Curs de limba latină

TabeleAnii I-II de studiu

Semestrele I-III

Facultatea de Istorie şi Filosofie, conf. univ.dr. A. Baumgarten

1

2010

1. Alfabetul. Pronunţarea. Accentele. Cum se foloseşte dicţionarul. Tabele

morfologice

1. Alfabetul limbii latine se compune din 23 de litere şi este derivat din cel

grec: A, B, C, D, E, F, G, H, I, K, L, M, N, O, P, R, S, T, U, V, X, Y, Z.

2. Litera C era un sunet intermediar pentru G şi C. (Gaius - Caius)

3. Grupul de vocale ae se poate pronunţa e sau ai. Grupul oe se pronunţă ö.

Grupul ti urmat de i se poate pronunţa ţio ca şi tio. Grupul ph se pronunţă f.

Grupul qu se pronunţă cv

4. Vocalele conduc, prin cantitatea lor, la silabe lungi sau scurte. Silabele cu

vocală lungă sau cu diftong, sunt lungi. Silaba cu o vocală următă de două

consoane este lungă. Silaba a cărei vocală este urmată de altă vocală este

scurtă.

5. De aceea accentele au ca reguli:

a. Cuvintele dintr-o singură silabă poartă accent.

b. Cuvintele din două silabe au accent pe prima silabă, nu pe a doua

c. Cuvintele polisilabice au accent pe penultima, dacă este lungă

d. ................................................ sau pe antepenultima, dacă penultima e scurtă

În dicţionar, cuvintele se pot găsi astfel: substantivul: N-G (anima, -ae), verbul:

formele de bază temelor (fero, ferre, tuli, latum, sau suscipio, -ere, -cepi, -

ceptum) adjectivul, numeralul, partea declinabilă a pronumelui: Nominativul

terminaţiilor (bonus, -a, -um, sau meus, -a, -um, etc.), adverbul, conjuncţia,

interjecţia, prepoziţia, în formă indeclinabilă.

Declinările substantivului

sg.

/

pl.

I. II. n. III.

imparisi

labică

n. III.

parisi

labică

n. IV. n. V.

N a us, er,

ir

u

m

- is us es

G ae i is is us ei

D ae o i i ui ei

Ac am um em em e um u em

Ab a o e e i u e

V a e,er, ir u is is e us u es

2

m

N ae i a es a es a us ua es

G arum orum um, orum ium uum erum

D is is ibus ibus ibus ebus

Ac as os a es a es a us ua es

Ab is is ibus ibus ibus ebus

V ae i es es us es

Pronumele relativ

cazul masc. sg. fem. sg. neutru sg. masc. pl. fem. pl. neutru pl.

N qui quae quod qui quae quae

G cuius cuius cuius quorum quarum quorum

D cui cui cui quibus quibus quibus

Ac. quem quam quod quos quas quae

Ab. quo qua quo quibus quibus quibus

Pronumele demonstrativ

N hic haec hoc hi hae haec

G huius huius huius horum harum horum

D huic huic huic his his his

Ac hunc hanc hoc hos has haec

Ab hoc hac hoc his his his

N iste ista istud isti istae ista

G istius istius istius istorum istarum istorum

D isti isti isti istis istis istis

Ac istum istam istud istos istas ista

Ab isto ista isto istis istis istis

N ille illa illud illi illae illa

G illius illius illius illorum illarum illorum

D illi illi illi illis illis illis

Ac illum illam illud illos illas illa

Ab illo illa illo illis illis illis

N is ea id ii (ei) eae ea

G eius eius eius eorum earum earum

3

D ei ei ei iis (eis) iis (eis) iis (eis)

Ac eum eam id eos eas ea

Ab eo ea eo iis (eis) iis (eis) iis (eis)

Pronumele de întărire

N ipse ipsa ipsum ipsi ipsae ipsa

G ipsius ipsius ipsius ipsorum ipsarum ipsorum

D ipsi ipsi ipsi ipsis ipsis ipsis

Ac ipsum ipsam ipsum ipsos ipsas ipsa

Ab ipso ipsa ipso ipsis ipsis ipsis

Pronumele de identitate

N idem eadem idem iidem eaedem eadem

G eiusdem eiusdem eiusdem eorundem earundem eorundem

D eidem eidem eidem iisdem iisdem iisdem

Ac eundem eandem idem eosdem easdem eadem

Ab eodem eadem eodem iisdem iisdem iisdem

Pronumele personal

N. G. D. Ac. Ab. N. G. D. Ac. Ab.

ego mei mihi me me nos nostri nobis nos nobis

tu tui tibi te te vos vestri vobis vos vobis

Pronumele reflexiv : - sui, sibi, se, se, -

verbul a fi

Indicativ Conjunctiv Imperativ Infinitiv

P

r

e

z

.

