Cuprins

Introducere................................................................................................................................2

Capitolul I. Aspecte generale...................................................................................................3

1.1 Noţiunea de leasing......................................................................................................................3

1.2 Finanţarea prin leasing.................................................................................................................5

1.3 Tipuri de leasing...........................................................................................................................7

1.3.1 Leasing-ul financiar....................................................................................................................9

1.3.2 Leasingul operaţional..............................................................................................................10

1.3.3 Leasing-ul internaţional...........................................................................................................13

1.3.4 Leasingul direct şi indirect.......................................................................................................15

1.4 Avantajele şi dezavantajele leasing-ului.....................................................................................16

Capitolul II. Contractul de leasing........................................................................................18

2.1 Componente şi clause.................................................................................................................18

2.1.1 Elemente componente ale contractului de leasing.................................................................20

2.1.2 Rata de leasing........................................................................................................................21

2.1.3 Actele necesare finanţării în sistem de leasing........................................................................23

2.1.4 Obligaţiile părţilor unui contract de leasing.............................................................................23

2.2 Tipuri de contracte de leasing....................................................................................................24

2.3 Condiţii de finanţare...................................................................................................................25

2.4 Finanţarea internaţională prin leasing........................................................................................26

2.5 Reglementări internaţionale privind leasingul............................................................................29

Capitolul III. Studiu de caz Ţiriac Leasing IFN S.A. .........................................................34

3.1 Prezentarea firmei de leasing.....................................................................................................34

3.2 Evoluţia Activităţii Ţiriac Leasing................................................................................................37

Concluzii..................................................................................................................................44

Anexe........................................................................................................................................45

Bibliografie..............................................................................................................................46

1

Introducere

Termenul de leasing a marcat în ultimul deceniu pe piaţa autohtonă şi cît şi pe cea

internatioanala un avans economico-financiar de mare amploare, reprezentînd unul din pilonii

economici stabili în domeniul finanţărilor directe. Leasingul a fost şi este în continuare un pas

înainte în dezvoltarea companiilor pe ramura patrimoniului, mai exact al activelor corporale,

cît şi pentru persoanele fizice care au dorit achiziţionarea unui autoturism sau utilaj, evitînd

birocraţia creditelor bancare sau instituirea de gajuri şi ipoteci impuse de bănci.

Practic, leasingul asigură finanţarea integrală prin fonduri împrumutate a unei

investiţii, oferind şansa beneficiarului să nu mai constituie măsuri asiguratorii. Astfel

leasingul se diferenţiază de clasica creditare a investiţiilor, ajutînd la dezvoltarea continuă a

procesului tehnic.

Am încercat să elaborez o cercetare asupra operaţiunii de leasing, pentru a putea

observa şi înţelege evoluţia rapidă a acestei tranzacţii, şi elementele particulare ale

contractelor care fac practică desfăşurarea acestei operaţiuni de finanţare.

Lucrarea elaborată, conţine trei capitole, în care am încercat să introduc schematic

elementele importante pentru a putea observa în principiu funcţionarea amplă a procesului de

finanţare prin leasing. Aşadar, pentru început am considerat că elementul de bază pentru a

înţelege un termen nou, este definiţia, continuînd aprofundarea temei cu tipurile acestei

operaţiuni de finanţare.

În partea a doua a proiectului am surprins elementele generale, pentru a putea înţelege

intraga operaţiune, aşadar am trecut prin toate filtrele informaţiile căpătate în timpul cercetării

şi am păstrat şi prezentat esenţa celor mai importante informaţii.

În ultima parte a lucrării am luat ca studiu de caz, o societate de leasing, care activează

pe plan naţional şi internaţional. Scopul acestei părţi a proiectului este de a prezenta pe plan

real ceea ce în capitolele anterioare doar le-am definit. Societatea nu este una fictivă, din

contră, am putea spune că o dată cu înfiinţarea ei, în ţara noastră s-au pus bazele leasinglui,

fiind că o companie mamă pentru societate.

2

Capitolul I. Aspecte generale

1.1 Noţiunea de leasing

Noţiunea de leasing provine la origine din vocabularul anglo-saxon (“to lease” - a

închiria) şi se poate interpreta în multe variante, datorită diferenţelor de sens ale termenului,

fiind utlilizat în cazul unor multitudini de operaţiuni financiare. Termenul “lease” este de

origine franceză, rezultînd din vechiul “laiş” acesta la rîndul său derivînd din verbul “laiser”

cu originea în latinescul “laxare”.1

Leasingul ca operaţiune financiară a străbătut un drum lung şi plin de succes. Ştiinţa a

demonstrat că în urmă cu 2000 de ani i.e.n. samaritenii au folosit o modalitate de finanţare

asemănătoare unei operaţiuni de leasing, prin care cei ce deţineau unelte agricole în număr

mare le ofereau spre închiriere fermierilor. Acest gen de operaţiuni au fost gravate pe plăci de

argilă, şi descoperite mai tîrziu în anul 1984.2 Despre operaţiunea de leasing s-a făcut

cunoaştere în ultimele decenii – în special în America, şi în ţările Europei Occidentale – ca

fiind o formă de finanţare pe o durată medie sau lungă, încercînd astfel promovarea vînzărilor

în particular a bunurilor ce urmau să iasă din ţară.3

Leasingul este o modalitate de finanţare prin închiriere de către societăţi băneşti

specializate în acest gen de operaţiuni, a unor autovehicule, utilaje de transport şi a alte

echipamente, firmelor a căror motivaţie să recurgă la această tehnică de comerţ rezidă în

specificul unor operaţiuni pe care le realizează (pe termen scurt şi nerepetabile) sau în faptul

că nu dispun de suficiente fonduri proprii/împrumutate pentru a le cumpăra.4 A apărut şi s-a

dezvoltat odată cu modificarea nomenclatorului şi creşterea valorii maşinilor şi

echipamentelor ce formează obiectul schimburilor internaţionale. Uzura morală rapidă,

volumul mare de investiţii pe care îl presupun anumite echipamente cum ar fi: cele de calcul,

mijloace de transport, aparatele şi instrumentele de măsură, în condiţiile unor permanente

procese de modernizare, au determinat apariţia societăţilor de leasing.5

Într-un alt mod de a defini leasingul, acesta este înfăţişat sub forma unei operaţiuni cu

caracter juridic prin intermediul căruia un agent economic (în genere o companie cu

specializare în aceste operaţiuni), achiziţionează un echipament pentru a-l oferi la inchirere

1 Noluta Barna, Operatiunile de leasing in comertul international, Ed TIPO MOLDOVA, Iasi, 2010, pag.352 Prof.univ.dr. Gheorghe Caraiani, Managemenul afacerilor, Ed LUMINA LEX, Bucuresti, 2003, pag 4573 I.Popa – Tehnicile operatiunilor de comert exterior. Editura Economica, Bucuresti, 20084 Aurel Burciu, Tranzacti comerciale internationale, Ed. POLIROM, Iasi 20105 Noluta Barna, Operatiunile de leasing in comertul international, Ed TIPO MOLDOVA, Iasi, 2010, pag.36

3

utilizatorului (acesta fiind bineînţeles tot companie), iar în cele din urmă, la finele contractului

de închiriere, deţine dreptul de a alege între trei opţiuni, mai exact:

· continuitatea contractului de inchirere

· realizarea acestuia

· achiziţionarea echipamentului propriu-zis în cuantumul unei sume, stabilită

astfel încît să se contabilizeze, şi să se ia în calcul sumele achitate pînă în cel timp.6

“Leasingul este o afacere de natură economică care se încheie pe o anumită perioadă,

în anumite condiţii de plată şi alte condiţii cuprinse în contractual de leasing ce constituie

suportul juridic al acţiunii. El poate fi considerat: forma de comerţ, deoarece presupune o

operaţie comercială contractuală la care iau parte, de regulă, furnizorul de bunuri pentru a fi

închiriate, proprietarul bunurilor cumpărate ce urmează să facă obiectul leasingului şi

beneficiarul lor, cel care utilizează bunurile şi care le plăteşte în condiţii speciale; o formă de

finanţare pe termen mediu şi lung de către societăţi financiare specializate sau producători

direcţi care oferă în condiţii de închiriere bunuri unor cumpărători ce nu dispun de suficiente

resurse proprii pentru a le cumpăra şi care preferă dreptul de folosinţă pentru o perioadă

determinată a acestora; o formă accesibilă de privatizare care oferă posibilitatea unor persoane

care nu au suficient capital să-şi constituie societăţi care să folosească o bază materială

inchriata în cadrul unor operaţiuni de leasing.”7

Noţiunea de leasing este definit ca fiind un acord în care deținătorul unui obiect dă

voie altei persoane să-1 folosească într-o oarecare perioadă de timp, în cuantumul unei sume.

Împrumutatul deţine opţiunea să achiziţioneze obiectul în timpul sau după încheierea

perioadei de utilizare. Unul din atuurile leasingului este că nu se cere beneficiarului să

cheltuie o sumă mare de bani înainte de a obţine orice folos de pe urma utilizării presupusului

bun.

În sens restrîns, în termeni proveniţi din dicţionarul economic englez – român,

leasingul ne face cunoscute sensurile acestuia, demonstrînd în mare parte că acest termen

provine din limba engleză, astfel sînt redate anumite înţelesuri ale acestuia:

· închiriere, arendare;

· concesiune;

· concesiune pe durată, pe vîrsta, întrebuințare a unui bun.

Majoritatea autorilor, fac referire la apariția leasingului făcînd trimitere la anii 1900 -

1950 în Statele Unite ale Americii.

6 Elena Turcu, Contractul de leasing, Ed.Hamangiu, Bucuresti, 2008, pag.487 I.P. Pantea, Managementul contabilitatii romanesti, editia a II-a, Ed.Intelcredo, Deva, 1999, pag 663

4

În acest caz, cel care este împrumutat transferă proprietatea unui lucru mobil

sau imobil în patrimoniul celui care împrumută, sub formă de garanție a împrumutului

obţinut.

La rîndul său, cel care împrumută se obligă să-i restituie echipamentul după

restituirea datoriei. Dar de obicei împrumutatul poate păstra echipamentul la sfîrşitul

exerciţiului.

1.2 Finanţarea prin leasing

Într-un interval de timp mediu său lung, operaţiunea de leasing apare ca o formă de

finanţare mai eficace, pe măsură ce numărul de maşini, utilaje şi echipamente a crescut pe

piaţa internă şi externă. Folosirea acestora cît şi numărul voluminos de investiţii pentru

achiziţionare, în condiţiile unei continui modernizări a bunurilor pot fi efectuate mai avantajos

prin intermediul acestei modalităţi de finanţare.

Această variantă de finanţare este una avantajoasă în cazul lipsei de lichidităţi de pe

piaţă, fiind tot odată o soluţie potrivită pentru a scăpa de blocajele financiare, fluidizînd ciclul

economic şi în acelaşi timp aria tehnică prin cumpărarea/închirierea echipamentelor de

producţie de ultimă generaţie. Reprezintă într-o oarecare măsură o modalitate mai specială de

creditare, în bunuri, pe un interval de timp mediu său lung oferit de o companie financiară sub

forma unui contract de închiriere.

Operaţia de leasing include, în prim plan, două contracte: unul de vînzare –

cumpărare, întocmit între compania producătoare de bunuri în calitate de vînzător şi societatea

financiară – firma de leasing – care creditează această operaţiune în postura de comparator, şi

al doi-lea tip de este unul de locaţiune întocmit între compania de leasing şi un terţ

importator8.

Prin urmare, cel care realizează exportul încasează plata contravalorii echipamentului

în timpul livrării, încercînd să nu vîndă sub formă de credit, iar cel care realizează importul

sau beneficiarul are datoria de a achita doar suma scrisă în contractul de leasing companiei

care a finanţat această operaţiune.

Asigurarea contractantului pentru proprietatea bunului mobiliar sau imobiliar, dat în

folosinţă beneficiarului, explică în mare parte succesul leasingului. Investiţia este susţinută

financiar în proporţie 100%, pe cînd creditul bancar ar necesita un aport în jur de de 20% ~

30% şi niciodată nu ar fi inclus TVA-ul.9

8 Negrus Mariana, 1991, Finantarea schimburilor internationale.Politici.Tehnici, Bucuresti, Editura Humanitas9 Noluta Barna, 2010, Operatiunile de leasing in comertul international, Iasi, Ed. TipoMoldova

5

O dezvoltare considerabilă a unităţilor mici este menţinută pe piaţa cu ajutorul

leasingului, reprezentînd o modalitate de finanţare pentru acestea, acest tip de operaţiune fiind

că o sursă în plus de credit care nu epuizează căile de împrumut ale beneficiarului, în acelaşi

timp operaţiunea de leasing poate fi încheiată pe o perioadă similară cu viaţa bunului,

permiţînd în acest timp utilizatorului dreptul de folosire a echipamentului închiriat cu

interesul de a-şi putea amortiza investiţia.

