lecturile.copilariei. clasa.1. ed.steaua.nordului

7/25/2019 Lecturile.copilariei. Clasa.1. Ed.steaua.nordului.

http://slidepdf.com/reader/full/lecturilecopilariei-clasa1-edsteauanordului 1/129



Prof.

Lucica

LUPA$CU

CLASA

I

LECTT]RILE

COPNARIEI

BIBLIOGRAFIE

$COLARA

COMPLETA



@2004

Editura

STEAUA

NORDULUI

Constanta

Toate

drepturile

revin

editurii

rsBNe7.t-85415-5-7

CUvANT

N,rrNrn

Adevdrate

comori

ale

sufletului,

lecfurile

literare

menlin

o adeziune

afectivd

fala de tot ce

e

mai

frumos,

mai

curat,mirific qi

inedit

din aceastd

fermecltoare

ume

a copildriei.

Fantezia

cunoagterii

resim{itd

incd

de

fragede

v6rste

se contureazd,

reptat,

copilul,

mdsurd

ce dobAndegte

oi qi

noi

experienle

invdtare,

le

transfigureazd

n comportamente

inaltd

finutd

moral5 gi

esteticd.

Cultivarea

gustului

pentru

frumos,

pentru

estetic,

nu poate

avea oc

decdt

printr-un

amplu

proces

de nserfie

n lumea

abulosului.

Lecturile

iterare,prin

conlinutul

or, participi

la

dezvoltarea

unor procese

gi

iapacitigi

inetelectuale,

maginativegi

motivafionale,

afura

afectivd

menfin0ndu-se

onstantd

e

tot

parcursul

Iecturii.

Valorificarea

onfinutului

ecturilor

se poate

rcalizabenevol,printr-oseriede exercitiiexistente

la

finalul

fiecdrui

ext.

Editura

,,STEAUA

NORDULUT'

solufioneazd,

ceste

biective,

oferindu-vd

colecfia

,,Lecfurile

copildriei"

-

clasele

-IV,

unde

veli

gdsi

o bibliografie

qcolard

anilor

respectivi.

1a

pe

de

de

EDITURA



JEAN DE

LA FONTAINE

Cunoscut scriitor

gi poet

francez,

Jean de la

Fontaine

s-a ndscut

a Chdteau-Thierry,

n

linutul

Champagne,

rovenind

dintr-o familie

deburghezi.

Inspirdndu-se

din

opera lui Esop, Jean de la

Fontaine

realizeazd a

vdrsta de 40 de ani

prima

culegere de fabule prin

care reliefeazL,

folosind

animalele,

mdgtile

ipice aleoamenilor.

Intr-adevdr,La Fontaineestecel dintdi scriitor

carea izbutit

se d.u fabulei o existenld

iterard n

deplinul infelesal

cuv6ntului.

Cele mai

cunoscute abulesunt:

,Greierele

Si

furnica",

,,CorbLtl

i

vulpea",

,Lupul

Si

mielul"

etc.

Greierele

pi

furnica

$i-a

pierdut

vara

cdntdnd,

Greierele,

gi,

fl5mdnd,

Avdzut,.aga,

eodatS,

Pornindviscolul

s5 batd.

Nu

se

pomenea

rrdmd

De gdnganiesau rdmd;

$i

nemaigdsind

imic,

Dete

uga-mpleticit

La

vecina ui, furnica.

Muquroiul

sta cl5dit,

Plin cu tot

ce-ai i rdvnit.

Magazia

cu fIin6



Era

subt

o rdddcini;

$i,

la rdnd,

n

multe

caturi

Erau

saci

cumei pe

paturi.

Adunali

ntr-o

firidi,

Sdmburi

ogii

destafidd.

In

dulapgi-ntr-un

ertar,

Mdlaigalben

qi

zdhar.

Oudle

ucoaja

micd

Erau

oud

defurnicd,

Cdci

cumetrele

gi fac

Prajiturigicozonac.

Intr-un

beci

nchis

cu

scoabe,

Poloboace:

truguri,

oabe,

Va

sd zicd,

un

belgug

RAnduit

u

megtegug,

-

Md rog,

maicd,

dumitale.

Sunt

n picioarele

goale,

Am

ruptopincigi

obiele,

Decalc

de-a

dreptul

e

piele,

Straie,

emai

ampe

mine,

De gol

ce-s,

mi-e

gi

rugine,

Am

rdmas

decapul

meu

M-a

uitatgi

Dumnezev...

Luat

de

v0nt,

drdtde

apd,

l'lirp0nd a oaiadeceap6,

IncI

dc a

ardturd

N-ampus

nimic

n gurd.

Samd e(i,

de

nemdncare

S-aprins

burta

de

spinare.

Uite

ce

i-ag

i cerut,

Niscai

oabe

e-mprumut...

P6n[

pe

a M[rfigor...

Vreausd

abd,dar nu sdmor,

$i

m5

ur,

i-a spus, 6- ivoi

Da cu dob0nd6-napoi.

Poli sd-ntrebi acdnu sunt

Om cinstit

qi

de cuvdnt.

Ce

plcat

cd

gospodina

F

zgittcitd, at-ovina

In loc sd a din cdmdri

$i

sddea,

pune-ntrebdri.

Cdaqa fi bogatul,

Darnicmaiv0rtoscu sfatul.

-

Cumde

cui

cu

mprumut?

Astd-vard e-ai

[cut?

Zise

potrivindu- i

baba

Negri-i ochelaricu

aba.

-

Ce s5

ac?De mi-e iertat,

Astd vard

am cOntat.

Am c0ntat

ri-cri,

gri-gri,

Nopfi

cu nopJi

Si

zi dezi.

-

Ai cnntat?

mi

pare

ine ...

Acum

oacd

dac6-fi ine

$i

calicade mituge

Tr0nti vIrul

la uge.

Migarul

qi

clfelul

Si nu-ncercdm e

nu ni-i dat:

Nicicdnd

-o vom brodi

pe plac.

Un badlran

cu comdnac



Sdnu

s-apuce

dq curtat.

De

ceruri

unii

oameni

ubifi

sunt

_

gi_nzestrafi,

Dinrragtere

primit-au

ei

darul

de-apldcea:

'

)

qi fili

ca

ei,

nu vd-ncerca[i,

$i

pild5

-

pe

mdgarul

din

AUuU_t

uati.

Acesta.pe

tdp0nu-i

u

bine

vru

sd_l

a,

Spre-ai

i

mai

&ug, mai

scump

_

el

merse

sd_l

Adicr-te,

ziceain

a sa

minte.

alinte'

Un

c0ine,

numai

pentru

cd e mic.Trdiegte

ne-ntrerupt

cu

mezelic

La

fel

cu

domnul

gi

nevastd-sa.

i

eu

bdtdi,

mereu,

a

ce-ag

mdnca?

Ce face

el

-

decdt

ridicd,laba

$i-ndati

mare

este

mAngdiat.

4poj

de

e

pe-aceea

i-at6ta-i

numai

treaba,

{"

i

vreo grea

povard

de purtat.

Cuprins

de gdndu-acesta

minunat.

Yy:?

elpe.

t[pdnu-i

oios,

ncetul

ine,

Krdrcd

copitd

oasd

ine,

Trdntindu-i-o

n

frunte,

cu

multd

duioqie,

Ba

el

qi

nsofi

camaifrumos

i

fie

_

9y.glrfy-i

plin

de

armec

aceastl

aptd_a

ui.

Ah

Ah 9:

-?ngdiere,

cecdntec ulce,uui,

Pe oc

stdpdnul

is_e:

,Ciomege

d_i

ot

dai,'

Sd

nu

mai

aibd

poftd

sd

c6ntJnimdnui.,.

$i-am

sprdvit

e-aveam

egAnd

dspun.

Iepurele

gi

broasca

festoasl

S-alegi einzadar: la vreme sd

pornegti.

Ca

pildi -

iepurele

gi

broascacea

estoasd.

,,Md

prind,ii zice-aceasta,6-n stare u nu eqti

S-ajungi

cu mine-odatd*. ,,Cu tine? egti

nebun6'..

Rispunse rqurica ighioand.

,,Cumdtri,

sd- imai laqi vreo toan[,

Altminteri n-o s6-fi iasdbund".

-,,Cuminte saunebundeu mb {ino',

Spre-a i flcut un lucru

pe

deplin,

Prinsoarea u-ntdritd cu zdlog.

Dar ce anume,nu-ntrebafi,vi rog,

Nici care ribunal a intdrit-o,

$i

iepurelenostrucredea d a brodit-o:

Avea in totul doari vreo

patru paqi

sd

facd",

Cum fuge cdnd copoii la

goandl ingfac6.

$i

cAmpu-l reierd cu limba scoas6.

Avdnd deci vreme de

pdscut,

cumzic,

Sddoarmd

qi

s-ascultechiar

-

un

pic

De undevine vdntul, el o lasi

Pe broasci sd

pdgeasci

dtr0negte.

Fa

se

porni pe

datd, se cdsneqte

Incetigorqi totuqi segrdbegte.

O astfel de izbdnddel o disprefuieqte:

O faptd numai de nimic

ii pare.

Ba socotegte hiar c-a sa onoare

Ii ceres6-ntdrzie.

El

pagte,

-odihnegte,

La orice altd se

gdndeqte,

Dar nu

qi

la

prinsoare.

n sfhrgit,cdnd vede,

11

0



Cd broasca

cea{estoasd

utea

s_ajungd_ntdi,

loTi

ca

o sdgeatd:

ar

oricdt

r",-"p.i.

,

'

Zadarnic

e:

tot

broasca

ajunse

.u

dintai.

,,8i,

vezi,

broscula

ise,

i-am

spus

cd

e

rdmdi?"

La

ce

folos,

alergdturata?

Te-am

ntrecut.

$i

incd

ce era

De-aveai

n

spate,

u

gi

casa

mea?

Vulpeaomaimu{a gi animalele

Sdlbdticiunile,

a

moartea

nui

leu,

ltapAn

pe-acele

ocuri

pe

c6nd

trdia

_

alai

S-au

adunat,

ca

sa-qi

al-eagd

rai.

Coroana

din

cifuie-o

ridicard,

Pe-aceasta

n

balaur

o

pdzea.

Se ntdmpld

ca

cei

care-o

ncercard.

N-aveau

o frunte

pe

potriva

ei:

Prea-ngustd

bund parte

dintre

ei,

Prea

groasd

unii,

allii

coarne

hiar,

Maimufa

insdgi

o incearcd

dar

Aga

ca de-o

pldcere,

e-ntelege.

Ea ncepuse

d

se

str6mb"-n

Lg.,

Momeli, destule,mii de ghidilqii,

Trecu

prin

ea,

cumprintr-un

,erc

ai

trece.

Sdlbdticiunile-o

riveau

cu

ochii

vii,

$i-au

hotdr6t

maimufii

sd

se

plece.

?9q

vulpea,

dacd-aveapdreii

de rdu,

9a$

merse,pe

maimuld

sI

o firitiseascd,

Ii zise:

,Rege,

tiu

o vfgdund

12

$i

nu credaltul sd o mai

cunoascd,

Dar

dupdcum ne-nvafd

datina strdbunS,

Comoara

e cuvinea regeluisd ie".

Monarhul

nou rdvnea a bogdfie.

De-aceea

leargd,elnsugica s-o vad6.

Ii intinsese-o

curs6: ar el cdztsepradd.

,,In

numele

mullimii

ce sti aici grdmad6",

Ii zise

vulpea,

,oare

ot vroiai

sd cdrmuiegti,

C0nd u c0rmacinici pentru

ine

egti?"

O detronard

qi

cu toli au zis

Cdlapulini - si fie regi li-e scris.

Calul

gi

migarul

in viald unul altuia s[-qi

dea ajutoare,

Vecinul tdu, n clipele

c6nd moare,

Asupra

a,

povara

ui o trece.

Mlgarul pe

un cal il insofeaodatd,

Acesta gi duceadoar hamul

sdu

n

spate,

$i

bietul urechiatera-ncdrcatcdt zece.

El zisecaluluisd-l sprijine-o

bucatS:

Altminteri nu intrd

cu sufletul ih cetate.

,,O

rugdmintebarem

n-o fi cu supdrare:

PovaraumState nu este-un ucru mare".

Dar calul nici

s-audd,ba ete.....

qi-un

strdnut

Dar cdndde greutate,

mdgaruI

a cdnfi,

Atunci

sim{i

gi

calul a sa vin6,

Pe ddnsul a

c5ru 6-l nhdmard,

S5ducd a mlgarului povard

$i

pielea-i,pe

deasupra,n

spate d -o

ind.

13



Vulpea gi

barza

Cumdtra

vulpe-ntinde,

odat-o

masl

mare.

Poftind pebarzd-anume

I guste

din

m6ncare.

9lpafl

fu

p.

sponci i

ird

vreo spitd;

$ireata,

pentru

orice

desfitare.

Avea

o zamd,lungd

trdia

ca

o zgdrcitd).

gi

sorbitura

use

adusd e-o

ipsie:

Astfel

cd barza-n

oc de-osp

,

jucd

chindie,

lar

pehlivana

supse

zdmuqca-ntr-o

lipitd.

Ca sd-ipldteascd ceastd iclenie,

Aqa

dup[

o

vreme

qibarzao

poftegte.

,,De

bundvoie-i

zise

cu

prietenii,

iregte.

Nu

fac at0t

de multi

colachie'..

Alergi

vulpea-ngoand

ca si fie

La

ceasul

hotdrdt

de cumetrita

sa,

Apoi incepeaolduda.

Gdsegte rdnzul-

gata

a

soroc.

Iar poft[-aveau

cu carul:

sta

vulpea

ca

pe

foc.

O bucurd

mirosul

de cdrnuri

mai

aleS,

ln

mjci

buc5fi

tdiate

mereu

ddnd

burrei ghes.

Dar

bnza, pdcdleald

rAnd

sd-i tragd,

In

sticle

cu gdt

strdmt

a

pus

merindea

ntreagd.

Al

berzei

cioc

ficea

o slujbd

minunatd,

-

Dar botigorulvulpeieracamcu pricind.

Ea se-nturnl

acasd e

g6nduri,

nemAn

atd,,

Smeritd

cum e vulpeaprostitd

de-o gdind.

Cu coada-n

os,

ciulind

urechile

u,rird.

Inqeldtori,

e pentru

voi

aceasta:

Din

cdnd

n

cdnd ot

vi

se aie

creasta.

ELENA FARAGO (1879-1954)

Poeta Elena Farago s-a ndscut in 1879, n

oragulmoldovenesc

Bdrlad.

A

scris multe

poezli pe

care le-a dedicat

copiilor

gi

au

fost

reunite in volume ca:

,,Pentru

copii",

,,Copiilor",

,,intr-un

cuib de rdndunicd",

,,4

gdze

ndzdrdvane".

GflndIcelul

-

De ce m-ai prins

in pumnul

tdu,

Copil frumos, tu nu

gtii

oare

Ci-s mic

qi

eu

qi

cd mi doare?

De ce md strdngiagade rdu?

Copil ca tine sunt

qi

eu,

$i-mi

place

sdmd

oc

Ai

mie,

$i

mil6

trebuie sd- i fie

De spaima

gi

de

pl0nsul

meu

De ce sd wei sdmd

omori?

Cd am

gi

eu

pdrinli

ca tine,

$i-ar

pldngemamadupdmine,

$i-ar

pl0nge

bietelesurori,

$i-ar

pldnge

ata mult

de tot

Cdci am trdit abia trei zile.

indurd-te de ei, copile,

$i

lasd-md, d nu mai

pot ...

15

4



$W

pldngea

n gdnd6cel

In pumnul

ce-l

strdngea

d-l

upd.

gi

l-a

deschis

opilul

dup6

'Ce

n-a

mai

ost

nimic

din

el

A incercat

d-lmai

nvie

Sufldnd-i

aripile-n

vdnt,

Dar

a'cdnrt

n

larind

r6nt

$i-nfepenit

entru

vecie

Scdrbitde apta a cearea

Degeaba

l6ngi,

acum,

opile,

Ci du-te-n

casi-acum i

zi-le

Pdrinfilor

sprava

a.

$i

zi-le

cE

de-acum

i vrea

Fi

ocrotegti

ubunitate,

In

cale-fir.orice

ietate,

Oricit

defir-de-nsernndtate

gi-oricit

de

mici

ar

fi ea

Verifi

caf -v

d cuno

S

nl

e e

a)

Cu

cine

vorbegte

6nddcelul?

b) e cecopilul -aprinspegdnddcel?

c)

Cine

arpldnge

dup[

acesti

dac6

ar

muri?

d)

CAnd

-a dat

drumul

copilul

gdndEcelului?

:) 4

r9ti1

copilul

sd-l

nvierepe

g0nd6cel?

f)

Ce el

decopil

credeti

cd,

ri?

g)

^Y:l:um

procedafi

u

micile

vietdfipe

care

e

intdlnili?

$ireata

Viorica, fata

mamei

Cea cuminte

gi

curatd,,

$i-a

fEcut,mdnc0nd

irege

Pe uriq,

pe

$o4,

o

patd...

$i-acum

std-ntr-un

oll

gi pl0nge:

,,Doctorul

e vinovat

:

$i

c-o sI md certemama

$i cd $or"tul-am pdtat "

Mama

ntr-ncet

pe

ugd;

Ea tresare

gi-ntinzOnd

Mdinile

deasupra

etei,

Pldnge ntruna suspindnd.

-

De ce

pl6ngi,

fetila mamei?

-

Pl6ngcd doctorul

li-a

spus

Sdnu-mi dai deloccirege,

$i

tu n

dulap e-ai

pus....

-

$i

tu plOngi

din l6comie?

Ce ugine ...

-

Sdmd er l i . . .

- Bine,dar sd ii cuminte...

-

Nici de

+o4

nu md mai cerfi?

-

Care

$o4?

ntreabdmama...

-

Uite, dsta: -a

pdtat

Ldcomia

pentru

care

Chiar acumam-ai iertat.



a)

b)

c)

d)

e)

f)

s)

Ver

fi

cali-vd

cuno

S

inle

e

Cine

este

Viorica?

Cum

a mdncat

ciregele?

Din

ce cauzd,pl0nge

iorica?

Ce

o intreabi

mamape

fetild?

Cine

i-a interzis

etei

si minflnce

cirege?

Ce

s-a ntdmplat

din

cauzaldcomiei?

A fost

iertatifetila?

Sfatul degetelor

Spune

degetul

cel mare

Cdtre

ardtdto4

Spune

degetul

cel mare

-

N-am

frrdmd

de

mdncarq

Frate-ardtitor

Spune,

cdtre

mijlociul,

Cel

ardtdtor

Spune

rftefii;-

Frate

Nu

mai

sunt

deloc

bucate,

$i

de

oame

mor

Seapleacimijlociul

Citre

inelar,

$i

ii spun

-atdtanumai:

-

Ce

e

defdcut

acum,

Frate

nelar?

Leneg

atd

nelarul

18

Cdtre i,

gi-apoi,

Cam n sild, e rdspunde:

-

Ce sd aci

cdndnu-i

de unde?

Vom dbda

i

noi ...

Prinde

atuncicel mic si

strige

Mai iste caei:

-

Ce ot

plAngem

i

ne fr6ngem?

Hai la muncds[

nestrdngem

Toli unifi, cd nu rdmdne

Niciodatd 6rdpAine

Cel cevrea

sd

gi-o

cdgtige,

Frdfiorii

mei ...

Verfficali-vd

uno

S

in[ele

Despre evorbesc ele

cincidegete?

Dece suntconsiderate

a nigte rafi?

Cineeste el mai nlelept

rate?De ce?

Clfelugul

qchiop

Euam numai

rei

picioare,'

$i

de-abia

mdmiqc:

op, op,

Rid cdndmd-ntdlnescopiii,

$i

mdcheami

,cufu

gchiop",

Frafii

meiceilallise

oacd

Cu copiii o i, dareu

Nu

pot

alerga

adOngii,

Cd sunt

qchiop

pi

cadmereu

a)

b)

c)



$i

stau

singur

toatd

ziua

$i

pldng

mult

cdnd

md gdndesc

Cd tot gchiop

voi fi

de-acuma

$i

tot

trist am

sd rdiesc.

$i

c6nd

md gdndesc

ebine

M-a$

uca

qi

eu acum,

$i-aq

dtraqi

eu

din

poartd

La

copiii

depe

drum ...

Cdt sunt

de frumogi

copiii

Cei cuminfi, gi

cAt

demult

Mi-ar pldcea

sdstau

cu d6nqii,

Samd

oc

gi

s5-i

ascult

Dar

copiii

rdi

la

suflet

Sunt

urdfi,

precum

e-acel

Care

m-a

gchiopat

e

mine,

$i

nu-i pot

iubi

defel...

M-a lovit

din

rdutate

Cu o

piatrl,in

picior,

$i-am

zdcut,

gi-am

plAns atdta,

De

credeam

d am

sd

mor.

Acum

vine qi-mi

dd zahdr

$i

ar

vrea

s5-mi

ie

bun,

$i-a;

putea

s6-l

muqc

odati

De picior,

sdmd rdzbun,

Dar

il las

aga,

sd

vadl

20

Rdul,

cd un

biet cdfel

Are inima

mai buni

Decdt

a avut-o

el.

Verfica

-vd cun

o

S

n{ee

a) De

ce se nume$te

dleluqul

,Cufu

qchiop"?

b) De

ce -a,lovit

b[iatul pe

cdleluq?

c) Precizali

versurile

in care

estearitatd

suferinta

cdfelugului.

d) Ce pdrere

ave{i

despre

comportamentul

cdlelugului?

e)

Ce credefivoi

desprebdiat?

f)

Credeli voi

ci animalele

,au

nima mai

bund..

decdt

oamenii?

g)

Cum trebuie

sd ne purtdm

noi cu animalele?

De

ce trebuie

sd e ocrotim?

h) Estec0inele

cel mai

bun

prieten

al omului?

i) De ce nu

vrea cdlelul

sd se rdzbunepe

bdiat?

Tanu

Tanu

-un

motan

cuminte,

$i-i

atdta

de curat,

C-are

voie sd

se culce

Chiar

pe pernele

din

pat.

Ilenufa

l iubegte

$i

se

oacd

mult cu el,

Astdzi

ns5-i

supdratd,

21



Nu l-a

mdngdiat

efel ..

,,Miau ...0'

-mbie

in fereastrd.

Dar

fetila

std

pe

oc:

-,,Taci,

m6iTanule,

dmie

Nu-mi

maivine

sdmd

oc ..."

,,Ce-ai

dfit?

.."

,,Nimic,

datmama

Aga

aspru

m-a

certatloo

,,I-ai

gregit

eva?"

,,De

nde? ...

Pentru

5nu

m-am pdlat ..."

,,$tii,

fetila meacuminte,

Iartd-mi

cE- ispun,

dareu,

Pentru

astae-ag

gi

bate

Dac-ai

i copilul

meu "

Verifi

ali-vd cuno

inlele

a)

CineesteTanu?

b) Decineesteubit?

c)

De ceeste lenula

supdratd?

d)

Ce ace

Tanupentru

ao mOngOiape

etild?

e)

Dece etila

a fost

certatdde

mamd?

0

Ce-i

rlspunde

motanul

etifei?

g)

Voi cumprocedali

as[ fi1icurafi?

Puigorul

mofat

Puii

mamii,pui,pui,

pui,

Are

clogca

apte

ui:

Cincipestrifi,

nul

bdllat,

Numai

unule molat

$i

curat

gi

ncdlfat.

,,Spune-mi,

uiule,qi

mie

De

ce- i acenumai

1ie

Mama a,ciorapiqighete,

$i

ili leagd

mo ?n

plete?

Oare rdliorii

tdi

Suntagade

proqtigi

rdi,

Sau i

poate

mamata

O fi lenegd,,

ri rea?

Spune

uiul: ,,Mama

mea

Nu-i

nici lenegi,

nici

rea,

Dar

e tristS,

ai

de ea,

Cici ii facrugine

multd

Fralii

mei

gi

n-o

ascult6,

Ci de-icheamd,

ug

pe-afard.

$i de-iprinde,pldnggi zbiard,

$i

de-aceea-s

espalali

$i

desculligi

nemofali.

Dareu stau

cu mamamea

$i

mi-i drag

s-ascult

eea

$i

de-aceea

untmofat

23



a)

b)

c)

d)

e)

0s)

h)

Cd-scuminte

gi

curat".

Verifi

ali-vd cuno

S

inlele

Cdlipui

areclogca?

Cum aratde|?

Caredintrepui

estemaiaranjat?

Dece?

Cumsuntceilallipui?

De ce?

E

mama

puilor

lenegi

ori rea?

Cer[spundepuigorul

cel cuminte?

Cineo iubegteel maimultpeclogc6?

Pe

cine ubili voi mai mult?

De ce?

PAUL

ANGHEL

Ana

gi

albina

Ana are

ac

Ai

afd

Un arici o tot inva 6

Cum

sdcoasd u arnici.

Un ceargaf entrupitici.

C0ndsd rag6 amagind

Iati

vine

gi-o

albin6:

Am

gi

eucevasd

cos

Pentru-un

luture rumos.

Anas-a n{epat

u acul

Pd4za

-a-nrogit

a macul,

Iar albina

cea steald

Uite-os-a-ncurct n

ald.

Ne-ntrebdmacuievina

Ana,

aculsaualbina?

Sauariciul

n-a

qtiut

Sd e-nvelea cusut

Nu le maipofi

descurca

Ana

pl6nge:

a-a-at

24

25



oTrLrA

c AzrNrrR 1

89s-

967)

Poeta

Otilia

Cazimir

s-a ndscut

n satul

Cotul

Vamegului,

n apropiere

e Roman.

Principalele

alevolume

de

poezii:

,Lumini

Si

umbre"r

,,Grddina

cu

amintiri",

,,Fluturi

de

noapte",

,,Poezii",

,,Baba

Iarna

intrd-n

sat" sunt

dedicate

atdt

vdrstelor

copildriei,

a*

qi

micilor

vietdli.

Gospodina

O furnicd

duce-n

spate

Ul

griunte

jumdtate.

-

Incotro

fugi,

surioard?

-

Ia md

duc

Ai

eu

l4 moard

$i-s

grdbit6, gi-s

grdbitd,

CAmi-i

casane-ngrijitd,

$i

mi-s

rufele la soare,

$i

copiii cerm6ncare...

Cdlanoi,

in muguroi,

Nu e timp pentru zdbavd:

Cd den-amfi

de spravd,

Ar fi vai

gi-amar

de noi

Verificali-vd

cunoS

inlele

a) De

ce furnicile

sunt

socotite

gospodine?

b) Ce s-ar

?nt0mpla

dacd

furnicile

ispravd?

adevdrate

n-ar

fi

de

Nani,pui

Dormi, fetif6somnoroasd,

Sd-mi

cregtimare

$i

frumoasd,

Se-i

ii dragd,

riqicui...

Nani,pui

Dormi

cu mama,

biie{el,

Sd-mi

cregti-nalt

i

subfirel

$i

frumos

umaltulnu-i...

Nani,pui

Sdvdpund

subpernild

Jucdria

ui pestrifd,

Juciria isului...

Nani,pui

Luna

plind

gi

albastrd

Doarme-n

rucea

erului,

Dorm

gi

stelele-n

ereastri,

Doarmd i

miicu{a

voastrd...

Nani,

pui

26



a)

b)

Vertfi

ali-v

d cuno

S

nle e

Cui

suntadresate

uvintele

,,nani,

pui?"

CAnd i

se cdntd

copiilor

cdntece

e eagdn?

Puiqorul

cafeniu

A iegit

din ou, la

soare,

Cel

din urmdpuiqor.

Se

usucd

pe-aripioare

$i-o

pornegte

inigor.

St[ g[ina

la-ndoiald,

Cd din

qapte

uiqori,

$ase-s

albeni-galbiori

(Ghemotoace

e

beteald),

Numai

cel de la

sfrrsit

A iegit

Mai ponosit

$i

se-ntreabd

periatd:

-

Nu cumva-i

eciocolatd?...

Greu

la

deal

gi

greu

la

vale

incdrcat

c-un

sac

de cag,

Un

mdgar

urcape

coastd

Si se

ducdla

orag

Cdnd,

gonit

de

vreo

ndpasti,

Cobordnd

haihui

urcuqul,

Sare-n

drum

un iepuraq

Seopregte

mdgdrugul

gi, sfhrgit de-atdtacale,

Zice

cumpdnindu-

i

sacul

-

Greu a

deal

-

Ba-i greu

la vale,

Cd md

duc

de-a

berbeleacul

Vertfi

cali

-vd cuno

S

in

e

e

a)

fe

ce

m[gdrugului

i

se

pare

drumul greu

atunci

cdnd

urcl pe

deal?

Dar iepuragului

atunci

cdnd

coboard

avale?

Pentru

tine, primivari

$iruri

negre

de

cocoare,

Ploi

cdlduleqi

upoare,

Fir

deghiocel

pl6p6nd,

Cdntec

ngdnatin

gdnd,

Sdrbdtoar6...

Verifi

c

ali-vd cuno

S

n ele

a)

Cum aparpuiqorii

pe

lume?

b)

Cine aregrljdde

ei?

c)

Cum

suntceilaltifrali

ai lui?

d) De

ce

gdina

este,,speriatd?"

28



Zumzet

viu prin

zarzdri.

Oare

CAntd

lorile

la

soare?

Ci

pe

crengi

de floare pline,

Nu gtii:

flori

sunt,

ori

albine?

Pentru

ine?...

Pentru

ine, prim

dvard,,

Care-aduci

elgug

?n

ard,

Care

vii,

Peste

dmpii,

Cu bdnufi de pdpddii

$i

cu cdntec

de copii

Verifi

cali-v

d cuno

S

n

e e

Care

sunt

semnele

sosirii primdverii?

De ce ubili

anotimpul

primdvara?

De pe-o

,rBuni

diminea{i,o

De pe-o,,bund-dim

neald"

Cu tulpindde cdrcel,

A

sdrit

un

gdnddcel

Cu mustdlile

de afd.

Alli gdndaci,

m5run{i gi

Care-gi poartd,fiecare

Ochelarii pe

spinare,

30

Dorm

a soare,

omnorogii

Iarpe-un

ir depipldie

Cese-nal 6,

rept,

in iarbd,

Suie-un

drdbug

u

barbd,

In hdinufd

aurie.

Suie,

m0ndrugi

grdbit,

SdvesteascS-n

umea

mare:

-

Prea

institi

adunare,

Primivaraa sosit

Verific

li-v

d

cuno

S

nle e

Cinese

bucuri

de

sosirea rim[verii?

Cinevestegte

osirea rimlverii?

a)

b)

a)

b)



GEORGE

CO$BUC rS66-19rS)

Poetul

Georse

in

Transilvania.

Coqbuc

s-a niscut

la Hordou,

Principale

salevolume

de

poezii

sunt:

,,Balade

Si

idile" (1893),

,Fire

de

tort"

(1896),

,Cdntece

de vitejie" (1904).

In unele

dintre poeziile

sale

se regdseqte

dragostea

a 6

de frumusegile

naturii:

,,Vistitorii

primdverii", ,,Iernape uli1d", ,,i, mirosul verii',,

, ,Vare".

Povestea igtelor

fragment

Un gAscan

u

pene

ucii

Cum treceape pod

prin

sat

$i-ntr-o

mdn-avea

papucii,

Nu

qtiu

cum i s-a-ntimplat

Cd

papucii

lui

cdnnd,,

Cep[cat,

o, cepdcat

Cdci erau

cu-alesdturd

Fdrd

eacde tiviturd -

Ce pdcat

G0gtele-auzind

um zbiard:

uAoleo

Pdpucii

mei "

Intr-un

suflet

alergard

$i-ntrebau,

mirate,

ce-i?

,,Arrl

rdmas,

pldngea

gOscanul,

32

Pdgubag

e

patru

ei

Iatd-md

descul ,

sdrmanul

Ce

md fac acuni,golanul,

Fdrdei "

,,Haidefi

ofi;

9i

mogi

qi

babe

S6-icitam pe

rOuacu "

Repede-not0nd

in labe

Cdrdul

tot pe

rdu trecu.

,,I-ai

gdsit?" ,,Eu

nu,

suratd,

Ce mi-ntrebi agagi tu "

Toate-apoi

strigau

de-odatd:

,,Batd-i

pacostea

6-ibatd

Nici

eu nu "

Vara-ntre

agd ot umblard,

Dar pryucii

dugiau fost

$i-au

sdumble

gi

la vari

P0nd

ce

e-or da de'rost

Vin

gi

rale

sd e-ajute:

Mac-mac

mac

Ai

ga-ga-ga

Mac-mac,

mac

Haid', vino,

du-te,

ZIle-agape

rdu pierdute

Ga-ga-ga

Verificali-vd

cuno

S

in ele

Ce avea

sub aripd gAscanul

dnd recea e pod?

Ce apdtit gdscanul?

Cine a venit in

ajutorul

lui prima

datd?

33

a)

b)

c)



d)

Cine

amai

venit

apoi

sd-l ajute?

e)

Cdt

timp au

cdutat?

0

La

ce rezultat

au

ajuns gOgtele

i

rafele?

g)

Ce fac gdgtele

e

atunci?

h)

Ce se ntdmpld

dacd

reci pe

ldngi

un c6rd

de

gAqte?

farna

-

fragment

-

Iarna-i un vestit dulgher

Cd

eapoate,

0nd

voiegte,

Peste

duri pod

si

puie

Fdrd

emnq1

mrA.Li.,

Fdrd

nici un pic

de fier.

$i

gdtegte

ga,

deodatd,

Pod ntreg

dintr-o

bucati.

e

Iarna-i

grddinar,

c0nd

vrea

Pune

albe

flori pe geamuri

Fdrd

runze

qi

cotoare,

Fird

chiar

sdaibdsoare,

Numai

cum le

gtie

ea.

Mie-mi plac,

cd

sunt

de gheald

Dar cdndsufli, pier din fald.

Verifi

cali -v

d

cuno

S

in e e

a) De

ce iarna

este

,,ufl

vestit

dulgher?..

Dar

,,grd"dinar?"

b)

C0t

timp

dureazd,

biectele

ucrate

din gheafd?

34

roN CREANGA

rSrZ-lSSe)

Povestitorul

Ion

Creangd,

s-a

ndscut

in

Humuleqti,

n apropiere

de Tdrgu-Neam .

Crea{iile

cele mai

cunoscute

sunt

,,Amintiri

din copildrie", povegtile

(,,Capra

cu trei

iezi"

,,Pungula

cu doi bani",

,,Povestea

porcttlui"',

,,Fata

babei

Si

fata

mo$neagului")

gi povestirile

(,,Povestea

unui om

leneS",

,,Inul

Si

cdnepe",

,,Acul

Si

barosul").

Capra

cu trei iezi

Era

odatdo caprdcare avea

rei iezi.Iedul

cel

mareqi

cu cel mijlociu

dau

prin

bd1de obraznici

ce

erau; ard

cel mai

mic era harnic

Ai

cuminte. Vorba

ceea:

,Sunt

cinci

degete a o

mdnd

gi

nu samdni

toate

unul cu altul".

.

Intr-o zi,

capracheamd ezli

de

pe-afardgi

le

ztce:

Dragii

mamei

copilagi Eu

md duc ?n

pddure,

ca sd mai aduc

ceva de-alemOncdrii.Dar

voi incuiefi

uga dupi mine, ascultali

unul de aItul,

gi nu cumvasd deschidelipdnace nu- i auzi glasul

meu.

Cdnd voi

veni eu, am sdvd dau

de

qtire,

ca sd

md

cunoaqtefi,

-am

sdvd

spuna$a:

Trei

iezi cucuieli,

Mamei

uSadescuie{i,

Cd mamav-aduce

voud:

35



Frunze-n

buze,

Lapte-n

ldle

Drob

de

sare

in

spinare,

Malaies

in cdlcdieS,

Smoc

deflgri

Pe

subsuori.

-

Auzit-afice-amspuseu?

-

Da,

mdmucd,

ziserdiezti.

-

Pot

sd

am

nddejde

n

voi?

-

Sa

n-ai

nici

o grrjd,

mdmucd,

apucard

cu

gura

inainte

cei

mai

maii.-Noi

suntem

odat6

b6ie[i,

gi

ce-am

vorbit

odatd,vorbit

dm6ne.

-

Dac6-i

aga,

apoi

venili

sd

vd

sdrute

mama

Dumnezeu

sd

vi

apeie

de

cele

rdle, qi

mui,a-a".1i

cu

bine

,

.

.Y.tgl

sdndtoas[,

mdmucd,

zise

cel

mic,

cu

lacnml

in

ochi

-

gi

Dumnezeu

s6_1i

jute,

,u

,d

t.

intoarne

cu

bine

gi

sdne-aduci

dem

eniur".

^

-

.4poi

capra

esegi

seduce

n

treaba

ei.Iar

iezli

inchid

uqjr

dupd d6nsa qi trag zdvorul. Dar vorba

veche:

,,Pdrefii

au

urechi

gi

feregtile

ochi...

Un

ougman

de lup - q-apoi

gtifi

care?

_

chiar

cumdtrul

caprei

care

de

mult pdndea

reme

cu prilej,

ca

sd

pape.

ezii,-trdgea

cu

ureche

la pdreteii

ain'aoruf

casei,

dnd

vorbea

capracu

dngii.

,,Bun

zise

el

in gdndtri

sdu.

Ia,

acu,

mi_e

timpul...

De

i-ar

impi

n:ga pdcaful

sd_mi

O"rrfriOa

uqa,

halal

sd-mi

fie

gtiu

id

i_aq

cArnogi

9i

i_a9

jumuli

-

Cum

zice,

qi

vine la

uq[;

gi

cum

vine, qi

incepe:

Trei

iezi

cucuieli,

Mamei

uSa

descuieli,

Cd

mama

v-aduce

voud:

Frunze-n

buze,

Lapte-n

ldle

Drob

de sare

t.

rn

sptnare,

$dlaies

In

cdlcdieS,

Smocdeflori

Pesubsuori.

-

Hai deschidefi

u

fugu,dragii

mamei

cu

fuga

Ia

Bdiefi,

zise

cel mai

mare,

sdrili gi

deschideli

qacdvine mama

cu

demdncare.

Sdrdcuful

de

mine

zise cel mic.

Sd nu

cullva

sd facefi pozna

si

deschidefi,

c6-i vai

de

voi

Asta nu-i

mdmuca.

Eu o

cunosc

de

pe glas;

glasul

ei nu-i

aqa

de

grosqi

rdguqit,

ci-i mai

su6lire

qi

mai

frumos

Auzind aceste,upul seduse a un ferargi puse

s6-i ascutd

imba

qi

dinlii pentru

a-pi

sublia

glisul,

q-apoi,

ntorcdndu-se,

ncepu ar:

Trei iezi

cucuieli,

Mamei

uSa

descuieli

...

-

Ei, vedefi?

zise ardqi

cel mai

mare,

dacdmd

potrivesc

eu voud?

-

Nu-i mlmuca,

nu-i mdmuca

D-apoi

cine-i,

dacd

nu-i ea?

Cd, doar

gi

eu am

urechi

Md

duc

sd-ideschid.

37

I



Bddici

bddicS

zise iardqi

cel mic.

Ascultafi-md gi pe

mine

Poatemai

de-apoi a

veni

cmeva

$1-a

lce:

Deschideli

uSa,

Ca vine mdtuSa

g-atunci

voi trebuie numaidecAt

sd deschideli?

