasamentele obiectivelor care afecteaza starea regnului animal Amplasamentele intreprinderilor, constructiilor si altor obiecve secoordoneaza cu Departamentul Protectia Mediului Inconjurator, cuautoritatile administratiei publice locale si cu alte organe, inconformitate cu legislatia. Articolul 14. Prevenirea pieirii animalelor la efectuarea unor procese de productie (1) La efectuarea lucrarilor agricole, de constructie, de exploatarea mijloacelor de transport etc., persoanele fizice si juridice sintobligate sa ia masuri pentru prevenirea pieirii animalelor. (2) Se interzice incendierea vegetatiei uscate, pastrareamaterialelor si deseurilor de productie fara respectarea masurilorstabilite pentru prevenirea pieirii animalelor.

Articolul 15. Protectia animalelor pe teritoriul fondului de arii naturale protejate de stat Protectia animalelor si folosirea lor pe teritoriul fondului de ariinaturale protejate de stat se realizeaza conform legislatiei.

Articolul 16. Protectia speciilor de animale rare, periclitate si vulnerabile (1) Speciile de animale rare, periclitate si vulnerabile sint in modobligatoriu protejate de stat si se includ in Cartea Rosie a RepubliciiMoldova. (2) Speciile de animale rare, periclitate si vulnerabile, incluse inCartea Rosie, sint protejate conform prezentei legi si altor actenormative. Nu se admit actiuni care pot conduce la pieirea, reducereaefectivului, precum si la degradarea habitatului speciilor de animalementionate.

Articolul 17. Colectiile zoologice (1) Infiintarea si completarea colectiilor zoologice (colectii deanimale vii in gradinile zoologice, precum si de animale impaiate,preparate anatomice etc.) de catre persoane juridice prin scoatereaanimalelor din mediul natural anume in aceste scopuri se admite in baza

autorizatiei eliberate de catre Departamentul Protectia MediuluiInconjurator. Persoanelor particulare li se interzice colectionareaanimalelor rare, periclitate si vulnerabile, incluse in Cartea Rosie aRepublicii Moldova. (2) Posesorii de colectii zoologice sint obligati sa respecteregulile de pastrare, completare si evidenta a obiectelor colectionate,precum si regulile de comercializare a acestora prevazute de legislatie. (3) Tinerea evidentei de stat a colectiilor zoologice care prezintainteres stiintific, cultural-educativ si estetic este efectuata de catreAcademia de Stiinte a Moldovei si Ministerul Invatamintului.

Articolul 18. Protectia animalelor in cazul aplicarii chimicatelor in economia nationala (1) Gospodariile agricole, forestiere, ale transporturilor etc. caretransporta, pastreaza si aplica chimcale, precum si cetatenii sintobligati sa respecte regulile de aplicare a chimicalelor in scopulneadmiterii pieirii animalelor si degradarii habitatului lor. (2) Se interzice aplicarea chimicalelor pentru care nu au fostelaborate normativele de concentratii maxime admisibile in mediulinconjurator. (3) Regulile de aplicare a pesticidelor, ingrasamintelor minerale,microelementelor si altor preparate, precum si lista acestora urmeaza afi coordonate cu Departamentul Protectia Mediului Inconjurator,Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, Ministerul Sanatatii. (4) Persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate si formade organizare juridica, sint obligate sa recupereze pagubele si profitulratat cauzate regnului animal in urma aplicarii chimicalelor, conformlegislatiei.

Articolul 19. Importul, exportul, stramutarea, aclimatizarea si incrucisarea animalelor (1) Importul, exportul, stramutarea animalelor in habitate noi,aclimatizarea speciilor noi de animale pentru fauna republicii, precumsi incrucisarea animalelor se admit in baza deciziilor DepartamentuluiProtectia Mediului Inconjurator. (2) Sint interzise stramutarea, aclimatizarea si incrucisareaneautorizata a animalelor.

Articolul 20. Restrictii la drepturile beneficiarilor si stabilirea obligatiunilor acestora privind folosinta obiectelor naturale in scopul protectiei regnului animal In scopul protectiei regnului animal, drepturile beneficiarilor defolosinta a terenurilor, padurilor, apelor si subsolului pot fi limitatecu dreapta si prealabila despagubire, stabilindu-se acestoraobligatiuni in vederea protectiei animalelor si habitatului lor.

Titlul III FOLOSIREA RESURSELOR REGNULUI ANIMAL

Articolul 21. Beneficiarii regnului animal Beneficiari ai regnului animal pot fi persoanele fizice si juridice,indiferent de tipul de propritate si forma de organizare juridica.

Articolul 22. Modalitatile de folosire a resurselor regnului animal (1) Respectind cerintele prevazute de legislatie, pot fi practicateurmatoarele modalitati de folosire a resurselor regnului animal: a) vinatoarea sportiva si de amatori; b) pescuitul industrial, sportiv si de amatori; c) dobindirea de animale care nu constituie obiecte ale vinatului sipescuitului; d) folosirea in scopuri economice, stiintifice, cultural-educativesi estetice; e) folosirea proprietatilor utile ale animalelor si a produseloractivitatii vitale a acestora.

(2) Alte modalitati de folosire a resurselor regnului animal pot fiinstituite numai prin modificarea sau completarea prezentei legi.

Articolul 23. Vinatoarea sportiva si de amatori Terenurile de vinatoare, modul de gestiune a gospodariei cinegetice,speciile de animale si regulile vinatului sint stabilite de Regulamentulgospodariei cinegetice, expus in anexa nr. 1. Controlul asuprarespectarii acestui regulament este exercitat de catre DepartamentulProtectia Mediului Inconjurator, Asociatia de Stat pentru Silvicultura"Moldsilva" si autoritatile administratiei publice locale.

Articolul 24. Pescuitul industrial (1) Pescuitul industrial in bazinele acvatice naturale siartificiale se permite persoanelor fizice si juridice, indiferent detipul de proprietate si forma de organizare juridica, conformRegulamentului cu privire la protectia resurselor piscicole sireglementarea pescuitului in bazinele piscicole, expus in anexa nr. 2. (2) Persoanele fizice si juridice sint obligate sa indeplineascamasurile de protectie a bazinelor acvatice, florei si faunei, saprezinte anual informatii privind efectivul de peste si pescuitul lui.

Articolul 25. Pescuitul sportiv si de amatori (1) Pescuitul sportiv si de amatori este permis cetatenilor inbazinele acvatice, cu exceptia celor ale fondului ariilor naturaleprotejate de stat, crescatoriilor de pesti, si se efectueaza cu platasau gratuit, in baza autorizatiei eliberate de catre Inspectia de Stat aCalitatii Mediului (pentru bazinele acvatice naturale) si de catreuzufructuarii corespunzatori (pentru bazinele artificiale), conformregulamentului expus in anexa nr. 2. (2) In bazinele acvatice ale fondului ariilor naturale protejate destat (rezervatii stiintifice si peisagistice, parcuri nationale,monumente ale naturii, alte categorii de obiecte naturale) pescuitul seefectueaza conform legislatiei.

Articolul 26. Dobindirea de animale care nu constituie obiecte ale vinatului si pescuitului Dobindirea de animale care nu constituie obiecte ale vinatului sipescuitului (melci, serpi, broaste etc.) se efectueaza in bazaautorizatiei eliberate de catre Departamentul Protectia MediuluiInconjurator. In autorizatie sint indicate plata pentru reproducere,speciile si numarul de animale, virsta, sexul si termenele de dobindire.

Articolul 27. Folosirea resurselor regnului animal in scopuri economice, stiintifice, cultural-educative si estetice (1) Folosirea animalelor in scopuri economice, stiintifice,cultural-educative si estetice se permite fara scoaterea lor din mediulnatural si daca acest fapt nu dauneaza populatiei corespunzatoare deanimale. (2) Folosirea animalelor cu scoaterea lor din mediul natural seadmite conform prevederilor anexelor nr. 1 si 2 ale prezentei legi.

Articolul 28. Recoltarea si valorificarea produselor animaliere Recoltarea si valorificarea produselor animaliere se admite farascoaterea animalelor din mediul natural, fara modificarea structuriipopulatiilor de animale si habitatului lor, conform normelor derecoltare si in corespundere cu regulamentul expus in anexa nr. 1.

Articolul 29. Reglementarea efectivului de animale (1) In scopul ocrotirii sanatatii populatiei, protectiei animalelorsi plantelor si prevenirii pagubelor ce pot fi cauzate economieinationale, in caz de sporire a efectivului unor specii de animale siizbucnire a epizootiilor, pot fi aplicate masuri de reglementare aefectivului unor specii de animale. (2) Speciile de animale si modul de aplicare a masurilor de

reglementare a efectivului lor se stabilesc de catre Guvern, tinindu-secont de propunerile institutiilor stiintifice corespunzatoare.

Articolul 30. Restrictii la drepturile beneficiarilor regnului animal (1) Persoanele fizice si juridice au dreptul sa practice doar acelemodalitati de folosire a resurselor regnului animal, care sint stabilitede prezenta lege si permise in perioada respectiva sau pe teritoriulrespectiv de catre organele de stat pentru protectia si folosirearesurselor regnului animal si de catre autoritatile administratieipublice locale. (2) Drepturile de folosinta a resurselor regnului animal pot filimitate de catre organele de control si de autoritatile administratieipublice locale in cazurile reducerii efectivului de animale sauretragerii din folosinta a unor specii de animale in scopul protectieilor.

Articolul 31. Obligatiunile beneficiarilor regnului animal (1) Beneficiarul este obligat: a) sa respecte regulile, normele, termenele stabilite si altecerinte de protectie si folosire a resurselor regnului anumal; b) sa foloseasca resursele regnului animal utilizind mijloace ce nuprejudiciaza integritatea biocenozelor naturale si asigura protectiaanimalelor care nu au fost oferite in uzufruct; c) sa tina evidenta efectivului de animale oferite in uzufruct, cuexceptia celor din pescuitul industrial, sa verifice starea mediului lorde trai; d) sa realizeze masurile necesare pentru reproducerea regnuluianimal; e) sa acorde ajutor multilateral organelor de stat, altor organecare exercita controlul asupra protectiei si folosirii resurselorregnului animal; f) sa nu admita degradarea habitatului animalelor; g) sa repare pagubele cauzate regnului animal. (2) Beneficiarii regnului animal sint obligati sa indeplineasca sialte cerinte privind protectia, folosirea si reproducerea resurselorregnului animal, prevazute de legislatie.

Articolul 32. Temeiurile sistarii dreptului de folosinta a resurselor regnului animal (1) Dreptul de folosinta a resurselor regnului animal se sisteaza incazul: a) disparitiei necesitatii de folosinta sau renuntarii la ea; b) expirarii termenului de folosinta stabilit; c) aparitiei necesitatii de retragere din folosinta a unor specii deanimale in scopul protectiei lor; d) lichidarii unitatii careia i s-a acordat dreptul de folosinta; e) neachitarii la termen a platii pentru folosirea animalelor; f) nerespectarii de catre beneficiar a regulilor, normelor,termenelor stabilite si altor cerinte de protectie si folosire aresurselor regnului animal. (2) Temeiurile sistarii dreptului de folosinta a resurselor regnuluianimal sint depline si intregi. Ele nu pot fi puse in cauza sau limitatede autoritatile publice decit in conditiile legii.

Articolul 33. Modul de sistare a dreptului de folosinta a resurselor regnului animal Sistarea dreptului de folosinta a resurselor regnului animal serealizeaza prin anularea autorizatiei de folosinta de catre organul destat care a eliberat-o.

Titlul IV EVIDENTA DE STAT SI CADASTRUL DE STAT AL REGNULUI ANIMAL

Articolul 34. Evidenta de stat a resurselor regnului animal Tinerea evidentei de stat a animalelor si a folosirii lor seefectueaza de catre: a) Academia de Stiinte a Moldovei - a animalelor rare, periclitatesi vulnerabile, a animalelor folositoare pentru agricultura sisilvicultura a animalelor care au importanta pentru cercetaristiintifice; b) Ministerul Agriculturii si Alimentatiei - a daunatorilorculturilor agricole, padurilor si a animalelor de vinat; c) Ministerul Sanatatii - a animalelor parazite si agentilor de boliinfectioase; d) Societatea vinatorilor si pescarilor - a animalelor de vinat, aaltor animale care vietuiesc in terenurile de vinatoare ale fonduluicinegetic, atribuite societatii; e) alte organizatii si subunitati - a speciilor de animale ce tin degenul de activitate a acestor unitati.

Articolul 35. Cadastrul de stat al regnului animal (1) Cadastrul de stat al regnului animal, care contine totalitateainformatiilor despre arealul, efectivul, locurile de vietuire sireproducere a animalelor si folosirea lor, se intocmeste pe o perioadade 10 ani de catre Academia de Stiinte a Moldovei pe baza evidentei destat a animalelor. (2) Controlul asupra tinerii Cadastrului de stat al regnului animalse exercita de catre Departamentul Protectia Mediului Inconjurator. (3) Tinerea evidentei de stat si a Cadastrului de stat al regnuluianimal se efectueaza din contul statului, conform regulamentului siformularelor elaborate de catre Academia de Stiinte a Moldovei si caresint obligatorii pentru toti subiectii prevazuti la art. 34. (4) Amenajarea cinegetica a fondului silvic de stat este organizata de catre autoritatea silvica centrala si se efectueaza o data la 10 ani concomitent cu amenajarea silvica de catre expeditia de amenajare silvica.

[ Alin. 4 introd. prin Legea N 454-XV din 30.07.2001 ]

Titlul V CONTROLUL ASUPRA PROTECTIEI SI FOLOSIRII RESURSELOR REGNULUI ANIMAL

Articolul 36. Sarcinile controlului de stat asupra protectiei si folosirii resurselor regnului animal Controlul de stat asupra protectiei si folosirii resurselor regnuluianimal are drept sarcina asigurarea indeplinirii de catre toateministerele, departamentele, persoanele fizice si juridice, indiferentde tipul de proprietate si forma de organizare juridica, aobligatiunilor de protectie a regnului animal, respectarea moduluistabilit de folosire a animalelor si a altor norme prevazute delegislatie.

Articolul 37. Organele care exercita controlul de stat asupra protectiei si folosirii resurselor regnului animal Controlul de stat asupra protectiei si folosirii resurselor regnuluianimal este exercitat de catre Departamentul Protectia MediuluiInconjurator si autoritatile administratiei publice locale.

Articolul 38. Drepturile organelor de stat de protectie si folosire a resurselor regnului animal Organele de stat de protectie si folosire a resurselor regnuluianimal are dreptul: a) sa opreasca folosirea neautorizata a animalelor, precum sifolosirea cu incalcare a regulilor, normelor, termenelor stabilite si aaltor cerinte de protectie si folosire a resurselor regnului animal;

b) sa retraga autorizatia sau sa stabileasca limitari la dreptul defolosinta a resurselor regnului animal; c) sa dea indicatii obligatorii pentru executare privind eliminareade incalcari ale regulilor, normelor, termenelor stabilite si ale altorcerinte de protectie si folosire a resurselor regnului animal; d) sa stopeze lucrarile care pot cauza pagube considerabileanimalelor si habitatului lor; e) sa traga la raspundere administrativa contravenientii regulilor,normelor, termenelor stabilite si altor cerinte de protectie si folosirea resurselor regnului animal iar, dupa caz, sa inainteze organelor dedrept materiale pentru luarea masurilor corespunzatoare.

Articolul 39. Controlul departamental asupra protectiei si folosirii resurselor regnului animal (1) Controlul departamental asupra protectiei si folosiriiresurselor regnului animal este exercitat de catre organele in a carorsubordine se afla persoanele juridice care utilizeaza resursele acestuia. (2) Ministerele, departamentele, alte organe sint obligate sa-sicoordoneze actiunile lor cu Departamentul Protectia MediuluiInconjurator si cu autoritatile administratiei publice locale privindcontrolul asupra protectiei si folosirii resurselor regnului animal.