Operaţiunea de leasing are un impact considerabil asupra pieţei şi reprezintă o

sursă importantă de fonduri pentru societăţile care urmăresc procurarea de noi active. Această

formă de finanţare oferă companiilor care doresc mărirea domeniului de activitate şi în acelaşi

timp acapararea performanţelor fără a parcurge la angajarea numeroaselor resursele financiare

proprii.

Operaţiunea de leasing poate semnifică o formă de comerţ mai eficientă decît

vînzarea clasică, cash sau credit, deoarece dreptul de proprietate este menţinut asupra

produsului, cu urmările care vor avea loc referitoare la clauzele contractuale.

Într-o oarecare măsură, operaţiunea de leasing financiar nu trebuie observată

doar din prisma unei forme de leasing ca o operațiune financiară, leasingul financiar prezintă

numeroase avantaje, în raport cu exportul și importul de bunuri pe care îl efectuează unele

companii.

În anumite condiții, trebuie menţionat faptul că întreprinderile producătoare fac apel la

finanțarea operaţiunii de export prin intermediul leasing-ului din mai multe privinţe: își

păstrează creditările oferite de bancă, neafectate de exportul acestor bunuri; sînt capabile să

efectueze exporturi renunţînd la posibilitatea de a obţine alte destinate exportului; evită

interdicțiile supuse de lege pe plan național care, uneori, pun interdicţia unor exporturi în

anumite țări; evită controlul importurilor din statele beneficiare, își recuperează în procent de

100% fondurile în timpul vînzării lor societăţii de leasing.

Pentru cei care importă, leasing-ul este avantajos din două motive. În primul rînd,

autoritățile statale acordă societăţilor de leasing şanse de refinanțare benefice, asemănătoare

creditelor de export, ceea ce face ca finanțarea prin leasing să fie mai rentabilă. În al doilea

rînd, contractul de leasing oferă beneficiarului, la încheierea contractului, trei şanse de a

alege: restituirea echipamentului, achiziţionarea acestuia la un preț foarte benefic sau

prelungirea contractului.

Sub o altă latură importantă, înţelesul leasing-ului, ca şi modalitate de

finanțare, face cunoscută efectele care reies în urma utilizării acestei operaţiuni. Aşadar

locatorul dă spre utilizare echipamentul pentru un timp determinat; se înapoiază plăţile

6

efectuate sub forma de închiriere a bunului, acestea achitînd în procent de 100% sau în mică

parte echivalentul sumei produsului cu o rezrva destinată cîştigului; la finele contractului,

beneficiarul are dreptul de a cumpăra sau de a reînchiria bunul respectiv; în sistemul time

sharing produsul poate fi folosit simultan sau succesiv de mai mulți beneficiari.

Operaţiunea de leasing, face cunoscută două variante:

· compania de leasing poate solicita o bancă pentru a face rost de resursele

financiare utile achiziționării produsului (, leasing leverage");

· un comerciant îşi vinde produsul unei companii de leasing, cu scopul de a-l utiliza

cu titlu de chirie, însă avînd datoria de a răsplăti în momentul încheierii contractului (, lease

back");

1.3 Tipuri de leasing

“Complexitatea şi diversitatea operaţiunilor de leasing sînt puse în evidenţă pri

clasificarea acestora în funcţie de durata închirierii, ponderea ratelor în preţul net de vînzare,

părţile participante şi alte criterii.

În funcţie de durata închirierii, operaţiunile de leasing se clasifică în:

· leasing pe termen scurt – reprezintă de fapt operaţia de închiriere a unor

produse pe un interval reprezentat de ore, zile sau luni, unui număr ridicat de beneficiari, cu

scopul de a amortiza investiţia făcută”10;

· “leasing pe termen mediu durata contractului este de 2-3 ani, iar amortizarea

costurilor aferente achiziţionării şi întreţinerii bunului închiriat precum şi profitul societăţii

finanţatoare se realizează prin închirieri succesive la mai mulţi beneficiari a aceluiaşi bun.

· leasingul pe termen lung –este efectuat de repetate ori pe o piaţă a bunurilor

imobiliare pentru construcţii la cheie şi marchează o durată cuprinsă între 20 şi 30 de ani.

Timpul alocat acestui tip de leasing corespunde cu cel de funcţionare a bunului.”11

“În funcţie de ponderea ratelor în preţul de vînzare a bunului, distingem;

· leasing operaţional (de mentenanţă, tehnic) – se deosebeşte de cel financiar în

primul rînd prin faptul că locatorul finanţator este un fabricant, sau un distribuitor de bunuri,

el oferind şi unele prestaţii suplimentare concretizate în servicii deintretinere.”12

· “leasingul financiar (de capital) – se caracterizează prin faptul că în perioada

de închiriere, chiria plătită de client societăţii de leasing acoperă integral preţul de export al

10 Noluta Barna, 2010, Operatiunile de leasing in comertul international, Iasi, Ed. TipoMoldova11 I. Macovei, Dreptul comertului international,Ed.Junimea, Iasi,1980, p.30612 D.Clocotici, Gh.Gheorghiu, Operatiunile de leasing, Ed.Lumina Lex, Bucuresti,2000, p.58

7

produsului inclusiv cheltuielile auxiliare şi beneficiul operaţiunii.”13

· “lease-back – reprezintă o formă mascata de finanţare a unei societăţi

comerciale, fiind similar cu ipoteca. În acest caz, beneficiarul vinde bunurile aflate în

proprietatea sa finanţatorului, care i le închiriază în baza unui contract de leasing. La finele

locaţiei, bunurile revin în proprietatea beneficiarului în urma achitării valorii reziduale.

În funcţie de părţile participante la contract, distingem:

· leasing direct, în care finanţatorul este şi furnizorul (producătorul)

· leasing indirect, în care finanţarea îi revine unei societăţi specializate

(intermediare)

În funcţie de aspectul costurilor ratelor de leasing,operaţiunile de leasing se

împart în:

· leasing brut (full service leasing) – ratele includ şi cheltuielile de întreţinere şi

reparaţii. Această formă de leasing se foloseşte în scopul permanentizării relaţiilor dintre

firme şi se întîlneşte în general la instalaţiile complexe sau acolo unde se doreşte cucerirea

pieţei.

· leasing net – ratele se calculează doar pe baza preţului net de vînzare şi

obiectului contractului.

După ţară de origine a finanţatorului, distingem:

· leasing internaţional (cross-border leasing)

· leasing intern – la fel ca şi leasing-ul financiar extern, este o operaţiune de

finanţare în care participanţii sînt aceiaşi, particularitatea constînd în faptul că atît utilizatorul,

cît şi societatea de leasing sînt persoane rezidente ale aceleiaşi ţări.”14

1.3.1 Leasing-ul financiar

Se defineşte prin faptul că în timpul de chirie, suma pe chirie plătită de beneficiar

companiei de leasing acoperă în procent de 100% preţul de export al echipamentului,

cuprinzînd astfel şi cheltuielile efectuate în plus şi beneficiul operaţiunii.

În contractul de leasing trebuie inclusă: valoarea efectivă a produsului,

valoarea reziduală a produsului stabilită de părţi, valoarea sumei în avans, rata de leasing.

Elementul principal pentru stabilirea caracterului financiar al contractului de

leasing, este cauza contractului, aceasta însemnînd că din contract este nevoie să reiasă scopul

13 Gh. Ialomiteanu, L.Voinescu, Aspecte juridice si fiscal contabile privind leasingul, Ed.Ecran Magazin, Bucuresti, 2000, p.614 Gheorghe Caraiani, Tranzactii internationale, Ed.C.H.BECK, Bucuresti, 2008, pag.183 ~ 184

8

urmărit de părţi la semnarea lui.

În practică de zi cu zi, leasing-ul financiar este utilizat în mare parte în

operaţiunile de leasing, acţiune încurajată de legea fiscală actuală, care permite

consumatorului să deducă ratele de leasing la nivelul cheltuielilor cu amortizarea, precum şi a

dobînzilor plătite, conform contractului.15

În timpul desfăşurării operaţiunii de leasing, care, potrivit înţelegerilor între părţi, este

mai mică în comparaţie cu durata normală de uzură a echipamentului, contractantul este

nedreptăţit în realizarea contractului, fiind ţinut la îndeplinirea obligaţiilor asumate, iar la

finele exerciţiului financiar, riscurile de natură financiară se transferă la beneficiar.16

Semificaţia leasingului financiar ne demonstrează că finanţatorul este de acord să

finanţeze integral achiziţionarea produsului, beneficiarul nefiind nevoit să achite rata iniţială

de leasing în momentul semnării contractului său în momentul livrări. Acest tip de finanţare

este întîlnit în Europa vestică, cu toate că în cazul unor consumatori sau la anumite produse,

companiile de leasing nu sînt de acord cu respectiva condiţie. În ţara noastră această metodă

constituie însă excepţie, pentru că finanţatorii se tem de riscuri uriaşe, iar prin rate de leasing

iniţiale semificative, valoarea echipamentului de leasing asigură acoperire totală sau parţială

asupra creanţei faţă de consumator pe întreaga perioadă de finanţare. Din această cauză, ori nu

mai este nevoie de alte garantări, cu întrebuinţări mai dificile, fie valoarea acestora este

scăzută/accesibilă. Dincolo de acestea, companiile de leasing acordă în ţara noastră o atenţie

deosebită şi faptului că în cazul investirii unei sume mai mari de către beneficiar, acesta intră

în rolul proprietarului de drept a produsului, ceea ce favorizează atît finanţatorul cît şi

produsul achiziţionat.

La sfîrşitul contractului de leasing, beneficiarul sau o altă firmă, poate deţine

dreptul de achiziţionare definitivă. Valoare necesară achitării de către locator la acel timp

precizat poartă denumirea de valoare reziduală sau taxă simbolică de cumpărare. Vorbim

despre valoare reziduală în momentul cînd la finele contractului, valoarea contabilă a

echipamentului, nu s-a modificatspre zero, consumatorul achiziţionînd echipamentul la

valoarea respectivă. Taxa de cumpărare se utilizează atunci cînd valoarea contabilă a

echipamentului este 0. În cazul de faţă este nevoie să se plătească doar acea sumă simbolică.

Leasing-ul financiar, de obicei nu poate fi realizat de client nici după reinapoierea

echipamentului. De aici se înţelege simplul fapt că această metodă de leasing cuprinde un

element asemănător cu cel al creditului, în cazul în care cel care finanţează îşi întrebuinţează

banii către client, deţinînd dreptul de proprietate cu scopul de a avea o garanţie, însă economic

15 Noluta Barna, Operatiuni de leasing in comertul international, Ed. TipoMoldova, 2010, Iasi, pag.134 ~13516 Elena Turcu, Contractul de leasing, Ed.Hamangiu, 2008,Bucuresti, pag 111

9

vorbind acesta nu poate fi proprietar al produsului, în continuare ne avînd posibilitatea şi

intenţia să-l folosească.

Dorinţa acestuia este să recupereze suma investită în formă bănească.

Desigur aceasta nu înseamnă că operaţiunea de leasing financiar nu poate fi amînată

în nici o împrejurare, că beneficiarul este nevoit să achite ratele de leasing fixate prin contract

orice s-ar întîmpla. Clauza contractuală cu un astfel de conţinut, potrivit dispoziţiilor Codului

Civil se consideră a fi egală cu zero. Aşadar, rezolvarea problemei reprezintă o analogie în

legătură cu rezolvarea efectuată în cazul creditelor: dacă beneficiarul îşi plăteşte valoarea

actualizată la data anulării contractului a ratelor de leasing restante, în acel moment din partea

firmei de leasing operaţiunea s-a încheiat în ordine, consumatorul putînd beneficia de obiectul

contractului, avînd posibilitatea de asemenea să renunţe la acesta dacă nu mai are nevoie de

el. Această plată însumată a ratelor de leasing, poate reprezenta libertatea de a alege a

beneficiarului în momentul în care respectivul, din cauza unei posibile majorări a ratei de

leasing în decursul perioadei de finanţare, consideră că datoriile ce vor urmă pot deveni prea

costisitoare şi în cazul acesta renunţă la sursa de finanţare – ca atare îşi plăteşte în avans ratele

de leasing încă pînă la limită şi devine astfel proprietarul produsului.

