EvuheniVodS[azkin

LaurRoman neistoric

Traducere din rusi gi note de

ADRTANA LIqU

H ulilnAN r TA sfi ctiru,--.

ctrc cstc purtat peste lntreage lntindere locuiti. Iona gi Pitiriml;i contlnul drumul ln ticere. Lacrimile lor sunr purtare de vintln celllalt capit al pajigtii.

Laur luneci ugqr pe iarbi. Posadnicul Gavril e primul in con-voiul care ll urmeazi.. E ci.runt 9i dirimat, gi e sustinut de brage.

Aproape ci e tArit, totu;i este viii. Dupi Gavril merge boierulnovgorodean Frol cu ioagaAgafia si cu odraslele lor, al ciror nu-mir cregte cu fiecare an. Apoi vine boieroaicaBliz.avete, care gi-arecipitat vederea, ;i robul lui Dumnezeu Nikolai cu mintea ;imemoria tefere. Iar dupi ei o mulgime de oameni care gi-au reci.-pdtat vizul si mingile. Chiar in coada procesiunii sunt negus-torul Siegfried din Danrzig, venit cu treburi de-ale negogului, gifierarul Averki, ruginat de fapta sa.

Ce fel de oameni suntegi voi, spune negusrorul Siegfried.Omul vi vindec5., vi dedici toat5. viaga lui, dar voi ll chinuiti cittriiegte. Iar cAnd moare, ii legagi picioarele cu o fringhie, il tirigigi plingegi cu giroaie de lacrimi.

Egti pe pimintul nostru de un an gi opt luni deja, ii rdspun-de fierarul Averki, gi n-ai ingeles nimic din el.

Dar voi ingelegegi, intreabi Siegfried.Noi? Fierarul sti. pugin pe ginduri gi se uiti la Siegfried. Pii

nu, nici noi nu ingelegem.

Cuprins

Prolegomene

Cartea cunoa;terii . .

Cartea renuntirii .... .

Carteadrumului ...Cartea linigtii

7

11

89

167

26t

li)i

j

l*

Cartea cunoasterii

{{,

tb

*si*

.$

:$

'*-s

il\:$

"s-S

$l

A

El a apirut pe lume ln satul Rukina, lingi ministirea Sfln-tul Kiril. Asta s-a peffecut la B mai 6948 de la Facerea lumii,anul 1440 de la Nagterea MAntuitorului nostru Iisus Hristos, lnziua pomenirii lui fusenie cel Mare. $apte zile dupi aceea a fostbotezat cu numele lui fusenie. In aceste gapte zile, marna lui nua mincat carne, ca si ll pregiteasci pe nou-niscut pentru primalmpiniganie. Patruzeci de zile dupi nagtere, ea nu s-a dus la bi-serici gi a agteptat si i se curege carnea. Clnd carnea ei s-a curi.-

fat, s-a dus la slujba din zorii zilei. Lisindu-se si cadi la pimlntln pridvor, a rimas aga c6.teva ceasuri gi a implorat penuu prun-cul ei un singur lucru: viagi. Arseni era al treilea copil al ei. Ceiniscugi inaintea lui nu uecuserS. de primul an.

Arseni a ffecut. Pe 8 mai I$4l,laministirea Sfrntul Kiril de

Belozersk, familia a frcut o slujbi de mul;umire. SirutXnd dupislujbi moagtele preacuviosului Kiril, Arseni gi piringii lui au ple-

cat acasi, iar Hristofor, bunicul lui, a rimas la ministire. in ziua

urmitoare se implinea cel de-al gaptezecilea an al viegii sale, ;i el

hotirise si il intrebe pe starelul Nikandru ce si faci mai departe.In principiu, a rispuns staregul, nu am ce si-,ti spun. Doari:

triiegte, priedne, cit mai aproape de cimitir. Egti atita de lung, cio si fie anevoios si te duci acolo. $i, in general: triiqte singur.

