lecture2 - pc

Programarea calculatoarelor

#2

Adrian Runceanuwww.runceanu.ro/adrian

2016

C++Elemente introductive ale limbajului C++

[email protected]

Curs 2 Elemente introductive ale

limbajului C++

02.12.2016 Curs - Programarea calculatoarelor 2

[email protected]

2. Elemente introductive ale limbajuluiC++

2.1. Programarea şi limbaje de programare2.2. Limbajul C2.3. Elemente de bază ale limbajului C++

2.3.1. Tipuri de date2.3.2. Modificatorii de tip2.3.2. Constante2.3.4. Variabile

2.4. Operatorii limbajului C++2.4.1. Operatori aritmetici2.4.2. Operatori relationali2.4.3. Operatori de egalitate


[email protected]

2.1. Programarea şi limbaje de programare

Prin programare se înţelege în mod generictranspunerea unor operaţii repetitive, asupra unui set dedate, într-un limbaj inteligibil de către un sistem de calculcare urmează ulterior să le execute.Acest lucru este realizat în două etape:

1. etapă în care este implicat omul şi anume cea de trecere dela problema reală la transpunerea într-un limbaj deprogramare.

2. o a doua etapă, automată, care transpune codul sursă(înşiruirea de instrucţiuni specifice limbajului respectiv) într-un cod direct executabil (inteligibil sistemului de calcul)lucru de care se ocupă programe specializate numitecompilatoare.


[email protected]

2.1. Programarea şi limbaje de programare

Rolul programării este ca de fiecare datăcând o anumită operaţiune sau o suită deoperaţiuni repetitive care se aplică asupra unorseturi de date mereu diferite să fie scris unprogram care să:

1. ceară setul de date de intrare (cele care trebuiesă fie prelucrate)

2. să execute asupra lor suita standard deoperaţiuni

3. şi să livreze datele de ieşire (adică rezultatele)


[email protected]






[email protected]

2.2. Limbajul C

Limbajele de programare de nivel mediu au fost

serios dezvoltate pe la mijlocul anilor '50.

La ora actuală se estimează că există peste 2000 de

limbaje de programare, diferenţele între ele fiind legate

în principal de stilul de programare.

Limbajul C, dezvoltat în 1972 de Dennis M. Ritchie*

la Laboratoarele AT&T Bell, este primul limbaj pentru

crearea de sisteme de operare.

*Dennis M. Ritchie a decedat pe 14.10.2011 (la varsta de 70 de ani)!


[email protected]

2.2. Limbajul C

Numele limbajului provine din faptul că esterezultatul îmbunătăţirii limbajului B, folosit în scriereasistemului de operare UNIX pentru DEC PDP7.

Prima documentaţie despre acest limbaj a fost "TheC Programing Language", scrisă de Dennis Ritchie şiBrian Kernighan în 1977.

Înaintea ei exista doar "The C Reference Manual",scrisă de Dennis Ritchie.

O caracteristică importantă a acestui limbaj estefaptul că poate fi considerat simultan şi un limbaj denivel mediu şi un limbaj de nivel scăzut.


[email protected]

2.2. Limbajul C

Limbajul C şi versiunile sale OOP (ObjectOriented Programming) C++, Visual C++ şimai noul C# sunt printre cele mai folositelimbaje de programare la ora actuală.


[email protected]

2.2. Limbajul C

http://spectrum.ieee.org/computing/software/the-2015-top-ten-programming-languages


http://spectrum.ieee.org/computing/software/the-2015-top-ten-programming-languages

[email protected]

2.2. Limbajul C

Limbajul C permite folosirea a două tehnicide programare:

1. programare structurată2. acces direct la maşină

fapt care-l face să fie foarte flexibil.Ultimul şi poate cel mai important motiv

pentru învăţarea limbajului C este faptul căpermite trecerea cu uşurinţă la varianta sa C++,la limbajul Java sau la limbajul C#.


[email protected]






[email protected]

2.2. Elemente de bază ale limbajului C++

Vom studia în cele ce urmează variantaorientată pe obiecte a limbajului standard C, şianume limbajul C++.


[email protected]


1. Tipuri de date. Variabile. ConstanteCuvinte cheie

Limbajul C, ca orice limbaj de programare,este compus din câteva denumiri (identificatori)cu o semnificaţie bine stabilită, numite cuvintecheie.