1.3.2 Leasingul operaţional

Se diferenţiază de leasing-ul financiar prin faptul că locatorul finanţează un fabricant,

sau un distribuitor de produse, acesta oferind şi unele servicii de mentenanţă

Deoarece deosebirea dintre cele două forme este confuză, fiind capabile de genera

multiple neclaritari, este necesară enumerarea condiţiilor pe care trebuie să le cumuleze

leasingul operaţional: incertitudinile şi avantajele corespunzătoare dreptului de proprietate nu

se transmit asupra beneficiarului din momentul semnării contractului de leasing; nu se

specifică în mod special ca la terminarea contractului de leasing se transferă dreptul de

propritate asupra produsului. Aceasta semnifică momentul că după expirarea perioadei de

leasing, beneficiarul are dreptul, în funcţie de ceea ce îşi doreşte, să cumpere sau să renunţe la

acel echipament, plătind, respectiv la plata valorii reziduale;

Beneficiarul are dreptul de a alege opţiunea de achiziţionare a bunului, iar preţul va

reprezenta cel puţin jumătate din valoarea pe care acesta o deţine la dată în care alegerea

poate fi realizată; durata de utilizare în operaţiunile de leasing acoperă cel mult trei sferturi

din timpul obişnuit de uzură a echipamentului, cu toate că la sfîrşit, dreptul de proprietate nu

este transferat.17

17 Noluta Barna, Operatiunile de leasing in comertul international, Ed. TipoMoldova, 2010, Iasi, pag.138~139

10

Cu referire directă la reglementarea legislativă, leasingul operaţional însuşeşte

atribuţia de recuperare, a unei părţi din valoarea produsului oferit în leasing, durata tranzacţiei

fiind mai scăzută decît cea de funcţionare a produsului.

Leasingul operaţional poate fi anulat la dorinta beneficiarului, care îşi poate abandona

această manifestare de voinţă înainte de a ajunge la termenul semnat în contract, părţile putînd

alege pentru prelungirea acestui contract.18

Denumirea provine pe de o parte din faptul că, scopul utilizatorului este exclusiv

utilizarea iar pe de altă parte finanţatorul oferă un serviciu prin care face posibilă utilizarea

propriilor active astfel încît el să rămînă suportatorul riscurilor şi a cheltuielilor de

funcţionare, iar pentru acest serviciu – şi nu pentru cumpărarea bunului – percepe un anumit

tarif.

Modelul în cauză se aseamănă cu închirierea clasică, diferenţierea fiind făcută de către

riscul de păgubire al echipamentului închiriat care este suportat mai mult de către beneficiar

decît de compania finanţatoare.

Pe piaţa analizată nu întîlnim companii de leasing care să-şi procure produse pe cont

propriu, urmărind ca acestea să devină într-un final obiecte ale contractelor de leasing.

Aceasta din urmă se bazează pe premiza că în leasing-ul operaţional, serviciul de mentenanţă

şi schimbare în cazul defecţiunii echipamentului revine în datoria firmei de leasing, ceea ce

presupune înfiinţarea unei reţele de service al companiei, lucru pe care firmele de leasing

independente, nu îl pot deţine.

Firma îşi ia răspunderea asupra beneficiarului produsului, oferind garanţie, drept

urmare compania este responsabilă în ceea ce priveşte funcţionarea bunului de leasing cu

cerinţele pentru care va fi folosit în cursul contractului de leasing. Deasemeni, în cazul unui

serviciu de depănare provocat pe seama unei defecţiuni sau în cazul unei distrugeri a bunului,

compania îi va asigura clientului un alt produs, astfel neputîndu-se întâmpla că beneficiarul să

fie supus la achitarea ratelor chiar dacă echipamentul nu este în uzură la acea dată. La finele

contractului clientul înapoiază bunul companiei deoarece acesta nu vrea să aibă asupra sa

dreptul de proprietate al produsului respectiv. Pentru că perioada de leasing operaţional este în

genere mai redusă comparativ cu cea a bunului închiriat, compania de leasing are dreptul de

reutilizare a echipamentului său îl poate scoate la vînzare. Societatea de leasing îşi asumă acel

risc, astfel că profitul încasat din tranzacţionare unui contract de leasing sau dintr-o

recontractare a echipamentului să fie suportat în special de finanţator, astfel încît acesta evită

folosirea într-un grad ridicat al produsului în speranţa contractării unui alt beneficiar cu

18 Elena Turcu, Contractul de leasing, Ed. Hamangiu, 2008, Bucuresti, pag.115~116

11

aceluiaşi bun. Din această cauză el este cel care execută întreţinerea, repararea şi încheierea

asigurării bunului. Costurile acestor operaţii sînt amortizate de către fimra prin intermediul

plăţilor ultimelor rate de către utilizator.

Există o variantă a leasingului operaţional în care părţile contractante se înţeleg încă

de la început, că la expirarea perioadei contractuale (sau chiar mai devreme), utilizatorul

restituie (sau poate restitui) bunul de leasing, avînd posibilitatea de a încheia un nou contract

avînd ca obiect un alt bun, mai performant, de tipul cel mai nou. Această operaţiune, denumită

leasing reinoibil (revolving leasing) face posibilă ţinerea pasului de către utilizator cu

progresul tehnic, pentru ca acesta să poată utiliza mijloacele cele mai performanţe în

activitatea sa şi nu în ultimul rînd că riscul deprecierii tehnice să nu fie suporatat de el, ci de

finanţator, în contradicţie cu cei care au contractat un leasing financiar sau au cumpărat bunul

respectiv.

Leasingul revolving se poate întîlni în diferite domenii, dar cel mai des se utilizează în

domeniul tehnicii de calcul, tehnicii informaţionale şi al telecomunicaţiilor, respectiv în

domeniul automobilelor, explicaţia constînd în perioada ciclică de dezvoltare extrem de scurtă

a acestora.

O altă variantă a leasingului operaţional este leasingul service, în care finanţatorul

prestează servicii complete de o sferă mai largă decît cele obişnuite: efectuează lucrările de

întreţinere şi reparaţii, asigurînd în orice împrejurare utilizabilitatea bunului, eventual şi prin

punerea la dispoziţie a unor bunuri de schimb.

Prin intermediul încheierii unui astfel de contract, utilizatorul este scutit de toate

grijile legate de bunul de leasing şi poate fi liniştit că bunul va fi capabil să-şi îndeplinească

oricînd funcţiile sale, neexpunând astfel la risc activitatea firmei sale şi succesul acesteia.

1.3.3 Leasing-ul internaţional

Putem vorbi despre leasing internaţional dacă finanţatorul şi utilizatorul sînt unul faţă

de celălalt persoane nerezidente. Tranzacţia, din punct de vedere al finanţatorului se numeşte

leasing de export, iar din punct de vedere al utilizatorului leasing de import. Naţionalitatea

furnizorului nu are nici o importanţă, nu contează de exemplu în cazul unui leasing de import

dacă bunul a ajuns la utilizator prin import sau nu.19

Fig.1 Montajul unei operaţiuni de leasing de import20

19 Cerna Silviu: Economie monetară şi financiară internaţională,Ed. Mirton, Timişoara 199720 Cerna Silviu : Economie monetara şi financiară internatională, Ed. Mirton, Timişoara 1997, pag 175

12

În România, prin intermediul leasingului de import – dacă este vorba de leasing

financiar, o întreprindere are posibilitatea de a încheia contracte de leasing pentru perioade

mai lungi. Căci, în timp ce la noi, un leasing obişnuit se încheie pentru o perioadă de 3 – 4

ani, în străinătate acesta poate ajunge la termenul de 5 – 6 ani (un exemplu în acest sens este

Austria sau Germania). Şi acest lucru este mai favorabil societăţilor, care în ceea ce priveşte

noua investiţie nu aşteaptă o recuperare a acestuia atît de rapidă, atît de mari beneficii din care

s-ar putea suporta ratele mai înalte aferente unei perioade mai scurte

O mare diferenţă între leasingul autohton şi cel de import este că bunul de leasing nu

întotdeauna poate îndeplini aici rolul de garanţie primordială. Societatea de leasing este

expusă la numeroase dificultăţi şi riscuri: juridice, fiscale, valutare, politice. De exemplu,

pentru o societate de leasing vest-europeană, în calitate de participant al unei operaţiuni de

leasing de import a unei societăţi româneşti, în caz de neplată a utilizatorului, exercitarea

dreptului de proprietate, reluarea bunului de leasing poate fi dificil de efectuat, un eventual

proces juridic se poate prelungi prea mult, nemaivorbind de eventualele surprize neplăcute ale

acestuia. Ca urmare, finanţatorii, în general solicită garanţii de natură financiară, de exemplu

garanţia bancară, care constituie acoperire pentru întreaga sumă a ratelor de leasing şi poate fi

utilizată fără limite de către finanţator. Această necesitate de acoperire îndepărtează o parte a

societăţi această operaţiune se scumpeşte deoarece preţul unei astfel de garanţii bancare

constituite pe termen lung este extrem de ridicat.

13

Fig. 2 – Operaţiunea de leasing de import efectuată cu un furnizor străin21

Un alt serviciu susceptibil a fi oferit de către societatea de leasing este transmiterea

operaţiunii de leasing în străinătate, dar care nu intră în categoria de leasing de import.

Fig.3– Transmiterea unei operaţiuni de leasing în străinătate22

21 : Silviu Cerna: Economie monetară şi financiară internaţională , Editura Mirton, Timişoara, 1997; pag. 176

22 Silviu Cerna: Economie monetară şi financiară internaţională, Editura Mirton, Timişoara, 1997; pag. 176

14

Ideea este aici, de a face ca exportatorul să beneficieze de relaţiile stabilite între

nenumăratele societăţi de leasing. În mod practic, societatea de leasing autohtonă contractează

firma exportatoare, informînd-o cu privire la proiectul său de vînzare şi la numele

cumpărătorului potenţial din străinătate. De fapt, după cum se vede şi din figură rolul esenţial

în derularea operaţiunii de leasing îl au societăţile de leasing (cea autohtonă şi respectiv cea

străină).

Această societate va servi ca intermediar şi va contacta alte societăţi de leasing

localizate în ţările diverşilor cumpărători potenţiali, care vor achiziţiona materialul respectiv

în locul importatorilor, dacă aceştia din urmă doresc să obţină materialul respectiv. Această

transmitere a operaţiunilor de leasing în străinătate este facilitată de apartenenţa societăţii de

leasing la un grup financiar multinaţional sau la un grup de societăţi de leasing.

1.3.4 Leasingul direct şi indirect

Leasing-ul direct – se încheie intre producătorul exportator şi utilizatorul bunului care

face obiectul contractului, relaţiile contractuale fiind bipartite. În acest caz finanţatorul este

chiar producătorul. În această formă tranzacţiile de leasing nu şi-au găsit o aplicare largă

deoarece la creşterea numărului de operaţii de leasing, producătorul, de regulă, constituie o

nouă companie de leasing

Leasing-ul indirect – presupune existenţa intermediarilor, adică a societăţilor de

leasing care preiau funcţia de creditare, de prestare de servicii, contractarea, finanţarea şi

controlul plăţii ratelor şi riscurile ce decurg din aceste operaţiuni.

În leasing-ul indirect participă cel puţin trei persoane: furnizorul, locatorul şi locatarul,

15

dar poate include şi un număr mai mare de participanţi.

Leasing-ul indirect poate fi:

· leasing trilateral – leasingul cu o formulă clasică a tranzacţiei (furnizor- locator

– utilizator)

· leasing multilateral –atunci cînd numărul de participanţi la tranzacţie este mai

mare de patru 23

1.4 Avantajele şi dezavantajele leasing-ului

Beneficiile complexe pe care această variantă de finanţare le are:

1. Cumularea de capital propriu, cheltuielile de leasing fiind menţinute pe baza

costurilor de producţie efectuate, iar în final produsul poate fi cumpărat la valoarea sa

reziduală;

2. Mărimea stabilă a ratei de leasing provoacă o programare mai drastică a

cheltuielilor şi o mai bună administrare a lichidităţilor firmei;

3. Evitarea birocraţiei, printr-un management mai perfecţionist al operaţiunilor de

finanatare

4. Dobînda scăzută şi posibilitatea plăţii costului bunurilor pe termen lung;

5. Furnizorul maşinii sau echipamentului este ales de către viitorul beneficiar

6. Şansa realizării unor investiţii mari, de către societăţile ecomerciale care nu

dispun de resurse financiare suficiente.

7. Obţinerea finanţării, fără alte garanţii sau ipoteci;

8. Rularea capitalului cu un cîştig avantajos, astfel se evită blocarea capitalului în

mijloace fixe;

9. Deducerea fiscală în totalitate a ratei pentru leasingul operaţional sau a

dobînzii şi a amortizării în cazul leasingul financiar. Deductibilitatea ratei în cazul leasingului

financiar creşte proporţional cu durata contractului;

10. Şansa de a reduce substanţial costurile finanţării prin recalcularea dobînzii

aferente creditului în cazul plăţii anticipate a ratelor de leasing pentru leasingul financiar.

Interesele practice operaţiunii de leasing sînt de a asigura finanţarea în procent

de 100% prin fonduri împrumutate a unei investiţii fără ca utilizatorul să întocmească măsuri

asiguratorii.