Titlul VI RASPUNDEREA PENTRU INCALCAREA LEGISLATIEI CU PRIVIRE LA PROTECTIA SI FOLOSIREA RESURSELOR REGNULUI ANIMAL

Articolul 40. Raspunderea pentru incalcarea legislatiei cu privire la protectia si folosirea resurselor regnului animal Persoanele fizice si juridice vinovate de: a) incalcarea regulilor vinatului, pescuitului si a altor modalitatide folosire a resurselor regnului animal; b) incalcarea regulilor de protectie a habitatului, conditiilor dereproducere si cailor de migratie a animalelor; c) incendierea vegetatiei uscate pe terenurile habitate de animale; d) utilizarea neautorizata a resurselor regnului animal; e) scoaterea ilicita a animalelor din mediul lor de trai; f) transmiterea neautorizata a dreptului de folosinta a resurselorregnului animal; g) stramutarea, aclimatizarea si incruzisarea neautorizata aanimalelor; h) comportarea cruda cu animalele; i) incalcarea regulilor de aplicare a mijloacelor de protectie aplantelor, a pesticidelor, ingrasamintelor minerale, microelementelor sialtor preparate ce pot cauza pagube regnului animal; j) pastrarea materialelor si deseurilor de productie fararespectarea masurilor stabilite pentru prevenirea pieirii animalelor; k) incalcarea regulilor de expediere si comert cu colectii zoologiceprecum si cu obiecte separate ale regnului animal; l) construirea de obiective fara respectarea masurilor de protectiea regnului animal si a habitatului lor si fara efectuarea expertizeiecologice de stat a proiectelor acestor obiective sau fara respectareacerintelor ei; m) neinformarea la timp a organelor controlului de stat desprestarea si efectivul animalelor, despre schimbarile observate; n) neindeplinirea masurilor de protectie, precum si a indicatiilororganelor controlului de stat privind protectia regnului animal; o) nerepararea tuturor pagubelor cauzate si nealocarea de mijloacepentru restabilirea efectivului de animale sau a habitatului lor; p) participarea fara licenta a genurilor de activitate legate deintretinerea, reproducerea, dobindirea si comercializarea animalelorpoarta raspundere penala, administrativa, materiala si disciplinara, inmodul si cuantumurile stabilite de legislatie.

Articolul 41. Repararea pagubelelor cauzate prin incalcarea

legislatiei cu privire la protectia si folosirea resurselor regnului animal Persoanele fizice sijuridice sint obligate sa repare pagubelecauzate prin incalcarea legislatiei cu privire la protectia si folosirearesurselor regnului animal, precum si sa recupereze profitul ratat, inmodul si cuantumurile stabilite de legislatie.

Articolul 42. Plata pentru utilizarea substantelor toxice cu efecte daunatoare asupra regnului animal Pentru utilizarea in agricultura si in alte scopuri a substantelortoxice, ce dauneaza animalelor folositoare, se prevede o plata dedespagubire, in modul si cuantumurile stabilite de legislatie.

Articolul 43. Solutionarea litigiilor cu privire la protectia si folosirea resurselor regnului animal Litigiile in domeniul protectiei si folosirii resurselor regnuluianimal, care nu pot fi rezolvate in conditiile unei concilieri amiabileintre partile interesate, sint supuse spre rezolvare instantelorjudecatoresti conform legislatiei.

Titlul VII DISPOZITII FINALE SI TRANZITORII

Articolul 44 Prezenta lege intra in vigoare la data publicarii.

Articolul 45 Pina la aducerea legislatiei in conformitate cu Legea regnuluianimal se aplica actele legislative in vigoare.

Articolul 46 Guvernul: pina la 1 octombrie 1995 va aduce propriile hotariri in conformitatecu legea sus-numita; pina la 1 noiembrie 1995 va asigura revizuirea si anularea de catreministere si departamente a actelor lor normative care contravin legiimentionate; pina la 1 decembrie 1995 va prezenta Parlamentului propuneri cuprivire la aducerea legislatiei in conformitate cu prezenta lege.

Articolul 47 La data intrarii in vigoare a prezentei legi se aproga Legea R.S.S.Moldovenesti cu privire la protectia si folosirea regnului animal din 4decembrie 1981, Regulamentul cu privire la gospodaria vinatoreasca dinR.S.S. Moldoveneasca, aprobat prin Hotarirea Sovietului Ministrilor alR.S.S. Moldovenesti nr. 166 din 12 mai 1974, si Regulamentul cu privirela protectia resurselor piscicole si reglementarea pescuitului inbazinele piscicole din Republica Moldova din 27 ianuarie 1993.

Articolul 48 Se aproba drept anexe la prezenta lege: Regulamentul gospodariei cinegetice - anexa nr. 1; Regulamentul cu privire la protectia resurselor piscicole sireglementarea pescuitului in bazinele piscicole din republica - anexanr. 2; Lista speciilor faunistice incluse in Cartea Rosie a RepubliciiMoldova si taxele de incasare pentru pagubele cauzate de catrepersoanele fizice si juridice prin vinare, pescuit, dobindire, colectarecomercializare, posesiune si export ilicite sau prin nimicire - anexanr. 3; Lista speciilor si grupelor sistematice faunistice relativ rare(monumente ale naturii) protejate de stat si taxele de incasare pentrupagubele cauzate de catre persoanele fizice si juridice prin vinare,pescuit, dobindire, colectare, comercializare, posesiune si export

ilicite sau prin nimicire - anexa nr. 4; Taxe de incasare pentru pagubele cauzate de catre persoanele fizicesi juridice prin pescuit, colectare, comercializare, posesiune si exportilicite sau prin nimicire a pestilor, altor organisme acvatice inbazinele piscicole din republica - anexa nr. 5; Taxa de incasare pentru pagubele cauzate de catre persoanele fizicesi juridice prin vinare, dobindire, comercializare, posesiune si exportilicite sau prin nimicire a animalelor de vinat din republica - anexanr. 6.

VICEPRESEDINTELE PARLAMENTULUI Dumitru MOTPAN

Chisinau, 27 aprilie 1995. Nr. 439-XIII

Anexa nr. 1 la Legea regnului animal

Nota: In cuprinsul anexei, cuvintul "braniste" se exclude in conform. cu Legea N 454-XV din 30.07.2001

REGULAMENTUL gospodariei cinegetice

I. DISPOZITII GENERALE

1. Gospodaria cinegetica este una din ramurile de folosire aresurselor naturale, sarcinile principale ale careia sint protectia,folosirea rationala si reproducerea fondului cinegetic de stat.

2. Animalele de interes vinatoresc si multitudinea de terenuri devinatoare constituie Fondul cinegetic unic de stat al Republicii Moldova.

3. Orice activitate care schimba starea fondului cinegetic de stat(denumit in continuare fondul cinegetic) in rezultatul degradariihabitatului natural, conditiilor de reproducere si cailor de migratie aanimalelor se efectueaza numai cu respectarea cerintelor ce asiguraprotectia lor.

4. In fondul cinegetic nu intra animalele care in mod legal sintintretinute in captivitate. Relatiile in domeniul protectiei si folosirii animalelor domestice,precum si a animalelor intretinute in captivitate sau semicaptivitate inscopuri economice, stiintifice, cultural-educative si estetice sintreglementate de legislatia respectiva.

5. Terenuri de vinatoare se considera terenurile fondurilor funciar,silvic si al apelor, care constituie habitatul animalelor aflate inconditii de libertate. Acestea sint unitati economice ale gospodarieicinegetice.

6. Fondul cinegetic este un complex unic si indivizibil, care nu sesupune privatizarii sau transferarii in alta forma de proprietate decitcea publica.

7. Terenurile de vinatoare se divizeaza in: a) terenuri atribuite persoanelor fizice si juridice; b) terenuri neatribuite, care constituie fondul de rezerva alstatului. Terenuri interzise pentru vinatoare se considera rezervatiilestiintifice, peisagistice, parcurile nationale, monumentele naturii etc. 8. Gospodariile cinegetice de importanta republicana se infiinteaza

prin hotarire a Guvernului, gospodariile cinegetice de importanta locala - prin decizia autoritatilor administratiei publice locale.

[ Pct. 8 in red. Legii N 454-XV din 30.07.2001 ]

9. Gestionarea gospodariei cinegetice in fondul silvic de stat si controlul departamental asupra acesteia sint efectuate de catre autoritatea silvica centrala. Gestionarea gospodariei cinegetice (protectia, reproducerea si folosirea rationala a resurselor cinegetice) in fondurile cinegetice ale teritoriului preponderent neimpadurit se efectueaza de catre Societatea Vinatorilor si Pescarilor din Republica Moldova in baza contractelor incheiate cu autoritatile administratiei publice locale de comun acord cu autoritatea centrala abilitata cu gestiunea resurselor naturale si cu protectia mediului inconjurator. Modul, termenele si limitele de folosire a fondului cinegetic se stabilesc de catre autoritatea centrala abilitata cu gestiunea resurselor naturale si cu protectia mediului inconjurator de comun acord cu Institutul de Zoologie al Academiei de Stiinte a Moldovei.

[ Pct. 9 in red. Legii N 454-XV din 30.07.2001 ]

10. Organizarea si gestionarea gospodariei cinegetice au ca scopreproducerea si sporirea efectivului de animale, sporireaproductivitatii terenurilor de vinatoare, efectuarea masurilor de pazasi vinatoresti, folosirea rationala a vinatului in terenurile atribuite.

11. Acordarea dreptului de gestionare a gospodariei cinegetice pe terenurile silvice de vinatoare atribuite se efectueaza in baza contractului de arenda a terenurilor silvice de vinatoare incheiat intre autoritatea silvica centrala si beneficiar, pe un termen de la 10 la 20 de ani, de comun acord cu autoritatea centrala abilitata cu gestiunea resurselor naturale si cu protectia mediului inconjurator. Atribuirea terenurilor de vinatoare preponderent neimpadurite catre fondurile cinegetice se efectueaza in baza contractelor incheiate intre autoritatile administratiei publice locale si beneficiari, pe un termen de nu mai putin de 10 ani, de comun acord cu autoritatea centrala abilitata cu gestiunea resurselor naturale si cu protectia mediului inconjurator.

[ Pct. 11 in red. Legii N 454-XV din 30.07.2001 ]

12. Neindeplinirea sau nerespectarea de catre beneficiar a clauzelorcontractuale pot servi drept temei pentru rezilierea contractului dearenda inainte de termen.

13. Beneficiarilor care indeplinesc clauzele contractuale li seacorda dreptul prioritar de a se folosi de terenurile de vinatoare incontinuare.

14. Persoanele fizice si juridice, in a caror proprietate sifolosinta se afla terenuri funciare, alte terenuri, pot pazi, in caz denecesitate, terenurile lor de invazia animalelor. Constructiile,instalate in acest scop, si masurile intreprinse nu pot servi lacapturarea, ranirea sau nimicirea animalelor. Persoanele mentionate sintobligate de a echipa masinile agricole, folosite pe aceste terenuri, cudispozitive pentru sperierea animalelor si de a folosi la efectuarealucrarilor agricole si silvice tehnologii care nu sint periculoasepentru fauna salbatica.

15. Organizatiile care proiecteaza si efectueaza pe teritoriulrepublicii lucrari hidroameliorative, alte lucrari, ce afecteaza stareaterenurilor de vinatoare si conditiile de viata a animalelor, sintobligate sa prevada, la proiectarea si efectuarea acestor lucrari,

instalatii speciale (bariere, treceri, scari etc.), precum si masuricare ar garanta pastrarea calitatii terenurilor de vinatoare, pastrareahabitatului natural, conditiilor de reproducere si cailor de migratie aanimalelor. Beneficiarii de terenuri sint obligati sa ia in considerareinteresele gospodariei cinegetice in procesul de efectuare a lucrariloragricole si silvice.

16. In scopul protectiei fondului cinegetic drepturilebeneficiarilor de terenuri, paduri, ape si subsol pot fi limitate, cuatribuirea de obligatiuni privind protectia animalelor si habitatuluilor.

17. Importul, exportul, stramutarea, aclimatizarea si incrucisareaanimalelor se permite in scopuri economice si de cercetari stiintificein baza deciziei Departamentului Protectia Mediului Inconjurator decomun acord cu Academia de Stiinte a Moldovei si Serviciul veterinar destat.

II. MODUL DE ACORDARE A DREPTURILOR DE VINATOARE SI GESTIONARE A GOSPODARIEI CINEGETICE

18. Dreptul de vinatoare cu arme de foc de vinatoare pe teritoriulrepublicii se acorda persoanei care domiciliaza permanent pe teritoriultarii, daca aceasta a atins virsta de 18 ani, este membru al uneisocietati de vinatori, a sustinut probele minimumului vinatoresc, aindeplinit minimumul de participari obligatorii prin munca, a achitat inmodul stabilit cotizatia de membru si taxa vinatoreasca. Dreptul de vinatoare poate fi acordat si persoanelor care nudomiciliaza permanent in republica.

19. Vinatorii se unesc in societati de vinatori. Numarul lor seregleaza in dependenta de suprafata de terenuri de vinatoare nu maiputin de 200 ha la un vinator.

20. Drept adeverinta pentru dreptul de vinatoare serveste carnetulde vinator, aprobat de societatea de vinatori, permisul (foaia, fisapentru recoltare) sau autorizatia, licenta, in cazul vinatorii culicenta. In carnetul de vinator este necesar sa fie indicate consemnarileprivind sustinerea probelor minimumului vinatoresc, achitareacotizatiilor de membru si taxei vinatoresti pentru anul in curs,indeplinirea minimumului de participari obligatorii prin munca precum siinregistrarea armei de foc de vinatoare. In caz de lipsa a cel putinunuia din consemnari carnetul de vinator este considerat nevalabil.

21. In cazul deplasarii cu arma de foc de vinatoare la locul devinatoare si inapoi, nemijlocit la vinatoare, precum si transportariiproductiei de vinat la predarea ei la organizatiile de achizitionare saude comert, vinatorul este obligat sa aiba asupra sa carnetul de vinatorsi autorizatia de detinere, portarma si de folosire a armei, eliberatade organul teritorial de politie, si sa le prezinte la cerereapersoanelor imputernicite sa exercite controlul lor, precum si altorvinatori in procesul controlului reciproc.

22. Personalul insarcinat cu paza obiectivelor, aflindu-se cu armelede foc de serviciu din dotare la paza acestora, precum si in timpuldeplasarii lor spre si de la ele, este obligat sa aiba asupra saautorizatia de detinere, portarma si de folosire a armei. In autorizatia cu fotografie este necesar sa fie indicate numele,prenumele paznicului, marca si numarul armei.

23. Procurarea, pastrarea, transportarea si folosirea armelor de focde vinatoare si munitiilor aferente se efectueaza in conformitate cu

Legea privind controlul asupra armelor individuale.

24. Lucratorii Serviciului de stat pentru supravegherea cinegetica,Serviciului silvic de paza de stat, Serviciului pazei vinatoresti,inspectorii obstesti au dreptul de detinere, portarma si de folosire aarmei de foc de serviciu din dotare sau a armei de foc care le apartinecu drept de proprietate privata in timpul exercitarii functiilor deserviciu sau a datoriei cetatenesti.

25. Dreptul de vinatoare nu se acorda persoanelor: a) care nu au virsta de 18 ani; b) care sufera de boli psihice si stau la evidenta in unitatimedico-sanitare; c) care nu dispun de autorizatia de detinere a armei de vinatoare; d) ale caror antecedente penale nu au fost declarate nule pentruinfractiuni premeditate, precum si pentru orice infractiune comisa prinaplicarea armelor de foc, a substantelor explozive sau toxice, pentrubraconaj; e) condamnate la privatiune de libertate, inclusiv conditionat cuantrenarea obligatorie la munca, pentru comiterea infractiunilorpremeditate; f) eliberate conditionat din detentiune, cu antrenarea obligatoriela munca; g) trase la raspundere administrativa pentru braconaj sau alta formade folosire ilegala a armei.

III. REGULILE, TERMENELE SI METODELE DE VINATOARE

26. Se considera vinatoare depistarea in scopul dobindirii,urmarirea si dobindirea propriu-zisa a animalelor aflate in conditiinaturale. Vinatoarea este o metoda de folosire a resurselor regnului animal.

27. Aflarea persoanelor pe terenuri de vinatoare, inclusiv pe cailede acces comun cu arme neincluse in toc, in stare montata, gata pentruaplicare, cu alte unelte de vinatoare, precum si cu ciini si pasari devinatoare (soimi) sau cu productie de vinat, se egaleaza cu vinatoarea.

28. Pe teritoriul republicii este permisa vinatoarea sportiva si deamatori, vinatoarea in scopul stabilirii, reglementarii efectivului deanimale si selectiei lor, precum si in scopuri stiintifice,cultural-educative, estetice si pentru trofee.

29. Modul si mijloacele de efectuare a vinatorii se stabilesc decatre Departamentul Protectia Mediului Inconjurator in comun cuAsociatia de Stat pentru Silvicultura "Moldsilva" si cu respectareacerintelor prezentului regulament, dupa stabilirea efectivului de vinatcare urmeaza sa fie impuscat. 30. Dreptul de vinatoare se acorda in baza documentelor mentionate la punctul 20 al prezentului Regulament, eliberate de comun acord cu beneficiarii terenurilor de vinatoare si cu autoritatea centrala abilitata cu gestiunea resurselor naturale si cu protectia mediului inconjurator. Taxele pentru eliberarea permiselor, autorizatiilor, licentelor, trofeelor, precum si cele pentru deservire se stabilesc de catre beneficiari in conformitate cu actele legislative si normative in vigoare.