Observaţie: Când alegeţi denumiri de variabilepentru programe să nu utilizaţi aceste denumiri.


[email protected]


Limbajul C++ adaugă noi cuvinte cheie la celeexistente ale limbajului C.


auto break case char const continue default dodouble else enum extern float for goto ifint long register return short signed sizeof staticstruct switch typedef union unsigned void volatile while

asm bool catch class deletefriend inline mutable namespace newoperator private public protected templatethis using virtual

Cuvintele cheie ale limbajului C.

[email protected]






[email protected]

2.3.1. Tipuri de date

Un tip de date specifică (precizează):

mulţimea de valori pe care variabila respectivăle poate lua

cât şi setul de operaţii pe care programatorul lepoate efectua cu acea variabilă


[email protected]

2.3.1. Tipuri de dateNUMELE TIPULUI

CARACTERISTICI

char reţine un singur caracter Exemple: ‘A’, ’a’, ’%’, etc.

int reţine numere întregi cu semn Exemple: 23, -45, 0, etc.

float reţine numere reale în format cu virgulă mobilă, în simplă precizie Exemple: 7.8965, -4.123, 7.0, etc.

double

reţine numere reale în format cu virgulă mobilă, în dublă precizie Exemple: 123456789.89654321, -123456789.1234567890, 123456789.0, etc. (se utilizează când se prelucrează numere foarte mari sau foarte mici)

void tip de date special care nu specifică un anumit set de valori iniţial, dar care poate fi specificat ulterior declarării.


[email protected]

2.3.1. Tipuri de dateReprezentarea caracterelor in memoria calculatorului

Programatorii pot folosi in programe valori de orice tip (cifra,litera mica, litera mare, caractere speciale, alte caractere).

In memoria calculatorului fiecare astfel de caracter sereprezinta printr-un cod numeric - ASCII (codul numeric alcaracterului respectiv). Intervalul este intre 0 si 255.


Interval valori (selecție)Cod ASCII

Semnificație

[0, 32] Caractere neprintabile(netipăribile)

[48, 57] Cifrele de la 0 la 9

[65, 90] Literele mari de la A la Z

[97, 122] Literele mici de la a la z

[email protected]


1. Tipul de date char

Se reprezintă în memoria calculatorului folosind 8 biţi (un octet) şipoate păstra valori cuprinse între –128 şi 127.Dacă se declară fără semn (adică se utilizează modificatorul unsigned),intervalul de valori se întinde de la 0 la 255.

Programatorii pot atribui valori de tip caracter unei astfel devariabile în două modalităţi distincte, dar care acţionează identic:

reprezentarea din ASCII (codul numeric al caracterului respectiv) sau caracterul respectiv între două apostrofuri


Exemplu:char litera_mica; char litera_mica=97;

sau char litera_mica=’a’;

char <definitie_de_data>;

[email protected]


2. Tipul de date int

Se reprezintă în memoria calculatorului folosind 16biţi (2 octeţi) şi poate păstra valori cuprinse între–32768 şi 32767.

Dacă se declară fără semn (adică se utilizeazămodificatorul unsigned), intervalul de valori se întindede la 0 la 65535.


int <definitie_de_data>;

Exemplu: int a=9;int b=6725;int c=-31567;

[email protected]


3. Tipul de date float

Se reprezintă în memoria calculatorului folosind 32biţi (4 octeţi) şi poate păstra valori cuprinse între 3.4E-38 şi 3.4E+38.


float <definitie_de_data>;

Exemplu: float x=9.789;float y=-6725.123;float z=-3156723;

[email protected]


4. Tipul de date double

Se reprezintă în memoria calculatorului folosind64 biţi (8 octeţi) şi poate păstra valori cuprinse între1.7E-308 şi 1.7E+308.


double <definitie_de_data>;

Exemplu:

double numar_foarte_mare=123456789123456789.123456789123456789;double numar_foarte_mic=-123456789123456789.123456789123456789;double numar_mare=-123456789;

[email protected]


5. Tipul de date void

Este tipul de dată vidă (fără tip specificat), utilizat în generalpentru mărirea clarităţii programelor.

Tipul void permite explicitarea faptului că o funcţie nureturnează nimic sau nu are nici un parametru.