În derularea operaţiunii de leasing internaţional pot apărea şi riscuri pentru

părţile participante la aceasta:

23 Noluta Barna, Operatiunile de leasing in comertul international, Ed. TipoMoldova, 2010, Iasi, pag.134

16

· riscul politico-comercial – face referire la aprecierea riscului de insolvabilitate

a utilizatorului şi deasemenea riscurile politice întîlnite în ţara rezidenta.

· riscul de refinanţare – pentru acesta este necesar să fie analizat în caz de credit-

export. Pentru a avea parte de nişte modalităţi de refinanţare bune, locatorul nu va putea fi

conaţional cu furnizorul, din acest motiv locatorul este nevoit să se împrumute sau să se

refinanţeze de la bănci, costul acestor operaţiuni va ajuta la fixarea chiriilor în cazul în care

localizarea finanţatorului va fi luată în vedere de către proprii săi finanţatori.

· riscul de schimb – se bazează pe seama că locatorul se va împrumuta în altă

monedă decît cea naţională şi îşi va achita chiriile tot în altă monedă, însă locatorul este nevoit

să se asigure de riscul pe care chiriaşul şi-l asumă la plata acestei chirii.

· riscul vamal – face referire la verificarea condiţiilor ce pot fi impuse de ţară de

origine (import sau export), în cazul în care nu seefectueaza operaţiunea de cumpărare, şi

deasemenea acordarea unei licenţe de export sau import. Bunurile oferite utilizatorului sînt

supuse unui regim de import temporar, aşadar taxele care se achită în acel moment reflectă

valoarea reziduală a produsului în momentul în care utilizatorul devine proprietar.

· riscul fiscal – reprezintă cercetarea conţinutului fiscal asupra amortizării

anterior luate în calcul, asupra regimului de impozitare a chiriilor, asupra impozitelor indirect,

a T.V.A-ului exigibil.

Capitolul II. Contractul de leasing

2.1 Componente şi clause

În contractul de leasing se vor cuprinde obligatoriu cel puţin următoarele elemente:

· părţile contractului, care sînt finanţatorul/locatorul şi utilizatorul; părţile se vor

identifica prin denumire, sediu, număr de înmatriculare, cod fiscal;

· obiectul contractului;

17

· timpul de uzură în sistem leasing a echipamentului ce semnifică obiectul

tranzacţiei;

· valoarea contractului, ratele, scadenţa ratelor; este recomandabil să se arate la

fiecare rată suma reprezentînd dobîndă sau beneficiul finanţatorului;

· proprietatea;

· restricţii asupra bunului ce face obiectul contractului;

· clauza privind asigurarea bunului;

· livrarea;

· deteriorarea;

· pierderea;

· limite privind răspunderea finanţatorului;

· subînchirierea;

· încălcarea contractului de către utilizator;

· încălcarea contractului de către locator;

Durata contractului nu poate să fie mai mică de 1 an.

Rezilierea de plin drept al contractului este reglementată de lege pentru

următoarele cazuri:

· cînd utilizatorul refuză primirea bunului la termenul stipulat în contract;

· cînd utilizatorul se află în reorganizare judiciară şi/sau faliment;

· cînd utilizatorul nu plăteşte nota de leasing timp de 2 luni consecutiv.

În toate aceste cazuri finanţatorul poate rezilia unilateral contractul,

notificîndu-l pe utilizator şi cerînd restituirea bunului care se află la acesta. Culpa

utilizatorului este prezumtată de lege.

În caz de restituire, finanţatorul poate cere instanţei investirea contractului cu

formula executorie şi ridicarea bunului prin executorii judecătoreşti, fără a mai fi necesră o

acţiune în justiţie pentru a obţine sentinţa.

“Norma legală face referiri la art.2 cu privire la conţinutul unor termeni uzitaţi. Astfel

se prevede că:

Valoarea de intrare sugerează valoarea la care a fost cumpărat bunul de către

finanţator respectiv preţul acestuia, valoarea totală a leasingului semnifică valoarea însumată

a ratelor de leasing, căruia se adună valoarea reziduală, valoarea reziduală este valoarea la

care la încetarea contractului se operationeaza transferul dreptului de proprietate a produsului

spre beneficiar, rata de leasing este definită

· în cazul leasingului financiar, ca o cotă-parte din valoarea de intrare a bunului

18

şi cotă parte a dobînzii de leasing; dobînda de leasing semnifică rata medie a dobînzilor

bancare pe piaţa românească;

· în cazul leasingului operaţional, cota de amortizare socotită în concordanţă cu

actele normative în vigoare şi un avantaj stabilit de părţile contractante.”24

În art.9 din OG nr.51/1997 republicată prevede că:

“Locatorul/finanţatorul este forţat de împrejurări: să aibă în vedere dreptul

beneficiarului că trebuie să îşi aleagă firma potrivit nevoilor şi posibilităţilor; să semneze

contract de vînzare – cumpărare cu furnizorul desemnat de beneficiar, în condiţiile special

formulate de către acesta; să semneze contractul de leasing cu beneficiarul şi să comunice

acestuia, toate drepturile provenind din contractul de vînzare – cumpărare, în afară de a avea

dreptul la dispoziţie; să nu încalce dreptul de selectare al beneficiarului de contract, aceasta

constînd în posibilitatea de a alege pentru prelungirea contractului sau pentru

cumpărarea/restituirea produsului; să îi asigure clientului utilizarea liniştită a produsului, în

condiţiile în care acesta a respectat toate elementele legale din contract;”

La art.10 din aceeaşi normă se prevede că:

“Utilizatorul este obligat: să recepţioneze bunul la termenul precizat în contract; să

folosească echipamentul conform instrucţiunilor prezentate de către firmă de leasing şi să

asigure în continuare instruirea personalului reprezentat să îl pună în uzură; să plătească ratele

de leasing în contravalorii stabilite şi la termenele stipulate în contractul de leasing; să suporte

cheltuielile de mentenanţă şi alte cheltuieli prevăzute în contractul semnat; să permită

companiei de leasing verificarea regulată a stării utilajului şi a modului în care este folosit; să

aducă la cunoştinţă societăţii, în timp util, orice posibilă tulburare a dreptului de proprietate,

apărută din partea unui terţ; să nu facă modificări echipamentului fără înştiinţarea companiei

de leasing; să restituie produsul în conformitate cu cele semnate în contrat”25

2.1.1 Elemente componente ale contractului de leasing

Luînd în considerare dispoziţiile generale ale Codului Civil Comercial precum şi a

literaturii despecialitate, contractul de leasing cuprinde următoarele elemente:

· Denumirea şi descrierea tehnică a produsului care marchează obiectul

contractului;

· Momentul şi locaţia unde se operează recepţia produsului de către societate în

24 Achim Violeta , Leasing, Ed.Economica, Bucuresti, 2005, pag 77~7825 Idem.p. pag 78~79

19

mod direct clientului, precum şi a instrucţiunilor de folosire a respectivului bun;

· Termenii de utilizare, mentenanţă şi control asupra echipamentului închiriat,

cu descrierea îndatoririlor clientului;

·  Asigurarea bunului în ce priveşte implicaţiile şi metoda de exercitare

a dreptului de proprietate;

·  Responsabilitatea chiriaşului şi varianta de asigurare;

· Anularea contractului pentru fel de fel de cazuri şi implicaţiile pentru locatar

şi societatea de leasing;

·  Expirarea contractului;

· Situaţia bunului în momentul înapoierii;

· Intervalul de uzură a produsului de către client;

· Valoarea redevenţei şi data scadentă a acesteia;

· Forţa majoră şi alte cazuri de exonerare a răspunderii;

·  Metoda de soluţionare a posibilelor litigii

2.1.2 Rata de leasing

Reprezintă elementul remarcabil care ajută la formarea preţului într-un contract de

leasing. Conform art.2, lit. c din Convenţia UNIDROIT referitor la operaţiunea de leasing

financiar internaţional, rata reprezintă calculul amortizării în întregime sau parţial a unui bun,

mai exact investiţia finanţatorului (preţul bunului, cheltuieli cu transportul, asigurarea şi

vamă) şi a marjei prevăzute de acesta.26

Rata contractului de leasing poate fi clasificată astfel:

După modalitatea de achitare: financiară în care plăţile sînt efectuate prin

intermediul mijloacelor financiare în diferite moduri; compensatorie unde plăţile sînt

efectuate cu ajutorul mărfii care a fost livrată sau prin prestarea de servicii către locator

şi mixta – plăţile sînt efectuate cu ajutorul tuturor elementelor prezentate anterior.

După metoda de calcul: cu avans – se efectuează atunci cînd beneficiarul

semnează contractul de leasing internaţional şi plăteşte locatorului avansul, urmînd ca

după semnarea procesului verbal de primire a bunului acesta să facă plata eşalonat

conform contractului; investiţională – această metodă face cunoscută următoarele

componente: cota de amortizare, cheltuieli aferente creditelor bancare, comisionul

locatorului, plăţile de asistenţă tehnică; flotantă – prin această metodă rata este calculată

conform unor norme stabilite la încheierea contractului. Deasemenea se ia în

26 Art.2 lit.c) din O.G. nr.51/1997, in forma anterioara aparitiei Legii nr.287/2006

20

considerare cota de refinanţare, rata dobînzii pentru credite şi alţi indici financiari şi

minimală – această metodă preconizează fiecare plată efectuată de locator în perioada

contractului şi suma achitată pentru valoarea reziduală a bunurilor în momentul

împroprietăririi acelui bun.

După modalitatea de achitare: cote crescătoare – acestea sînt folosite de

societăţile de leasing cu o stabilitate financiară bună, acestea acordînd anumite facilităţi

consumatorilor. De aici reiese că utilizatorul intenţionează să facă plata începînd cu rate

mici, ajungînd astfel pînă la finalizarea contractului să plătească rate mari27; cote

descrescătoare – aceasta reprezintă întocmai inversul cotei crescătoare, aşadar

utilizatorul va face plata începînd cu sume mari şi pînă la finalizare acesta să ajungă să

facă plată cu sume cît mai mici; cote egale – utilizatorul are sansa de a achita sumele

datorate în mod egal pe toată perioada contractului.

După periodicitatea achitării ratelor: plăti periodice – acestea pot fi achitate la

an, pe semestru, pe trimestru sau lunar; plăti simultane- reprezintă o îmbinare a celor

două modalităţi de plată, a celor în avans şi a celor periodice.28

Valoarea unei rate de leasing se obţine prin împărţirea acestui plasament cu un factor

de actualizare utilizat de obicei la calcularea valorii prezente a anuităţilor:

Unde:

N – numărul intervalelor de ramursare

Rt – rata de leasing corespunzătoare unui interval de rambursare

K – plasamentul locatorului, respectiv suma netă de achiziţionare a

bunului de leasing minus valoarea ratei de leasing iniţiale, plătită la începutul

perioadei de leasing

I – rata internă de rentabilitate efectivă, caracteristică unui interval de

rambursare

I= -1

27 I.Bejenaru, “Leasingul financiar.Particularitati”, in R.D.C nr.2/199228 Noluta Barna, Operatiunile de leasing in comertul international, Ed.Tipo Moldova, Iasi, 2010

21

RIR – rata internă de rentabilitate (rata dobînzii ce se aşteaptă a se obţine din

investiţia efectuată)

T – numărul de intervale de rambursat în cadrul unui an

Formula prezentată este folosită în momentul în care ratele de leasing se plătesc la

finele oricărui interval şi nu la începutul acestuia, iar la finalizarea contractului valoarea

contabilă a bunului de leasing devine egală cu 0, aşadar utilizatorul nu mai trebuie să

plătească suma echivalentă cu valoarea reziduală a bunului în folosinţă, ci doar o sumă

simbolică, denumită taxă de cumpărare, care poate fi neînsemnată în calcularea ratelor.

2.1.3 Actele necesare finanţării în sistem de leasingPentru a obţine o finanţare în acest sistem este necesară întocmirea de către societăţile

comerciale a unui dosar care cuprinde următoarele elemente:

· factura proformă din partea furnizorului

· formular de solicitare de leasing

· actele societăţii (în copie): stătut şi acte adiţionale, contract de societate, cereri

de înscriere de menţiuni, certificat de înmatriculare, certificat de înregistrare fiscală,

· copie xerox pentru cărţile de identitate ale reprezentanţilor legali ai societăţii

· împuternicire pentru închierea contractului, semnată de reprezentanţilor legali

ai societăţii, în cazul în care semnatarul nu se numără printre aceştia

· copie după ultimele două balanţe contabile şi după ultimele două bilanţuri

· copie după ultimul extras de cont

Societatea de leasing are capacitatea de a formula cereriin vederea obţinerii de

documente suplimentare (plan de afaceri, studiu de fezabilitate, organigrama societăţii,

curriculum vitae pentru membrii echipei manageriale, raport de evaluare, buget de venituri şi

cheltuieli, cash-flow previzionat) care pot clarifica situaţia economică şi financiară a

solicitantului.