sum

es

est

sumus

estis

sunt

sim

sis

sit

simus

sitis

sint

II.Sg.: es

II. pl: este

esse

i

m

p

e

r

f.

eram

eras

erat

eramus

eratis

erant

essem

esses

esset

essemus

essetis

essent

v ero futurum, -am, um

4

i

i

t

o

r

eris

erit

erimus

eritis

erunt

II, III sg: esto

II pl.: estote

III pl.: sunto

+ esse = că va fi

futuros, -as, -a

+esse = că vor fi

(doar la

Acuzativ)

sau: fore

p

e

rf

e

c

t

fui

fuisti

fuit

fuimus

fuistis

fuerunt

fuerim

fueris

fuerit

fuerimus

fueritis

fuerint

fuisse=

că a fost

m.

m.

c.p

f.

fueram

fueras

fuerat

fueramus

fueratis

fuerant

fuissem

fuisses

fuisset

fuissemus

fuissetis

fuissent

v

ii

t.

a

n

t.

fuero

fueris

fuerit

fuerimus

fueritis

fuerint

Participiul viitor

futurus, -a, -um =

cel care va fi

Verbul. În limba latină există patru conjugări:

1. în a: amare, cantare, communicare, celare, narrare, existimare, habitare, etc.

2. în e lung: decere, timere, cavere, suadere (ştim căe lung pentru că se

păstrează în temă)

3. în e scurt: vivere, edere, cernere, currere, crescere, scribere (nu se păstrează

în temă)

4. în i: dormire, sentire, venire, punire, etc.

Diateza activa a verbelor de conjugarea Ia (amo, -are, avi, -atum)

Indicativ Conjunctiv Imperativ Infinitiv Participiu

P amo amem amans

r amas ames ama amantis

e amat amet amare etc. (ca un

5

z amamus amemus nume)

e amatis ametis amate

nt amant ament

I amabam amarem

m amabas amares

p amabat amaret

er amabamus amaremus

fe amabatis amaretis

ct amabant amarent

V amabo amaturus esse amaturus (Ac.sg)

i amabis amato amatura esse amatura

i amabit amato amatura esse amaturum

t amabimus amaturos esse amaturos (Ac.pl)

o amabitis amatote amaturas esse amaturas

r amabunt amanto amatura esse amatura

P amavi amaverim Supin

er amavisti amaveris Ac: amatum

f amavit amaverit amavisse Ab. amatu

e amavimus amaverimus

c amavistis amaveritis

t amaverunt amaverint

M amaveram amavissem

M amaveras amavisses

C amaverat amavisset

Pf amaveramus amavissemus

amaveratis amavissetis

amaverant amavissent

Viit. amavero Gerunziu

a amaveris N -

n amaverit G.amandi

t amaverimus D.amando

e amaveritis Ac. amandum (are doar

r. amaverint Abl.amando singular)

Diateza pasivă a conjugării I

Indicativ Conjunctiv Imperativ Infinitiv

P amor amer

r amaris ameris amare !

e amatur ametur amari

z amamur amemur

e amamini amemini amamini

6

nt amantur amentur

I amabar amarer

m amabaris amareris

pe amabatur amaretur

erf amabamur amaremur

ect amabamini amaremini

amabantur amarentur

v amabor adjectiv cu trei term

i amaberis + esse la conj. prez. amator amatum iri

i amabitur amatus,-a, -um + amator = că va fi iubit

t amabimur sim, sis, sit

o amabimini amati, -ae, -um +

r amabuntur simus, sitis, sint amantor

P adjectiv cu trei term adjectiv cu trei term adj. la Acuz. + inf.

e + esse la ind. prez. + esse la ind. prez. prez. al vb. a fi:

r amatus, -a, um amatus, -a, um amatum, -am, -um

f amati, -ae, a + amati, -ae, a + amatos, -as, -a

e sum, es, est, sumus, essem, esses, esset + esse =

ct estis, sunt essemus, essetis, essent că a fost iubit

adjectiv cu trei term

M + esse la ind. impf.

M amatus, -a, um

c amati, -ae, a +

pf. eram, eras, erat,

eramus, eratis, erant

V adjectiv cu trei term Gerundiv Participiul perfect

iit. + esse la ind. viit.

ant amatus, -a, um amandus, -a, -um amatus, -a, -um

eri amati, -ae, a + =care e de iubit amati, -ae, -a

or ero, eris, erit, erimus,

eritis, erunt

Prepoziţiile ut şi cum

cum cu indicativul temporal când

cu conjunctivul temporal pe când, după ce

(prep. sau conj) cauzal fiindcă

concesiv deşi

ut cu indicativul comparativ precum

temporal îndată ce

(conj.sau adv.) cu conjunctivul completiv că, să

final ca să

consecutiv încât

7

verbele deponente:

