legal focus · vederea stingerii unei datorii anterioare, cu condiţia ca suma pe care creditorul...

8
Legal Focus Newsletter lunar Riscurile anulării tranzacţiilor în procedura insolvenţei Ana Maria Plăcintescu Partener Potrivit Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, în cazul în care o societate este supusă procedurii insolvenţei, administratorul judiciar/lichidatorul sau comitetul creditorilor, după caz, au dreptul de a solicita anularea anumitor tranzacţii încheiate anterior deschiderii procedurii insolvenţei. Perioada vizată poate varia, în funcţie de tipul tranzacţiei, de la 120 de zile până la 2 ani sau 3 ani anterior deschiderii procedurii de insolvenţă. Tranzacţii care pot fi contestate Următoarele tipuri de tranzacţii pot face obiectul contestaţiilor în cadrul procedurii insolvenţei: acte frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii de insolvenţă; acte de transfer cu titlu gratuit, efectuate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, cu excepţia sponsorizărilor în scop umanitar; operaţiuni comerciale în care prestaţia debitorului depăşeşte vădit pe cea primită, Expert Opinion Litigii și Arbitraj Măsuri pentru pregătirea punerii în aplicare a Noului Cod de procedură civilă În Monitorul Oficial nr. 89 din 12 februarie 2013 a fost publicată Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. Acest act normativ a modificat şi completat Codul de procedură penală în ceea ce priveşte judecarea cererilor de strămutare, precum şi în materia recursului. De asemenea, au fost aduse modificări şi completări unor acte în materie contravenţională şi în materia contenciosului administrativ şi fiscal cu privire la competenţa instanţelor de contencios administrativ şi fiscal. În contextul în care Noul Cod de procedură civilă (NCPC) a intrat în vigoare la 15 februarie 2013, Legea nr. 2/2013 reglementează şi aspecte legate de punerea în aplicare a NCPC, măsuri tranzitorii pentru punerea în aplicare a NCPC şi modificarea unor acte normative în materia conflictelor de muncă şi în materie de asigurări sociale, cum ar fi Codul muncii şi Legea dialogului social. Astfel, dispoziţiile privind NCPC legate de cercetarea fondului şi, după caz, dezbaterea fondului în camera de consiliu se aplică proceselor pornite începând cu data de 1 ianuarie 2016. Dispoziţiile NCPC privitoare la pregătirea dosarului de apel sau, după caz, de recurs de către instanţa a cărei hotărâre se atacă se aplică în procesele pornite începând cu data de 1 ianuarie 2016. De asemenea, potrivit Legii nr. 2/2013, dispoziţiile art. 483 alin. (2) din Noul Cod de procedură civilă se vor aplica proceselor pornite începând cu data de 1 ianuarie 2016. Articolul 483 alin. (2) prevede că nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate: în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) - i) (între altele, cereri având ca obiect administarea clădirilor cu mai multe etaje, apartamente sau spaţii aflate în proprietatea exclusivă a unor persoane diferite, precum şi cele privind raporturile juridice stabilite de asociaţiile de proprietari cu alte persoane fizice sau juridice, după caz; cererile de evacuare; cererile referitoare la zidurile şi şanţurile comune, distanţa construcţiilor şi plantaţiilor, dreptul de trecere, precum şi la orice servituţi sau alte limitări ale dreptului de proprietate prevăzute de lege, stabilite de părţi ori instituite pe cale judecătorească; cererile privitoare la strămutarea de hotare şi granituire; cererile privind obligaţia de a face sau a nu face neevaluabile în bani, indiferent de izvorul lor contractual sau extracontractual, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor Februarie 2013

Upload: others

Post on 26-Jan-2020

1 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Legal Focus · vederea stingerii unei datorii anterioare, cu condiţia ca suma pe care creditorul ar putea să o obţină în cazul unui faliment al debitorului să fie mai mică

Legal FocusNewsletter lunar

Riscurile anulării tranzacţiilorîn procedura insolvenţei

Ana Maria PlăcintescuPartener

Potrivit Legii nr. 85/2006 privind procedurainsolvenţei, în cazul în care o societate estesupusă procedurii insolvenţei, administratoruljudiciar/lichidatorul sau comitetul creditorilor,după caz, au dreptul de a solicita anulareaanumitor tranzacţii încheiate anterior deschideriiprocedurii insolvenţei.

Perioada vizată poate varia, în funcţie de tipultranzacţiei, de la 120 de zile până la 2 ani sau 3ani anterior deschiderii procedurii de insolvenţă.

Tranzacţii care pot fi contestate

Următoarele tipuri de tranzacţii pot face obiectulcontestaţiilor în cadrul procedurii insolvenţei:

• acte frauduloase încheiate de debitor îndauna drepturilor creditorilor în cei 3 anianteriori deschiderii procedurii de insolvenţă;

• acte de transfer cu titlu gratuit, efectuate încei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, cuexcepţia sponsorizărilor în scop umanitar;

• operaţiuni comerciale în care prestaţiadebitorului depăşeşte vădit pe cea primită,

Expert Opinion Litigii și Arbitraj

Măsuri pentru pregătirea punerii în aplicare a Noului Cod de procedurăcivilă

În Monitorul Oficial nr. 89 din 12 februarie 2013 a fost publicată Legeanr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti,precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privindCodul de procedură civilă.