2.1.4 Obligaţiile părţilor unui contract de leasing

Finanţatorul/locatorul, este obligat: să ofere clientului şansa de a negocia cu un

furnizor de bunuri operaţiunea de vînzare-cumpărare avînd ca obiect produsul care urmează a

fi folosit afară de cazul în care societatea de leasing are şi calitatea de furnizor; să

întocmească o tranzacţie de vînzare-cumpărare cu locatorul selectat de utilizator, în condiţiile

special formulate de către acesta; să întocmească un contract de leasing cu beneficiarul şi să

22

presteze acestuia, în temeiul contractului de leasing, toate drepturile reiesite din tranzacţia

efectuată, cu excepţia dreptului de dispoziţie; să ofere clientului dreptul de folosinţă asupra

echipamentului achiziţionat; să aibă în vedere că la finalizarea contractului de leasing, dreptul

de opţiune al clientului, ce constă în şansa acestuia de a apela la achiziţionarea produsului,

înapoierea acestuia sau prelungirea contractului de leasing; să asigure clientul că produsul este

numai al lui şi că este ferit de oricare altă persoană fizică sau juridică în folosirea bunului

personal închiriat.

Chiriaşul locator se obligă să accepte produsul în momentul specificat în tranzacţia de

vînzare-cumpărare şi în contractul de leasing; să nu semneze un contract de subînchiriere

pentru produsul încredinţat, fără acordul societăţii de leasing; să plătească redevenţele, contra

sumei stabilite şi la datele expuse în contractul de leasing; redevenţa achitată va fi calculată în

funcţie de o marjă de profit şi de amortizarea în procent maxim a produsului său cît de cît a

unei cote-părţi din valoarea de intrare a acestuia; în cazul de faţă, forma de amortizare va fi

stabilită de ambele părţi, în funcţie de specificitatea bunului şi valoarea sa de intrare, în acord

cu Legea nr.15 din 1994 cu privire la modalitatea de amortizare a capitalului imobilizat în

active corporale şi necorporale cu modificările ulterioare; să suporte cheltuielile de

mentenanţă şi să achite poliţele de asigurare cu privire la bunul utilizat; să-şi însuşească toate

riscurile în cazul unei avarieri totale sau parţiale a bunului utilizat, din propria greşeală sau a

complicilor săi, ori din cauze neprevăzute, şi să efectueze în contiuare achitarea plăţilor cu

titlu de redevenţă pînă la finalizarea integrală a valorii contractului de leasing; să protejeze în

relaţiile cu alte persoane dreptul de proprietate al societăţii de leasing asupra produsului ce

marchează obiectul în folosinţă, în fundamentul unui mandat acordat prin contractul de

leasing;

2.2 Tipuri de contracte de leasing

Contractul de leasing financiar. În consonanţă cu normele în vigoare ale legii nr.571

din 2003 prevăzute în Codul Fiscal, contractul de leasing financiar este un contract de leasing

care îndeplineşte cel puţin o condiţie din cele enumerate mai jos:

· Riscurile şi beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului sînt însărcinate

beneficiarului la dată în care contractul în cazua produce efecte;

· Prevede în mod special transferul dreptului de proprietate a bunului

achiziţionat, către client la sfîrşitul contractului;

· Perioada de leasing depăşeşte trei sferturi din durata normală de uzură a

23

bunului, perioada de leasing cuprinde fiecare perioadă pentru care tranzacţia propriu-

zisă poate fi prelungită.29

· Contractul de leasing financiar cuprinde, pe lîngă elementele standard ale

contractului de leasing, următoarele elemente suplimentare:

· valoarea inițială a produsului;

· menţiunea contractuală privind dreptul de opțiune al clientului referitor la

achiziţionarea produsului și la termenii în care poate fi realizat acest drept.

Valoarea contractului de leasing este dată de suma tuturor redevențelor, iar în cazul

achiziției bunului, se adaugă și valoarea reziduală a acestuia.

Contractul de leasing operaţional. Contractul de leasing operaţional este definit ca

fiind orice contract de leasing încheiat între locatar şi locatar, care nu îndeplineşte condiţiile

contractului de leasing financiar.

Contract de leasing intern. Contractul de leasing, financiar sau operaţional, încheiat

între doi rezidenţi.

Contract de leasing extern (cross-border). Contractul de leasing, financiar sau

operaţional, încheiat între un locatar/finanţator non-rezident şi un utilizator rezident.

Leasingul este de două feluri: financiar şi operaţional. Procedural, este vorba de

acelaşi lucru, însă există aspecte care diferenţiază cele două tipuri de operaţii, şi anume:

2.3 Condiţii de finanţare

Leasing financiar deschis: În cazul unui leasing deschis (open-end leasing)

autovehiculul rămîne în proprietatea celui care dă în leasing, dar cel care ia în leasing poate

trece autovehiculul în evidenţa sa de mijloace şi este îndreptăţit la decontarea amortizării.

Taxele de leasing sînt constituite din părţi de capital şi de dobîndă. TVA-ul trebuie plătit după

partea de capital al taxei de leasing, care se poate revendica conform prevederilor normelor

juridice referitoare la TVA.

Partea de dobîndă se poate deconta ca şi cheltuială conform legii contabilităţii. Cel

care ia în leasing la sfîrşitul scadenţei poate decide liber dacă doreşte sau nu să cumpere

autovehiculul la valoarea rămasă stabilită preliminar.

Leasing financiar închis (closed-end leasing): În cazul leasingului financiar închis

autovehiculul rămîne în proprietatea celui care dă în leasing pînă la sfîrşitul scadenţei, dar cel

29Codul Fiscal, ED.Hamanngiu, , Editie actualizata la 9 iulie 2008

24

care ia în leasing poate trece autovehiculul în evidenţa sa de mijloace, şi este cel care poate

deconta şi amortizarea.

Cel care ia în leasing concomitent cu plata primei taxe de leasing este obligat să

plătească şi valoarea TVA-ului după preţul de cumpărare al autovehiculului, care poate fi

revendicată conform prevederilor juridice referitoare la TVA. Taxele de leasing conţin părţi

de capital şi de dobîndă. Dobînda se poate deconta ca şi cheltuieli conform prevederilor legii

contabilităţii. După plată ultimei taxe de leasing mijlocul intră automat în proprietatea celui

care ia în leasing.

Leasing T.V.A în cazul leasingului financiar: În cazul unui leasing financiar închis,

sîntem obligaţi să plătim TVA după preţul de cumpărare al mijlocului, pentru care putem

solicita împrumutul pe termen scurt al băncii finanţatoare.

2.4 Finanţarea internaţională prin leasing

Leasingul financiar reprezintă un element tipic provenit din dorinţa de adaptare a

criteriilor care controlează contractul clasic de închiriere la relația dintre cele trei părţi

(furnizor- finanțator-beneficiar) care-şi face prezentă în cazul de faţă.

Evidenţiind însemnătatea ridicată căruia i se atribuie leasing-ului în contextul relațiilor

comerciale intemaționale, facem referire la principalele particularități ale acestei operaţiuni:

· pentru întocmirea unei tranzacţii de leasing financiar se iau în considerare două

contracte importante: 1) contractul de vînzare-cumpărare sau de furnizare încheiat, de

finanțator, în calitate de furnizor, prin intermediul căruia finanţatorul achiziţionează un

bun în circumstanţele și termenii precizaţi de beneficiar; 2) contractul de leasing

propriu-zis prin care beneficiarul obţine dreptul de a folosi bunul cu datoria de a achita

finanţatorului o taxă. de locaţie. Operaţiunea de leasing presupune și semnarea unor

contracte complementare, un exemplu ar fi cel cu referire la întreținerea și repararea

bunului, contractul care prevede asigurarea, precum și contractele de contrapartidă (în

cazul în care plăţile efectuate pentru locaţiune sînt acoperite prin bunuri, fie de

beneficiar, fie de o altă entitate care acționează la cererea acestuia în numele său. În

general se eliberează garanții bancare pentru o posibilă restituire a sumei în avans sau

pentru achitare la termenul scadent a taxei de locaţie.

· În practica comercială pe plan internațional, ratificată la Convenția din 1988 cu

referire la operaţiunea de leasingul financiar internațional, a marcat principiul

neutralității tehnice a finanţatorului și a rolului principal al beneficiarului în selectarea

bunului și în special a fumizorului. Aşadar, clientul este persoana care realizează

25

caracteristicile bunului și tratează cu furnizorul; de aceea îndatoririle fumizorului se

extind față de beneficiar ca și cum acesta ar fi luat parte la contract; în cazul în care nu

se efectuează livrarea sau livrarea este necorespunzătoare clientul se va adresa

funizorului, nici decum finanţatorului, iar în acest caz clientul nu poate anula

contractul fără acordul finanţatorului. De asemenea, clientul poate anula contractul de

leasing în momentul în care i se cuvine a i se reinapoia sumele achitate sub formă de

avans sau taxa de locaţie, fără includerea sumei egale cu profitul ce 1-ar fi putut obţine

prin uzura bunului pînă la momentul anulării de contract;

· produsul este achiziţionat de finanţator numai în cazul tranzacţiei;

· ratele de locaţie sînt calculate în aşa fel, încît amortizarea să se efectueze total

sau parţial.

· drepturile finanţatorului asupra bunului sînt apte de opunere în privinţa

atitudinii creditorilor clientului, inclusiv locatorilor care au toate drepturile. În cazul în

care în consonanata cu legea în aplicaţie, această capacitate de opunere este supusă

regulilor de publicitate, este nevoită aplicarea clauzelor stabilite prin normele

respective.;

· leasingul financiar presupune și promisiunea unilaterală de vînzare făcută de

locatorul-finanțator;

Deși am prezentat particularitățile operațiunii de finanțare prin leasing, considerăm că

o expunere clară și satisfăcătoare trebuie să arate mersul schematic al acestei operațiuni. În

cazul nostru, obiectul acestei locaţiuni. Subiecții sînt:

· distribuitori specializaţi de echipamente;

· compania de leasing, în calitate de finanţator sau locator și distribuitor;

· utilizator, în conformitate cu prevederile stabilite în contractul de vînzare-

cumpărare, precum și de client și mandatar, în baza contractului de leasing.

În privinţa transferului dreptului de proprietate, clientul poate căpăta dreptul de

proprietate asupra echipamentului la finele contractului.

În cazul tranzacţiei efectuate, în afară de contractele care se întîlnesc, amintite

anterior, pot apărea dispoziţii cu caracter special ca drept al utilizatorului de a rezilia în mod

limitat contractul de leasing, în situaţia în care achiziţionează de la început echipamentul la un

preț potrivit sumei de nerambursare și a costului de înlocuire.

Leasingul, sub forma sa de operațiune de finanțare, poate prezenta la rîndul său

26

variante:

compania de leasing are dreptul de a solicita o bancă în vederea obținerii de resurse

financiare folositoare achiziționării echipamentului (, leasing leverage");

un agent economic îşi vinde bunul unei firme de leasing, cu scopul de a-1 folosi cu

titlu de locaţiune, dar în schimb cu datoria de răscumpărare la termenul stabilit în

contract ( lease back");

Un alt mod de a explica mai bine cursul operațiunii de leasing, este acela al efectelor

financiare produse în practică de leasingul financiar. Aşadar finanţatorul predă spre utilizare

echipamentul pentru un timp bine determinat; se restituie tranşele cu titlu de locaţie,

acoperind în proporţie de 100% sau în mică parte valoarea echipamentului cu o marjă de

profit; la finalizarea termenului stabilit în contract, clientul deţine opţiunea de achiziţionare

definitivă sau de reînchiriere a echipamentului; în sistem time sharing produsul poate fi folosit

în acelaşi timp sau succesiv de mai mulți beneficiari, cota de locaţie fiind calculată

proporțional cu gradul de uzură.

Leasingul financiar înfăţişează numeroase avantaje, raportate la operaţiunile de export

și import de bunuri, efectuate de unele firme.

În anumite condiții, trebuie precizată ideea că întreprinderile producătoare fac apel la

finanţarea operaţiunii de export prin intermediul leasingului din mai multe motive: își menţin

liniile de credit bancar, acestea fiind neafectate în momentul exportului acestor bunuri; au

capacitatea de a exporta în plus, cu toate că nu mai pot beneficia de alte credite pentru

susţinerea exportului; evita interzicerile stabilite de legislaţia naționala care, uneori, prohibesc

unele exporturi în anumite țări, precum și restrictive de brevet; înlătură supravegherea

importurilor din statele beneficiare, își recuperează în totalitate fondurile în momentul vînzării

lor companiei operatoare de leasing.