D-apoi nu

gtili

c[ mdtuqa-i

moartd,,

de cdnd

lupii

albi,

qi

s-a bcut

oale

gi

ulcioare,s[rmana?

- Apoi, dd nu spun eubine? zisecel mare. a,

de-atunci

e rdu in

lume, de cdnd a ajuns

coadasd

fie cap... Dacd

e-i

potrivi

acestora,i

linea

mult

qi

bine pe

mdmuca

afard. Eu, unul, md

duc sd

deschid.. .

Atunci

mezinul

se vdri iute in horn

gi,

sprijinit

cu picioarele

de

prichici gi

cu nasul

de funingine,

trece

ca

peqtelegi

tremurd

ca varga

de fricd. Dar

frica-i din rai,

sdrmana Asemenea

cel mijlociu,

fuqti

iute

sub un chergin;

se-nghemuieqtecolo

cum poate,

aceca

pdmdntul,

qi-i

tremurd

carnea

pe

ddnsul

Ce

ricd: Fuga-i

ruqinoasd,

a-islndtoas5 ..

...Insi cel

marese d[

dupi ugd

qi

-

sd ragi,

sd

nu tragd?

*

in sfhrgit, trape Ldvorul... Cdnd,-iaca,

ce sd

vadd?

$-apoi

mai

are cdnd vedea?...

Cdci

lupului

ii scdpdrau

ochii

gi-i

sfhrdia g0tlejul,

de

fldmdnd

ce

era.

$i,

nici

una, nici doud, ha{ pe

ied

de

g6t,

ii

rdtezdcapul pe

loc,

gi-l

mdncd

aqade iute

gi

cu agapoftd,

de- i

pdrea

cd nici pe-o

mdsean-are

ce pune.

Apoi

se linge

frumuqel

pe

bot

gi

incepea

se

nv0ni prin

casdcu

neastdmpdr,

icdnd:

-

Nu

gtiu,

pdrerea

m-a amdgit,

ori am auzit

mai

multe

glasuri?

Dar

ce Dumnezeu?

Parc-au

intrat

n

pdmdnt.

Unde sd fie, unde

sd fie? Se legte

38

el

pe

colo,

se fegtepe dincolo, dar

pace

bun6

Iezu

mr-snicdieri

*

MA ...

CA mareminune-i

gi

asta...dar nici

acasdn-am

de coasi... ia sd mai odihnescoleacd

aste

bitrdnefe

Apoi se indoaie de

gele

cam

cu

greu, gi

se

pune pe cherqin.

$i

cdnd s-a

pus pe

cherqin,

nu

qtiu

cum

s-au

frcut, cd ori cherqinul

a udpat, ori

cumdtrula strdnutat...

Atunci

iedul

de sub

chergin, s[ nu tacil? il

pdqtea [catul

gi-l

mdncaspinarea, drdcuful

Sa- i

ie de

bine,

ndnagule

A ...

ghidi ghidi ghidugi e eqti Aici mi-ai

fost Ia

vind-ncoacea ndndqelul i

te

pupeel

Apoi

ridicd cherginulbiniqor,

n;frc5 iedul de

urechi

gi-l

flocdieqte

qi-l

umuleqte

$i

pe

acela,de-i

merg

peticile

Vorba

ceea:

,Toatd

paserea

e

limba

ei

piere".

Pe urmd semai invdrte cdt se

mai invdrte

prin

casd, doar o

mai gdsi ceva, dar nu mai

gdsegte

nimic, cici iedul cel cuminte

tdceamolcum in horn,

cum tace

pegtele

n borq a foc. Dacd

vede upul

gi

.vedecd nu mai gdsepte imic, iqi pune n gdnduna:

aSazd ele

doud capete u dinlii rAnjifi

in fereqti, de

i

se

pdrea cd rddeau;

pe

urmd unge

tofi

pdrelii

cu

sdnge, a sd

facd

qi

mai mult in ciudacaprei,

q-apoi

iese

qi-qi

cautdde drum.

Cum

a iegit duqmanuldin casd,

edul cel mic

se dddu

iute

jos

din horn

gi

incuie

uga bine. Apoi

incepe a

se scirmina de cap

gi

a

pldnge

cu

amar

dup[ frSliorii

sdi.



-

Ia las'cd

-oi

invdla

eu Daci,md

vede

c[-s

o

vdduvd

sdrmandgi

c-o

casd

de

copii, upoi

trrU.ri,

sd-gi

batd

o9

de casa

mea?

gi

pe

voi

sd vd

puie

la

pastrami?_Nici

o faptd

frrd plat6...

Ticdlosul

9i

mangosituMnci

se rAnjea

a

mine

cdteodatdqi-mi

frceacu

mdseaua...

Apoi

doar

eu nu-s

de-acelea

e

care_crede

l; n-am

sirit peste

garduri

niciodatd,

de

c6nd

sunt.

Ei,taci,

cumdtre,

6ie-oi

dobzdlaeu 'Cu

mir.rei-ai pus boii in plug? Apoi, line minte cd ai

sd-iscoli

fbrdcoarne

p,lata

ui

Dumnez-eu

$tii

cd este

o vorbi:

,,Nici

pe

dracul

sd-Ivezi,da'nici

cruce

si- i faci ..

Ba

ilu,

dragul

mamei

,,Cd,

pe,rrre

a

Dumnezeu,

sfinfii

i1i ieu

sufletul...

$-apoi

fine

tu

minte,

copile,

ce- i

spun

eu:

cd de

i-a mai'da

lu i

nasul

sd

mai miroase

-aici,

apoi as, ...

Numai

tu

sd nu

cumva

sd te r[sufli

cuiva,

ca sd

prindd

el de

veste.

^

_

$i

de-atunci

cduta

qi

ea

vreme

cu

prilej,

ca sd

facd

pe

obraz

cumdtru-sdu..

Se

pune

ea

pe

ganduri

qi std n cumpene:cum sddreagagi ce sd tacit

,,Aha

ia

acu'

i-am

gdsit

leacul,

zise

ea

in

gdndul

sdu.

Taci

cd

-oi

fade

eu cumdtrului

una.de

gi-a

muqcaabele..."

Aproape.

de

casa

ei era

o groapi

addncd;

tocmai

acolo-i

nddejdea

aprei.

-

La cada

cu

dubala,

cumdtre

up,

cd nu-i

de

chip ..:

Ia,

de-acu'

se-ncepe

apta:

,frai

la treabd,

cumdtri{d,

d

upul

i-a

datde ucru .

$i

aqa

zicdnd,pune

poalele-n

br6u,

igi

suflec[

mdnicile,

aldtd

focul qi

s-apuc6

de

f6cui

bucate.

42

Face ea sannale,

ace

plachie,

face alivenci, face

pascd

cu smdntdnd

qi

cu oud,

gi

fel de

fel

de

bucate.

Apoi

umple

groapa

cu

jaratic

qi

cu lemne

putregdioase,

ca sd

ardd focul mocnit. Dupd asta

agazd o leag[ de nuiele

numai inlinatd,

gi

nigte

frunzdri

peste

dAnsa;peste

frunzdri

toarnd

5r6na

gi

peste

tdrdnd

agterne o rogojind.

Apoi face un

scduiegde ceard anume pentru

lup.

Pe urmd lasd

bucatele a foc

si fearbd

gi

se duce

prin p[dure

sd

caute

pe

cumdtru-sdugi

sd-l

pofteascd

a

praznic.

Merge ea cdt merge prin

codru,

p0nd

ce dd

pe-o

prdpastiegrozavd gi

intunecoasdgi pe-o

tihiraie dd

peste

up.

-

Buni vreme, cumdtro

Da' ce v0nt te-a

abdtutpe-aici?

BunI

sd- i fie inima, cumdtre,

cum

i-i

cIutdtura... apoi,

d5, nu

gtii

dumneata, d.nevoia e

duce

pe

unde nu

i-e

voia? Ia,

nu

qtiu

cine a fost

pe la mine pe-acasb

n

lipsa mea, cd

gtiu

cd

mi-a

fEcut-obund

.

-

Ca ce fel,

cumdtrild

dragd?

* Ia, a gdsit

iezii

singurei, i-a

ucis

gi

i-a

crdmpolit, de

le-am pl0ns

de mil6 Numai vdduvd

s6nu mai fie cineva

-Da'

nu mai spune,

cumdtrd

-

Apoi de-acum,

ori sd spun,

ori sd nu spun, s[

totunami-i. Ei, mititeii, s-au

dus cdtr[ Domnul,

gi

datoria ne face sd le

cdutdmde suflet. De aceeaam

fbcut

gi

eu

un

praznic,

dup[

puterea

meq

gi

am

gSsit de cuviinld

si te

poftesc

$i

pe

dumneata,

cumdtre,

a

sd md mai mingdi.

..



-

Bucuros,

dragd

cumdtrd,

eram

cdnd

m-ai

fi chemat

a nuntd.

-

Te

cred,

cumdtre,

d-apoi,

vrem

noi,

ci-i cum

vre

Cel-de-ius.

dar

mai

bucuros

de ...

Nu-i

cum

Atunci

lupul

nostru incepe a mdncahdlpav; qi

9o96l ,

gogdll, gogAl ,

i mergeau

sarmalelentregi

pe

gAt.

-

Dumnezeu

sd erte pe

cei riposafi,

cumdtrd,

bune sarmale

ai mai ficut

$i

cum

osp6tael, buf cade

rrd sine n

groapa

cu

dratic,

cdciscduiegul

e ceards-a opit,

qi

leaga

de pe groapd

nu era bine sprijinitd:

nici ma; bine

nici mai

rd.u,

capentru

cumitru.

-

Ei,

ei Acum

scoateupe

ce-aj nrAncat

Cu

caprae-aipus n cArd?Caprali-avenitde Lac

Vdleu,

cumdtrd, tdlpele mele ,

Md rog,

scoate-md

d-mi

arde nima-n

mine

-

Ba nu, cumdtre;

c-agami-a ars qi

rnie

inima

dup[ ieziqoriimei

Lui Dumnezeu

i

placpui

de cei

mai

tineri; mie ins6-mi plac

ai

igti mai bdtrdni,

numai

sd fie

bine fripfi;

qtii,

cole, sd

treac[ focul

printr-ingii.

-

Cumitrd, md, drlesc,

ard de tot, mor, nu md

Idsa

-

Arzi,

cumdtre, mori,

cici nici viu nu eqti

bun De-abie

i-a

mai trece biietului istuia

de

spdriet,

cd mult

pdr

imi trebuia

de la tine ca sd-l

afum

li-aduci

aminte,

dihanie rdutdcioasdqi

spurcat5,

dnd mi te-a,i

urat

pe pdrul

tau?

$i

bine

mi-ai mdncateziqorii

-

MA usturd inima-i mine,

cumdtrS Md rog,

scoate-m5,

i

nu- i mai

face atdtaosAndd u mine

Moarte

pentru

moarte,

cumdtre, arsurd

pentru

arsurS,

cd bine-o mai plesnigi

dinioard cu

cuvintele

din scripturd

. _4poi

capraporneqte

nainte

pldngdnd,

$i

lupul

dupd

ddnsa,

refrcdndu-se

dpldnge.

suspindnd.

De

ce

i-e

mai

drag pe

lume,

tocmai'de

aceean-aiparte.

_ .

--Aqoi

dd,

cumdtrd,

c6nd

ar gti

omul

ce_ar

pd' i,

dinainte

s-ar pdzi.

Nu- i

face gi

dumneatainimd reacd odatd,avem

dmeigem

cu

olii

;;;i;.

-

_.

Aqa

este,

cumdtre,

nu-i

vorbd.

Dir

sdrmanii

gAg0lici,

de

cruzi

s-au

mai

dus

Apoi

dd,

cumitrd,

se

vede

cd

gi

lui

Dumnezeu

?iplac

tot puigori

de

cei

mai

tineri.

Apai,

dacd,

-ar

fi

luat

Dumnezeu,

ce

mi_ar

fi?

D-apoi

aga?

--Doa_mne,

urndtrd,

Doamne

Oi face gi

eu

ca

prostul...

Oare

nu

curnva

nenea

Martin

a d,at

uitu

pe

la

dumneata

pe-acasd?

Cd_mi

aduc

aminti

ca

acu'

cd, -am

intdlnit

odatd prin

zmeuriq;

qi

-i-u

pus

cd dasd-i

vrea

dumneata

sd_i

dai

un

bdiet,

sd_l

invefe

cojocdria.

$i

din

vorbl

in

vorbd,

din

una_n

alta,

ajung

p6n-acasda cumdtrd.

^

-

fa poftim,

cumdtre,

zise

ea u6nd

scduiequl

i

gynan$1-I.

easupra.

roapei.cu

ricin

,

qezi,of.

ii

saospatezr

leacd

din

ceea

ene-a

dat

Dumn

ezeu '

Rdstoarnd

apoi

sarmalele

n

strachind

gi

i le

pune

dinainte.

44



. _

Drpt

aceasta

ctpra qi

cu

iedul

au

luat

o c[pi16

de

fbn

qi-au

aruncat-opeste

d6nsul

n groapd,

ci

sd

se

m{

potoleascd

ocul...

Apoi,

la urma-urmelor,

nflpddir6

asupra lui

$i-i

mai

trdntird

in

cap

cu

bolovani

gi

cu ce-au

apucat p6nd-l

omordrd

de

tot.

i

aga

s-a

pdgubit

sdrmana

caprd

gi

de cei doi iezi,

da'

qi

cumitru-siu

lupul, plgubaqd

a rdmas, qi

pdgubaga

d

ie

$i

auzind

caprele

din

vecindtate

de

una ca

asta,

tare

le-a

mai

pdrut

bine

$i

s-au

adunat

cu

toatele la.priveghiu, gi unde nu s-au

agternutpe

mdncare

qi pe

biute,

veselindu-se

mpreuni...

$i

erarn qi

eu acolo

de fa d, gi-ndati

dupi

aceea

m incdlecat

utepe-o

$a

qi-am

venit

de v-am

spus povestea

aqa;

$-am

incdlecat pe-o

roata

Si

v-am

spus

itia

toat6;qi

unde

n-am

mai

incdlecat

pe-o

cdpgun[,qi

v-am spus,

oameni

buni, o

mare

$i

gogonatd

minciun5.

Verifi

cali-v

d cuno

S

inl

ele

a)

Descriefi

cei trei

iezi ai

caprei.

b) Undepleacd

mamaiezllor?

c) Cinevreasd-ipdcdleascdpeezid6ndu-se rept

mama

or?

d)

Cine

observ5

diferenfa?

e) Ce face

upul pentru

a-gi

sublia glasul?

0

Se asd

iezii

,,pdcdli1|"

de

data aceasta?

g)

Ce i sfdtuiegte

edul

cel mic?

h)

Ce s-a intdmplat

cu

iezli

cei

mari?

Dar

cu

cel

'

mic?

i)' Cum

primegte

vestea

capra la

acas6?

j)

Ce rdsplati ii pregdtegte

capra

viclean?

k) Ce se ntdmplS

cu lupul?

l) Voi ii ascultalipe pirinfi?

De ce?

intoarcerea

lupului

cel

Pungufa

cu doi bani

Era odat-o

babd

qi

un mo$neag.

Baba

aveao

gdind,gi

mogneagul

n coco$.Gdina

babei se oua

de cdte

doud ori pe

fiecare

zi

qi

baba mdnca

o

mullime

de oui;

iar mogneagului

u-i da nici

unul.

Moqneagul

ntr-o

zi

pierdu

rdbdarea i

zise:

-

MAi

bab6, mlndnci

ca in tdrgul lui

Cremene.

Ia

dd-mi

gi

mie niqte oud,

ca sd-mi

prind

pofta

mdcar

-

Da'

cum nu zise

baba,

care era foarte

zgdrcitd.

Dacd

ai poftd

de ou6,

bate

qi

tu cocoqul

tdu, si facd ou5,

qi-i

mAnca;

cd eu a$aam bdtut

gdina,gi

iacdtd-o

cum

se oud.

Moqneagul,pofticios gi hapsdn,se ia dupd

gura

babei

$i,

de ciud6, prinde

iute

gi

degrabb

cucoqul

qi-i

da o bdtaie

bun[, zicdnd:

-

Na ori te

ou5,ori du-te

de la casamea,ca

sd

nu mai strici

m6ncarea

degeaba

Cucogul,

cum scipd

din mdnile mogneagului,

fugi de-acasdgi

umbld pe

drumuri, bezmetec.

$i

cum mergea

el

pe

drum, numai iatd gisegte

o

punguld

cu

doi bani.

$i

cum o

gdsegte,

ia

in clonf



gi

se

ntoarni

cu

ddnsa

precasa

mo$neagului..pe

drum

se ntdlnegte

-o trdsurd

u-n

boie,

giru

nigte

cucoane.

Boierul

se

uitd cu

bdgare

de

seam6

a

cucog,

ede

n

clonfu-i

o

punguld

i

zice

ezeteului:

MAi '

a dd-te

os

gi

vezi

ce are

cuco$ul

ela

in

plisc

Yezeteul

se d[

iute

jos

din

capra

rdsurii

gi,

c-un

feliu

de

megtequg

rinde

cucogul,gi

lu6ndu_i

pungufa

din

clon ,

o dd

boierului.

Boierul

o ia

f[r[

pdsare, ^ une n buzunariugi'pornegte u trdsura

inainte.

Cucogul,

updrat

easta,

n,,

se asi,

ci se a

dupd

rlsuri,

spuind

neincetat:

Cucurigu

boieri

mari,

Dayipungula

cu doi

bani

-

B.oierul,

nciudat,

c0nd

ajunge

n

dreptul

unei

fbntdni,

zice

vezeteului:

-

Md ia

cucogul

st

obraznic

Ai-l

de?n

hntina

ceea.

Vezeteul

aripi

se

_dd

os

din

caprd,prinde

cucogul

$i-l

zvdrle

in

fhnt6nd.

Cucogut,

arana

aceastd

mareprimejdie,

e

sd fac6?

ncepe_a

nghifi

la

ap1

gi-nghite,

i-nghite,

dn6

ce nghite

el

ioatil

?pa din fhntdnd.Apoi zboardde-acolo afardgi

iardgi

se

a in

urma

rdsnrii.

zicdnd:

Cucurigu

boieri

mari,

Dali pungula

cu

doi

bani

.

Boierul,

vdzdnd

aceasta,

-a

mirat

cumplit gi

A ZLS:

-

MA

da'

al dracului

cucog

-aista

Ei,

las,

cd

i.

oi da

.er1

ie

de

cheltuiall,'

m[i

crestatule

Si

pintenatule

$i

cum

ajunge

acas6,

zice

unei

babe

de

la

48

I

bucdtdrie

s[ ia cucoqul,

sd-l amdrle intr-un cuptior

plin

cu

jdratic

ai

sd

pund

o lespede la

gura

cuptiorului. Baba,-

cdinoasd a

inimd, de cuvdnt:

facecum i-a

zisstdpdnu-sdu.

Cucoqul, cum

vede

qi

astd mare nedreptate,

incepe

a vdrsa a apd;

qi

toarnd el toatd apacea din

frntdnd

pe

jdratic,

pdnd

ce stinge focul de tot

gi

se

rdcoreqte

cuptiorul; ba incd face

q-o

apdraie

prin

casd,

de's-a ndrdcitde ciudd hdrca

de a bucdtdrie.

Apoi da o bleandd lespezei de la gura

cuptiorului, iese

teafrr

qi

de

acolo,

fuga la fereastra

boierului

gi

incepeatrdnti

cu ciocul in

geamuriqi

a

zlce:

Cucurigu boieri mari,

Dali pungula

cu doi bani

-

Mdi ,

cd mi-am

gdsit

beleaua

u dihania asta

de cucoq zise

boierul dlprins

de mierare.Vezeteu

ia-l de

pe

capul

meu

gi-l

zvdrle n

cireadaboilor

q-a

vacilor,poate

vreunbuhaiu nfuriat

i-a veni de hac;

l-a lua

n coar,ne,

-?ffi

scdpade supdrare...

Vezeteul

iardqi ia cucoqul

$i-l

azvdrle in

cireadd

Atunci, bucuria

cucogului 56-l fi vdrut

cum inghigea a buhai, la boi, la vaci gi la vi1ei,

pin-a

inghilit

el toatd cireada

g-a

frcut un

pdntece

mare,

marecAt un munte

Apoi

iar vine la fereastrd,

ntinde aripile in

dreptul

soarelui,

de

intunecd

de tot- casaboierului,

gi

iar59i ncepe:

Cucurigu boieri mari,

Dali pungula

cu doi bani

Boierul, c6nd mai

vede

gi

asti ddnddnaie,

uapd, de ciudi

qi

nu

gtia

ce sd mai facd,

doar

va

49



scdpt

de.cocoq.

Mai

staboierul

cdt

mai

sta

pe

g0nduri,

p6ni=i

vine

ar5gi

n

cap

una:

inghi{i_la

galbeni,

-a sta

vreunul

n

gert,

a ineca

g-oi

scdpa

e

ddnsul

$i,

cum zice,

umflI

cucogul

de

o aripd

gi_l

azvdrle

n haznaua

u

bani;

caci

boierul

urilu.'d,

mult

bdn6rit

ce avea,

nu-i

gtia

numdrul ...,Atunci

g3rgoWlnghitecu ldcomie o,tibanii qi ldsd oat"

ldzilepustii.

Apoi

iese

gi

de-acolo,

l

stie

cum

si oe

unde,

seduce

a fereastra

oierului

$i

ar

incepei

Cucurigu

boieri

mari,

Dali pungula

cu

doi

bani

,

^

4rug,.

dupd

toate

cele intdmplate,

boierul,

udzdnd

cd,

n-arc

ce-i

mai

face,

-azierb'punsuta.

Cucoqul

ia.

de

os

cu

bucurie,

se

duce

n

tieab?

ui

gi

asdpe

boier

n pace.

Atunci

toate paserile

din

ograda

boiereascd,

vdzdndvoinicia

ucogului,

-au

uit

dupd

dansui

de

fi

se.pdrel

c5-i

o nuntdgi

nu altdceia;-

arl

boierul

se

uita galig

cum

se

duceau

i

paserile

ale,

gi

,ise

oft6nd:

- Ducd-se

gi

cobe

gi

tot,

numai

bine

cd

am

scdpat

ebelea,

I

nici

lucru

curat

n-a

ost

aici

Cucogul

nsd.mergea

fanfog,

ar paserile

upd

ddnsul.

i

merge

el-cdt

mer e,'pdndce

junge

ruia

ra

mo$ne?g,

$r

d9 la poartd

incepe

a

cdnta:

,,Cucurigu

Cucurigu

..-

.

Mogneagul,

um

aude

glasul

cucogului,

ese

cu bucurie;

gi

cdnd

gi

aruncf

ochii

,pr.

pourtd,

ce

sf

vad6?

cucogul

sduera

ceva

de spirieti

elefantul

50

i

se

pdreapurice

pe

ldngi

acestcucog

$-apoi

in

uffna lui

veneaucdrduri

nenumdrate

de

paseri,

care

de

caremai frumoase,

mai cucuietegi

mai boghete.

Mogneagul

vdzdndpe

cuco$ulsduaga

de mare

gi

de

greoi, gi

inconjurat

de-atilta

arnarde

galile,

i-a

deschis

poarta.

Atunci

cucogul -a zis:

Stdp0ne, agterne

un

lol

aici in mijlocul

ogrdzll

Mogneagul,

ute

ca un

prdsnel,

agterne

folul.Cucogulatunci se a,Sazd,e

ol,

scuturdputernic din

aripi,

gi

indatd

se

umple ograda

gi

livada

mo$neagului,

e

ldngd

paseri, qi

de cirezi de vite,

iar pe

lol

toarnd

o movild

de

galbeni,

care

strdluceau

a soare,

de- i lua ochii Mogneagul,

vdzilnd.acestemari

bogdfii, nu

gtia

ce sd fac6-

de

bucurie,

sbrut0ndmerzu

cucogul

qi

dezmierddndu-l.

Atunci,

iacS

gi

baba

vinea nu

gtiu

de unde;

gi

c0nd

a vdnrt unele

ca aceste, numa-i

sclipeau

rdutdcioasei

ochii in cap

qiplesnea

de ciudd.

-

Mognege

zise'ea,

uginatd dd-mi

qi

mie

nigte

galbeni

-

Ba

pune-fi

pofta-n

cui, mdi,

babe

Cand

i-amcerut oud, gtii ce mi-ai rdspuns?

Bate acum

gi

tu

gdina

sa-fi aducd galbeni;

c-aqa am bdtut

gi

eu

cucoglrl,

gtii

tu din a cui pricin6...

qi

iatd

ce mi-a

adus

Atunci

baba

se duce in

poiald,

gdbuiegte

gdina,

o apucdde coadd

gi

o ia

labdtaie, de-1ivenea

si-i

pl0ngi

de mil6

Biata

gdind,

cum

scipd din

m0inile babei,

fuge

pe

drumuri.

$i

cum mergea pe

drum,

gdsegtegi

ea o

mirgicd

g-o

inghite.

Apoi rdpede

se ntoarce acasd

51



Ia

babd,

gi

incepe

de pe

Ia poart[:

,,Cot,

cot,

cotcodac "

Baba esi

cu bucurie

naintea

sdinei.

Gdina

sarepeste

poartd,

trece

iute

e

ldngd

ba\d, gi

se

pune

pe

cuibariu; gi

dupi

't

errn

.u, E.

qedere,

sare

de

pe

cuibariu,

coicoddcind,

Baba

atunci

se duie

cu fuga

sd vadd

ce

i-a f6cut giina...

$i

cdnd

se uitd in

cuibariu,

ce

sd vadi?

G6ina

se

ouase.o

mdrgicd ...

Baba,

cdnd

vede

cd

g-a

batut

gdinajoc

de

d6.nsa, prinde

g-o

bate,

q-o

bate,pdn-o

omoard in bdtaie $i ?$8, baba cea zg?ncitd gi

nebun[

a rdmas

detot

sdrac6,

ipitl p6m6ntului.

De-acu

a

mai mdnca

r[bddri prajite

in loc

de

ou1,_96

ine

qi-a

fEcut

r0s

de gdind,

$la

ucis-o

frrd

sd-i

fie vinovatd

cu nimic,

sdrmana

Moqneagul

ns[

era foarte

bogat.

El

gi-a

fbcut

case

mari

gi

grddini

frumoase,gi

trdia foarte

bine.

Pe

babd,

de mil6,.a p_us-o

dinfuild,

ar

pe

cucog

l

purta

in

toate plrfile

dupd

d6nsul,

cu sal6d

de aui

la

gg1

ti

incdl[at

cu

ciubolele galbene

qi

cu pinteni

la

cdlcdie,

de

i_se

pdrea

cd-i

un irod

de ceifrumogi,

iar

nu cucog

de frcut

cu

borg.

Verfi cay-vd cuno

S

n

el

e

a)

De ce

baba

erazgdriitd?

b)

Ce il

sf6tuiegtepe

mogneag

n legdturd

cu

cocogulpe

care

I avea?

c) Prin

ce peripeJii

rece

cocogul?

d)

Cebogdfii

i

aduce

cocogul

moqneagului?

e) De

ce

baba

devenise

nvidioasd?

f)

Cumprocedeazd

acu gdina

pe

careo avea?

I

Cum

o rdsplitegte

gdina

peb,abd?

Cum

aratd

acum

cocogul

moqneagului?

Ursul plcilit

de

vulpe

Era

odatd

o vulpe

vicleand,

ca toate

vulpile.

Ea

umblase

o noapte

intreagd

dupd hrand qi,rru

gisrse nrcdieri.FdcAndu-se iua albd,vulpea iese

la

marginea

drumului qi

se

culc[ sub

o tuf6,

g0ndindu-se

e sd mai

facd",

a sd

poatd

gisi

ceva

de m6ncare.

dinainte,

i

vine

miros

de pegte.

Atunci

ea ridicd

pulin

capul

$i,

uitdndu-se

la

vale,

in lungul

drumului,

zdreste

enind

un car trasde

doi boi.

_-

Bun gdndi

vulpea.

acabrana

ce-o

aqteptam

eu.

gi

indatd

iese

de sub

tufb

gi

se lungegie

in

mijlocul

drumului

ca

gi

cum

ar fi fost

moarti.

Carul apropiindu-se

de vulpe,

liranul

ce m6na

boii

o vede

qi,

crezdnd

cd-i

montd

cu adevdrat,

strigd a boi: ,,Aho Aho " Boii se opresc.

6ranul

vine

spre

vulpe,

seuitd la

ea de aproapeqi,

vdzdnd-o

cd nici

nu sufl5

zice:

,,Bre

da' cum naiba

a murit

vulpea

asta

aici?

Tii ...

ce frumoasd

ataveicd

m

sI fac nevestei

mele

din blana

istui

vulp

oi ,, Zicdnd

aga,apucd

vulpea

de dupi

cap

gi,

t0rAnd-opAnd

a

car,

se opintegte

-o

aruncd

deasupra eqtelui.

Apoi

strigd la boi:

,,hiis

Joian,

cea

Bourean...

Boii

pornesc.

Jdranul

mergea

Or

3"*U

boi

qi-i

tot indemna

s)

h)



I

t"',

l l

i l

t l

il

|}"t"H*

mai

ute' a

s-ajunse

egrabi casr

i

sd

apdoati

coada ...

-

lllll

^:.'i^t"q;iromitboii,vurpeaaeiinccputcu

i"rr"I;,Ttr:Tp&TT

rtr#'#'tr"fo.j

lll

picioarele

a impinge p€stele

din car

jos.

ldranul

hgheld

zdravnn

$i

apa

din bdltoacd,

$i

prinse

coada

lll

mnna

arul

cirlAia

ipegtele

incar idea.

;""-,,;:i :::'.:: T,1:' Kl"l

lllll

Dup6

e 6up

.i,,orpe.a

runcat

mulimg

H'##"hut$"H,,:l::t:*"r,til.d,ffi"Hy;

lil l

de

pegte

e

drunq

biniii...qor

are

i

eirdin

car,

gi

datddin

toati

puterea.

i,

sdrmanul

rs, n

loc s6

I i "u maregrabd,ncepe stringepegtele epedrum.

11

o"pa

cei-a strnns

omadd,

l ia, l

ducp a vizuina

scoaE este'imaneEr'decoadS:

|

su

i

tncepe

mincE, i

taaa..re-i

mai

era oame

Incepe

el acum

a mormdi

cumplit

5-a

sdri n

li ;;".iss,#J;;;*"

aminca,

aca

inea

lH*jT:ffiHffi1:lffitiff",l,lrffi:':'#

lilll

-*

-;;;

masa,

umdtri

Tiii

da, ce mai

de

sd

se fereasci

de

m6nia

ursului' Ea

ieqise

din

II

p"st""iiDi-;sr"'9"ep*'glmi-ipofti

;rTn",:.iliHflLi"'trJ.:

Hffn#i

ir I

-..-:3.Tfli"^";t,1"3:1YfllT.t":-:i99g

ircepuastrisa:

il

nu

pentru

€ustul

altuia

m-am

muncit

eu. Dacn

i-i

^"""1i:iff;*"

Dar

_au

n,ncat pegtii

coada,

ll

ara

de

poft5,

du-te

$i-ti

-mo€ie

coada

n balti,

ca

ori

ai fost

prea

acom

q_ai

wut

s6 nu

mai rimdie

]llf

mine

Si;i

avea e_ge

6nanflnci.-

-

pegti

n

balti

il

","";*,rrtffi,.i .-r,cumitui,

cd

eunu

etiu

i .

y*rt,Suzgd n

incn_l

aiie

gi_n

6s, e

| ]

*"Xd,i,ii#i3l'li;:rdinlii i.zise:

H:t$ffl":i,ffi,Hjt,Hf#;:ff":lT,H?

;

-

Alei,

cumitre

da' nu

gii

ci nevoia^teduce

incapn

n6.ntru.

Atunci

el cauti

o creangi

cu carlig

rl

p"

unde

nu-[i e voia gi

te-nva1i-

e.nici

g6ndeqti?

$i

incepe

a cotrobii prin

scorburd,

a se

scoitd

I I 4sculE'

cumdae:

vrei

sd minanci

-p9st"3

+J:

rurpea

arara,

5i

s6-i

deie de cheltuial6...

ar

cind

l

diseari a

biltoaca

cea

din margineaddurei,.vari-1i

apuca

ursul de piciorul

vulpii, ea

striga:

,Trage,

oada-n

pd

9i

stii

pe

loc,

IErd si

te mi$ti, pin'd

nera.aut"l

mie

nu_mi

pasi,

c6 tragi

de copac.....

ar

i

despre

iu5.;

tunci

smuceste

artos

:re mal.si

ai

si

"ana

*iou

cirligul

de

copac,

striga:

,,vileu,

]

sloF o mullime

de

pegte,

poate

-indoit

gi-ntreit,

)-,,-ur,., rrodd

-;

m:

-,-i

{:^:^-.r..

I

;ii[t #;ffi.

||U.w

-

uuur'

tr-uuerl'

cumdtrs

nu hage,

ci-mi

nrpi

oiciorul "

li

**,il,.i'i".li,-,^^-r

-,^,

^,,^ rrx

^r^-^x

_ 4._^

In zadar

_a dcijit

ursul,

de_i urgeau

udorile,

i

1

Ursul,nemaizicindniciovorb6,alergi-nirg"

il;;;;;;H;;#;:;.1ffi#;';iril1

|i

mare

a

biltoaca

de a marginea ddurei

qi-gi

viri-n

ii

iu"u

aqa,u.d-*

ursul

pxcilit

de vulpe

6urvo

p.\rurvr

tr-ir

v.'r4-'

$i

iaca a;a, a r6mas

ursul

p[cdlit

de vulpe

15 4

I

_.

55

l



EMrLcAnr,Banu(ts7s-

gt4)

Scriitorul Emit

G0rleanu s-a ndscut la lagi,

provenind

dintr-o familie moldoveneascS.

.

Fermecat

de mirificul

univers al

gdzelor,

plantelor gi

animalelor,

scriitorul le. infbfigeazd n

povestiri

ce le-a reunit in

volumul:

,,Din

lumea

celor

carenu cuvdntd".

Cflnd stipinul nu-i

acasi

in odaie, inigte.Liniqte

qi-un

miros

Pe

polifa

din

dreapta,

pe

o

farfurie

std uitatd

o bucatd de

cagcaval.

Mirosul

de brdnzd

proaspdtd

a strdbdtut

pdnd

a cel mai ingust

colfigoral casei.

$i

din

gaura

lui, din gaura

de dupd

sobd,

goricelul

nu-gi

mai

gdsegte

ocul. ParcS-l rage

cinevade mustald

afard.

Sd as6,

sd nu ias[ Mai

bine sd se

astOmpere.

d se

astdmpere,

gor

de zis; dar'cagcavalul?

Yezi, asta-i

asta:

cagcavalul.

Sd-nchiddochii. I-a

inchis. Prostul

Dai ce, cu ochii miroase?$i brdnza-i proaspdtd.

Mai mdncase

aqa bundtate

acum

vreun an. Dar

parcd

nu-l momise

tntr-atdta

ca aceasta

de acuma.

Sd incerce. Face

c0liva

pa$i,

mdrunfi, pdn6-n

marginea

ascunzdtoriiui.

Mdcar

s-o vad6.

Unde-o

fi? De unde-l

vrdjegte,

din ce coll il poftegte

cu

atdtastdruinld

a ddnsa?A

Uite-o colo, pe"farfurie.

Dac-ar indrizni

Dar

cum?

Sd meargdmai int0i pe

ldngd, erete

pini

la

divan. Aga,

bun Peurmd...

Fe

urmd

pe

unde s-o ia?

Pe l6ngd

dulap?

Nu. Pe ldngd

r

jilful

cela?

Nici aga.

Atunci?

p6i,

lucrul

cel

maibun

,

e si

sesuie

de-adreptulpe perdea

gi

de acolo

sd

:

tregcS,

e

marginea

dvicerului

din

pdrete,

pdn6

a

r

polifi.

$i-odati

la

cagcaval,

asd,n-are

el nevoie

sd-l

r

invele

allii ce

si facd

cu

d0nsul...

Dar

motanul?

'

E-hei

La

d6nsul

nu seprea

gdndise.

i;

doamne,

'mulli

fiori

i-a

mai vOrdtn

oase

motanul

cela.Dar

poate

nu era n

odaie.

Ha?

Nu era.

Nu.

Origicurn,

d

,

mai

aqtepte ufin,

sd.vazd",

u

semigcd

nimeni,nu-lp0ndeqteineva?

CumsI nu-l p0ndeascd

ar de c6nd

agteaptd

'.

motanulprilejul

sd

puie

abape

b"ietul

oricul.

Dicdt

,

ru mdncase

el cagcavalul,

dci mirosul

cela ii

'

zbdrliseqi

lui mustilile pii

nu-l mdncase

or*ul

,

qenlru

asta:

s6-l momeasc[

pe

lacomul

din

gaurd.

.

Cu

botul adulmecdnd,

u ochii galbeniqi

luciogi

ca

i

sticla,

cu mustSlile

ntoarse,

subfiri

gi

ascufite

ca

I

oasele

de

pegte,

std

neclintit,

dupd

perna

de pe

i

diyqr,

gi-agteaptd.

-a zdrit.

Uite-I, i

'rreAe

drgelile

ochilor. ese?

ese

oare?Da,

da; aSa,ncl,un

pur,

incd

unul,

doi,agaa

Dintr-osiriturd a fostcu abadeasupraui.

Bietul

goricuf

n-avusese.

remenici

sI treacd

dincolo

de

sobd. l

apasd ufin

cu unghiile,

apoi,ile, apoi,

repede,

l ia intre

labele

de dinainte,

l

str0nge, e

drug ce-i,

il rdsucegte

n

aer

gi-l

lasd a-eJit pe

.

podele.

$i-l

privegte,

g0ndind:

,,Cagcaval

i-a

trebuit?

Poftim

cagcaval

Doamne

Cebun

o sd-mi

pard

mie

dupi

ce te-oi

crdnfdni ",

Dar

mai int6i

sd

semqi

oace

pufin

cuddnsul.

n

pune

pe picioare,

il

lasd sI

se dezme-

57



ticeascd,

[-ncerces[ fugd',

gi

iar'vrea s[-l

prindd

in

clegtele abelor. Dar ce s-aude?Un dlpdit

grdbit

pe

sald. Yai, e Corbici, cdnele Nu-i weme de

pierdut

Din doud sdrituri, motanul

e in ocnila

sobei, iar

goaricele,

mirat cd

scdpd, zdpdcit, cum

poate,

o

qterge

n gaura

lui. Corbici vine,

nebun

ca-ntotdeauna; in mijlocul oddii se

opregte,

adulmecd, acom, mirosul

de cagcaval,apoi, zdrind

motanul, se repedegi latrd iu invergunare.Ar sdri

in ocnild, dar e prea

sus. Se sprijind

pe

labele de

dinainte, tremurd,cascd,de nelinigtit ce-i, rn0rdie

gi

latrd. Apoi tace

gi,

cu

ochii

fintiti

la motan, agteaptl

si se

scoboare.Numai uneori intoarce capul spre

polila

de"undebrdtrza

parcS-l

ademenegte.

i

astfel,

c0tegtreidugmaniil

goaricele

n gaurd,

motanul in

ocnil[

gi

cAnele in mijlocul

oddii, se

pdndesc

muncili de acelagi

gdnd.

