Le Corbusier

VILA SAVOYE

In lucrarea “Urbanisme” edifica o teorie

rationala riguroasa pentru a formula principii

fundamentale de urbanism.

Analizeaza criza orasului si stabileste

urmatoarele principii pentru rezolvarea ei:

-decongestionarea centrului orasului

-cresterea densitatii prin dispunerea pe

inaltime

-multiplicarea mijloacelor de circulatie

-cresterea suprafetei plantate

-separarea circulatiei auto de cea pietonala

-construirea de orase gradina – blocuri inalte

de locuinte dispuse in spatii plantate

-zonificarea stricta a orasului

-zone rezidentiale

-zone de birouri

-zone industrial

-zone de agreement

-izolarea cartierelor de locuinte de zone

rezidentiale

Reintroduce notiunea “orasului gradina”.

Orasul este format din unitati dispuse

alternative cu zone verzi, spatii de recreere

,circulatii (separate pietoni/vehicule) ,dotari

culturale/sanitare etc.

“Unitatea de locuit” incearca astfel sa

raspunda situatiei existente in orasele

traditionale care:

-sunt concentrate

-detin calcane urate

-majoritatea oraselor din acea perioada

prezentau o image haotica si neregulata

-ele nu isi indeplineau scopul lor final: sa

satisfaca nevoile fizice si spirituale ale

locuitorilor lor

El contrapune solutia sa:

-orasul geometric oradonat

-plin de lumina

-spatii verzi

-toate au la baza “unitatea de marime

conforma”

VILA SAVOYE

Proiectata de celebrul arhitect Le Corbusier si construita in anul 1929, Vila Savoye

este o constructie moderna, o reactie venita in urma schimbarile perioadei respective, din

domeniul social si economic. Casa a ramas o icoana a operei arhitectului, avand o

contributie extraordinara in definirea principiilor Stilului Modernist. Proiectul casei

reprezinta una dintre cele mai importante contributii la arhitectura moderna a secolului XX,

devenind si un proiect de referinta din istoria arhitecturii.

Situată în satul Poissy, astăzi devenit una dintre suburbiile Parisului, a fost construită

pe un teren viran, fără constrîngeri urbanistice. O zona in care gasim astazi preponderent

locuinte inzolate si locuinte collective. Situl pe care este amplasata cladirea este de

dimnesiuni mari si bordat pe toate laturile de vegetatie, astfel cladriea a fost conceputa

pentru a fi amplasata in mijlocul acestuia beneficiind de iliminare si perspectiva in toate

cele patru directii. De la accesul din strada o alee ne duce la vila.

În anul 1926, Le Corbusier formula cele cinci concepte ale sale, aplicate împreună

pentru prima dată toate în cazul vilei familiei Savoye, care are valoarea unui manifest al

modernităţii arhitecturale dintre cele două războaie mondiale.

1. Ridicarea constructiei pe piloni

2. Plan liber pe fiecare nivel

3. Fatada libera

4. Ferestre orizontale

5. Acoperis verde

Se pune problema daca aceasta configuratie in ceea ce priveste amplasarea pe

teren, relationarea cu acesta si principiile arhitecturale folosite in proiectarea casei

sunt valabile si in alt context. Dupa parerea mea “reteta” poate fi adaptata la un sit

de dimensiuni mai mici, si ar putea functiona si in cazul unei locuinte inzolate cu

proportii mai reduse. Terenul de dimnesiuni mari cu multa vegetatie imprejur are

avantajul intimitatii insa prin crearea teraselor circulabile pe cladire partial inchise de

ziduri cu goluri impuscate se poate obtine un spatiu privat generos si intim. Nu s-ar

preta la fel de bine intr-un tesut urban aglomerat cu locuinte cuplate care

delimiteaza parcela, aceasta tipologie insa este exact pe cea care Corbusier vroia sa

o schimbe. Pentru astfel de zone el propunea “locuinta in serie” sau blocul care

respecta acelasi principii insa se dezvolta pe inaltime pentru o desitate mai mare.

In concluzie vila Savoye este un exemplu ce ilustreaza foarte bine ideologia lui Corbusier.

Ideile sale s-au ridicat la gradul de principiu si sunt folosite si astazi.

Desigur, o parte din ele sunt considerate utopice; spre exemplu, aceea conform careia

orasele ar trebui sa aiba doar cladiri suspendate pe piloni, pentru ca pietonii sa poata

circula liber.

Le Corbusier a revoluţionat arhitectura şi implicit conceptul de locuire, bazîndu-se pe

noua estetică a betonului, oţelului şi a sticlei, care este şi astăzi controversată.

Proiectele sale reprezentau un model de asumare a unor libertăţi ce ignorau total

normele tradiţionale ale locuirii. Acesta a reformulat complet limbajul arhitectural

redînd obiectelor simplitatea şi autenticiatea.