[ Pct. 30 in red. Legii N 454-XV din 30.07.2001 ]

31. Efectivul de vinat in fondul cinegetic se reglementeaza inlimita densitatii optimale a populatiilor speciilor respective, astfelca potentialul lor biotic sa asigure autoreproducerea adecvata

neafectind ecosistemele silvic si agricol.

32. Masurile de reglementare a efectivului speciilor de vinattrebuie efectuate prin metode care exclud vatamarea altor specii deanimale si asigura conservarea habitatului lor.

33. Pe teritoriul republicii sint stabilite urmatoarele termene devinatoare:

la m a m i f e r e : cerbi, elani si mifloni - de la 1 septembrie pina la 31 decembrie capriori - de la 15 mai pina la 15 octombrie caprioare - de la 1 septembrie pina la 31 decembrie mistreti - de la 1 august pina la 31 decembrie iepuri - de la 1 noiembrie pina la 31 decembrie vulpi - de la 15 septembrie pina la 1 martie la p a s a r i : porumbei - de la 1 august pina la 1 octombrie giste, rate, lisite, gainuse de balta - de la 15 august pina la 31 decembrie fazani - de la 1 octombrie pina la 31 decembrie.

34. Autoritatea centrala abilitata cu gestiunea resurselor naturale si cu protectia mediului inconjurator, de comun acord cu autoritatea silvica centrala pentru silvicultura si cu beneficiarii, are dreptul de a prelungi sau de a reduce termenele si limitele de recoltare a vinatului sau de a interzice vinatul unor specii de animale.

[ Pct. 34 in red. Legii N 454-XV din 30.07.2001 ]

35. Se considera vinatoare ilicita (braconaj): a) vinatoarea fara autorizatie, fara carnet de vinator sau faraautorizatia de detinere, portarma si de folosire a armei de vinatoare,cu carnetul de vinator nevalabil sau cu carnetul de vinator ce apartinealtei persoane, cu depasirea normelor stabilite de recoltare a vinatuluiin locuri si termene interzise, precum si in locuri care nu sintindicate in permis (foaie, fisa pentru recoltare), autorizatie, licenta,cu arme de vinatoare ce apartin altei persoane fizice sau juridice, cuincalcarea legislatiei si a modului de vinatoare stabilit pe teritoriulunde ea se efectueaza; b) vinatoarea cu folosirea arbaletelor, arcurilor, armelor cu teavaghintuita, fara zgomot, precum si a armelor de model militar, de calibrumic, cu exceptia folosirii in modul stabilit a armelor de foc devinatoare cu teava ghintuita pentru impuscarea animalelor copitate inscop de selectie sau dobindire a trofeelor; c) dobindirea animalelor cu folosirea chimicalelor toxice,repelentelor si imobilizantelor, cu exceptia cazurilor de izbucnire aepizootiilor, in modul stabilit de actele normative corespunzatoare,precum si pentru imobilizarea animalelor in scop de repopulare; d) dobindirea animalelor cu folosirea metodelor si uneltelorconsiderate periculoase: saparea gropilor pentru prins animale, fixareaarmelor, arbaletelor, amplasarea cirligelor, clamelor, apucatoarelor,taietoarelor; instalarea laturilor, capcanelor; organizarea curselor;urmarirea cu orice fel de mijloace de transport (inclusiv automobile,motociclete, tractoare, elicoptere, avioane si alte aparate de zbor);impuscarea si dobindirea animalelor cu ajutorul aparatelor de vedere petimp de noapte, aparatelor laser, al altor dispozitive electronice, cuajutorul farurilor mijloacelor de transport, al altor aparate deiluminat artificiale; instalarea plaselor, ieterelor, laturilor,colibelor, oblicelor; gonirea pe pojghita de gheata, pe zapada adinca,pe gheata, in foc, in apa, pe miriste de stuf; dezgroparea vizuinii;vinatorea din mijloace de transport, in cerc, la pinda; vinatoareapasarilor de balta din salupe, barci cu motor, din alte mijloacemecanice plutitoare, in momentul trecerii obstacolelor de apa;

e) vinatoarea cu ciini neinregistrati in carnetul de vinator si cupasari de vinatoare; f) dobindirea animalelor aflate in primejdie (salvindu-se deincendii inundatii, hamesite, la trecerea peste apa si gheata, zapadaadinca etc.), pasarilor care napirlesc, precum si a femelelor gestate sicu fat; g) strinsul oualor, devastarea cuiburilor, adaposturilor bizamilor(ondatrelor) si ale altor animale, rascolirea vizuinilor, precum si alteactiuni care impiedica reproducerea animalelor si pasarilor folositoare; h) orice vinatoare individuala sau colectiva in fondul forestier destat fara reprezentantul Serviciului silvic de stat.

36. Se interzice: a) vinatoarea in perioada de primavara pe intreg teritoriulrepublicii; b) orice vinatoare, cu exceptia reglementarii efectivului de animalesi pasari in rezervatii stiintifice, branisti, parcuri nationale, zonede agrement, precum si in raza de 2 km a periferiilor municipiilorChisinau, Balti, Bender si Tiraspol, in raza de 500 m de la margineaaltor localitati, impuscarea pasarilor de pe stilpi si de pe firele decomunicatii si electrice; c) dobindirea pe parcursul intregului an a urmatoarelor specii deanimale: muflon, cerb lopatar, cerb nobil, bursuc, vidra, jder,hermelina, nevastuica, nurca, bizam (ondatra), veverita, pisicasalbatica, ciine-enot, dropie, dropie mica, potirniche, bufnita,pescarus, tiganusa, lopatar, cocor, lebede de toate speciile, barza,gisca, fundaci de toate speciile, ferastras, pelican, stirc, toatepasarile rapitoare, toate speciile din familia vrabiilor si alte speciiluate sub ocrotirea statului sau incluse in Cartea Rosie a RepubliciiMoldova, prevazute in anexa nr. 3 si nr. 4 din prezenta lege; d) vinatoarea cu o ora mai inainte de rasaritul soarelui su cu o oramai tirziu de asfintitul lui; tragerea din arma in tinta nevazuta sauneclara (in desis, pe timp de ceata, in amurg, impotriva soarelui etc.),tragerea la zgomot sau fosnet, tragerea in desisuri mai jos de staturaunui om, folosirea armei in stare de ebrietate; tragerea in pasarea caresta pe loc sau pluteste sau in iepurile care sta pe loc. Nota. Reglarea armelor de vinatoare se efectueaza in tiruri, pecimpuri de tragere, standuri special amenajate, iar in cazul lipseiacestora - in cariere, in locuri virane in afara localitatilor, curespectarea masurilor de securitate; e) prinderea, cumpararea si comertul particular cu pasari si animalede orice specie si virsta, intretinerea in captivitate, precum siexportul lor. Nota. Cu titlu de exceptie se permite intretinerea temporara (celmult 20 de zile) pe teritoriul clinicilor veterinare sau in conditii declasa a animalelor traumate sau extrem de istovite, cu permisiuneaorganului de stat pentru supravegherea cinegetica. In celelalte cazuri contravenientii repara pagubele cauzate fonduluicinegetic, indiferent de starea fizica a animalului la momentulprinderii, de faptul cit timp a fost intretinut acesta in conditiicasnice, de faptul daca dupa intretinere a fost lasat la libertate sautransmis altei persoane; f) folosirea dopurilor din materiale usor inflamabile (hirtie, buci,vata etc.), lasarea rugurilor nestinse, deteriorarea panourilor pentruanunturi, firmelor, semnelor de recunoastere si indicatoarelor zonelorde protectie, distrugerea sau deteriorarea diferitelor constructii demenire vinatoreasca, de biotehnica (troace, sararii, adapatoare, turleetc.) si constructii mici arhitecturale; g) aflarea in terenuri de vinatoare cu orice ciini fara zgarda,precum si neinregistrati in carnetul de vinator, indiferent de scopulaflarii, folosirea ciinilor la pascutul animalelor domestice pestelimitele normelor stabilite (1 ciine la 150 de capete de vite). Nota. Posesorii de ciini care au cauzat pagube fondului cinegeticsint trasi la raspundere ca pentru braconaj si repara pagubele in modul

si cuantumurile prevazute de prezentul regulament; h) transmiterea armelor de vinatoare altor persoane sau organizatii,precum si pastrarea in dezordine a armei si a munitiilor aferente lacare ar avea acces copiii si alte persoane; i) folosirea masinilor si agregatelor neechipate cu dispozitivepentru sperierea animalelor in timpul efectuarii lucrarilor agricole; j) efectuarea lucrarilor agricole mecanizate de la periferiacimpului spre centru; k) incendierea plantelor uscate, inclusiv a stufului, miristei,paielor, cioclejilor etc.; l) pastrarea negligenta si aplicarea nereglementata a chimicalelorce prezinta pericol pentru viata animalelor; m) vinarea cu incalcarea regulilor de securitate; n) tragerea din arma sau aflarea in localitati cu arma incarcata,precum si cu arma scoasa din toc si montata, cu exceptia cazurilor cindarmele se folosesc la paza obiectivelor sau la impuscarea ciinilorhoinari.

37. Se permite: a) dresajul si antrenarea in sectoarele de vinatoare specialacordate in acest scop a ciinilor de vinatoare de rasa inregistrati,precum si vinarea in perioada de vinatoare cu ciini de rasecorespunzatoare; b) nimicirea in decursul intregului an a ciorilor sure, cotofenelor,precum si a ciinilor si pisicilor vagabonde, depistate la o distanta de200 m si mai departe de periferia localitatilor, conform decizieiautoritatilor administratiei publice locale, cu acordul organului destat pentru supravegherea cinegetica.

IV. VINATOAREA CU CIINI

38. Vinatoarea cu ciini este permisa numai cu ciini de vinatoare derasa dresati special, care sint inregistrati anual la societatea devinatori, cu indicarea rasei, sexsului, virstei si numelui.

39. In pasaportul ciinelui, eliberat de societatea de vinatori, siin carnetul de vinator al posesorului ciinelui trebuie sa fie indicatedatele enumerate la pct. 38.

40. Pentru dresajul ciinilor de vinatoare de rasa beneficiariiterenurilor de vinatoare de comun acord cu organul de stat pentrusupraveghere cinegetica repartizeaza sectoare de vinatoare speciale.

41. Vinatoarea cu ciini de vinatoare de rasa este permisa la vinareapasarilor de apa si penatelor, animalelor de blana si animalelorcopitate in decursul intregii perioade de vinatoare, fixata pentruspecia data.

42. Ciinii de vinatoare de rasa, depistati pe terenurile devinatoare in perioada interzisa pentru vinatoare si cind vinatoarea nuse practica, sint retinuti de persoanele ce exercita supraveghereaasupra respectarii regulilor de vinatoare, fapt despre care seinstiinteaza sectiile locale ale societatii de vinatori.

43. Stapinul ciinelui de vinatoare retinut are dreptul, in decurs de15 zile, sa-si ia ciinele dupa recuperarea cheltuielilor pentruintretinere. Daca in decurs de 15 zile de la retinerea ciinelui stapinul n-avenit sa-l ia, ciinele trece in mod gratuit in posesia persoanei carel-a retinut, iar daca aceasta se dezice de el, ciinele trece in fondulsocietatii de vinatori.

44. Posesorii ciinilor de vinatoare care le-au permis aflarea peterenurile de vinatoare in perioada interzisa pentru vinatoare, precum

si in rezervatiile stiintifice, in branisti si in zone de agrement petot parcursul anului poarta raspundere in conformitate cu legislatia.

V. PRODUCTIA DE VINAT

45. Productie de vinat se considera carnea, pieile, coltii, coarnele(exceptind cele abandonate), alta productie obtinuta in urma vinatoriilegale a animalelor.

46. Colectarea, cumpararea, prelucrarea (tabacirea, vopsirea,confectionarea diverselor articole) si vinzarea blanurilor si pieilor devinat se efectueaza numai de catre intreprinderile de stat care auobtinut in modul stabilit autorizatia de efectuare a lucrarilormentionate.

47. Despre animalele ranite, cazute, zdrobite de mijloacele detransport se va comunica imediat reprezentantilor organelor de protectiea mediului, care in comun cu lucratorii serviciului veterinar de statvor determina utilitatea de comercializare a acestor animale,intocmindu-se un act de forma stabilita. Trofeele de vinatoare (coarnele, craniile, coltii etc.) aleanimalelor cazute se transmit beneficiarului terenului de vinatoare, peal carui teritoriu acestea au fost depistate.

48. Pieile de vinat, obtinute de vinatori in urma vinatorii sportivesi de amatori sau ca trofee, in cazul in care nu au fost folosite decatre vinatori in scopuri personale, trebuie predate organizatiilor deachizitionare in termen de 20 de zile de la expirarea termenului devinatoare stabilit pentru specia data de vinat.

49. Persoanele care predau la organizatiile de achizitionare pieilede vinat limitat sint obligate sa prezinte cotorul autorizatiei devinatoare, licenta, iar persoanele care predau pielile de vinatnelimitat sa prezinte carnetul de vinator.

50. La receptionarea pielilor si blanurilor de vinat limitatorganizatiile de achizitionare sint obligate sa inregistreze infacturile de receptionare numarul autorizatiei de vinatoare, licentei.

51. Trofeele de vinat dobindite legal (coarnele, craniile, coltiietc.) sint proprietate a persoanelor fizice si juridice care le-audobindit.

52. Carnea, coarnele, craniile si coltii de vinat, dobindite in urmavinatorii sportive si de amatori, se folosesc de catre vinatorii insisisau se predau la organizatiile de achizitionare sau de comert, lapreturi stabilite ori contractuale, pentru a fi comercializate.

53. Productie a vinatului ilicit se considera: a) blanurile, pieile, carnea si alta productie de vinat, obtinutaprin incalcarea prezentului regulament, a altor acte normative privindvinatoarea si gospodaria cinegetica; b) blanurile finisate, precum si cele nefinisate, care nu au semnulde stat (stampila), articolele productiei mestesugaresti confectionatedin ele, cumparate sau prezentate pentru vinzare de persoane particulare.

54. Productia de vinat ilicit urmeaza sa fie confiscata fararecomensa de catre organele sau persoanele care exercita supraveghereacinegetica si care se va preda, conform actelor, organizatiilor deachizitionare sau de comert. In act se indica: denumirea completa si adresa organizatiei care aprimit productia, numele, prenumele alcatuitorului, persoanelor care aupredat, au primit productia, martorului la procesul de primire-predaresi contravenientului, specia, cantitatea, pretul si costul productiei

predate. Primul exemplar al actului cu stampila organizatiei care a primitproductia se expediaza organului de stat pentru supravegherea cinegeticaimpreuna cu procesul-verbal, in care se consemneaza incalcareaprezentului regulament.

55. Modul de predare a productiei confiscate: a) carnea animalelor copitate se preda neintirziat in reteauacomerciala de catre contravenient. In caz de refuz, contravenientulcompenseaza statului costul ei in conformitate cu pct. 74 din prezentulregulament; b) pieile uscate nefinisate ale animalelor sint predateorganizatiilor de actizitionare in termen de 10 zile; c) pieile finisate ale animalelor copitate si blanurile finisate aleanimalelor salbatice cu blana scumpa, fara semn de stat (stampila), sintpredate organului de stat pentru supravegherea cinegetica in termen de10 zile, pentru a le marca cu stampila speciala si a le preda inconsignatii.

56. Se interzice primirea de la persoane particulare pentrucomercializare, in consignatii si pentru prelucrare si vopsire inintreprinderi de deservire sociala a blanurilor nefinisate, precum si aacelor finisate fara semnul de stat (stampila), precum si a articolelormestesugaresti confectionate din ele, care, conform legislatiei, trebuiesa fie predate statului in mod obligatoriu.

57. In cazul depistarii la persoana care preda productia devinatoare ilicita, organizatiile de achizitionare si de comert sintobligate sa o primeasca fara plata, conform chitantei. Chitanta seanexeaza la actul de confiscare, in care se indica cantitatea sifelurile productiei primite fara plata, numele, prenumele si adresapersoanei care a predat-o. Totodata se intocmeste un proces-verbal despre incalcareaprezentului regulament de catre persoana care a predat productia. Primul exemplar al actului legalizat cu stampila organizatiei care aprimit productia impreuna cu procesul-verbal se expediaza la Inspectiade Stat a Calitatii Mediului, iar productia se retine pentru luareamasurilor corespunzatoare de catre organele care exercita supraveghereaasupra respectarii reglementarilor stabilite in prezentul regulament.