.A;a a spus staregul Nikandru.

r3

B

$i Hristofor s-a mutat lAngi un cimitir din imprejurimi. La

ceva depirtare de slobozia Rukina, chiar lingi gardul cimitirului,a glsit o izba pustie. StipAnii ei nu supravieguiseri ultimei moli-me. Erau anii in care casele deveniseri mai mari decit oamenii.in izba frcuti temeinic, cu loc berechet, dar frri mogtenitori, nuse hodrise nimeni si se mute. Cu atit mai mult cu cit se afalingi cimitirul plin de morgi de ciumi. Dar Hristofor s-a hotarit.

S-a spus ci., inci de pe-atunci, el 9i-a imaginat absolut clar

care avea si fie soarta acestui loc. Ci, pesemne, chiar in vremu-rile acelea indepirtate, el a gtiut ci pe locul izbei lui avea si se

ridice in anul I495 biserica cimitirului. Biserica a fost ridicatiin semn de recunogtinle pentru deznodamXntul fericit al anului1492,Ia;apte mii de ani de la Facerea lumii. $i desi asteptatul

sfirgit al lumii nu s-a produs in acel an, tizul lui Hristofor, inchip neagteptat pentru sine gi pentru ceilalgi, a descoperit Ame-rica (atunci nu s-a dat atengie acestui lucru).

in anul 1609, biserica a fost distrusa de polonezi. Cimitirula intrat in paragini gi pe locul lui a crescut o pidure de pini. Cucei ce culegeau ciuperci intrau in vorba naluci. in anul 1 8 17 cum-p5.ri pldurea, pentru a produce cherestea, negustorul Kozlov.Dupi doi ani, pe locul eliberat se construieste un spital pentrusiraci. Exact dupi o suta de ani, in clidirea spitalului intra CEKAIdistrictuali. in concordanti. cu destinatia inigiali. a terenului,institugia organizeazl,pe el inmormintiri in masa. in anul 1942,pilotul neam! Heinrich von Einsiedel, nimerind cu precizie,

gterge cladirea de pe faga pimAntului. in anul 7947, terenul este

reamenajat ca poligon militar gi este alocat briglzli a7-a ,,K.E.Vorogilov", decorati cu ordinul ,,Steagul Rosu". Din anul 1991 ,

pamintul apargine gospodariei legumicole ,,Nopgi albe". Odaticu cartofii, membrii gospodariei scot numeroase oase gi proiectile,

dar nu se gribesc si se plingi consiliului local. Ei stiu ci, ori-cum, nimeni nu le va pune la dispozilie alt teren.

1 Comisia extraordinari pe intreaga Rusie pentru combaterea contrare-volugiei ;i a sabotajului, infiintati in l9l7 de Lenin.

t41.,

r5

PIi, pe pimintul ista ne-a fost dat noui si trlim, spun ei.

Aceasti previziune ami"nungiti i-a indicat lui Hristofor fap-

tul ci, atat cat va ui.i el, pi.mintul va rimine neatins' iar casa

aleasi de el va rimine intreagi cincizeci gi patru de ani. Hristo-for a ingeles ci, pentru o gari cu o istorie furtunoasi, cincizeci 9ipatru de ani nu inseamni. pugin.

Casa aceasta avea cinci Pereli: pe lingi cei patru peregi ex-

teriori, izba mai avea un al cincilea, interior. Despirgind izba, el

forma doui odii: una caldi (cu cuptor) si una rece'

Dupi ce a intrat in casi, Hristofor s-a uitat cu bigare de

seama daci nu sunt goluri intre bArne gi a intins din nou pe

ferestre bigica de bou. A luat boabe de fasole gi boabe de ienupirgi le-a amestecat cu agchii de ienupir gi cu timiie. A adiugat

frunze de stejar ;i frunze de ruta. Le-a pisat mirunt, le-a pus pe

jar gi timp de o zi s-a ocupat cu afumatul.Hristofor gtia ci molima, cu timpul, iese singuri din izbe,

dar nu a socotit de prisos aceasti misuri de prevedere. Se temea

pentru ai sii, care puteau si vini ca si-l vadi. Se temea 9i pentru

cei pe care ii trata, fiindci veneau la el tot timpul. Hristofor era

tamiduitor cu ierburi, gi veneau la el tot felul de oameni.