Acest act normativ a modificat şi completat Codul de procedură penală în ceeace priveşte judecarea cererilor de strămutare, precum şi în materia recursului.De asemenea, au fost aduse modificări şi completări unor acte în materiecontravenţională şi în materia contenciosului administrativ şi fiscal cu privire lacompetenţa instanţelor de contencios administrativ şi fiscal.

În contextul în care Noul Cod de procedură civilă (NCPC) a intrat în vigoare la15 februarie 2013, Legea nr. 2/2013 reglementează şi aspecte legate depunerea în aplicare a NCPC, măsuri tranzitorii pentru punerea în aplicare aNCPC şi modificarea unor acte normative în materia conflictelor de muncă şiîn materie de asigurări sociale, cum ar fi Codul muncii şi Legea dialoguluisocial. Astfel, dispoziţiile privind NCPC legate de cercetarea fondului şi, dupăcaz, dezbaterea fondului în camera de consiliu se aplică proceselor porniteîncepând cu data de 1 ianuarie 2016. Dispoziţiile NCPC privitoare la pregătireadosarului de apel sau, după caz, de recurs de către instanţa a cărei hotărârese atacă se aplică în procesele pornite începând cu data de 1 ianuarie 2016.

De asemenea, potrivit Legii nr. 2/2013, dispoziţiile art. 483 alin. (2) din NoulCod de procedură civilă se vor aplica proceselor pornite începând cu data de1 ianuarie 2016. Articolul 483 alin. (2) prevede că nu sunt supuse recursuluihotărârile pronunţate:

• în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) - i) (între altele, cereri avândca obiect administarea clădirilor cu mai multe etaje, apartamente sauspaţii aflate în proprietatea exclusivă a unor persoane diferite, precumşi cele privind raporturile juridice stabilite de asociaţiile de proprietari cualte persoane fizice sau juridice, după caz; cererile de evacuare;cererile referitoare la zidurile şi şanţurile comune, distanţa construcţiilorşi plantaţiilor, dreptul de trecere, precum şi la orice servituţi sau altelimitări ale dreptului de proprietate prevăzute de lege, stabilite de părţiori instituite pe cale judecătorească; cererile privitoare la strămutareade hotare şi granituire; cererile privind obligaţia de a face sau a nu faceneevaluabile în bani, indiferent de izvorul lor contractual sauextracontractual, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor

Februarie 2013

Page 2: Legal Focus · vederea stingerii unei datorii anterioare, cu condiţia ca suma pe care creditorul ar putea să o obţină în cazul unui faliment al debitorului să fie mai mică

efectuate în cei 3 ani anteriori deschideriiprocedurii;

• acte încheiate în cei 3 ani anteriorideschiderii procedurii, cu intenţia tuturorpărţilor implicate în acestea de a sustragebunuri de la urmărirea de către creditorisau de a le leza în orice alt fel drepturile;

• acte de transfer de proprietate către uncreditor, realizate cu 120 de zile înainte dedeschiderea procedurii de insolvenţă, învederea stingerii unei datorii anterioare, cucondiţia ca suma pe care creditorul ar puteasă o obţină în cazul unui faliment aldebitorului să fie mai mică decât valoareaactului de transfer;

• constituirea sau perfectarea unei garanţiireale în vederea garantării unei creanţe careera chirografara, în cele 120 de zile anterioaredeschiderii procedurii de insolvenţă;

• plăţile anticipate ale datoriilor, efectuate încele 120 de zile anterioare deschideriiprocedurii, în cazul în care scadenţa lorfusese stabilită pentru o dată ulterioarădeschiderii procedurii;

• actele de transfer sau asumarea de obligaţiiefectuate de debitor într-o perioadă de 2 anianteriori datei deschiderii procedurii, cuintenţia de a ascunde/întârzia starea deinsolvenţă ori de a frauda o persoană fizicăsau juridică faţă de care era (ori a devenitulterior) debitor la data efectuării transferuluiunor operaţiuni cu instrumente financiarederivate (inclusiv acorduri de compensarebilaterală (netting) realizate în baza unuicontract financiar calificat);

• operaţiuni încheiate de debitor cu asociaţii săideţinând cel puţin 20% din capitalul social saudin drepturile de vot, cu administratorii săi,directorii, membrii organelor de supravegheresau cu orice alte persoane care deţin o poziţiedominantă asupra debitorului sau a activităţiiacestuia, în cazul în care aceste operaţiunisunt în dauna drepturilor creditorilor.

Legea insolvenţei prevede, totuşi, faptul căanularea tranzacţiilor descrise la punctele (v) -(vii) de mai sus nu poate fi solicitată în cazul încare aceste acte au fost încheiate de debitor cubună-credinţă, în executarea unui acord cucreditorii (încheiat ca urmare a unor negocieriextrajudiciare pentru restructurarea datoriilor

instanţe; cererile de împărţeală judiciară, indiferent de valoare; oricealte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv,indiferent de calitatea părţilor, profesionişti sau neprofesionişti);

• în cererile privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi;

• în materia conflictelor de muncă şi de asigurări sociale;

• în materie de expropriere;

• în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare;

• în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 500.000 lei inclusiv;

• precum şi hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legeaprevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului.

În procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a Legii nr. 2/2013 şipână la data de 1 decembrie 2015, nu sunt supuse recursului hotărârilepronunţate în cererile prevăzute la art. 94 lit. a) - i) arătate mai sus, precum şiîn cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi deasigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind reparareaprejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum şi în alte cereri evaluabile înbani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv.

Reglementări Fiscale

Material realizat de Muşat & Asociaţii – Consultanţă Fiscală

Procedura şi condiţiile de restituire a accizei şi a TVA aferente produselorcomercializate prin magazinele duty-free

Prin Ordinul nr. 231/2013 s-a instituit procedura şi condiţiile de restituire aaccizei şi a TVA aferente produselor comercializate prin magazinele duty-free.Astfel, în vederea restituirii accizei plătite pentru mărfurile comunitareachiziţionate în vederea comercializării prin magazinele duty-free, operatoriieconomici trebuie să depună trimestrial, până la data de 25 a lunii următoareexpirării trimestrului, o cerere însoţită de documente justificative aferentecantităţilor de produse accizabile achiziţionate şi vândute prin magazineleduty-free. Accizele aferente mărfurilor comercializate până la data intrării învigoare a prezentului Ordin (i.e. 21 februarue 2013) pot fi incluse în primacerere de restituire.

În ceea ce priveşte taxa pe valoare adăugată aferentă achiziţiilor de mărfuricomunitare comercializate prin magazinele duty-free, aceasta se deduce prinincluderea în decontul de TVA.

Noul act normativ a fost publicatîn Monitorul Oficial nr. 104 dindata de 21 februarie 2013 şi aintrat în vigoare la data publicării.Pentru mai multe detalii, a sevedea Ordinul nr. 231/2013privind aprobarea Procedurii şicondiţiilor de restituire a accizei şia taxei pe valoarea adăugatăaferente produselor comercializate prin magazinele duty-free.

| 2

Page 3: Legal Focus · vederea stingerii unei datorii anterioare, cu condiţia ca suma pe care creditorul ar putea să o obţină în cazul unui faliment al debitorului să fie mai mică

debitorului), cu condiţia ca astfel de acorduri să fifost de natură a conduce la redresarea financiarăa debitorului şi să nu aibă ca scop prejudiciereaşi/sau discriminarea unor creditori.

În plus, conform Legii insolvenţei, nu se va puteacere anularea unui transfer cu caracterpatrimonial, făcut de către debitor în cursuldesfăşurării normale a activităţii sale curente.

Termenul de depunere a acţiunii pentruanularea actelor frauduloase

Acţiunea pentru anularea actelor frauduloasepoate fi introdusă în termen de un an de la dataexpirării termenului stabilit de instanţă pentruîntocmirea de către administratorul judiciar araportului cauzal, dar nu mai târziu de 16 luni dela data deschiderii procedurii.

Consecinţele admiterii acţiunii pentruanularea actelor frauduloase

În cazul în care acţiunea pentru anularea actelorfrauduloase este admisă, bunurile transferate înbaza operaţiunilor anulate sau valoarea acestorbunuri, în cazul în care aceste bunuri nu maiexistă, se vor restitui averii debitorului, înbeneficiul tuturor creditorilor.

În cazul în care acţiunea pentru anularea actelorfrauduloase este admisă, bunurile transferate înbaza operaţiunilor anulate sau valoarea acestorbunuri, în cazul în care aceste bunuri nu maiexistă, se vor restitui averii debitorului, înbeneficiul tuturor creditorilor.

În cazul în care bunurile care au facut obiectultransferului iniţial au fost ulterior înstrăinate unuiterţ (i.e. unui subdobânditor), acest subdobânditorpoate fi obligat să restituie bunurile sau valoareaacestora doar în cazul în care acesta nu a platitvaloarea corespunzătoare a bunurilor dobânditeşi a cunoscut sau ar fi trebuit să cunoască faptulcă transferul iniţial poate fi anulat.

Decizia Curţii Constituţionale cu privire la taxa „clawback”

Curtea Constituţională a decis că prevederea potrivit căreia includerea taxei pevaloare adăugată în valoarea vânzărilor de medicamente, element din formulade calcul a taxei clawback aferentă trimestrelor I-III ale anului 2012, esteneconstituţională.

Argumentul principal invocat de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate şireţinut de Curtea Constituţională este că taxa clawback se constituie într-o taxăaplicabilă asupra unei alte taxe (şi anume, a TVA), ceea ce determină unimpozit la impozit, şi astfel se încalcă principiul constituţional al aşezării juste asarcinilor fiscale.

Decizia Curţii Constituţionale nr. 39/2013 referitoare la admiterea excepţiei deneconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. (5) al OUG nr. 77/2011 a fostpublicată în Monitorul Oficial nr. 100 din 20 februarie 2013.