[void ] <definitie_de_functie([void])sau

void <definitie_de_pointer>;

Exemplu: void salut(void){

cout<<"SALUTAM PROGRAMATORII IN LIMBAJUL C++ !!!\n";

}

[email protected]






[email protected]

2.3.2. Modificatorii de tip

Limbajul C++ oferă pe lîngă cele 5 tipuri de bazăprezentate mai sus, un set de modificatori de tip:

1. unsigned (fără semn)2. long (lung)3. signed (cu semn) 4. register (registru)5. short (scurt) Un modificator de tip schimbă domeniul valorilor pe care o

variabilă le poate păstra, sau modul în care compilatorulpăstrează o variabilă.

Pentru a se modifica un tip de data, se va plasa modificatorulîn faţa tipului respectiv.


Exemplu: unsigned int numar;register int i;long int numar_foarte_mare;

[email protected]






[email protected]

2.3.3. Constante

Sunt date a căror valoare nu poate fi modificată în

timpul execuţiei programului.

Ele reprezintă un tip şi o valoare şi astfel pot fi de mai

multe tipuri:

1. constantă întreagă

2. constantă flotantă

3. constantă caracter

4. constantă șir de caractere


[email protected]

2.3.3. Constante1. constantă întreagă = se reprezintă sub forma unei înşiruiri de cifre.

Se clasifică în:– constante zecimale (se scriu în baza 10) Exemplu: 14, 568,

17342– constante octale (se scriu în baza 8) Exemplu: 0şir de cifre în

baza 8– constante hexazecimale (se scriu în baza 16) Exemplu: 0x şir de

cifre în baza 16Constantele întregi se reprezintă pe 16 biţi sau pe 32 de biţi. Dacăla sfârşitul unei constante punem litera l sau L, atunci constantarespectivă va fi reprezentată pe 32 de biţi.

Exemplu: numărul 17 se reprezintă pe 16 biţinumărul 17L se reprezintă pe 32 biţi


[email protected]

2.3.3. Constante

2. constantă flotantă este compusă din 2 părţi– partea fracţionară (care poate fi vidă) şi– exponent (care poate fi el vid)

O constantă reală este sub următoarea formă:

Exemplu: 3.45e-17 3,45*10-17

Toate constantele flotante se reprezintă pe 16 biţi.


parte întreagă.parte fracţionară e exponent

[email protected]

2.3.3. Constante3. constantă caracter este de fapt un caracter între apostrofuri.Se reprezintă pe 8 biţi, fiind chiar reprezentarea în codul ASCII a

caracterului respectiv.Exemplu:‘A’ reprezentare internă: 65 (codul ASCII a caracterului ‘A’)‘a’ reprezentare internă: 97 (codul ASCII a caracterului ‘a’)În plus avem o notaţie specială ‘\’ = backslash, care se poate folosi

împreună cu câteva litere mici cu următoarele semnificaţii:


Caracter semnificatie\n linie noua\r retur de car\t tabulator orizontal\v tabulator vertical\\ backslash\nnn valoare ASCII in octal

\xnnn valoare ASCII in hexazecimal

[email protected]

2.3.3. Constante4. constantă şir sau şir de caractere Acest tip de constantă apare ca o succesiune de caractere scrise

între ghilimele. Poate fi şi şirul vid. Reprezentarea internă este astfel încât fiecare

caracter apare pe câte un singur octet, iar ca terminator de şiravem caracterul 0 (nul).

Constantele şir pot fi scrise pe linii diferite, dar pe prima linieultimul caracter este backslash, înainte de apăsarea tasteiRETURN.

Exemplu: linia 1 : "conti\linia 2 : nuare"

Exemplu: "AbbA" se reprezintă intern astfel: 659898650 A b b A


[email protected]






[email protected]

2.3.4. Variabile

Pentru a putea utiliza informaţiile ce pot fi prelucrate

prin intermediul programelor, trebuie să folosim

denumiri (identificatori), care să fie compuşi din

caractere – litere, cifre şi liniuţa de subliniere -

underscore(‘_’) din maximum 31 caractere.

Numim variabilă o denumire (identificator) pe care

compilatorul o asociază cu o anumită zonă de memorie.


[email protected]

2.3.4. Variabile

Când se declară o variabilă, trebuie specificat atât numele ei cât şi tipul de date asociat.