1. sunt verbe care se conjugă numai la diateza pasivă şi au sens activ

proficiscor, proficisci, profectus sum

polliceor, polliceri, pollicitus sum

orior, oriri, ortus sum

2. au forme active la modurile nepersonale (participiu prezent - oriens,

participiu viitor - oriturus esse, infinitiv viitor şi gerunziu - oriendi)

3. Verbul video are la diateza pasivă altă valoare decât la activ, însemnând

videri - a se părea

4. Există unele verbe semideponente, care se conjugă la tema prezentului la

diateza activă, la tema perfectului la diateza pasivă, şi au întotdeauna sens

activ: audeo (a îndrăzni), gaudeo (a se bucura), soleo (a se obişnui), fido (a

se încrede)

diferenţe ale conjugărilor II, III, IV-a faţă de conjugarea I

1. activ

Indicativul prezent, conj. III, vocala tematică este i/u (u doar la pers IIIa

pl. - mittunt), iar la conj.IVa, pers. III.pl. tot “u”: audiunt

Indicativ imperfect, conj.III, IV în loc de -ba- există -eba-

Indicativ viitor, conj. III, IV, în loc de b există la pers I sg. -a şi în rest -

e.

Indicativ perfect : v u x v

Conjunctiv prezent. conj.II, III, IVa apare vocala tematică a în loc de e

Imperativ prezent, conj. III, pers. III sg. apare un e final (gaude), cu

excepţiile dic, duc, fac, iar la pers. II.pl. un (facite)

participiu prezent, apare o vocală de sprijin e (tacens)

2. Pasiv

Indicativ prezent: conj. a Iia, pers.IIa sg. în locul vocalei de legătură i va

fi un e scurt (mitteris)

Infinitiv prezent conj. aIIIa, dispare terminaţia -ere şi apare -i (mitti, dici,

duci)

Indicativ viitor, conj.I-II, pers. Iia sg. în locul sufixului bi va fi be

Conjunctiv prezent: conj. II, III, IV, vocala tematică nu mai este e ci este

a

Conjugarea perifrastică

conjugarea perifrastică activă exprimă o acţiune gata de a începe, care

este intenţionată: te laudaturus,-a,-um sum : am intenţia să te laud.

8

Se formează din participiul viitor activ + verbul sum, esse, fui, la timpul şi

modul dorit:

-turus, -tura, -turum + esse

conjugarea perifrastică pasivă exprimă o acţiune necesară: illa laudanda

est - ea trebuie lăudată, ea se cuvine lăudată

Se formează din gerundiv + verbul sum, esse, fui la timpul şi modul dorit:

-ndus, -nda, -ndum + esse

Regulă (sum pro habeo): Numele la Dativ schimbă semnificaţia verbului esse

în habere:

Est tibi hanc vitam - Această viaţă îţi aparţine

Est mihi narrare - Îmi revine datoria de a povesti

Verbul fero, ferre, tuli, latum = a purtaIndicativ Conjunctiv Imperativ Infinitiv

P

re

z.

fero

fers

fert

ferimus

fertis

ferunt

feram

feras

ferat

feramus

feratis

ferant

fer

ferte

ferre

I

m

p

f.

ferebam

ferebas

ferebat

ferebamus

ferebatis

ferebant

ferrem

ferres

ferret

ferremus

ferretis

ferrent

V

i

i

to

r

feram

feres

feret

feremus

feretis

ferent

ferto

ferto

fertote

ferunto

P

er

fe

ct

tuli

tulisti

tulit

tulimus

tulistis

tulerunt (tulere)

tulerim

tuleris

tulerit

tulerimus

tuleritis

tulerint

tulisse

M

m

c

tuleram

tuleras

tulerat

tulissem

tulisses

tulisset

viitor anterior

tulero - tulerimus

Participiu

ferens, -ntis

9

p

f

tuleramus

tuleratis

tulerant

tulissemus

tulissetis

tulissent

tuleris - tuleritis

tulerit - tulerint

Gerunziu

ferendi, -o, -um, -o

Verbul fio, fieri, factus sum

Indicativ Conjunctiv Imperativ Infinitiv Participiu

Activ

Prezent fio - fimus

fis - fitis

fit - fiunt

fiam - fiamus

fias - fiatis

fiat - fiant

fi - fite fieri

Imperfect fiebam

fiebas etc.

fierem

fieres, etc.

Viitor fiam - fiemus

fies - fietis

fiet -fient

fito - fitote

- fiunto

factum iri futurus, -a, -

um

(ca la esse)

Pasiv

Perfect factus sum,

etc.

factus sim,

etc

factum, -am,

um, esse

factus, -a, -

um

Mai m.c.pf. factus eram

etc

factus essem

etc

Supin

ablativ:

factu

Viitor

anterior

factus ero

etc.