Veneau cei chinuigi de tuse. Le didea griu macinat gi ftinlde orz, pe qrre le amesteca cu miere. Uneori le didea alac fiert,

fiindci alacul scoate umezeala din plimini. Dupi cum era felul

tusei, putea si dea supa de mazire sau api in care fiersese nap

turcesc. Hristofor deosebea tusea dupl cum suna. Daci tusea

cra sparti gi nu se arita clar, Hristofor igi lipea urechea de piep-

tul bolnavului 9i ii asculta indelung respiragia.

Veneau ca si scape de negi. Acestora, Hristofor le poruncea

si igi puni pe negi ceapi sftrlmati cu sare. Sau si ii ungi cu gii-nag de vrabie frecat cu salivi. Dar cel mai bun remediu i se

pirreau a fi semingele de alblstrele, pisate gi presirate pe negi.

.Scmingele de albistrele trigeau ridicina din negi gi ei nu mai

crefteau in locul cu pricina.Ajuta Hristofor gi in cele ale patului. Pe cei care veneau Pen-

r rLr asta ii cunogtea imediat - dupi cum intrau si sovaiau in prag.

l)r'ivirea lor tragici. gi vinovata ii stirnea lui Hristofor rAsul, dar

cl nu lisa si se vadi. Trecind direct la subiect, tamiduitorul cu

lo

ierburi ii indemna pe oaspegi si-gi dea jos pantalonii, gi oaspegii

se supuneau fhri si cricneasci. Uneori ii trimitea sa se spele inincaperea de-alituri, sfttuindu-i si dea mare atenfie prepugului.El era convins ca regulile de igieni personali trebuie respectate

gi in Evul Mediu. il irit" si. audi cum apa din ciug curge intre-tiiat in hXrdlul de lemn.

Ce zici de aista, insemna el minios pe o bucati de coaji de

mesteaci.n. Si cum i-or lisa femeile la ele pe a;a unii? Te-apuci

Sroaza.DacI membrul de taini nu avea vitimiri evidente, Hristofor

intreba despre problemi cu de-ami.nuntul. Nu se temeau si. iispuna, fiindci gtiau: el nu era guraliv. in lipsa erecliei, Hristoforsfrtuia si se adauge in mi.ncare anason gi migdale, Grre suntscumpe, ori un sirop ieftin de izmi, lucruri care sporesc spe{ma

gi imboldesc gi.ndurile de pat. Acelagi efect era atribuit ierbii cuciudatul nume de seu de corb, precum gi griului ob{nuit. Maiexista, in fine, gi iarba las, care avea doui ridicini: una albl gi

una neagri. Cea albi frcea si, apari erecgia, cea neagri - si dis-pari. Neajunsul acestui remediu era acela cl ridicina albi tre-buia ginuti la momentul cu pricina in gura, lucru pe c:ue nuerau dispugi chiar togi sil faci.

Daca toate acestea nu sporeau sperma gi nu stimulau gAndu-rile de pat, timiduitorul trecea de la lumea vegetala la cea ani-mali. Celor lipsigi de potentS. li se recomanda si minince ragisau rinichi de cocog. in cazurile critice, Hristofor dispunea si se

procure oui de vulpe, sa fie sfrrAmate in supa 9i si se bea cu vin.Cei cS.rora acest lucru le era peste puteri, le recomanda si. sugioui obignuite de giini, luate cu ceapi gi cu nap.