Pentru cei care importă, leasing-ul este avantajos din cel puțin două motive. În primă

consecinţă, autoritățile statale oferă companiilor de leasing căi de refinanțare profitabile,

similare creditelor pentru export (dobînzi scăzute, dispense ale taxelor, impozite micşorate

etc.), motiv pentru care finanțarea prin leasing devine mai profitabilă. În a doua consecinţă,

contractul de leasing dispune clientului, la încheierea contractului, trei opţiuni de alegere:

returnarea produsului, achiziţionarea acestuia la o valoarea mult mai eficientă sau prelungirea

leasingului.

De remarcat este că din totalul operațiunilor tranzacţionate la nivel mondial și

susţinute financiar prin intermediul noilor tehnici moderne, se apreciază că trei sferturi sînt

27

realizate prin forfetare, 20% prin leasing și 5% prin factoring.

Un alt aspect important, este acela referitor la principalele dispute ce pot apărea în

tranzacţionarea leasingului financiar internațional. Disputele pot interveni în relaţia

economică dintre furnizor, finanţator şi locatar sub diferite forme, privind modul şi timpul de

livrare a echipamentului său plăţile efectuate la un timp neconvenit în contract.

Un exemplu privind revendicarea produsului de către societatea de leasing şi acţiunea

cu referire la plata locaţiei, a fost prezentat în faţa curţii judecătoreşti din Franţa, unde s-a pus

problema dacă clientul poate fi silit să achite suma totală a locaţiei pentru a amortiza pierderea

integrală a societăţii de leasing, aceasta fiind stabilită totodată în contract la semnarea

acestuia. Răspunsul a venit din două părţi, prima parte a specificat că datoria de plată a

clientului este egală cu zero în cazul de faţă datorită lipsei de cauză, dar pe cealaltă parte s-a

menţionat că nu se poate evita aplicarea cauzei care ar face imediat în caz de anulare a

contractului, chiria scadentă

Operaţiunea de leasing financiar este considerată o formă de comercializare

avantajoasă în comparaţie cu vînzarea clasică, cu achitarea în formă de numerar, sau în formă

de credit bancar, cu specificarea că se menţine dreptul de proprietate asupra bunului, cu

urmările rezultate.

2.5 Reglementări internaţionale privind leasingul

Apărut pe piaţa din România cu 13 ani în urmă, operaţiunea de leasing a avut parte de

un tratament special, reprezentînd la acea vreme unul din pilonii creşterii economice.

Beneficiile acestei operaţiuni de finanţare au evoluat în mod accelerator, rezultînd în

momentul de faţă ca fiind o modalitate de finanţare acceptată şi confirmată integral, fiind

accesată de către toţi întreprinzătorii care doresc un astfel de finanţare. În evoluţia sa

înregistrată pe teritoriul ţării noastre leasingul se apropie de realistica standardelor Uniunii

Europene în ceea ce priveşte funcţiile acestuia, cu toate că însemnătatea şi capacitatea de

dezvoltare a lui nu au ajuns încă la nivelul European.

Evoluţia leasingului şi mărirea capacităţii pieţei acestuia poate fi observată zilnic de

cel care studiază, speculează economia acestui stat, însă relatarea pe criteriu numeral al

acestui trend este văzută ca o dificultate, deoarece Institutul Naţional de Statistică cît şi

Uniunea Naţionala a Societăţilor de Leasing din România nu pot să colecteze date referitoare

la companiile prestatoare de leasing. De aceea, evoluţia acestui mod de finanţare se poate

estima doar în parametri restrînşi.

Situaţia economică actuală a ţării noastre prezintă unele trăsături care ar putea reflecta

28

ca nişte factori favorabili şi nefavorabili pentru dezvoltarea leasingului pe plan naţional.

Marcăm astfel primii factori care ar ajuta la evoluţia pe piata autohtonă a leasingului:

relansarea economiei româneşti prin intermediul investiţiilor, asigurarea resurselor proprii,

fiscalitatea redusă, dobînzi mici şi o bună credibilitate referitoare la firmele proaspăt

înfiinţate, adaptarea rapidă la cerinţele pieţei.

Cu un procentaj mai mare comparativ cu cel al creditului bancar, costul unui leasing

este mai avantajos, urmărind în acest fel eliminarea birocraţiei şi o accesare mult mai rapidă a

finanţării.

Factorii negativi de pe piaţa economică autohtonă aflaţi în defavoarea leasingului sînt

în principal legaţi de cadrul legislativ cu multe lacune şi deasemeni lipsa unor prevederi cu

referire la protecţia societăţilor de leasing faţă de posibilele prejudicii datorate deteriorării

bunurilor sau incapacităţii de plată a partenerului

Iniţial, în Ordonanţa Guvernamentală nr. 51/28 august 1997, nu au fost clar definite

părţile participante, nefiind făcută distincţia clară între leasingul financiar şi cel operaţional.

Această lipsă a fost corectată prin republicarea acestei Ordonanţe în temeiul art. VII din Legea

nr. 99/1999, în care se defineşte clar leasingul financiar şi cel operaţional, cu toate că celelalte

forme nu sînt menţionate. Ar fi rău dacă în România leasingul ar fi introdus printr–o definire

unilaterală, după care iniţiativa de a oferi spre închiriere echipamente să aparţină

utilizatorului. Pe o piaţă în curs de constituire pentru astfel de operaţiuni, reglementarea

arbitrară nu poate aduce decît fraude şi birocraţie.

Lipsa de lichidităţi de pe piaţa economică autohtonă poate fi rezolvată prin realizarea

unor importuri în sistem de leasing. Efectuînd un import cu volum sporit de echipamente de

ultimă generaţie, şi recuperarea investiţiei pe o perioadă indelugata în regim de impozit

temporar cu scutirea de plată a taxelor de import, acestea vor duce la un avantaj economic.

Avantajul contractelor de leasing – faţă de privatizarea prin vînzarea cu plata în rate –

este, că perioada de leasing se extinde pînă la 10 ani, faţă de termenul de eşalonare a ratelor

de numai 3-5 ani. Calculul ratei de leasing este compus din următoarele elemente: preţul plătit

la achiziţionarea echipamentului, valoarea reziduală, durata contractului şi amortizarea,

asigurarea, cheltuieli de achiziţionare, transport, cheltuieli de mentenanţă, dobîndă, TVA,

profitul locatorului, comisionul de gestiune şi rata de actualizare.

Leasingul a beneficiat în ţara noastră de un cadru legal care s-a modificat permanent.

Reglementările în vigoare cu privire la operaţiunile de leasing, sînt:

Ordonanţa Guvernamentală nr. 51 din 28.08.1997 cu referire la operaţiunile de

leasing şi companiile de leasing

29

Legea nr. 90 din 28.04.1998 destinată aprobării Ordonanţei Guvernamentale

privind operaţiunile de leasing şi firmele de leasing

Reformarea şi Întregirea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 51 din 1997 cu

privire la operaţiunile de leasing şi firmele de leasing

Reglementarea referitoare la trecerea în contabilitate a operaţiunilor de leasing

Propunere de ordonanţă de modificare a legii 99 din 1999 referiotare la activităţile

de leasing şi firmele de leasing

Ordonanţa nr. 51 din 1997 republicată cu privre la operaţiunile de leasing şi

firmele de leasing.

Cadrul legal în limitele căruia operaţiunile de leasing s-au desfăşurat pînă recent nu a

plăcut nimănui. Dimpotrivă, firmele de leasing şi clienţii lor au acuzat paragrafele de lege

confuze, discriminarea finanţatorilor autohtoni de cei străini, lipsa unui contract cadru clar.

Aceste critici au primit însă un răspuns prin modificarea şi completarea Ordonanţei

Guvernamentale nr. 51/1997, republicată în Monitorul Oficial nr. 9/12.01.2000, ca un rod al

colaborării dintre Uniunea Naţională a Societăţilor de Leasing şi Ministerul Finanţelor.

Modificările, aduse recent legislaţiei leasingului au în vedere următoarele:

Definesc leasingul financiar şi operaţional;

Prevăd posibilitatea leasingului intern şi extern;

Limitează obiectul operaţiunilor de leasing la bunuri imobile şi bunuri mobile de

folosinţă îndelungată;

Stabilesc elementele contractuale minime;

Stabilesc un termen limită de plată a ratelor de leasing (max. 2 luni), nerespectarea

aceastuia atrăgînd după sine rezilierea contractului, restituirea bunului şi plata ratelor

scadente;

Elimină neclarităţile referitoare la deductibilitatea fiscală a ratelor de leasing pentru

utilizator;

Introduc pentru societăţile de leasing, obligativitatea subscrierii şi vărsării integrale la

înfiinţare a unui capital social minim de 500 milioane lei;

Stabileşte deductibilitatea cheltuielilor cu privire la asigurarea bunului caredefineste

obiectul contractului de leasing;

Egalizează tratamentul vamal al leasingului intern şi extern;

Stabilesc fixarea unei limite procentuale a valorii asupra căreia se vor calcula taxele

vamale în cazul însuşirii sau neinapoierii produsului de către client, cota stabilită la 20

% din preţul achiziţiei

30

Stabilesc excludere plăţilor de taxe vamale şi a TVA a subansamblelor şi

componentelor importate de companiile de leasing în vederea confecţionării de

produse ce urmează să facă obiectul unor contracte de leasing.

Părerea societăţilor de leasing este, că noua lege este într-o oarecare măsură, conformă

standardelor internaţionale, firmele de leasing fiind mai bine protejate de utilizatorii rău

platnici. Dar ceea ce societăţilor de leasing li se pare la prima citire un avantaj, specialiştilor

le ridică semne de întrebare, considerînd că pot fi afectate drepturile utilizatorilor. De

exemplu, în cazul unui leasing extern, din cauza lipsei de valută pe piaţă pentru mai mult de

două luni, utilizatorul nu poate plăti finanţatorului.

Versiunea republicată a Ordonanţei deosebeşte leasingul operaţional de cel financiar.

Distincţia este absolut necesară, cîtă vreme cele două tipuri de operaţiuni sînt impozitate

diferit. Spre deosebire de leasingul cu transfer de proprietate (leasing financiar), în cazul

leasingului operaţional, importurile de echipamente sînt scutite de taxe vamale, indiferent de

locul unde este înregistrat locatorul (societatea de leasing). Pînă acum doar societăţile străine

beneficiau de scutire de taxe de graniţă, discriminarea apărînd tocmai prin prisma

neclarităţilor legislative.

Confuzia a persistat pînă de curînd şi în privinţa deducerilor fiscale. Ordonanţa de

urgenţă nr. 217/1999 privind impozitul pe profit face lumină: în cazul leasingului financiar,

valoarea ratelor scadente se înregistrează la venituri impozabile, în schimb ratele de leasing

operaţional rămînînd deductibile.

Setea de bani a Ministerului Finanţelor constituie însă o problemă foarte importantă.

Dacă la un contract de închiriere chiria plătită este dedusă clientului în totalitate, la leasingul

financiar se deduce doar dobîndă la sursa atrasă şi rata de amortizare a mijlocului fix.

Costurile firmei de leasing, precum şi beneficiul acestuia, deşi sînt plătite de utilizator, nu pot

fi deduse.

Partea din rată, care reprezintă beneficiul firmei de leasing, este impozitată şi la client,

nefiind deductibilă şi la firma de leasing (impozit pe profit). Aceeaşi sumă de bani este

considerată ca fiind un venit al utilizatorului, cît şi al locatorului. Desigur dubla impunere,

este la ea acasă. Această abordare a leasingului financiar, îi obligă pe potenţialii clienţi să se

reorienteze şi spre altă modalitate de finanţare. Dacă utilizatorul este pus în situaţia de a

deduce doar dobînda şi amortizarea, atunci mai bine cumpără în rate şi nu mai plăteşte restul

elementelor, care compun ratele de leasing.

Lucru absolut aberant după societăţile de leasing române, este faptul că înregistrarea

contabilă a bunului ce reprezintă obiect al contractului de leasing, se face la utilizator, deşi

31

proprietarul este de fapt firma de leasing. Aceasta contravine regulamentului de aplicare a

legii contabilităţii

Conform legii, dobînda de leasing reprezintă rata medie a dobînzii bancare. Dar

dobînda de leasing este o dobîndă pe care, practic, o ai în relaţia cu o bancă. De asemenea rata

medie a dobînzii bancare este un indicator foarte relativ.

De asemenea nu se ştie în sarcina cui cade asigurarea bunurilor. Se doreşte şi crearea

unui organism care să reglementeze activitatea de leasing, precum şi introducerea unor

standarde obligatorii la crearea de noi firme de leasing. Pe de altă parte legea are scăpări chiar

în defavoarea statului. În goană după scutiri de taxe vamale, s-a ajuns chiar la operaţiuni de

leasing hilare. De ceea Direcţia Generală a Vămilor va fi şi ea consultată la elaborarea legii.

Capitolul III. Studiu de caz

Ţiriac Leasing IFN S.A.