58. Costul productiei de vinat ilicit, primite de catreorganizatiile de achizitionare si de comert, se vireaza la contulspecial al Inspectiei de Stat a Calitatii Mediului, care exercitaprotectia regnului animal.

59. Persoanele care nu au predat catre stat in termenele stabiliteproductia de vinat ilicit, confiscata de la contravenienti, sint lipsitede recompensa pentru depistarea contravenientilor si recuperareastatului costul de achizitie al productiei in cauza in marime de 5 orimai mare.

60. Persoanele care au depistat contravenientii regulilor sitermenelor de vinatoare primesc pe linga recompensa in bani si cea innatura - pina la 100 % din carnea penatelor si iepurilor confiscati siau prioritate la procurarea carnii animalelor copitate dobindite ilicit.

VI, RESPONSABILITATEA CONTRAVENIENTILOR

61. Pentru incalcarea prevederilor prezentului regulament persoanelevinovate sint trase la raspundere administrativa si penala inconformitate cu legislatia.

62. Uneltele de vinatoare ilicita - armele, mijloacele de transport,alte unelte folosite la vinatoarea ilicita se retin pina la stabilirea

identitatii proprietarilor si deciderea responsabilitatiicontravenientilor in conformitate cu legislatia.

63. Uneltele de vinatoare ilicita, sechestrate de la persoanelenelipsite de dreptul de vinatoare, se inapoiaza proprietarilor dupaachitarea amenzii si repararea pagubei cauzate (daca aceasta a avut loc).

64. La privarea temporara a contravenientului de dreptul devinatoare fara sechestrarea uneletelor de vinatoare, acestea sepastreaza la Inspectia de Stat a Calitatii Mediului care exercitaprotectia regnului animal.

65. Uneltele de vinatoare ilicita nesolicitate de posesori in termende 6 luni de la aplicarea santiunii se transmit in consignatie pentrucomercializare.

66. Suma incasata de la vinzarea uneltelor de vinatoare ilicitapoate fi solicitata de posesorul acestor unelte.

67. Uneltele de vinatoare ilicita care nu pot fi vindute se distrugin modul stabilit.

68. Persoanele fizice si juridice care au cauzat pagube fonduluicinegetic, ca urmare a incalcarii modului si regulilor de vinatoarestabilite de prezentul regulament, repara aceste pagube in marimilestabilite in anexa nr. 6. Nota. La examinarea cazurilor de incalcare a regulilor si termenelorde vinatoare animalele ranite de contravenienti se considera dobindite.

69. In imposibilitatea stabilirii cine dintre participantii lavinatoarea ilicita a dobindit animalul, contravenientii care au cauzatin comun pagube gospodariei cinegetice poarta raspundere solidaraprivind repararea pagubei cauzate.

70. Persoanele vinovate de achizitionarea si comercializareaproductiei de vinat ilicit, inclusiv a pieilor de animale nefinisate sifinisate, care nu au semnul de stat (stampila), a articolelormestesugaresti confectionate din ele, recupereaza statului costulproductiei conform pct. 74 din prezentul regulament.

71. In caz de depistare a montarii laturilor, capcanelor, altorunelte de vinatoare interzise pentru anumite specii de vinat (cerb,caprioara, mistret, iepure etc.), persoanele a caror culpabilitate estedemonstrata integral platesc suma pagubei cauzate conform anexei nr.6.

72. Persoanele participante la vinatoarea ilicita in calitate degonasi poarta raspundere solidara de rind cu contravenientiivinatori-puscasi.

73. Sumele incasate de la vinzarea productiei de vinat ilicit care afost confiscata nu se iau in considerare la repararea pagubei.

74. In caz de imposibilitate a confiscarii productiei de vinatilicit din cauza ca aceasta a fost folosita de contravenient in scopuripersonale sau s-a alterat din vina lui, contravenientul compenseazacostul ei conform celor mai inalte preturi cu amanuntul existente lamomentul descoperirii acestei productii la contravenient, pornind de laurmatoarele calcule: a) elanul - 200 kg carne, 200 dm2 piele; b) cerbul nobil, maralul - 150 kg carne, 240 dm2 piele; c) cerbul patat si cel lopatar, muflonul - 60 kg carne, 70 dm2 piele; d) caprioara - 30 kg carne, 65 dm2 piele; e) mistretul - 150 kg carne, 100 dm2 piele; pentru blana animalelor salbatice cu blana scumpa si pieile

animalelor copitate, indiferent de culoare, dimensiuni si specie.

VII. FOLOSIREA ANIMALELOR IN SCOPURI STIINTIFICE, CULTURAL-EDUCATIVE SI ESTETICE

75. Vinatoarea in scopuri stiintifice, cultural-educative siestetice in termenele si locurile interzise pentru vinatoare sau aanimalelor dobindirea carora este limitata, precum si intretinereaacestora in captivitate pentru scopurile mentionate se permite numai incazuri exceptionale cu autorizatia Departamentului Protectia MediuluiInconjurator in acord cu Asociatia de Stat pentru Silvicultura"Moldsilva".

76. Dobindirea in scopuri stiintifice sau cultural-educative aanimalelor introduse in Cartea Rosie a Republicii Moldova este interzisa.

77. Carnea animalelor dobindite in scopuri stiintifice sau de altanatura se foloseste de catre organizatiile care le-au dobindit sau sepreda in reteaua de comert, iar pieile acestor animale si blanurileanimalelor salbatice cu blana scumpa, dobindite in acelasi scop, incazul in care nu sint folosite pentru muzee sau alte necesitati sociale,urmeaza sa fie predate organizatiilor de achizitionare.

78. Fotografierea, filmarea video sau cinematografica a animalelorin perioada de reproducere (de la 1 martie pina la 31 iunie) inapropierea cuiburilor, vizuinilor, birlogurilor etc., precum si inlocurile de hibernare, se permite numai cu aprobarea DepartamentuluiProtectia Mediului Inconjurator. In timpul fotografierii, filmarii video sau cinematografice esteinterzisa demascarea sau schimbarea locului cuiburilor, altorascunzisuri sau adaposturi ale animalelor, precum si urmarirea puilor deanimale sau despartirea lor de mama.

79. Prinderea pasarilor si aflarea linga cuib in scopul inelarii sepermite numai cu aprobarea Departamentului Protectia MediuluiInconjurator.

VIII. ADMINISTRAREA SI CONTROLUL DE STAT IN DOMENIUL PROTECTIEI SI FOLOSIRII FONDULUI CINEGETIC

80. Protectia si paza fondului cinegetic este o obligatiune a organelor de stat corespunzatoare, a beneficiarilor detinatori de terenuri de vinatoare, precum si o datorie a fiecarui cetatean.

[ Pct. 80 compl. prin Legea N 454-XV din 30.07.2001 ]

81. Administrarea gospodariei cinegetice si controlul departamentalasupra activitatii persoanelor fizice si juridice privind protectia,folosirea si reproducerea fondului cinegetic, dezvoltarea vinatoriisportive si de amatori se realizeaza de catre Asociatia de Stat pentruSilvicutura "Moldsilva".

82. Controlul de stat asupra fondului cinegetic si supravegherea respectarii prevederilor prezentului Regulament sint exercitate de catre autoritatea centrala abilitata cu gestiunea resurselor naturale si cu protectia mediului inconjurator.

[ Pct. 82 compl. prin Legii N 454-XV din 30.07.2001 ]

83. Organizatiile si persoanele cu functii de raspundere aleorganelor de stat imputernicite sa exercite controlul asupra respectariiprezentului regulament au dreptul: a) sa exercite controlul asupra respectarii regulilor, normelor,termenelor stabilite de prezentul regulament, precum si a altor cerinte

de protectie si folosire a animalelor; b) sa exercite controlul asupra tinerii evidentei de stat sicadastrului de stat al animalelor; c) sa exercite controlul asupra corectitudinii si oportunitatiielaborarii si desfasurarii masurilor pentru pastrarea habitatului,conditiilor de reproducere si cailor de migratie a animalelor; d) sa controleze carnetul de vinator, autorizatia de detinere,portarma si de folosire a armei de vinatoare, permisul (foaia, fisapentru recoltare), autorizatia, licenta, pasaportul ciinelui devinatoare al vinatorilor, altor persoane, care se afla pe terenurile devinatoare si pe drumurile publice cu armele in toc, cu ciini devinatoare, cu unelte de prins si cu productie de vinat; e) sa controleze gentile vinatoresti, armele, munitiile, productiade vinat si mijloacele de transport ale cetatenilor care ai incalcatcerintele prezentului regulament, documentele ce stabilesc identitatealor, iar in lipsa acestor documente sau a refuzului de a le prezenta -sa fie adusi la cel mai apropiat sector de politie sau la organuladministratiei publice locale pentru stabilirea identitatii; f) sa intocmeasca in 3 exemplare procese-verbale asupra persoanelor care au comis incalcarea cerintelor prezentului regulament, 2 dintre care in termen de 3 zile se transmit la autoritatea centrala abilitata cu gestiunea resurselor naturale si cu protectia mediului inconjurator pentru luarea masurilor respective. Daca contravenientul refuza sa semneze procesul-verbal, in el se face o nota corespunzatoare, confirmata de semnatura martorilor;

[ Pct. f) modif. prin Legea N 454-XV din 30.07.2001 ]

g) sa confiste productia de vinat ilicit, articolele productieimestesugaresti confectionate din aceasta si sa le transmita, conformactelor, organizatiilor de achizitionare si de comert spre vinzare; h) sa sechestreze de la cetatenii care au comis incalcareatermenelor si regulilor de vinatoare armele, alte unelte de vinatoare,mijloacele de transport daca ele au fost folosite ca unelte de vinatoareilicita, precum si carnetele de vinator, si sa-i retina in modulstabilit pina la solutionarea problemei privind raspundereacontravenientilor.

84. Departamentului Protectia Mediului Inconjurator exercitacontrolul de stat asupra: - protectiei si folosirii regnului animal, indeplinirii de catretoate ministerele, departamentele, persoanele fizice si juridice aobligatiunilor de protectie a regnului animal, respectarii moduluistabilit de folosire a resurselor cinegetice; - administrarii gospodariei cinegetice si respectarii de catrebeneficiarii terenurilor de vinatoare a cerintelor prezentuluiregulament; - starii si tendintelor de dezvoltare a fondului cinegetic; - respectarii legilor si altor acte normative privind protectiafondului cinegetic si Codului cu privire la contraventiileadministrative; - elaborarii si executarii programelor si masurilor pentru protectiasi reproducerea fondului cinegetic; - respectarii limitelor stabilite de folosire a fondului cinegetic; - sistarii lucrarilor la efectuarea carora se incalca regulile,normele si alte cerinte de protectie si folosire a regnului animal, deprotectie a habitatului, conditiilor de reproducere si cailor demigratie a animalelor pina la eliminarea incalcarilor. Departamentul Protectia Mediului Inconjurator interzice in modneconditionat vinatoarea la toate sau la unele specii de vinat atit inzone si pe terenuri de vinatoare aparte, cit si pe intreg teritoriulrepublicii in cazurile in care fondul cinegetic a suferit in urmacalamitatilor naturale, epizootiilor sau in alte cazuri.

85. Inspectia de Stat a Calitatii Mediului are dreptul: a) sa sisteze folosirea neautorizata a fondului cinegetic, precum sifolosirea cu incalcarea regulilor, normelor, termenelor stabilite si aaltor cerinte de protectie si folosire a fondului cinegetic; b) sa elaboreze indicatii exercutorii privind eliminarea incalcariiregulilor, normelor, termenelor si altor cerinte de protectie sifolosire a fondului cinegetic; c) sa modifice termenele si metodele de vinatoare sau sa interzicavinatoarea in scopul restabilirii densitatii optime a diverselor speciide animale de vinat, dereglate in urma calamitatilor naturale, precum siepizootiilor in mediul animalelor salbatice sau domestice (febra aftoasarabie etc.); d) sa elibereze beneficiarilor de terenuri de vinatoare respective,indiferent de termenul si locul vinatorii, autorizatii pentru impuscatulanimalelor, daca acestea aduc daune gospodariilor agricole, silvice,altor domenii ale economiei nationale, precum si in scopul securitatii,luptei cu rabia sau din alte cauze obiective; e) sa amendeze persoanele cu functii de raspundere sau unelepersoane care au incalcat cerintele prezentului regulament, precum si safaca propuneri in organele corespunzatoare pentru a intenta procesepenale contra persoanelor culpabile de actiuni, pasibile de raspunderepenala; f) sa intenteze actiuni civile in instantele de judecata si Arbitrajpentru repararea pagubelor cauzate fondului cinegetic; g) sa efectueze controale, iar in caz de necesitate, sa extragaproductia de vinat in natura la punctele de receptie, baze, la altedepozite, precum si la intreprinderile, organizatiile ce confectioneazaarticole din productia de vinat, sa primeasca de la organizatiile destat si obstesti si sa controleze actele ce se refera la gospodariacinegetica, la colectarea, prelucrarea si realizarea productiei de vinat; h) sa confiste fara plata uneltele de vinatoare ilicita (arme,capcane, laturi etc.) de la persoanele vinovate de incalcareaprezentului regulament si a regulilor securitatii de vinatoare. Materialele asupra membrilor societatii de vinatori care au comisbraconaj vor fi transmise la societatea de vinatori pentru determinareamasurilor de influenta, in corespundere cu statutul acesteia.

IX. MODUL DE FORMARE SI UTILIZARE A MIJLOACELOR EXTRORDINARE

86. Sumele amenzilor percepute pe cale administrativa pentruincalcarea cerintelor prezentului regulament, precum si sumele obtinutede la vinzarea uneltelor si a productiei de vinat ilicit confiscate, dela recuperarea costului productiei de vinat ilicit nepredata decontravenienti, de la impuscarea animalelor in scopuri stiintifice,cultural-educative, de la vinzarea autorizatiilor pentru vinatoareasportiva si de amatori si selectiva, precum si sumele percepute pentrurepararea pagubelor cauzate statului se vireaza la contul Fonduluiecologic extrabugetar al Inspectiei de Stat a Calitatii Mediului. Cincizeci de procente din suma totala a amenzilor si suma obtinutade la realizarea productiei de vinat ilicit, armelor si altor unelte devinatoare sechestrate, ai caror posesori nu s-au adresat in termen de 6luni pentru a le primi, se vireaza in Fondul ecologic extrabugetar si sefolosesc numai la organizarea protectiei fondului cinegetic. Sumele obtinute de la eliberarea permiselor, autorizatiilor si licentelor pentru vinatoarea sportiva si de amatori se vireaza la contul beneficiarilor detinatori de terenuri de vinatoare.

[ Alin. 3 in red. Legii N 454-XV din 30.07.2001 ]

[ Alin. 4 excl. prin Legea N 454-XV din 30.07.2001 ]

87. Persoanelor care au depistat nemijlocit contravenientiienumerati in prezentul regulament li se acorda premii. Pentru premii sefolosesc 50 de procente din suma amenzilor si 30 de procente din suma

obtinuta de la repararea pagubei cauzate statului, virate la contulspecial al Inspectiei de Stat a Calitatii Mediului. Nota. Daca contravenientul nu a fost amendat, dar i s-a aplicat altasanctiune administrativa sau masuri de influenta obsteasca, fieprocesul-verbal privind contraventia a fost remis comandantului unitatiimilitare (sefului institutiei Ministerului Afacerilor Interne), fiedosarul a fost clasat din motive ce n-au depins de persoana care adepistat contraventia, acesteia i se acorda un premiu in marime de 3salarii minime. Persoanei care a depistat contraventia, in care organelejudiciare si de ancheta au descoperit actiuni de ordin penal, i seacorda un premiu in marime de 10 salarii minime.

88. Mijloacele ramase la contul special dupa acordarea premiilor seutilizeaza de Inspectia de Stat a Calitatii Mediului pentru: a) efectuarea masurilor biotehnice; b) cumpararea sau arendarea mijloacelor de lupta cu braconajul(mijloace de transport, arme, alt echipament necesar) pentru lucratoriigospodariei cinegetice care exercita supravegherea cinegetica de stat,mijloacelor de fotografiat, de filmat, de inregistrare sonora; c) premierea persoanelor care participa activ la dezvoltareagospodariei cinegetice; d) recuperarea cheltuielilor pentru acordarea gratuita si cuinlesniri a uniformelor pentru lucratorii care exercita functii desupraveghere asupra respectarii regulilor de vinatoare si gestionariigospodariei cinegetice, de organizare a atelierelor de naturalizare, aexpozitiilor de trofee de vinat; e) in alte scopuri care nu contravin legislatiei.