Mai degrabi decit si creadi in igrburi, Hristofor credea infaprul ci prin fiecare iarbi vine ajutorul Domnului penuu unanumit lucru. La fel vine acest ajutor gi prin oameni. $i unii gi

algii sunt numai instrumente. De ce de fiecare dintre ierburilegtiute de el erau legate calitigi strict determinate, el nu se intre-ba, socotind inuebarea de prisos. Hristofor intelegea Cine fr-cuse legitura aceasta, gi pentru el era de-ajuns ci gtia de ea.

Ajutorul dat de Hristofor celor apropiati nu se mirginea lamedicini. El era convins ci infuenta tainici a ierburilor se ri.s-

16

pXndegte asupra tuturor domeniilor viegii omenegti. $tia ci iarba

susai cu ridicini deschisi la culoare, ca ceara, aduce reugiti' Le-o

didea celor care se ocupau cu negogul, Pentru ca, oriunde mer-

geau, si fie primigi cu cinste 9i si li se duci faima.

Doara si nu intreceEi mS.sura fudulindu-vi, ii prevenea Hris-tofor. Ci mindria e ridacina tuturor plcatelor.

Iarba susai le-o didea doar celor de care era absolut sigur.

Cel mai mult ginea Hristofor la o iarbi rolie, cu un acutor'

roua cerului. O avea intotdeauna la el. $tia ca, oricind se apucide o treabi, e bine si o aibL in sin. Si o ia, de pildi, la judecati,

ca si nu fie osAndit. Ori si. gad5. cu ea la ospig, de frica vreunui

eretic care pindegte pe oricine s-a inmuiat.Pe eretici Hriitofor nu-i avea la inimi. ii didea in vileag cu

iarba numita capul lai Adan. Adunind aceastl iarbi prin smir-curi, igi 6cea semnul crucii spunAnd: induri-te de mine, Doam-ne. Pe urmi., dupi ce ducea iarba la sfingit, Hristofor il ruga pe

preot si o puni pe altar 9i si o gini acolo patruzeci de zile.

Luind-o cu el dupa ce se scurgeau patruzeci de zi\e, putea ghici

f5.ri greg, chiar gi in mulgime, un eretic ori un diavol.

Sogilor gelo;i Hristofor le recomanda lintil,l- nu lintiga aceea

care innimolegte bilgile, ci iarba albastri tiritoare pe pimint.Se pune la cipltiiul femeii: adormind, ea sPune singuri tot de-

spre ea. Bune 9i rele. Mai era o cale si o faci si vorbeasci: inima

de bufnign. Ea trebuia pusi la inima femeii adormite. Dar putinise incumetau si faci asta: era infricogltor.

EI, Hristofor, nu avea nevoie de astfel de mijloace, fiindcinevasta ii murise cu treizeci de ani in urmi. ii prinsese o furtunila marginea unei plduri in timp ce umblau dupi ierburi, o lo-

vise un trisnet. Hristofor statea gi nu credea ci soaga lui e moarti,rcum o clipi era vie. O scuturase de umeri, apa din pirul ei ud

ii giroia pe miini. ii ftec".. obrajii. Buzele ei se migcau frri un

sunet sub degetele lui. Ochii larg deschigi se uitau la virfurilepinilor. El se ruga de ea si se ridice ;i sa se intoarci acasa. Ea

ticea. $i nimic nu putuse si o faci si vorbeasci.

in ziua cind s-a mutat in locul cel nou, Hristofor a luat o bu-

cata de coaji de stejar, nici Prea mare, nici prea mici, ;i a scris:

l,a urma urmelor, ei sunt deja oameni in toata firea. La urma

T7

n

l*

urmelor, copilul lor a implinit deja un an. Socot ci' Hri mine osi le fie mai bine. Dupi ce a stat putin pe gAnduri, Hristofor a

adiugat: Iar mai intii de roate, i.sta a fost sfatul staregului.