Modificarea unor formulare fiscale

Prin Ordinul nr. 184/2013 publicat în Monitorul Oficial nr. 101 din data de20 februarie 2013 au fost modificate formularul 220 – „Declaraţie privind venitulestimat/norma de venit” şi formularul 223 – „Declaraţie privind veniturileestimate pentru asocieri fără personalitate juridică şi entităţi supuse regimuluitransparenţei fiscale”, precum şi instrucţiunile de completare ale acestora.

Astfel, potrivit noilor reglemetări, în declaraţia 220 se menţionează şi venituriledin silvicultură şi piscicultură şi nu se declară veniturile din arendă, iar îndeclaraţia 223 se menţionează şi veniturile din activităţi agricole pentru carevenitul net anual se determină în sistem real, pe baza contabilităţii în partidăsimplă, precum şi venituri din silvicultură şi piscicultură. Pentru mai multedetalii, a se vedea Ordinul preşedintelui ANAF nr. 184/2013 privind modificareaOrdinului preşedintelui ANAF nr. 52/2012 pentru aprobarea modelului şiconţinutului unor formulare prevăzute la titlul III din Legea nr. 571/2003 privindCodul fiscal.

Prevederi cu privire la schimbul de informaţii dintre România şiConfederaţia Elveţiană

Prin Protocolul din data de 28 februarie 2012 între România şi ConfederaţiaElveţiană de amendare a Convenţiei dintre România şi Confederaţia Elveţianăprivind evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi pe avere şi aProtocolului-anexă la Convenţie, semnate la Bucureşti, la 25 octombrie 1993, celedouă state au propus modificarea convenţiei de evitare a dublei impuneri şi aprotocolului-anexă la convenţie. Printre modificările propuse amintim schimbul deinformaţii relevante dintre România şi Confederaţia Elveţiană necesare pentruaplicarea prevederilor convenţiei de evitare a dublei impuneri. În acest sens,

I 3

protocolul-anexă la convenţia de evitare a dublei impuneri prevede informaţiile ce vor fifurnizate de către un stat contractant la cererea celuilalt stat contractant.

Acordul cu privire la litera c) de la punctul 8 al paragrafului 3 de la articolul IX al Protocoluluidintre România şi Confederaţia Elveţiană pentru amendarea Convenţiei privind evitareadublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi pe avere, a cărui publicare în MonitorulOficial a fost dispusă prin Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr. 252/2013, aduce clarificăricu privire la informaţiile ce pot fi furnizate de către un stat contractant la cererea celuilalt statcontractant, respectiv în ceea ce priveşte numele şi adresa persoanei (persoanelor) aflate subexaminare sau investigaţie şi alte date care pot facilita identificarea persoanei (ex.: data naşterii, statutul civil, numărul de identificare fiscală)şi cu privire la numele şi adresa oricărei persoane despre care se crede că se află în posesia informaţiilor solicitate.

Page 4: Legal Focus · vederea stingerii unei datorii anterioare, cu condiţia ca suma pe care creditorul ar putea să o obţină în cazul unui faliment al debitorului să fie mai mică

Pentru mai multe detalii, a se vedea Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr. 252/2013 pentru publicarea Acordului dintre autoritateacompetentă din România şi autoritatea competentă din Confederaţia Elveţiană, semnat la Berna la 6 decembrie 2012 şi la Bucureşti la14 decembrie 2012, cu privire la litera c) de la punctul 8 al paragrafului 3 de la articolul IX al Protocolului dintre România şi ConfederaţiaElveţiană pentru amendarea Convenţiei dintre România şi Confederaţia Elveţiană privind evitarea dublei impuneri cu privire la impozitelepe venit şi pe avere, publicat în Monitorul Oficial nr. 111 din data de 26 februarie 2013.

Alte noutăţi legislative în domeniul fiscal

Prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2013 (Monitorul Oficial nr. 107 din data de 22 februarie 2013), a fost stabilitcâştigul salarial mediu brut pentru anul 2013 la valoarea de 2.223 lei, faţă de 2.117 lei, cât a fost reglementat pentru anul 2012.De asemenea, cuantumul ajutorului de deces a fost majorat de la 2.117 lei la 2.223 lei în cazul asiguratului sau pensionarului, şi de la1.059 lei la 1.112 lei în cazul unui membru de familie al asiguratului sau al pensionarului. Cota aferentă fondurilor de pensii administrateprivat inclusă în cota de contribuţie individuală de asigurări sociale s-a majorat de la 3,5% la 4%.

Ordinul ANAF nr. 195/2013 (Monitorul Oficial nr. 111 din data de 26 februarie 2013) a modificat instrucţiunile de completare a formularului100 – „Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat”, prin reglementarea a trei noi impozite ce se includ în această declaraţie,respectiv impozitul pe monopol natural din sectorul energiei electrice şi al gazului natural, impozitul pe veniturile din activităţile deexploatare a resurselor naturale, altele decât gazele naturale, impozitului asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare adereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale. Potrivit noii reglementări, impozitele menţionate mai sus sunt obligaţii de platăla bugetul de stat care nu se plătesc în contul unic.