89. Intru ajutorarea autoritatilor publice centrale la paza fonduluicinegetic, societatea de vinatori delegheaza inspectori obstesti dinrindul celor mai activi membri. In temeiul recomandarilor prezentate de societatea de vinatori, autoritatea centrala abilitata cu gestiunea resurselor naturale si cu protectia mediului inconjurator confirma inspectorii obstesti si le elibereaza legitimatiile corespunzatoare.

[ Alin. 2 modif. prin Legea N 454-XV din 30.07.2001 ]

Inspectorilor obstesti li se acorda drepturi identice celorprevazute la pct. 83 literele a), e), f),g) ale prezentului regulament. Conducerea activitatii inspectorilor obstesti se exercita de catre autoritatea centrala abilitata cu gestiunea resurselor naturale si cu protectia mediului inconjurator.

[ Alin. 4 modif. prin Legea N 454-XV din 30.07.2001 ]

Anexa nr.2 la Legea regnului animal

REGULAMENTUL cu privire la protectia resurselor piscicole si reglementarea pescuitului in bazinele piscicole din republica

DISPOZITII GENERALE

1. Toate bazinele si cursurile de apa (riurile, afluentii, lacurile,iazurile (helesteele), lacurile de acumulare) de pe teritoriulrepublicii, care servesc sau pot servi pentru reproducerea, cresterea sipescuitul pestelui, altor organisme si plante acvatice, se considerabazine piscicole.

2. Protectia resurselor piscicole, a altor organisme si plante

acvatice (crustacee, insecte, amfibii, plante imerse si submerse), autorizarea si reglementarea pescuitului si dobindirii organismelor si plantelor acvatice, precum si controlul de stat asupra respectarii prezentului Regulament tin de competenta Serviciului piscicol al Inspectoratului Ecologic de Stat al autoritatii centrale abilitate cu gestiunea resurselor naturale si cu protectia mediului inconjurator (denumit in continuare Serviciul piscicol).

[ Pct. 2 in red. Legii N 454-XV din 30.07.2001 ]

3. Coordonarea lucrarilor si investitiilor stiintifice in domeniulprotectiei, reproducerii si folosirii rationale a resurselor piscicolese efectueaza de Consiliul ihtiologic, infiintat pe linga DepartamentulProtectiei Mediului Inconjurator, ca organ coordonator si consultativ. 3.1. Consiliul ihtiologic se formeaza din specialisti calificati inprobleme de protectie si reproducere a resurselor piscicole de laorganizatii de cercetari stiintifice, institutii de invatamint,intreprinderi piscicole, ministere si departamente. 3.2. Sarcinile de baza ale Consiliului ihtiologic sint elaborarea sipromovarea unei politici unitare privind activitatea stiintifica si ceaeconomica in domeniul ocrotirii naturii, care ar asigura dezvoltarea,protectia, reproducerea si folosirea rationala a resurselor piscicoledin bazinele piscicole. 3.3. Consiliul ihtiologic, in limitele competentei sale, are dreptul: - sa faca recomandari si propuneri privind intocmirea planurilor decercetari stiintifice in domeniul pisciculturii, pescuitului industrialsi popularii cu pesti a bazinelor de apa; - sa prezinte propuneri privind cele mai actuale si complicateprobleme din domeniul pisciculturii spre dezbatere la ColegiulDepartamentului Protectia Mediului Inconjurator, precum si spreexaminare de catre alte organizatii interesate; - sa organizeze consfatuiri cu privire la problemele actuale; - sa antreneze specialisti din organizatiile interesate lapregatirea materialelor referitoare la problemele propuse spre examinarela Colegiul ihtiologic; - sa editeze culegeri de lucrari stiintifice, de materialestiintifico-metodice si didactice in domeniul pisciculturii; - sa pregateasca materiale pentru intruniri internationale,simpozioane si conferinte, sa participe la lucrarile acestor forumuri; - sa examineze darile de seama ale ministerelor, departamentelor,altor organizatii privind respectarea cerintelor in domeniul protectiei,reproducerii si folosirii rationale a resurselor piscicole.

4. Pescuitul industrial, sportiv si de amatori in bazinele piscicole naturale se efectueaza contra plata sau contra indeplinirii masurilor ameliorativ-piscicole si numai in baza autorizatiei pentru pescuit eliberate de catre autoritatea centrala abilitata cu gestiunea resurselor naturale si cu protectia mediului inconjurator. Normele de pescuit se stabilesc de catre Serviciul piscicol in baza recomandarilor Consiliului ihtiologic. Valorificarea piscicola a bazinelor artificiale se efectueaza cu acordul Serviciului piscicol.

[ Pct. 4 in red. Legii N 454-XV din 30.07.2001 ]

5. Persoanele fizice si juridice efectueaza pescuitul industrial in bazinele de apa si sectoarele piscicole stabilite de Serviciul piscicol, in baza licentelor eliberate de Departamentul Protectia Mediului Inconjurator si in conformitate cu contractul incheiat intre serviciul mentionat si persoanele juridice.

[ Pct. 5 compl. prin Legea N 454-XV din 30.07.2001 ]

6. Perscuitul pestelui si al altor organisme acvatice in scopuristiintifice, de dezvoltare a pisciculturii sau in scopul popularii

bazinelor de apa cu pesti, precum si pescuitul de control se efectueazain timpul, in locurile, cu uneltele si prin metodele de pescuitautorizate de Serviciul piscicol.

7. Pescuitul in sectoarele care se afla in zonele constructiilorhidrotehnice, magistralelor de transport, podurilor cailor ferate,porturilor fluviale, debarcaderelor, constructiilor, unitatilor militaresi rezervatiilor stiintifice se efectueaza cu autorizatia Serviciuluipiscicol cu acordul organizatiilor in folosinta carora se aflaobiectivele mentionate.

8. Persoanele fizice si juridice straine nu au dreptul sa practicepescuitul industrial al pestelui si altor organisme acvatice, cuexceptia cazurilor prevazute de conventiile la care Republica Moldovaeste parte.

9. Pescuitul in bazinele si cursurile de apa din zonele de frontieraale republicii se efectueaza cu respectarea regimului de frontiera.

10. Folosirea apei din bazinele piscicole in scopuri industriale,agricole si menajere se efectueaza cu acordul Serviciului piscicol,respectind conditiile: - dotarii prizelor de apa cu dispozitive pentru protectia pestelui; - repararii de catre beneficiari a pagubelor cauzate resurselorpiscicole la captarea apei.

11. La proiectarea, amplasarea, construirea si darea in exploatare aobiectivelor, precum si la efectuarea altor lucrari in bazinelepiscicole si in zonele riverane, agentii economici sint obligati saprevada in documentatia de proiect si deviz mijloace banesti pentrucompensarea pagubelor cauzate resurselor piscicole si sa realizeze,conform Codului apelor, masuri de protectie a resurselor piscicole, deasigurare a conditiilor de reproducere, crestere si migratie apestelui si altor organisme acvatice. La constructia barajelor trebuiesa fie prevazute masuri pentru valorificarea piscicola a lacurilor deacumulare. Daca prin constructia si exploatarea prizelor de apa, a altorinstalatii hidrotehnice, efectuarea altor lucrari in bazinele piscicole(lucrari de adincire, indreptare a albiei riurilor, amplasare aducherilor, conductelor de gaz si petrol etc.) nu poate fi evitataafectarea resurselor piscicole, persoanele fizice si juridice careexploateaza aceste obiective sint obligate in acord cu DepartamentulProtectia Mediului Inconjurator sa prevada efectuarea masurilor decompensare a pagubelor determinate, calculate si argumentate sub aspectecologico-piscicol. Mijloacele banesti de la repararea pagubelorcauzate se vireaza de catre persoanele fizice si juridice la un contspecial al Fondului ecologic extrabugetar, cu destinatie speciala pentrua fi utilizate la constructia si la efectuarea lucrarilor de ameliorarepiscicole curente: cumpararea puietului pentru popularea cu pesti abazinelor de apa naturale, restabilirea locurilor de depunere a icrelor,efectuarea lucrarilor de cercetari stiintifice in scopul spoririirezervelor piscicole si conservarea biodiversitatii organismeloracvatice. Mijloacele banesti de la repararea pagubelor cauzate se vireaza prindispozitie de plata a beneficiarului-constructor pentru finantareaconstructiei obiectivului care afecteaza resursele pisciole incorespundere cu sumele prevazute in devizul de cheltuieli financiar alacestui obiectiv, indiferent de sursa de finantare si apartenentadepartamentala. In caz de necesitate a constructiei obiectivuluipiscicol de compensare, se va prevedea darea lui in exploatare inaintede finisarea constructiei obiectivului care prejudiciaza resurselepiscicole. Mijloacele banesti de la repararea pagubelor cauzate, nefolosite inanul curent, se transfera pentru anul viitor, nu se supun trecerii la

buget si se utilizeaza in scopurile indicate in prezentul regulament.

[ Alin. 4 modif. prin Legea N 454-XV din 30.07.2001 ]

12. Calculele si argumentarile ecologice ale pagubelor cauzateresurselor piscicole prin captarea apei sau prin o alta activitateeconomica se efectueaza de catre institutiile de cercetari stiintificein domeniul pisciculturii, desemnate de catre Departamentul ProtectiaMediului Inconjurator. Serviciul piscicol exercita controlul asupra eficacitatiidispozitivelor pentru protectia pestelui si a folosirii mijloacelor decompensare. Nerespectarea regulilor de folosinta a apei atrageraspunderea persoanelor vinovate in l conformitate cu legislatia.

13. Pescuitul pestelui si altor organisme acvatice in toate bazinelepiscicole si sectoarele pescuitului industrial se efectueaza inconformitate cu prezentul regulament. Uneltele de pescuit, mijloacele de transport terestru si pe apa cucare s-a savirsit incalcarea cerintelor prezentului regulament, precumsi pestele si alte organisme acvatice dobindite in mod ilicit sesechestreaza. Uneltele de pescuit, mijloacele de transport terestru si pe apasechestrate se pastreaza la depozitul Serviciului piscicol si, infunctie de decizia acestuia, se confisca sau se inapoiaza detinatorului.Uneltele de pescuit interzise se vindnitatilor piscicole sau sedistrug. Pestele, alte organisme acvatice dobindiite in mod ilicit pot ficonfiscate atit in locurile pentru pescuit, cit si in cherhanale, inlocurile de prelucrare si comercializare. Pestele confiscat se preda launitatile piscicole sau de comert. In functie de timpul, locul siconditiile savirsirii contraventiei, pestele poate fi lasatcontravenientului cu conditia achitarii costului lui conform preturilorde piata in vigoare. Daca persoanele care au incalcat prezentul regulament nu au fostgasite, pestele, uneltele de pescuit si mijloacele de transport terestrusi pe apa abandonate sint retinute de Serviciul piscicol.

14. In cazul in care mijloacele de transport pe apa, care apartinunitatilor piscicole, altor organizatii, precum si cetatenilor, nu sintinregistrate in Registrul naval, ele se inmatriculeaza in modul stabilit.

15. Se interzice pescuitul, pastrarea, prelucrarea sicomercializarea pestelui sub dimensiunile stabilite de prezentulregulament. Masurarea pestelui pentru toate speciile se face de lavirful cavitatii bucale inchise pina la baza inotatoarei codale. La masurarea pestelui prelucrat (sarat, uscat, afumat) dimensiunilestabilite se micsoreaza cu 4 procente. Se interzice a tine evidenta in documentatia de dare de seama aspeciilor de pesti pescuiti, aflati sub protectie cu denumire comuna -"maruntis", "plevusca", "alte specii", "neindentificat".

16. Pescuitul puietului de peste sub dimensiunile legal admise seface in corespundere cu normele stabilite de prezentul regulament.Puietul de peste sub dimensiunile stabilite urmeaza sa fie intors in modobligatoriu in bazinul de apa in stare vie. In caz daca cantitatea de puiet de peste sub dimensiunile stabilitedepaseste normele admise, unitatile piscicole sint obligate sa sistezepescuitul in aceste locuri sau sa inlocuiasca uneltele de pescuit cualtele cu ochiuri mai mari.

17. In caz daca pescuitul puietului de peste sub dimensiunilestabilite depaseste normele admise acesta se confisca de catre Serviciulpiscicol si se transmite intreprinderilor de prelucrare sau unitatilorde comercializare.

18. Dimensiunile ochiurilor la uneltele de pescuit se determina prinmasurarea pe snur: la uneltele cu dimensiunile ochiurilor mai mici de 30mm se masoara distanta dintre 11 noduri cu impartirea numarului obtinutla 10; la uneltele cu dimensiunile ochiurilor mai mari de 30 mm semasoara distanta dintre 6 noduri cu impartirea numarului obtinut la 5.La masurarea ochirilor la uneltele de pescuit confectionate din fibrevegetale se admite micsorarea dimensiunilor stabilite cu 5 procente.

19. Scoaterea din apa a uneltelor care au fost folosite cuincalcarea prezentului regulament, aducerea mijloacelor de transport peapa, precum si a pestelui pescuit pina la centrele de colectare seefectueaza de catre contravenient la cererea lucratorilor Serviciuluipiscicol.

20. In caz de incalcare sistematica a prezentului regulament si acontractului cu privire la folosirea bazinelor si sectoarelor piscicole,licenta poate fi retrasa in modul stabilit. Pina la retragerea licenteiactiunea ei este sistata de catre Serviciul piscicol.

21. Serviciul piscicol are dreptul:

21.1. sa controleze respectarea prevederilor prezentului regulamentde catre persoanele fizice si juridice;

21.2. sa ceara de la persoanele oficiale si particulare explicatiicu privire la incalcarea prezentului regulament;

21.3. sa intocmeasca procese-verbale cu privire la incalcareaprezentului regulament; 21.4. sa intenteze actiuni ministerelor, departamentelor si altorpersoane fizice si juridice care au incalcat prezentul regulament, inscopul repararii pagubei cauzate resurselor pisciole; 21.5. sa controleze mijloacele de transport terestru si pe apa,uneltele de pescuit, pestele si alte organisme acvatice in locurilepentru pescuit, la depozite, la cherhanale, la intreprinderile deprelucrare a pestelui si de comert; 21.6. sa confiste mijloacele si uneltele de pescuit, mijloacele detransport terestru si pe apa cu care s-au savirsit contraventiile,pestele pescuit in mod ilegal, precum si sa ridice documentelerespective; 21.7. sa modifice in acord cu Consiliul ihtiologic termeneleperioadei de prohibitie a pescuitului, stabilite de prezentul regulament,cu 20 de zile mai devreme sau mai tirziu, in functie de conditiilehidrometeorologice; 21.8. sa determine limitele locurilor de depunere a icrelor sigropilor pentru iernatul pestelui; 21.9. sa permita, in caz de necesitate, unitatilor piscicole care seocupa cu pescuitul industrial pescuitul neestimat in bazinele piscicolesi in sectoarele de pescuit industrial cu efect de asfixie a pestelui; 21.10. sa permita in acord cu Consiliul ihtiologic pescuitulindustrial al speciilor de pesti nevalorosi (cu exceptia perioadei deprohibitie si in locurile interzise pentru pescuit), cu unelteneprevazute de prezentul regulament pentru pescuitul industruial; 21.11. sa permita pescuitul oricaror specii de pesti si altororganisme acvatice in scopuri stiintifice, de aclimatizare a speciilornoi de pesti, de populare cu puiet de pesti a bazinelor de apa si incazul pescuitului de control; 21.12. sa inspecteze intreprinderile, instalatiile hidrotehnice,rezervatiile stiintifice, situate in bazinele piscicole, pentru a luacunostinta de respectarea cerintelor prezentului regulament; 21.13. sa permita pescuitul cu mreje, folosind metoda gonirii inbazinele de apa innamolite si paraginite; 21.14. sa permita pescuitul sportiv si de amatori in locurile

intersize pentru pescuitul industrial si in perioada de prohibitie cu unnumar limitat de unelte pentru pescuitul sportiv si de amatori, cuexeceptia locurilor de depunere a icrelor, gropilor pentru iernatulpestelui si cailor de migratie a pestelui (bazinele si sectoarelepiscicole se determina de catre Serviciul piscicol). 21.15. sa permita sau sa interzica, cu acordul Consiliului ihtiologic, pe un termen de pina la 5 ani, pescuitul speciilor rare de pesti sau al speciilor periclitate, precum si aclimatizarea speciilor noi de pesti.