3.1 Prezentarea firmei de leasingDate de identificare: Ţiriac Leasing IFN S.A., cu domiciliul în Bucureşti, sectorul 1,

CUI 12351919, Nr. inreg. Registrul Comerţului J40/9640/1999

Aparţine grupului Ţiriac Holdings, şi este una din cele mai bune companii de pe piaţa

de leasing autohtonă. Societatea oferă finanţare în sistem de leasing financiar şi operaţional

pentru întreaga varietate de autoturisme şi vehicule inclusiv flote maritime comerciale,

indiferent de marcă sau că aparţine unui mix de mărci, precum şi unei game de echipamente şi

utilaje, oferind astfel cele mai bune servicii la cele mai înalte standarde, sărind în ajutorul

clientului pentru a putea alege soluţia optimă de finanţare dorită de el.

Compania deţine un număr mare de clienţi, reprezentat atît de persoane fizice cît şi de

32

persoane fizice autorizate, venind în completare cu o serie de companii mici şi mijlocii dar şi

companii multinaţionale sau din sectorul public.

La început societatea purta denumirea de Molesey Leasing Group, sub numele căreia

s-a şi înfiinţat în noiembrie 1999, scoţînd în evidenţă apartenenţa grupului din care face parte,

avînd ca activitate acordarea de leasing financiar intern persoanelor cu caracter juridic.

Aceasta a pornit cu un capital social în valoare de 906.200.000 lei vechi, urmînd ca pe

parcurs să obţină măriri ale acestuia.

În luna mai al anului 2000 s-a constituit societatea Ţiriac Leasing S.A. urmărind ca

scop finanţarea în leasing financiar intern a autovehiculelor aparţinînd grupului Ţiriac Auto.

Capitalul a cunoscut evoluţii considerabile în 2001 cînd societatea de leasing a ajuns la

suma de 14.279.899.600 lei vechi, urmînd ca în august 2004 să aibă loc o nouă majorare de

capital pînă la suma de 100.000.000.000 lei vechi (10.000.000 Ron). Într-o continuă evoluţie

societatea de asigurări a ajuns în prezent să finanţeze peste 10.000 de autovehicule provenite

atît de la Ţiriac Auto cît şi de la alte companii.

Structura acţionariatului era alcătuită în procentaj de 99,94% de către Molesey

Holdings Ltd şi diferenţa de 0,06% o deţinea Hyundai Auto România.

La ora actuală, Ţiriac Auto deţine cel mai vast portofoliu de mărci auto de pe piaţa

autohtonă, reprezentînd şapte dintre cele mai renumite mărci auto existente pe piaţă:

Mercedes- Benz, Jaguar, Land Rover, Range Rover, Mitsubishi, Ford şi Hyundai.

Astăzi, întreaga reţea de distribuţie şi service Ţiriac Auto numără 65 de reprezentanţe

mono-brand sau mulţi – brand, asigurînd accesibilitate şi servicii de calitate în oricare colţ al

României. Toate aceste conexiuni au început încă din anii 2003 ~ 2004 cînd Ţiriac Auto a

adoptat politica de varietate a autovehiculelor indiferent de provenienţa acestora, şi în acelaşi

timp a mai adoptat politica de diversificare a finanţărilor acordate, ducînd societatea pe un

trend ascendent, înregistrînd în ultimii ani un loc în topul companiilor de profil, reuşind să se

claseze în primele zece poziţii ale topurilor Asociaţiei de Leasing Bancar.

Creșterea permanentă a volumului activităților desfășurate a condus în mod firesc și la

dezvoltarea rețelei teritoriale, Țiriac Leasing avînd în prezent puncte de lucru în toate orașele

în care ȚiriacAuto a dezvoltat propria rețea de dealeri, segmentul auto avînd o pondere în

structura portofoliului de peste 80%, diferența fiind reprezentată de finanțarea de

echipamente.

Tot în 2003 s-a luat decizia înfiinţării unei societăţi independente de leasing

operaţional, aparţinînd tot Grupului Ţiriac, aceasta purta denumirea de Premium Leasing.

După patru ani, mai exact pe data de 3.12.2007 societatea lansează pe piaţă un nou tip

33

de produs, unul care era de-a dreptul convenabil pentru ambele situaţii de vînzare sau

cumpărare totul fiind la alegera clientului, oferindu-i acestuia şansa semnării contractului pe

loc cu condiţia de încadrare în caracteristicile acelui produs.

Caracteristicile produsului asset Ţiriac Leasing sînt:

o obiectul de finanţare este un autovehicul nou (autovehicule utilitare uşoare) sau

motocicletă/ATV

autoturisme şi autovehicule utilitare uşoare, cu valoare pînă la 20.000

EUR: avans minim 25%, perioada 48 luni, V.R= 0

autoturisme şi autovehicule utilitare uşoare, cu valoare între 20.001 –

50.000 EUR: avans minim 30%, perioada 60 luni, V.R =0

moto şi ATV: avans minim 30%, perioada 36 luni, V.R= 0 

o solicitanţii pot fi doar persoane juridice care îndeplinesc următoarele condiţii: 

- Societatea trebuie să fie în funcţiune

- În momentul solicitării leasingului solicitantul trebuie să aibă minim 12 luni

de la înfiinţare

o semnarea contractului de leasing de către Ţiriac Leasing se va efectua după

verificarea solicitantului la Centrala Incidentelor de Plăţi şi a istoricului de

plăţi - dacă există (în cazul în care clientul figurează în CIP/exista un istoric de

plăti mai puţin favorabil, posibilitatea semnării contractului de leasing şi de

către Ţiriac Leasing va fi analizată punctual) 

o în cazul în care se solicită aprobarea tip asset pentru o valoare mai mare decît

cea din structurile preaprobate sau se solicită mai mult de două obiecte,

aprobarea finanţării se va stabili de la caz la caz

Acte necesare pentru aprobarea finanţării în sistem leasing.

„Persoane fizice:

· Cererea de finanţare Cod F-31  completată şi semnată

· Declaraţie credite  completată şi semnată

· Cerere asigurare  completată şi semnată

· Oferta semnată/factura proformă de la furnizor

· Carte de muncă (copie conform cu originalul de pe prima pagină şi de pe

paginile aferente ultimelor 12 luni)

· Adeverinţa de salariu tip, în original, emisă de angajator

· Carte de identitate (copie)

34

· Fişa fiscală pusă la dispoziţia clientului de către angajator pentru anul anterior

(în cazul salariaţilor şi al persoanelor care obţin venituri asimilate salariilor)

şi/sau, după caz, documentul fiscal pentru anul anterior depus de către client la

unităţile administraţiei financiare

· Adeverinţa de salariu  tip, în original, emisă de angajator

· Copie talon pensie ultimile 3 luni (dacă este cazul)

· Documente justificative pentru alte categorii de venituri

· Alte documente care să ateste veniturile (dacă este cazul)

· Declaraţie privind creditele/angajamentele de plată contractate

· Carte de identitate (copie)

· Acordul utilizatorului de consultare a Centralei Riscurilor Bancare Cod F-29  

· Acordul utilizatorului de consultare a biroului de credit  (3 ex. Originale)

Acte necesare pentru aprobarea finanţării în sistem leasing.

Persoane fizice autorizate/Cabinete/Profesii independente/Altele asimilate:

· Cererea de finanţare Cod F-32  completată şi semnată;

· Decizia anuală de impunere pe ultimii doi ani, cu ştampila Administraţiei

Financiare;

· Registrul de încasări şi plăţi pentru anul în curs;

· Acte juridice de constituire şi autorizare de practicare a profesiei;

· Copie cod fiscal/certificat de înregistrare fiscală (dacă există);

· Copie act de identitate;

· Oferta de la dealer acceptată de client/factura proformă;

· Copie extras de cont ultimile 3 luni.

Acte necesare pentru aprobarea finanţării în sistem leasing.

„Persoane juridice

· Completarea unei cereri de finanţare Cod F-33 şi a unui formular de prezentare

Cod F-34.

· Completarea unei cereri de asigurare

· Acordul utilizatorului de consultare a Centralei Riscurilor Bancare Cod F-29  (3

ex. Originale)

· Acordul utilizatorului de consultare a biroului de credit  (3 ex. Originale)

35

· Factura proformă de la furnizorul bunului/specificaţia tehnică.

· Ultimele două bilanţuri depuse (anuale şi/sau semestrial) şi balanţele lor

aferente

· Ultima balanţă disponibilă pe anul în curs (nu mai veche de 2 luni)

· Copie după actele constitutive

· Hotărîre AGA  semnată de asociaţii societăţii pentru persoanele ce reprezintă

firma în negocierea şi semnarea contractului de leasing (conform model F-30)

· Copie după actul de identitate al persoanelor care semnează contractul de

leasing

Fişa specimenelor de semnătura din bancă”30

3.2 Evoluţia Activităţii Ţiriac Leasing

Compania Ţiriac Leasing IFN a încheiat în 2006 un număr de 6.300 de contracte de

leasing financiar cu în valoare totală de 188,7 milioane euro, reprezentînd un nivel mult mai

ridicat decît în 2005, perioadă în care aceasta a raportat un nivel de pînă la 81,8 milioane de

euro

Potrivit reprezentantului societăţii Aliantz Leasing, ţinta pentru 2007 era atingerea

pragului de 190 de milioane de euro în acea perioadă, ceea ce priveşte valoarea activelor

finanţate. Compania a raportat în 2006 o cifră de afaceri de 186 milioane euro şi deţinea un

procent de 6% din piaţa naţională de leasing. Societatea este controlată în proporţie de

99,62% de către compania Molesey Holding Limited din Cipru, iar firma Auto Rom,

importatorul oficial al mărcii Mercedes-Benz în România, deţinea 0,14% din titluri.31

Compania nu şi-a publicat rezultatele financiare în 2010. Piaţa de leasing a înregistrat

o scădere dramatică, de peste 70% în 2009, coborînd la nivelul de 1,3 mld. Euro, faţă de 4,8

mld. Euro 2009, din cauza prăbuşirii vînzării de maşini. În primul trimestru din 2010 piaţa de

leasing şi-a continuat scăderea, înregistrînd un minus de 32%. Tot mai mulţi manageri

consideră că piaţa de leasing va ajunge în 2010 sub nivelul din 2009.

Anul 2009 a fost un an de reaşezare a businessului pe noile coordonate de piaţă,

dictate de situaţia macro-economică sensibilă pe care o traversăm cu toţii. Activitatea

principală s-a axat pe recuperarea creanţelor şi revînzarea maşinilor recuperate, portofoliul din

2009 fiind pe atunci stabil.

30 Sursa: http://www.tiriacleasing.ro/Despre-noi_169_ro.html ( accesat pe data de 5.06.2012)31 Sursa: http://www.zf.ro/companii/tiriac-leasing-a-finantat-contracte-de-188-7-mil-euro-3031288/(accesat 13.06.2012)

36

 În 2010, pe site-ul Ţiriac Leasing erau prezentate doar 31 de bunuri recuperate, dar în

noiembrie 2009 numărul acestora depăşea 270.32

Tabel 1. Indicatori din Bilanţ

Indicatori din Bilanţ 2006 2007Total active imobilizate 361.206.086 582.755.571Total active circulante 255.110.783 437.344.750Stocuri 674.831 6.726.625Casa şi conturi 21.702.083 42.343.909Creanţe 232.733.869 388.274.216Capitaluri total 60.708.650 95.175.093Capital social 10.000.000 10.000.000Provizioane 0 0Datorii total 555.608.219 924.925.228

Sursă: http://www.doingbusiness.ro/financiar/raport/1484998/tiriac-leasing-ifn-sa/# Accesat la 13.06.2012

În acest tabel sînt prezentate evoluţiile pe un interval de 2 ani a unor elemente

financiare importante pentru societatea Aliantz Ţiriac IFN, observăm astfel o creştere anuală

a-i acestor indicatori cu diferenţe considerabile, aproape duble de sumele precedente.

Tabel 2. Indicatori din Contul de Profit şi Pierdere

Indicatori din Contul de Profit şi Pierdere

2006 2007

Cifră de afaceri 639.078.638 906.482.643Total venituri 689.939.117 1.008.832.747Total cheltuieli 662.919.057 968.113.110Profit brut 27.020.060 40.719.637Profit net 22.084.016 34.466.443Număr salariaţi 67 87

Sursă: http://www.doingbusiness.ro/financiar/raport/1484998/tiriac-leasing-ifn-sa/# Accesat la 13.06.2012

În tabelul de mai sus sînt prezentate elementele financiare ale companiei Aliantz Ţiriac IFN,

acestea indică confortul financiar în perioada 2006 ~ 2007, înregistrînd creşteri de la an la altul într-un

procent cu o variaţie între 30 şi 35%.