Începând cu data de 1 aprilie 2013, nivelul accizei specifice, exprimată în echivalent Euro/1.000 de ţigarete, este de 56,71 Euro.Prevederile au fost instituite prin Hotărârea Guvernului nr. 50/2013 (Monitorul Oficial nr. 105 din data de 21 februarie 2013).

Potrivit Ordinului nr. 224/2013 (Monitorul Oficial nr. 106 din data de 22 februarie 2013), indicele preţurilor de consum pentru anul fiscal2013 utilizat pentru actualizarea plăţilor anticipate în contul impozitului pe profit anual a fost stabilit la valoarea de 104,3%.

Prin Ordinul nr. 140/2013 (Monitorul Oficial nr. 90 din data de 12 februarie 2013) a fost modificată procedura privind acordarea scutiriide TVA prevăzută la art. 143 alin. (1) lit. j), j1), k), l) şi m) din Codul fiscal, aplicabilă livrărilor de bunuri şi prestărilor de servicii efectuatecătre forţele Statelor Unite ale Americii şi contractanţiii acestora.

În Monitorul Oficial nr. 100 din 20 februarie 2013 a fost publicat Ordinul nr. 213/2013 privind completarea Reglementărilor contabileconforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară, aplicabile societăţilor comerciale ale căror valori mobiliare sunt admisela tranzacţionare pe o piaţă reglementată. Ordinul se aplică începând cu situaţiile financiare anuale aferente exerciţiului financiar 2012.

Dreptul Concurenței

Comisia Europeană respinge fuziunea Ryanair/Air Lingus

Comisia Europeană, în exercitarea atribuţiilor sale de control al concentrărilor economice care au o dimensiune comunitară, a respinsoperaţiunea de achiziţionare a companiei de transport aerian Air Lingus de către operatorul de transport aerian low-cost Ryanair, în ciudafaptului că Ryanair a oferit Comisiei angajamente descrise ca fiind “fără precedent” şi capabile, din perspectiva părţilor implicate, săînlăture orice îngrijorare de natură concurenţială, care ar fi putut fi ridicată de respectiva operaţiune.

Comisia Europeană a considerat că nu poate stabili, cu gradul de certitudine necesar, că respectivele angajamente ar fi putut fiimplementate de o manieră suficient de rapidă sau că ar fi putut funcţiona în practică pentruo perioadă de timp îndelungată. Analiza Comisiei a luat în calcul şi rezultatele unor testeextinse de piaţă, în cadrul cărora s-a solicitat punctul de vedere cu privire la eficienţaangajamentelor oferite de Ryanair unui număr ridicat de agenţi economici, incluzândcompanii aeriene, agenţii de turism, clienţi corporativi, asociaţii de consumatori şi operatoride aeroporturi.

Mai mult, Comisia a constatat că operaţiunea notificată ar crea un monopol pe 28 de rute,negăsind nicio dovadă semnificativă că aceasta ar genera sinergii sau beneficii pentrupasageri. În consecinţă, Comisia a emis o decizie de neautorizare a achiziţiei.

| 4

Page 5: Legal Focus · vederea stingerii unei datorii anterioare, cu condiţia ca suma pe care creditorul ar putea să o obţină în cazul unui faliment al debitorului să fie mai mică

| 5

Proprietate Intelectuală

Cerere de pronunţare a unei hotărâri preliminare în materia dreptului de comunicare publică

În materia drepturilor de autor, mai precis în ce priveşte dreptul de comunicare publică, merită să ne îndreptăm atenţia asupra cererii depronunţare a unei hotărâri preliminare în cauza C-466/12 Svensson, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria C nr. 379 din8 decembrie 2012 (http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2012:379:0019:0019:RO:PDF).

Întrebarea principală ce face obiectul acestei cereri priveşte situaţia în care o altă persoanădecât titularul drepturilor de autor asupra unei opere furnizează pe pagina sa de internet unlink prin care poate fi accesată această operă. În acest context, instanţa de trimitere seîntreabă dacă o asemenea faptă a unei terţe persoane constituie un act de comunicarepublică în sensul Directivei 2001/29/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privindarmonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor şi drepturilor conexe în societateainformaţională („Directiva societăţii informaţionale”). Mai departe, răspunsul la aceastăîntrebare este circumstanţiat de faptul dacă pagina de internet pe care se află linkul îndiscuţie poate fi accesată fără nicio restricţie sau, dimpotrivă, dacă accesul la aceastăpagină este restricţionat într-un fel sau altul şi, în plus, de faptul dacă opera, după accesarea linkului, este afişată pe o pagină de internetdistinctă sau, dimpotrivă, creează impresia că este afişată pe aceeaşi pagină.