[ Subpct. 21.15 introd. prin Legea N 454-XV din 30.07.2001 ]

22. Persoanele fizice si juridice care practica pescuitul industrialsint obligate; 22.1. sa nu admita incalcarea prevederilor prezentului regulament; 22.2. sa efectueze, cu acordul Serviciului piscicol, actiuni pentruprotectia si reproducerea resurselor piscicole; 22.3. sa nu efectueze in bazinele piscicole lucrari care ar afectaconditiile naturale ale acestora fara autorizarea Serviciului piscicol; 22.4. sa marcheze cu semne conventionale hotarele sectoarelorpiscicole; 22.5. sa tina evidenta pe specii a pestelui pescuit; 22.6. sa prezinte Serviciului piscicol documentatia de evidenta apestelui pescuit; 22.7. sa permita lucratorilor Serviciului piscicol sa se foloseascain mod gratuit de transportul terestru si pe apa al unitatilor piscicolein timpul exercitarii functiilor de serviciu; 22.8. sa asigure accesul liber al lucratorilor Serviciului piscicolin locurile pentru pescuit, pe mijloacele de transport, la depozite, incherhanale si la intreprinderile de prelucrare a pestelui pentrucontroalele uneltelor si metodelor de pescuit, precum si ale pesteluipescuit; 22.9. sa nu depaseasca cotele stabilite de pescuit si sa respecteregulile stabilite de folosire a uneltelor de pescuit; 22.10. sa efectueze lucrari curente de intretinere a canalelor sigirlelor de alimentare, a izvoarelor de apa si a zonelor de pescuit; 22.11. sa realizeze masuri pentru combaterea epizootiilor si adaunatorilor pestelui; 22.12. sa efectueze lucrari de amenajare a lacurilor, baltilor,riurilor, avind scop protectia fondului piscicol al acestora.

23. Se interzice:

[ Alin. 1 modif. prin Legea N 454-XV din 30.07.2001 ]

23.1. deversarea in bazinele piscicole a apelor reziduale industriale si menajere neepurate, apelor de la complexele zootehnice, de la spalarea mijloacelor de transport, aruncarea deseurilor industriale si menajere, a molozului;

[ Subpct. 23.1 compl. prin Legea N 454-XV din 30.07.2001 ]

23.2. construirea de zagazuri si diguri continue pe riuri, afluentisi canale, scurgerea apei din balti, limanuri si lacuri, cu exceptiacazurilor cind cu autorizatia Inspectiei de Stat a Calitatii Mediului serealizeaza masuri hidrotehnice de ameliorari sanitare; 23.3. indiguirea si refacerea digurilor distruse in luncileinundabile care constituie locuri de depunere a icrelor; 23.4. extragerea nisipului, pietrisului, altor materiale din albiilesau din malurile bazinelor piscicole ce au insemnatate pentru depunereaicrelor sau pentru pescuit; 23.5. stationarea mijloacelor de transport pe apa in limitelezonelor interzise pentru pescuit, cu exceptia locurilor destinate pentruinstalarea geamandurilor, precum si pentru stationare in cazuri extreme

(ceata, furtuna, avarii); 23.6. aruncarea namolului extras in timpul efectuarii lucrarilor deadincire in locurile de depunere a icrelor, in gropile pentru iernatulpestelui si in locurile pentru pescuitul acestuia; 23.7. inmuierea inului, cinepei, pieilor, coajei de tei, spalareamijloacelor de transport auto, butoaielor si ambalajelor in care s-aupastrat chimicale, pesticide si alte substante care afecteaza regimulhidrochimic; 23.8. folosirea chimicalelor, ingrasamintelor, pesticidelor peteritoriul din jurul lacurilor, iazurilor (helesteelor) si de-a lungulcursului de apa al riurilor conform articolelor 6, 13, 15, din Legea cuprivire la zonele si fisiile de protectie a apelor riurilor si bazinelorde apa; 23.9. efectuarea fara autorizatia Serviciului piscicol a exploziilor,cu exceptia executarii lucrarilor de adincire pentru mentinereanivelului navigabil si de preintimpinare a calamitatilor naturale; 23.10. aclimatizarea si cresterea unor specii noi de peste, a altororganisme acvatice fara acordul Consiliului ihtiologic; 23.11. cositul stufului, papurii, altor plante acvatice faraautorizatia Serviciului piscicol; 23. 12. transportarea in alte bazine piscicole fara dezinfectarea sidezinvazia prealabila a uneltelor de pescuit, folosite in bazinele deapa in care au fost depistate focare de boli infectioase si parazitareale pestilor; 23.13. instalarea uneltelor de pescuit fixe sau plutitoare pe maimult de 2/3 din latimea riurilor, girlelor si canalelor; 23.14. instalarea uneltelor de pescuit in pozitie de sah; 23.15. pescuitul in locurile de depunere a icrelor, in gropilepentru iernatul pestelui si la o distanta de 100 m de la hotarele lor; 23.16. tragerea navoadelor de pe maluri opuse concomitent sausuccesiv; 23.17. pescuitul pestelui folosind substante toxice si explozive,curent electric, unelte intepatoare, arme de foc sau pneumatice; 23.18. pescuitul prin gonire, lovire cu prajina, cu ostia, cujupuitorul, cu ajutorul aparatelor de iluminat, prin producereazgomotului; 23.19. pescuitul industrial folosind momeli naturale sau artificiale; 23.20. pescuitul in bazinele si lacurile de acumulare nou formate,pina la dispozitia speciala a Serviciului pescicol; 23.21. aflarea in bazinele piscicole sau in preajma lor cu unelte depescuit care, conform prezentului regulament, sint interzise pentrufolosire in bazinul respectiv si la vremea respectiva, cu substantetoxice si explozive, cu exceptia cazurilor cind cu autorizatiaInspectiei de Stat a Calitatii Mediului in bazinele piscicole sau inpreajma lor sint efectuate explozii pentru adincirea albiei; 23.22. folosirea fara autorizatia Serviciului piscicol a uneltelorsi metodelor noi de pescuit; 23.23. inchiderea cu garduri sau cu unelte de pescuit a canalelor sigirlelor de legatura, cu bazinele de apa remonente in terenurileinundabile, daca prin aceasta se impiedica accesul pestilor in timpulviiturilor de apa, precum si scurgerea apelor din ele; 23.24. distugerea sau deteriorarea digurilor, bagajelor si canalelorpescaresti, taluzurilor si malurilor inierbate; 23.25. reducerea debitului de apa din bazinele piscicole, dacaaceasta pericliteaza existenta faunei piscicole; 23.26. forarea hidrogeolocica fara expertiza ecologica de stat sifara acordul Serviciului piscicol; 23.27. pastrarea neautorizata cu orice scop a navoadelor, voloacelor,plaselor, avelor, prostovoalelor, virselor, ieterelor, crisnicelor decatre persoanele fizice si juridice; 23.28. pescuitul de pe mijloacele de transport pe apaneinmatriculate sau fara semne de identificare; 23.29. folosirea mijloacelor de transport pe apa de catre persoaneleparticulare in bazinele piscicole in perioada de prohibitie si in

locurile interzise pentru pescuit; 23.30. vinderea pretutindeni a pestelui, altor organisme acvatice de catre persoanele juridice si fizice fara documente care confirma provenienta legala a marfii;

[ Subpct. 23.30 compl. prin Legea N 454-XV din 30.07.2001 ]

23.31. pescuitul sportiv si de amatori in timpul noptii. 23.32. confectionarea si comercializarea sculelor interzise pentru pescuitul industrial si sportiv.

[ Subpct. 23.32 introd. prin Legea N 454-XV din 30.07.2001 ]

24. Incalcarea prevederilor prezentului regulament atrage, dupa caz,raspunderea administrativa sau penala in conformitate cu Codul cuprivire la contraventiile administrative si Codul penal.

25. Paguba cauzata prin pescuitul ilicit este recuperata de catrecontravenient conform taxelor stabilite in anexele 3, 4 si 5.

26. Sumele amenzilor percepute pe cale administrativa pentruincalcarea prevederilor prezentului regulament, altor acte legislativesi normative, sumele obtinute de la vinzarea uneltelor, mijloacelor detransport terestru si pe apa, a pestelui, altor organisme acvaticeconfiscate, precum si sumele percepute pentru repararea pagubelorcauzate statului se vizeaza la contul Serviciului piscicol. Cincizeci de procente din suma virata la contul Serviciului piscicolse transfera in Fondul ecologic extrabugetar la contul de compensare,restul 50 de procente sint folosite cu destinatie speciala laorganizarea protectiei resurselor piscicole. Din sumele ramase la contul Serviciului piscicol pina la 50 deprocente pot fi folosite pentru stimularea lucratorilor Serviciuluipiscicol si inspectorilor obstesti, restul sumelor se folosesc pentruinzestrarea Serviciului piscicol cu transport terestru si pe apa,intretinerea transportului, achizitionarea carburantilor silubrifiantilor, utilajelor, editarea literaturii cu privire la educatiaecologica a populatiei, stimularea cercetarilor stiintifice.

ACTIUNEA REGULAMENTULUI

27. Actiunea prezentului regulament se extinde asupra urmatoarelorbazine si cursuri de apa in limitele teritoriale ale Republicii Moldova: - riul Nistru si afluentii sai cu bazinele de apa construite pe ele,lacul de acumulare Dubasari, golful Goeni, lacul de acumulare Cuciurgansi bratul Turunciuc; - riul Prut si afluentii sai cu bazinele de apa construite pe ele,lacul de acumulare Costesti-Stinca; - lacul Beleu, baltile Manta, lacul Cahul; - riurile Cogilnic, Ialpug, lacul de acumulare Taraclia; - sectorul moldovenesc al fluviului Dunarea.

LACURILE, PERIOADELE, UNELTELE SI METODELE DE PESCUIT

28. Este interzis orice pescuit in tot cursul anului: - la 500 m in amonte si aval de podurile de peste riurile Nistru siPrut; - la gura de varsare in riul Prut a afluentilor Larga, Vilia,Lopatnic, Racovat, Ciuhur, Camenca, Girla-Mare, Draghiste, Nirnova,Lapusna, Sarata; la gura de varsare in riul Nistru a afluentilor Ciorna,Raut, Ichel, Bic, Botna pe o distanta de 1 km de ambele parti alegurilor si pe cursul acestor afluenti pe o distanta de 5 km de laconfluenta si in bratul Turunciuc pe cursul apei pe o distanta de 5 km;

- in golful Goieni; - in lacul Beleu; - in riul Nistru in sectoarele de la satul Naslavcea pe o distantade 10 km in aval de la barajul lacului de acumulare Dubasari pina lapodul Chisinau-Poltava; - in lunca Ohrincea a afluentului Raut; - in canalul de evacuare al Termocentralei Electrice din Moldova, inlacul de acumulare Cuciurgan la o distanta de 500 m spre nord si sud dela confluenta si 300 m in largul lacului; - in albia veche a riului Prut de la barajul lacului de acumulareCostesti-Stinca pina la confluenta cu albia principala; - in riul Prut pe o distanta de 3 km in aval de la barajul noduluihidraulic Costesti-Stinca; - in riurile Nistru si Prut pe sectoarele de 500 m in amonte de labarajul C.H.E. Dubasari si, respectiv, de la barajul nodului hidraulicCostesti-Stinca; - in riurile Prut si Nistru pe sectoarele de 100 m in amonte si avalde la varsarea in ele a canalelor de alimentare a baltilor si lacurilor.

29. Este interzis orice pescuit: - in riul Prut pe sectorul de la frontiera de stat a RepubliciiMoldova pina la satul Tetcani in perioada de la 15 aprilie pina la 15iunie; - in lacul de acumulare Costesti-Stinca in perioada de la 15 apriliepina la 15 iunie; - in riul Prut pe sectorul de la barajul nodului hidraulicCostesti-Stinca pina la satul Giurgiulesti si in baltile Manta inperioada de la 15 aprilie pina la 15 iunie; - in riul Nistru pe sectorul de la satul Naslavcea pina la orasulCamenca in perioada de la 15 aprilie pina la 15 iunie; - in lacul de acumulare Dubasari in perioda de la 15 aprilie pina la15 iunie; - in riul Nistru pe sectorul de la barajul C.H.E. Dubasari pina lasatul Palanca si in bratul Turunciuc in perioada de la 15 aprilie pinala 15 iunie; - in lacul de acumulare Cuciurgan in perioada de la 25 martie pinala 31 mai; - in celelalte bazine pisciole si cursuri de apa (riulete, iazuri,helestee lacuri de acumulare, canale) in perioada de la 1 aprilie pinala 30 iunie, cu exceptia masurilor tehnologice piscicole.

30. Este interzis in cursul anului pe intreg teritoriul republiciipescuitul urmatoarelor specii si familii de pesti si raci: - speciile introduse in Cartea Rosie a Republici Moldova; - sturionii si hibrizii lor; - pastravul, anghila; - racii.

31. Este interzisa folosirea urmatoarelor unelte si metode depescuit: - mrejelor fara coarda de jos; - navodului si plaselor de pescuit cu lungimea dispozitivului deactionare mai mare cu 1/3 din lungimea aripii respective; - tralului fara permis special; - ieterei cu diametrul de peste 1,5 m; - cotetului, gardului, virsei, crisnicului, prostovolului, ostiei, jupuitorului, unditei electrice, ecranului substantelor narcotice si otravitoare, materialelor explozive si a curentului electric;

[ Liniuta 5 compl. prin Legea N 454-XV din 30.07.2001 ] [ Liniutele 6, 7 excl. prin Legea N 454-XV din 30.07.2001 ]

DIMENSIUNILE PESTELUI ADMIS PENTRU PESCUIT

32. Dimensiunile minime (in centimetri) ale pestilor, altororganisme acvatice, permise a fi pescuite: - bufalo - 32 - cosas, scoiar - 40 - carp - 32 - scobar - 25 - platica - 30 - lin - 20 - avat - 40 - salau - 38 - ictalurus - 30 - clean - 28 - singer - 30 (in lacul - morunasul - 26 - caras, de acumulare caracuda - 17 Cuciurgan - 50) - novac - 30 (in lacul - oblet mare - 15 de acumulare Cuciurgan - 50) - stiuca - 32 - cosac cu bot turtit - 18 - somn - 60 - sabita - 24 - scumbrie - 20 - taranca - 18 - broaste - 30 g bucata - raci - 10

Se permite pescuitul puietului de peste sub dimensiunile admise inproportie de pina la 10 procente din cantitatea totala (in bucati) apestelui pescuit la o tragere a navodului. Pescuitul puietului de sturioni este interzis. Puietul prins alacestor specii trebuie intors in mod obligatoriu in apa, in stare vie. [ Pct. 32 compl. prin Legea N 454-XV din 30.07.2001 ]

DIMENSIUNILE OCHIURILOR LA UNELTELE DE PESCUIT

33. Dimensiunile minime (in milimetri) ale ochiurilor la uneltele depescuit permise pentru pescuitul industrial:

[ Alin. 1 modif. prin Legea N 454-XV din 30.07.2001 ]

- la navoade in matita - 36, in aripi - 50; - la ave, plase - 55; - la ietere - 36. Pentru pescuitul scumbriei, sabitei si tarancii in riul Nistru seadmite folosirea plaselor cu dimensiunea ochiului nu mai mica de 32 mm.Cu acordul Serviciului piscicol pentru pescuitul speciilor nevaloroasede peste se permite folosirea uneltelor cu dimensiunea ochiului mai micadecit cea stabilita.

PESCUITUL SPORTIV SI DE AMATORI

34. Pescuitul sportiv si de amatori, dobindirea altor organisme acvatice pentru consum personal se permit tuturor cetatenilor contra plata in bazinele piscicole, cu exceptia celor din perimetrul rezervatiilor naturale, zonelor prohibite pentru orice pescuit, crescatoriilor de pesti, gospodariilor piscicole, si se efectueaza numai in cursul zilei de la rasaritul si pina la asfintitul soarelui, in baza permiselor eliberate de catre Serviciul piscicol. Intr-un sir de bazine acvatice si sectoare determinate de catre Serviciul piscicol, pescuitul sportiv si de amatori se poate organiza de catre asociatii ale pescarilor si vinatorilor in baza contractului incheiat intre Serviciul piscicol si asociatiile corespunzatoare.

[ Pct. 34 in red. Legii N 454-XV din 30.07.2001 ]

35. Pescuitul sportiv si de amatori se permite in riuri numai de pe

mal, in lacuri si iazuri, lacuri de acumulare de pe mal si din barca,iar in timpul iernii se permite pescuitul de pe gheata (cu exceptiagropilor pentru iernatul pestilor). Pescuitul din barca in riuri este interzis.

36. Pescuitul sportiv si de amatori este permis cu urmatoareleunelte: - undite de toate denumirile si sistemele; - lansete; - unelte pentru pescuitul racilor; - mincioguri. Celelalte unelte (plase, ave, ietere, navoade, crisnice, prostovoalevirse, jupuitoare, ostii, undite electrice etc.) sint interzise pentrupescuitul sportiv si de amatori.