Cind fuseni a implinir OI"r, au inceput si-l duci pe laHristofor. IJneori, d,rpl .e pri.nzeau, ei plecau impreuni cu co-pilul. Dar de cele mai multe ori il llsau pe fuseni pentru cl.tevazile. Lui li plicea sI stea la bunicul. Aceste vizite au fost primaamintire a lui Arseni. $i au fost si ultimul lucru pe care avea s5.

il uite.in izba bunicului, lui Arseni ii plicea mirosul. Avea in el mi-

resmele puzderiei de ierburi care se uscau sub tavan, era unmiros care nu se mai afla niciunde. ii pli.."u gi penele de piunpe care i le adusese lui Hristofor un pelerin gi care erau prinsede perete in forml de evantai. CAnd se afa la Hristofor, bliatulse simgea cumva sub observatie.

ii mai plicea icoana Sfrntului Mucenic Hristofor, care arArnasub icoana M3"ntuitorului. in ;irul severelor icoane rusesri, ea

arata ciudat: SfAntul Hristofor avea cap de ciine. Copilul se uitacu ceasurile la icoani, gi prin chipul impresionant al chinocefaluluise iveau incet-incet trisi.turile bunicului. Sprincenele zburlite.Cutele care porneau de la nas. Barba crescuti de sub ochi. Petre-cind mai tot timpul in padure, bunicul era ror mai bucuros sise dizolve in naturi.. incepuse si. semene cu cAinii si cu urgii. Cuierburile si cu buturugile. $i vorbea cu un glas lemnos, scirtiit.

lJneori, Hristofor lua icoana de pe perete si i-o dadea luiArseni si o sirute. Copilul il si.ruta gAnditor pe Sfrntul Hristoforpe capul mitos gi atingea culorile stinse cu buricele degetelor.Bunicul Hristofor urmirea cum curenrii tainici ai icoanei curgin miinile lui Arseni. Odatl a frcut urmS.toarea insemnare: co-pilul are o putere de concenrrare deosebita. Vitorul lui imi pareimportant, dar il intreziresc cu greu.

De la vArsta de patru ani, bliatul a inceput si. fie introdus deHristofor in tainele ierburilor. De dimineati pini seara colindau

18

pidurile gi culegeau ierburi de tot felul. Prin rApe ciutau rugcuga

de primS.vari. Hristofor ii arita lui Arseni frunzuligele ei ascu-

jite. Rugcuga de primivari ajuta la hernie gi la fierbingeali. Pentru

fierbingeall, la iarba asta se adiugau cuigoare, 9i atunci bolnavu-

Iui lncepea si ii curgi sudoarea giroaie. Daci sudoarea era pis-toas5. si iqea din ea un miros urit, trebuia (uitAndu-se la Arseni,

Hristofor s-a poticnit) si te pregitegti de moarte. Privirea neco-

pilireasci a copilului l-a frcut si nu se simtl in largul lui.Ce inseamni moarte, a intrebat Arseni.

Moarte e cind nu se migci gi tac.

A, a9a? fuseni s-a culcat pe mugchi gi s-a uitat fbri si clipeas-

ci la Hristofor.RidicAndu-l pe biiat, Hristofor gi-a spus in gind: solia mea,

bunica lui, tot afa a stat atunci, de-asta m-am speriat a;a de riuacum.

Nu trebuie s5.-gi fie fricl., a strigat biiatul, ci sunt iarigi viu.

intr-una dintre plimbiri, Arseni l-a intrebat pe Hristofor unde

se afi bunica lui acum.

in "er,

a rispuns Hristofor.in ziua aceea, Arseni a hotirit si zboare p6.ni la cer. Cerul il

atrigea de mult gi, auzind ci se afi acolo bunica Pe care nu ov5.zuse, aceast;. atracgie a devenit de nebiruit. Aici il puteau ajuta

numai penele de piun, o pasire - asta e sigur - din rai.