Aşadar, întrebarea preliminară prezintă o importanţă deosebită în ce priveşte mediul online şi caracteristica acestuia de a avea la bazăo reţea de linkuri care, odată accesate, oferă acces la opere protejate, întrucât, în funcţie de hotărârea dată, s-ar putea sau nu ajungela situaţia în care pentru fiecare act de comunicare publică, aşa cum este menţionat mai sus, să se ceară acordul titularului opereiprotejate şi mai mult, ca o consecinţă a autorizării sale, acesta din urmă să ceară să fie remunerat. Deşi instanţa europeană nu s-apronunţat încă în cauza de faţă, având în vedere miza foarte ridicată pentru viitorul societăţii informaţionale, opiniile specialiştilor îndomeniu nu întârzie să apară, venind să tragă un semnal de alarmă tocmai referitor la consecinţele negative asupra dezvoltăriiinternetului pe care le-ar genera un răspuns pozitiv din partea CJUE la întrebarea preliminară din prezenta cauză.

Astfel, un răspuns vehement vine din partea European Copyright Society, un centru independent de studii în domeniul proprietăţiiintelectuale, constituit în anul 2012 din reputaţi specialişti în domeniu, profesori de dreptul proprietăţii intelectuale la diferite universităţiprestigioase din Europa. Vocile acestor specialişti s-au reunit într-o opinie publicată în data de 15 februarie 2013(http://www.ivir.nl/news/European_Copyright_Society_Opinion_on_Svensson.pdf), prin care se susţine în mod ferm că furnizarea de linkurice fac trimitere spre opere protejate nu se circumscrie noţiunii de comunicare publică aşa cum a fost interpretată de-a lungul anilor de cătreCJUE. În substanţierea acestui punct de vedere, se pleacă de la o prezentare pe scurt a jurisprudenţei europene prin care a fost interpretatănoţiunea de comunicare publică în sensul Directivei societăţii informaţionale. În continuare, se insistă pe ideea că linkurile de trimitere nureprezintă comunicări deoarece acestea nu presupun „transmisia” propriu-zisă a unei opere, iar actul de transmisie reprezintă o precondiţiea comunicării publice. În plus, chiar dacă s-ar considera că nu este nevoie ca o anumită operă să fie transmisă propriu-zis pentru a ficomunicată, conceptul de comunicare a unei opere se referă la punerea la dispoziţie a operei în sine, astfel că un link de trimitere nu arputea sub nicio formă să înlocuiască opera în totalitatea sa. Un ultim argument se referă la faptul că, pentru a avea de-a face cu un act decomunicare publică, publicul destinatar trebuie să fie unul „nou”, ceea ce nu se întâmplă în situaţia de faţă.

Situaţiile în care se consideră că furnizarea linkurilor de trimitere de către terţe persoane ar trebui să atragă răspunderea acestora suntlimitate şi se referă la cazurile de participaţie la săvârşirea unor fapte ilegale, de concurenţă neloială, de încălcare a drepturilor morale,precum şi de nerespectare a măsurilor tehnice.

Pe baza motivelor menţionate mai sus, semnatarii opiniei concluzionează, plecând de la ideea că publicarea unui link de trimiterereprezintă echivalentul unei simple referinţe, că nu se poate vorbi în speţă de un act de comunicare publică, atrăgând atenţia că în modcontrar am avea de-a face cu situaţia de neconceput în care absolut toate linkurile de trimitere către opere protejate de drepturi de autorvor trebui autorizate de către titularii acestora.

Rămâne însă de văzut în ce măsură decizia CJUE va lua în considerare argumentele expuse mai sus, care se raportează la situaţiagenerală în care o persoană furnizează linkuri de trimitere spre opere protejate, fără a se lua în considerare alte particularităţi, cum ar fi,spre exemplu, că această furnizare de linkuri constituie o activitate în sine prin care o terţă persoană realizează venituri, nefăcând partedintr-o operă ce se bucură ea însăşi de protecţie, în cadrul căreia, prin intermediul referinţelor, se face trimitere la alte opere protejate.

Page 6: Legal Focus · vederea stingerii unei datorii anterioare, cu condiţia ca suma pe care creditorul ar putea să o obţină în cazul unui faliment al debitorului să fie mai mică

Dreptul Muncii și Securității Sociale

Modificări privind clasificarea ocupaţiilor din România

Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice a aprobat unelemodificări şi completări cu privire la Clasificarea ocupaţiilor din România nivel de ocupaţie(şase caractere).

Prin noul act normativ au fost adăugate 52 de ocupaţii, cum ar fi: “analist informaţii de firmă”(Cod COR 242222), “director general adjunct” (Cod COR 111238), “manager de proiect înparteneriat public privat” (Cod COR 242112), “inspector tehnic” (Cod COR 335405),“operator la platforme pentru lucrul la înălţime” (Cod COR 834316), “specialist pieţereglementate” (Cod COR 241268) etc.

Alte noutăţi vizează modificarea denumirilor unor ocupaţii (de exemplu, denumirea ocupaţiei cod 261204 a fost modificată din „judecătorinspector” în „inspector judiciar”) mutarea anumitor ocupaţii în alte grupe de bază (de exemplu, ocupaţia de “consultant de securitate” afost mutată din grupa de bază 5414 “Paznici” în grupa de bază 2421 “Analişti de management şi organizare” sub codul 242113).