1. verbe neregulate: volo (vreau), nolo (nu vreau), malo (prefer)

volo nolo malo volo nolo malo

indicativ conjunctiv

prezen

t

volo

vis

vult

volumus

vultis

volunt

nolo

non vis

non vult

nolumus

non vultis

nolunt

malo

mavis

mavult

malumus

mavultis

malunt

velim

velis

veit

velimus

velitis

velint

nolim

nolis

nolit

nolimus

nolitis

nolint

malim

malis

malit

malimus

malitis

malint

imperf

.

volebam

volebas

volebat ...

nolebam

nolebas

nolebat ...

malebam

malebas

malebat ...

velem

veles

velet ...

nolem

noles

nolet ...

malem

males

malet ...

viitor volam nolam malam - - -

10

voles

volet ...

noles

nolet ...

males

malet ...

perfect volui

voluisti

voluit ...

nolui

noluisti

noluit ...

malui

maluisti

maluit ...

voluerim

volueris

voluerit ...

noluerim

nolueris

noluerit ...

maluerim

malueris

maluerit ..

m.m.c.

pf.

volueram

volueras

voluerat ..

nolueram

nolueras

noluerat ...

malueram

malueras

maluerat ..

voluissem

voluisses

voluisset .

noluissem

noluisses

noluisset

maluissem

maluisses

maluisset

viitor

anterio

r

voluero

volueris

voluerit

noluero

nolueris

noluerit

maluero

malueris

maluerit

- - -

verbul neregulat eo, ire, ivi, itum (a merge)

indicativ conjunctiv imperativ infinitiv participiu

prezen

t

eo,is, it

imus, itis, eunt

i

ite

ire iebs, euntis,

eunti,

euntem

eunte,

euntes,

euntibus,eun

tes,

entibus

impf. ibam, ibas, ibat

ibamus, ibatis

ibant

irem,

ires,iret

iremus,

iretis

irent

gerunziul

eundi

eundo

eundem

eundo

viitor ibo, ibis, ibit

ibimus, ibitis,

ibunt

- ito, ito

itote, eunto

infinitiv

viitor

iturum, am,

um + esse

gerundivul

eundum est

perfect ivi, ivisti,

ivit

ivimus, ivistis,

iverunt

iverim,

iveris

iverit

iverimus,

iveritis,

infinitiv

perfect

ivisse

iturus, itura,

iturum

11

iverint

m.m.c.

pf.

iveram, iveras,

iverat

iveramus,

iveratis,

iverant

ivissem,

ivisses,

ivisset,

ivissetis,

ivissemus,

ivissetis,

ivissent

Supin

itum

itu

viitor

ant.

ivero, iveris,

iverit,

iverimus,

iveritis, iverint

- observaţie:

toate

formele cu

“v” pot

apare fără

“v”.

2. verbe derivate cu prefixe

sum esse fui

absum, abesse, afui = a fi departe, a lipsi

adsum, adesse, adfui (affui) = a fi de faţă

desum, deesse, defui, = a lipsi (+ dativul)

insum, inesse, infui = a fi în ceva

intersum, interesse, interfui = a fi între (interest = este în interesul)

obsum, obesse, obfui = a se opune

praesum, praeesse, praefui= a fi în frunte, a fi înainte

prosum, prodesse, profui = a fi de folos

subsum, subesse, subfui= a fi supus, a fi sub

supersum, superesse, superfui, = a supravieţui, a fi deasupra

do, dare, dedi, datum

abdo, are, dedi, datum= a ascunde

condo, are, didi, datum= a întemeia

dedo, are, didi, datum= a preda

12

addo, are, didi, datum= a adăuga

circumdo, are, dedi, datum= a înconjura

fero, ferro, tuli latum

affero, ere, tuli, latum= a aduce

aufero, ere, tuli, latum= a îndepărta

confero, ere, tuli, latum= a aduna

defero, ere, tuli, latum= a purta din loc în loc

effero, ere, tuli, latum= a scoate

infero, ere, tuli, latum=a duce

praefero, ere, tuli, latum= a oferi, a duce înainte

suffero, ere, tuli, latum= a suferi

transfero, ere, tuli, latum= a transporta

refero, ere, tuli, latum= a duce înapoi, a face referire

eo, ire, ivi, itum

abeo, ire, ivi, itum= a se depărta

adeo, ire, ivi, itum=a sosi, a înfrunta

exeo, ire, ivi, itum= a ieşi

intereo, ire, ivi, itum= a pieri

praetereo, ire, ivi, itum= a trece pe lândă, a omite

redeo, ire, ivi, itum= a reveni

quaeo, ire, ivi, itum= a fi în stare (negativ: nequaeo)

fio, fieri, factus sum

patefio, eri, factus sum = a deschide, a se ivi

assuefio, eri, factus sum= a se deprinde, a se deda

calefio, eri, factus sum=a se încălzi, a se aprinde

satisfio, eri, factus sum= a fi împlinit

13

Adjectivul. În limba latină există trei categorii de adjective:

adj. cu trei terminaţii: una pentru masculin, alta pentru feminin, alta pentru neutru