Exemple:int variabila_de_tip_intreg;float variabila_de_tip_real;char variabila_de_tip_caracter;void variabila_fara_tip;

Restricţie: Numele variabilelor nu poate să înceapă cu o cifră.

Exemplu: variabila1 - este corect1variabila - nu este corect

[email protected]

2.3.4. Variabile

Observaţie:

Limbajul C este case sensitive, adică face diferenţa dintreliterele mici şi mari, astfel încât, două denumiri devariabile sau de funcţii, care sunt identice dar sunt scriseo dată cu litere mici iar apoi cu litere mari, se considerăca fiind două denumiri de variabile sau de funcţiidiferite.

Exemplu: int var_intreaga;int VAR_INTREAGA;

semnifică două denumiri total diferite.


[email protected]

2.3.4. Variabile

Variabilele pot fi:

1. simple

2. compuse:a) tabloub) structură/uniune/enumerare


[email protected]

2.3.4. Variabile

1. Variabilele simpleDeclaraţia de variabilă simplă are forma:

Exemplu:


tip nume_variabila;

int i;int j, k, l;double a, b;float x, y;char m, n, t;

[email protected]

2.3.4. Variabile

2. Variabilele tablouPrin tablou înţelegem o mulţime ordonată

de acelaşi tip; accesul la elementele tablouluifăcându-se cu ajutorul indicilor.

Declaraţia este:

Exemplu:


tip nume_tablou[dimensiune];

int v[5];float x[15];double a[3];

[email protected]

2.3.4. Variabile

Observaţie:Numerotarea elementelor unui tablou în

limbajul C++ începe cu indicele 0.Elementele lui int v[5] vor fi:

v[0],v[1],v[2],v[3],v[4];Indice poate să fie orice expresie întreagă.Putem avea chiar şi tablouri de şiruri de

caractere: char t[20];Numele tabloului este de fapt adresa

primului său element.02.12.2016 Curs - Programarea calculatoarelor 40

[email protected]

2.3.4. VariabileIniţializarea variabilelor

Poate fi făcută chiar pe linia de declarare a variabilelor:Exemplu:

Pentru iniţializarea variabilelor de tip şir de caractere avemurmătoarele posibilităţi:

char t[15] = { ’s’, ’i’, ’r’, ’ ’, ’c’, ’o’, ’r’, ’e’, ’c’, ’t’, ’\0’ };sau char t[15] = ”sir corect”;


int i=5;float x=7.8;int v[5]={1,2,7,10,-5};float y[3]={-9.034,89,2};char c=’B’;

[email protected]

2.3.4. VariabileComentarii în programeNumim comentarii, acele texte care nu sunt luateîn considerare de compilator şi care apar întresimbolurile

/* comentariu */saucând este vorba despre o singură linie

// comentariuSe mai pot pune comentarii pentru ca să se

elimine una sau mai multe instrucţiuni dinprogramul C++.


[email protected]






[email protected]

2.4. OPERATORII LIMBAJULUI C++

Expresii

O expresie poate să fie un operand sau maimulţi operanzi legaţi prin operatori

Orice expresie are tip şi valoare care se obtindupă evaluarea expresiei


[email protected]


Operatori

Operatorii folosiţi în limbajul C++ au o asocierede la stânga la dreapta – în general – cu excepţia- operatorilor unari (se aplică la un singur operand),- relaţionali- şi de atribuire,

la care asocierea se face de la dreapta la stânga.


[email protected]


Operatorii sunt împărţiţi în 11 categorii:

Operatori

1 aritmetici

2 relaţionali

3 de egalitate

4 logici

5 logici pe biţi

6 de atribuire

7 de incrementare şi decrementare

8 de conversie explicită (cast)

9 de lungime (sizeof)

10 condiţional

11 virgulă


[email protected]






[email protected]

2.4.1. Operatori aritmetici

În cele mai simple programe se pot utiliza operaţii matematice cum ar fiadunarea, scăderea, înmulţirea şi împărţirea.