Dar

paqi

apisa,ti

cutremurdsala. Ce? Stdpdnul

Repede atunci

motanul se inghesuiegte

gi

mai in

fund, iar

c0neleo

gterge

sub divan; numai

goaricele,

mic cum era, rd.mdne

a locul lui. Stdpdnul intrd;

obosit de munc6, igi aruncd pdldria pe un scaun,

apoi, mirosind,

i se face foame; se-ndreaptd

spre

poli15,

a felia de cagcaval,taie

bucatdde

pOine

gi,

mugcdndc6nd

dintf-una, cind dintr-alta, mdndncd

din

plin,

cu

poft6.

$i

din trei

pdrfi,

trei

perechi

de ochi il

urmiresc cu pizmd:

Verifi

cafi-vd cunoS

inlele

l) _Ce-l

ndeamni

pe

goricel

sd asd

din

gaura

ui,

de dupd

sobd?

b) Ce

cale alege

sd urmeze

goricelul

pentru

a

ajunge

a

polif6?

c) Decine

i este ric[ goricelului?

d)

Ce-i face

motanul

goricelului?

e)

Dece motanul

s-asperiat

de Corbici?

I

Ce s-a nt0mplat ugoricelul?

g)

Ce

gdnd

aucei

trei

pAnditori?

h)

Cui i revineporfia

de

cagcaval?

i) De

ce stdpinul

este

urmlrit,,cu pizmd?"

Mirinimie

In revdrsat

de z,ori,

pe

baltd lumina

face

minuni.

Pe fafa

apei

sclipesc, ci, sflrmdturi

de

oglinzi;^colo,

ldci

de

ofel; comori

de

galbeni

ntre

trestii. In nuferi,

ca-nnigte potire plutitoare,

curg

raze de aur. Un colb de argint dd strdlucire

stufirigului.

Peste

ot linigte

neclintitd,

de rai.

Cocostdrcul

-a

sculat

cu noaptea-n

ap. A

inhat in

baltd.

Pe

picioarele

ungi,

ioUliti ru nigt.

lugere,

rupul

ui se eagdnd

gale.Din

cdnd n

cdnd

ili

uddpliscul;

uneoriseopregte

eseuitd,

spititor,

in fundul

apei,

ca

gi

cum

ar fi dat

peste

ceva

ce

cduta

de mult.

E rdcoare,

i

rdcoarea

l incdnt6.

Nu

simte

nici

o altd,

dorinfd decdt

sd-gi scalde

picioarele

n unda

ece

care-i rimite

fiori

pdn[

subt

59

l

Ir

#

f

58



aripi.

Deodatl

se

opregte;

incordeazd

gAtul

gi

priveqte.

Pe

frunza

unui

nufrr

o broscufd

se bucurd

gi

ea

de frumuselea

gi

rdcoarea

imineiii.

Cdnd

_a

y@t,bixa

brgscufd

a incremenit

pe piciorugele

de

dinapoi;

cû

ochii

mari

deschigi,

Catd

a cumplitul

dllmân,

In

spaima

oi, il

vede

uriag,

cu

iapul

atingdnd

cerul,

cu pliscul

lung,

larg,,

s6

soarbd

dintr-o

datd

balta qi,

dimpreuni

cu 6alta, pe ea.Inima

i s-aoprit

igi

aEteapta

fbrgitul.

Cocostdrcul

o

vede

gi

infelege.

Dar

dimineala

e

mdrinimos.

$-apoi

i

se

pare

atdt

de micd,

atdt

d,e

neinsemnatd

aceastd

vietate

a

bdllIi,

c6,

de la o

vreme,

parcd

o

pierde

din

ochi

in'fundul

upri,

li

nici

n-o

mai

zdreste.

Ridicd piciorul,

o

pag.qt.

disprefuitorqi

trece"

mdre ,mai

departe.

Brosculei

nu-i

vine

sd creadd.

Mai

std

asa

cdteva

clipe.

Apoi,

de

bucurie,

sare pe

o altd,

\yz6;

gi-ntr-un

avdnt

de

recunogtinli,

ea,

cea

dintdi,

taie

tdcerea

diminefii:

Oaac

cAr"rx

GRUIA

Scriitorul

Calin

Gruia

s-a preocupat

de

realizarea

nor

crea{ii

care

nfdliqeazd

aspecte

din

fume_a

iefuitoarelor,

dedicate

celor mici gi

reunite

in cel

mai

cunoscut

olum

,,poveSti ,.

A

scris

qi

legende

inspiiate

din creafia

populard:,,

Povestea

florii

soarelui

etc.

Ciubofelele

ogarului

|

$iut

Dar povestea

spune cd,

-intr-o

toamnl,

el

i

pornise

spre

un iarmaroc

vestit.

De

mult

se gAndea

"

Iepurele

cd -ar

sta

binecu

o.pdllrie

albd,cu ane

de

'11

dun

gi

cu

o scurteicd

verde,

dar

nu

pentru

asta

se

1

grdbeaêl

spre iarmaroc,

ci ca

sd-gi cumpere

ceva

I

pentru'incdl[at,

cd,era

descull.

,

^

Incepuserd

ploile

de toamnd,

vintul

imprdgtia

frunzele pe

poteci

gi

frigul

il

str0ngea

de

picioare.

De aceea, i$i

infundd

pdldria

veche p6ne

peste

urechi,

igi

strdnse

zdbunul

pe

trup

gi

iuli pasul,

cu

sdajungd,mai

epede

a iarmaroc.

$i

cum

mergea

Iepurele

uit0ndu-se

c0nd in

dreapta,

cAnd

n

stdnga,

ciulind

urechile

la

orice

foqnet,

iatd

cd

mai spre

seard

se intdlni pe

o

potecd

cu Ogarul...

Ogarul

era

gras,

voinic,

imbrdcaf

ntr-o

qubd

cdlduroasd i

purta

nigte

ciubofele

nou-noufe.

Dupd

ce-gi

dddurd

binefe,

ca doi

cdlitori

de treabd,

o

pornird

impreunl

prin

desigulpddurii.

Iepurelui

61

Verifi

c

ali-v

d cun

o

S

inl

ele

a)

Ce face

dimineata

ocostdrcul?

b) De

ce se

sperie

roscufa?

c)

Cum igi

manifestd

cocostdrcul

de broscufd?

d)

Ce face

broscufa

e

bucurie?

60

infelegerea

a d,



sescurgeau

chii

dupdciubolelele

Ogarului;

pentru

cd, are mai

erau frumoase,

ar lui

ii era

straqnic

de

frig

la

picioare

-

CAtai

datpe incdlliri?

intrebd

sfios Iepurele.

Doi galbeni,

cdt

sd dau

ii rdspunse

udul

Ogarul.

-

vld

duc

gi

eu la iarmaroc

-

addugd

epurele

-

sd-micumpdr

ciubolele.

--

Pdi

tot acolo

merg gi

eu,

am treabd

cu un

negustor...

Ciubolele

se gdsesc

cOte

vrei,

numai

banisdai

-

Am

doi galbeni,gopti

epurele.

Ogarul

nu spuse

nimic,

ci igi rdsuci

vArful

mustd{ilor

ca

gi

cum lui

nu i-ar fi pdsat

cdlibani

are

Iepurele.

$i

au

mers ei aga,au

mers,

p6nd

s-a intunecat

de-a binelea.

Drumul

nu-l

mai

vedeau

bine.

O

ploaie

rece gi

deasdse abdtu

n

calea

or...

de-i

ddrd0iau

biefului

Iepure

din{ii

de frig.

-

Uite ce

zic eu,

cumetre,

vorbi

Ogarul.

Te

vid. descull...qi

apoi

e noaptegi

frig...

Mai

ai

gi

banila dumneata...

Bani

am

gi

eu...

gi

cine

qtie

cu

cinene putem

nt0lni,

cd

pddurea

e

plind

de t6ihari.

Iepurele

ciuli

urechile,

iqi

strdnse

mai

tare

zdbunul, ca sd simtd banii ce-i avea intr-un

buzundrag

a piept.

-

gi

ce-i

de fEcut

atunci?

ntrebd

el.

-

Pdi,

de ce

sunt

pe

lume

hanuri?

pentru

J/rem-e_{e

noapte, pentru

addpost.

E pe

aproape

hanul

Ursului.

Ert

zic sd tragem

la el,

dormim^gr

pornim

mdine

dimineafd.

Poate pdnd

atunci

mai

sid

62

gi

ploaia.

Iepurele

nu avu

incotro gi-l

ascultdpe

Ogar.

Scutur0ndu-qi

luleaua

de

uga hanului,

Mog

Martin

ii

primi

bucuros.

-

Ce vreme

rea

Nu

te-ar fi ldsat

nima

sd asi

pe

cineva

afard

Hei gi

dumneata

mai

egti

gi

$esc-ul1...

Treci

colea

ldngd

foc,

de-1i

mai

incdlzegte icioarele

Iepurele

se apropie

zgribulit

de vatrd.

n afard

de

ei

gi

hangiul

nu

mai

era

nimeni

in han.

Mos

Jt4artin egeadin c0nd in c6nd afardgi se uita de-a

lungul

drurnului,

sd vad6

de

nu

cumva

se mai

indreaptl

spre

hanul

lui niscaiva

cdldtori.

-

Eu

zic

sd cerem

ceva

de mdncare - gopti

Ogarul

9i

ud[turd.

Cere

dumneata,

cumetre"

Mie

nu mi-e

fo_u1.-.

$i

apoi

nu am

nici

mdrunlig.

Cd daci

schimb

un

galben,

rdmdn

oatd,arna

descult.

Hei,

cd

ciudat

mai

egti

cumetre

Dar cine

{i'a

cerut

ryd

rog,

sd-fi

schimbi-galbenii?

pentru

piatd

am

errbani

destui.

CA doar

nu mi

voi ldcomi

ia un

sdrac a ine...

$i

inlorc6ndu-se

Mog

Martin

in han,

Ogarul

spuse:

de bdut

-

Am

nigte ldcinfele....

-

Ag mdncaqi

eu din

ele

stafide...

qi

din

63

-

Dd-ne

de toate

toate,

cumetre,

spuse



Ogarul lingAndu-gi

buzele.

Mo$ Martin igi puse

$o4ul

pe

dinainte,

ca un

hangiu

adevdrat

e era,

gi prinse

a aduce

bundtd{ile.

Ogarul incepu

si inghitd

cu l6comie,

bucatd

dupd

bucatd.

epurele

se rugind

gi

abia-abiagustd qi

eLo

bucdlicd

de

pl5cintd

cuvarud.

$i

poate

n-ar fi gustat

deloc dacdnu

-ar fi poftit

Ogarul:

M[n0ncd

cumetre,

cd de la dumneata

mdndnci.

''

Ogarul

parcd

nu

mdncase

de o lun5,

aga-i

trosneau6lcile gi-i umbla imba in gurd.Pdndsd-qi

fumeze

Mog Martin luleaua,

Ogarul

m6ncd toatd

m6ncarea

din han.

La

urmd ceru o

cand, u vin de

stafidepe

care

o bdupe

nerdsuflate.

epurele

se uita

mirat.

Se minuna

gi

Mog

Martin.

-

Mii,

m6i, incd

n-am

vdntt un

drumet mai

fldmdnd

ca

dumneata.

Sd-1i

ie de bine, Ogaruie

gi

acum

vorba ceea:

,,Frate,

frate -

da' brdnza-i

cu

ban7". Afi mdncat gi

bdut

numai

bine

de doi

galbeni.

Ogarul plinse

a se

cduta

prin

buzundri.

Cdutd

prin

buzundri.

In celedin

urmd spuse epurelui:

-

PlSteqte

umneata,

umetie

-

Cum sd

pldtesc?

gane-a ost

vorba?

- Pldtegtecd, m uitat punga acasd. 1i dau eu

banii la iarmaroc.

Am

si md

imprumut

de la

un

negustor...

Cum?Vai,

ce sd mi fac?

Sd rdmdn

descull?

Martin

igi iegi

din fire.

-

Mie

sI nu-mi

umblali

cu d-astea

pldtifi,

cd

M

altfel ameu ac de cojoculvostru

-

El m-a

poftit gi

la han, el m-a

poftit qi

la

masd,

puse hicotindOgarul.El sd

pl6teasc6...

Nu-i adevdrat,Mo$ Martine. Eu n-am

m0ncatmai nimic.

Vine

iarna

gi

dacd

pldtesc

dm0n

descul1...

-

Ei cd doarn-oi incdllaeu toli descullii din

lume

cd. mdncat

i

bdut Ogarule drept,dar

ucru

curat

aicea u-i... Acum imi dau seama e fel de

mugterii imi

suntefi V-a i sfltuit sd-mi faceli

pagub6... i Mog Martinapucd n ciomag, ecare

il

linea

pitit

dupl ug[

pentru

asemeneadldtori

qi

il

ridicd

spreOgar.

Ogarul

il

ardtd

pe

Iepure. Iepurele vdzdnd

ciomagul,ncepus[ tremuredefricd.

$i

de voie, de

nevoie

scoase in bvntnar bismdlula

n

care avea

legaficei doi galbeni.gi ldti

Ursului.

Moq Martin

se uita la ciubolelele

Ogarului,

apoi la picioarele

goale

ale Iepurelui,m0r0i ceva

qi

lud

galbenii.

Ogarul gi

gterse

mustdfile, e

culci

qi

adormi frrd

gnja.

Mog Martin

vdzdnd d nu mai vine nimeni la

han,se duse

gi

el in odaia ui sI se ntindd

pufin pe

o lavi1d.Numai Iepurele u se culc5.Cum

putea

sd

doarmi? Rimdsese [rd bani...

$i

de afardv6htul

seauzea nai urios

qiploaia

bdteain erestre.

De necaz, Iepurele incepu sd

pldng[ pe

infundate.Cum de se Ssase

dc5lit

de Ogar?Ofta

gi

se

gdndea

d in curAnd a veni iarna... Vor fi

viscole

Si

zdpezimari. . Va fi mult mai frig, iar el

va umbla zgribulit

qi

descul1...

Ogarulsfordia

ntr-o

65



odaie,

Mog

Martin

in alta,

numaipe

bietul

Iepure

nu-l prindea

omnul.

$i

a stat

epurele,

stat, 6n6

a mientlnop{ii.

i

s-a

tot gdndit

Si

rdzgdndit,

e

sd facd,,

e

sd

lreagd?

Parcd

vedea

cum

desfdcuse

dsmdiula

i_i

ddduse

ui

Mog

Martin

banii...

cum

ursur

stdiusl

o

{ipd

ge

g0nduri,

uitdndu-se

Ond-

a

ciubo}elele

Ogarului,

And

a

picioarele

ui,

de parcd

ar

fi voit

s[-i

spuni

ceva.Ce anume?Deodatd n minteaIepurelui

se bcu

umind.

gi

gterse

acrimileqi

intrd

in.

odaia

Ogarului.

Ciubofelele

erau puse

ldngd

fob3:_sd.9e

usuce.

Nri mai

stdru pe^

gdnduril..

.Incdl[d

iubofelele

garului,

dgi

ncei,

eli

din han

"qi

line-o

bdiete,

ot ntr-o

ugd.

,,Dacd.

e-am

pldtit

eu,

sunt

ale

mele,

doi

galbeni

ac,

doi galbeni

mi-a

mdncat

Ogarul..,

e

gald9u

Iepurele,

afunddndu-se

ot

mai

mirlt gi

mai

mult

n

pddure

i-n

noapte.

_

Spre

ziud,

se

rezi

Ogarulgi

voi

sdse

ncalfe,

dar

a

ciubolelele

de

unde

nu-s

Moq

Martin

ivin_

dule.ir

plu_g,

ddu

rdzind,

din

umeri.

Ogarul

numai zdbovi a han,ci porni sd-gicaute

nldllarile.

Se

cunogteau

bine

urmele

din

noroi qi

incepu

p8arul a

fugi

gi

a fugi pe

urmele

Iepurelui.

La

inceput,

i venea

aregreu,

el era grurj

de_abia

e

migca,

da-ncetul

u

incetul prinse

a

se

sublia

de

alergdturd.

-

-

{y

dupd

multi

vreme,

l

zfui pe

Iepure

pe

un

deal.

line-te

dupd

el.

Au

fugit,

au

ot

fugit

prin

pdduri,

este

goare,

peste

dealuri,

hdt

n

zare.

Ogarulgafaii

gi

ses-ub1ia.

66

Iepurele tot mai

sprinten se fIcea. Trecu

toamna,

trecu iartta,

veni

primdvara,

apoi veni

qi

vara

gi

fuga lor nu

mai contenea.

Se zice

cd

pe

Iepureledin

poveste

Ogarul nu

l-a

putut

prinde.

Dar de atunci, cum

vede Ogarul un iepure,

cum se ia dupd

el, cu

g6ndul

sd-l

prindd gi

s6-1

descalle.

Ve iJicali-vd

cuno

S

i n ele

a) De ce Iepurele

se

grdbea

sd ajungi la iarmaroc?

b) Cu cine

se nt0lnegte

e

drum Iepurele?

c) Cum ardta

Ogarul?Unde se ndrepta

eI?

d) Ce -a sfdtuit

pe

Iepure

Ogarul?

e) Unde au trassi innopteze

ceidoi drumeli?

0

Cine comanddmdncare

gi

bSuturl

lahan?

g)

Cine

pl5teqte

onsumalia?

h)

Ce infelege Iepurele din

privirea

lui Mos

Martin?

i) Ce face epurelepentrua nu mai fi descull?

j)

De ceOgarul aleargd

upd Iepure?

67



ilil

llr'r

tl

vAStrLE

ALECSANDRT

lSlS_1S90)

Vasile

Alecsandri

-

cea

mai

de

seamd

personalitate

a

generaliei

de

scriitori

paqoptigti

_

s-a

ndscut

a

Bacdu,

n anul

1g1g.

Este

cunoscut

n literatura

romdnd

nu numai

ca poet,

dar qi

ca

deschizdtor

de

drumuri

in

domeniul

prozet

gi

al teatrului omdnesc.

Ciclurile

de poezii

,,Doine,,,,,Ldcrimioere,,

,,Suvenire"

,,

Mdigdritdiele,,,,,

Legend€,,,,,

stasii

no$-(ri_",

,Pasteluri"),

nuvelele

(,,Isto,ria

uiui

galbdn",

,,Balta

Albd,,

etc.),

comediile

satirice

(,,Chiritra

in

IaSi",

,,Chiriya'tn provinlie,,),

ca qi

dramgle.

(,,Despot

Vodd',,,

,,6vidiu; eic.)

;

constifuit

o reald

valoare,pebaza

cdrorascriitorul

a

contribuit

la

imbogdfirea

epertoriului

na{ional.

Andrii

popa

Cine

trece-n

Valea-Seacd

Cu hamgerul

drd

teacd

$i

cu peptul

dezvelit?

Andrii-Popa

cel vestit

$apte

ani

cu voinicie

$i-au

bdtut

oc

de

C"-mnie

$i

tot prad6

nencetat,

Andrii-Popa,

ho{

barbat

68

Zi

qi

noapte,

de c6lare,

Trage

bir din drumul mare,

$i

din

lari

peste

ot

Fug neferii

cAtce

pot,

Cdci el are-o

puqcd

plind

Cu trei

glonli

lardddcind,

$-are-un

murg

de

patru

ani,

Caremugc[din dugmani,

$-are

rali

de cruce

qapte,

Care-au

upt s6nge u lapte.

$i

nu-i

pasd

de nimic,

Andrii-Popa

cel voinic

Cdpitane, r5fioare,

Ce sevededespre

oare?

S[

zlresc

vro

patru

cai ...

N-auzigi

u de-unMihai?

Cipitane, e gdtegte,

Mihai

mdndrul e

goneqte.

Iatd-L, ine ca un zmeu

Fd rei cruci a Dumnezeu.

Cum

i

vede-ndepdrtare,

Popastrigd-ngura

mare:

,,Hai

a goani

de neferi

Hai la hordde muieri "

Au zis

ip6,

se aruncd.,

69

4



lil

i',l

Licrimioare

Multe

flori

lucesc

?n ume.

Multe

flori

mirositoare

Dar

cavoi,

mici

ldcrimioare.

N-are-n

lume

nici

o floare

Miros

dulce,

dulcenume

Voi

sunte{i

acrimi

de

ngeri

Pe pdmdnt

din

cer picate,

C0nd,prin stele egdnate,

A lor

suflete

curate

Zbor

vdrs6nd

duioase

ldngeri.

Suntefi

ragede

gi

albe

Ca ubita

vietii

mele

Cu voi,

scumpe

trugurele,

Albe

mdrgdritdrele,

Primdvara-gi

ace

salbe.

Dar

deodatd

dntul

rece

Fdrd

vreme

v6

cosegte

Astfel

soarta

crunt

rdpeqte

Tot

ce-n

ume

ne zimbe$te..

Floareapere,vialatrece

PETRE TSPTRESCU1

823-1887)

Scriitorul Petre Ispirescu

s-a ndscut la

Bucureqti.

Este cunoscut in literaturd

ca folclorist

gi

povestitor.

A culesbasmepentru

copii

gi

le-a

reunit

in volumul

,,Legendele

sau basmele romdnilor

adunatedin

gura poporului".

Prflsleacel voinic qi merelede aur

Era odatdun impdrat

puternic gi

mare

gi

avea

pe

l6ngd

palaturile

sale o

grddind

frumoasd,bogatl

de flori

gi

meqtequgitd evoiemare Aga grddindnu

se

mai

vdzuse

pAnd

atunci,

p-acolo.

In fundul

grddinei

avea

gi

un mir care frcea mere de aur

qi,

de ctnd il

avea el, nu

putuse

sd mdn0ncedin

pom

mere coapte, cdci, dupd ce le vedea inflorind,

crescdnd

i pdrguindu-se,

eneaoarecine

qi

le fura,

tocmai

cdnd erau sd se coac6. Toti

paznicii

din

toatd irnpdri\ia

gi

cei mai alegi ostaqi, pe

care

ii

pusese

mpdratgl ca s5 pAndeascd,

-au putut

sd

prinzd pe

ho i. In cele din

urmd, veni fiul cel mai

mareal impdratului gi-i zise:

-

Tatd,

am crescut in

palafurile

tale, m-am

plimbat prin

astd

gradind

de atdteaori,

qi

am vdntt

roade foarte

frumoase in

pomul

din fundul

grddinei,

dar

n-am putut gusta

niciodatd din ele;

acum a dat n copt,

dd-mi voie ca noplile asteasd

pdzesc

nsumi, gi

m[ prinz

c[ voi

pune

mdna

pe

acel dlhar carene

efuiegte.

73

E



.

.-.

Drag3rl

q.u,

zise

tatd-sdu,

atdlia

oameni

volnrcr

ay

Vdzit

gi

n-au

Ecut

nici

o ispravi.

Doresc

prea

mult

sd vdz

la

masa

mea

mdcar

un

m6r din

acestpom

care

ry-a

inut

atdta

umd

de

bani

gi

de

aceea,

atd,

md ?nduplec

i

te

las

ca

sd pAndegti,

mdcar.cl

r1-mi

ine

crede

i o

s6 zbutefti.----''

Atunci

fiul

impdratului

se puse

la'p0ndd

o

sdp.tdmdnd

ntreagd:-

oaptea

pdhdea

qi

^ziua.

se

odihnea;

ard

cdnd

u intr-o

diriineald,

' iniourr.

trist la tat6-sdu i-i spuse um priveghlase[a"ilu

.miezul

noptii,

cum pe

urm6

l'apucise

o

piroteaia

de

nu

se^maiutea

line

pepicioarb,

um,

mai

erziu,

somnul

l

copleqi

Si

cdzu

ca

un

mort,

frrd

sd

se

qoald

degtepta

ecdt

ocmai

dnd

soarele

ra ddicat

oe

ooxa

suh{e, r

afuncea

dzu

dmerele

ipsesc.

.

Nep.ovestitd

u mdhnirea

atilui

sdu,

c6nd

auzi

spuindu-i-se

std

ntdmplare.

De

sild de

mili,

fu nevoit

a mui

aqtepta

nci

un an,

ca

sd facdgi

voia

fiului

sdu

celui

millociu,

care

cerea

cu stdruinfd

e la

tatd-s6u

a sd-l

aseqi

glj,a1sr;t

sdp0ndeasla,

1i

se ega

cAel

vaprina;p,

hofu

care

r ldceau

atdta

ntristare.

Trypul venr, Aere.le ncepurda se p6rgui;

atunci

iul

sducel

mijlociu

pdzi

$i

el;

darepdii

A;i

frate-sdu

el

mare.

. _Tgtd-sdu,

ezndddjduit,

usese

n gdnd

sd_l

aie;

dar iul

siu

celmai.mic,

pr0ilea,

veni"cu

ge.i"*

cdtre

atd-sdu,

i-i

zise:

-

T?tdr,

atdlia

ani

l-ai

finut,

ai

suferit

atdtea

necazlun

upd

uma.acestui

om,mai

asd_l,

ogrr_tq

gi"anul

cesta,

d-mi

ncerc

$i

eu'norocul.

I

l

I '

Fralii t[i cei

mai mari,

atdli

gi

atali

oamenivoinici

qi

depringi cu

nevoile n-au putut

face nimic,

gi

tocmai

fu, un mucos

ca tine,

o sd izbuteascd?

N-auzi tu

ce

pripdstii

spunfralii tdi?

Aici trebuie

sd

fie cevawaji.

-

Eu nu m[

incum[t,

zise Pr0slea,a prinde pe

ho i, ci zic

cd o cercare

de voi face

gi

eu, nu

poate

sd- i aducd

nici

un rdu.

Impdratul se induplecd gi mai l6sd pomul

netdiat

ncl un an.

_

Sosi

primdvara:

pomul

inflori

mai frumos

gi

legd mai

mult

decdt altddatl,.Impiratul

se veseli

de

frumuselea

florilor

gi

de mullimea

roadelor sale,

dard

cdnd se

gdndea

ci nici in anul

acestan-o

sd

aibd

parte

de merele lui

cele aurite,

se cdia cd l-a

ldsatnetdiat.

Pr6slea

se duceaqdesea rin gridin5,

da ocol

mdrului qi

tot pldnuia.

In

sffirgit, merele ncepuri

a

se

pdrgui.

Atunci

fiul

cel mai mic al impdratului

Z1SE:

Tatd, atd,

a sosit impul;

md duc sd

pAndesc

$1

u.

*

Du-te,

zise impdratul;

dard negregit

cd

gi

tu

ai

sd e intorci

ruqinatca fra[ii t5i

cei mai

mari.

-

Pentru mine

n-are sd fie

a$a mare ruqine,

zise

el1' iindcd

eu nu numai

cd sunt mai mic,

dar

flici nu md

leg ca sd

pinz

pe

tdlhari,

ci numai

o

cercare

d ac.

-

Cum veni

seara,se duse, qi lud

c[rti de cetit,

dou[

fepuqe,

arcul

gi

tolba cu sdge]ile. qi alese

un

loc de

pdndd

intr-un

col1

pe

l6ngd

pom,

bdtu



lepugele

n

pimdnt qi

sepuse

ntre

ele,

aqa

cum sd-i

vind

unul dinainte

gi

altul

la

spate

ca,-

dacd,i

va

veni

somn gi

ar mofdi,

sd se loveasci

cu

barba n

cel de

dinaintea

ui qi

dacdar da

capul pe

spate,

sd

se oveascd

u

ceafa

n cel

de dinapol.

^

Astfel pandJ

p3rn4

cdnd,

intr-una

din

nopfi,

cam

dupd

miezul

nopfii,

_simfi

cd-l

atinge

incetigor

boarea

zorilor

care-l imbdta

qu

miroirl

sdu cel

pl[cut,

o piroteald

molegitoare

e alegdde

ochii lui;

dard loviturile ce suferi vrdnd sf moldiascd ii

degteptard,

gi

rdmase

priveghind

pdna

cflnd, pe

la

revdrsat

de

zori,

un u$or

fhqdit

se auzi prin

grddin6.

Atunci,

cu ochii

lintd

la poffi,

lud

arcul gi

s-ta

gata;

frg0itul

se

auzi

mai

,tare^gi

un

oarecine

e apipie

de

pom

gi

se apucd

de ramurile

ui;

atunci

el

deti o

sdgeatS,

dete

doul

qi,

cOnd

dete

cu a

treia,

un

gealndt

egi

de ldngd,pom

gi

apoi o

tdcere

de moarte

se fdcu;

iard,

eI, curn

se lumind

pufin,

culese

cdteva

mgle

din

pom,

le

puse

pe

o tipsie

db aur

qi

le duse

a

tatdl

sdu.

Niciodat[

n-a

simlit

impdratul

mai

mare

bucurie

decdt

c6nd

avdzut

la

masa

sa'merele

e

aur

din carenu gustase iciodatd.

Fralii sdi

prinseseri pizmd

pe

el

pentru

cd

fusesemai vrednic decdt

ddngii

gi

cdutau

prilej

ca

sd-l

piarzS;

de aceea

i

voird bucuross[ mearg6.Ei

se

pregdtirdqi

pornirS.

Se 1uar6,deci, dupi

ddra sdngelui

gi

merse,

merse,

p0nd

ce iegird la

pustietate,

de acolo mai

merser6oleacd

pdna

ce deterdde o

prdpastie,

nde

se

qi pierdu

ddra.

Ocolird

impregiurulprdpastieiqi

idzurd cd ddra de sAnge nu mai inainta.

Atunci

pricepuri ei cd in prdpastia aceeiJ rebuie si

locuiascduruI merelor.

Dard cum sd se lase induntru? Poruncird

numaidecdtvdrteje

qi

funii

groase,qi

indatd se

gi

girtir6.

Le aSezard,

i

se16sdratele cel mare.

-

Dard, zise el, cdnd voi scutura rdnghia,sd

md

scoateli afafi.

A$a

gi

frcurd. Dup[ fratele cel mare

se cobori

cel mijlociu

qi

f[cu

gi

el ca cel dintdi, atdtanumai

cE

se

5sd

ceva

mai n

os.

-

Acum

e rAndul meu sd m5 las in

prdpastie,

zise Prdslea,vdzdnd cd fralii cei mari

se codesc;

c6nd voi migca rdnghia,voi mai mult s[ md 15sa i

in jos; qi dupd ce veli vedeaca frdnghianu se mai

duce a vale, sd

puneJipazntci

s[

pdzeascd i,

c0nd

va vedeaca

frdnghia

se

miqci

de loveqtemirginele

groapei,

sd o

trageli afafi.

Se

[sd

gi

cel mai mic

din

frali

gi,

de ce

miqca

frAnghia,d-aia

l ldsaumai

os,

gi=l

dsar6,

qi-l

16sar5,

pAnd

ce vdzurd ci frAnghia nu mai sta ntins6,

cum

estecdnd arebeva atdrnatde cap[tul ei.

Atunci fratii

linurd

sfat

qi

ziserd:

-

Acum,

zisePrdslea,

dcdutdm i

pe

ho .

-

DTF'

impdratul,

mulgumit

cd pipdise

merele

cele

aurite,

u mai

voiasI

gtie

dehofi.

Fiul

sdu nsd

nu

se dsa

cu una

cu

doud,

ci, ardtdnd

mpdratului

lira

de

sdnge

e ldsase

e pdmAnt

ana

& ficrlse

hofului,

i

gpuse dse

dubesi-l

caute

gi

sd-l

aducd

impdratului

chiar

din gauri

de

garpe.

$i

chiar

de

a

doua

zi vorbi

cu

fralii.lui

cas6

meargd

mpreuni pe

unnahofului

qi

sd-l

prinzd.



--

S5 agteptlm pdnd

ce vom

vedea

dacd

face

v5e.o

7ba.nd5,

i

atunci,

ori bine

ori

rdu

de va

face,

sd-l

pierdem,

ca

sd ne cur6tim

de

unul

ca ddnsui

care

ne face

de rugine.

_ ._Prdslea

junsepe

tdrdmul

cellalt,

se uitd

cu

sfiald

in

toate p64ile,

qi

cu mare

mirare

vdm

toate

lucrurile

schimbate;

pdmdntul,

florile,

copacii,

lighioni

altfel

fbptuite

erau p-acolo.

Deocamdata

i

qam

fu. fricd,

dard,

mb[rbdtdndu-se,

apucd pe

un

drum gi

merse pgnd

detede

niqte pataturi

cu

totul

gi

cu totul

de aram5.

NevdzAndnici pui

de

om pe

care

sd-l

intrebe

c6te

ceva,

intrd

in palat,

ca si

vazd

cine

locuia

acolo..In

pragul

uqei l intdmpind

o fatd,

rumugicd,

care

zise:.

.

-_

Mullumesc

lui Dumnezeu

cd ajunsei

sd

mai

vdz

om de pe

tdrdmul

nostru.

Cum

ai ajuns

aice,

frate?

il intrebl

ea;

aici

este

moqa

al trei

ftali

zmei,

carene-?u

rdpit

de la pdrinfii'nogtri,

gi

suntem

rei

surori gi

fete

de impdiat

dd

pe

t[rdmul

de

unde

egti u.

Atunci

el povesti

in

scurt

toatd povestea

cu

merele,

.quT

a rdnit pe

ho

qi

cum

u u.nit

dupd

d6ra

sdngelui

dndla

groapa

peunde

s-a dsat

n

jos

la

qu,

i

o intrebd

ce fel de

oameni

sunt zmeii

aieia gi

dacdsuntvoinici.

Ea ii_spuse

apqi

cd fiecare

din zmejgi-a

ales

cdte

una

din

ele

gi

le tot

silesc

sd-i

ia de bdrbati

iard,

le

se

ot impotrivesc

u

fel

d;

ftaA,

;;;#'

cerdndu-le

cdte

n-1un6 i

in

soare,gi

ei se ac

d;;;

gi

punte

de e

implinesc

oate

voile.

I

-

Ei sunt n adevdr

voinici, addogdea, nsd cu

vrereh

lui

Dumnezeu

poate

ii

vei birui. Dard

pdnd

,

una-altaascunde-te, ai de mine

undeva, sd nu dea

'

zrneul

peste

tine in casa ui, cd e nibdddios

gi

se

.

face

eu-paraleu.

Acum

e timpul

cdnd are s6 vind la

prdnz,

gi

are obicei

de aruncd

buzduganul cale

de

,un

conac

qi

lovegte

n ug6, n masd

qi

se

pune

n

cui.

cd

guier6,

d lovegte n ug6, n mas6,

qi

buzduganul

se ardtd,

gi

se aqezd n cui. Dard

Prdslea lud

buzduganul, l azvdrli inapoi mai departe decdt il

azvdrlise zmeul;

qi,

cdnd era

prin

dreptul lui,n l

atinse

pe

umere.

Zmeul, spgriat,

stdtu ?n loc, se uiti dupd

buzdugan,se duse

de-l lud

gi

se intoarseacasd.

Cdnderulapoartd, ncepu

sdstrige:

. -

Hdm hdm aici

miroasea carnede om de

pe

tdrOmulcelilalt;

qi,

vdzdndpe ,fiul

de impdrat ce-i

'ieqise

nainte, ii zise: Ce vdnt

te-a adus

pe

aici,

omule, ca s6- i rdmOie

oasele

pe

alt tdrdm?

Am venit ca

s[

prinz pe

furii merelor

de aur

ale tatdlui meu.

-

Noi suntem. i

zise zmeul: cum vrei sd ne

bdtem? n

buzdu

gane

sd ne lovim, in sdbii

sd

ne

tdiem, ori in luptd

sdne luptdm?

- Ba in luptd, cd e mai dreaptd, rdspunse

PrAslea.

Atunci se apucard,Ia rdntd.

gi

se uptard,

gi

se

luptard,

pdnd

cdnd zmeulbdgdpe

Prdslea n

pdmdnt

p6nd

la

glezne;

ard Prdslease

opinti odat5, aduse

pe

zmeu

gi,

trdntindu-I, il bdgd in

pimOnt pdnd

in

genunchigi-i

tdiecapul.

{

78



Fata,

cu

ochiiplini

de

lacrimi,

i mulfumi

ci

a

scdpat-o

e zmeu,

$i-l

ruge

sd_i ie

mita qi

de

surorile,ei.

Dupd

ce

seodihni

vreo

doud

zile,

porni.

duo6

povafa.-fetei,

a

sord-sa

cea

mijlocie^

"*"'

ui"u

palaturile

deargint.

Acolo-,

ca

gi

la

ceamare,

u

primit

cu

bucurie;

fata.il

rugi

sd

se ascunzd;

ard

ei nu

voi;

ci,

,a"O

veni

buzdugalul

sd se

a;eze

in

cui, pe

care

l

aruncasemeulei calededoudconace, l il aruncd

mult

mai

inddrdt,

zbind

$i

pe

zmeu

n cap;

iard

zmeul

veni

turburat,

se

uptd

u

pr0sleu

,u

gi

frate_

sdu

cel

mare,

i

rdmase i

el mon.

_ _Futu,

dupa

q9

ii m-ulgumi,

l povdfui

cum

si

facd,

a sd

_scape

in robiegi

pe

sora

or iea

mici.

-

Degi

e mai puternic,

ztse

ata,

dec6t

ratii

lui

pe

9a{e

-ai

omorit,

dgr

cu ajutorul

ui

Dumnezeu

i

mai

ales

cd e

gi

cam

bolnav

din

lovitura

ce

_ai

dit

cu

sdgeata

dnda vrut

sd

fure merele,

nddijduiesc

c6-ivei

veni

de

hac.

O^sdptdmdnd

-intreagd

se

desfbtard

mpreund

cu amOndoud

etele, gi

pr6slea,

odihnindu_se

e

ostenelilece incercase, orni gi c6tre zrneulde al

treilea.

-

Y.dzdnd

alaturile

de aur

?n

care ocuia

zmeul

9e.l

mic,

rdmase

ga-m

e gdnduri,

dard",

u0ndu_gi

inima

n

dinfi,

intrd

nduntru.

Cum l

vdnt

fata,

l

rugd

cape

Dumnezeu

6

o

scape

e zmeu,

care,,zicea

a,e

otdret

a, ndatd

e

se va

face

slndtos

bine,

si

o

sileascd

ricum

sdse

insofeasci

u

ddnsul.

Abia isprivise vorba

gi

buzduganul, zbind in

ugd

gi

in masd,

se

puse

in cui. Prdslea ntrebd ce

putere

are

zmeul

gi

ii

spusecd aruncdbuzduganul

cale de

trei conace: atunci

el il aruncd si mai

departe,

ovindu-l

in

piept.

Zmeu| turburat

de m6nie, se intoarse

numaidecdtacasd.

-

Cine este acela care-a cutezat

s[ calce

hotarelemele

gi

sd ntre in

casa

mea?

- Eu sunt,zise Prdslea.

-

Dacd egti tu, ii rdspunse

zmeul arrrsd te

pedepsesc

arrrar

pentru

nesocotin[a

a. Cum ai vrut,

venit-ai;dardnu

te vei mai ducecum vei voi.

Cu ajutorul lui Dumnezeu,

ii rdspunse

n^i

,

Prdslea,

m eu ac

qi

de cojocul du.

I

Atunci

se nvoird

si se a la luptl dreapt6,

Si

se

uptard,

.

Si

se luptard,

zi de vard

pdna

seara;

iard c0nd

fu

pe

la ndmiez,

se

fdcurS

amOndoi

doui focuri

qi

aqase bdteau;un corb insd le

tot da

ocol, croncdnind.Vdz0ndu-lzmeul i zise:

-

Corbule, corbule

ia seu in unghiile tale

qi

punepeste

mine, c6- i

voi da stdrvulasta

1ie.