(ex.: magnus, magna, magnum, sau tener, tenera, tenerum). Pentru o parte a lor,

forma de masculin se declină după declinarea a II masculină, cea pentru feminin

se declină după declinarea I, iar forma de neutru se declină după declinarea a II-a

neutră. De exemplu:

N-V magnus magna magnum magni magnae magna

G magni magnae magni magnorum magnarum magnorum

D magno magnae magno magnis magnis magnis

Ac magnum magnam magna magnos magnas magna

Ab magno magna magno magnis magnis magnis

Pentru altă parte a lor, toate cele trei forme se declină după declinarea a IIIa. De

exemplu:

N-V acer acris acre acres acres acria

G acris acris acris acrium acrium acrium

D acri acri acri acribus acribus acribus

Ac acrem acrem acre acres acres acria

Ab acri acri acri acribus acribus acribus

adj. cu două terminaţii: una pentru masculin şi feminin, alta pentru neutru. În

acest caz, toate cele trei forme se declină după declinarea a IIIa (respectiv forma

de neutru după declinarea a IIIa neutră). Exemplu:

N-V gravis gravis grave graves graves gravia

G gravis gravis gravis gravium gravium gravium

D gravi gravi gravi gravibus gravibus gravibus

Ac gravem gravem grave graves graves gravia

Ab gravi gravi gravi gravibus gravibus gravibus

adj. cu o singură terminaţie: o terminaţie pentru toate cele trei genurile. Se declină

după cea de-a IIIa declinare (în cazul neutrului - declinarea IIIa neutră). De exemplu:

masculin-feminin neutru masculin-feminin neutru

N-V pertinax pertinax pertinaces pertinacia

G pertinacis pertinacis pertinacium pertinacium

D-Ab pertinaci pertinaci pertinacibus pertinacibus

Ac pertinacem pertinax pertinaces pertinacia

14

Observaţie. Faţă de substantive, la declinarea adjectivelor care se declină după

declinarea a IIIa (deci ultimele trei tabele) există trei deosebiri: ablativul singular

este în -i; genitivul plural în -ium; nominativul şi acuzativul plural în -ia.

Gradele de comparaţie ale adjectivelor:

1. Pentru gradul comparativ, se adaugă la tema adjectivului, pentru masculin şi

feminin, terminaţia -ior, iar pentru neutru, terminaţia -ius. Astfel, adjectivul este

transformat într-un nou adjectiv cu două terminaţii. De exemplu, de la adjectivul

clarus, -a, -um, se obţine adjectivul: clarior, -ius:

2. Pentru gradul superlativ, se adaugă la tema adjectivului terminaţiile: -issimus

(masc.), -issima (fem.), -issimum (n.). Astfel, adjectivul este transformat într-un

nou adjectiv cu trei terminaţii, care se declină după primul tabel de mai sus.

3. Excepţii:

1. facilis, -e - sup. facillimus ; difficilis, -e - sup.dificillimus

similis, -e - sup. simillisimus ; dissimilis, -e - sup. dissimilimus

la fel pentru gracilis, humilis.

2. adjectivele terminate în -er au superlativ în -rimus, -rima, -rimum. De exemplu:

acer: acerrimus, acerrima, acerrimum

3. unele adjective formează comparativul cu magis, iar superlativul cu maxime:

idoneus, -a, -um - magis idoneus, -a, -um - maxime idoneus, -a, -um (potrivit)

egregius, -a, -um - magis egregius, -a, -um - maxime egregius, -a, -am (ales)

dubius, -a, um - magis dubius, -a, -um - maxime dubius, -a, -um (îndoielnic)

4. adjectivele compuse care se termină în -volus, -dicus, -ficus au următoarele grade

de comparaţie:

benevolus,-a,-um - benevolentior,-ius - benevoletissimus,-a,-um

maledicus,-a,-um - maledicentior,-ius - maledicentissimus,-a,-um

magnificus,-a,-um - magnificentior,-ius - magnificentissimus,-a,-um

unele adjective au grade de comparaţie pe teme diferite

pozitiv comparativ superlativ

bonus, -a, -um melior, -ius optimus, -a, -um

malus, -a, -um peior, -us pessimus, -a, -um

magnus, -a, um maior, -ius maximus, -a, -um

15

parvus,-a,-um minor, minus minimus, -a, -um

multus, -a, -um plus, -uris plurimus, -a, -um

Unele adjective nu au gradul pozitiv, sau provin din prepoziţie sau adverb:

potior,-ius - potissimus, -a, -um (preferabil); ulterior, -ius - ultimus,-a,um (mai de

dincolo); prior, prius - proximus,-a,-um (mai aproape)