OPERATOR FUNCŢIE + Adunare

- Scădere

* Înmulţire

/ Împărţire

% Restul împărţirii

+ adunare unară

- scădere unară


Exemplu:int i=9, j=2;

atunci i/j are ca rezultat 4i%j are ca rezultat 1

[email protected]

2.4.1. Operatori aritmeticiPrezentăm în următorul program scris în C++, principalii operatorimatematici:

#include <iostream.h>int main(void){int secunde_pe_ora;float media;secunde_pe_ora = 60 * 60;media = (5 + 10 + 15 + 20) / 4;cout<<“Numarul de secunde intr-o ora este ”<< secunde_pe_ora

<<endl;cout<<“Media numerelor 5, 10, 15 si 20 este ”<<media<<endl;cout<<“Numarul de secunde in 48 de minute este

”<<secunde_pe_ora – 12 * 60<<endl;} 02.12.2016 Curs - Programarea calculatoarelor 49

[email protected]

2.4.1. Operatori aritmetici

După execuţia programului se vor afişa pe ecranurmătoarele rezultate:

Numarul de secunde intr-o ora este 3600 Media numerelor 5, 10, 15 si 20 este 12.000000Numarul de secunde in 48 de minute este 2880


[email protected]






[email protected]

2.4.2. Operatori relaţionaliÎn programe, prin aplicarea acestor operatori relaţionali se

pot obţine două valori posibile, la evaluarea expresiilor care îiconţin:

0 – ceea ce înseamnă că expresia este falsă1 – ceea ce înseamnă că expresia este adevărată

OPERATOR FUNCŢIE

< mai mic

<= mai mic sau egal

> mai mare

>= mai mare sau egal


Exemplu:

int i=3, j=8;Atunci pentru expresia i < j avem valoarea 1

Iar pentru expresia i >= j avem valoarea 0

[email protected]

2.4.2. Operatori relaţionaliSe citesc doua numere întregi a si b. Să se realizeze un algoritmcare să verifice care numar este mai mare, afişandu-se un mesajcorespunzator:

#include <iostream.h>int main(void){

int a,b;cin>>a; cin>>b; if(a > b)

cout<<“Numarul a este mai mare decat numarul b\n”;else

cout<<“Numarul b este mai mare decat numarul a\n”;}


[email protected]






[email protected]

2.4.3. Operatori de egalitate

În programe, prin aplicarea acestor operatori de egalitate sepot obţine două valori posibile, la evaluarea expresiilor care îiconţin:

0 – ceea ce înseamnă că expresia este falsă1 – ceea ce înseamnă că expresia este adevărată

OPERATOR FUNCŢIE

== egal

!= diferit


Exemplu:int i=2, j=5, k=2;

Atunci pentru expresia i!=j avem valoarea 1Pentru expresia i==j avem valoarea 0Iar pentru expresia i==k avem valoarea 1

[email protected]

2.4.3. Operatori de egalitateSe citeşte un număr întreg a. Să se realizeze un algoritm care săverifice dacă numărul a este par, afişandu-se un mesajcorespunzator:

#include <iostream.h>int main(void){

int a;cin>>a; if( a % 2 == 0 )

cout<<“Numarul este par\n”;else

cout<<“Numarul este impar\n”;}


[email protected]


2.4. Operatorii limbajului C++2.4.1. Operatori aritmetici2.4.2. Operatori relaţionali2.4.3. Operatori de egalitate2.4.4. Operatori logici2.4.5. Operatori logici pe biţi2.4.6. Operatorul de atribuire2.4.7. Operatori de incrementare şi de decrementare2.4.8. Operatorul de conversie explicită (cast)2.4.9. Operatorul de lungime (sizeof)2.4.10. Operatorii condiţionali2.4.11. Operatorul virgulă

02.12.2016 Programarea calculatoarelor 57

2.4.4. Operatori logici

În limbajul C/C++ nu există valori speciale pentru adevăratsau fals şi de aceea:

- valoarea de fals este reprezentată prin zero (0)- iar valoarea de adevarat este reprezentată prin orice număr

diferit de zero (0)

Observaţie:Din punct de vedere al priorităţii, operatorii unari au cea mai

mare prioritate şi de aceea, în acest caz, operatorul ‘!’ areprioritatea cea mai mare, urmat în ordine de operatorul ‘&&’ şide operatorul ‘||’.02.12.2016 Programarea calculatoarelor 58

OPERATOR FUNCŢIE

! negare

&& şi logic

|| sau logic


Reamintim tabele de adevăr ale celor trei operatorilogici:

Exemplu:expresia !0 are valoarea 1expresia !5 are valoarea 0expresia !(a==b) are valoarea 1 sau 0 în funcţie de valorile lui

a, respectiv b.