-

Corbule,

corbule , i zise

gi

Pr0slea,

acdvei

pune peste

mine seu, eu ji voi da trei

stArvuri.

-

Unde

dd Dumnezeusd cazd,

asemeneaifld

peste

mine

Mi-ag situra sdlagulntreg.

Adevdr grdiegte gura

mea,

Prdslea.

raspunse



_

Corbul,

frrd

a mai

intdrzia,

aduse

n

unehiile

sale

seu,puse

peste

viteanil

prdslea,

gi

prinsE-mai

multa

putere.

Cdtre

seard,

zise

zmeul

cdtre

ata

de impdrat,

Tre

priyea

la

ddnqii

cum

se

luptau,

dupd

f.

,.

flcuser[

ard

oameni:

Frumugica

mea,

d6-mi

nilicd

apd

si mE

rdcoresc,

$i-fi

frgdduiesc

sd

ne

cununem

chiar

malne.

_ -. I"{"uqica mea, i ziseprdslea,dd_mimie

apd,qi-fi

fdgdduiesc

d

te

duc pe

tdrdmul

nostrugi

acolo

sd

ne

cunundm.

^

..

S6.ti

auzd,Dumnezeu

orba,

oinice,gi

sd_ i

implineascd

dndul

i rdspunse

a.

.

Fata.de

rygdrat

ete

apd ui

prdslea

de bdugi

prmse

mai

multd putere;

atunci

str0nse e

zmeu

h

b1a{e,

l

ridicd

in

sus

qi,

cOnd

l ldsd

os,

il

Uena

p?lA-iq

ge.nunchin pdyndnt;

e

opinii gi

,-rfil,

ridicdgi

el ?n

sus

pe

Prbslea i,

asandu-l

os.

t

Oa*a

paTd

n

brdu; puindu-gi

oateputerile,

prart.u

-7i

trAnse

o datd pe

zmev

ati-i parai

oasele gi,

gduclndu-I, l trdnti

aga

de grozav-,

e l

bied

pe;i

in gal in pdm0ntqi-i tiie-capuli iard feiel., A.

bucurie,

seadunard

mpregiuruf

ui,

il

luau

n Urage,

il

sdrutau i

i

ziserd:

:

De

aziinainte

rate

sdne

ii.

Ii

spuserd

apo

c6

fiecare

din palaturile

zmeilor

are

cdte

un bici,

cu

care

ovegt'e

"

,.i.

p.atlo

olguri

al_e

or

gi

se aC

niqte

mere.

Aga

dcurd,

i

fecare

din fete

avurd

c0te

un mdr.

Se

pr"getii,

deci,

sd

se ntoarcd

e

lrdmul

nostru.

Ajungdnd

la

groapd,

cletend frdnghia de se

lovi de toate mdrginele groapei.

Paznicli

de sus

pricepurd

ci

trebuie sd tragd,r6nghia.

Se

puserd

a

vdnejuri

gi

scoaserdpeata

ceamarecu m6rul ei de

aramd..

Ea, cum ajunse

sus, ardtdun rdvdgel

ce-i dase

Pr6slea,

n care scria

cd are si ia de bdrbat

pe

frate-

s[u

cel mai mare.

Bucuria fetei fu nespusd

cOndse vdzu iard

pe

lumeaundesendscuse.

Ldsard,

din nou fr6nghia

qi

scoase

gi

pe

fata

cea mijlocie,

cu mdrul ei cel de argint

qi

cu o altd

scrisoare, n

care o hotdra Prdsleade sotie fratelui

celuimijlociu.

VIii lasard frAnghia

qi

scoar.

qi

pe

fata

cea

micS:aceasta

ra logodnica ui Pr6slea; nsd m6rul

ei cel de aurnu-l dete,

ci

il

linu

la sine.

.

El simlise

de mai-nainte ci fralii sdi ii

poartd

s6mbetele

$i,

c0nd se mai ldsd

frdnghia ca sd-l

ridice

li

pe

el, ddnsul egd

o

piatrd

gi

puse

cdciula

dasupra

ei, ca sd-i cerce; iard frafii

dacd vdzurd

cdciula,socotind

ci este ratele or cel mic, sldbird

vdrtejile qi deterddrumul frdnghiei, care se l6s5 in

jos

cu mare iuleali,

ceea ce ficu

pe

frali sd

qeazd

cd Prdslea

-a

prdp[dit.

Luard,

deci,

fetele,

le duserd a impdratul, ii

spuserd cu

prefbcutd

m0hnire

cd fratele lor s-a

prdpddit,

gi

se cununarl

cu fetele, dupd cum

rAnduisePrdslea.

ard cea mai mici nu voia cu nici

un chip sd se mdrite,nici sd a

pe

altul.

Prdslea,

care

gedea

doparte, vdztt

piatra

care

cizuse cu zgomot, mulfumi lui

Dumnezeu cd i-a



1capal

zilele qi

segdndea

ce sd

facd

ca

sd

iasd

afard.

Pre

cdnd

se- dndea

gi

se pldngea

ddnsul,

urii

un

Fpat

$l

o varetare

.care

i

umplu

inima

de

jale;

se

uiti

impregiur

gi

vdzu

un

baliur

care

se nioldcise

:

y"

copaci

gi

se urca

ca

sd minAnce

nigte

pui

de

zgnpsor.

Scoase

^palogul

r6slea,

serepezi

a

balaur

qi

numaidecdt

l

frcu fn

bucdtele.

Puii,

cum

vdzurd,

i muigumira

i_i

ziserd:

Vino

incoa,

omule

viteaz,

sd

te

ascundem

- aici,c.5,de teva vedeamamanoastr6,. i"ghii. O,

bucurie.

Traserd

o

pand

de la

unul

din

pui

qi_l

ascun_

serd

n

ea.

Cdnd

veni

zgripsoroaica

qi

vdzu

grdmada

aia

mare

de

bucd{ele

e

balaur,

ntieba

pe p"ui,

cine

e_a

fEcut

5st

binei

-_-:

N{amd,,

ziser-d

i,

este

un om

de pe

tdrdmul

celilalt gi

a

apucat

ncoa

spre

rdsdrit.

-

Md

duc, e

zise

ea,

sd-i

mulfumesc.

Ea porni

ca

vdntul

inspre

'partea

incotro

ii

spuseserd

puii

cd

a apucat

omul.

Dupd

cdteva

minute,

se

ntoarse:

- Spunefi-midrept le zise,ncotros_adus.

-

Spre

apus,

mamd.

_

$i

intr-o

bucatd

de

vreme,

_ca

de

cdnd

ncepui

sg

^

vd

-

p.ovestesc,

strdbdtu

cele patru pdlli

it.

tdr6mului

-d.

ol

9i

se

ntoarse

ud,;$.rr

d;fu;"

numaidecat

e-i

spuie.

n

cele

mai

de

p,

,rr-a,1i

ziserd

uii:

--

:

PP.u

ti.l-gT

ardta,

mamd,

e fbgdduiegti

d

nu-r

vet

ace

nimic?

-

VA bgdduiesc,

ragii

mei.

Atunci

ei il scoaserd

in

parldgi

il aritard; iard

ga,

-de

bucurie,

l str6nse

n

brafe

qi

cdtp-aci

era

sd-l

inghitd,

dacd

nu l-ar

fi acoperitpuii.

-

Ce bine

vrei.s6-Ji

ac gi

eu,pentru

cd mi-ai

scdpat uii

de moarte?

-

Sd mi

scoli pe

tdrdmul

celdlalt,

rdspunse

Prdslea.

dardpentru

cd

[ie

ili

sunt datoare

m6ntuirea puilor

mei, md invoiesc la asta.Pregdtegte100 oca de

carne

frcutd bucilele

de cdte

o oca una,

qi

100 de

p0ini.

Fdcu ce fEcu

PrAslea.,ati

pdinile gi

carnea

gi

le

aduse a guragroapei.

Zgripsoro

aica

zise:

-

Pune-te

dasupra

mea

cu merinde

cu tot

gi,

de

cdte

ori oi intoarce

capul,

sd-mi

dai cdte

o

pdine gi

cdteo

bucatdde

carne.

Se aqezard, i

pornird,

ddndu-i,

de cdte

ori

cerea,pdine gi

carne.

C0nd era aproape,

aproape

sI

iasddasupra, asdrea

riagdmai

intoarse

apui sd-i

mai

dea de mAncarc;

dafi,

camea

sesfhrqise.-Afunci

PrAslea,

ird

s[-;i

piardd

cumpdtul,

trase paloqul

$1-$i die o bucatd de carne moale din ioapsa

piciorului

de

sus

qi

o detezgripsoroaicei.

-

Dupd

ce ajunserd

dasupra

qi

vdzu cd Prdslea

nu putea

sd mble, i

zisezgripsoroaica:

Dacd

nu

era binele

ce mi-ai

frcut

gi

rugdciunea

puilor

mei, mai

cd te mAncam.

Eu

am

simlit c6,

camea care

mi-ai

dat in urmd

era mai

dulce

decAtcea de mai-nainte, qi

n-am inghifit-o;

rdu

ar fdcut

de mi-ai

dat-o.

85



Apoi

o dete

afard

dintr-insa,

-o puse

a

loc,

o

lnge-

qu

scuipa

de-al

siu,

9i

se lipi.

Atunci

se

trbtgfirya,

i$i

-mulEumiri

unul

iltuia,

9i

se

dgpgfira;

ease

duse

n prIpastia

de

unde egiserI

gi

Prdslea lecd

cdtre

mpar[fia

atdlui

sdu.

Plec0nd

itre

qra$gt

n-care

ocuiau

pdrinlii gi

Fulii

lui, imbrdcat

iind

in

haineproaste' 6r6neqti,

intdlni

niqte

drumefiqi

afld

de a

d0ngiicd'fralii

iui

au luat

de

solii pe

fetele

care

e-a

tiimis

el,'dupd

cum le hotdrdsensugi,cd,pdrin[ii lui erau-foaile

m0hnili

de

pieirea

iului

lor-celui

mai

mic.

cd fata

ceamicd

e imbrdcatd

n

negrugi-l

elegte

qi

cd ,ru

voieqte

a

semdrita

nici

in

ruptulcapului,

m6car

cd"

tg

pelit-o

mai

mulli

fii

de mpdrat;

d,acum,

n

cele

djn

yrmSr_

ua[ii

ui i-au

adus

un ginere

prea

rumos

9i

cd o

silesc

cu tofii

sd-l a

qi

c}

nu sb

gtie

de va

putea

cdpa.

-

.

Prdslea,

utzind

de toate

acestea,

u

pulin

s_a

intristat

n

sufletul

ui

gi,

cu inima

nfrdnta,

a intrat

i1

oqaq.

Mai cercetOnd

n sus

gi

n

jos,

afld'cd

ataa

is

imparatului

cd,

dacd

voieqte

sd o mdrite

cu

tdndrul

care

-l aduserd,

d

porunceascd

-i face

qi

a-i aduce a odoareo furcd cu caierulgi fusul cu

t:tol

de.aur

$i

* toarcd

singurd,

iindcd

aga

i

f6cusegi

zmeul

qi

asta

i

pldcei

mult.

Mai afle

cd

impdratul

chemase.

pe

starostea

e argintalj

$i-i

poru1ci.se

icdndu-i:

,Iatd,,

e azi

in treislptimAni

s5-mi

dai gata

urca pe

care

o cere

fata

inea

cea

micd;

ci de

*dq

nu,

unde-fi

staupicioarele

{i

va

sta

qi

capul"; gi

bietul

argint6r

e

htbarse

acasd

rist

9i

pldngdnd.

Atunci

Pr0slea

e duse

de se bitgd ucenic

a

'argintar.

Prdsleaot

vdzdnd

e

stdpdnu-sdudit0ndu-se

fiindcdnu izbutise

face

urci dupd

porunceall,

i

zise:

;

Stdp6ne,

e vdd

trist cd nu

poli

sd aci furca

ce

i-a

poruncit

mpdratul;

atd, mai

sunt trei zlle

pdnd

sd se mplineascd

orocul e

fi-a

dat;

as[-md

pe

mine

sdo fac.

Argintarul l goni,zic0ndu-i:

tocmaiun trenleros

a ine

sdo facd?

-

Dacd

nu-,tivoi

da furca de azi in

trei zile,

rlspunse

Prdslea,

6-mi aci

cevbi voi.

Atunci

se invoiri

a-i

da o odaie

unde sd

lucrezenumai

PrAslea

ingur,

$i

pe

fiecare

noapte

sd-i dea

cdteo trdistufd

dealune

gi

cOte n

pahafde

vin

bun.

Argintarul

i

ducea

grija,

iindcd,ascultdnd e

la uge,

n-auzea

lt decOt um

spergeaa alunepe

nicovalS

ari cdnd

fu a treia

zi, el iegi

dis-de-

dimineald

din odaiecu

furca

pe

tavd, pe

care

o

scosese in mirul zmeului,ce era la d0nsul,$i o

deteargintarului

a

sdo duci fetei

mpdratului.

Argintarul

nu mai

putea

de bucurie,

gi-i

fdcu

un rdnd

de haine;

ard

pe

la

ndmiez,cdnd

venirl

slujitqrii

impdratului

ca s5-l cheme

a

palat,

el se

duse

gi

i dete urca

ce orcea

ingurd.

Dupd

ce impdratul

se minund

de frumuse{ea

ei, deteargintarului

oi

sacidebani.

Fata,

cumvdnt

furca, i trecu

un fier arsprin

inimd;ea

cunoscu

urca

gi pricepu

cI Prdslei

cel



viteaz

trebuie

sd i iegit

dasuprapdln0ntului.

Atunci

zise mpdratului:

-

-Tatd,

cine a

frcut

furca

poate

si-mi facd

nc6

un lucru

pe

care

mi l-a adus

a bdoare

zmeul.

Iard

impdratul

chemi

indatd pe

argintar gi-i

porunci

sd-i facd

o clogcd

cu

pui

cu totul

qi

cu totut

{e

a3r,

gi-i

dete

soroc

de trei

septamani,qi,

dacd

nu

i-o

face-o,

unde

i staupicioarelb

i va

sfa'gicapul.

Argintarul,

ca

gi

de-lalt

rAnd,

se ntoarse

casd

trist;_ esprefuica gi intAiaoardpe prdslea,care l

intrebase

9i

de

astddatd;

iafi

dicd se inleleserd

a

cuvinte,

se nvoird qi

lucrul

se

gi

sdvdrgi

u

bine.

C0ndvdnt

argintarul

cloqca

clonbdnind

gi puii

piuind,

cu totul gi

cu toful

de aur

gi

ciugulind

mei

tot

de aur,

inlelese

cd

trebuie

si fie lucru

irdiestru.

^

arSintarul

lud

clogca,

o duse

a impdratul,

ard

impdratul,

dupd

ce

se minund

indestuf

de

frumusefea

i

gingdqia

1or,

o duse eteigi-i

zise:

-

Iatd",

i

s-au

implinit

toate

voile;

acum, fata

mea,

sd

e

gdteqti

de

nunt5.

-

Tatd,

ii mai

zise fata,

cine

a f6cut

aste

doui

lucruri

trebuie

sd aibd

gi

mdrul

de aur al

zmeului;

porunceqtg,ogu-te,argintaruluis6aduci pe megterul

care

e-a fEcut.

^

_Priryild

p-orynca

sta,

argintarul

se infEligd

impdratului

ugdndu-se

d-l erte

gi

zicdndu-i:

'

'

,

Cum

o s5 aduc

inaintea

mdriei

tale

megter,

iindcd

este n om prost qi

trenferos gi

estevrednic

sdvazd

uminata

fatd,

mdriei

tale.'

Impdratul

porunci

sd-l

aducd

oricum

ar

fi.

Atunci

argintarul,

dupd ce

puse

de spdld

pe

Prdslea

pi-l

cur5li, il imbr[cd

in niqte

haine noi

qi-t

duse a impdratul;

iard,

mpiratul

il infIf$d fetei.

Cum ilvdntfata,il gi

cunoscu.Ea

nu

putu

s6-gi

lie

lacrdmile

care

o

podidiserd,

de

bucurie mare ce

avu,

qi

zise mpdratului:

Tatd,

acestaeste

viteaz-ll

carc ne-a scdpat

din

m0nazmellor.

.

$i,

dand n genuche,

i sdruta

mdinile

gi pe

fala

gi pedos.

Lu6ndu-i

seamabine,

impdratul il

cunoscu

gi

ddnsul,

mdcar

cd foarte mult

se schimbase. t

imbraliqd

qi-l

s6rut5

de sutede ori. Dar

el tdgdduia.

In cele mai

din urmd,, nima

lui induioqatd

de

rugiciunile

tatdlui sdu,

ale mamei

sale

gi

ale fetei

care rdmdsese

n genuche

ugdndu-l,

mdrnrrisi cd in

adevdrel

este iul lor

cel mai mic.

Prdslea

e

povesti

apoi

toatdistoria

sa, e spuse

qi

cum a ieqit dasupra pdmOntului

qi

le

ardtX

qi

mdrul

de aur dl zmeului.

Atunci impdratul,

supdrat, chemi pe

feciorii

lui

cei mai mari;

dar ei, cum vdntrd pe

Pr0slea,

o

sfeclird. Iard impdratul intrebd pe Pr0ilea cum sd-i

pedepseasc5.

iteazulnostru

zise:

-

-

Tatd,

eu ii iert

gi

pedeapsa

i o ia

de la

Dumnezeu.

Noi vom ieqi

la scarapalatului gi

vom

arunca fiecare

cdte

o sdgeatd n

sus la Dumnezeu

dacdvomfi

cineva

greqifl,

ne va

pedepsi.

A$a f6curS.

Ieqird cdtetrei frafii

in curte,

dinaintea

palatului,

aruncard dgelile

n sus

gi,

c0nd

cdzurd,ale frafilor

celor mai mari

Ie cdn,r:d

drept in

pe

nu



cre$tetul

apuluigi-i

omordrd,,

ar

a celui

mai

mic ii

c52

dinainte.

Iard,

dacd

ingropari

pe

frafii

cei

mai mari,

frcurd

nuntd

mare gi

Prdslea

1u6pe

fata

cea

micd.

Toatd

mpdrd[ia

s-abucurat

c6le-i

adus

Dumnezeu

saldtgs pe

fiul

cel mai

mic'al

implratului

gi

se

m6ndrea,

filindu-se,

de

vitejiile

ce

^ficuse

el; iard

dupl

moartea

tdt6ne-sdu

se sui

el

in

scaunul

impdrdfiei,

gi

impdrdJi

n pace

de atunci qi

p6nd

in

ziua de astdzi,de or fi trlind.

Trecui gi

eu

pe

acolo

qi

stdtui

de md

veselii

la

nunt6,

de

unde uai,

O bucatd

de batoc,

f-""^picior

(e

iepurq

Schiop,

-

gi

incdlecai

p-o

$oo,

qi

v-o

spusei

dumneavoastrd

qa.

Ve ifi

ca -v

d cun

o

S

n

e

e

a)

De

ce

impdratul

nu reu$ea

sd

guste

niciodatI

merele

de

aur?

b) Cine s-a ncumetatsd pdzeascdmdrul?

Q 9r*

a reugit

PrAslea

-d-invingd

pe

znei?

d)

Ce au

dovedit

frafii

lui

prdsleu

prin

faptele

or?

e)

Cine

a fdcut

dreptate?

f)

Cum

au fost pedepsifi

fra{ii lui

pr6slea?

g)

Povestili

sfrr;itul

basmului

h)

Care

sunt

formulele

de

inceput gi

de incheiere

ale

basmului?

Tinerefe

flri

bitrflnefe

9i

viafi

flri

de moarte

A fost

odatd

ca niciodatd;

cdde

n-ar fi,

nu s-ar

povesti;

de cind

frcea plopgorul

pere gi

rdchita

micaunele;

de cdnd

se

biteau urgii in

ioade;

de

c0nd

se luau,

de gdt

lupii cu

mieii

de se

sirutau,

infr5findu-se;

de cdnd

se potcovea

puricele

la

un

picior

cu

noudzeci

gi

noud

de oca

de fier

qi

s-arunca

in slava

cerului

de ne

aducea

ovegti;

De cdnd

se

scria muscape pdrete,

Mai mincinos

cine

nu crede.

A fost

odatd

un implrat

mare

gi

o impdrdteasd",

1m0nd9i

ineri gi

frumogi,

gi,

voind

sd aibd

copii, au

fEcut

de

mai multe

ori

tot ce trebuiau

s6 fac6pentru

aceasta;

u imblat pe

la waci gi

filosofi,

ca sI caute

la stele

giSI

le

ghiceascd

dacd, r

sd facd

copii;

dar

in

zadar.

n sffirqit,

auzind

mpdratul

cd este

a un

s$, aproape,

n unchiaq

dibaci,a

trimis

s6-lcheme;

dar el rdspunse

rimiqilor

cd:

cine are trebuintd

sd

vie la

dAnsul.

S-ausculat

deci impdratul gi

impdrd-

teasa qi, luAnd cu ddngii vro c0liva boieri mari,

ostagi

qi

slujitori,

s-au dus la

unchiag

acasd.

Unchiaqul,

cum

i-a

vdnfi de

departe,

a ieqit

s6-i

intOmpineqi

totodatdle-a

zis:

Bine

ati venit

sdndtoqi;

dar ce imbli,

impdrate,

sd afli?

Dorin{a

ce ai

o sd-}i

aduc[

intristare.

-

Eu

nu am venit

sd

te intreb

asta

impdratul

-

ci,

dacdai

ceva leacuri

care

sd

sd avem

copii,

s6-midai.

91

_

Z1SE

ne facd

90



-

Am, rdspunse

nchiagul;

dar numai

un copil

o sE aceli.

El

o s[ fie Fit-Frumos gi

drigdstos,qi

parte

n-o

si aveli

de el

Ludnd impdratul gi

implriteasa

leacurile,

s-au

intors

veseli

la

palat

$i,

peste

cdteva zile,

impdrdteasa

-a sim{it

insdrcinatd.

Toatd

impfudlia,

gi

toatd curtea, gi

toli

slujitorii

s-au veselit

de

aceastd

ntOmplare.

Mai-nainte,

?ns5,

de a

veni ceasul

nagterii,

copilul se puse pe un pl0ns, de n-a putut nici un

vraci sd-l

impace.Atunci,

impdratul

a inceput

sd-i

f5gdduiascd

oatebunurile

din lume,

dar nici

aga

n-a fost

cu

putinld

sd-l acd

sd acd.

Taci, dragul tatei

-

zicea mpdraful

-

cd

fi-oi

da mpdrilia

cutare

saucutare;taci,

iule,

cd

i-oi

da

de solie pe

cutare

saucutare fatd

de impdrat,gi

alte

multe

d-alde astea; n

sfhrqit, dacd

vdzu

gi

vdzu cd

nu tace, ii

mai.zise:

taci, frfiil meu,

cd

fi-oi

da

Tinerele

frrd,bdtrdnele

gi

vialdfbrd de

moarte.

Atunci

copilul

tdcu

gi

se ndscu;

ar

slujitorii

deterl in

timpine

gi

in surle

gi

in

toatd impirdlia

se

{inu

veselie

mare,

o sdptdmdndintreagd,

De ce creqteacopilul, d-aceease fdcea mai

iste

gi

maiindrdzne .

1deterdpe

la

qcoliqi

filosofi,

gi

toate

inv5ldturile, pe

care

alli copii

le ?nva 6

intr-un

lfl, el le

invdfa intr-o

lund,

astfel

incdt

impdratul

murea

gi

invia

de

bucurie. Toat6

impdrdlia

se fblea

cd

o sd aibdun impdrat

nfelept qi

procopsit,

ca Solomon

impdrat.

De

Ia o

vreme

incoace,

ns5,nu qtiu

ce avea,

d,era ot galeg,

rist

gi

dus pe gdndufi.

Iar cdnd fuse

intr-

o 2i. tocmai

cAnd copilul

implinea

cincisprezece

ani gi

92

implratul

se

afla la

masd

cu toti boierii qi

slujbaqii

impdrifiei qi

se chefuiau,

se sculd

F6t-F;;;;;i

ZISC:

*

Tatd,,

venit

vremea

sd-mi

dai

ceea

ce mi-ai

f6giduit

la nagtere.

.

.Auzind

aceasta,impdratul

-a ntristat

oarteqi

I-A ZIS:

Dar

bine,

fiule,

de

unde

pot

eu sd-fi

dauun

LtaL

ulrls,

rltrls,

u9

ulloc pol

gu

sa_u

oau un

astfel

de lucru

nemaiauzit?

$i,

dacd

i-am'frgiduit

, afunci,a fostnumaica sd e impac.

-

Dacd

tu,

tatd,

nu

pofi

sd-mi

dai, apoi

sunt

,

nevoit

sd cutreier

toatd

lumea, pdna

voi gdsi

flgdduin{a

pentru

carem-am

ndscut.

.

Afunci

toli

boierii

qi

imparatul

deterd

in

i

q:nl. i,

cu

rugdciunile

sd nu pdriseascdimpdr:dgia;

:

fiindcd,

ziceauboierii:

-

Tatdl

tdu

de aci

inainte

e bdtr0n,

$i

o sd

te

:

rddicdmpe

tine in

scaun,

qi

avem

sd-ti aducem

cea

mai frumoasl

irnpirdteasl

de sub

soare

de sotie.

Dar n-a

fost putinld

s5-l intoarcd

din

hoidrdrea

sa,

r6mdn6nd

statornic

ca

o

piatrd

in vorbele

lui;

iar

tatS-sdu,

dacdvdzu qi

vdnt, ii

dete voie

qi

puse

la

cale sd-i gdteascdde drum merinde gi

tbt

ce-i

trebuia.

_

Apoi,

Fdt-Frumos

se duse

in grajdurile

impdrdtegti,

unde

erau

cei mai frumoqi

arm5sari

din

toatd, impdrdtia,

ca sd-gi

aleagd

unul;

dar,.

cum

punea

m6na

gi

apuca

pe

cdte

unul

de coadd,

l

trdntea,qi

astfel

tolii

caii cdzurd,.

n

sffirqit,

tocmai

cdnd era

s[ iasd,

?gi

mai aruncd

ochii

o datd prin

grajd

li,

zdrind

intr-un

coll un

cal rdpciugoi

gi

bubos

gi

slab,

se

duse

gi

la'ddnsul;

ar

.a"fi

p"r.



mdnape

coada

ui, el igi

intoarse

apulqi

zise:

Ce

porunceqti,

stdpAne?

Mulgumesc

lui

Dumnezeu

cd mi-a

alutatsd

ajung ca

sd mai puie

mdnape

mine

un voinic.

-

$i

infepenindu-qi

picioarele,

rdmase

drept ca

lumdnarea.

Atunci,

Fdt-Frumos

i

spusece

avia de

gdnd

s[ facdqi

calul i zise:

Ca

sd ajungi

la dorinfa

ta, trebuie

s[ ceri

de

Ia

tatdl-tdnpalogul,

sulila,

arcul,

olba

cu

sdgefile

gi

hainelece le purta el cdnd era ldndu iar pe mine sa

md

ingrrjeqti

cu ?nsufi

mdna

ta

gase

slptdmdni qi

orzul

si mi-l

dai fiert

in lapte.

-

-

Cerdnd

impdratului

lucrurile

ce-l povdfuise

calul,

el a

.chemat

pre

vdtaful

curfii

gi

i-a dat

poruncd

ca

sd-i deschizd

oate

tronurile

cu haine,

lpre_a-$i

alege

iul

sdu

pe

acelea

care i

va

pldcea.

Fit-Frumo-s,

upi

ce rdscoli

trei_

ile

qi

trei nopli,

gA9i,

n sfhrgit,

n

fundul

unui tron

vech ,

armele

gi

hainele

tdtAne-sdu

de

cdnd era

fldcdu,

dar foarte

ruginite.

Se

apucd nsuqi

cu

m6na ui

sd e

curetede

rugini

gi,

dupi

qase

sdptdmdni,

izbuti

a face

s6

luceascd

armele

ca oglinda.

Totodatd,

ngriji

qi

de

cal,precum i ziseseel. Destuldmuncdavu: dar fie.

cd,izbuti.

C0nd auzi

calul

de la Fdt-Frumos

cd hainele

gi

armele

sunt

bine

curdfate

qi

pregdtite,

odati

se

scuturd

qi

el,

qi

toate

bubele gi

rdpciuga

cdntrd de

pe

ddnsulgi

rdmase

ntocmai

cum il fdtase

md-sa:

un cal gras,

trupegqi

cu

patru

aripi;

vdzdndu-l

Fdt-

Frumos

astfel, i

zise:

-

De

aziintrei

zlleplec6m.

-

Sd trdiegti,

stdpdne;

sunt

gata

chiar

azi,

de

94

porunceqti,

i rdspunse

alul.

A treia

zi

de dimineafi,

toatd curtea

gi

toatd

irnpfud|:ia

ra

plind

de

ale.

Fdt-Frumos,

mbrdcat

ca

un viteaz

cu

palogul

n m6nd,

cdlare

pe

calul ce-gi

alesese,

gi lud ziua

bund

de la impdraful,

de la

impdrdteasS,

e

la toli

boierii cei mari

gi

cei mici,

de la

ostaqi,

de la

toli slujitorii curlii,

carii,

cu

ldcrdmile

in ochi,

il

rugau

sd se lase

de a face

cdldtoria

aceasta,

a nu cumva

sd meargi

la

pieirea

capului s6u; dar el, ddnd pinteni calului, iegi pe

poartd

ca v6ntul

qi

dupd

ddnsul cardle

cu merinde,

cu bani

gi

vreo doud

sute de

ostaqi,

pe

care-i

ordnduisempdratul

ca sd-l insofeascd.

Dupd ce trecu

de impdrdlia

tatdlui

siu

gi

ajunse in pustietate,

Fdt-Frumos

iqi impn4i

l.natd

avufia pe

la

ostagi

gi,

ludndu-gi

ziua bund,

i trimise

inapoi,

oprindu-gi pentru

dOnsulmerinde

numai

cOt

a

putut

duce calul.

$i

apuc0nd

calea

cdtre dsdrit

t-i d.rr,

s-a dus,

s-a dus,

trei zlle

gi

trei

nopfi,

ia"i

ce

ajunse a

o cAmpie

ntins6,

unde

era o multime

de oase

de oameni.

St0ndsdse

odihneascS,i

zisecalul:

- Sd gtii, stip0ne, cd aici suntempe moqia

unei gheonoaie

care e atdt

de rea, incdt

nimeni nu

calcd

pe

moqia

ei,

frrd, sd fie omordt.

A fost

qi

ea

femeie

ca toate

femeile,

dar

blestemul pdrinfilor,

pe

care

nu-i asculta,

ci ii tot necdjea,

a fEcut-o

sd

fie

Gheonoaie;

n

clipa acesta

este

cu copiii

ei, dar

mdine,

in

pddurea

ce o vezi,

o s-o intAlnim

venind

sd

te

prdpddeascS;

grozavd

de mare;

dard

sd nu te

sperii,

ci

sd fii

gata

cu arcul

ca sd sd,getezi,ar

palogul

qi

sulifa sd

le

fii

la indemAnd,

ca sd

te

95



slujeqti

cu d6nselecdnd

va fi

de trebuint[.

Se deterd

spre odihnd;

dar

p6ndea

cAndunul,

cdndaltul.

A

doua zi, cdnd

se revdrsau

zofiIe, ei

se

pre-

gdteau

sd treacd pddurea.

Fdt-Frumos

ingeul

qi

infrdnd

calul,

gi

chinga o

strdnsemai mult

dec6t

altd

datd,

qi

porni;

cdnd,

auzi o ciocdniturd

groaznicd.

Atunci,

calul ii

zise:

-

Tine-te,

stdpdne, gata,

cd iatd,

se apropie

Gheonoaia.

$i

cdndvenea

ea,nene,

dobora

copacii;'aga

e

iute

mergea;

iar calul se urcl

ca vdntul

pdnd

cam

deasupra

ei

qi

Fdt-Frumos'ii

lud un picior

cu

sdgeata

i,

cdnd

era

gata

a

o lovi cu a

doua sdgeatd,,

strigdea:

-

StAi,Fdt-Frumos,

dnu-ti fac

nimic

$i

vdz0nd

cd nu

o crede, ii

dete in scris

cu

sAngele

du.

SA-ti rdiascd

alul, ,UtF*-os

-

ii

mai zise

ea

-

ca un ndzdrdvan

ce este,

cdci de nu

era el, te

mdncam

fript; acum

insi, m-ai mdncat

U

pe

mine;

sd

gtii

cd

pdnd

azi

nici

un muritor n-a cutezat

s[

calce hotarelemele pdnd aicea;c61ivanebuni, carii

s-au incumes

a

o face,

d-abia au

ajuns

pAnd

in

cdmpia

unde aivdnrt

oasele

elemulte.

Se

duserd acasd a

d0nsa.unde

Gheonoaia

ospdtd

pe

Fdt-Frumos

gi-l

omeni ca p-un

cdlitor.

Dar pe

cOnd

se aflau la

masd

gi

se chefuiau,

iar

Gheonoaia

gemea

de durere,

deodati

el ii scoase

piciorul

pe

care l pdstra

n traistd,

-l

puse

a loc

Ai

indatd

se vindecd.

Gheonoaia,

de

bucurie,

finu

masa

trei zile

d-a rdndul

qi

rugI pe

Fdt.Frumos

96

, s6-gi

aleagd

de so{ie pe

una

din cele

trei fete

ce

ayea,

frumoase

ca

nigte

zdne;el

insl nu voi,

ci ii

.

spuse

curatce

cdata.Atunci

ed

i zise:

sd zbutegti.

.

Merse

F'6t-Fruinos,

merseqi

iar

merse,

cale lungd gi

mai

lungd;

dard,cAnd

fu de

trecu peste

hotireie

Gheonoaiei,

dete

de o c6mpie

frumbasi, pe

de

opartecu iarba infloritd, iar pe

de alt6 partep?rlit6.

Atunci,

el

intreabd

pe

cal:

-

De

ce este arbapdrlitd?

$i

calul

ii rdspunse:

Aici

suntempe

mogia

unei scorpii,

sord

cu

Gheonoaia;

de rele

ce sunt, nu pot

sdtriiasci

la un

loc; blestemul

pdrin{ilor

le-a ajuns, qi

d-aia s-au

fbcut lighioi,

a$a

precum

le vezi; vrdjmdgia

lor e

groaznicd"

nevoie

de

capovor

sd-gi ripeascd

una

de la

alta

pdmdnt;

cdnd Scorpia

este necdjitil

rdu,

varsd oc

Ai

smoald;

se vedecd

a avutvro

ceartdcu

sor[-sa

gi,

viind

s-o

goneascd

e pe

tdrdmul

ei, a

pOrlit iarbape unde a trecut; ea estemai rea dec0t

sord-sa

$

ar9

trei

capete.

Sd ne

odihnim pu1in,

stdpAne,.gi

Aine,

dis-de-dimineald,

d im gata.

A doua

zi se

pregdtird,

ca

gi

cOndajunsese

a

Gheonoaie,

gi

pornir[.

Cdnd,

auzird,

un urlet

gi

o

vdjieturi,

cum

nu mai

auziserd

ei

pdndatunci

Fii gata,

stdp0ne,

cd,

iatd

se apropie

zgripsoroaica

e Scorpie.

Scorpia,

cu o falci

in

cer

gi

cu alta

in

pdmdnt

gi

vdrsdnd

ldciri,

se apropia

ca

v0ntul de iule;

iar6

'

calul se

urcd repede

ca sdgeatapdnd

am deasupra

4-



incd

doud femei,

una

ca alta de

tinere;

erausurorile

celei mai mari.

El incepu

sE mulgumeascd

zdnei

pentru

cd l-a

scdpat de primejdie;

iard

ele, de

bucurie, gdtird,

o cini pldcutd qi

numai

tn vase de

aur.

Calului ii dete

drumul

sdpascdpe

unde

va voi

9.ql"l;

pe

urmd,

ii fdcur[

cunbsculi

tuturor

lighioanelor,

de

puteau

mbla in tihnd prin

p6dure.

Femeile

il

rugari sd locuiascd

de aiCi

inainte

cu d6nsele,

c[ci ziceau

cd li se

urAse,

gezOnd

ot

singurele;

iard,

el nu agteptd

sd-i

mai zicd

o datd,

ci

primi

cu toatd

mulfumirea,

ca unul ce aceea gicduta.

incet,.

ncet,

se deprinserd

unii

cu al1ii,

iS i

spus-e

storia

qi

ce pdfi p0nd

si

ajungd a

d0nsele,

gi

nu

dupd

multd

vreme

se

gi

insoli

cu fata

ceamai

mic[. La insofirea

or, stdpAnele

asei

i deteri

voie

sd meargdprin

toate

ocurile

deprimprejur,

pe

unde

va vo4

numai pe

o vale, pO

care

i-o

gi

ar6tard, i

ziserd

sd nu

meargd,,

dci nu

va fi bine

de el;

gi-i

qi

spuserd

d acea

ale

se numea

Valea

pl6ngerii.

Petrecu

acolo

multi

vreme

uitatd,

frrd

aprinde

de veste, iindcd

rlmdsese

ot aqa

de tdndr

ca

gi

cand

venise.

Treceaprin pddure,

frrd,

sd-l doard

capul.

Se

desfbta

n

palaturile

cele aurite,

trdiau

in paie gi

in

linigte

cu solia

gi

cumnatele

sale, se

b-ucura

de

frum-use{ea lorilor gi de dulceala gi curIfenia

aerului,

ca un fericit.

Ieqea

adesea

a

vdnEtoare;

dar,

intr-o

zi,

se ud dupi

un

iepure,

dete

o sdgeatd,

ete

doudgi

nu-l nimeri;

supdrat,

alergddupd

el

gi

dete

qi

cu a

treia

sdgeat5,

cu .are

il

gi

nemeri;

dard

nefericitul,

in invSlmdgeald,

u b6gase

de seamd

c6,

alergdnd

dupd

epure,

recuse

n Valea

plAngerii.

100

"

Ludnd

iepurele,

se ntorcea

acasd; dnd,

ce sd

vezi

d-ta?deodatd

l

apucdun dor de tatd-sdu,gi

de

mum5-sa.

Nu cutezd

sI spuie femeilor

mdiestre;

dar[ ele l cunoscuri

dupi intristareagi

neodihna

ce

vedea ntr-insul.

Ai trecut,nefericitule,

n Valea

Pldngerii i

ziserd

ele,

cu totul

speriate.

Am trecut,

dragele niele, frrd

ca sd fi

voit

s[ fac

astd neghiobie; qi

acum md

topesc

d-a-n-picioarele,

de

dorul

pirinlilor

mei, insd

q1

de

voi

nu md indur ca sd vd pdrdsesc.Sunt de mai

multe

zile

cu voi

gi

n-am sd md pl6ng

de nici o

m6hnire.

Md

voi duce

dardsd-mivdz

o datd

parinfii

qi

apoi

m--oi ntoarce,

ca

sd nu md mai duc

niciodatd.

-

Nu ne pdrdsi,

iubitule; pari4fii

tdi

nu mai

.

tr[iesc

de sute

de

ani,

gi

chiar

tu, duc0ndu-te,ne

temem

cd nu te vei mai intoarce;

rdmdi cu noi;

cici

ne zice gdndul

cd vei pieri.