Adverbul - parte de vorbire neflexibilă, determină un verb (la orice mod),

unele sunt derivate sau compuse din alte părţi morfologice.

de timp: nunc, hodie, cras, nuper, olim, diu

de loc: hic (aici), ibi (acolo), ubi (unde), alibi (altundeva), hinc (de aici),

inde (de acolo), undique (de oriunde)

de cantitate: tantum (pe atât), quantum (pe cât), multum (mult),

aliquantum (puţin), aliquantulum (niţel) plus (mai mult), nimium (prea mult)

de afirmare: ita (astfel), etiam (chiar), vero (într-adevăr), profecto

(desigur), sane (fireşte)

de negare: non, haud (nu tocmai), nondum (încă nu)

de întrebare: nonne (oare nu) num (oare) quomodo (cum), utrum......an

(sau ... sau)

de îndoială: forte (din întâmplare), forsit (poate), fortasse

de mod: fere (aproape), solum (numai), passim (ici-colo), omnino (întru

totul). Altele sunt derivate prin diferite procedee din adjective:

I. de la adj de clasa I în us,a,um se formează adverbe cu tema (luată de la

Genitiv sg) + e:

magnus, a, um ------ magne

acer, is, e ------------ acre

II. de la adj de clasa a II-a în is, e şi de la adj de clasa a III-a în x se

formează adverbe în iter:

gravis, e ------------- graviter

pertinax ------------- pertinaciter

III. unele adj, dar şi substantive, au ca formă de adverb propriul ablativ (care a

“îngheţat” în limba latină ca adverb):

facilis, e ------------- facile

ius, iuris ------------- iure

16

ars,artis -------------- arte

IV. participiile formează adverbe în -er:

prudens -------------- prudenter

sapiens --------------- sapienter

V. unele familii de cuvinte pot forma adverbul de la advectiv, altele de la verb

taceo, tacens, tacitus, tacite

rudo, rudens, rudis, ruditer

Gradele de comparaţie ale adverbului

gradul comparativ se realizează cu terminaţia ius ( împrumut de la

comparaţia adjectivului neutru)

gradul superlativ se realizează prin transformarea superlativului

adjectivului corespondent în adverb după regulile stabilite mai sus.

facillimus, a, um -------------------------facillime

audacissimus, a, um --------------------- audacissime

optimus, a, um --------------------------- optime

Prepoziţia (parte de vorbire inflexibilă care exprimă raportul de dependenţă al

unui cuvânt sau expresii cu un altul)

În limba latină există prepoziţii numai cu cazul ablativ şi cu cazul acuzativ. Dar uneori ceea

ce în limba română este exprimat cu o prepoz+acuzativ, în limba latină se poate exprima

numai cu acuzativul sau cu ablativul fără prepoziţie (cf. cursul din sem.II)

cu acuzativul: ante, apud, ad, adversus, contra, circa, citra, cis, erga, extra, intra, inter,

infra, ob, penes, pone, pone (apoi), post, praeter, prope, propter, per, secundum, supra,

versus, ultra, trans

cu ablativul: a, ab, absque, abs, coram, clam, cum, de, ex, e, sine, tenus, pro, prae

şi cu ablativul şi cu acuzativul (dar au sensuri diferite cu fiecare caz, iar sensurile

sunt indicate de dicţionar) in, sub, super, subter

Conjuncţia (parte de vorbire inflexibilă care exprimă raporturi de coordonare

între cuvinte sau propoziţii şi raporturi de subordonare sau coordonare între

propoziţii)

copulative: et, ac, atque, -que (nocte dieque) neque, nec, etiam, quoque,

ne...quidem, nequidem

disjunctive: sed, verum, at, autem, vero, ceterum, atqui, tamen

cauzale: nam, namque, enim, quippe, etenim

conclusive: igitur, itaque, ergo, proinde, ideo, propterea, quare, quamobrem

17

verbul memini (perfectul se traduce cu prezentul, mmcpf se traduce cu

imperfectul şi viitorul anterior cu viitorul)

indicativ conjunctiv imperativ infinitiv

perfect memini

meministi

meminit

meminimus

meministis

meminerunt

meminerim

memineris

meminerit

meminerimus

memineritis

meminerint

meminisse

mmcpf memineram

memineras

meminerat

memineramus

memineratis

meminerant

meminissem

meminisset

meminissemus

meminissetis

meminissent

viit.ant. meminero

memineris

meminerit

meminerimus

memineritis

meminerint

memento

mementote

Obs. Exact la fel se comportă si celelalte verbe defective, ca: odi (urasc), coepi

(încep), novi (cunosc)

Sintaxa numelui.