37. Numarul de cirlige pentru un pescar amator nu trebuie sadepaseasca 10 bucati la toate uneltele folosite in acelasi timp, iarcantitatea de peste prins - cel mult 5 kg pe zi (cu exceptia cazurilorcind greutatea unui peste pescuit depaseste norma stabilita).

38. Marimea cirligilor folosite nu trebuie sa depaseasca 10 mm, iargreutatea vircolacului - 20 g.

39. In timpul pescuitului de pe mal o persoana poate sa ocupe osectiune de tarm nu mai lunga de 10 m.

40. La pescuitul sportiv si de amatori se pot folosi momeli naturalesi artificiale. Pentru momeala naturala sint folosite urmatoarele speciide pesti: porcusorul, boarta, plevusca, obletul, ghibortul, bibanul,guvidul, parva (murgoiul vargat). Unei persoane i se permite sa prindatimp de o zi pina la 50 exemplare pentru folosire in calitate de momeala.

Anexa nr. 3 la Legea regnului anumal

LISTA speciilor faunistice incluse in Cartea Rosie a Republicii Moldova si taxele de incasare pentru pagubele cauzate de catre persoanele fizice si juridice prin vinare, pescuit, dobindire, colectare, comercializare, posesiune si export ilicite sau prin nimicire

--------------------------------------------------------------------------- Nr. | Denumirea stiintifica |Catego-|Taxa incrt. |----------------------------------------------------|ria de |salarii | | | |rari- |minime | latina | moldoveneasca | rusa | tate |pentru | | | | ( ) |un exe- | | | | |mplar------|------------------|---------------|-----------------|-------|------- 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6--------------------------------------------------------------------------- MAMMALIA MAMIFERE МЛЕКIПИТАTЩИЕ

Chiroptera Ciroptere, Insectivore РВкiкрылые

Crocidura Goricide Землерiйкiвые 1. Crocidura leucodon Chitcan cu abdomen БелiзВбка белi- II 50 Hermann alb брtIая

Rhinolophus Rinolofidieni ПiдкiвiнiAы 2. Rhinolophus ferrume- Rinolofid mare ПiдкiвiнiA III 45 quinum Schreb. бiлTsiй

Nyctalus Nictali ВеSерниiы

3. Nyctalus lasiopterus Nictal gigantic ВеSерниiа aиaанa- II 50 Schreb. Aкая

Vespertilio Vespertili Кiжаны 4. Vespertilio murinus Liliac mare Кiжан двВIiвеaный II 50 L.

Rodentia Rozatoare AрызВны

Citellus Popindai СВAлики 5. Citellus citellus Tistar comun СВAлик еврiпейAкий III 45 L.

Carnivora Carnivore Хищные

Mustelidae Mustelide КВнTи 6. Martes martes L. Jder de padure КВниiа леAная IV 40 7. Mustela erminea L. Hermelina AiрнiAaай IV 40 8. Mustela lutreola L. Nurca europeana Hiрка еврiпейAкая II 50 9. Mustela eversmanni Dihor de stepa Хiрек Aaепнiй III 45 Lesson

Lutridae Vidre Выдры 10. Lutra lutra L. Vidra Выдра реSная II 50

Felidae Felide КisаSTи 11. Felis sylvestris Pisica salbatica Кia леAнiй Aредне- III 50 Schreb. еврiпейAкий

AVES PASARI ПТИЦЫ

Pelicaniformes Pelicaniforme ВеAлiнiaие 12. Phalacrocorax Cormoran mic Баклан малый IV 40 pygmeus Pall. 13. Pelecanus Pelican comun Пеликан рiзiвый IV 40 onocrotalus L. 14. Pelecanus crispus Pelican cret Пеликан кВдрявый IV 40 Bruch.

Ciconiformes Ciconiforme ЛиAaiiбразные 15. Ardeola ralloides Stirc galben Цапля желaая IV 40 (Scopoli) 16. Egretta alba (L.) Egreta mare Цапля бiлTsая белая II 50 17. Ciconia nigra (L.) Cocostirc negru АиAa Sерный II 50 18. Plegadis falci- Tiganus Каравайка II 50 nellus (L.) 19. Platalea leucordia Lopatar Кiлпиiа II 50 L.

Anseriformes Anseriforme AВAеiбразные 20. Cygnus olor (Gm.) Lebada cucuiata ЛебедT-sипВн IV 40 21. Cygnus cygnus (L.) Lebada cintatoare ЛебедT-кликВн IV 40

Falconiformes Falconiforme Сiкiлiiбразные 22. Pernis apivorus (L.) Viespar IAiед III 45 23. Milvus milvus L. Gaie rosie КiрsВн краAный II 50 24. Haliaeetus Codalb Iрлан-белiIвiAa II 50 albicilla (L.) 25. Neophron percno- Hoitar Сaервяaник II 50 pterus (L.) 26. Circaetus gallicus Serpar Змееяд II 50 (Gm.) 27. Circus cyaneus (L.) Erete vinat ЛВнT пiлевiй III 45 28. Circus macrourus Erete alb ЛВнT Aaепнiй II 50

(Gm.) 29. Circus pygargus (L.) Erete sur ЛВнT лВaiвiй II 50 30. Aquila pomarina Acvila tipatoare Пiдiрлик малый II 50 Brehm mica 31. Aquila clanga Pall. Acvila tipatoare Пiдiрлик бiлTsiй II 50 mare 32. Aquila heliaca Sav. Acvila imperiala МiaилTник II 50 33. Aquila rapax Temm. Acvila de stepa Iрел Aaепнiй II 50 34. Aquila chrysaetus L. Acvila de munte БеркВa II 50 35. Hieraaetus pennatus Acvila pitica Iрел-карлик II 50 Gm. 36. Pandion haliaetus Vultur pescar Скiпа II 50 (L.) 37. Falco naumanni Vinturel mic Сaепная пВAaелTaа III 45 (Fleisch.) 38. Falco cherrug Soim de dumbrava Балiбан II 50 (Gray)

Gruiformes Gruiforme ЖВравлеiбразные 39. Tetrax tetrax (L.) Dropie mica Сaрепеa II 50 40. Otis tarda L. Dropie Дрiва II 50

Columbiformes Columbiforme AiлВбеiбразные 41. Columba cenas L. Porumbel de scor- КлинaВI IV 40 bura

Strigiformes Strigiforme Сiвiiбразные 42. Tuto alba (Scop.) Striga СипВIа III 45 43. Bubo bubo L. Buna Филин II 50 44. Asio flammeus (Pont.)Ciuf de cimp Сiва бiлiaная III 45

Piciformes Piciforme Дяaлiiбразные 45. Picus viridis L. Ciocanitoare verde Дяaел зеленый III 45 46. Dryocopus martius Ciocanitoare neagra Дяaел Sерный III 45 L. (желна)

Paseriformes Paseriforme ВiрiбTинiiбразные 47. Monticola saxatilis Mierla de piatra Дрiзд пеAaрый III 45 (L.) каменный 48. Serinus serinus Canaras (inarita ВTtрiк канарееSный IV 40 (L.) verde)

REPTILIA REPTILE РЕПТИЛИИ

Syuamata Scvamate ЧеsВйSаaые 49. Eremias arguta Sopirla mul- ЯщВрка разнiiвеa- IV 40 (Pall.) ticolora ная 50. Elaphe longissima Sarpe Esculap Змея tAкВлапiва III 45 Laur. 51. Coluber jugularis Sarpe cu abdomen Пiлiз желaiбрtIий III 45 (L.) galben 52. Coronella austri- Sarpe de alun Медянка iбыкнi- III 45 aca Laur. венная 53. Vipera ursini Bonap. Vipera de stepa Aадtка Aaепная IV 40 54. Vipera berus (L.) Vipera comuna Aадtка iбыкнiвенная IV 40

Testudines Testudine ЧерепаIи 55. Emys orbicularis L. Broasca testoasa ЧерепаIа еврiпей- IV 40 de balta Aкая бiлiaная

AMPHIBIA AMFIBII ЗЕМHIВIДHЫЕ

Anura Anure БеAIвiAaные 56. Pelobates fuscus Broasca de cimp ЧеAнiSниiа IV 40

Laur. iбыкнiвенная

CYCLOSTOMATA CICLOSTOMATE КРУAЛIРIТЫЕ Petromyzoniformes Petromizoniforme Минiaiвые 57. Lampetra mariae Berg Chiscar de riu Минiaа ВкраинAкая IV 40

PISCES PESTI Р Ы Б Ы

Salmoniformes Salmoniforme ЛiAiAеiбразные 58. Hucho hucho L. Lostrita ЛiAiAT дВнайAкий IV 40 59. Umbra krameri Tiganus Умбра (iвдisка) II 50 Walbaum

Cypriniformes Cipriniforme Карпiiбразные 60. Rutilus frisii Ochiana mare ВырезВб III 45 (Nordmann) 61. Leuciscus leuciscus Clean mic Елеi III 45 (L.) 62. Leuciscus idus (L.) Vaduvita ЯзT IV 40 63. Barbus barbus bo- Mreana de Nipru УAаS днепрiвAкий III 45 rysthenicus Dyb. 64. Barbus meridionalis Mreana vinata УAаS балканAкий IV 40 petenyi (Heckel)

Gadiformes Gadiforme ТреAкiiбразные 65. Lota lota L. Mihalt Hалим IV 40

Perciformes Perciforme IкВнеiбразные 66. Aspro zingel L. Pietrar Чiп бiлTsiй IV 40 67. Aspro streber L. Fusar Чiп малый IV 40

Acipenseriformes Acipenseriforme IAеaрiiбразные 68. Huso huso L. Morun БелВaа III 45 69. Acipenser gulden- Nisetru IAеaр SернiмiрAкi- III 45 stadti colchicus азiвAкий V. Marti 70. Acipenser stella- Pastruga Севрtaа III 45 tus Pallas

CRUSTACEA CRUSTACEE РАКIIБРАЗHЫЕ

Mysidacea Mizide Мизиды 71. Paramysis baeri Paramisis bar ПарамизиA Бtра III 45 bispinosa Martynov bispinos двВIsипiвый

MOLLUSCA MOLUSTE МIЛЛTСКИ

Venerida Veneride Венериды 72. Hypanis laeviuscula Hipanis neted AипаниA aладкий II 50 fragilis (Milasche- fragil IрВпкий wich) 73. Hypanis colorata Hipanis colorat AипаниA iвеaнiй III 45 (Eichwald) 74. Hypanis pontica Hipanis de Marea AипаниA Sернi- III 45 (Eichwald) Neagra мiрAкий

Polychaeta 75. Hypaniola kowalew- Hipaniola Kova- Aипаниiла Кiва- III 45 skyi (Grimm) levski левAкiai

INSECTA INSECTE НАСЕКIМЫЕ

Or. Mantodea Mantodee Бiaiмiлiвые

76. Mantis religiosa L. Calugarita Бiaiмiл манaиA III 45

Or. Orthoptera Ortoptere Прямiкрылые 77. Saga pedo Pall. Cal de stepa Дыбка Aaепная II 50

Or. Coleoptera Coleoptere ЖеAaкiкрылые 78. Calosoma sycophanta Calosoma mirosi- КраAiaел паIВSий II 50 L. toare 79. Cerophytum elate- Cerofita ЦерiвиaВм II 50 roides Latreille 80. Carabus clathratus Carabida clatra- ЖВжелиiа клаaра- III 45 L. tus aВA 81. Ehater ferrugineus Pocnitor roscat ЩелкВн краAнi- III 45 L. крылый 82. Isnoides sanguini- Pocnitor isnoides ЩелкВн иsнiдеA III 45 collis Panzer 83. Porthmidius austri- Pocnitor portimidi- ЩелкВн пiрa- II 50 acus Sohrauk us мидиВA 84. Oryctes nasicornis Caraban ЖВк-нiAiрia III 45 L. 85. Lucanus cervus L. Radasca (vaca ЖВк-IленT III 45 popii) 86. Carambyx cerdo L. Croitorul steja- УAаS бiлTsiй III 45 rului дВбiвый 87. Morimus finereus Croitor cenusiu МiримВA aемный III 45 Muslant 88. Rosalina alpina L. Croitor alpin УAаS алTпийAкий II 50

Hymenoptera Himenoptere ПерепiнSаai- крылые 89. Bombus paradoxus Bondar paradox ШмелT неiбыSный II 50 Dalla Torre 90. Rhophitoides canus Rofitoida cenusie РiвиaiидеA Aерый III 45 Eversmann 91. Megachile rotundata Albina megahila МеaаIила III 45 Fabricius iкрВaлая 92. Xylocopa valga Cera- Albina valga ПSела плiaник III 45 taeiker 93. Scolia masculata Viespe gigant Скiлия-aиaанa III 45 Drury 94. Liometopum microce- Furnica liometo- ЛиiмеaiпВм II 50 phalum Pauzer pum

Diptera Diptere ДвВкрылые 95. Satanas gigas Eve- Musca gigantica КaырT II 50 rsmann aиaанaAкий

Neuroptera Neuroptere СеaSаaiкрылые96. Ascalaphus macaroni- Ascalaf pestrit АAкалав пеAaрый II 50 us Scopoli

Lepidoptera Lepidoptere ЧеsВекрылые или бабiSки 97. Aglia tau L. Fluture aglia Аaлия III 45 98. Eudia pavonia (L.) Ochi de paun mic Павлиний aлаз малый III 45 нiSнiй 99. Saturnia pyri Denis Ochi de paun mare Павлиний aлаз III 45 et. Schiff. бiлTsiй нiSнiй 100. Dolbina elegans Porumbacul Бражник дiлбина IV 40 Bang-Naas dolbina 101. Manduca antropos L. Porumbacul "Cap- Бражник "Мерaвая IV 40 mort" aiлiва" 102. Callimorpha quadri- Arhtiida hera Медведиiа aера III 45 punetaria Poda

103. Iphiclides podali- Podaliriu Пiдалирий III 45 rius L. 104. Papilio machaon L. Mahaon МаIаiн II 50105. Parnassius mnemosyne Fluturele Apolon Мнемiзина (апiл- II 50 L. negru лiн Sерный) 106. Zerynthia polyxena Polixena ПiликAена II 50 Denis et Schiff 107. Marumba quercus Porumbacul steja- Бражник дВбiвый III 45 Denis et Schiff. rului 108. Polyommatus daphnis Fluture meleagr AiлВбянка II 50 Denis et. Schiff. мелеаaр 109. Tomares nogeli Fluture tomares ТiмареA tжный II 50 herrich-Schaffer ------------------------------ Categoriile de raritate a speciilor: I - specie disparuta (Extinct-Ex); II - specie periclitata (End angered - E); III - specie vulnerabila (Vulnerabil - V); VI - specie rara (Rare - R); V - specie nedeterminata (Indetermined - I); VI - specie devenita nepericlitata (Out of danger - O); VII - specie insuficient cunoscuta (Insuffucuentic known - k) VIII - specie nepericlitata (Restockable tribes - Rt). Anexa nr. 4 la Legea regnului animal

LISTAspeciilor si grupelor sistematice faunistice relativ rare (monumente alenaturii) protejate de stat si taxele de incasare pentru pagubele cauzatede catre persoanele fizice si juridice prin vinare, pescuit, dobindire,colectare, comercializare, posesiune si export ilicite sau prin nimicire

--------------------------------------------------------------------------- Nr. | Denumirea stiintifica |Cate- |Taxacrt. |------------------------------------------------------|goria |in sa- | | | |de ra-|larii | | | |ritate|minime | latina | moldoveneasca | rusa |(l) |pentru | | | | |un exe- | | | | |mplar-----|-------------------|------------------|---------------|------|-------1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6--------------------------------------------------------------------------- MAMMALIA MAMIFERE МЛЕКIПИТАTЩИЕ 1. Barbastella barbas- Barbastel european ШирiкiВsка IV 30 tella Schreb. еврiпейAкая 2. Crocidura suaveolens Chitcan mic cu dinti БелiзВбка IV 30 Pall. albi малая 3. Eptesicus serotinus Liliac tirziu Кiжан пiздний IV 30 Schreb. 4. Myotis bechsteini Noptar cu urechi HiSниiа длин- IV 30 Kuhl lungi нiВIая 5. Myotis dasycneme Noptar de iaz HiSниiа IV 30 Boie прВдiвая 6. Myotis daubentoni Noptar de apa HiSниiа вiдная IV 30 Kuhl 7. Myotis myotis Borkh. Noptar mare HiSниiа бiлT- IV(III) 30 sая 8. Myotis nattereri Noptar naterer HiSниiа Наaaе- IV 30 Kuhl рера 9. Myotis oxygnathus Noptar cu urechi HiSниiа IV 30 Mont. ascutite iAaрiВIая 10. Neomys fodiens Penn. Chitcan de apa КВaiра вiдяная IV 30