La intoarcerea acasi, Arseni a luat din pridvor o sfoari, a scos

de pe perete penele de piun si, cu o scari, s-a cagi:.at pe acoperis.

impirgind penele in doui pirgi egale, 9i le-a legat bine de miini.Prima dati, Arseni nu s-a pregitit mult pentru cer. Voia doar sirragi in piept aerul lui azuriu gi, daci avea si izbuteasci, si ovadi in sfrrgit pe bunica lui. $i, poate, cu aceastS. ocazie si-i trans-

rrriti un salut din partea lui Hristofor. SpunAndu-gi in mintea

lui ci se poate intoarce taman bine Ia cina pe care tocmai o pre-

gitea bunicul, Arseni s-a apropiat de marginea acoperigului, a

dat din aripi gi a frcut un pas inainte.Zborula fost ca vintul, dar nu a durat mult. in piciorul drept,

lrrirnul care a atins pi.mintul, Arseni a simgit o durere pi.trunzi.-

1oare. Nu s-a putut ridica, giziceatlcut, acoperindu-gi picioarele

19

cu aripile. Penele de piun rupte gi scururare pe pimint au fostzirite de Hristofor cind a iesit sa il cheme pe biiat la cini. I-apipiit piciorul gi a inteles cI era o fracturi.. pentru ca osul si. se

refaci mai repede, a pus pe locul vitamat o prisniti. cu mazi.repisati. Penrru ca piciorul si. stea linigtit, i-a legat o sc6.ndurici..Pentru a-i intiri, lui Arseni nu numai carnea, ci 9i spirid, l-adus la minastire.

$tiu cI te pregS.testi de cer, a spus din pragul chiliei staretulNikandru. Dar modul cum procedezi il socot, sa mi. ierti, exo-tic. Cind o fi vremea, o si-gi povesresc cum se face asta.

De indati ce Arseni a purut si calce cu piciorul, au reinceputsi culeaga ierburi. La inceput au mers numai prin pidurea depe-aproape, dar cu fiecare zi, pe mi.suri. ce Arseni prindea pute-re, mergeau rot mai departe. De-a lungul riurilor gi piriuriloradunau foarea rusalcelor - fori rosii-galbene cu frunze albe -impotriva otrLvii. Tot acolo, pe lAngi ri.uri, gi.seau planta ba-clan. Hristofor invitase si o recunoasci dupi floarea galbeni,frunzele rotunde gi ridicina ei albi. Iarba asta era buna de leacpentru vaci si cai. La marginea pidurii culegeau diditel, carecrestea doar primavara. Trebuia rupt in zilele de noui., doui.zeci

;i doui si douazeci gi trei aprilie. Cind se ridica o izbi., se puneadidi;el sub cea dintii bArni. $i mai mergeau dupd sau,i. AtunciHristofor era cu mare bagare de seami, fiindci atunci cXnd di-deai de ea exista pericolul si gi se tulbure mintea. Dar (gi Hristo-for se aseza pe vine in fata copilului) daci pui iarba asta pe urmahotului, ti se intoarce ce ri s-a furat. Punea iarba intr-un coquletde nuiele si o acoperea cu brusture. in drum spre casi culegeaude fiecare dati iarba fermecati., care alungi gerpii.

Pune o semincioarl din asta in guri gi apa se di la o parre, aspus odata Hristofor.

Se di la o parte? a intrebat serios Arseni.Cu o rugaciune - se da la o parte. Hristofor a simtit o stAnje-

neali. Rugiciunea e totul.Atunci la ce mai trebuie semincioara? Biiatul a ridicat capul

si a vazut ca Hristofor z6.mbea.

Asa e datina. Treaba mea e si.-ti spun.

20

t.2l

Culegind ierburi, au vLzut odati un lup. Lupul sti"tea la

cigiva pasi de ei 9i se uita in ochii lor. Limba ii atirna din guri;i tremura de des ce respira. Lupului ii era cald.