Pentru mai multe detalii, a se vedea Ordinul nr. 150/2013 privind modificarea şi completarea Clasificării ocupaţiilor din România nivel deocupaţie (şase caractere), aprobată prin Ordinul ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi al preşedintelui Institutului Naţional deStatistică nr. 1.832/856/2011, publicat în Monitorul Oficial nr. 78 din data de 6 februarie 2013.

Privatizare

Aprobarea Strategiei de privatizare a Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Marfă „C.F.R. Marfă” SA

Guvernul României a aprobat Strategia de privatizare a Societăţii Naţionale de TransportFeroviar de Marfă „CFR Marfă” SA şi a mandatat Ministerul Transporturilor, în calitate deinstituţie publică implicată, să ducă la îndeplinire mandatul aprobat în legătură cu aceasta.

Conform strategiei aprobate, obiectivul principal urmărit de către Guvernul României constăîn maximizarea preţului ce poate fi obţinut din vânzarea pachetului de acţiuni deţinut de statla CFR Marfă.

Cu privire la metoda de privatizare, strategia aprobată prevede faptul că MinisterulTransporturilor va vinde pachetul majoritar de acţiuni din capitalul CFR Marfă, inclusiv pachetul de acţiuni care va fi deţinut de stat înurma conversiei creanţelor statului faţă de CFR Marfă în acţiuni, în măsura realizării acesteia, dacă este cazul, prin metode combinatecu criterii de precalificare a investitorilor, şi anume negocierea pe bază de oferte preliminare şi neangajante urmată de licitaţie cu ofertăîn plic.

În ceea ce priveşte criteriile de precalificare, se prevede că acestea vor fi stabilite prin dosarul de prezentare şi vor fi publicate în ofertade vânzare, anunţul publicitar şi vor consta în experienţa relevantă în domeniul transportului de marfă şi capabilităţi operaţionale şi, deasemenea, capabilităţi financiare în vederea demonstrării posibilităţii preluării şi dezvoltării unei noi afaceri.

În procesul de privatizare pot participa persoane fizice, persoane juridice, române sau străine, individual sau asociate în acest scop înconsorţii sau altă formă de asociere, grup de investitori, persoane fizice sau juridice. În scopul participării la privatizare, investitorii trebuiesă îndeplinească anumite condiţii, între care şi aceea constând în prezentarea dovezii că deţin resursele financiare şi organizatoricenecesare pentru a-şi îndeplini obligaţiile individuale pe parcursul procesului de privatizare şi post privatizare.

Pentru îndeplinirea mandatului, la nivelul Ministerului Transporturilor, se va constitui comisia de supraveghere şi secretariatul aferentacesteia, având ca atribuţie, în principal, analiza procesului de privatizare.

Hotărârea Guvernului nr. 46/2013 privind aprobarea Strategiei de privatizare a Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Marfă„C.F.R. Marfă” SA şi a mandatului Ministerului Transporturilor pentru implementarea acesteia a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 99din 19 februarie 2013 şi a intrat în vigoare la aceeaşi dată.

| 6

Page 7: Legal Focus · vederea stingerii unei datorii anterioare, cu condiţia ca suma pe care creditorul ar putea să o obţină în cazul unui faliment al debitorului să fie mai mică

| 7

Drept Bancar și Financiar

Organizarea şi funcţionarea Ministerului Fondurilor Europene

Guvernul României a adoptat o nouă hotărâre cu privire la organizarea şi funcţionarea Ministerului Fondurilor Europene – organ despecialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului.

Noul act normativ prevede că, pentru realizarea funcţiilor din domeniul său de activitate, Ministerul Fondurilor Europene va îndepliniurmătoarele atribuţii principale:

• cooperează cu instituţiile având atribuţii în domeniul achiziţiilor publice pentruasigurarea unui cadru adecvat de derulare a procedurilor de achiziţie publicădesfăşurate în cadrul proiectelor finanţate din instrumente structurale, în condiţiileprevăzute de lege;

• îndeplineşte atribuţiile aferente autorităţii de management pentru Programuloperaţional Asistenţă tehnică;

• îndeplineşte atribuţiile aferente punctului naţional de contact potrivitMemorandumului de înţelegere privind implementarea Mecanismului financiar alSpaţiului Economic European 2009-2014 şi potrivit Memorandumului de înţelegere privind implementarea Mecanismului financiarnorvegian 2009-2014;

• îndeplineşte atribuţiile aferente coordonatorului naţional al asistenţei, prevăzute în memorandumurile de înţelegere dintreGuvernul României şi Comisia Europeană privind Programul PHARE şi Facilitatea de tranziţie;

• îndeplineşte atribuţiile aferente punctului naţional de contact pentru programele de înfrăţire instituţională cu statele carebeneficiază de finanţări nerambursabile din partea Uniunii Europene;

• îndeplineşte atribuţiile aferente autorităţii de management pentru Programul ISPA;

• îndeplineşte atribuţii aferente autorităţii de plată pentru programul Facilitatea Schengen, Facilitatea de tranziţie, FondulFrontierelor Externe şi Programul de cooperare elveţiano-român;

Totodată, se prevede că Ministerul Fondurilor Europene iniţiază proiecte de acte normative în domeniul său de activitate, avizeazăproiecte de acte normative care au legătură cu activitatea sa, elaborează strategia de comunicare, coordonează şi monitorizeazăsistemul de comunicare internă şi externă de la nivelul structurilor aflate în coordonarea ministerului, potrivit competenţelor sale.