&& 0 00 0 00 0 1

|| 0 00 0 10 1 1

!0 1

! 0 0


Prezentăm maijos, un exemplu maiamplu cu câtevaexpresii la care leevaluăm valorile:

Presupunem că avemvariabilele întregi:

• i = 0• j 0• k 0


Expresie

i && j!i && ji || ji ||!j

!(i && j)!i || !j

!i && j || !j && ii <= j || j <= k

0

1

1

0

1

1

1

0 sau 1

Valoare

[email protected]




2.4.5. Operatori logici pe biţi

Operatorii logici pe biţi se pot folosi în limbajul C++, pentru amări performanţele unui program sau pentru a-i reduce consumulde memorie utilizată.

Acest tip de operatori se aplică unuia sau mai multor biţidintr-o expresie.


OPERATOR FUNCŢIE~ negație logică pe biţi& şi pe biţi| sau pe biţi^ sau exclusiv pe biţi

<< deplasare la stânga pe biţi>> deplasare la dreapta pe biţi

[email protected]


Operatorul unar “~” returnează operandulasupra căruia este folosit cu toţi biţii negaţi

Exemplu : ~0 are valoarea 1

010 = 000000002

prin negare bit cu bit se transformă în

~010 = 111111112 (numărul este 25510)02.12.2016 Programarea calculatoarelor 63


Operatorul binar “&” se utilizează pentru atransforma în 0 anumiţi biţi, sau pentru a testa oanumită configuraţie de biţi.

Exemplu:110 = 000000012 110 = 000000012

210 = 000000102 310 = 000000112

-------------------- --------------------010 = 000000002 110 = 000000012

expresie valoare 1 & 2 0

1 & 3 1



Operatorul binar “|” se utilizează pentru atransforma în 1 anumiţi biţi.

Exemplu:110 = 000000012 110 = 000000012

210 = 000000102 310 = 000000112

-------------------- --------------------310 = 000000112 310 = 000000112

expresie valoare 1 | 2 3

1 | 3 3



Operatorul binar “^” are următoarea tabelă devalori:

Exemplu:

110 = 000000012 110 = 000000012

210 = 000000102 310 = 000000112

-------------------- ---------------------310 = 000000112 210 = 000000102

expresie valoare

1 ^ 2 3

1 ^ 3 2


^ 0 1

0 0 1

1 1 0

[email protected]


Operatorul “<<” se foloseşte pentru a deplasa spre stânga biţiiunui număr întreg cu n biţi specificaţi după operator; biţii rămaşi îndreapta se completează cu 0.

Exemplu: 2 << 2 210 = 000000102

---------------------810 = 000010002

Deci, în general, a << n înseamnă, ca valoare, a*2 la puterea n.Operatorul “>>” realizează deplasarea spre dreapta a biţilor unui

număr întreg cu n poziţii.Deci, în general, a >> n înseamnă, ca valoare, a/(2^n), fiind de faptîmpărţirea cu 2 la puterea n a numărului.


[email protected]




2.4.6. Operatorul de atribuire

Are cea mai mică prioritate după operatorul virgulă şiapare sub forma:

Dacă avem var = var operator expresie, atunci în C/C++, sepoate scrie prescurtat:

unde operator poate să fie un operator aritmetic sau un operatorlogic pe biţi.

Exemplu: int i, j;i = i + 2; se poate scrie i + = 2;j = j | 1; se poate scrie j | = 1;

var = expresie


var operator = expresie

[email protected]




2.4.7. Operatori de incrementare (++) şi de decrementare (--)


OPERATOR FUNCŢIE++i incrementare prefixată--i decrementare prefixatăi++ incrementare postfixatăi-- decrementare postfixată

[email protected]


De fapt:++i i = i + 1 - incrementarea se face înainte de

evaluarea expresiei în care apare ++i++ i = i + 1 - incrementarea se face după evaluarea

expresiei în care apare ++--i i = i - 1 - decrementarea se face înainte de

evaluarea expresiei în care apare --i-- i = i - 1 - decrementarea se face după evaluarea

expresiei în care apare --

Observaţie: Aceşti operatori nu se aplică unor expresii.02.12.2016 Programarea calculatoarelor 72

[email protected]