Tabel 3. Indicatori derivaţi din Bilanţ

Indicatori derivaţi din Bilanţ 2006 2007Total datorii/capitaluri proprii 9,1520 9,7181Total datorii/total active 1,5382 1,5872Capitaluri proprii/ total active 0,1681 0,1633

32 Sursa: http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/tiriac-leasing-reia-finantarile-pentru-dealeri-auto-din-afara-grupului-6526309 (accesat pe 13.06.2012 )

37

Sursă: http://www.doingbusiness.ro/financiar/raport/1484998/tiriac-leasing-ifn-sa/# Accesat la 13.06.2012

În tabelul de mai sus sînt prezentate datoriile totale ale activelor în perioada 2006 ~ 2007, acestea înregistrînd o creştere de cîteva unităţi monetare, semnalînd o situaţie financiară precară decît cea precedentă

Tabel 4. Indicatori de profitabilitate

Indicatori de profitabilitate 2006 2007Marja de profit brut (%) 4,2280 4,4920Marja de profit net (%) 3,4556 3,8022Rentabilitatea capitalului

propriu înainte de impozitare44,5078 42,7839

Rentabilitatea capitalului propriu după impozitare

36,3771 36,2137

Sursă: http://www.doingbusiness.ro/financiar/raport/1484998/tiriac-leasing-ifn-sa/# Accesat la 13.06.2012

Acest tabel ne indică marjele de profit şi rentabilitatea societăţii Aliantz Ţiriac IFN, în intervalul 2006 ~ 2007, aceşti indicatori financiari fiind importanţi pentru posibilii investitori. Observăm o variaţie a cifrelor de la an la altul, marjele de profit înregistrînd creşteri în timp ce rentabilitatea înregistrează o mică scădere procentuală.

Tabel 5. Indicatori de Eficientă a Activităţii Operaţionale

Indicatori de Eficientă a Activităţii Operaţionale

2006 2007

Viteza rotaţie stocuri (zile) 0,3854 2,7085Viteza încasări creanţe (zile) 111,6995 131,3787Viteza de rotaţie total active (nr.de

ori)1,5382 1,5872

Sursă: http://www.doingbusiness.ro/financiar/raport/1484998/tiriac-leasing-ifn-sa/# Accesat la 13.06.2012

Datele economice din tabelul de mai sus prezintă indicatorii de eficientă a activităţii operaţionale pe perioada 2006 ~ 2007 a companiei Aliantz Ţiriac IFN, indicatori care ne sugerează cît de eficienţa este compania în ceea ce priveşte viteza de rotaţie a stocurilor şi a creanţelor avînd în vedere că înregistrează creşteri anuale.

Grafic 1. Evoluţia cifrei de afaceri pe perioada 2006 ~ 2010

38

Sursă: http://www.doingbusiness.ro/financiar/raport/1484998/tiriac-leasing-ifn-sa/# Accesat la 13.06.2012

Acest grafic prezintă situaţia cifrei de afaceri a companiei Aliant Ţiriac Leasing în perioada 2006 2010

Grafic 2. Evoluţie total active în perioada 2006 ~ 2010

Sursă: http://www.doingbusiness.ro/financiar/raport/1484998/tiriac-leasing-ifn-sa/# Accesat la 13.06.2012

Graficul prezintă evoluţia activelor totale (calculate ca suma între activele imobilizate şi activele circulante).

39

Grafic 3. Evoluţia datoriilor totale 2006 ~ 2010

Sursă: http://www.doingbusiness.ro/financiar/raport/1484998/tiriac-leasing-ifn-sa/# Accesat la 13.06.2012

Grafic 4. Raportul datoriilor totale din totalul activelor 2006 ~ 2010 (%)

Sursă:http://www.doingbusiness.ro/financiar/raport/1484998/tiriac-leasing-ifn-sa/# (13.06.2012)

Graficul prezintă evoluţia procentuală a raportului între datoriile totale şi activele totale deţinute de către Ţiriac Leasin IFN pe perioada 2006 ~ 2010

40

Grafic 5. Evoluţie profit brut

Sursă: http://www.doingbusiness.ro/financiar/raport/1484998/tiriac-leasing-ifn-sa/# Accesat la 13.06.2012

Graficul reprezintă evoluţia profitului brut pentru compania Ţiriac Leasing IFN pe perioada

2006 ~ 2010

Grafic 6. Marja de profit brut (%)

Sursă: http://www.doingbusiness.ro/financiar/raport/1484998/tiriac-leasing-ifn-sa/# Accesat la 13.06.2012

Graficul prezintă evoluţia raportului între profitul brut şi cifra de afaceri realizată de către Ţiriac Leasing IFN în perioada 2006 ~ 2010

41

Tabel 6. Indicatori financiari conform bilanţului

Denumirea indicatorilor 2008 2009 2010Indicatori din BilanţCasă, disponibilităţi la bănci

centrale17503 5997 9826

Efecte publice şi alte titluri acceptate pentru refinanţare la băncile centrale

- - -

Creanţe asupra instituţiilor de credit 83842016 39597208 30321399Creanţe asupra clientelei 1217140375 770752188 394750103Obligaţiuni şi alte tipuri cu venit fix - - -Acţiuni şi alte titluri cu venit

variabil- - -

Participaţii - - -Părţi în cadrul societăţilor

comerciale legate- - -

Imobilizări necorporale 139957 248873 126413Imobilizări corporale 3362558 2393366 990231Datorii privind instituţiile de credit 1203936890 792105390 371043271Datorii privind clientela - - -Datorii constituite prin titluri - - -Provizioane - - -Datorii subordonate - 38053800 38563200Capital social subscris 10000000 10000000 10000000Rezerve 5161740 5161740 5161740Indicatori din Contul de profit şi

pierdereRezultatul activităţii curente- Profit 33092862 - 18690659- Pierdere - 94166299 -Venituri totale 297265536 318351032 445025596Cheltuieli totale 264172674 412517331 426334937Rezultatul brut- Profit 33092862 - 18690659- Pierdere - 94166299 -Rezultatul net al exerciţiului- Profit 27364573 - 18658409- Pierdere - 94184216 -

Tipuri de activitate, conform clasificării CAEN

Leasing Financiar

Leasing Financiar

Leasing Financiar

Sursă: http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html accesat 14.06.2012

42

43

Concluzii

În lucrarea de faţă am urmărit să analizez conceptul de leasing prin punctarea celor

mai importante elemente. Am prezentat specificul operaţiunilor de leasing, avantajele şi

dezavantajele în finanţarea investiilor de acest gen, precum şi criteriile principale de

clasificare folosite în teorie şi în practică.

Din analiză observăm că nu prezenţa unui pachet de legi şi norme este factorul

determinat în ponderea acestei activităţi, ci mai mult nivelul economic. Consider că o

legislaţie orientate investiţional poate facilita dezvoltarea operaţiunilor de leasing.

Nu toate tipurile şi categoriile leasingului sînt aplicate în egală măsură şi în practică,

dar abordarea formelor speciale o consider esenţială în vederea perfecţionării operaţiunilor de

leasing pe plan naţional, familiarizării rapide cu schemele carcteristice.

Extinderea leasingului în spaţial commercial internaţional a determinat necesitatea

elaborării unor principii internaţionale invariabile. Convenţia de la Ottawa, elaborată în 1988

pentru a reglementa leasingul financiar internaţional, nu a fost acutalizata corespunzător

pentru a răspunde progreselor sociale, economice şi juridice înregistrate ulterior.

Am înţeles din această lucrare, prezentînd trăsăturile caracteristice şi finalitatea

economică şi juridică ca acesta este un contract bilateral care ocupă o poziţie deosebită

deoarece determină de la început subiectele şi caracteristicele contractului de leasing.

Analiza elementelor contractului la nivel naţional este realizată prin modificarea şi

completarea O.G nr.57/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing.

Chiar şi la nivel internaţional, prin dezvoltarea în continuare şi diversificarea

afacerilor de leasing se solicita permanent de către practicanţi reglementări juridice

îmbunătăţite, care să asigure un viitor progresiv şi competent acestui instrument de finanţare

complex şi modern.

Am încercat să prezint impactul crizei economice asupra evoutiei companiei în studiu

de caz.

Ca o ultimă concluzie, consider că leasingul că putea rămîne o importanta formă de

finanţare pentru întreprinderile mici şi mijlocii, cît şi pentru persoanele fizice, atît timp cît se

vor orienta asupra formelor de finanţare prin leasing care să poată avea bună dezvoltare în

cadrul pieţei, (menţionez aici o părere personală cu privire la contextul crizei, ca o opţiune

avantajoasă în ceea ce priveşte alegerea unei forme de leasing pe intervalul precizat, o bună

alegere este aceea a leasingului operaţional) şi se vor propune noi reglementări legislative care

să favorizeze finanţarea prin leasing.

44

Anexe

Anexa 1 Documente persoane fizice

Anexa 2 Documente persoane fizice autorizate

Anexa 3 Documente persoane juridice

45

Bibliografie

1. Achim Monica Violeta – Leasing, o afacere de succes, Editura Bucuresti,2005

2. Andreica Marin – Leasing,cale de finantare a investitiilor pentru intreprinderile mici si

mijlocii,Editura Crimm,Bucuresti,1997

3. Andreica Marin - Strategii de finantare a activitatii intreprinderilor mici si

mijlocii,Editura Cibernetica MC, Bucuresti 2003

4. Andreica Marin, Andreica Cristina, Mustea Serban Ionel, - Decizia de finantare in

leasing,Editura Cibernetica MC, Bucuresti,2003

5. Berea Aurel Octavian – Orientari in activitatea bancara contemporana, Editura

Expert,Bucuresti, 1999

6. Cerna Silviu – Economia monetara si financiara internationala, Editura Mirton,

Timisoara,1997

7. Ciobanu Gheorghe – Tranzactii economice internationale, Editura Risoprint,Cluj-

Napoca,2009

8. Clocotici Dorin, Gheorghiu Gheorghe – Leasingul, utilitatea lui, R.D.C nr. 3/1997

9. Clocotici Dorin, Gheorghiu Gheorghe – Operatiunile de leasing, Editura Lumina

Lex,Bucuresti,1998

10. Clocotici Dorin, Gheorghiu Gheorghe, Contractul de leasing,caractere specific,R.D.C

nr 7- 8/1997

11. Cristea Horia, Talpos Ioan, Corduneanu Carmen – Gestiunea financiara a societatilor

comerciale, Editura Mirton,Timisoara, 2001

12. Gaftoniuc Simona – Practici bancare internationale, Editura Economica, Bucuresti,

1995

13. Guresoaie Ion – Contractul de leasing, Editura Gir Press, Bucuresti,1998

14. Hoanta Nicolae – Finantele firmei,Editura Continent,Sibiu,1996

15. Ionescu Lucian –Bancile si operatiunile bancare, Editura Economica,,Bucuresti,1996

16. Mazilu Dumitru – Dreptul comertului international,Editura Lumina Lex, Bucuresti,

2000

17. Molico Tatiana – Leasingul,un instrument modern de investitii si finantare,Editura

CECCAR,Bucuresti,2003

18. Nicolescu Gabriel Tita – Leasing, Editura C.H.Beck,Bucuresti,2006

46

19. Nicolescu Gabriel Tita – Regimul juridic al operatiunilor de leasing, Editura All

Beck, Bucuresti,2003

20. Noluta Barna – Operatiunile de leasing in comertul international, Editura

TipoMoldova,Iasi, 2010

21. Puiu Alexandru – Management in afacerile economice internationale, Editura

Independenta Economica, Bucuresti,1996

22. Puiu Alexandru – Tehnici de negociere contracte si derulare in afacerile economice

internationale, Editura Tribuna Economica,Bucuresti, 1997

23. Stancu Ioan – Finante:Teoria pietelor financiare, Editura Economica, Bucuresti, 1997

24. Toma Mihai, Alexandru Felicia – Finante si gestiune financiara de intreprindere,

Editura Economica, Bucuresti, 1998

25. Turcu Elena – Contractul de leasing,Editura Hamangiu,Bucuresti,2008

26. Turcu Ion - Operatiuni si contracte bancare,introducerea in tehnica si practica

dreptului bancar, Editura Lumina Lex,Bucuresti, 1994

27. Vancea Diane – Plati si finantari in operatiunile de comert exterior.Caiet de

seminar,Editura Expert, Bucuresti ,2003

28. Voiculescu Dan – Leasing,Editura si Enciclopedia,Bucuresti, 1995

Publicatii· Codul Fiscal, Editie actualizata la 9 iulie 2008,Editura Hamangiu· Ghidul pentru intelegera si aplicarea standardelor international de contabilitate,

Leasing, IAS 17,Editura CECCAR,Bucuresti,2004

Legi şi ordonanţe

· Legea nr.58/1998 privind activitatea bancară, în Monitorul Oficial

nr.121/23.03.1998

· Ordonanţa Nr.51/1997 republicată privind operaţiunile de leasing şi societăţile de

leasing

Surse internet

www.doingbusiness.ro/financiar/raport/1484998/tiriac-leasing-ifn-sa/# Accesat pe

data 13.06.2012

47

48