La data intrării în vigoare a noii hotărâri a fost abrogată Hotărârea Guvernului nr. 967/2011 privind organizarea şi funcţionareaMinisterului Afacerilor Europene, cu modificările şi completările ulterioare.

Actul normativ a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 98 din 19 februarie 2013 şi a intrat în vigoare la data publicării.

Ratele dobânzilor plătite la rezervele minime obligatorii

Începând cu perioada de aplicare 24 ianuarie – 23 februarie 2013, ratele dobânzilor plătite la rezervele minime obligatorii sunturmătoarele:

• 0,90% pe an pentru rezervele minime obligatorii constituite în lei;

• 0,55% pe an pentru rezervele minime obligatorii constituite în euro;

• 0,25% pe an pentru rezervele minime obligatorii constituite în dolari SUA.

Circulara BNR a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 100 din 20 februarie 2013.

Page 8: Legal Focus · vederea stingerii unei datorii anterioare, cu condiţia ca suma pe care creditorul ar putea să o obţină în cazul unui faliment al debitorului să fie mai mică

Info EU

Noua strategie UE în domeniul securităţii cibernetice

În data de 7 februarie, alături de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politică de securitate, Comisia Europeană apublicat o strategie în domeniul securităţii cibernetice şi o propunere de directivă privind securitatea reţelelor şi a informaţiei.

Obiectivele acestei strategii includ dezvoltarea economiei digitale şi a infrastructurilor cibernetice, reducerea semnificativă a criminalităţiiinformatice şi consolidarea securităţii cibernetice, dezvoltarea unei politici de apărare împotriva atacurilor cibernetice, precum şielaborarea unei politici a Uniunii privind spaţiul cibernetic.

Propunerea de directivă prevede o serie de obligaţii principale, destinate a impune operatorilor de infrastructură şi servicii de internetasigurarea unui mediu digital securizat în cadrul întregii Uniuni.

În acest sens, Statelor Membre le va reveni obligaţia adoptării unei strategii în materie de securitate cibernetică. De asemenea, seprevede desemnarea unei autorităţi naţionale în acest domeniu. În plus, principalii operatori de infrastructură, deservind anumitesectoare, precum serviciile financiare, energetice, sănătate etc.), şi administraţiile publice au obligaţia de a implementa anumite măsurispecifice şi de a raporta incidente de securitate.

Această iniţiativă se alătură altor măsuri ale Uniunii în materia securităţii cibernetice, precum instituirea unui Centru european decombatere a criminalităţii informatice. Informaţii detaliate cu privire la propunerea de directivă pot fi consultate la adresa:http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-13-71_en.htm

Solicitarea CE adresată României de revizuire a sistemului de impozitare aplicat societăţilor străine

În data de 21 februarie, Comisia Europeană a solicitat oficial României, sub forma unui aviz motivat, revizuirea sistemului de impozitarediscriminatoriu aplicat societăţilor străine.

Comisia a arătat că, în conformitate cu legislaţia fiscală română, societăţile străine având mai multe sedii în România sunt supuseregimului fiscal al întreprinderilor pentru fiecare dintre sedii, în mod individual.

Astfel, contribuabilii străini sunt lipsiţi de posibilitatea de a consolida rezultatele tuturor sediilor acestora din teritoriul României. ConformComisiei, o asemenea restricţie aduce atingere libertăţii de stabilire garantate de tratatele Uniunii, contribuabilii străini fiind supuşi unorimpozite mai mari sau înregistrând dezavantaje în ceea ce priveşte fluxul de numerar.

Conform legislaţiei Uniunii, dacă Statul Român nu va alinia şi implementa modificările necesare în termen de două luni, Comisia areposibilitatea de a sesiza Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

| 8

Acest raport este un rezumat al celor mai recent publicate acte legislative pe care le considerăm importante pentru clienţii şi prietenii noştri, precum şi pentrumediul de afaceri românesc în general. Raportul nu oferă consiliere legală cu privire la aspecte particulare.

Dacă doriţi informaţii suplimentare şi/sau comentarii referitor la aceste acte legislative sau la aspecte legale specifice, vă rugăm să contactaţi unul din avocaţiiindicaţi mai jos:

Luminiţa [email protected]: (40-21) 202.59.12

Anca Buta Muş[email protected]: (40-21) 202.59.09

Sediul Central BucureştiB-dul Aviatorilor nr. 43Sector 1, Cod 011853Bucureşti, România

Sediul Secundar ClujCalea Dorobanţilor nr. 18-20, Etaj 6Cod 400117Cluj-Napoca, România

Tel: (40-21) 202.59.00; (40-31) 423.29.00Fax: (40-21) 223.39.57 / 223.04.95Email: [email protected]: www.musat.ro

Tel: (40-264) 40.38.08; (40-21) 202.59.99Fax: (40-264) 40.38.09Email: [email protected]: www.musat.ro