1. RIDICAREA CLADIRII PE PILONI

Folosind o structura

din stalpi si grinzi

parterul cladirii

ramane liber

circulatiei masinilor

,pietonale si asigura

continuitatea

spatiului verde.

2. PLAN LIBER AL

NIVELURILOR

Amprenta in plan a etajelor nu ar

trebui sa fie conditionata de sistemul

structural. Astfel compartimentarea

fiecarui nivel se face in functie de

cerintele functionale.

3. SEPARAREA

STRUCTURII

(STALPILOR)

DE FATADA

CLADIRII

Toate acestea duc la o flexibilitate

mare atat in ce priveste

compartimentarea spatiului interior

cat si a fatadei, peretii exteriori

avand doar rol de inchidere nu si

structural.

4. FERESTRE ORIZONTALE PE

TOATA LUNGIMEA FATADEI

Fatada cladirii poate fi

“sectionata” pe toata lungimea

obtinandu-se o buna iluminare si

ventilare a tuturor incaperilor. O

inovație realizabilă prin utilizarea

betonului armat, posibilă și

datorită lipsei zidurilor de

susținere.

5. ACOPERIS VERDE

Spatiul ocupat de amprenta cladirii la

sol se regaseste pe acoperis, terasa

circulabila de unde se poate

contempla peisajul în cele patru

orizonturi compensează spațiul

verde înlocuit de clădire.

Analizand propunerea lui Corbusier, iese in evidenta un mod de gandire in opozitie cu ceea

ce se stia in momentul respectiv despre asemenea case. Daca in mod obisnuit o casa unifamiliala ar

trebui sa aiba zona de zi la parter cu living, bucatarie, sufragerie etc. si la etaj zona de noapte,

Corbusier ridica cladirea pe piloni pentru a obtine continuitatea spatiului verde, accesul auto si

circulatia libera. La parter ramanand spatii precum holul de acces, casa scarii, garajul, restul spatiilor

de locuit fiind toate la etaj. Aceasta rezolvare diferita, motivata functional, respecta modelul

transformational al lui Anton Damboianu. Prin negarea caracteristicilor locuintelor de pana atunci, a

modului de dispunere a functiunilor, arhitectul da spatiului unicitate si individualitate.

Modelul transformational pune in evidenta modul in care gandirea, ideile arhitectului (cele 5

principii ale lui Corbusier), se inscriu in proiectul de arhitectura. Imaginile, spatiile create de artist

contin in ele ideile directoare prin insasi modul lor de formare.

Analizand prima idee a lui Corbusier, ridicarea cladirii pe piloni, ne punem intrebarea “de ce?

“. Ca o astfel de rezolvare sa fie valabila, trebuie sa se sprijine pe o alta idee garantat in numele

careia functioneaza; care este aceasta? Arhitectul doreste sa lase libere traseele pietonale si auto

spre accesul in cladire. Ideea este, deci, libera miscare functionala, dar ea in sine traieste? Nu,

intrucat exista o a treia idee in numele careia aceasta se justifica si care ar putea fi “forma se naste

din functiune”. Este o idee relativ veche si are caracter de principiu cu un grad mare de generalitate.

Transformarea (rezolvarea arhitecturala) nu se naste direct din principiu, ci este mediata de o idee

numita argument. Principiul poate fi comun unei clase intregi de arhitecti intrucat el nu contine

trasaturi individualizante. Prin el se naste argumentul si operantul.” Putem spune acum ca a crea

arhitectura inseamna a dispune de o conceptie proprie, de o baterie de idei cu caracter de principiu.

In istoria arhitecturii au existat doar cativa arhitecti generatori de principii, dar in cadrul acestor

principii se pot crea argumente si operanti noi. Principiul are un grad inalt de abstractizare. In

procesul proiectarii de arhitectura este insa nevoie de ceva mai putin eteric. Operantul contine

elemente concrete puternice, in timp ce in argument acestea sunt rarefiate. Principiul este incarcat

cu materialitate prin argument si operant. Actul de creatie este deci incercarea de a integra idei in

materia pe care o prelucreaza arhitectura.

Judecata inversa este o judecata de valoare. Intr-un edificiu se pot descifra principiile care au

generat realizarea lui intrucat, prin proiectare, acestea se scurg in obiectul realizat.”