Toate

rugdciunile

celor trei

femei,

precum

Ei

ale

calului,

n-au fost in

staresi-i

potoleascd

dorul

pirinlilor,

czte-.l

sca

pe

d-a-ntregul.

n,cele

mai de

pe

urm6,

calul ii zise:

-Dacd

nu

vrei si md ascul{i,stipdne,

orice

fi

seva intdmpla,

sd

gtii

cd numai

tu egtide vind.

Am

s6-{i

spui o vorbd'qi,

dacdvei primi

tocmeala

mea,

te duc napoi.

-

Primesc

-

zise el

-

cu toatd

mulgumirea,

spune-o

-

Cum vom

ajunge

a-palatul tatilui t6u,

sd te

las

os

qi

eu sdmi intorc,

de vei voi si rdmdi mdcar

un

ceas.

-

A$asi

fie, ziseel.

101



Se

pregdtird

de

plecare,

se imbrSligard

cu

femeile gi,

dupd ce-pi luarl ziua

bund unul de la

altul, porni,

ldsdndu-le

suspinind

gi

cu ldcrlmile

in

ochi. Ajunserd

n locurile

undeera mogia

Scorpiei;

1colo

gdsird

orage;'pddurile

e

schimbaserim carirpii;

intrebdpre

unii

qi pre

allii despre

Scorpie

gi

locuinla

ei; dar ii rdspunserd

cd bunii lor auziserd

de ia

stribunii lor povestindu-se

e asemenea

leacuri.

-

Cum se poate

una ca asta? Ie

zicea Fdt-

Frumos

mai

alaltdieri

am trecutpe-aici;gi

spunea

tot ce

gtia.

Locuitorii

r0deau

de d6nsul,

ca de unul ce

aiureazd

sau viseazi

degtept,

ar el, suplrat, pleci

inainte,

frrd a bdga

de seamdcd

barba

q,iparul

ii

albiserd.

Ajungdnd

la mogia

Gheonoaiei,

lcu intrebdri

ca

gi

Ia mogia

Scorpiei,

gi

primi

asemenea

rdspunsuri.

Nu se

putea

domiri el: cum

de n cdteva

zile s-au

schimbat

astfel locurile?

$i

iardgi

supdrat,

i

plecl

cu barba albdpdnd

a br0u, sim{ind

cd ii cam

tremurau picioarele,

gi

ajunse la imparalia

tltdne-

sdu.

Aici, alli oameni,

alte orage,

qi

cele

vechierau

schimbate

de

nu le mai cunogtea.n

cele mai de pe

urmd,

ajunse

la palattrile

in cari se ndscuse.

Cum

se dete

os,

calul

i sdrutdmOna

i

i

zise:

- Rdmdi sindtos, stdpdne,cd eu md intorc de

unde am plecat.

Dacd poftegti

sd mergi

gi

d-ta,

incalecd

?ndatd

i

aidem

-

Du-te

sdndtos,

d

gi

eu nddijduiesc

sd md

intorc peste

curdnd.

Calulplecd

ca sdgeata e ute.

Ydzdnd palaturile

ddrdmate gi

cu buruieni

102

crescutepe

ddnsele,

oft5

gi,

cu ldcrdmi

n

ochi, cdta

s6-giaduci aminte

cdt"erau

odatl de.luminate

aste

palaturi gi

cum

gi-a

peffecut

copildria

n ele;ocoli de

vreo doud-trei

ori, cercetdnd

iecare cdmard,,

iecare

colfulef

ce-i aducea

aminte cele trecute; grajdul

in

care

gdsise

alul;

se

pogori

apoi n pivnifa,gArhciul

cdreiase astupase

e ddrdmdturile

cdztfte.

Cdutdnd ntr-o parte gi

in alta,

cu barba albd

pdni

la genunchi,

idicAndu-gi leoapele

ochilor cu

mdinile gi

abia

umbldnd,

nu

gdsi

decdt un tron

odorogit, l deschise, ard,in l nimic nu gdsi; idicd

capacul.chichilei, i

un

glas

sldbdnogit

i zise:

-

Bine ai

venit, cd de mai intdrziai, gi

eu md

prdpideam.

O

palmi

ii

traseMoartea

ui, care

se uscase

e

se fbcuse

cdrlig

in chic ri1d,,

i

cdnt

mort,

gi

indatd

se dcu

fdrdnd.

Iar

eu incdlecai p-o

$ea

gi

vI

spusei

dumneavoastrd

ga.

Vertfica/i-vd

cuno

S

in e e

a)

Cum a

apdrut

pe

lume Fdt-Frumos?

b) Prin

c'e

peripelii

a hecu el?

c) A gasit,,tinerefe

rrdbdtrdne\e"?

d)

Unde nu aveavoie Fdt-Frumos

sd se

plimbe?

e) Cum

a ajunsel in

Valea.PlAngerii?

0

Ce a descoperit

Fdt-Frumos

la intoarcerea

acasd?

g)

Cum s-a ncheiat

basmul?

{

l,

10 3



Vertfic

ali-vd

cuno

S

inlele

a)

Care

sunvietdfile

care

stau a

sfat?

b)

Cum

se audi

cei doi?

c) De

ce pifigoiul

a

considerat

cd

e bine

sd le

rdspundS?

d)

Cunoagtefi

reun proverb

despre audd?

Balada

unui greier

mic

Peste

dealuri

zgribulite,

Peste

{arini

zdr

en[uite,

A

venit

aga,

deodatd,

Toamna

cea nfunecatd.

Lungd,

slabdgi

zdludi,

Botez6nd

natura

udd

C-un mdnunchi

de

ciumafai.

-

gdnd

se scufuri

de ciudd,

Imprejurul

ei

departe

Risipeqte-n vantai

Ploi

mdrunte,

Frunze

moarte,

Stropi

de tind,

Guturai...

$i

cum vine

de

la munte,

Blestemdnd

$i

lScrdm6nd,

Tofi ciulinii

depe

vale

106

Se

pitescprin

vdgduni,

Iar mdceqii

de

pe

cdmpuri

O intdmpind n

cale

Cu

grdbiteplecdciuni..

Doarpe

coast5,a urcuq,

Din cdsula ui

de

humi

A iegitun greieruq,

Negru, mic, muiat in tuq

$i

pe-aripipudrat

cu brum[:

-

Cri-cri-cri,

Toamnd

gri,

Nu cfedeam -o sdmai vii

inainte de Criciun,

Cd

puteamgi

eu s-adun

O

griunfd

cdt de mic5,

Ca sd nu cer imprumut

La

vecinamea urnicd,

Fi'ndcd nu-mi

dd

niciodati,

$i-apoi

umple lumea toatd

Cd m-amdusgi -amcerut...

Dar de-acug,

Zise

eLcu

glas

sffirgit

Ridicdndun

picioruq,

Dar de-acu$ -a sprdvit...

Cri-cri-cri,

Toamnd

gri,

Tare-smic

Ai

necdjit

107



.")

IJnde

aaptdruttoamna

ea

ntune

atd?

'

b)

Careeste

nfdligarea

i?

c)

Care

sunt

semnele

osirii

ei?

d)

Cu

cine

discutd

reieragul?

e

ce?

9

Cepdrereare

l despre

ecina

ui,

furnica?

I e

cegreieragul

re

glasul

,sfrrgit.,?

g)

Considerali

cd greieragul

meritd

sd

,,necdjit"? ' ,

,

ANA BLANDIANA (n.

1942)

Ndscutd in anul

1942, la Timigoara, Ana

Blandiana a

publicat

importantevolume

de

versuri

t

prozd,

printre

care:

,,CdlcAiul

wfnerabi,l",

fie

,,Spmnul

din somn",

,,Cete,

atru

anotimpuri";,

,,In:tdmpldri

e

pe.strsda

mea" etc.,

intr-o

npe cind lucram

+

Intr-ozi

pe

c0nd

ucram

In grddind, e

sub

geam,

^

Ingrijind un trandafir,

'r

zv t

vad

ca mtr-unmusalrr:

f i .1 . I

Era

mic c-abia-lvedeai,

.

'

'

Dar cu mustdli

ditamai;

inc[peaprintreuluci,

Dar aveab15ni1a-n

ungi;

-

,

pi-ntr-uncapdt,

intr-odungd

Ii cregtea.o

oaddung6;

Eranumai

clt o floare;

Dar avea

patrupicioare;

Ochii-albagtrii clipeau

109

08



Face

oricine ce vrea

in grddina

mea,

girete,

Piersicile-s

iolete,

Iar prunele,qi

mai

gi,

S-au rcut

portocalii;

Cdldr [i

cu mu t dichis,

Struguriicresc n cais;

Pe-o

ulpindde mdrar,

Se ostegte-un ogo$ar;

Subo frunzd,

e mdcrig,

Cregte-o loarepe

furig;

Sub o fufi de

urzicr,

Ziua doatme-un icurici

;

Subun fir de

caprifoi,

Sti

gi

toarce

un

pisoi;

La umbri depdtrunjel,

Doarme

dus

qi

un c6 e1;

Profitdnd

cd nu-s

un zbir,

A crescutgi-un

ir de

pir;

$i,

vlzdnd cd-i

slobodd,

11 1

lflr

-

l l I i l

l l l , '1

ll

I gi

gtia

d

icd,,miau.,.

I L i

Bu

sdvezi i

s6 e

bucuri

f l

Sdrea-n

er

dupdlururi

l l '

| , L

$i

qtia

chiar

si se

oace

I I ]ii]

cucdtevahemotoace.

l , i l l

I l l r

Oare,ce-al i f i fbcutvoi

I lll]

Cu-acest

usafir

esoi?

l i

I i Eu oaspelemportant

| | ltii]

L-am

tatat

u aPte

catd;

I

I

Ca sd-l

conving

d dm6nd,

I

t-am

datpi-un

ic

desmAntAnd;

I

Si,

pentru

dera

mic,

I lil

L-ambotezat

rpagic.

I

I

I t]

Verificali-vd

unoqtinlele:

I

I

I

a)

Cine

eraArpagic?

I

b)

Cum ardta

el?

I

i i

110

l

-



Bunica

O vdz,ca

prin vis.

O vdz limpede, agacum era. Naltd,

usc5liv5,

cu

p6rul

alb

gi

cre , cu ochii ciprui, cu

gura

str0ns5

gi

cu buzade sus crestatdn dinJi de

pieptene,

de la

nas n

os.

Cum ddschidea

poarta,

i sdream nainte.

Eabdgabinigor mdna n sAn

qi-mi

zicea;

-

Ghic i . . .

- Alune

-

Nu.

-

Stafide

-

Nu.

-

N[ut

-

Nu.

-

Turtd-dulce

-

Nu.

Pdni

nu

ghiceam

nu scoteam6na

din sdn.

$i

totdeauna

s0nul ei era

plin.

Ii sdrutam

mdna.

Ea-mi

da

p5ru1

n sus

qi

md sdruta

pe

frunte.

Ne duceam la umbra dudului

din fundul

grddinii.

Ea iqi infigea furca cu caierul de in in br6u gi

incepea

sd tragd

qi

sd rdsuceascl

un fir lung

qi

sublire.Eu md culcam

pe

spate

gi

l6sam

alenecapul

in

poala

ei.

Fusul mi sfhrdiapelaurechi.Mi uitam la

cer,

printre

frunzele

dudului.De susmi se

pdrea

cd se

scufurd

o

ploaie

albastrd.

118

-

Ei,

cemai

vrei?

irni

ziceabunica.

Surdsul

ei md gddilain

cregtetul

capului.

-

Sd

spui. . .

$i

niciodatd

nu isprdvea

asmul.

Glasul

ei dulce

md legdna;genile

mi seprin-

deau

gi

adormeam;

uneori

tresariam

$-o

intrebam

c6teceva;

ea ncepea

d spuie,

qi

eu

visam nainte:

-

A fost

odatd

un impdrat

mare,

mare...

-

Cat

demare?

-

Mare

de tot.

$i-gi

iubeaimpdrdteasa

a

ochii

din cap.Dar copii nu avea.$i ii pdreardu, i pdrea

rdtu

d nu

avea

opii...

-

Bunico,

e riu

sdnu ai

copii?

Firegte

cd

e rdu.

Casa

omului fdrd

copii

e

casd ustie.

-

Bunico,

dar

eu n-am

copii

gi

nu-mi pare

rdu.

Ea 16sa

fusul, rddea,

imi

desfrcea pdrul

cdrlionfat

n

doud

gi

mI

sdruta n creqtetul

capului.

C0te-o frunzd

se

ddsprindea

din

ramuri

gi

cddea egdn0ndu-se.

Eu

mI luam

cu

ochii dupe

ea

$l

zrceam:

-

Spune,

bunico,

spune.

$i

aga, i pdrea

grozav

de

rdu cd nu avea

copii.

$ir..

nu mai putea

de pdrere

de rdu cd nu are

copii... Intr-o zi, veni la el un mogbitrdn, b6trdn,

c6-qi tdra

barba pe

jos

de bdtrdn

gi

de cocogat

ce

era.

$i

eramic,mic

de ot...

-

Ceterade mic?

-

Poate

si fi fost,

a$a, amca ine.

-

Va sd

zicd,, u eramic,

mic de ot...

-

Era mic,

da' nu a$amic

de tot.

$i

cum

veni

11 9

L



-

_ It

I

I

ii zise:

,,Mdria-ta,

ai

doi meri tn

grddini,

unul lOngd

alful, c5 nu

gtii

care sunt

ramurile unuia

gi

caresunt

ale

altuia;

qi

cAnd?nflorescnu

gtii

care sunt florile

unuia

qi

care

sunt ale altuia;

gi

[qti

doi meri

infrunzesc,

infloresc, se scuturd

gi

mere

nu fac.

Mdria-ta, s[

gtii

cd atunci cOndor lega rod

dgti doi

meri, impdrdteasa

sd rim0ie grea

gi.

o sd nasci

un

cocon

cu totul

gi

cu totul de aur".., Piticul

se duse,

qi

impdratul

alergd n

grddin6, gi

cdutd, cdutd

peste

tot locul,

pdnd

dete

peste

6i doi meri.

Merii se

scufuraserd e flori, cI sub ei parcdninsese, ar rod

nu legaserd.

-

De

ce nu legau od,bunico?

-

$tiu

eu?...Dumnezeu tie...

Era

a$a de cald... a$a

de bine in

poala

bunicii...

o adiere ncetinicd mi rdcorea

runtea...

norii albi,

alunecdnd

pe

cerul albastru, md

ameteau...nchideam

chii...

Ea spunea,spunea

nainte, mulg6nd repede

gi

ugurel irul lung

din caierul de n.

$i

se

g6ndi

impdratul ce sd fac[, ce sd

dreagd a merii

sd acd mere.

Unii il sfrtuiau

cd sd-i

ude mereu;

gi

i-a udat mereu;

allii ziceau

sd le dea

mai mult

soare;

9i

impdratul atdiat toli

pomii

de

ur

imprejur. $i merii infloreau tn fitece sdptdm0n6, i

se scuturau,

qi

rod nu legau.

intr-o

-zi

veni ia

impdrat

o bab6bdtrdnd,bdtrdnd,

qi

zbdrcitd",

a mine

de zbdrcitd, i

mic6, micd,ca ine

de mic5...

-

Ca mogu

de mic6?

-

Da,ca mo$u..

-

Atunci nu eramicd

de ot...

120

- A$a mic[

de tot nu

era.

$i

zise impdratului:

,,Mdria-ta,

p0ni

n-oi

mulge

un ulcior de lapte

de la

Zdna

Florilor,

ce

doarme

dincolo

de Valea

Pldngerii,

intr-o

cdmpie

de muge{el, gi

n-oi

uda

merii

cu laptele

ei, merii

nu leagd

rod. Dar

sd te

pdzeqti,

mdrra-ta,

cd indatd

ce te-or

simfi florile,

incep

sd se

migte,

si

se batd,

gi

multe

se apleacd e

obrajii

ei,

gi

ea seddgteaptd,

d doarme

mii uqor

-ca

o

pasdre;gi

vai de cel

ce 1-ovedea,

cd-l preface,

dupe

curn o apuca-o

oanele,

n

buruiand

pucioasi

or in floare mirositoare, dar d-acolo nu se mai

migcd". . .

-Dar

ce,ai

adormit,

fldciul mamel?

Tresdream.

-

A, nu... gtiu

undeai rdmas.

. Ia-a-a...

Zdna

Florilor...

Auzisemprin

vis.

Pleoapele-mi

cideau

incdrcate

de leneo

de

somn,

de

mulgumire.

$i

md

simleam

ugor, ca un

fulg plutind

pe

o apd

care curge incet, incetinel,

incetiqor...

$i

bunica

spunea, punea

nainte,

gi

fusul

sfhr-

sfhrpe

la

urechi,ca

un bondar,

ca acele

cAntece

in

burienile

tn careadormisem

de at0tea

ori.

- $i impdratul a incdlecatpe calul cel mai

bun..

Cel mai

bun... ingdnam

eu,

de fricd,

ca s6 nu

mi

fure somnul.

-

.. .g-a uato d6sag6

u merinde

qi

a

plecaaat...

-

. . .g-a lecaaat...

-

$i

s-adus,

-adus, -a

dus...

121



prichindel

debdiat."

,,Ba

e-ai

mulgumi

$i

p-o

codand.

Tu sd-nqiriqi

ea

sd degire,

u sdcerni, qi

easd isipeascd,

u

jI

pui

de

mdrnSligd,

i

easd dstoarne

dld,areape

oc.."

.

,,Dacd.

p.-a$a,

-a$

mulgumiqi p-un

copil cAt

ghemul,

numai

s-auz

n

casf <mamd>.

cd mult e

pustiu

cdnd

u$a

se nchidepeste

doi

b5tr'ani...

,,D&'

dacdar fi mai

mic?"

,,Fie

gi

mai

mic."

$i

bdtr6na

ncepu

sdrdzd,.

,,Ce

neroad[ "

,,Ba

neroadd,

u glumd "

,,Dat

dacdar

fi cAtun bob

demazdre?,,

$i

tocmai

cdnd dabdtrdna

capul peste

cap,

de

r6s,

odatd tresdri,

cd

de

dupe

uqe s-^auzi

n^glas

asculitgi

nfepat:

-

Dar

dacd,

r fi cdt

o neshinitd?

$i

bdtrdna

se uitd,

r.

"rrit6,'

gi

incepu

sd se

inchine.

-

Bine,

bine

-

zise

nu- i

trebuie

copii.

acelaqiglas

-

vdz

eu cd,

rdddcind,

inegtie

ce-aimai

fi spus...

Baba

se Ecu

capara

ocului.

Zdu

aSa...

nu

te ruqina

mamd,,

u,

zdu ...

Aga

e

omul.

C0nd

e mic,

face nebunii

fiindcd

e

mic;

cAnd

e la

tinerefe,

ace

nebunii

fiindcd

e tdndr,

iar

la bdtrdne{e

se gdndeqte

a nebunii

pentru

c6 nu

lepoate

ace...

Bdtrdna

pierdu

sfiala

qi

rdbdareagi

se

resti

cdt

putu:

-

Neghinil6,

ci tacd-li

gura gi

vin s[ te

vdz

-.$i

p9

loc s-auziun 0gt ca de licustd gi un

betzeit

ade

albind.

Bdtrdna

simfi pe

mAnd

o picdturd

caldd.

-

Iacitd-mdqi

pe

mine

Biata

femeie

fdcu

nigte

ochi

mari

cdt toate

zilele gi

se mird toatd

de ce vdnt pe

m0ni,

cd cerul

de i

s-ar i d6schis

nu s-ar

fi minunat

mai

mult.

NeghinilS

era frumos-ca

o

piatrd

scumpd;gi

era

mic cOt

o neghind; gi

avea

nigte

ochigori'ca

dou[

scdntei

albastregi

nigtemAni gi picioru$e

ca

nigte

irigoare

depaianj[n.

'

Baba

gi lua nima

n

dinli

gi

zise:

-

Ba-mi

rebuie.

. da'unde

eqti...

cine

egti?

-

Cine

sunt?

Neghinila,

g6ndul

umii.

De

mic

ce sunt, pdtranz

n

urechile

oamenilor

gi_i

ascult

cum gAndesc.Adineauri eram in urechea ta a

dreaptd,

poi am

trecut?n

a stdngd, -am

ds

dem-am

prdpddit

dndarnvdzut

ce- i receprin

minte"..

-

Ei ag

Ce mi-a

recut?

Nimic

-

Nu

e adevdrat

rdspunse

Neghinildr?rzdnd,_

omul

spune

mai pulin

decdt gAndegte.

Dacd

nu_ti

gopteam

eu cd

copacul

uscat

nu mai

dd de la

124

Bdtrdna

didu

sd-l sdrute.

nas,

lOgni

ar pe

m0nd.

Neghinifd,

dqnipe

Incet,

mamd,,

ncet

NeghinilS"

cd, md

striveqti,

zise

- Sa te sdrut,cd-mi umpluqicasacu dragoste

cdnd mi zisegi

mamd.

-

Incet,

sd

nu md

sorbi.

I1

s5rutd.

-

Cum

mdndnci

u,

Neghinild

al maichii?

-

Eu?

Eu

md satur

din

fum.

p6nd

acurn

am

m6ncat

a

mese?mpdrbtegti

drd

sd

gtie

nimeni.

gi

125



ce-am

mai

r6s cind ceilalti

tremurau

inaintea

impdrafilor,

iar

eu md

plimbam

prin

urechile

or

gi

le

aflam

gAndul.

Bine

o fi de ei,Neghinildmamd?

-

A$,

binele ocului

Sdraciimor de foame,

ar

ei

mor de mdncare.

De sdracie rdu cd n-au

cui sb'

porunceascd,

i

de ei e riu cI

trebuie

sd

porun-

ceascd

a mul1i.Pe

ceila{i oamenicdnd i

minli te

iau de guler gi

te

judec[

judecatd

dreaptd;pe

ei ii

minfi

gi

dau din cap;

ba

gi

mai

qi:

ei

qtiu

cd-i

minfi,

qi

tac,

qi

inghit,

qi

n-au

ce face,

ca sd nu se

strice

trebile mpdrdlii.

-

Da'

bine, Neghinifi,

ie- i

trebuie

un an

ca

sd

umbli cdt altul umbl6 intr-o

zi.

-

Da?Ei, nu e

a$adeloc.Eu md las

p-o

adiere

gi plutesc

ca

pe

apd,

qi

md mlddiipe

apavdntului

ca

pe

valurile

mdrii. Ba uneori

intrac rdndunelile,

ca o

sdgeatd

eargint.

-

Ce bucurie pe

unchiaqul

meu

-

zise

bdtrdna

-

c0nd

o afla ca are

gi

el un copil. Diseard

o sd se

imbete

de bucurie.

1'

-

Ba

e vorbi

-'rdspunse

Neghinild

-

eu vreau

sd vdz

pe

tataacuqi-acuqic

$i

bdtrOnac0nd auzi cuvdntul

tatd,

se bucurd

de bucuria

moqului

gi

i zise:

- Aria mogului este c6t sd vezi cu ochiul de

departe, pusd p-un

deal mare

qi

intins.

Unde-i

vedea gase

cai murgi treierdnd gtdu,

acolo

sd te

opregti,

cd dai

peste

unchiagul

babei,

-

Iacaplec.

Cum

ii ddschise

uga,Neghinild

se aruncd,

cu

mdnele

intinse

gi

cu

piciorugele

dischise, intr-o

126

undd de

adiere.

$i

se frcu nevlnrt,

ca un

strop de

lumind.

Pe drum intdlni

o cireadd

de vaci. De

minunici

ce era, se

dete afund

lntr.o

urmi de

vacd

qi

tncepu

sdstrige:

-

Mei

vdcari,

mdi,

venili de md scoateli

din

inima plmintului,

cdvd fac pe

voia gdndului

'

Vdcarii

se

luard dupi glas, pdn6

deterd peste

Neghini{a.

Unul,'mai

rdu

gi

mai'prost

dintre

.i u*

s[-l striveasci,

$i-$i

repezi

cdlcdiul

din

bdierile

inimei.

Neghinifd

fd$ni, 9i

sdri al[turi,

iar vdcarul,

lovind cu sete p6m0ntul, igi scrinti piciorul

li

incepu

si se vaiete.

Ceilalli incepurd

cu mdciuci,

$ ,

cum izbeau,

rdmOneau

u

jumltatea

in mdnd",

ar

allaltd,

seducea

zbdrndind.

-

5

nu vd,pdzilivacile,

cum vd pdzi\iminfile.

Cruce latd.,

minte

intunecatd,

urechi

de

udcar,

urechi

de mdgar

le zise

Neghini{d

gi

se dddu

vdntului.

Ajunse

a

unchiag.

se

sui

pe

nasca

sd-Ivazd

mai bine.

Unchiagul

e bucur6,

dar nu cababa,

ar

Negiinild

se ritristd.

Dar ca

sds-arategrozav,

zise

""tntlut$ylltu

,a-, mititel

catul

nue mai

mare a

' copilul?gi-l incalecl copilul.Bivolul nu e mai mare

ca omul? qi-l

injugd

omul. Munlii nu-s mai

mari ca

oile?

gi-i

pasc

turmele. PdmAntul

nu e mai mare

ca

fierul plugului?

gi-l

despicd

ierul

plugului.

Codrul

nu

e mai

mare

ca un

topor?

qi-l

culcd

toporul

la

pdmdnt.

Tu nu

eqti maimare

ca

mine?

gi

te-au

ostenit murgii

in arie. Ia si vezi

cum ii

dau eu

la

12 7

i,

$

T{

l

i'



afie, frrd,bicl

frrd nimic.

Unchiaqul, minunat, il duse la

arie. Cum

ajunse,

Neghinild sdri

p-un

cal

qi

incepu

sd strige:

,,Hi,

h6i, hi, hdi".

Ciupeqte

pe

unul, ciupeqte

pe

altul, caii incepurd

si fugd, dar ce fugd,

parcd-ar

r

avut

doudzecide bice

pe galele

1or.

$i

cum se

crucea mogul, iacd

qi

un negustorcare trecea a

scaunul

mpdrafiei.

-

Moqule

-

ii zise negustorul

cinem6nd

caii

aqade grozav,

cd eu arlz

,hr,

h5i, hi, h[i"

qi

nu vdz

pe

nimeni?

- Ei, tatd - rdspunsebdtrdnul - m-a diruit

Dumnezeu

cu un copil ca

o

neghind,

da' cu mintea

cdtzececa mine

qi

ca d-ta.

Neghinil5

opri caii

qi

s[ri in palma

unchiagului.

Cum iI vdzu,

negustorulse gdndi

s5

ducd mpdratului

agaminune.

-

Moqule

-

zise negustorul

-

ili

dau o

pungd

de bani

pe

el .

Neghinil5,

sfhr in urecheamogului

gi

ii

gopti

ce

sI vorbeascd.

i

moqulzise, uezdnd

cd de la el

zice:

-

Tu, carc vinzi

qi

cumperi,

ai cumplrat vreun

sufletp^-o unga

de

galbeni?

-

Ifi dau...

doud.

$i iar moqul,dupeNeghinild:

Doud

pungi...

pentru

un

suflet?

-

I{i dau .. zece.

Moqul ingdlbeni gi

zise iar

dupe

goapta

lui

NeghinilS:

-

Sufletele s5 ddruiesc

Domnului

qi

sd

vdnd

necurafului.

-

I1idau...doudzeci

$i

mogul,

c6lc6nd n

gura

ldcomiei,

tdcu, cu

toategoaptile

ietuluiNeghinild.

Neghinild

vdzu ldcomia, da' tot el

qopti

moqului;

,Fie "

$i

mogulzise:

-

F ie

Bafu

palmd

in

palmd

cu negustorul.Tocmeala

se

fbcuse.

Negustorul p16ti

gi

lud pe

Neghini 6,

vdndut de

bundvoie.Negustorul

plecd.

Neghinild

strigd

mogului:

Mogule,

mogule,ai fost sd n-ai copii, iar

biatabab5",da

Impdratul

era la mare

gi

la

greu

sfat cu tofii

cdrturarii, cd bdntuia seceta

gi

molima.

$i

dacd

negustorul i spusecd,arc

un copil ca o neghinild,

?mpdratul

rdmase inmirmurit,

invdlalii impdraliei

clscardochii mari qi

se raserl de b[rbile lungi.

-

Nu sd

poate,

mdtia-ta,

a$aceva nu scrie la

carte.

-

Ba sd

poate

zise

Neghinild,sdrind

pe

masa

sfatului

-

cd multe se

pot qi

nu stau n cd\i;

qi

mult

"mai

multe

sunt altfel

de cum sunt ticluite din

condei.

$i

dup"a ce se minunard, cdt se minunard;

incepu

sfatul.

Neghinild se sui pe m0na mpdratului,pe umdr,

apoi 1rcregtetulcapului

qi

d-acolo ziserdzdnd:

.

-

Ipvald, mdria-ta,

cd cei mai mici sunt cei

mal man.

"

impiratul,

cam de voie, cam de nevoie,

rdspunse:

-

A$ae,Neghinild,

agae.

129

28

*-____l-'



r,

Iar cdrfurarii

igi

deteri ghes

pe

sub masl gi

plecard

ochii

in

jos.

_

Impdratul

porunci

sd-i toarne

lui

Neghinild

o

casd,

cu zece

caturi,

cdt

o nuci

de mare,

oatd-din

aur-lamur gi

mpodobitd

cu

pietre

scumpe.

Neghinild

rdmase

a

sfat

qi

se

pierhu

din ochii

tuturora,

numai

ca sdse

ie

de ndzdrdvdnii.

$i

incet,

p6gi-p6gi,

p0nd

intrd

tn

urechea

invdlatuiui

care

cduta

in stele

cu

ocheanele.

Acolo

-ascultd

ce

ascultd, gi

inlelese

cd

acest

vestit

cdrttxar,

n

loc sd

se gdndeascd

a

sfat,

se

gAndea

cd

impdratul

are

nasul cam mare. Seduse binigor gi intrd-in

urechea

clrturarului

care

zicea

cd

gtie

mdruntaiele

omului qi

leacurile

bolilor.

Acesta

segdndea

u la sfat,

ci c6-i

pldcea

nelul

impdratului.

Aga

afl6, pe

r0nd,'cd

unul

segdndea

a

o cocoanl

frumoasd,

cdaltul

segdndea

cam

ce linguqeald

sd

cdrpeasci

mpdratului,

iltut ce

ce n-ar

da

el

pentru

o sticl[

de vin, altul

cdbine

e sd

fii impdrat,

altul ci impdratul

e om

ca tofi oamenii,

numai

unul,

cu

fruntea

cdt toate zileie"

asculta

cuvintele gi

intrebdrile

impdratului.

-Neglinif6,

cum

afldgdndul

uturora,

bughi

n

,

ur-echea

mp{atului

qi

ii

gopti

ot,

din fir p6ni,in

a 5.

mpdratul

crezdnd

d

singur,

el

de

a

el; a citit

in

mintea

or,

sem0nie

oc

qi

e

zise:

-

Tu

-

se resti impdratul

cdtredoftor

-

dacdai

avea nelul

meu,

ai omori mai-pufini

oameni?

130

-

Doftorul'

se cutremurd si dddu si el in

genunchi.

-

Tu

-

zise impSratulnecdjit, dlorlalli

-

te

g6ndeqti

a secdturi

gi

nu

vezi cd egti cu un

picior

in

groapd;

u, ili

pregdtegti

imba ca sd md min{i; tu,

qezi

cd intr-o sticli cu vin estemai mult duh decdt

'in

capul meu; tu, nu

gtii

ca un invdlat

pe

scaunul

domniei ar face mai multe boroboa{e aun neghiob;

tu, te

pricepi

cd impdratul

e om ca toli oameni, da'

nu te

g6ndeqti

cd,invd[atii sunt ca neoamenii; ar tu

abia te

lii

sa nu

casci o

gurd

cdt

sd

nghili impdrdfia

toatd;numai

lie i-e

mintea a sfatul domnesc.

Cu tolii cdzurdingenunchi.

-

Acum

ce sd e fac

-

zise mpiratul mdnios

-

sd e tai capul?

Cdrnnani murii5

gi

inviar6, iar

Neghinild, care

se

suise

n

cregtetul mp[ratului:

Ferit-a Dumnezeu, mdria-ta, frrd invSlali

cinesi min 6lumea?

-

Sd

nu

fie dec0tadevdrul

pe

lume

-

Ferit-a Dumnezeu Ce-ai face, chiar mdria-

ta-, frrd minciund?

Apoi, mdria-ta,

ti-ai

fdcut

socoteala vielii? Mai multe ceasuri ai mdncat, al

dormit, ai vdnat,

i-ai

socotit cazanelecu bani, aI

petrecut,

ba cu lumindfia-sa?mpdrdteasa,a

qi

fbrd

E&, dec0t te-ai necdjit cu trebile qi cu nevoile

impdrdliei.

Cum ai sta, mdria-ta,pe

scarinul lumii

cdnd umeaar afla

adevdrul?

lmpdratul zdmbi, cu ciud[, nu e vorbd,

dar

zdmbica sddreagd reaba

gi

ii iertd pe

to{i. Ydzdnd

insd cd cel din urmd cdrturar,

care se

gOndise

a

sfat, tremura mereu,

i zise:

13 1

{

J

t

,

*

t

t

:

t,

- - Ei, tu, cari cafi in stele,fi-ai

ocheangi-mi

vezi

nasul

cdt

un buqtean.

g0ndul

la

sfatul

domnesc?

Cdrturarul

se cutremurd gi

dddu

cerdnd

ertare.

fbcut ochii

Astfe.l

i-e

in genunchi,



,t

Ei, dar

fu,

cel mai

cuminte,

de 0e remuri?

-

Miria-ta

-

zise

bietul

bdtrdn -

mai

bine

sd

spui

gi

eu

decdt

sd afli mdria-ta.

Iacd,,

socotesc

cd

nu

$_tiu

imic

Ai

tot

md

gdndesc

cd mi-e leafa prea

micd.

impdratul

rdse

cu poftd gi-i

fEgddui

o leafr

mai

garg,.

lpoi

sparse

sfatul

cdrturarilor qi

plecd

cu

Neghinild

in

cregtetul

capului,

nedomirit

de cum

ghicise

gdndurile

uturora.

-

Impdrdteasa

qi

coconii

€i,

vdzdnd pe

NeghinilS,

so minunard,

dar

c0nd

aflard

-ca

impdratul, la vreme de bdtrdnele,ghicegte.gAndurile

oamenilpr,

se crucird gi

tot nu le

venea

sd reazd.

Imp{ate

*

zise impirdteasa -

zdlu

&$d,

ghicegte-mi

i

mie un gdnd.

-

Sd vedem,

ispunse

impdratul.

F

i-perateasa

se

g0ndi

gi

ncepu

sdrdzd...

Neghini 5

_o_

bughise

in urechea

mpdritesei

gi-i

aflase gdndul:

,,Cd

ce bine-ar

fi s6 mai

fie o

dat6- mpdratul

tdndr "

$i

intr-o

clip6

intr6

in

prechea

dreaptd

q impdratului gi

gopa-gopa-$opa.

Impdratul - pace

Imp{rdteasa

Adea

SI

zicei:

-Yezi

cd nu ghicegti?

ezi?

Pasdmite

mpdratul

eta

cam

tare

de urechea

dr9apt5.

Neghinild

inle^lese,

9i

f6qni

in

urechea

st0ng6, i iar $opa-$opa.mpdratulse umindlafatd

dtdu din cap,-rase

" trohotegi

zise:

"i")

Ei...

impdrdteasd,

mpir6teasd,...

da, to t

muiere

De,bine

e

gdndigi

u,

da' nu

se

poate...

-

Jmpdrdteasa

e ruqind,plecd

ochii in

jos

gi

se

gdndi:

,,Dar

dacd o ghici gi

la

ce m-oi

fr gdndit

inainte,

intru

in pdmAnt ..

De

cdte

ori

n-ai.

dat

132

dracului sfafurile

impdrd{iei cind nu se mai

isprdveau And

dupd mieruinoplii "

In

sfrrqit, ce-i veni lui Neghinild, vru

sd rdzd

qi

de mpdrat;

9i

qi zise ntr-o

buni diminea 6:

,,Yezi

ce e omul Spune-iorice,spune-imereu

acelaqiucru...

omul crede, d omul e

prost.

Ce nu

crede nt6i crede mai pe

urmd. Am

sd-i fac una

gi

buni impdratului,

sd-l las frrd

sfetnicii cei

credilcioqi

gi

sd-l ncurc

cu nebunii."

Imp[ratul,

de umbla in fruntea ogtilor,

de sta

la

sfat mare)de se culca, de se scula, de m6nca,

de-gi mdng0ia

coconii, un

gdnd

nu-l mai

sl6bea:

,,Nu

vezi,

omule'de Dumnezeur,

d

ti-au

rnbdtrdnit

sfetnicii

gi

impirdlia

merge rdu?"

Pdsimite,

Neghini 5 ii intrase ntr-o

ureche.

Azi aqa,mdno aqa,

pdnd

nu mai avu incotro.

Sparse fatul

cel vechi

gi

chemdaltul nou.

Tot unu

gi

unu

Cum venir6, cum aruncardpe

bietul impdrat

din scaunul eamuluiui...

,,Acu

^sd-l

vedem " zise impelilatul

de

NeghinifS. Impdratul

ieqi

pldngdnd

din cetate.

Neghinifd,

sus

pe

umdrul ui.

-

De ce

pl6ngi,

mdria-ta?

Jine-fi

ftea, nu fi

muiere

- Ei, ei, Neghinild, cum si nu pl6ng? Unde

mi-e toiagul

mpdr[tesc?

-

Ci taci. mdria-ta Ia

colea,o cdrje.

Buzduganule

doboar6.

Cdrja e sprijind.

taie

un corn

gi

fr-li,

greu

la bdtrAnete,e

-

Ei, ei, Neghinild, unde mi-e

scaunul mpS-

rdtesc

e

careau statatd[iamoqi-strdrnoqi

i mei?

133



nr

i

I

I

.

Ci taci, mlria-ta

tntinde-te,

colea, pe

ffinul

inflorit gi

moale, gi

s5-mi spui

drept care

e mai

dulce la

oase?Scaunul

cu scumpetea,

au frnul

cu

frumusefea?

I, i,

Neghinifd,

unde mi-e

coroana

cu

stemelegi

cu luminile?

deasupra letelor

albe

gi

spune-mi

drept,

caree rnai

ugoard,

coroana

cu

grijele

sau ipanul

Cu

umbrile?

,

A$a

o fi, Neghinild -

mai zise

impdratul,

oftdnd

tocmai

din bdierile

inimii -

a$a

o fi, se

potrivegte

$-a$&,

iindc[ qtii tu sd le potriveqti,

dar

cdnd

md gdndesc

n ce slavd"eratn

eri...

imi

vine

sdscald ot pdmdntul

cu l5crdmile

mele

-

Ci

taci, mdria-ta

Adicd

ce

sldvire?

Toatd

via[a,bardzboaie,

ba sfaturi,

ba

taiecapul

unuia,

ba

intinde

la bicepe

altul, ba

citegte

elbile,

ba ascultd

,pdsurile,

ba cdte

qi

mai

cdte,

gi

mai multe

fir6

sd

vrei

de cOtepe

vrute.

Mdrire

sd

fi fost asta?Dar

ia

gdrrdegte-te,

mdna-ta,

cd

un

supus era

supusul

mdriei-tale, g-avea

un stdpdn,

ar mdria-ta,

purtdnd

grrJa

fufurora,

erai sluga tufurora.

yezi,

d-aia,

mdria-ta,

ai fost cel mai

slugd,

cel mai

nevolnic

din

toatd,

mpdrd[ia.