1. Nominativul

Este incompatibil cu prepoziţia. Exprimă agentul unei acţiuni.

funcţia posibilă, tipul exemplu

subiect /nume predicativ Anima autem est imago mundi

element predicativ suplimentar (EPS),

care este o parte de propoziţie cu dublă

regenţă la nume şi la verb. Este cerut

de verbe de tipul:

voco, nomino, lego, puto,

Caesar imperator electus est.

Ille legatus missit illum.

18

existimo, duco, dico, habeor, sau alte

verbe cu sens asemănător

Nominativ exclamativ (uneori

înlocuieşte vocativul)

O, fortunati inspectores, venite hic.

Nominativ pentru un arhaism Audi tu, populus Albanus meam vocem

Nominativ denominativ Est una via, lactea nomen habet

Nominativus pendens Familia vero - babae-babae, non

mehercule puto decumam partem

dominum suum noverit

Nominativ absolut Benedicens nos episcopus, profecti sumus.

2. Genitivul Este prin excelenţă cazul filiaţiei verbale sau nominale. A fost concurat în

limba vorbită de unele specii ale Ablativului şi ale Dativului posesiv.

t. regent t.

subord.

specia exemplu observaţii traduce

re

substant

iv

ASG al

apartenenţ

ei

Ciceronis

filius

Lutetia

parisiorum

Germania

Ariovisti

Flumen

Tiberis

ad Dianae

domus

patris

crudelitas

Neronis

filiaţia

apart. de un

oraş

apart. de un şef

apart. la un zeu

templul unui

zeu

posesor

abstract

posesor concret

substant

iv

ASG al

autorului

opus

Lucretii,

signum Fidiae

arată opera

unui autor

substant

iv

ASG explicati

v

fons

Blandusiae,

arbor fici, flos

rosae

mens

arată specia

sau genul

unele tautologii

impuse de limbă

19

animi, litoris

ora, temporis

aetas

substant

iv

Asg al

materiei

policeri

montes auri

G.mat. arată

materia naturală,

iar Abl. materiei

arată materia

artificială

substant

iv

Asg al

calităţ

ii

vir Graeci

generis

homo magni

consilii

puer decem

annorum

saxum

magnae ponderis

ager magni

pretii

quindecim

pedum fossam

neam

însuşire

vârstă

greutate

preţ

nedeterminat

mărime

spaţială

substant

iv

Asg obiect

iv

spes victoriae

invidia

Ciceronis

dierum tertii

suplicatio

pericula belli

din compl. dir.

din compl. ind.

din c.c. timp

din c.c. cauză

substant

iv

Asg subiecti

v

adventus

Caesaris

fuga annorum

animat

nonanimat

substant

iv

Asg partitiv pars eorum

quid novi sub

coelo?

unus omnium

dia dearum

subst. colective

pron. negativ

numeral

sens superlativ

adverb CI partitiv satis

eloquantiae,

parum sapientiae

adv de

cantitate

20

nusquam

terrarum

ubi terrarum

adv de loc

adv interogativ

adjectiv CI partitiv omnium

melior

adj. la gr. de

comp.

adjectiv CI de

relaţie

conscius maleficii

fons aquae dulcis plenissima

piscium

adjectiv CI posesie amicorum sunt communia omnia

verb CI partitiv memini tui

oblivisci suorum

verb C

I

copiae/

inopiae

amphoram impleo aquae purae

indigeo tui consilii

verb C.mo

d

preţul lucri facere

quanti quisque se ipse faciat, tanti

fit ab amicis

verb CI de

relaţie

animi angor, vestri me pudet

miseretque

criminis accusare invidiae

poenae condemnare poenae capiti

3. Dativul - este cazul atribuirii.

se vor construi cu acest caz:

1. vb. tranzitive, şi în română: dare,

scribere

2. vb tranzitive, în română nu: minor

alicui bellum

4. cu sensuri figurate:

adsum ad amicum - sunt prezent

la prieten

adsum amico - îl ajut pe prieten

3. intranzitive (cu sau fără prefix)

parcere subiectis

adpropinquo hostibus

5. dublu tranzitive:

coniungens ratem rati ( ... legând

vas de vas... )

Tr funcţie specie exemplu observaţii traducere

verb CI atribuire fabulas tibi narrare dare, iubere

verb CI aprop. depărtare Auferre Europam

Asiae

verb CI commodi /

incomm quidquid discis, tibi

discis

21

verb CI eticus quid mihi agis?

verb CI posesiv mihi aliquid est =

ego aliquid habeo

Dativ cu esse

verb CI iudicandis Cynthia formosa est

multis

verb CI auctoris Tanti sunt mihi

emptae

verb CI finalis dare matrimonio rămâne în expresii

verb CI direcţie mittere morti / clamor coelo

ascensit

adjectiv CI atribuire Ara Apollini sacra ... dedicat lui

adjectiv CI apropiere / dep. congruens naturae

vivere

adjectiv Cscop finalis idoneus labori utilis,

idoneus

adverb CI aprop. / dep. congruenter naturae

vivere

interjecţie CI comm /

incomm

vae victis !

substanti

v

atribut comm /

incomm

Pompei statuae

plausus

(are sens

verbal)

4. Acuzativul

se poate construi cu verbe:

1. tranzitive, ca şi în română: ducere, facere, dare, etc.