Pentru a înţelegere mai eficient diferenţa între cele două forme,prezentăm mai jos o secvenţă de program care utilizează ambii operatori:

Rezultatele execuţiei sunt următoarele:Utilizarea formei postfixate 1Valoarea dupa incrementare 2Utilizarea formei prefixate 2Valoarea dupa incrementare 2


int valoare = 1;cout<<"Utilizarea formei postfixate "<<valoare++<<endl;cout<<"Valoarea dupa incrementare "<<valoare<<endl;

valoare=1;cout<<"Utilizarea formei prefixate "<<++valoare<<endl;cout<<"Valoarea dupa incrementare "<<valoare<<endl;

[email protected]




2.4.8. Operatorul de conversie explicită (cast)

Se foloseşte pentru forţarea tipului unui operand.

Are forma:

unde operand poate fi şi o expresie, iar tip este un operatorunar.

Exemplu: int i=5, j=2;float a;a = i / j; înseamnă că a primeşte valoarea întreagă 2a = (float) (i / j); înseamnă că a primeşte ca valoare 2a = (float) i / j; înseamnă că a primeşte ca valoare 2.5

(tip) operand


[email protected]




[email protected]

2.4.9. Operatorul de lungime (sizeof)

Este un operator cu o prioritate mare,folosit în determinarea lungimii în octeţi a unuioperand care poate fi o expresie sau un tip dedate.


sizeof (expresie) sizeof (tip)

[email protected]

2.4.9. Operatorul de lungime (sizeof)

Pentru a putea înţelege eficienţa folosirii acestui operator, prezentăm unscurt program:

În funcţie de compilatorul C/C++ folosit (exemplu MinGW) se obţinurmătoarele rezultate:

Variabila de tip int foloseşte 2 octeţiVariabila de tip float foloseşte 4 octeţiVariabila de tip double foloseşte 8 octeţiVariabila de tip unsigned foloseşte 2 octeţiVariabila de tip long foloseşte 4 octeţi


cout<<"Variabila de tip int foloseste "<<sizeof(int)<<" octeti\n";cout<<"Variabila de tip float foloseste "<<sizeof(float)<<" octeti\n";cout<<"Variabila de tip double foloseste "<< sizeof(double)<<" octeti\n";cout<<"Variabila de tip unsigned foloseste "<<sizeof(unsigned)<<"octeti\n”;cout<<"Variabila de tip long foloseste "<<sizeof(long)<<" octeti\n";

[email protected]




2.4.10. Operatorii condiţionali “?” “:”

Se folosesc numai împreună şi funcţionează ca o instrucţiune if.

Forma este următoarea:sau

unde expresie1 este o expresie logică care poate fi adevarată saufalsă; când este adevarată rezultatul este expresie2, iar când este falsă rezultatul este expresie3.

Exemplu: modul = x < 0 ? –x : x;max = a < b ? b : a;min = a < b ? a : b;

expresie1 ? expresie2 : expresie3

var = expresie1 ? expresie2 : expresie3


[email protected]




2.4.11. Operatorul virgulă “,”

Are prioritatea cea mai scazută din toţioperatorii.

Are următoarea formă:

sau

Această expresie se evaluează de la stânga ladreapta, evaluându-se pe rând fiecare expresie pânăse ajunge la ultima.

expresie1, expresie2, expresie3, . . . , expresien

expresie = expresie1, expresie2, expresie3, . . . , expresien


Tabela de priorităţi a operatorilorÎn limbajul C/C++, pentru a evalua expresiile în care apar

operatori, s-au stabilit anumite reguli de prioritate (precedenţă) a operatorilor.


NIVEL DE PRIORITATE

OPERATOR ASOCIATIVITATE

1 () [] . -> stânga -> dreapta

2 - (unar) + (unar) & (unar) ! ~ *(unar) (cast) (sizeof) ++ -- dreapta -> stânga

3 * (binar) / % stânga -> dreapta

4 + (binar) - (binar) stânga -> dreapta

5 << >> stânga -> dreapta

6 < <= > >= dreapta -> stânga

7 == != stânga -> dreapta

8 & stânga -> dreapta

9 ^ stânga -> dreapta

10 | stânga -> dreapta

11 && stânga -> dreapta

12 || stânga -> dreapta

13 ? : stânga -> dreapta

14 = dreapta -> stânga

15 , stânga -> dreapta

Probleme propuse spre rezolvare


[email protected]

Algoritmi cu structura repetitivă cu număr cunoscut de pași

Problema 1Să se scrie un program care să afișeze toate

numerele perechi de numere prime gemene mai micidecât un număr natural n dat.