11. Nyctalus leisleri Nictal mic ВеSерниiа ма- IV 30 Kuhl лая 12. Nyctalus noctula Nictal roscat ВеSерниiа ры- VIII 10 Schreb. жая 13. Pipistrellus na- Pipistrel Natuzi HеaiпырT IV 30 thusii Keys et Blas HаaВзиВAа IV 30 14. Plecotus auritus L. Liliac urecheat Уsан 15. Rhinolophus hippos- Rinolofid mic ПiдкiвiнiA IV 30 ideros Bechst. малый 16. Sorex minutus L. Chitcan mic БВрiзВбка IV 30 малая 17. Erinaceus europaeus Arici comun Еж iбыкнiвен- VIII 10 L. ный 18. Martea foina Erxl. Jder de piatra КВниiа камен- VIII 10 ная 19. Mustela nivalis L. Nevastuica (helge) ЛаAка VIII 10 20. Putorius putorius L. Dihor de padure Хiрек леAнiй VIII 10 21. Sorex araneus L. Chitcan comun БВрiзВбка VIII 10 iбыкнiв. 22. Talpa europaea L. Cirtita Крia VIII 10

AVES PASARI ПТИЦЫ 23. Ardea purpurea L. Stirc purpuriu Цапля рыжая IV 30 24. Botaurus stellaris Buhai de balta ВыпT IV 30 L. 25. Circus aeruginosus Erete de stuf ЛВнT бiлiaный IV 30 Gm. 26. Falco Vespertinus L Soimulet de seara КiбSик IV 30 27. Gavia stellata(Pont.)Cufundar gusa rosie Aаaара краAнi- IV 30 зiбая 28. Otus scops (L.) Ciuf pitic Сплtsка IV 30 29. Recurvirostra avo- Cioc intors Шилiклtвка IV 30 setta L. 30. Sterna albifrons Chira mica КраSка малая IV 30 Pall. 31. Tadorna ferruginea Califar rosu IaарT IV 30 Pall. 32. Accipiter gentilis Uliu porumbar Теaеревяaник IV 30 (L.) 33. Accipiter nisus (L.) Uliu pasarar Перепеляaник V 25 34. Alcedo atthis L. Pescarus albastru Зимiрiдiк V 25 35. Charadrius aprica- Ploier auriu Ржанка зiлiaиA- V 25 rius L. aая 36. Falco columbarius Soimulet de iarna Дребник IV 30 (L.) 37. Falco peregrinus Soim calator СапAан V 25 Tunst. 38. Glareola nordmanni Ciovlica de stepa ТиркВsка Aaеп- IV 35 Fisch. ная 39. Glareola pratincola Ciovlica de mare ТиркВsка лВai- IV 30 (L.) вая 40. Grus grus L. Cocor ЖВравлT Aерый IV 30 41. Haematopus ostra- Scoicar КВлик-Aiрiка IV 30 legus L. 42. Larus minutus Pall. Pescarus mic Чайка малая IV 30 43. Mergus merganser L. Ferestras mare КрiIалT бiлTsiй V 25 44. Milvus nigrans Bodd. Gaie bruna КiрsВн Sерный V 25 45. Oxyura leucocephala Rata cu cap alb Савка IV 30 (Scop.) 46. Netta rufina (Pall.) Rata cu peruca Hырiк краAнiнi- IV 30 Aый 47. Podiceps griseigena Corcodel cu git Пеaанка V 25 (Bodd.) rosu Aерiщекая 48. Branda ruficollis Gisca cu piept rosu Казарка краAнi- IV 30

Pall. зiбая 49. Pluvialis squataro- Ploier argintiu ТВлеA IV 30 la L. 50. Strix uralensis Huhurez mare HеяAыaT длиннi- V 25 Pall. IвiAaая 51. Tadorna tadorna (L.) Califar alb Пеaанка IV 30 52. Accipiter badius Uliu cu picioare Тtвик (Gm.) scurte VIII 15 53. Aegithalos caudatus Pitigoi codat Синиiа длиннi- VII 15 (L.) IвiAaая 54. Asio otus (L.) Ciuf de padure Сiва ВsаAaая VII 15 55. Caprimulgus euro- Caprimulg Кiзiдiй VII 15 paeus L. 56. Corvus corax L. Corb Вiрiн VII 15 57. Crex crex L. Cristel de cimp КiрiAaелT V 25 58. Falco subbuteo L. Soimul rindunelelor Чеaлiк IV 30 59. Panurus biarmicus Pitigoi de stuf Синиiа ВAаaая VII 15 (L.) 60. Podiceps nigricollis Corcodel cu git Пеaанка Sернi- VII 15 Brehm. negru sейная 61. Tachybaptus rufi- Corcodel pitic Пеaанка малая VII 15 collis (Pall.) 62. Buteo buteo L. Sorecar comun Канtк VII 10 63. Buteo lagopus Pont. Sorecar incaltat Зимняк VII 10 64. Cioconia cioconia L. Coscotirc alb АиAa белый VIII 10 65. Columba palumbus L. Porumbel gulerat ВяIирT VIII 10 66. Coracias garrulus L. Dumbraveanca Сизiвiрiнка V 25 67. Falco tinnunculus Vinturel rosu ПВAaелTaа iбык- VIII 10 (L.) нiвенная 68. Remiz pendulinus Boicus Ремез VIII 10 (L.) 69. Riparia riparia Lastun de mal ЛаAaiSка бере- VIII 10 (L.) aiвая 70. Strix aluco L. Huhurez de padure HеяAыaT Aерая VIII 10 71. Upupa epops L. Pupaza Удiд VIII 10

REPTILIA REPRILE ПРЕСМЫКАTЩИЕСЯ 72. Elaphe quatuorlin- Sarpe cu patru Пiлiз SеaыреI- III 35 eata (Lacep.) dungi пiлiAный 73. Lacerta taurica Sopirla de Crimeea Ящериiа крымA- VIII 15 Pall. кая

AMPHIBIA AMFIBII ЗЕМIВIДЫЕ 74. Bombina bombina L. Buhai de balta cu Жерлянка краAнi- V 25 abdomen rosu брtIая 75. Salamandra sala- Salamandra Саламандра пяa- V 25 mandra L. ниAaая 76. Triturus crista- Triton cu creasta Триaiн aребенSа- VIII 10 tus Laur. aый

PISCES PESTI РЫБЫ 77. Acipenser ruthenus Cega СaерлядT III 35 L. 78. Vimba vimba vimba Morunas Рыбеi IV 30 (L.)

MOLLUSCA MOLUSTE МIЛЛTСКИ 79. Helix pomatia Melc de vita de Улиaка VIII 0,I vie винiaрадная

INSECTA INSECTE HАСЕКIМЫЕ 80. or. Odonata or.Odonate iaряд Сaрекiзы V 25** 81. or.Mantoptera or.Mantoptere ia.Бiaiмiлiвые VII 15** or.Coleoptera or.Coleoptere ia.ЖеAaкiкрылые

или жВки 82. fam.Cantharidae fam. Cantaride Aем.Мяaкiaелки VIII 10** 83. fam.Carabidae*** fam. Carabide Aем.ЖВжелиiы VIII 10** 84. fam.Cerambicidae*** fam. Cerambicide Aем.УAаSи VII 15** 85. fam.Cleridae fam. Cleride Aем.ПеAaряки VII 15** 86. fam.Coccinellidae*** fam. Coccinellide Aем.БiжTи кiрiв- VIII 10** (Bubureze) ки,Кiкiинеллиды 87. fam.Histeridae fam. Histeride Aем.КарапВзики VIII 10** 88. fam.Hydrophylidae fam. Hidrofile Aем.Вiдiлtбы VII 15** 89. fam.Scarabaeidae*** fam. Scarabeide Aем.ПлаAaинSа- VII 15** aiВAие 90. fam.Silphidae fam. Silfide Aем.Мерaвiеды VII 15** (Hoitari) 91. fam.Lucanidae fam. Lucanide Aем. ЖВки-iлени VII 15** 92. or. Neuroptera or. Neuroptere iaряд СеaSаai- VII 15** крылые 93. or.Raphidioptera or. Rafidioptere iaряд Верблt- VII 15** дики 94. or. Mecoptera or.Mecoptere ia.Скiрпиiнниiы VII 15* or. Lepidoptera or.Lepidoptere ia.ЧеsВекрылые 95. fam.Arctiidae*** fam. Arhtiide Aем.Медведиiы VII 15** 96. fam.Attacidae fam.Atacide Aем.AлазSаaки IV 30** 97. fam.Lycaenidae fam. Licaenide Aем.AiлВбянки IV 30** fam. Noctuidae*** fam. Fluturi-buf- Aем.Сiвки nite (Noctuide) 98. g. Catocala genul Catocala рiд ЛенaiSниiа IV 30** 99. fam.Nymphalidae fam. Nimfalide Aем.Нимвалиды VII 15** fam.Pieridae fam. Pieride Aем.Белянки100. g.Euchloe genul Zorile рiд ЗiрTка VII 15**101. g.Colias genul Colias рiд ЖелaВsка VII 15**102. fam.Papilionidae fam. Papilionide Aем.ПарВAники IV 30**103. fam.Satiridae fam. Satiride Aем.БарIаaниiы VII 15** or.Hymenoptera or.Hymenoptere iaряд ПерепiнSа- aiкрылые104. fam. Scoliidae fam. Scoliide Aем.Скiлин над- III 45** superfam. Apoidea superfam. Apoide Aем.ПSелиные105. fam.Anthophoridae fam. Antoforide Aем.Анaiвiриды V 25** fam.Apidae fam. Apide Aем.ПSелы106. g. Bombus genul Bondar рiд ШмелT III 45****107. fam.Melittidae fam. Melitide Aем.Мелиaaиды V 25**108. superfam. superfam. надAем. Formicoidea Furnici МВравTи VIII 10****

------------------------------ *CATEGORIILE DE RARITATE A SPECIILOR:

I - specie disparuta (Extinct-Ex);II- specie periclitata (Endangered-E);III - specie vulnerabila (Vulnerabil-V); IV - specie rara (Rare-R);V - specie nedeterminata (Indetermined-I); VI - specie devenita nepericlitata (Out of danger-O); VII - specie insuficient cunoscuta (Insufficently known-K);VIII - specie nepericlitata (Rastockable tribes-Rt). --"--** Amenzile aplicabile pentru colectarea si nimicirea insectelor inscopuri comerciale; amenzile aplicabile pentru colectarea si nimicirea insectelor de catre persoane particulare in ariile naturale protejate de stat.*** Cu exceptia daunatorilor din agricultura si silvicultura.**** Amenzile aplicabile pentru nimicirea cuiburilor in ariile naturale protejate de stat, pe terenurile silvice si in parcuri.

Anexa nr. 5 la Legea regnului animal

T A X E

de incasare pentru pagubele cauzate de catre persoanele fizice si juridice prin pescuit, colectare, comercializare, posesiune si export ilicite sau prin nimicire a pestilor, altor organisme acva- tice in bazinele piscicole din republica.

------------------------------------------------------------------------- Nr. | Denumirea stiintifica |Taxa in sala-crt. |------------------------------------------------------|rii minime | | | |pentru un ex- | | | |emplar de pe- | latina | moldoveneasca | rusa |ste, alt orga- | | | |nism acvatic, | | | |indiferent de | | | |greutate si | | | |dimensiune-----|-------------------|------------------|---------------|--------------1 | 2 | 3 | 4 | 5---------------------------------------------------------------------------1. Acipenseridae Hibrizii sturioni- Aибриды iAеaрi- 20 lor, nisetru de выI, iAеaр Lena ленAкий2. Salmo trutta Pastrav ФiрелT 10 morpha fario3. Anguilla anguilla Anghila УaiрT 104. Ictalurus punctatus Somn american Сiмик каналTный 55. Silurus glanis Somn Сiм 56. Caspiolosa mochon Scrumbie СелTдT 5 paitica7. Lucioperca Salau СВдак 3 lucioperca8. Ctenopharyngodon Cosas АмВр белый 2 idella9. Ictiobus cyprinellus Bufalo (cu gura БВвалi бiлTsерi- 2 I.bubalis, I.niger mare, cu gura aый, малiрiaый, mica, negru) Sерный10. Mylopharyngodon Scoicar АмВр Sерный 2 piceus11. Hipophthalmichtya Singer ТiлAaiлiбик белый 1 molitrix12. Aristichthys Novac ТiлAaiлiбик пеAaрый 1 nobilis13. Tinca tinca Lin ЛинT 114. Cyprinus carpio Crap Сазан (карп) 115. Abramis ballerus Cosac Синеi 1 16. Carassius caras- Caracuda КараAT зiлiaiй 1 sius17. Leuciscus cephalus Clean AiлавлT 0,5 18. Chondrostoma nasus Scobar ПiдВAa 0,5 19. Pelecus cultratus Sabita ЧеIiнT 0,5 20. Abramis brama Platica Лещ 0,5 21. Rutilus rutilus Taranca ТаранT 0,5 heckeli22. Aspius aspius Avat ЖереI 0,523. Esox lucius Stiuca ЩВка 0,524. Carassius auratis Caras КараAT Aеребряный 0,3 gibelio25. Abramis sapa Cosac cu bot Белiaлазка 0,3 turtit26. Chalcalburnus Oblet mare Шемая 0,5 chalcoides27. Astacus fluviatilis Rac Рак 1

28. Rana ridibunda Broasca de lac ЛяaВsка 0,2

Anexa nr. 6 la Legea regnului animal

T A X E de incasare pentru pagubele cauzate de catre persoanele fizice si juridice prin vinare, dobindire, comercializare, posesiune si export ilicite sau prin nimicire a animalelor de vinat din rebublica------------------------------------------------------------------------- Nr. | Denumirea stiintifica |Taxa in sala-crt. |------------------------------------------------------|rii minime | | | |pentru un ex- | | | |emplar de ani- | latina | moldoveneasca | rusa |mal vinat | | | |(pielea sau | | | |trofeele lui)-----|-------------------|------------------|---------------|--------------1 | 2 | 3 | 4 | 5---------------------------------------------------------------------------1. Cervus elaphus L. Cerb nobil IленT блаaiрiдный 100,0*2. Alces alces L. Elan ЛiAT 100,0*3. Cervus nippon Cerb patat IленT пяaниAaый 70,0* Temminck4. Cervus dama L. Cerb lopatar ЛанT 70,0*5. Ovis musimon Pall. Muflon МВвлiн 50,0*6. Sus scrofa L. Mistret Кабан дикий 50,0*7. Capreolus Caprioara КiAВля 50,0* capreolus L.8. Meles meles L. Bursuc (viezure) БарAВк 25,0*9. Lepus europaeus Iepure de cimp Заяi-рВAак 10,0* Pall.10. Ondatra zibethica L.Bizam (ondatra) Iндаaра 10,0*11. Sciurus vulgaris L. Veverita obisnuita Белка iбыкнiвенная 10,0*12. Vulpes vulpes L. Vulpe obisnuita ЛиAиiа iбыкнiвенная 10,0*13. Canis lupus L. Lup Вiлк 50,0*

Celelalte specii de 10,0* mamifere, cu exceptia speciilor rare si celor incluse in Cartea Rosie a Republicii Moldova14. Grus grus L. Cocor mare ЖВравлT Aерый 10,0*15. Phasianus colchicus L. Fazan de vinatoare Фазан iIiaниSий 10,0*16. Anser anser L. Gisca salbatica AВAT Aерый 10,0*17. Perdix perdix L. Potirniche КВрiпаaка Aерая 7,5*18. Coturnix coturnix Prepelita Перепел 5,0*19. Athene noctua Cucuvea comuna СыS дiмiвiй 5,0* (Scopoli)20. Anas Rata salbatica Кряква 5,0* platyrhynchos L. sau Rata mare21. Streptopelia Turturica sau Aiрлиiа 3,0* turtur L. hulub salbatic

Celelalte pasari, cu ex- 3,0* ceptia speciilor rare si celor incluse in Cartea Rosie a Republicii Moldova Penru devastarea:

a) vizuinilor si 5,0* birlogurilor b) cuiburilor de pasari, 3,0* cu exceptia cuiburilor de cotofene si de ciori cenusii

Pentru fiecare ou de pasare 0,5* scos din cuib (cu exceptia oualor de cotofana si de cioara cenusie)

Pentru distrugerea si deteriorarea In marime de trei diferitelor instalatii biotehnice ori mai mare si a celor ce se refera la gospodaria mare decit cos- cinegetica tul instalatiei la momentul de- teliorarii __________________________________________________ * Speciile de animale relativ rare (monumemte ale naturii) a carorreglare a efectivului se efectueaza prin licente eliberate de catreautoritatea centrala pentru protectia mediului. -