SI nu ne migci"m, a spus Hristofor, gi o si plece. Mare Muce-nic Gheorghe, ajuta-ne.

Ba n-o si plece, s-a impotrivit Arseni. Doar a venit ca si. fiecu noi.

Biiatul s-a apropiat de lup gi l-a luat de grumaz. Lupul s-a

lisat la pimi.nt. De dupi labele din spate ii apl.rea virful cozii.l{ristofor s-a sprijinit de un pin si s-a uitat cu luare-aminte laArseni. CAnd au luat-o spre casi., lupul s-a dus dupi ei. Tot culirnba at6.rn5"ndu-i, ca un stegulet rogu. La marginea satului, lu-pul s-a oprit.

De atunci au tot intilnit lupul in padure. CAnd mi.ncau, lu-pul se ageza lingl ei. Hristofor ii arunca bucigi de piine, gi

Iupul, cli.ntinind din dingi, le prindea din zbor. Se tolS.nea pe

iarbi gi se uita ginditor drept inainte. CXnd bunicul si nepotulsc lntorceau, lupul ii insogea chiar pini acasi". LJneori ramineanoaptea in curte, gi dimineaga plecau toli trei dupi ierburi.

Cind Arseni obosea, Hristofor il lua in spate, pus in desaga

tlin pinzi de in. Dup5, o clipi li simtea obrazul llplt de ceafa lui;i intelegea ci bliatul doarme. Hristofor pisea incer pe mugchiulr. rrld al verii. Cu mina in care nu avea cosul, indrepta biierele pe

rrrneri si alunga mugtele din preajma biiatului adormit.Acasi, Hristofor scotea din pirul lui Arseni scaiegii, uneori il

spala pe cap cu legie. Legia o ficea din frunze de argar 9i din plan-t:r :rlbi Enoh, pe care o adunau am6.ndoi prin locurile inalte. Del;r legie, pirul auriu al lui Arseni se {bcea moale ca mi.tasea. inr;rz,cle soarelui devenea luminos. Hristofor ii impletea in el frun-rrrlige de angelici,, ca sl-l iubeasci oamenii. Dar observa c5. oa-rrrcnii il iubeau oricum.

Aparigia copilului raspindea o stare de spirit mai buni.. Astasirnlisera toti locuitorii satului Rukina. CAnd il luau pe Arsenitlc nrini, nu mai voiau si. ii dea drumul. Cind il sirutau pe pir,li sc pirea ci au dat de un izvor. Era in Arseni ceva care parci lerrqtrr:r viata nicidecum simpli. Si ii erau recunoscS.tori.

Noaptea, Hristofor ii povestea copilului despre Solomon gi

Kitovrasl. Povestea asta o gtiau amindoi pe dinafari, dar totulse petrecea ca ;i cum ar fi fost penrru prima dad, lntotdeauna.

CAnd Kitovras a fost dus la Solomon, el a vizut un om careigi cumpi.rase incilgiri. Omul a vrut si stid dac5. lnci.lti.rile ace-

lea il vor tine sapte ani, si Kitovras a rAs. Mergind mai depane,Kitovras a vi.zut o nunri si l-a podidit plinsul. $i l-a intrebatSolomon pe Kitovras de ce a rXs.

Ci il vizui pe omul acel, a spus Kitovras, ci nu are sI apuce

gapte zile.

$i l-a intrebat Solomon pe Kitovras de ce a plAns.

Pli.nsei, a spus Kitovras, ci. mirele acel nu are si apuce trei-zeci de zile.

intr-un r6.nd, bi.iatul a spus:

Eu nu ingeleg de ce a rAs Kitovras. Fiindci qtia ci omul acela

o sI invie?