Curatd socoteald:

erai

imp6rat,

nu

om, acum

egti om, nu

impdrat.

$i

egti mai

mare,

cd

unde-fi spune gdndul, acolo te duc picioarele.

$-upoi

cine

gtie?

Socotegti,

mdria-ta,

c6 Loierii pot

9ev?

fir[ prostime?

Sd ceard prostimea

pe

vecfiul

lor impdrat... gi

sI vezi, mdria-.ta...

Se mai

imbund

impiratul

la

cuvdntul

lui

Neghinifd, gi

se

duse in cruciq gi

in curmezig,

n

toatd

?mpdrdfia,

-o foaie

de lipan pe

cap

gi

sprijinit

134

p-oi

cdrje de

corn.

$i

de ce vedea

se minuna

qi

"intreba

pe

Neghinild:

-

Neghinild,de ce-l bat

pe

acela,de rlcnegte

ca din

gurd

de

garpe?

-

Fiindcd

mpdrafule surd.qin-aude, dspunse

Neghinild

-

Neghinild, de

ce-or fr atfiia oameni

goi gi

ddsculli?

-

Fiindcd impdratul

e orb

gi

nu vede.

Neghinild, de ce bdtrdnul acela s-o fi

muncind sdroazdin gingii o cojifd uscat6?

-

Fiindcd

impdratul mdndnci

prea

mult.

-

Neghinild, de ce-o munci

unii

gi

noapteade

dau

pe

brdnci?

-

Ca sd doarmd

poft6.

-

Neghini 5

meu un ii"peiai

somnoros?

-

Ei, poi,

inainte

d-a fi impdrat vedea, arlzea,

muncea,cumpdtat a mdncare

gi

la bdutur6.

Bietul pribeag

stdtu

pe gdnduri,

in mijlocul

unui oraqmare,mare

gi

zise:

I, i, Neghinifd, mult

cuvdnt ai Acum

s-ajung mpdrat

qi

ag

gti

eu sd ac cum e bine.

$i, ca din senin, abia sfhrgisevorba de pe

urmd,

g-auzi

o

gdldgie,

un vaiet, o duduitur[, cd

parcd

se cutremura

pdmdntul.

Cdnd colo, ce sd fie?

$tafeti

mare.

Nigte voinici, cu sulili lungi, aducea

vestea

cd

norodul

a bdgat la dub6

pe

impdratul dl

nou, cu sfetnici cu tot,

gi

cd cheamd iardgi

pe

adevdratul mpdrat.

13 5

i-o veni

atunci

de ce sd vie

pe

scaunul

gi

surd,

gi

orb,

gi

lacom,

qi

9i

*



Cum auzi,bdtrdnul

zisevoinicilor:

-

Sta1i, d

eu sunt

$i-l

cunoscurl

to i,

gi

ii

deter[ in genunchi.

ar

NeghinifS,

de acolo

de

pe

umlr:

-

Mdria-ta,

mai

vezi, mai auzi,

or

{i

s-a f6cut

foame

gi-1i

vine

sd dormi?

La

toate vine rAndul,

dupd

cum

se intoarce

roata,

cd,d-aiae roat6,,

i se ntoarci,

iar nu s6

stea

locului.

gi-i

veni r0ndul

9i

lui Neghinild, g0ndul

lumii.

intr-o

zi vru sd

glumeascd

cu impdratul,

s6

mai facd vreo drdcie. Ii intrd in urechea dreaptd,

crezind

cd e in

a stdng6.

Cu stdngan-auzea

deloc.

,,Nr-

fage

qimic. Mi-e

lene

sd md mut,

se gdndi

Neghinifd.

In loc

sd

goptesc,

oi

striga."

$i

incepu

sd strige, din

toate puterile,

in

urechea

ct,care

impdratul

ilrzea de minune:

-

Un impdrat

dacd

n-a

gti,

el

de la el, adevdrul,

nu-l mai afld

de a nimeni

Impdraful,

auzind

acest

glas

tare,

in

fundul

urechii, ii zvdcni nima gi-gi

rase

o

palmi,

cdtputu,

peste

ureche,

zicdnd:

.

-

fiiii, sd

gtii

cd ce credeam

ucd-mitreceprin

minte

era numai

n ureche

$i

cAnd gi

scuturdurechea

n

podul

palmei...

Neghini 5 cdzu eginat. .

-

Tu mi-ai fost?

Tu m-ai

f6cut

sd caz din

scaunul mpardfiei?

Bine

Am eu ac de cojocul

tdu

_Impiratul,

infuriat, porunci

s6-l lege

de gdt

cu

un

fir lung de mdtase, gi-l

cobori,

de-l inecd,

in

puful

din curtea

domneascd.

Aga

sfhrgibietul Neghinil5.

Verfficali-vd cuno

S

inlele

a) Careera dorinla celor doi mognegi?

b) Cum apareNeghinili

pe

lume?

c) Cum ardtael?

d) Cui ii citea Neghinild

gdndurile?

e) Cum ajunseNeghinifd la unchiaq?

0

Cine dori s6-l cumpere

pe

Neghini[FflDe ce?

g)

Ce a ficut mogul cu Neghinild?

h) Ce face Neghinildla curtea mpdratului?

D Cum ii salveazd, Neghinild pe curtenii

necredinciogi?

j)

De ce curtenii

gi

chiar

impdrdteasa u-l credeau

pe

impdrat capabil

sd

afle

g0ndurile

oamenilor?

k)

Cum

se

convinge

mpdrdteasa

e

adevdr?

l) De ce mpdratul gi

pierde

scaunul

domnesc?

m) Cum afld, el de existenla lui Neghinifd in

urechea ui?

n) Careeste sfbrgitul ui Neghinifi?

137



Palatul

declegtar

.C*

qg

la ?nceputul

vremilor, pdnd

unde

pragtia

minlii

nu

azvdrle,

epovesteqte,

aqa,

ca

din

scorneald,

d omul

era

croit

de alte foarfeci

si

cioplit

din

alti bardd,.

Tot cu mdinigi

cupicioare

erap-atunci,

ot cu

ochii.gi

cu

urechi,

ot

cu nasul

dasupra

urii gi

cu

cdlcdr.ele

a spate,

dar de inv0rtea

copadiut

smuls

din-rdddcind

_9i

mi- i

izbea

a mir

Gii

pustiilor,

dihdniile cddeau tumba, cu labele in sus,

marghiolindu-se

moarte.

_Apele

urgeau

a

vale

gi

munlii

se ridicau

n

sus.

Nu sepomeneau

lori pe

cer

gi

stele

pepdmOnt

-

cape

Ia

p6rdalnicii

nogtri

de stihari-,^dai

multe

nu

erauaga

dupd

cum

sunt.

Impdrafii

de mureau

n luptd

de

buzdusan

Fin9,

iai

de nu,

li se uitau

a.

'rii..-N"-ui

-3;;8

barba

le

mitura

[drina

la

noud

coJi

in urmd,

chemau e

unul

din

feciori,pe

cel maiiiteaz gi

mai

cu

minje,

qi-i.

ddruiau

naframa,

nelul, palogul,

stemagi

gonaciul,

ca sd

poatd

mpdraJi i

rizUoi

in

din soare sd nu-l

fi domolit, cd nici o oaste

dugmandnu

putea

si-i stea mpotrivS.La vreme de

ad0nci bitrflneli

sta-inzduat in fruntea ostagilor,

cdlare

pe

un bidiviu ce arunca

pe

ndri

tr0mbe de

fum

qi

limbi de foc.

$i

tofi ai sdi

prindeau

a inimd

qi

biruiau, cdci aga i se

pdreau

or cum era el de

bdtrOn

Si

irrzilizit,

tocmai ca o lance ruginitl care

d-apururi

rdpusese

e

oricine zbise.

Dar cdt era de mare

gi

de vestit,

cd se dusese

vestea

pdnd

unde pdmdntul

e drob

qi

piftie,

d-a

surda^ii urd toate

Intr-o sfhntd de vineri, cam pe la chindii,

numai

ce i se

p6ru

cd stema din cununa*'impdrd-

teasci seumfl6

gi

cregte, regte, a cdtoul de

gdscd,

ba cdt up boqar

qi-i

indoi grumqiii, pi-l plecd

la

pdmdnt.

nfricogat, mpiratul

se uptl ce se uptd cu

namila

de diamant, ar la unna urmii cdnt cu falain

jos,

podidindu-l

un

pldns

de

foc.

Nu

trecu cdt ai scdplra din amnar,

gi

se

apropiard

d9 impirat, eu mdngdieri

qi

desmierddri,

odrasla lui,

de trei fete, ca trei zdne, surori

gi

nepoate, care mai de

care mai chipeqe

gi

mai

dr[g5lage.Apoi venird mai-marii

tronului

gi

slugile

oharmice.Tofi cu toli iegirdca dintr-o lacrd, sd cazi

cu mdtinii, doar[ or currna ocul impdratului.

Cel mai de frunte dintre sfdtuitori adusevorba

cam a$a:

-

Luminate impdrate,care

palog

ca al mdriei-

tale n-a

mai fost atdteaveacuri intunecat

qi

fr0nt la

rdzboaie? Care impdrdlie a rdmas,

atdta amar de

vreme, neqtirbitd

qi

cinstitd pe fa{a pdmdntului?

Care

rdsurd

e mai invoaltd

gi

mai rumend ca

domnila, fata cea ntdi ndscutde mdriei-tale? Care

139

locul

or.

"

Apgalea

qi

dreptatea

atdrnau

de tiiqul

palogului.

Cu mintea

cdntdreauqi

hotdrau,

iar

cu

palogul mpdrfeau.

$i

spununii c[ pe atuncimersea

mai bine

cu minte

dreaptd

gi

fir6 de legi,

dec?tica

in zilele

noastre,

cu legi-drepte

gi

cu mirite

strdm6d.

P-aga

vremuri

se zice

cd, r fi vdcuit

impdratul

cu stema

uptd

din

soare, n

cel

mai frumos pblat

de

clegtar

gi

peste

cel

mai

infelept gi

mai

viteaz

norod.

Nu era crai pe

care

impiratul

cu

stema

rupt6

13 8



rdsfirard

aripele uminoase,

zonrdindu-le

ape

nigte

bdnufi de aur

vAnturalidin mdnd n

rndni.

C0nd ddscuie

broasca

de diamant.

sora

imp5ratului

irnpietri

de spaimd...

in

piag

se

zvdrcolea

o namild de balaur

gi-gi

despica Elcile

cdtsd nghitdun

cdlSre u cal cu tot.

Limbile

lui,

ca nigte

sdgeli pArjolite,

le

azvdrlea

din beregata

i

le infigea pe

ndrilenasului,

scuipdndclibuc

care

se inchega

gi

se rostogolea

b5gici albe

de mdrgdritar.

Solzdria ui era ca un

curcubeu

d-a lungul

spinarii.

Ah muiere cu suflet de bdrbat, zice

balauml,

fine-li

ingerii,

gi

ce-i vedea

s5 nu te sperii,

c[ cine

fine

cheile

ainelore

gi

mai maregi

mai

tare

ca mine

N-apucd s5-givic in fire

sora mpir4tului,

cd

strdlucirea

camerei

de diamant ii

lu5 ochii cu

sclipirile

de toate elele.

CAnd

se kezi,

se feri in

l6turi. LAngduqd, rei

fenrei, n cituge

gi

priponite

la

zid de trei belciuge

groase.

Cea dintdi

ar fi fost frumpasl

de n-ar fi

zdmbtt qi

n-ar fi migcat gura

necontenit,

clevetind

fErd

noimd.. A doua

bolboqea

ochii sii

verzurii,

scdpdr6nd cdntei

de mdnie.

A treia, groasd

ca o

butie, rumend

qi

voinicS,

gi

tot

semdna,

a o sord

bund,cu

celelalte

doud,costelive ipiligdiate.

- Domni[d, ce mai e pe lumeade pe tdrdmul

vostru?nici

o ceartd? ici

o ocari?

-

Donrnifd,

te-ag face praf

9i

fEr0medacdnu

m-aq emec[.n-aq

mai aveape

cine uri

Dorrurild,

de cind

v-am

pdrdsit,

nu mai

e

pui

de om fericit

Aqa'ziser[ pe

rdnd

cele trei surori:

Zavistia,.

142

Pizmagi

Prostia.

Sora mpdratului

se simli, o clipd rea,cum nu

mai

fusese,cu o mdnc6rime

n vdrful limbii

gi

proastd

ca un buqtean.

Sestrecurdpe

ldngd

oatetainele ncdtugaten

cruci

pOnd

n dreptul altor trei,

cu

p6rul

din frunte

zbdrlit,

cu coamele

despletite,

care zbieruu de se

zgaduia

din

temelie peqtera

de diamant,

mugcdnd

din carnea or

de e

fOqneau

dngele.

L0ngd

ele sta una neclintiti, senind,

pe

ginduri,

cu

privirea

dulce

gi

fErI pic

de amdgire.

Numai ea, dintre toate, era slobod[. $i, din

grivSg,

socotea,

os6ndea

gi

ierta. Alta

nu

putea

fi

decdt

nfelepciunea.

De-a

dreptul Ia ea seduse sora mpdratului

gi-i

didu in

genunchi,

i sdrutdm0na

dreaptd,o

puse

a

frunte,

apoi ii zise:

-

Tu,

care eqti mai frumoasd

ca revIrsaful

zonlor,

mai

dulce ca laptele indoit cu miere din

faguri, mai bl0ndd

ca mielul de trei zile

gi,

dupd

Atotfiitorul,

ceamai

addncd a infeles, tu

qtii

de ce

qtcine

m-a-trdmispe

acest drdm.Pov6fuiegte-m6,

tndurdtoareo,

ca si

pot

m0ng0ia zllele tulburate ale

impdratului

cu stema uptddin soare.

-

Spune viteazului

bdtrdn c6, trec0nd

pe

ldngd

{oate

pdtimile,

Ia hqtarul nebuniei, ai dat de

inlelep-ciune. i spunei cd l-au ajuns zllele,cd dacd

stema l apasi

aqade

grou,

nici nu se mdreqte,nici

se micgoreazd,

ci-l apasd,

8$8 cum atdrnd

gi

el de

greu pe perina

de pe

soaunul mpdrdfiei.

$i

spune-i

c5, neavAnd

copil de

parte

bdrbdteasci, sd cunune

pe

una din fete cu fldciul

care, zicdnddin fluier, ii

va prefacep6ru1

n inele de aur,

cu

flIcdul

care se

143



domnegti e

scaunul e

careamdomnit

qi

eu.

Nu sdddsmeticise

oinicul, gi

se trezi

dub

pe

sus ntr-o

cdmafi

cu

efuri,aurile.

Acolo il agtepia,

printre

sfituitorii tronului

gi

up0neSele

u coc6nii

lor, fata

ceamaimicda mpdratului.

$i

era frageddgi

subliricd

din cregtet 6na

?n

b6rbie,cu niqte

cosifecao betealS

e aur

--lumini

i

dragoste

cd bietul

om ameli,

Palatul,

cu

mullim_e.cg

ot,

i

se nvdrti

subpicioareqi

cdzu n

genunchi i-i

sarutd ondurul.

-

Scoal6-te,rtuI meu,

zise mpdratul.

$i

voi,

sfefirici redincioqi,ducefi aframa, alogul,'stema

gi

gonacirL

._u ui i se

cuvin,

pe

lhngd

cea mai

frumoasd

in fetele

mele.

+

Dar, in

clipa cdnd impiratul

vroi

sd

binecuvintnze e

noii

stip6nitori

ai domniei,

erul

se qtu4lcd,

norii seposomordrd,

utreierOndacea

vdzduhului.

Vdnturile

pornird

bdtaie

oarbd, rc0nd

una

cu

pdm6ntul

copacii neclintifi

de veacuri

intregi.'

Un

potop

de ploaie

se sparse in

culmea

infunecimii gi

impr[gtig,

ca.re

e

unde innemerea,

mulfi^mea

orodului.

_

Impdratulgi

adunarea

nmdrmurird;palatul

de

cleqtar se cldti pe

temelie;

cutremurul

zgudui

pdm6ntul;

mesele,

efurile

gi

policandrele

6mre

zdrobite

_pe

pardoseald;

oamenii nu

s€ mai

cumparurdeprcroare.

Impdratul,,trezrt

e spaim^6

i

de

mdnie,

strigi

cdtresor-sa

eamaimare:

-

Muiere,

ce e asta?

Ce-ai f5cut cu cheile

patimilor?

Un'1i-ai

uitat minfile

sd-fi i

uitat oasele

Cuv0ntul

lui sd inecd

intr-up-*

vuiet

de

cutremur.

Geamldculqi

uqilese zguduirdqi

sdrird

146

din

0 6ni.

Tavanul se cr6pd drept ?ndoud. Pe ugi

qi

pe

ferestrg se ndpustird niqte femei ddspletite,care

v5.rsau,

e

ndri

$i

pe gure,

fum

gi

par[

de

pucioasi.

R[cnind ca fiarele, ele aruncard Ia

pdm0nt pe toli

cei de fa[d..,

$i

peste

rupurile lor intinseri danful

patimilor.

.

La

o

noud zbuciumare,pdmdntul

se despicd

n

doud,

Palatul

de clegtar, rosnind,

se

porni gi

se ficu

nevdntt tntr-o prdpastie

ird fund.

'

M0nia, Furia

gi

Nebunia,

qi

dupe ele altele,

plecardvdrtej

n alte

pdt$i

ale lumii acesteia.

Iar la uffna urmelor, tocmai la coad6,Prostia,

rumend

gi

voinicd, se tdra mulgumitd,

,d-a

inboulea...

Dar ce-i

pisa?...

Ca eanu eranimenea.

$i,

la

dreptul

lui

Dumnezeu vorbind, nici una din

celelalte, d-atunci

gi

pdnd

azi, 11-u dldgluit mai

fericit in mai multe capeteomenegti.

Verifi ali-vd cuno

S

inlele

a) De ce impdratul

palatului

de clegtar arezlle din

ce n ce mai

grele?

b)

F.

ti"t ria.gLel sd afle eum

poate

sd se vindece

cu stema rupti din soare? Care este leacu1

vindecdrii?

c) Ce s-a int0mplat cu'palatul de

clegtar

atunci

c0nd impdratul dorea sI le acorde binecuv0ntarea

mirilor?De ce?

147



Cdntil. el Tudorel ce

berbecele,mdgdruqul

gi

dulSul

zise ciobdnagul:

cdntd; mioarele,

jucar6,

pdnd

cnnd

-

Acum desful Dac-om sta

ziua,apoi fldmdnzili

gi

vd uscafi,

pe

mine cb vd

lin

nemOncate

sd

fopdim

toatd

gi

se supdr[ satul

intr,o zi, ohaitdde lupi serepezird a stdna ui

Tudorel.Spaima ntrase n.bieteleoi, iar c6ineleo

tuli

gi

el, cdci nu putea

sd lupte

de unul singur cu

doudzecide fiare.

Ydz}nd acea ndvald a

sdlbdtdciunii, Tudorel

nu pregetd:

duse luierul la gurd gi

incepu sd cAnte.

$i

ce sd vezi?

Unul

cdte

unul,

lupii

se astdmpdrau,

incepeausi ridice cAte un

picior

ugor-u$urel,

gi

se

porneau pe

dinfuit. Apoi cAteun lup se

apropia

de

o mioard, igi lasa capul in

jos

de trei ori,

inclindndu-se,

i

o poftea

a

oc.

Seridicau n doud

picioare,

lupul iqi

petrecea

aba dreapt6 in

jurul

mijlocului oii

privind-o galeg,

sdlt0nd-ocu istefime,

parc-ar

fi fost curtezan mpdrdtesc nu alta.

Doudzeci de

perechi

se invdrteau in

ju.r_ul

ciobdnagului,care ii zicea

de zor din f luieraqul lui

de soc.

A intrat in hord l-Irsu,duldul, prinzAndu-sen

brale cu starostele lupilor,

qi

au ficut frdlie

amdndoi,

s-au

pupat

?n bot, cu ochii

plini

de

lacrimile prieteniei,

legindu-se

sI nu se mai

prigoneascd

nul

pe

celdlalt, cdtvor trdi

Dar tot sdrind

qi

invdrtindu-se, upii

ostenird.

Mai-marele

or se apropie,

ucdnd

qi

el mereu

(cd

15 0

nu putea

si nu

oace

dacd i c6ntaciobdnagul in

fluier)

gi-i

vorbi lui Tudorel

aga:

Cioblnagule

dragd

-

mai lasd-l ncolo

de

fluier, ci nu mai

putem

Dupi ce

suntem flLmdnz|

'ne,mai

fl6m6,nzegti

gi

dumneata, pun0ndu-ne

sd

{opdim

ntr-una

-

Eu, rdspunse

b6iatul,

nu md

opresc din

cdntat

pOnd

nu vd cdrlbdnili Dacd mi

opresc,

suntefi n staresd vd repezili ?fioi

gi

sd

e

sfhgiafi

, -

Pecuvdntul meu

de staroste d nu facem una

ca asta,plecdmpe ici incolo rdspunse eldlalt gi

flcu semn upilor sd-l

urmeze.

Cu mare

pdrere

de rdu igi- ldsard cumetrii

drdg[laqele.

umetre

Dupd'

ce le-au

jucat,

mare

poftd

ar fi avut sd le mdngdie

pulin

cu collii sd"le

desfacd scurteica cu

ghearele

alint6nd mioarele,

numdrOndu-le scioarele Dar n-avuri incotro

qi

se

,depdrtar6,

ierind

in desimeacodrului.

$i

numai dupd ce n-a mai rdmas nici urmd de

frard prin partea

ocului, Tudorel igi dezlipi buzele

de fluier, odihnind astfel

gi

oile care incepurd sI

pascd

mdrunt

gi

repede,de foamece e era.

-.Povestea

cu fluierul

wdjit ajunse

gi

la

urechea impdratului. Lumea

spunea minuni,

minunile cre$teau e mdsurdce eraupovestite.

de upi, cum n-ar

veni de hac

Ai

wdjmagilormei? qi

zicea stdpdnitorul

,tdrii,

ameninfat

de ndvala unor

vecini hrdpdrefi.

Trimise deci impdiatul c01ivasoli la ciobdnag,

s6-i cearl fluierul

151



DarTudorelnici gdnd

s6-ldea.

.

A doua,zi, satul

se

pomeni

cu un mare alai.

CdldrEii imbrdcali numai ii zile

gi'

fireturi;

cu

paloge

de argint

gi.

cu sulili lungi, veneau

pe

cai

impodobili

cu

pene

$i

mantdi de catifba, n

fruntea

cdlSre{ilormergea

unul mai arltos, cu

palogd

de

aur,cubuzdugann mdnd

gi

coroan[

pe

cap.

Bdielagul ocmai se intorcea

cu oile de la

pdgune.

Tu egti Tudorel-Cioblnagul?,'il

ntreb6

cdldrelul el falnic.

-

F.u.

-

Dape

minemd

qtii

cine

sunt?

-

Nu...

-

Eu sunt mpdratulacestei

dri

-

SA

ii s6ndtos

-

Md, neobrdzatule,

$ase vorbegtecu

un

impdrat?

\

Eu sunt,neobrdzat?

dspunseldcdiagul,

rrd

sd se speriede,mdniaMdrie-Sale,

Eram neobrdzat

dac6-li

spuneam

,Sd'fii

bolnav",dareu

i-am

spus

,,Sd

ii

sdndtos"

-

Bine-bine -o retezdscurt re-inaltul.

Apoi aspru:

:- Cum ai indriznit sd te impotrivegti po-

runcilormele?

-

Dace-am lcut?

i-am

trimis oameni

cu daruri, cu haine

scumpe

gi

cu tot felul

de bundtdfi,galbeni

mulli

li-am

trimis

gi

tu nici

g0nd

sd-midai s[rdciata

de

b5

gdurit,

luierul

carevddc[-l

{ii

in brdu.

152

Straie scumpe, bani

de aur

gi

toatb

.

e i

..1

minuniliile

pimdntului le

gdsesc

cQndvreau la

moguldin

pddure,i rdspunse udorel,darn-am ce

facecu ele.Eu atdta m, luierul

-

Fluierul acesta re

puteri

de care u nu egti

vrednic ii strigd craiul rndnios. De aceea zic,

bdiete,dd-mi-l de bund voie

gi

eu te voi

rdspldti

cumnici nu g0ndegti,e voi duce a curtea

mea sd

te cresc,si- i dau,invdfdturd

i

sd fac din tine un

curtean e vazd.

- Eu din ce sunt nu weau si md schimb

la

raspunse uoorel.

luafi-i fluierul,

s6-nve e

minte cum sevorbegte u

stipdnul

?mpdrafiei

'

Doi ogteniserepezird a bdiat. Ciobdnagul

e

,,g0ndi

d ducd luierul la

gurd,

sdcdnte

gi

sd

vadi

cnm

lopdie

aceamullime de cilireli in frunte cu

impdratul ngdmfat.

l

,Dar,al1iogteni i sdrifdbiiatului in spate; nul

il apucdde coate

gi

i le str0nse d le

fr0ng6, ar

,altul i smulse luierul din m0nd

gi-l

intinseMdriei-

Sale.

Lacom, mpdratul

ngfbcd uciria c obinagului.

Ochii ii luceau'debucurie a gdndulcd acumnu-l

va mai birui

nimeni; ajunge sd-qi reacdburicele

degetelor

e gdurile

luierului,

ajungesd sufle n el

qi

toli dugmanii

vor incepe sd

joace

gi

sd i se

,supund

se va ducevestea-nume Nimeni nu va

mai indrdmi sd-i calce hotarele,ba va

pomi

el

insuqisi cucereascd

i

s[

pradempirdliile altora.

15 3



Porni

voios cu tot alaiul dup[ el.

.

Dar lui Tudorel

nu-i ardeas[ se

despartdde

fluier. Lds[ tuntra pe

seamaunui alt biliat

gi

se

lud

dupd impdrat, alerg0nd pe

ldngd calul lui

qi

strigdnd:

Mdria-Ta,

dd-mi fluierul,

cd-i al meu.

N-auzi?..

-

Piei din ochii mei,

neruqinatule

Dar Tudorel nu

se 16s6.

Cd[iva

opteni traserd palogele,

al]ii il

amenin{ari cu sulilele $i-1 pgserd pe goan6.

Credeauc-au

scdpatde el. Aq Se

pomeniri

iar cu

Tudorel iegindu-le n

drum, dupl ce trecurdprintr-o

pddure:

-

N-auzi, imp5rate,

dd-mi fluierul cd

e

al meu?

-

MA blestematule,

ar imi iegi in cale? Fugi

mai

repedeci

pun

sd-ti reteze

urechile

-Reteazd-mi

urechile.

dar dd-mi fluierul

Ogtenii il inlepard

cu sulilele

qi-l

goniri

iar.

Ufl

Bine

c-au sclpat de el

Iatd

ins[ cd, ajung0nd a

palat qi

d0ndsE reacd

pragul porfilor,

se pomeni prea-puternicul

mpdrat

cu Tudorel

care-i

apucase frdul armisarului

domnesc

gi-l

zgdl 6ia.

- Fluierul, Mdria-Ta Fluierul cd nu scapi de

mine nici mort

Scos din fire, impdratul porunci

ogtenilor

sd-l arunce n

beeiul cel mai adAnc.

Zis

gi

f6cut Iate-l pe

bietul Tudorel

al nostru

legat

fedeleg,

aruncat pe pdmdntul

muced

al inchisorii

singur-singurel, n beznd"

i

rdcoare

Ei,

dar in vremea aceasta,'o$tile

vrdjmage

154

ndpddird

p6m0ntul

ldrii

gi prddau toate n calea or.

In fruntea armiilor, impdratul

porni

s[ le infrunte

gi

sdnimiceascd

e

cotropitori.

Mdndru nevoie mare, cdlare

pe

armdsarul

impopolonat, craiul tot sufla in lemnul de soc,

agteptdnd d se ntdmpleminunea.

Degeaba gi cocoqase egetele iqi zdrelise

buzele tot frecdndu-le de fluieraq, dar ogtilor din

lard

pulin

le

pdsa

de

jucdria

aceeaneputincioasd.

Ba, dimpotriv5, impdratul fu inconjurat de nigte

c[pitani potrivnici, careparcd eqiserddin pdmAnt.

Cdt ai clipi din ochi, se

pomeni

legat de coate,

straja ui imprdgtiatd

qi

el robit vrdjmagului.

Fluierul cdzu la

pdmAnt

qi

de buni seamd -ar

fi sfdrmat copitele cailor dacdun sfetnic infelept,

care nu v5zuse cu ochi buni intemnifarea lui

Tudorel, nu l-ar fi ridicat cu

grijd.

In vremea asta ogtile impdriteqti, spdimdntate

de

prinderea

stdpdnului 1or, o luau la fugd,

'risipindu-se

prin pdduri.

Mare

prdpdd

ar fi fost

pe

tard,

dacd sfetnicul cel inlelept nu s-ar. i

g6ndit

sd

se repeadd la

palat,

sd-l scoatd pe Tudorel din

adAncimea eciului

gi

sd-l ducd a ndvdlitori.

CAnd ncepu Tudorel sd cAntedin fluier, ogtile

dugmane se oprir6 din iuregul lor ndprasnic, igi

aruncard

palogele gi

buzduganele

gi

incepurd sd

joace.

Cdt erau de falnici acei ogteni

qi

cdpitani,

ajunserd a nigte biete oi, la

porunca

ciobdnagului

Jucau

gi

lopdiau

de zor. Se

fineau

dupd el, tot

ddnfuind

qi pdrdseau

de-a-ndiratelea

pimdnfurile

155



ii

cuceriteatdt

de u$or.

$i

ciobdna$ul

nostru

nu s-a ldsat

pdnl

nu i-a

dus dincolo de hotarele

[drli,

cu

impdratul cel

hapsdn u tot

Verifi a

i-v

d cuno

S

inle e

a) Cine eraTudorel?

b) Ce rdsplatd

primeqte

Tudorel

pentru

voinicia

lui?

c) Ce

putere

avea luierul lui Tudorel?

d) Cum a

salvat

Tudorel

oile de haitade lupi?

e) Cine aflasede

povestea

luierului

vrdjit?

0

Ce voia

impdratul

de la Tudorel?

g)

Unde ajunge Tudorel

din

pricina

nesupunerii

sale ald de mpdrat?

h) Ce s-a ntdmplat cu impdratul n timpul luptei?

i) Cine salveazd qtile mpdrdtegtide dugmani?

FRATII GRIMM

IACOB LUDWIG GRIMM

(r78s-1363)

WILHELM KARL GRIMM

(1786-18s9)

Cei doi frali scriitori

germani

s-au

ndscut la

Hanap,provenind din familia unui

urist.

In anul l8l2

publicd,

la Berlin,

primul volum

de

,,PoveSti

pentru

copii", inspirate din folclorul

german.

Cele

mai cunoscute

poveqti pentru

copii

traduse

qi

in limba romdnd sunt:

,,CenuSdrease",

,,Scufi1a

Rosie",

,,Albd-ca-Zdpada

pi

cei

sapte

pitici",

,,Frltmoasa

'din

pddurea

adormitd",

,,CroitoraSul

cel viteaz" etc.

Albi-ca-Zdpada

Cicd tntr-o iamd,

pe

cdnd

zdpadacddea din

inaltul nemdrginit al cerului,

in fulgi mari

qi pufogi,

o impdr[teasd

.sta

intr-un

jil

gi

cosea lingd o

fereastrd cu

pervazul negru, de abanos.

$i

cum

cosea ea

o$?, aruncdndu-gidin cOnd in c6nd

privirile

la ninsoarea ce s'e

cernea de sus, se

int6mpld

sd

se nlepecu acul n deget

qi

trei

picdturi

de sdnge cdzurdinzdpad6.

Rogul s6ngelui

ardtaatdt

de frumos

pe

albul zdpezii, cd impdrdteasa

dmase

incdntatd

gi g0ndi n

sinea

ei:

,,Ce

n-agda s[ am un

copil alb ca zdpada, u obrajii

rogii ca sAngele

i

cu

pdrul

negruca abanosul".

Trecu timpul, dar nu

prea"

multiqor,

gi

157

56



imp{rdteasa

ndscu

o fetild albd"

a zdpada, u obrajii

roqii

ca sdngele

gi

cu

pdrul

negru ca

abanosul.

$i-i

dddurd

numele

de

Albd-ca-7dpada,'Dupd

ce o

adusq nsl pe'lume,

mpirdteasa

muri.

Cum trecu

anul, impdratul igi

lud altl so{ie.

Femeia

astaera cadrd

de frumoasd,

dar nespus-de

trufagd gi

mdndr[,

gi

n-ar

fi ingdduit

nici in^ruptuI

capului

s-o intreacd

alta, in

frumusete.

Avea

o oglindi

fermecatd

gi,

ori

de cdte ori se

privea

intr-insa,

nu uita

s-o ntrebe:

- Ogtinjoard din perete, oglinjoard,

Cine e ceamaifrumoasd

din

lard7

$i

oglinda-irdspundea:

tntreaga

lard

Impdrdteasa

zdmbeia

ericitd., fiindc[ ptia

cd

oglinda

grdiegte

numai

adevdrul.

_

Yezi, insd, cd Alb[-ca-Zdpada

cregtea

gi

se

frcea pe

zi

ce trecea tot mai

-frumoasd

qi,

cdnd

implini

gapte

ani,

erao minundlie

de fat6: frumoasd

ca lumina

zllei.

$i

frumuselea

mpdrdtesei

ncepu a

pdli

inaintea

ei.

$i

intr-o

bund zi,

cdnd impfudteasa

ntrebdoglinda:

-

Oglinjoard din perete,

oglinjoard,,

Cine

e cea maifrumoasd

din

lard7

Oglinda-i

rdspunse:

-

Frumoasd

eSti,crdiasd,

ca ziaa luminoasd,,

Dar

Albd-ca-Zdpada

e mult, mult

mai

frumoasd

,

15 8

'

La a:unl acestor

vorbe impdriteasa se

i

insp[inrdntd

grozav

gi,

de

pizmd gi

ciudd, odatd

se

i ingdlbeni

gi

se inverzi, de ziceai cd.i

moartea.Din

',clipz[

aceeaori de cd1';e ri

o zdrea

pe

Alb5-ca-

Zdpadasim{ea

cd-i

plesnegteierea de ciudd',

$i

azi

'8$&,

m0ine

?$o,

pdni

ee

incepu s-o urascd

de

moarte.

"Pizma

gi

ciuda creqteau

n inirna ei ca

buruiana cea rea

gi

se

cuibdriserd at?fi'deaddnc,cd

impdrdteapa

nu-gi

mai.

gdsea pace nici ziua, nici

noaptea.

In cele din urmd chemd un v0ndtor

qi-i

poruncl:

rabd s-o mai vid in ffia ochilor Qmoar=o

gi,

drept

mdrturie cd mi-ai implinit

poruncq s6-mi aduci

pldm0nii

gi

ficatul netrebnicii

Vdndtorul nu iegi din vorbele

impdrdtesei

qi

se

afundd cu Albd-ca-Zdpada

in

pddure; dar cdnd

scoase

ungherul

de,

la brdu

qi

se

pregdtea

s6-i

strdpungd

nima nevinovatd,sdrmanacopild incepu

sd

pl0ngd n hohote

gi

sd se oage:

Vdn[torule drag6, cru 6-mi

viala'

$i-ti

fdgdduiescc-o s6-mi

pierd uffna in silbdticia

asta

de codru

qi

n-o sd

md mai intorc niciodatdacas6

$i

pentru cd Albd-ca-Zdpada era atdt de

frumoasd,

v0ndtorului i se fbcu mild de ea

gi-i

spuse:

-

Dacd-i aga, ugi de te ascunde,

etild

dragd,

undenu

calci

picior

de om Iar in sinea

ui

g6ndea:

,,Biata

de tine,

ptnd

la urm6

tot

o sd

e sfhgie iarele

sdlbaticel"...

Totuqi,

parcd

se uase o

piatrd

de

pe inimd cd

nu trebuise si-gi mdnjeascd

mdinile cu stnge

nevinovat.

$i

cum

tocmai atunci

lrecea

in fugi

pe

15 9



I

dormea n

el addnciti in somn. i chem5

pe

ceilalli,

gi

cu tolii venird in grabd,,

scoldnd strig5te de

uimire. Apoi indreptard

spre Albd-ca-Zdpada

lumina

celor

qapte

lumdndrele

qi

rlmaserd

s-o

priveascS.

-

Doamne,

Dumnezeule

apucardei sd strige

-

tare

rumoasdmai e copila asta

$i

at6tde bucurogierau,cd nu se ndurard

sI o

trezeascd,

ci o lilsard sd doarmd mai departe in

p6tul.

Iar cel

de-al

qaptelea

itic

dormi cOte n ceas

in

patul

fiecdruia,

gi

aga recunoaptea.

Cdnd se lumind de zi, Albd-ca-Zdpada

deschise ncetinel

ochii

qi,

vdzdndu-i

pe

cei

gapte

pitici,

se sperie iu. Dar ei se ardtard,

rietenoqigi

incepuri

s-o ntrebe

cu blOndefe:

-

Cum te cheamd,

etilo?

-

Albd-ca"Zdpadat

dspunse

a.

-

$i

cum se acecd ai ajuns n

cdsulanoastr6?

o mai intrebard

ei.

l

Atunci Albd-ca-Zdpada

e

povesti

de-a fir-a-pdr

totul: cum maicS-sa

itregi a

pus

sd o omoare,dar

vdndtorul se indurase

$i-i

lisase via[a,

gi

cum

gonise

toatd ziulica prin pddure,pdnd

ce ddduse

pe

inseratde cdsufa or-. Dupd.c€

o

ascultard

drd sd

scape reuncuvinlel din istorisirea

ei,

piticii

ii ziserd:

-

Dacd te invoieqti

sd

vezi

de

gospoddria

noastrd,sd gdteqti,sd faci paturile,sd coqi,sd speli,

sd impleteqti

gi

sn

fii

toful in bund rAnduiald

qi

cur[fenie, apoi

poli

rdmdne a noi

gi

n-o sd duci

lipsi de nimic.

-

Da,

primesc

cu toat[ inima

r[spunseAlbA-

ca-Zdpada

i

de atunci rimase a ei.

Ea

?ngrijeaacum de toate reburilecasei,

gi-n

162

fiecare diminea 5,

piticii plecau

n munli sd scoatd

aur

qi

tot soiul de alte metale,

qi

cdnd se

ntorceau

seara acasd,

gdseau

mdncarca

gata, aburind

pe

cuptor.

Pestezi, fata rdm6neasingurd-singuricd

i,

din aceastd ricind, piticii cei buni avuserd

rijd

s-o

poviluiasc6:

-

Pdzeqte-tede maqterd,cd

n-o

sd-i

fie

greu

defel sd afle cd

egti

a noi

$i

cine

gtie

ce

pune

ar a

cale

Nu cumva

sd

aqi

pe

cinevasd ntre n casS

Iar impdrdteasa,iind incredinlatd cd mAncase

plamdnii

qi

ficatul fiicei sale vitrege, se credea

iardqiceamai rumoasd emeiedepe ume.

-

Oglinj oard,din

perete,

oglinj

oard,

Cine

e cea maifrumoasddin

lard?

Atunci oglinda i rdspunse:

-

FrumoasdeSti, rdiasd,ca ziua luminoasd,

Dar acolo, ctscunsd-n un[i,

Std Alba-ca-Zdpada, a cei

pitici cdrunli,

$i-i

mult, mult mai

rumoasd

..