Spunem că două numere a și b sunt prime gemenedacă îndeplinesc următoarele condiții:

1. sunt prime2. |a - b|=2

Exemplu:


Pt. n=20 se obțin valorile:

(3,5); (5,7); (11,13); (17,19)

[email protected]


Pas 1: Stabilim care sunt datele de intrare, adicăcele care vor fi prelucrate cu ajutorulalgoritmului, împreună cu datele de ieşire.

În cazul problemei date, avem:

Date de intrare: n număr întreg

Date de ieșire: numere prime gemene


[email protected]


Pas 2: Analiza problemeiStabilim condiţiile pe care trebuie să le

îndeplinească datele de intrare pentru a fi prelucrate încadrul algoritmului.

Verificăm valorile a între 3 și n-2. Pentru acestevalori verificăm:

a) Numărul a este sau nu număr primb) Numărul b=a+2 este sau nu număr prim

Dacă ambele numere sunt prime, atunci am găsit opereche de numere prime gemene.



Pas 3:Scriereaalgoritmului în pseudocod:


întreg n, a, b, prim1, prim2, i, j

citeşte n

pentru a=3,n-2 execută

prim1 <- 1

pentru i=2, a/2 execută

dacă a % i = 0 atunci

prim1 <- 0

sfârșit dacă

sfârșit pentru


Pas 3:Scriereaalgoritmului în pseudocod:


b <- a+2

prim2 <- 1

pentru j=2, b/2 execută

dacă b % j = 0 atunci

prim2 <- 0

sfârșit dacă

sfârșit pentru

dacă prim1 = 1 și prim2=1 atunci

scrie a, b

sfârșit dacă

sfârșit pentru

stop

[email protected]


Problema 2Sa se scrie un program care sa determine

toate numerele prime palindrom dintr-uninterval [a, b] dat, cu a si b valori naturale.

Exemplu:


Pt. a=10 si b=400 se obțin valorile:

(11, 101, 131, 151, 181, 191, 313, 353, 373)

[email protected]


Problema 3Se citesc numere naturale strict pozitive până

la întâlnirea numărului 0. Să se numere câte dintre ele sunt pare,

presupunând că cel puţin primul element estenenul. Exemplu:


Date de intrare: 4 3 6 5 7 7 0 Date de ieşire: 2 numere pare

[email protected]


Problema 4

Se citesc de la tastatură numere intregipozitive până la întâlnirea numărului 0.

Să se scrie un program care să afişeze cea mai micăşi cea mai mare valoare a acestor numere. Exemplu:


Date de intrare: 550 345 100 45 0Date de ieşire: max=550 min=100

[email protected]


Problema 5

Se introduce un număr natural cu maxim 9 cifre. Să se determine şi să se afişeze numărul de cifre, cea mai mare cifră şi suma tuturor cifreloracestui număr.

Exemplu:


Date de intrare: 24356103 Date de ieşire: 8 cifremax = 6 suma = 24

[email protected]

Referinte bibliograficeBibliografia necesară cursului:

1. Adrian Runceanu, Mihaela Runceanu, Noțiuni de programare înlimbajul C++, Academica Brâncuşi, Târgu-Jiu, 2012, ISBN 978-973-144-550-2, 483 pagini

2. Adrian Runceanu, Programarea şi utilizarea calculatoarelor,Editura Academică Brâncuși Targu-Jiu, 2003

3. Octavian Dogaru, C++ - Teorie şi practică, volumul I, EdituraMirton, Timişoara, 2004

4. O.Catrina, I.Cojocaru, Turbo C+, Editura Teora, Bucureşti, 19935. D.Costea, Iniţiere în limbajul C, Editura Teora, Bucureşti, 19966. K.Jamsa, C++, Editura Teora,19997. K.Jamsa & L.Klander, Totul despre C si C++, Teora, 2004

02.12.2016 Programarea Calculatoarelor - curs 94

[email protected]

“First, solve the problem. Then, write the code.”

- John Johnson

02.12.2016 Programarea Calculatoarelor - curs 95

lecture2 - pc

Engineering