PRINCIPIU

|

ARGUMENT

|

OPERANT

FORMA SE NASTE DIN FUNCTIUNE

LIBERA MISCARE FUNCTIONALA

RIDICAREA CLADIRII PE PILONI

Acelasi proces de gandire il putem aplica si celorlalte idei enuntate de Corbusier:

“In creatia de arhitectura trebuie facuta distinctia clara intre doua categorii de forte. Prima ,

determinantii , care sunt forte care conditioneaza proiectul. Ei vin din afara noastra: forma

amplasamentului, orientarea si rezistenta terenului, vantul dominant etc. Acestea influenteaza fortat

arhitectura care tinde sa le resolve depasindu-le. Practic dincolo de aceste forte incepe problema

creatiei. A doua categorie sunt transformantii. Ei sunt forte interne ,cu caracter emergent, prin care

arhitectul isi impune vointa creatoare. Prin transformanti casele capata personalitate.” Corbusier

reuseste sa implementeze aceste 5 principii si datorita folosirii si perfectionarii structurii pe cadre din

beton armat. Ridicarea cladirii pe stalpi, ferestrele pe toata lungimea fatadei sunt idei care nu le-ar

fi putut introduce in proiect in cazul unei contructii din zidarie portanta.

O alta transformare prin idea negarii a ceea ce se stia pana in momentul acela o putem

identifica in principiile enuntate de Corbusier in domeniul urbanismului. “Unitatea de locuit”

incearca sa raspunda situatiei existente fata de orasele traditionale care in conceptia lui Corbusier

sunt concentrate, detin calcane urate, prezentau o imagine haotica si neregulata. Ele nu isi

indeplineau scopul final sa satisfaca nevoile fizice si spirituale ale locuitorilor lor. Se refera aici la

modul de amplasare a cladirii pe sit: locuinte cuplate care creeaza un front la strada si delimiteaza in

spate o curte private. El contrapune solutia sa, imaginand un oras format din unitati dispuse

alternative cu zone verzi, spatii de recreere, circulatii (separate pietoni/vehicule). In aceasta

PRINCIPIU

|

ARGUMENT

|

OPERANT

FORMA SE NASTE DIN FUNCTIUNE

BUNA ILUMINARE A CAMERELOR

FERESTRE ORIZONTALE LUNGI

AXIOMA

ARGUMENT

OPERANT

LIN

IA O

RIG

INA

LITA

TII

VARIANTE DE PROIECTE

conceptie exista o retea rectangulara de strazi ce delimiteaza parcelele, iar cladirea este dispusa in

centrul parcelei, obtinand astfel un oras geometric ordonat, plin de lumina, cu multe spatii verzi.

In capitolul “imaginarul”: “Teoria axelor se bizuie pe relatia dintre starea dispozitionala si cea

situationala. La o fereastra, dispunerea preferentiala pe orizontala a golurilor da impresia de

deschidere, in timp ce deschiderea lor pe vertical are effect de inchidere a spatiului. Prin urmare,

teoria axelor trebuie inceputa de la relatia corporalitatii umane cu mediul: prin rotirea capului cu

ajutorul axelor vizuale, omul controleaza spatial care capata in acest fel o structura. “ In cazul Vilei

Savoye, observam alegerea geamurilor lungi orizontale in idea lui Corbusier de deschidere spre

natura din jur. Cum este configurat spatial inconjurator, in aceasta situatie? In “regimul expectativ”

enuntat de Damboianu, acesta ilustreaza in acest caz spatial ca “realitate tranzitiva intre interior si

exterior specific prispei, umbrei. Este un spatiu care te invita la repaus si reconsiderare.”

Arhitectul francez Le Corbusier a studiat proporțiile umane, fiind un promotor al arhitecturii

adaptate la dimensiunile corpului uman. A publicat în 1950 tratatul "Modulorul", în care tratează

secțiunea de aur a siluetei umane, aplicată la proporțiile funcționale în arhitectură. Pornind de la

ideea că secțiunea de aur se regăsește în proporțiile siluetei umane a raportat între ele părțile

succesive ale corpului, de aici rezultând dimensiuni standard pentru anumite corpuri de mobilier.

Spre exemplificare, înălțimea genunchiului indică înălțimea de 43 cm pentru șezutul unui scaun înalt.

Le Corbusier și-a dat seama de importanța dimensiunilor umane pentru crearea unui mobilier

confortabil și sănătos, principiile ergonomice fiind tot mai folosit în prezent pentru ameliorarea

condițiilor și ambiantei la locul de muncă ori în propriul cămin.

“Le Corbusier a incercat sa scoata arhitectura de sub autoritatea metrului, cu ajutorul

modulorului. Gestul lui este o incercare de a readuce in arhitectura un criteriu de comensurabilitate

antropologica. Numai ca, internationalizarea acestui sistem specific Europei care sa anuleze castigul

initial. Nu este exclus, este de dorit sa apara sisteme de masura diferite in spatii culturale diferite. “

Bibliografie

Le Corbusier - Urbanisme

Le Corbusier - Towards a New Architecture

Le Corbusier - Modulorul

Anton Damboianu (3) –MODELUL TRANSFORMATIONAL

Anton Damboianu (4) –MODELUL TRANSFORMATIONAL

Anton Damboianu (12) –IMAGINARUL –Regimul expectativ –Teoria axelor

Anton Damboianu (13) –IMAGINARUL –Regimul itinerar