Impirdteasa se sperie din cale-afard, iindcd

gtia prea

bine cd oglinda nu minte.

$i-qi

dadu

pe

dati seamacd vdndtorulo

inqelase

gi

ca Albd-ca-

ZdpaSaera nci in viafi.

-Incepu" ea atunci sd se frdmdnte gi sd

chibzuiascdn ce chip ar

putea

s-o

piardddin nou,

cdci atdtavreme cdt nu eta

cea mai frumoas5 din

toatl impdr6lia,pizma i cl^rinuiaufletul fi.ardrdgaz

gi

n-aveaclipd de linipte. In cele din urmd

ndscoci

ceva: igi vopsi fala

gi

se

imbrlcd intocmai ca o

bdtrdnd, egu [toreasd, cd nimeni n-ar fi

putut

s-o

16 3



t-

recunoasca.

Schimbatd stfel a infdliqare,

o

porni peste

cei

gapte

munli gi,

intr-un sffirgit, se

pomeni

?n fa{a

cdscioarei

elor

gapte itici.

Betu la uqd

gi

strigddin

toatdputerea:

-

De

vdnzaremarfr frumoasd,de vdnzare

AIbd-ca-Zdpada

qi aruncd o

privire pe geam

gi

ntrebd:

-

Bund ziua, uqicd

drag6,da' ce ai matalede

vdnzare?

Marfb

bund

qi

frumoasd

se

grabi

sd-i

rdspundd eguf5toreasa.ingdtoride toateculorile.

$i

vicleanascoaseuna, impletitd,

de mdtase

bdl[atd,"

,,Se

edecdt de acolo

cd-i o femeiede reabd

gAndi

fata

-

agaci n-am de

ce sd n-o las nduntru

Cd doar n-o

fi foc ..." Trase zdvorul,

o

pofti

sd

intre gi-i

cumpdrd

ingdtoarea ea rumoasi.

-

Vai ce

pocit

i-ai

pus-o,

eti{6 Ia apropie-te,

sd e gdtesc

eu cu ea, a$acum se

cuvine o imbie cu

bldndefe emeia.

Albl-ca-Zdpada

n-avea de unde sd bdnuiasci

c-ar

pagte-o

vreo primejdie gi

o l6sd sd-i pund

cing[toarea.Dar bdbugca

o incinse repedecu ea

qi-o

str0nseatdt de tare,

cd fetei i se tdie r[suflarea

qi

cdzujos ca moartd.

- Ei, de-acum -o sd mai fii ceamai rumoasd

hohoti

impdrdteasa

i

o

qterse

epedepe

uqd.

Nu mai

trecu mult

gi,

spre sear6, enird acasd

cei

qapte

pitici.

$i

cum semai speriarS, ielii de ei,

cdnd o

gdsirdpe

iubita lor Albd-ca-Zdpada

dcdnd

la pdrn6nt,

frrd simlire, de

parc-ar

fi fost moart[

O

ridicari

de

jos

$i,

vdzdnd

cdt de strdns ii era

164

mijlocul, tdiard n doud cingdtoarea. ata

prinse

a

rdsufla ar,

gi

incetul cu incetul gi reveni n simfiri.

Le

povesti

ea

piticilor

toate cAtes-au

ntAmplat

gi

aceqtiai atraserd in nou luarea-aminte:

-

Negulitoreasaceea nu era alta dec6thaina

de impdrdteasd. ereqte-te, aremi, de-acu'

incolo

sd mai lagi

pe

cineva sd intre

in cisu 5 cAt noi

t"*tft#ril*Jl

"..,

rd rainimdicinuasteptdd

treacd, ine

pragul palatului gi

se duse

glon{

la

oglindd

qi-o

ntrebd:

-

Oglinjoard din

perete,

oglinjoard,

Cine e ceq maifrumoasd din

lard?

Iar oglindape datd i rdspunse:

FrumoasdeSti, rdiasd,ca

ziua luminoasd,

Dar acolo, ascunsd-nmunli,

StaAlbd-ca-Zdpada, a cei

pitici

cdrunli

$i-i

mult, mult maifrumoasd ...

Impdrdteasa lmase ca stana de

piatrd

cdnd

auzi asta

qi

sim{i

cd-i n[vileqte tot sdngele-n ap,

ca

un vdftej,

de

cdtdspaimi

gi

minie clocotea n ea.

Va si zicd,, ot nu scdpasede Albd-ca-Zdpada,

ot

vie era netrebnicaasta ...

,,Ei

bine, de data asta

m-oi strddui sd ndscocesc eva fdrd

greg,

ca sd- i

viu de-abineleade hac "

$i

cum la farmeceqi vrdji

n-o intrecea nimeni, haina de impdr1,teasd

negteri

un

pieptene

otr5vit.

Dupd aceea iqi schirnbd hainele

qi

iud

infrliqarea unei bitrAne

gdrbove

de ani.

$i

iaraqi o

porni peste

cei

qapte

munli, la cei

gapte pitici

cdrunfi.Ajungdnd eala cdsula1or,ciocdni?nugd

qi

165



gi

rdtdcisedrumul ceru

gdzduire

a cdsula:oelor

gapte itici.

A

doua

zi, cdnd

piticii

il conduserdd i arate

drumul, trecurd

$i

pe

ldngd,sicriul copilei

de o

neasemuitd

rumusefe,n care

p[rea

cd dormea

A.\d;ca-Zdpada.

a vrdjit, el ii rugd'pe cei

gapte

pitici:

-

Dali-mimie sicriul

gi-o

sdvd dau n schimb

tot cevi-o pofti

nimal

Dar

piticii

ii rdspunserd:

Dacd, dnt aga, eciorul de impdrat i rugd cu

gi

mai multd

st[ruinfd

gi

ardoare:

*

Atunci indurafi-vb

gi

mi-l ddruil\ cd de cdnd

i-am zdrit chipul,nu mai

pot

trdi frrd cas-o vdd

pe

Albd-ca-Zdpada.

i

v-asigurc-o voi

cinsti mereu

$i:o

voi

pdzr

ca

pe

fEptura cate mi-e cea mai

scumpd

e

ume

Auzindu-l cu cdt foc vorbea, nimogiipitici

se

indurard

de el

$i-i

ddruir5 sicriul. Feoiorul de

lmpirat

igi

chemi slugile

gi

le porunci

s5 ia

coqciugul e

umeri

gi

sd-l urmezg

$i

cummergeau

ei aga,se intdmpldca unul dintre

slujitori

,sd

se

poticneascd

e-o buturugd

qi,

din

pricina

zdrun-

cindturiibucSlicade t'ndr

pe

careo inghiliseAlb6-

ca-Zdpadai sdri afarddin

g6tlej.

O clipitd doarattt

sd i trecut,qi domniladeschise chii, ridicdugurel

capacul icriului

gi

se scul6 n capuloaselor.

i

era

din nou vie, de

parcd,

-ar i trezit ocmai'atunci

in

somn.

-

Vai, Doarnne,unde md aflu? strigd

ad,

nedumeritS.

Cu ochii rdzdnd de

bucurie, feciorul de

170

?mpdrat eapropiede d6nsa

qi-i

spuse:

- Cu mine egti, u mine ...

$i-i

povesti

toate cdte s-au int0mplat.

Iar la

sfbrgit,

pddugase:

-

Imi

e$ti mai dragddecOt rice

pe

lumeaasta,

gi

de

te-ai invoi sd mi insolegti la curtea tatdlui

Itrou,

bine-ar ft, cd ard de dorinfa s6-mi fii sofie.

Albid-caZdpada

e

era sd mai spund,

c[

gi

ei ii

cdnrse rag...

Porni-impreund cu el

gi

fdcurd o nuntd de se

dusevestea, u marealai

gi

voioqie.

La nuntd o poftird $i pe magteraceahaind, cd

de tot o socoteauun fel de rud6... Dupd cs s-a

gftrt

ea cu veqtm0ntele cele

mai de

pfef,

s-a

apropiat deoglindd

qi

a intrebat-o

-

Oglinj oard, oglinj oard,

Cine e ceqmaifrumoasd din

lard?

'i

$i

oglinda

pe

datd -a r[spuns:

Dar

ltdndra

domnitd

e mult, m:ult mai

deodatdsimti cd i se face fricd" dar o fric6

atdt de

ingrozitoare, cd nu

gtia

ce sd mai facd

gi-ncotro

s-o

apuce.La inceput se

codi sd meargd a nuntd, dar

cum

nu-$i

gdsea

o clipd de linigte,

g0ndi

ci trebuie

neapdrat -o vad6

pe

tdndra rnp6rdteasi.

$i

de cum

p[gi

in sala tronului, didu cu ochii

171

frumoasd ...

Atunci drdcoaica de femeie incepu sd

'blestemede ciud6 gi sa urle ca scoasd in minli gi



ceasdepdrtarede

sat.

$i

de cum intrd Scufila

Roqie

in rariqtea codrului, numai

ce-i iegi inainte

lupul.

Dar Scufifa

Roqie

nu

qtia

ce lighioandreae lupul

gi

nu se emu

defel c6nd l vdzu.

-

Bund ziua,Scufi1d

Rogie i zise el.

--

Mulgumesc

rumos lupule.

"

-

Incotro agade dimineafir',Scufi1d

Roqie?

-Ia,pdnd

la bunicula

$i

ce

duci acolo,sub

gor ?

-

Cozonac

qi

vin.

Mama a fbcut ieri cozonac

gi-i duc nilelug qi bunicii , care-i bolnavd qi s15bit6,

sdmdnOnce

i

ea, ca sd-qi

mai vind in

puteri.

-Da'unde

gade

unicd-ta,

Scufi1d

Rogie?

.-

Acolo

in

-pddure,

la vreun sfert

de ceas

qi

mai bine de aici. Cum

ajungi sub cei trei stejari;

ai

gi

dat

de casa ei, iar ceva

mai la vale e aluniqul,

pe

caredoar

l

gtii

ii rdspunseScufifa

Rogie.Lupul igi

zise

in

sinea

lui:

,,Fragedd-i

etila asta Ce

mai

imbucdturd

pe

cinste

ar fr, zdu aga Cu mult mai

gustoasd ecdtbaba Da' e vorba cd

trebuiesd fiu

giret

sd icluiesc

n aga el lucrurile,ca sd

pun mdna

peamdndoud.."

Mai

merse upul

Scufi1a

Roqie

gi'apoi

mieros:

Scufi1dRogie, ia te uit[ ce flori frumoase

strdlucesc

n

jurul

tau

$i

tu nici nu le

iei in seami

mdcar..

$i

mie mi se

pare

cd n=auzinici ce dulce

cdntd

pdsdrelele .:. Atat de serioasd

piqegti

pe

drum,

de

parcd te-ai duce la

gcoab.

$i

e atdt de

pl5cut

sd

hoindreqti

gi

sE zburzi

prin pddure E

atdta

veselie

174

i .v r I

o bucatdde drum aldturi

de

incepu

sd-i spund cu

glas

Scufila Roqie idici

privirea gi,

c0nd vdzucum

:se

ucau

razele soarelui

printre

crengile copacilor,

cdnd

privi

mai cu luare-aminte a florile frumoase

care cregteau

retutindeni,

gi spuse n sineaei:

,,Mare

bucurie i-a$ face bunicii dtrcd i-ag

aduce

gi-un

buchet de

flori

proaspete E at0t de

diminea{d, cd nu mi-e teamd c-am sd intdrzii " Se

ab,6tudeci din drum

gi

o lud prin pddure, ca s[

culeagd lori. Rupeade ici una, de dincolo alta.Dar

?ndatb se

pdrea

cd

pufin mai incolo ii zOmbegte

floare

gi

mai ochioasd; alerga

intr-acolo

$i,

tot

culeg0nd

margarete

gi

clopolei, se

pierdea

ot mai

mult in adAnculcodrului. In dst timp

insd, lupul

porrii

de-a dreptul spre casabunicii

gi

bitu la ug6:

-

Cine-i

acolo?

Eu sunt, Scufi1aRogie,

qi-1i

aduc cozonac

'gi-o

sticlSde vin. Dar deschide ga,bunicufo

*

Apasdpe

clanld

gi

intr[ rispunse bunica, ci

eu md simt sldbitd

qi

nu md

pot

da

os

din

pat.

Lupul apdsd

pe

clanfd, deschiseuga, se repezi

glonf

spre

patul

bunicii

qi,

fdrd sd scoati o vorb[,'o

inghiti.

Se imbrdcd apoi cu hainele ei, igi

puse pe

cap scufia, se culcd

n pat gi

traseperdelele

In vremea asta,

Scufi1a

Roqie culeseseatdtea

flori, cd abia e mai

putea

duce. Cum

alerga ea de

.colo pdnd.colo, deodatd gi aminti de bunica gi

porni

degrabdspre cdscioaradin

p[dure.

$i

nu micd

ii fu mirarea cdnd vdm uga datd de

perete.

De

indatd ce intr[

in

odaie, o cuprinse

neliniqtea; otul i

se

pdrea

atdt de ciudat,

ncdt igi

spuse:

,Vai,

ce-o fi

azi cu mine, de mi-e aga de fric6?... Cd' doar

altddatdmdsimleam atdt de bine la bunicula "

175



$i

fbr6-sdmai

agtepte,trig5:

i

-

Bunddiminealal

Darnu

primi nici un

rdspuns. cufila

Rogiese

apropie

atunci

de

pat

gi

didu

perdelele a o

parte.

Bunicula

stbteantinsd

n

pat,

cu

scufi1a

rasd

peste

ochi,

gi

aveao infbliqare

atdtdeciudatS,

ncdt etifa

intrebS:

-

Vai, bunicufo,

da' de ce ai urechi

atdtde

mari?

-

Cas[ te

pot

auzimuibine.

- Vai,buniculo,da' deceai ochi atdtdemari?

-.Casi

te

pot

vedea

maibine.

Vai,

bunicufo,

da'

de

ce ai miini

atdt de

marl?

-

Cas5 e

pot

apuca

mai bine.

-

-Da',bunicufo,de ce

ai.ocogcogeamite

xd?

-

Casd e

pot

nghili

mai

bine

N-apucd

sd sfrrgeasci

ultimul

cuv0nt,

cd

9i

sdridin

pat

qi-o

nghili

pebiataScufifd

Roqie.

Oupi

ce-gi

poioti foamea,

rrpulseculcd

din nou

in

p{

S-t,

prinzdndu-l omnul,

adormi,

ncepind

sd sfordie

de

se cutremurau

perefii.

$i

se

int0mpld ca tocmai

btuncisd

reacd

prinfala caseiun

vdndtor.

Auzi el

horcditurile

gi-qi-

puse:

,Bre,

da'

tarcmai sfordie

bdtrOna

u cumva-o fi

rdu?" ntr6 n casd

i,

cdnd

seapropiedepat, l vdntpe up toldnitaqolo.

..

-

Ei drdcie,

nu-mi

nchipuiam

c-o

sd e

gdsesc

aici, tic6los

bdtrdn ,

zbucni

v0ndtorul.

De c6nd

e

caut

LuI

un

foarfece

gi

ncepusd

aie burta

upului

adormit.

Abia apucd

sd aci vreo doud-trei

6igtuli,

cd

qi

apdrustrdlucind

scufila

cea oqiea

fetifei-

$i'

cdndmai fEcuo

tdieturd,

etila

siri afard

qi

strig6:

176

-

Vai, ce spaimd

am tras Ce ntunericera n

burta upului

Dupd aceea u scos-oafard

$i

pe

bunic6.

Era

incd in v'ia d,, ar abia mai rdsufla. ScufilaRoqie

adund n

grabd

nigte

pietroaiegi

tustreiumplurl cu

eleburta upului.

Cdnd e trezi upul,voi s-o a la sdndtoasa,ar

pietroaiele

atdrnau atdt de

greu,

cd dihania

se

pribuqi apdmdnt

i

didu ortu'

popii.

Ceitrei nu-gimai ncdpeaun

piele

de

bucurie.

Bunicufaminci tot cozonacul ibduvinul pecare-l

aduseseetila

$i

pe

datl se irzdrdveni.

ar Scufifa

Rogie

gOndi in sinea ei,

parcd

mustrdndu-se:

,,De-acu

riainten-o si md abatniciodatddin drum

c0ndoi mergesingurl

prin pddure,

i o si

ascultde

povefelemamei "

Verifi ali-vd cuno inlele

a) Unde esterimisdScufilaRopie

de mamaei?

b) Cu cine se

ntdlnegteetifa?

c) Cesfat i dd upul fetifei?

d) Care sunt urmirile neascultdrii sfaturilor

primite

de Scufi1a ogiede a mamasa?

e) Ce ace upul cdndajungea cdsula unicufei?

f) Ce se int0mpld cu Scufi1aRogie in casa

buniculei?

g)

Cine e salveazd

e

feti1d

i

bunicu 6?

h) Ce

pedeapsd

rimeqte

upulJ

i) Considerafi d eti{ao iubeqto

e

bunicufd?

177



HANS CHRTSTIAN

ANDERSEN

(1805-187s)

S-a

ndscut

Ia Odense,

in Danemarca,

provenind din familia

unui crzmar.

A scris

romane,"

c[4i

de cilStorie,

basme

pentry copii.

In 1835

ii apare

primul volum

de basme,

printre cele mai cunoscute

iind

9i

,,Lebedele",

,,Fetila

cu

chibriturile",

,,Mica

sirend",

Boboculde

rafi cel urit

Ce frumos era

la

lafi

Era in mijlocul

verii;

grdul legdna spicele-i

galbene, ovdzul

era incd

verde,

qi prin livezi ffinul era aqezat

n cdpile

mirositoare;

barza

se

plimba

de

colo-colo

cu

lungile-i

picioare roqii, vorbind

n limba egiptganS,

limbd

pe

care

o invdlase

de la mama

ei. In

jurul

cimpiilor

qi livezilor se ridicau

pdduri mar1

inl5untrulcdroruerau

acuri addnci.

Da, cu adevdrat,

eranespusde frumos

la

fard

Razele

soarelui

se

evdrsau supra nui castel

vechi

imprejmuit cu qanfuri ad0nci; foi mari de lipan se

inclinau de

pe ziduri deasupra

apei;

qi

erau aqa

de

late, ncdt

copiii se

puteauascunde ubele;acolo

e

gdseai ntr-o singurdtate

a

in adAncul

unei

pdduri.

intr-o astfel de ascunzdtoare

gi ficuse

cuibul o

ra d,

gi

iqi clocea

ouile; era

foarte

nerdbdltoare

s6-gi

vad6

puii. Nimeni nu venea

pe la ea si-i facd

178

vizitd,

pentru

c5 celorlalte

rale le

pldceamai mult

sd inoate de-a lungul

ganfurilor,

decdt

s[ vin[ sd

bleotocdreascdub runzelede

ipancu dAnsa.

in sffirqit incepurd

a ciocni oudle unul dupd

altul; se auzea:,,piu

piu "

-

qopteau uigorii

care

erau oli vii

gi

scoteau

iocul din'gdoace.

,,Mac

Mac " ziserdei mai

pe

urmd,

fbc0nd

o

gdligie de- i ua auzvl.

Seuitau ?n oate

p6r i1e e

sub

frunzeleverzi,

gi

mama i 15san voia 1or,

cdci culoarea

verde e

foarte bundpentruochi.

-

Ce maree lumea ziserd

puiqorii,cum

iegird

dinou.

-

Voi credeli cd

lumea e numai cAt vedeli

aici?zisemama.O nu, hotarele

i se ntind rnult

mai departe,dincolo de

cealaltd

parte

a

grddinii,

pAnd

in

livada

preotului; ins[ et] n-am

fost

niciodat5

pe acolo. Suntefi toli aici?

addugd ea

ridicdndu-se.

fi iegit oli? Nu, nu-i am

ncd

pe to i,

oul cel

mai rnarenici nu s-a clintit, sti neciocnit;

Doamne

cd mult mai

ine.

Spun drept,

m-am

saturat.

$i

se agezd

ar

sd

cloceascS,dar cu un aer

foarte

plictisit.

- Ei bine, cum merge? ntrebd o ra[dbdtrdnd,

carevenises6-i acdo vtzitd.

-

Mai arnnumai un ou,

qi

nu

gtiu

ce s5 md mai

fac, cd uite nu iese

puiul. Ia

priveqte

pulin pe cqi

scogi,nu

gisegti

cd

sunt cei mai draguli

bobocei

cares-au vdzut

vreodatd?Seamdnd

oli leit

cu tat[l

1or,

gi

el nici mdcarnu vine sdmd vadd.

179



t

I

Arat6-mi

pulin

oui

.care

nu vrea

sd

cirrcneascd",

ise rala

ceabdtr?tnd...

, sd

qtii de la

i

mine,acesta-i n ou

de curcd.

$i

eu am

fost odata

pdclhtd ca

gi

dumneata,

gi

am avut

rnare

grijd,

qi

mult necaz

am trascu

puiul, cd toate

igdniile

astea

se tem

grozavde apd.Nu

puteam

detroc

d-l fac sd

intre in ap6.

Degeaba voiam eu sd-l

inha ,

qi

bleotociream

qi

rni rdsteam a el, toate

erau in

zadar Las6-rnd

dmd uit o datd,laou; da,

agae, e

un ou de curc[.

D5-1

ncolo,

qi

mai bine

?nvaf6

e

ceilal1ipui s[ inoate.

-

Ba nu; tot arn

pierdut eu atdtavreme, am sd

mai stauo zi-doui, rdspunse

ala.

-

Cumvei vrea,

zisebdtrdna,

i plecd.

.

in sffirqit,

ciocni

qi

oul cel mare.Piu Piu

fEcu

puiul,

gi

egi din ou. Ce

mare

gi

ce urdtera

Rata l

privi

lung

gi

zise:

-

Ce

fel de boboc,

agamare

Nu seatndnd u

nimeni de-ai

nogtri. Oare sd fie

intr-adevar

pui

de

curcd? Asta-i

uqor de vdntt;

am sd-trduc la apd

chiarde-ar

rebuisd-l drdsc u de-asila.

A doua

zi era o vreme

de toz"tf

frumusefea;

soarelestrdlucea

e frunzeleverui d*

lipan, mama

rdlugtelor se duse

cu toatd frunilia

Ia

9an1;

hugtiuluc gi sdri n apd.

Mac-mac ,

zise ea

pe

ur-mb,

i puigorii se

scufundar5

i

ei unul dup[

altul

qi

apa se nchise

pe

loc dehsupracapetelor

ior" Dar indatd ieqird

Ia

suprafala

apei

qi incepurda inota repede,

epede.

Picioruqele

or umblau ca nigte

lopelele,

qi

toli se

hucurau

de apd, chiar

gi

bobocul cel

mare cenuqiu

180

gi

urAt.

-

Nu, acesta u-i

pui

de curc5,zisemama.Ce

bine

gtie

si se slujeascd e

picioarele

ui,

gi

ce

drept

se

ine

E adevdr, ot

copilul

meu,

9i...

nu-i aqade

urdt,cdnd e uifi mai de aproape

a

eI...

-

Mac-mac Venili cu mine, sd vd faceli

intrarea n lume, hai sd vd

prezint

la curteara{elor.

Numai luali seamasd nu vd depdrtalide mine,

sl

nu vd calcecineva,

gi

sdvi

pFni[i

bine de

pisicS.

Intrard cu tolii in curtea afelor.Ce

gilagie era

acolo Doud familii se certaupe un cap de fipar, gi

la urmd l lud

pisica.

-

Vedeli cum se

petrec

ucrurile in lume,

zise

ra a, asculindu-gi iocul

pe

iarb[, cdci

qi

ea ar ft

vrut s5 aibd capul de

ipar.

Acum, migcafi

picioarele,

urmd ea;

finefi-vd

toli la un loc

qi

salutali

rula cea

bdtrdnd

de acolo. Este cea mai de seamd dintre

toate cdte sunt aici. E, de rasd spaniol5,

de aceeae

aga de rnare,

qi

bdgafi de seamd

panglicularogie

Legatda

piciorul

ei;: asta-i ceva foarte frumos,

qi

cea

mai mare cinstece se

poate aceunei rafe.Asta

inseamnd cd stlpAnul ei nu vrea s-o

piardd,

qi

ea

trebuie si fie bdgatd in seamd

nu numai de

dobitoace,dar chiar

qi

de oameni.

Haideli,

finefi-vd

bine; nu, nu aga,nu trebuie sdvd lineli labeleprea

apropiate: o rqd bine crescuti ili depdrteazd'

picioarele

cu

grij[; uitali-vd la mine cum

lin

eu

labele n afard.Plecali capul

qi

zicefi:Mac Mac

Ei ascultard,

gi

celelalterafe din

jurul

lor ii

priveau,gi

ziceau

are:

-

Ia uit[-te aici;

mai

vin

allii acum,

parc6,

181

E^



ingdlbenirS, vdntul

le frcea s5 zboare, cerul se

posomori; nori

grei

se bolovdneau

incdrcafi de

ghea\d

gi

de zdpad6.Pe

gard

ciorile

zgribulite de

frig croncdneau;numai cAt te

gdndeai

gi

te

apuca

tremurul. Bietului boboc numai bine

nu-i era.

Intr-o sear6,

pe

cdnd soarele

apunea frumos

dupd deal,un stol de

pdsdri

mari

qi

falnice.

egir6 de

prin

tufiquri; bobocul nu mai vdzuse

niciodatd

"

asemenea

isdri;

erau de-o albea[dstrdlucitoare

gi

aveau

gitul lung

gi

mlSdios.Erau ebede.Glasul or

era cu totul deosebit; gi desfdcurdaripile lor lungi

gi

sclipitoare,

pentru a se duce departede locurile

acestea, eparte,n

ldrile

calde,sd caute acuricare

nu ingheald niciodata. Se ndllau in sus,agade sus

incdt bietul boboc se sim{i

grozav

de umilit,, se

inv0rti in apd ca o roat6, ridicd

g0tu1,

gi-l

intinse tn

sus, spre ebedele cdldtoare,

qi

dddu un

lipit

aqade

asculit

gi

de ciudat, incOt se sperie

.el singur de

glasul

lui. Nu

mai

putea

uita frumoasele

pdsiri,

fericitele

pisiri

din sl6vi,

gi

cAnd

nu

le

mai

zdrt

deloc se dete

la

fund;

iar cdnd iegi la fala apei,

parcd

nu mai

.era

el. Habar

n-avea ce

pdsdri

erau

acelea,

gi

unde se duceauele;

gi

cu toate astea

e

iubea, i erau dragicum nimeni nu'i fuseseaqadrag

pe lume. N-aveanici un necazpe ele; cum i-ar'flt

venit in fninte a$aceva.

Iarna era a$a de frig; bobocul nota mereu n

fala apei ca s-o mpiedice de.a nghela de tot; dar

n

fiecare noapte copca n care nota se

f[cea tot mai

micd.Eraun

ger

a$ade cumplit, cd se

auzea

ghea\a

trosnind; bietul boboc

era silit si-gi migte

picioarele,

18 8

pentruca sd nu se nchidd

copca n

jurul

lui. Dai, in

sfhrqit, se simji

istovit; osteneala-l

dobori;

nu se

mai

putu migca

gi

fu

prins de

gheafa

A doua

zi de

diminea{6,

veni

pe-acoloun

ldran

qi-l

vSzu; s-apropie, parse

ghea\i,lui bobocul

qi-t

duse

emeii ui. Acolo bobocul

qi veni n simlire.

Copiii dddurd

s[ se

joace

cu d0nsul, dar

bobocul crezdnd

cd vor s5-1

omoare, de

frica

s-aruncd

huqtiuliuc n oala cu lapte,

ncdt tot laptele

se imprdqtie n odaie.

Femeia strigd

qi

bdtu din

palme de mdnie; el, nebun de spaimd, siri tn

putinei, de-acolo

n covata cu frind

$i

pe urmd igi

lua zborul afard. Acum

era frumos de

'vdzutl

Femeia rdcnea,alerga

dupi el

qi

voia

s6-l batd cu

clegtele; opiii se

repezird

pe grdmada e

gunoi,'ca

sd

prind[ r6 oiu1.Ei rddeau

gi

lipau;

noroc

pentru

bietul boboc,

ci

poar'ta

era deschisd;

se strecurd

binigor

printre crengi ,qi

se

ghemui in zdpadd,

prdpdditde osteneald.

Ar,fi

prea

alnic

de

povestit oate. ecazurile

qi

suferinlele

6e-a avut, bietul, de

indurat

in

iarna

aceea traqnicd.

Stdtea rebegit,

culcat

in marginea

iantlui,

printre trestii,

c0nd intr-o zi

incepu soarele

a

strdluci $i-l dezmor,ticu razele lui. Ciocdrliile

cAntau.

Fra o

primivar5 fermecitoare.

Atunci,

deodat6,

bobocul

indrizni

sd se

lase

aripilor lui, care

-

minrrne

-

bdteauaerul

cu mult

mai multd

putere ca altddata

5i

erau

n stare acum

s6-l ducd

departe,oriunde...

In curdndse

pomeni

intr-o

grddind

mare,

unde merii erau

inflorili

gi

189



pdnzd

sublire.

Fetifa

putu vedea

pdn6-ntr-oodaie

uqde era

o masdacoperitd

-o

fafd albd,

pe

care

sclipeau

porfelanuri

sublirit'in

mrjloc

era o

gOscd

fripti

umplutdcu

prune

gi

cu

merece

rdspfiird:uY

un miros

pl6cut;

$i,

lucru de

necrezut,

deodatd

gdsca dride

pe

masd,

qi

venicu

furculila

9i

cufitul

in spinare

penillr-biata etifa.Chibritul

sestinse:

9i

numai avu

n fa[aei dec6t

zidul ece

9i

gros,

Mai aprinsencd

unul.

DeodatlsevSzu

qezAnd

subun pom frumosde,Crdciun; ramult maimare'

gi

mai ippodobit

decdt

cel vdzut

prin

geamuri a

negustorul el

bogat.

Mii de

lumdndrele

rdeaf

pe

crengile

yerzi, gi poze

de

tot

felul,

cii cele

ce

impodobesc

fepestrele

privdliilor,

pdreau

c6-i

zambesc.

etita

ridic6 am0ndoud

mdinile:

chibritul

se stinse:

oate

um0nirelele

din

pom

se

ndllau ot

mai

.sus,

tot mai

sus,

gi

ea vdnt deodat[

cd

luminilele

aceleaerau

stele-Una

din ele

c62

qi

traseo dungd

marede

oc

Pe

cer.

,,A

murit'cinevai',

gi zisemit,rlu;

cdcibunica

ei,

care fusese

oarte bund

pentru d0nsa

9i

care

acumnu

mai fidia,

i spusese

desea:

,

Cdnd

cadeo

stea, n sufletse nal1da Dumnezerfo.

.

Mai

trase ncd un

chibrit

pe zid:

qi

se

flcu o

lumind

mare,

n

mijlocul_-c61eia

ra

bunica.ei

n

picioare,

gi

era

aqade strilucitoare,

o

priveabl0nd

qi

duios

-

Bunicd,

strigi

fetila, a-m[

cu tine.Cind

s-o

stinge

chibritul;

qtiu

cd

n-o s6 te

mai vdd.

Ai sl

pieri

gi,tu

din

falaochilor

mei,cp

qi

qoba e

ier,ca

gi

gattu fript6,

ia

gi

frumosul

pom de Criciun.

$i

194

aprinserepede

oate chibriturile

ce-i

mai rdmdsese

in cutie, cdci voia

sd vadd

mereu

pe

bunicula

ei.

Se

fbcu o lurnini ca

ziua..Niciodatd

bunica

nu fusese

aga de

frumoasi. Ea lud

pe fetild in bralele

ei,

9i

amdndoul,

zburardvesele

n strdlucirea

aceea,?$o

sus,

gi

nu mai era acolo nici

frig, nici foame,

nici

grrji; erau a Dumnezeu.

1

Dar in colqul

dintre cele doud case,

cdnd se

lumini de

ziud,zdceajos

etila, cu obrajii

rogii,.cu

zdmbefiilpe buze... moartd, moartdde frig, in cea

din urmd noapte a

anului. Zua Anului

nou

o

gdsi

acolo

zgrlbulitd cu

grdmdjoara ei

de cutii

cu

chibrituri, din careo cutie

fusese

ars6.

,,A

vrut sd se

incdlzeascdl"

zise cineva.

Nimeni

nu

gtiu

ce

frumuseli vdzuse

fata,

gi-n

ce

strdlucire

intrase impreund

cu bunica,

in

ziua

Anului

nou.

, Verificali-va

cunoStinlele:

a) in ce

anotimpse

petreceacfiunea?

b) Descrieli infrliqarea

feti,tei

n timp ce

se afla

pe

stradd.

c) Cu

ce seocupdea?

d) De ce fetila

nu aveabani?

e)

ii erafricd

de tatdl sdu?De ce?

0

Ce

igi inchipuia

fetila de

fiecare dati, cdnd

aprindeacdteun b6

de chibfit?

g) Ce o roagd

etila

pe

bunicula ei?

h) Ce se intdmpld

cu

feti{a in noaptea

Nou?

195

Anului



Frlmintiri de

limbi

a)

A, a, a,

Multe

vorbe ncepcu a

Apd, afd,a\un,ac

:

Albinila

qi

abac.

.

b) Baba

bfu4,

oarba,

Unde,fieste

oaba

Roaba,ci-colea

Ia-tedupdea.

c) Cling,cling,

cling

Cling,cling,cling

Clinchetelee

preling,

Sus

penori,

os

pev0nt

$i

pe

oate

cdtesunt,

Cling,

cling,cling

Cling,

cling,cling

Se-ntefesc

i

seunesc

Intr-un cdnt

sdrbdtoresc.

d) Dan,

Ducu

gi

cu Dinu

Dau dedoudoripezi

Dura,:dura

rin grddind

Doudmingi

portocalii.

e) Capra ar6,

oguri

rele

Cuverdeluri

strdnse-n le

Dar

e ducecurdbdare

19 6

Sddea ezilar mdncare.

0

Fdq, b$,

fi$,

Ce

fogneqte

rin

frunziq

$i

se-ascunde

e

furiq?

g)

G09te,

dqte,

Ga,

ga, ga,

Vreli

labaltd?

Da,

da, da

h) Hora mare,horamare,

Hai sd o

ucdm,

Haide{i oli cu veselie,

Haideli sdcdntdm.

Ceata

ui Piligoi

Trece

mAndri

prin

zdvoi

Toli

lupt[tori de soi

Dai intr-unul,

lipd

doi.

j)

L0ngdapaJijiei'

Ne-am

ucat

mereu oli trei

Jana, ucu

gi

cu mine

Ne-am

ucat

atfu. e bine

Jijia tot vdjdia:

J J J Jijia.

l)La,Ia,la,la,la,la,

Cdntd"etele aga

La,la,la,l.a,la,la,

$i

flacdii ot aga,

rc T



Iepurele

gi.ariciul

Odatd,

ntr-o

poienild

din mijlocul unei

pdduri,

s-a nt0lnit un iepure c-un

arici.

- Hai sI fim

prieteni

-

zise epurele.

-

Bine, se invoi ariciul,

sd'fim

prieteni,

in

viald doar estemai ugor sd trdieqti.in

doi, dec0tde

unul singur.

- Nimic nu se va alegedin

prieteniavoastrd,

a

croncdnitdepe

creangaunui opac

o cioard.

Dar cei doi

prieteni

n-au

dat nici o atenlie

celor spusede cioar6,

gi-air

dat

ldbufele

gi

au

plecat

sd-gicaute

oc

pentru'construirea nei cdsu{e.

Merg ei

prin pidure, dar cioara tot

nu se lasd

de ei

gi

zice:

-

Ce

mai

prieteni Ariciul mic

Ai

slab. um

va

puteaoare. juta

pe prietenulsdu?

-

Dar

iepurele

-

fricos cum este

-

la weo

primejdie are s-o

ia la fugd de numai cdlcdieleo

si

i sevadd.

iri.tenii insdmerg

-

iepurele

n frunte, ariciul

dupd el - gi nici nu ascultd a cele ce le croncdne

cioara.

Deodatd se auzi

strigitul disperat

al

iepurelui.

-

Ariciule, scap[-md

Se aruncd

ariciul tn fala iepurelui

qi

vede

t0rdndu-sen fala

lui un

$arpe

enonn.

-

Te

muqc Te mugc zise

garpele.

201



Vom

vedea,

a strigat

curajosul

arici

9i

se

aruncd

a

gdtul

qarpelui ugrum6ndu-l.

Prietenii

au'Plecat

maidePbrte-

Au mersei

ceau

mers

qi

i s'a

f6c"pt

oame,

:

:

S-au

aSezat

a

umbra

unei

tufe,

desfEqu-

rdndu-gi

merindele.

riciul

a scos

din traista

ui un

mdr,

i-u

rupt

in doud, d0nd

parteamai mare

iepurelui.

Acesta

a scos

9i

el din

coquleful

du

doi

mbrcovi- unul mic gi unul mare.Pe cel mic l-a

oprit

pentru el,

'iar

'morcovul

mrare

l-a dat

prietenului du,

ariciul.

^

Au

mdncat

rieteniinoqtri

cu mare

poftd,apoi

au

plecatmaideParte.

Au mers

ce

au mers

$i,

deodat6,

-mare

nenorocire

-a

abdtut

suPra

or.

Neobservdnd

i in

rcalea

lor

era o

groapa

addnc6,

epurele

e

afundd

n eacu capul

n

jos,

iar

ariciul

vdnt

doar

codi{a

lui scurt[

inainte

de

a

dispdrea

i

ea.

Iepurele

ncepus[

strige

din toate

puterileca

sd-l

audd

prietenul

siu,

deoarece'a

eqidin

groapd

prinpropriileputeriera mposibil ... :

^

':

N-ai

sd

egi din

groap[ aga

ugor,

ziseariciul

Nu-i

nimic

eu am

sd e

ajut

qi,

cu

aceste

uvinte,

ariciul

o tuli

prin tufiguri.

Mult

timp:l-a

ot aqteptat

iepurele

earici,

daracesta

u

venea.

Afugit

de a

tine

prietenul

iu ariciul,

a sprrs

cioara

dzilnd.

V-am

spus

eucdnimic

nu va

ieqi

din

prietenia

voastrd.

Iepurele

stdtea

P

gdnduri

9i

parc|incepea

d

creadd

pusele

ioarei.

Dar

n aceeagi

lipl

ap6ru

qi

ariciul.

202

-

Iati-m6-s,

strigd

vesel

prietenul

cel

mic,

lindnd

n lSbufele

ui mici

doui

pietremari.

. . ;

D6-te a o

parte, dragd

rietene,

iseariciul

qi

slobozi

ncet

pietrele n

groapi

-

Eu amsd

carmereu

pietre, ar tu

pune-le na

pestealta,pdndvei

utea

eqi

afar6.

^

Toat{

zfuaa

muncitbietul

arici,

darspre

seard

prietenului

fu scdpat.

C0nd

soarele

a inceput

sd se

ascundd

dupd

v0rfurilebrazilor,ceidoiprietenierau?rnbrAliq$i.9i

pltngeaudebucurie.

Ddndu-qi

eama

I

pericolul

a

ir.c,rt,

.s-au

pgntit-

sd cdnte

ql

:6

joace

in

jutul

groapei u

pricinade

parcd oatd

umea

eranumai

a

lor.