Nu stiu. Nu sunt sigur.Hristofor simgea 9i el ci ar fi fost mai bine ca Kitovras si nu

fi ris.Pentru ca Arseni si adoarml mai usor, Hristofor ii punea

sub pern5. rdchitan. $i Arseni adormea ugor. $i visele lui erau

linigtite.

;'La scurt timp dupi ce Arseni a ft.cut de doui ori gapte ani,

tatil lui l-a dus la Hristofor.in sat e ingrijorare mare, a spus tati.l, oamenii se agteapti si

dea ciuma. Las' si fie aici biiatul, departe de toate.Da' fii gi tu, l-a indemnat Hristofor, gi femeia ta.

Io, titine, am de strA.ns griul, ci de unde grine la iarni? $idoar a ridicat din umeri.

Hristofor pisi n$te pucioasa fierbinte si i-o didu la el, s-o iacu gilbenug de ou 9i si bea zeami de miceg. ii porunci si nu

l,22

I Legendi biblici apocrifl, apiruti in Rusia in Evul Mediu.

23

deschidi feregtile, iar dimineaga 9i seara si aprindi in curte unfoc cu lemne de stejar. Cind or incepe cirbunii si mocneasci,

si arunce pe ei pelin, ienupir;i ruti. Atita. Asta e tot ce Poli se

hci. Hristofor a oftat. Pizegte-te de nipasta ceasta, fiule.Uitindu-se cum mergea taici-siu spre cirugi., Arseni incepu

si pling5.. Mergea ca omul mic de staturi, cu Pas siltat. S-a

afezat doar pe-o parte gi gi-a aruncat picioarele pe frnul dincirugi. A apucat higurile ;i a plesciit la cal. Calul a forniit, a

smucit capul, s-a clintit pugin. Pe pimintul bi"tltorit, copita a

sunat sec. Tatal se leaglni ugor. Se intoarce, face cu mina. Se

ransformi intr-un punct. Dispare.

Ce gi-e de plingi, il intreabi Hristofor pe biiat.Vid pe el semnul morgii, rispunse biiatul.fuseni a plins gapte zile gi gapte noPfi' Hristofor ti.cea,

fiindd gtia ci biiatul avea dreptate. Vizuse gi el semnul. $i mai

gtia ci aici ierburile gi cuvintele lui erau nePutincioase.

La amiaza celei de a opta zi, Hristofor l-a luat pe biiat de

mini li s-a dus cu el in sat, la Rukina. Era o zi senini. Mergeau

fhri si calce ierburile gi fhri si ridice praful. Parci. in virfuI pi-cioarelor. Parci intrind in odaia cu monul. Pe drumul spre satul

Rukina, Hristofor a scos din buzunar o ridicini de angelici mu-iati in olet de vin 9i a rupt-o in doui jumitigi. O jumitate a

pi.strat-o gi o jumitate i-a dat-o lui Arseni.

Uite, gine-o in guri. E cu noi Puterea lui Dumnezeu.

lqezarea i-a intimpinat cu litratul ciinilor gi mugetul va-

cilor. Hristofor cunottea bine sunetele astea, nu le-ar fi Putut lua

drept nimic altceva. Era muzica ciumei. Bunicul 9i nepotul mer-

geau incet pe uligi, dar numai ciinii Ii se rePezeau ln intimpinare

din langurile lor. Oameni nu erau. Cind s-au apropiat de casa

lui Arseni, Hristofor a spus:

Nu merge mai depane. Aici bintuie moartea-

Biiatul a incuviingat din cap, fiindci' vizuse aripa ei. Au

pAndit casa. Aerul incins tremura deasupra coamei acoperigului.

Hristofor s-a inchinat gi a intrat in curte. Lingi gard stiteau

snopii de griu netreierat. U;a izbei era deschisi. Sub soarele de

flugust, dreptunghiul acela ciscat arita a rau. Din toate culorile

zilei luase in el doar negrul. Tot negrul cu putingi, 9i frigul.