Bucuria

or fu scurtd;

de

dupa

o

tufd

apdru

un

lup

mare.Ochii

lui aruncau

scdntei,

pdrul de

pe

spateera

ridicat,

iar din

gura-i cdscatd

e

vedeau

doi

col,ti

grozav emari.

:

. .. :

Iepurele

a

incremenit

de spaimd,

ar

gtta a

refuzatsd

maiscoat[

vreun

strigdt.

,,Mi-a

venitsfhrgitul",

e

gindi el.

bar ariciul tntr-o clipd fu ghem, serostogoli

incetigor

spre

up

9i-9i

?nfips9

epii

sdi

asculili

in

labele

lupului.

Acesta

a sdrit

in sus

de

durgre,

urldnd

aqi

de are

dea

rdsunat

ddurea

i,

frrd sd

se

mai

uite napoi,

aruPt-o

a

fug6.

-

iti mulfumesc,

ragd

rici

-

a spus

epurele,

tu

m-ai

scepat

i

de up

9i

nu

fdrd

rud6,

acum

i

se

cuvine

odihnd.

-

intr-adevdr,

unt

cam

obosit,

zice

aticiul

9i

seaqezd

e

o buturugi

mic6.

203



Iepurele a cdratmugchi uscat, i-a aranjat un

p[tul

moale

gi

-a

culcat

pe

arici n

el.

Apoi l-a invelit din toate

pdrlile

cu frunze

uscate,s-a aSezatdngdel

gi

a alipit.

Dimineafa, odihnili

qi

plini

de voie bund, au

plecat

din nou si hoindreascd

prin pddure

in

cdutareaocului

pentru

a-qiclidi cdsula.

Au umblat ei cdt au umblat

qi,

in sfhrqit, au

gdsit

un minunat loc intre tufele bogate ale

mdcieqilor.

- Aici vom construi cdsufanoastr6,au hotir0t

iepurele cu ariciul.

Dar era

gi

timpul, deoarece e

apropia

toamna

ploioasd. Frunzele

copacilor au

inceput sd ngdlbeneascd

i

o

datd cu

picdturile

de

ploaie

seagterneau

a

rdddcina opacilor.

Pdsdrile cdldtoare se adunau in stoluri.

sfdtuindu-seasupra cdldtoriei ungi, iar animalele

sdlbatice, dcute

gi

ingrijorate, cdtau

prin

addposturi

celenecesare omnului une de arnd.

Au construit

prieteiii

noqtri cdsu{a din

crengufe

gi

mugchi

gi

au inceputsd se

pregdteascd

pentru iarnd.

Iepurele aducea morcovi, varzd,

ciuperci

alese,ariciul

pe

acelesaleascu{ite dramere

cdntte

de pe crengi si diferite alte fructe g[site prin

pddure.

Toate

acestea e a$ezau n ordine

pe

nigte

rafturi. Prea mari

provizii

nu frceu1

deoarece

ariciul toat[ iarna doarme,

gi

deci nu mdndncd, ar

iepurele

gi

tarna aleargil

prin p[dure qi

roade

copacii de coaja 1or. Cdnd totul a fost

gata,

iar

204

pddurea

a imbrdcat haina argintie,

prietenii

au

inchis

uqac5ldurosului

qi prietenosului

or adipost.

Ariciul,

din obiqnuin 6, ot dormita.

El

s-a

scufundat n

agternutul siu moale, s-a

fEcut

ghem

lipindu-qi micuful c[pgor

de

b15ni1amoale de

pe

burtica ui.

Iepurele

i-a

schimbathainade

ardcu

blF.nrta

mai

deasd

ma|pufoasd,

n care

i

era are cald,

El dormea pulin

qi

tot

gospoddrea bc6nd

curdlenie in casd, incdlzea soba

qi

astfel timpul

trecea inigtit.

Odatd insd iepurele, uitdndu-se

pe geam,

a

-

Ce

nori

negri s-au

fulgi mari au

gi

inceput

focul

din sobd.

Ninsoareaa continuat multd

vreme, acoperind

pddurea

cu troiene mari de nepdtruns, uflqurile nu

se mai

gdseau,

ar crengile copacilor cu

greu mai

lineau

povara zdpezlt.

Nu trecu mult

gi

a inceput sd sufle un vdnt

puternic.

O

creangdmare

de

deasupra dsuleicelor

doi

prieteni

s-a rupt

qi

a ddr0matminunatufaddpost.

'

Prietenii, speriafi, cu mare

greutate

au rdzbit

sd asdde acolo.

Nu eqti ovit? a?n*ebat ingrijorat ariciul

pe

iepure.

-

Pufin, iatd, d simt cum cregtecucuiul din

vArful capului, ispunse epurele

pipdindu-sea

cap.

-

Dar tu ai ceva? l-a intrebat

tot atdt de

grijuliu

gi

epurele

205

adunat asupra

pddurii,

iar

sd cearnd,

qi

el a

intelit



-

Pe

mine acele

mele

m-au salvat,

r6spunse

acesta,

dar

de frig ele

nu md apdrd

gi,

tremurdnd

din

tot corpul,

se ipi cdt

putu de

prietenul s6u.

in acest

timp

insd

viforul

continua

cu

mai

mare

tdrie

parcb, aruncind

zdpada

n toate

par{ile

de

nici nu vedeai

cu ochii.

-

Mergem,

a

spus epurele,

poate cineva

ne va

primi

si

ne incdlzim,

altfel

putem sd

nghe 6m.

Prietenii

noqtri

au

pornit demult

la drum.

Iepurele

l sprljinea

pe

arici,

labele lui.erau

mici gi scurtenu ca ale iepurelui, lungi 9i mari. Cu

mare

greutateau ajuns

la bdrlogul

ursului

qi

i-au

bdtut

a uqd.

Acesta

n-a

rdspuns,

esemne ormea.

Apoi

cei doi

prieteni s-au

indreptat

sple

addpostul

veverilei,

dat vdzdnd

cI

ea trdieqte

in

,.oib.tru

copacului,

unde

ei nu

puteau ajunge,

iqi

schimbard

irecfia.

-

Unde

sd

mai mergem?

ntrebd

epurele.

-

La vulpe

nu e cazal si

ne ducem

-

zise

ariciul

-, p€

ea ot

n-o

gdsim

acas6,

dusd

avdnat,

cu blana

ei deasd

nu-i

pasdde frigul

iernii.

-

Nr1,

nu,

la vulPe

in nici

vn caz nu

vom

merge,

a dpus

speriat

epurele.

Ea

n9 veneTzd_l?

l.l

ca

qi

lirpul

gi

de ne himeregte

n'cale,

poli s6- i

iei

rdmasbun de lavia[d.

-

SA

mergem

deci la altcineva,

zise

epur.l.:

-

Eu nu mai

pot merge,

a spus

ariciul,

picioarele

mi-au

inghefat.

Du-te

singur,

tu-

poli

ilerga

prin

p6dure.Bldnila

tare cdlduroasd',

ufoas6,

dar

eu caredorm

toatdiatna,

nu

sunt

pregdtit

pentru

ea,deaceea

u-*

tt"*T#-

* voi rimdne

pe oc

sd nghe .

-

Sanu

mai vorbegti $e, exclamatepurele.

Si

nu

uili

cd ai un

prieten.Tu r[mii

pulin l6ngd

stejarulacesta,

ar eu fug sa- i

gisesc

un

addpost

cdlduros.

i

iepurele rupt-o a fugd. ar'cioara

gi

fficu dinnou aparifia roncdnind:

-

Iatd

gi

sfbrqitul

prietenilor

nogtri.

Pe epure

si

nu-l mai agtepfi, l e bucuros d a scdpat

e ine.

Ariciul

tremurdnd e rig se

gdndi:

:

,,Desigur

nu-i va

fi ugor sdmI aibd n

grid,

poatenici nu seva ntoarce"

Dar iepurele

" ti-p"f acestaot alergdnd

rin

pSdure

ajuns a cdsu{a drtilei,

darnici nu bitu sd

lntre,

deoarece ddpostul

cesteia raneted,umed

gi

friguros.

$i

tot alerg0nd ecolo

pini

coloajunse

la cdsula

ursucului.

Ne

va ldsaoarebursucul

a el? Tare

este etras

gi

nu'i

prietencu nimeni.Luindu-gi nima

n dinfi,

bdtucu

puteren ug[.Dupdmulteb6tdi

gi

tot atdtea

aqteptdri,

avzi un sc8rfdit

gi

uga se intredeschi$e

pufin, iar in

prag apdru

grasul

gi

somnorosul

bursuc.

a intrebat tre-,rlgomit bursucul.

n vremea asta

toateanimalele umsecadeorm.

Iepurele,remur0nd,

povestit epedeot ce i

s-a ntdmplat.Bursucul -a ascultat u

atenfie,apoi

-a

oftat.

-

Intrd

gi

te

ncdlzegte, spus cesta,,ldsdnd

e

iepuresd ntre nduntru.

Strdmt

era n cdsula.bursucului,

ar n schimb

207



*

era cald

$i

bine miroseau mirodeniile

puse in

ciorbild.

Mirosul il ademenea

e

bietul

iepure, cap

insd nici o clipd nu,uita de

prietenul sdu 6sat afard

in zdpadd.

Permite-mi, e'rog,

sd locuiesc

a tine,

'se

1

ruga epurele.

-

Bucuros

aq face aceasta, arvezi bine, cdt

de strAmt ste a mine,cd

nu e loc sdcadd n mdr

mdcar.

-

Eu am sdstauafar6,

a exclamatepurele, ar

ariciulestemic qio sd ncapd.

Neaqtept6ndici un rispuns,

epurele ucuros

o

zbughi

pe

ugdafard

gi

se

afundd n

pddure.

,Cum

se vede,sunt

prieteni

buni",

se

g0ndibursucul

gi

mai arunci in foc cdtevaconuri de

brad ca sd fie

cald

pentru

musafiriisdi.

Dar

epurelen timpulacestaugea

prinpddure

sdrind

peste

ndmelii

mari, cduta 0t mai repede d

ajungd a locul unde

il lEsase

pe prietenul

sdu,

ariciul.

Ajuns la stejarulcu

pricina, nima i s-aoprit

dinmers:ariciulnicdieri.

Cdutd

n dreapta,cdutd

n stdnga, riciul nu-i

gi

nu-i.

Dupdmultecdutdri epurelegi dldu seama d

prietenul lui

trebuie sd fie acoperit undeva

de

zdpadd

Si

intr-adevir

q$a a fost; locul

unde

rdm[sese'ariciul

raacumo movilitdalbd.

intr-o clipd zdpada u datd

a o

parte, iar

inghelatul

arici, uat n brale

de citre

prietenul

sdu,

a fost dussprecasa ursucului.

. 208

-

La a$acevanu m-am agteptat, croncdnit

cioara

gi

s-a uat

pe'urmele

or.

Iepurele ugea

qi

se ot

gdndea

e

nu i-ar iegi

in cale dugmanii

ui, vulpea

gi

lupul, cd i-ar fi

greu

s[ fugi de ei, av6nd

n

brafe

gi

o

greutate estulde

tnsemnatd.

Iepurele a ajuns nsd cu bine. Lingd cdsufa

bursucului, dbulele

qi

burtica

ariciului au fost

frecate u multd

grijd,

e

epurag,

drfileacesteau

aveau ce.Deodatiariciul

a deschis chii.

Bursucul e-a dat drumulsd intre mai repede

tn casd

qi

i-a,pus n fali o farfurie

plind de ciorbd,

sI mdndnce.

-

Mulfumesc, a spus

ariciul

gi

cu

poftd a

inceprt sd min0nce.Cu

multd

pldcerea m0ncat

ariciul

gi

acumnu

i-ar fi stricat

gi

pufin

somn.Dar

luptindu-se cu oboseala

ui, el se scul6

qi

se

indreptdspreug5.

-

Acum sd vind sd se incdlzeascd

ufin

qi

iepurele.

-

Da, da

gi

el arenevoie dse ncdlzeasci

i'si

mdnince

pulindmAncare ald[,a zis bursucul

qi

s-a

dussi deschidd ga.

-

Suntaicea, rdspuns

epurele

i

s-aapropiat

deugd.

-

Intrd in cdsufd, spus

ariciul, iar eu am sd

stauafard.

-

Nu, nu, eu

mi-am construital[turi o cdsuld

subzdpadS.^Eu

m si trdiesc

0n[

la

piimlvard aici

in zdpad6.nchideli repedeuqa

gi

culcafi-vi s5

vI

odihnili n linigte.

.

2oe



Bursucul

qi

ariciul

gi-au uat rdmas

bun de la

iepure,care

s-adus

n cdsula

ui de sub

zdpad6.

pentru iamaviitoare

ne vom

cl6di o casd

mai mare

ca

sd ncdpem

cu tolii.

Bursucul

qi

ariciul

s-au

culcat,

qi

in cur0nd

au

adormit.

Cioara

cea

rdutdcioasd

care

urmdrea

totul,

nemaiavdnd

ce

zice,

a croncdnit

supdratd

9i

a

zburat

incotro i-au vdzvtochii.

Iarna

a trecut,

a venit

primivara,

p0rAiaqele

vesele

qi-au

inceput

cdnJecul

cristalin,

luncile

au

inverzit,

de

pretutindeni

se auzea

ciripitul

pdsdrelelor, are

se ntorseserd

in

ldrile

calde

qi

iqi

refrceau

cuiburile

pdrdsite.

in

p[dure era

numai veselie,

otul era

rezit la

o noui

viatd.

S-au

'trezit

gi

ariciul

qi

bursucul.

Au deschis

'uqa,

iar iepurele

i agtepta

mbricat

in noua

hdinu 6

de

primdvard.

Au hotdr0t

toli

trei ca sd

inceapd

imediat

construirea

noului

addpost.

$i

au

construit

un

addpostagade

incdpdtor

gi

agade solid

de au trdit

in el

pindla sffirqitul

viefii

lor.

Au muncit

cu tolii, cu

tolii s-aubucurat

de el.

Vertficali-v

d cwno in ele

a) Cu cine s-a mprietenit

iepurele?

b) Cine \e-'aprezis

cdnu sevor

infelege?

De ce?

c) Cum

il scapdariciul

pe iepure de

garpe?

d) Cum au igrpdrlit cei

doi

prieteni hrana ce o

aveau?

e) Cum a fost salvat

iepurele din

groapa

cea

addnc{l Dar de lup?

0 Cum

l-a rdspl6tit epurele

pe arici?

g) De ce au considerat

cei doi

prieteni

cd le

trebuieo cdsufd?

h) Ce s-a ntOmplat

u cdsufaor in timpul iernii?

i) Undeau cerut

cei doi addpost?

j)

De ce ariciul

nu a mai

putut

continuadrumul?

k) Ce a frcut

iepurele

n acest

imP?

D

Cum

au depigit

iarna iepurele, ariciul

qi

bursucul?

m) Ce au hotdrdt

cei trei sI facd

la

inceputul

primdverii?

n) Ce tnseamnd

entruvoi sdaveli

un

prieten?

210

211



TUDOR

ARGHEZI

(1880-1967)

Scriitorul

Tudor

Arghezi s-a

ndscut

la

Bucuregti,

iind

unul dintre

poe{ii care au dedicat

cu multd dragoste

qi

delicatefe

poezii

pentru

cei

mici. Poetul este

unic

in literatura

noastrd

prin

modul n carea

reugitsdabordeze

niversulmicilor

viefuitoare.

Animale,

pisdri,

gdze

devin

pentru

Arghezi

,,poot

al boabei

gi

al fbrdmei"

-

prilej

de

admira{ie

qi

uimire

in fa\a miracolului

alcdtuirii

qi

implinirii

rostului acestora. 4

Poetul, cu o

duiogie aparte,

i invitl

pe cei

mici sd-gi

aplececu sensibilitate

privirile asupra

prietenilor

,,din

lumea.

celor

care

nu cuvOntd":

buburuze,

urnici,

albine,

greieri, ldcusteetc.

Cele mai cunoscute

versuri sunt

prezentate n

volumul

,,Prisaca".

Zdreantil

in aceastd

poezie,

Tudor

Arghezi

ptezintd

aspecte

din

lumea animalelor

domestice.

Autorul

igi alegeca

personajun c6 elnumit

,,Zdrean[d".

Poezia se deschide

cu o in-rrebareadresatd

cititorului,

caremarcheazd

otodatd

ntroducerea n

fundal

a celui

celurmeazd d

ne captezs

tenlia;

,,L-a\ivdztrt

cumva

pe Zdteanld

'

Cel cu ochii de

faianld?"

in versurile

care

urmeazd

poeful trece

la

prezentarea

ortretului

lchipului)

cifelului,

a c6rui

infbligareeste

cu totul deosebitd

a 6 de a celorlalli.

212

Blana acestuia

este bogatd, deasd, care

at?rnd

precum

,ferfeni[ele".

Ceea e i dd un aspect

diferit

este

,

nara cdrnd" a acesfuia coperitd

expresivde

,,cdllii"

parcd

coqi

,pefurcd":

,,8

un cOinezdrenluros

De flocos, dare

frumos.

Ferfenilele-i atdrnd

$i

pe

ochi;

pe

naru cdrnd."

Imaginea cdfelului este

prezentatdde

poet

cu

mult umor. Ceeace impresioneazdlaZdrean [

este

inteligenla practicd a acestuia. Urechea ,,Jdrd

pereche" ii conferd cdfelului

posibilitateade a-gi

pune in valoare adevdratul sim{,

ceea ce il

tntegreazdin ategoria elor,,

pungasi ;

o,Are

nsdo ureche

"

De

pungag,

6ri

pereche."

Zdreanld

pare

sd

fie un c6 el cuminte, ins6

faptele acestuiadevedesc

cu totul altceva.

Aqtep-

tdnd

,,un

ceas

Si

doud' ,

acestaspera

sd fure

oul

proaspdt

din coteful

g5inii,

ddnd

,,tdrcoale...

pe

furi;".

Este un cd[eI descurclret

cdci, trdind

de

mult

timp in

gospoddrie,

a

reuqit sd se deprindl cu

tainele

uratului:

,,De

c0nde-n

gospoddrie

Multe a-nvdlatgi gtie.

Pune

aba, a cu botul

$i-nghite

oul cu totul."

Gospodina

afld repede

sprava

ui Zdreanld

qi,

pentru a-l dezvd\a

,jdrd

mdturd

Si

bal";

ii oferi

c[felului

,,Ltn

oLt

ierbintel'.

De cum a

,,imbLtcQt"

oul, cdlelul a simlit imediat

fierbinleala

acestuia

gi

213



il

,,leapddd",

injtx6ndu-gistip0na

,,ct't

tn ldtrat".

Invd{dturade minte

primitd il face

pe Zdreantds6-$i

giseascd linigtea in'culcuqul

lui, aldturi d6

gdriia

vecini. Plin de

haz este

gdndul

cdlelului

in

momentul

cdnd gi

primegte

pedeapsa:

'

,,Zice

Zdreanld-n

gdndul ui:

<<S-a

bcut a draculuil>".

Verifi

ali-vd cuno

S

n ele

a) Prczentaliportretul lui Zdreanld.

b) Dafi exemple

de momentecdndvoi, copii,

ali fost dezvdtatide unele obiceiuri

rele.

O furnici

Poetul

prezintd

n aceastd

poezie

o fdpturd

mdruntI din naturd o furnici,

pe

care

poetul

o

inftigeazd,

insufle{itd de

ginduri

gi

sentimente

omenegti.

In

primele doud strofe este

descrisd

,,mdrunlica

de

Jdpturd",

care, aflatd

n cdutarea

hranei, -a

dtdcit

gi

s-aurcat

pe

picioarele

utorului

confund6ndu-leu niqtecrdci.Universulmdruntal

lumi in care trdiegte

urnica este sugerat

prin

dimensiunile i

reduse

,,o

furnicd

micd,micd").

Ceea ce-l impresioneazd

e

poet

este tocmai

aceastd ietate

aflatd in

postura

unei

gospodine

indrdznete

,,

nfip d

")

:

,,O

urnicdmici, micd,

214

Dar nfiptd,v?sdzicd,

Ieri, la prdnz,

mi s-a urcat

Pe

picioare,

entru

cdci

Mi le-a uat

dreptnigte

crdci."

Harnic[

gi

curajoasd,

urnica este

prezentatd

ca

o neobositd ospodindreocupatd

estrdngerea

proviziilor

pentru

arna

iitoare:

,,Mdrunlica

e bpturd

Duse,harnicd,

a

gvrd

O frrdmdde ceva,

Careacasdrebuia

Pentru arna

ce-osdvie."

Poetul observd

strddania micii fiinfe

gi

de

uceea stepreocupat

de

pericolele

care se

pot

ivi in

caleaacesteia:dtdcindu-se,

r

putea

sd ajungd

pe

un drum necunoscut

qi

anevoios.

Neputinla furnicii

il

detprmind

pe

autor

si

i

se adresezemSruntei

fbpturi cu ingrijorare,

cu duioqie

qi

cur bldndefe,

incerc0nd

sd-i arute

,,drumul

tnddrdt", intrucdt

noaptea

eapropie:

,,Incd

nu te-ai dmurit

Cd

gregegti i-ai

rdtdcit?

Nu vrei, tatd,

sd-ti ardt

Cum ei

drumul nddrdt?"

Verifi ali-vd cuno inlel

e

a)Unde rdiegteurnica?

215



.

b) Ce insugiri

ale

furnicii se

pot,desprinde

din

text?

*

c) De ce

poetul este

ingrijorat

de

soarta

furnicii?

O llcusti

in acbast[

poezie, utorul

ne

prezinti

cu

umor

imaginea

nei

dcuste, are

n zborul

sdu

s-a

a;ezat

pe o

pdpddie. dcusta

se

recunoa;te

mai

cu

seama

dupdculoareqi trdsdturile alespecifice.

la,apare

inlarbd

sub

forma

de

,,goangd

u

pdldrie"

cu o

vestimentafie

eosebitd

,,

cdmasa

tacojie"i

"f7st3

Si

manta/

Tdiate

din catifea";

,pieptar

ctt

soEt

a,e

ttptot CdptuSit

c-un

fel

de

sticld"),

ce-i

trezeste

autorului

o

admiralie

aParte:

,,Mi-a

umblat

?n

PdPddie

O

goang[cu

pdldrie

$i

cdmaga

tacojie."

216

Poetul incearcd

un

dialog imaginar

din care

cautd si desluqeascicum a ajuns aceasti lScustd

,,din

somn

lf

vis" in aceastd ume.

Fxistenla

acesteia

n iarbd o

pune pe

seama aptului cd acolo

sus ar fi fost

deranjatdde alte vietdli mdrunte:

,,Ce

e-a supdrat?

dnlarul,

Pdpurigul,

nenufarul?"

Zborul

sinuos al ldcustei se desfEgoard

pe

fundalul

unui

peisaj

in care verdeafa

predomind.

Imaginea

zborului se estompeazd-cind,dorind s-o

prindd, poehil constatduimit cd ldcusta a sdrit in

ierburile inalte, dispdrdndca

prin

farmec.

,,A$

fi vrut sdsteas;o

prind,

A venit ?ncoa irind

$i-a

plecat

sdrind ntr-alte

Buruieni

gi

mai inalte."

Replica

plind

de

gingdqie poetului

i aducen

prim-plan

o imaginedin carenu

mai

poate

deslugi

dec0t

,,bumbii

got

de

pdpddie"

ldsali in

urrSra

zborului dcustei.

Verifi ali-vd

cuno inlele

Unde rdiegtedcusta?

Descrieli l[custdvdnttdde oi.

a)

b)

217



Iscoada

in

poezia

,,fscoeda",

autorul infrfiseazd

admfuatia

i

dragostea cestuiafald de albine.

,,De

cum

s-a ivit lumina", harnicelezburdtoare

igi incep neobosite munca. Stupul vibreazd de

ntmzefttl iecdreia.Rolul albinelor

n

stup estebine

cunoscutde fiecare.Astfel, cercetdtoarea

iscoada)

trebuie sd vegheze

ncd

din

zori

daci

plantele

au

inflorit

pentru

ca suratele sd

poatd

aduna nectarul

acestora.

Sunt urmirite indeosebi zma creatd

qi

sulfina,

ale c6ror flori confin substanfe e contribuie a

realizareamierii:

,,Sd

mai vadd zma creald

A-nflorit de dimine

a\d?"

,,Se-ngrijeqte

ospodina

De-nfloreqte

i

sulfrna."

in

ur-u

cercetdrilor Ecute, scoadadescoperd

intreaga

grddind

nfloritd

qi,

pentru

a le convinge

pe

culegdtoare,

ea insdqi

colecteazd

o

,,probd

de

dulcea 6":

,,Si

s-a-ntors upd

povald

Cu o probdde dulcea{d."

Mierea cea bun6 va fi oblinutdde albine din

nectarul lorilor

proaspdt

nflorite.

Verifica| -vd cunoSinle e

a) Explicali in ce constd,,munca" lbinelor.

222

GHICITORI

A

Roquca focul,

Iute ca dracul.

(Ardeiul

iute)

Urechi ate, darn-aude,

E micuf

gi

tot impunge.

(Acul)

A l6sat-oDumnezeu

Ca s-obei

9i

u

9i

eu .

(Apa)

Oglindacerului

In ad[postul

pdm0ntului.

(Apa

din fbntdnd)

La cap

imbd

cu

miere,

La coad6limbdcu

venin.

(Albina)

Floare

qi

soare,

Ploaie

gi

ninsoare

Se aie

pe

rdnd

Zlle, nopli furdnd.

.

(Anotimpurile)

223



C

Am trup, dar n-amcorp;

Am

g0t,

darn-amcap;

Am mAneci,

ar

n-amm6ini.

(Cimaga)

Mdndru, nalt

gi

frumos,

La ochi este uminos;

Urechi

are,coarne -are

$i

te

poartl

in

spinare,

(Calul)

Barbdare,

Popdnu-i;

Coarne re,

Vacdnu-i.

(Capra)

Am un dorobanf

$i

e

pus

n lanf.

(Cdinele)

Animaledecasi

ijilrap;.ililase,

Cdndse nttlnesc

RIU se ciondlnesc.

(C0inele gi

pisica)

E ldnos

9i

std

a

stdn6

226

$i

pe

oi el le adun6.

(Cdinele)

Ticdie la

capul

tdu

$i

te trezegtemereu.

(Ceasul)

La cap

pieptene

$i la coadl secere,

La

grumaz

co$ cu

grdunfe.

(Cocogul)

'

i

Ce e mic la vedere,

Dar mare a incdpere?

(Capul)

Care

cer n-are stele?

(Cerul gurir)

Cine

il face nu-i trebuie,

Cine

il cumpdri nu e

pentru

el,

$i

cui ii trebuie

Nu

gtie qi

nu-l vede.

(Coqciugul)

,

.

Care-i satul

Unde cdinii

nu latr6,

Cocoqii

nu cinti

$i

oameniinu lucreazd.

(Cimitirul)

227



Supt

pddure

ngrdmSditd

$ede

urnea nvelitS;

Ziuade soare

ugitd,

Noapteade lund

pitit5.

(Casa)

N-are

minte,

Dar te

prinde.

(Capcana)

Are foi

gi

scoar 6,

Dar nu e

copac,

Cine o-in{elege

Minte are-n cap.

(Cartea)

Pe casd-i spdnnxatdt,

Pe

emne agd[atit?

(Cortul)

Din pdmint md nasc,

{n

apdmor,

In aer md vestejesc,

$i

la foc m5 ntdresc.

(Caramida)

Am o fetitd,

SSrutatIde toli in

gurild.

(Cana)

Retevei otund,

Strdnge

piru-n

fund.

(Cdciula)

incdrligat

gi-ntortocheat,

$i

deurechi eagd\at.

(Cercelul)

Cine face oatecu mlsurd?

(Croitorul)

Am o fr:unzd are e omoard.

(Culitul)

Cine bate

gi

nu e

bdtut?

(Ceasornicul)

Ndframd vdrgatd

Pestemare-aruncatd.

(Curcubeul)

Cineumbld mult prin lume

$i

tot se strigd

pe

nume?

(Cucul)

Cine zi

gi

noapte utun fumeazd,

$i

nu se mai saturd?

(Coqul)

$ade

nagul

subuluc

$i

fumeazi din ciubuc;

229



$poi,

dupi ce-a

umat,

Il

hrdnesc u aluat.

(Cuptorul)

D

Pesteot gdsegti

n lume

Cinci frali cu acelagi ume.

(Degetele)

S-a lcut de

cdnde umea

$i

va fi

cdtva i lumea,

(Drumul)

Cine

se-ngragdegat?

(Dovleacul)

Mognegu

n

pielea

goald

line

vinul

de ndval6.

(Dopul)

Doi

c0ini

gdtuili

Peste oartd

azvirfi1i.

(Desagii)

E

Nu-l tntrebi

$i

ifi rispunde,

Caufi

n

jur

230

$i

nu

gtii

unde.

(Ecoul)

i1i vorbegte

$i

turcegte,

$i-orice

imbdnimeregte.

(Ecoul)

Mugurul rage

In

pdrloage,

I-elea-ngdnd

In

grldind.

(Ecoul)

Cine e-ngind

$i

nu esuperi?

(Ecoul)

F

Ce

pddure

E fdrd usciturd?

(Firul

de

pir)

Are dinli mulli

9i

mititei

$i

nu suferdniciodatd e

ei.

(Fer[strdul)

Nici afard,

Nici in cer,

Nici

pe p6mdnt.

231



(Fereastra)

Vantul stinge,

Vdntu-l ncinge.

(Focul)

Ce

rece

prin pod

$i

nu hodorogeqte?

(Fumul)

Doudsurioare

Foarte lietoare.

(Foarfecele)

Care loare,

Parc6-i oare?

(Floarea-soarelui)

Sublirel

qi

mititel,

Jo.aci

umeadupdel.

(Fluierul)

Sdgeatampdratului,

Sparge asa racului.

(Fulgerul)

Am o floarealeasi,

$ade

singurdn.casi,

M-agteaptddvin acas6.

(Femeizr)

232

Ce cade-n p6

$i

nu facestropi?

(Frunza)

G

Ft*g*

nu-s,nici

piatri

nu-s,

Insdcaddin nori de sus;

Florileel nimicesc

La cdldurdmdtopesc.

(Grindina)

Am o r0gnicioard,

Toatdziua

0qnegte

$i

noaptea eodihnegte.

(Gura)

Ce

uge

mai repede ecflt oate?

(GOndul)

Vinefuga

pe

cdrare

Culeg0ndapietrigoare.

(Gdina)

+

-r

v

ln

pacurema nascul,

In

pddure

crescui,

Acasd c0ndm-au adus,

Slujitor

caseim-au

pus.

(Gardul)

233



N-o sd-i ajungi

Nici cu scdridin cele ungi.

(ing0mfatui)

Doud lemne-hodolemne

gi

la mijloc br0u de

piele.

(Imbl6ciul)

J

Harachiri igi

fdcea

Dac[ lupta el

pierdea.

(Japonezul)

Aur, buc61ele,

In

gura

sobei mele.

(Jdratecul)

Durere rece

Prin inimd trece.

(Junghiul)

L

Baba

grea,ingreunatd,

$ade

de cui agdtatd

$i

lumind casatoatd

(Lampa)

Ce

apd este n lume

Fdrdnisip?

2s6

(Lacrima)

Ce

gede

n

apd

$i

tot

se

adapd,

Omul

imbitrdnegte,

Ea

nu

putrezegte?

(Limba)

Am o cfreardsfr1atd,

Std a uqdagdfatd.

(Lacatul)

Primdvara

nverzegte,

Toamna-ngdlbeneqte,

$i

iarnate incdlzegte.

(Lemnul)

Buturuguld

uscat[;

O ridici incdrcatd

$i

o laqi

os

ugurat6.

(Lingura)

Ce

ngheafdvara

Mai iute decdt arna?

(Laptele)

Un frunz:.Entre

vdlcele

Cu

treizecide rimurele.

(Luna)

Doisprezece

rali alear

gd,

237



Anul cAtestede

ung;

Fug de

zor

prin lumea-ntreagil,

Niciodatd u se-ajung.

(Lunile

anului)

Nu e

aie,

Nici bllaie;

Nu e brici,

Ca briciul taie

(Limba)

Suflet

ine,

Suflet

n-are.

(Leag[nul)

Cee mare

gi

mai

mare,

$i

de

nimeni eamd -are?

(Legea)

Gdndulmuqtii,

Laba

gdgtii.

(Lenegul)

M

Cese

rdnge

$i

se strdnge

$i

sebagd-nbuzunar?

(Metrul)

Furculi [ cu cincidinfi,

238

Cdpdtatd,

in

pdrinfi.

(Mdna)

Ce nu

pofi

c0ntdri?

(Mintea)

'

Patrupicioare

are,

Dar

sd

gi

emiqte

Nu

e

n

stare.

(Masa)

Am

o

giind pestri{i,

$i

la

coadd erfenild.

(Mdtura)

Ce e mai

dulce

gi

maidulce

$i

prin

bezAit -aduce?

(Mierea)

Ce umbl6viala

oat5,

$i

drumul nu-l

treceniciodati?

(Moara)

Ceare ormauneimdini

$i

tot nu-i mdn6?

(MInuga)

E

un dobitoc

Foarte ncdpifinat,

Urechi ungi,

Minte nu

are,

239



Are cruce

pespinare.

(Mdgarul)

N

Cee

mai amar

gi

mai amar?

(Necazul)

Am un

ciocdnag

e

pile

Cudoudgiurele.

(Nasul)

Fu

am

patru rafi

Intr-un

cojoc

bagafi.

(Nuca)

Ce

se

pune

n

lume

La

tot lucrul

n lume?

(Npmele)

Trecemonstrul

marea

Cup6rul alb

ca sarea.

(Norul)

Ce rece

prin sat

$i

cdiniinu

bat?

(Negura)

o

Arunci

sus,i

alb,

Picd

os,

i

galben.

,

(oul)

N-are imbd

9i

nici

gure,

$i-arati

orice

lpturd.

(Oglinda)

Sunto

qa,

Pecarenu clldregte imeni;

Sunt ereastr[,

Darnu la casd.

(Ochelarii)

Am un

$arpe

u ciulini,

Doarme urigat n

spini,

Invelit pdnd

a brdu,

$i-mi

mdndncI-un

togde

grdu.

(Ogorul)

P

Roati rotitd,

Deommuncitd

$i

de ume nghifltn.

(Pdinea)

Esteun lucru

Pecareunii il au ntreg,

AUii

umltate,

Iar allii deloc.

@erintii)

241



Nici in casdnici afard,

Talpamea e drum

de

ard.

(Pragul)

Primdvara

e-nveselegte,

Yarate umbregte,

Toamna

e nutregte,

Iarna e-ncdlzeqte,

Poftim de

ghicegte.

(Pomul)

De aici pAnd a munte

Tot

prdjini

mdrunte.

(Potecile)

+

'r

v

m

padurema nascul,

In

pddurecrescui,

Acasdde

m-auadus,

Cdlcdtoarca

atuluim-au

pus.

(Puntea)

Cdntdreful

Domnului,

Sdriciaomului.

(PoPa)

Am o cutie

Ca o colivie

$i

cdntd

a nebunie.

(Radioul)

R

Zboard-n

sus,

Zboard-n

os,

Neagrdeste

De la coaddp6n[

la cioc.

(Rdndunica)

Dis de dimineafd-nzori

Vdrsd acrimi

peste

lori;

Soarele -a idicat

$i

pe

loc el le-a

uscat.

(Roua)

Face ructele

negre

Gheareare,

Verdeeste,

$i-n

pldure

el trdiegte.

(Rugul)

s

Am

picioare,

darnu merg,

Oboseala ?n eleg.

(Scaunul)

Nu-i fierbinte,

Dar

usucd.

(Sugativa)

Am doudsurori

gemene,

Ce dorm n

picioare.

(Sprdncenele)

245



Cine

areurechi

$i

nu aude?

(Surdul)

Mdndncd

oatd

ziua,

$i

tot

fl6m0ndd

dmnne.

(Soba)

Iat-o,

nu-i,

Dacdnu-i

Nici

eu

n-o spui.

(Scdnteia)

Iarna

fug.,

Yara

zace.

(Sania)

Soarele

coace,

Mina

o rupe;

Piciorul

o calcd,

Gura

o bea.

(Strugurele)

Doud

lemne

odobele,

Celelalte mdrun{ele.

(Scara)

Albd

gi

sulemenitS,

Cdnd

urdtd,

cdnd

ubitd;

Yaranu

vor sd

md vazd,

larna

toli md-imb

\igeazd.

(Soba)

246

Ce-i

rogu,mir nu-i;

Cregte-n

pdmAnt,

eapdnu-i?

(Sfecla)

Am o lund cu

mdnero

Am furat-o de

pe

cer;

Striluceca o

vipaie,

$i

mdnOncd

urnai

paie.

(Secera)

Cuie mici cu mdciulie

Strilucescpe cero mie,

Dar cdnd esesoarele

Fug de-gi up

picioarele.

(Stelele)

$

Ce-i mai inalt dec6t

calul

$i

mai mic decdt

porcul?

($aua)

De

pe

coadd -ai cdlcat

Sedescoldceqte

ndatd

$i

venin ai cdpdtat.

($arpele)

Curelugd

erde

Prin iarbd se

pierde.

($op0rla)

Cu cdmaga

oi

gi

cline,

247



Cu

clrndrile

oate

Pline,

Toamna

unt

de ecoltat

$i

hambarelee

ocuPat.

($tiulelii)

T

E flcut

de

muncitori

$i

trdieqte

eogor;

Toatd

zirta

elmuncegte,

Url6 de e-nebuneqte.

(Tractorul)

Ce

rece

pedinaintea

chilor

$i

nu-l

poli vedea?

(Timpul)

Toat[

zita:cioca-cioca;

Vine seara

oca-boca.

(Toporul)

Am o

trdsurd

mare;

La vale

uge are,

La

ges

nnebuneqte,

La deal

gdfbiegte.

(Tnenul)

T

Mergi

pe stradd

Te opregte,

$i

pe loc el ili

ghicegte.

248

( iganul)

Cearebarbd

$i

totugi

nu eblrbat?

( aPul)

Cearde

n

gurd

$i

face um

ca o

gurd?

( igara)

Suntmititel gidrdcugor,

$i

mahrdnescu

s0nge

eom.

( nnfarul)

U

Varaumblu

dupd

miere,

Iarnadorm

sd

prind

Putere.

(Ursul)

La margine

eorag

Am un stup

care-i

runtag,

Iar albineledin

el

Facmieredin

ofel.

(Uzina)

Ce

merge

peapd

gi

nu seudd?

(Urnbra)

Ceburuiani

cdnd

o

atingi

i1i face

numai

b69ici?

249



(Vaporu1)

Y

Poli sd faci cd-i slnitos

Chiar de stai

cu capu-n

os

E un sportmai de folos.

(Yoga)

Am un

prieten priceput

De toatd

umea

qtiut;

Imi dd sfaturi

qi

imi spune

Tot ce se

petrece-n

ume.

(Ziarul)

Nu-i

pasdre

gi

totuqi zboard

Dacd-l

ii

bine de sfoard.

(Zmeul)

Albe

ca

creta,

Moale caldna,

Uqoardcapana,

Piere ca spuma.

(Ziryada)

Moale,alba

gi pufoas6,

Pentru cdmp e haini

groas6.

(Zdpada)

/S\ffiDhF,

\

"GH.4s4sgE?',,

W,

li

.l



254

255

lecturile.copilariei. clasa.1. ed.steaua.nordului

Documents