2. tranzitive doar în latină: fugere hostes, sitio virtutes,

3. tranzitive uneori în latină: timeo aliquem / timeo aliqui; rideo aliquem/

rideo aliqui

4. tranzitive graţie prefixului: vitam transire

Tr Funcţie specie Exemplu observa

ţii

traducere

ver

b

CI tendinţă

reflex.

sicut res se habet

ver

b

CD propriu zis metuo fratrem ne intus sit

ver

b

CD+EPS acuz. dublu Martium regem populus

creavit

ver CD+CD acuz dublu Philosophia nos multos

22

b res edocet

ver

b

CD+

CDloc

acuz dublu Exercitum Rhenum

transportat

ver

b

CD+Crel acuz dublu quid me vis tu?

ver

b

CCrelaţie relaţia id gaudeo nunc

ver

b

C. mod adverbial partim erant in castro, alii

veniunt rursum

ver

b

CCloc acuz.

direcţiei

In Italiam venit ire malam

crucem

şi cu şi

fără

prepoziţ

ie

ver

b

CC loc acuz.

traiectoriei

urbes qui circum Capuam

sunt

ver

b

CC loc acuz. de loc Hannibal ante portas erat

ver

b

C.ind acuz al

dimensiunii

Fossa centum pedes erat

infra nos

ver

b

CCtimp al

termenului

final

ad hanc diem remanere

ver

b

CCtimp al perioadei noctem vigilare, per

septem dies

şi cu şi

fără

prepoziţ

ie

ver

b

CCtimp al sensului

temporal

indies singulos, in

futurum, abhinc multum

ver

b

CCtimp vârsta Galba septuaginta tres

annos natus Neroni in

principatu successit

ver

b

CCtimp momentul ante pugnam, sub nocte,

sub luce

unele

expresii

ver

b

CC scop finalis mittere in praesidium

ver

b

CC cauză causalis ob iram scribere litteras

23

ver

b

CC mod maniera in servilem modum agere

sub

stan

tiv

CInd referinţei Commentarium in

Somnium Scipionis

sub

stan

tiv

Atribut

sau C. de

relaţie

ac de relaţie

(graecus)

mulieres nudae brachia

sub

stan

tiv

atribut nuanţă de C.

indirect

victoria contra averroistas

f. rar: acuz absolut regina, nemina scientem,

subterfugit

Iordane

s,

secolul

VI

inte

rj

acuz cu

interj.

ecce me

5. Locativ

este un vechi caz indoeuropean, se foloseşte în unele cazuri particulare,

dar a fost preluat de alte cazuri aproape în întregime. Se păstrează la unele

nume de oraşe şi de insule mici (Cartagina, humus, domus, rus), expresii

(domi militiaeque) temporal (pridie, heri)

6. Ablativ

Tr Funcţi

e

specie exemplu observaţi

i

traducere

ver

b

CC loc separati

v

Roma proficisci

ver

b

CC

timp

separati

v

dicitur ab illo tempore quod

orandum est Jovis

ver

b

CI inopiae Democritus dicitur se oculis

privasse

verbe ale

privaţiei

ver

b

CI materia

e

simulacrum ex aere factum abl. arată materia

artificială, iar genitivul

cea naturală

ver CI partitiv de vino bibere

24

b

ver

b

CC loc unghi

de

vedere

a latere, a fronte, ab tergo

ver

b

CC

mod

conformita

tis

ex edicto, e lege, de mea

voluntate

ver

b

CC

mod

maniera ex animo, ex toto ratione

sine die = fără limită

de industria = dinadins

ver

b

CC

cauză

cauză dolere ex capite

ab odio plebis

ver

b

CC

relaţie

relationis haud perbene sum a

pecunia

ver

b

C

agent

auctoris Roma ab Alarico subiecta est

lupus et agnus pulsi siti

adj. C.ind separativ liber curis sim

adj. C.ind inopiae inops verbis

adj. C.ind originii ab patre natus

adj. CC

mod

comparativ cor melle dulcior, nive candior

adj. CC

cauză

cauză Miltiades aeger erat vulneribus

sub

st

atribut separativ profectionis de Terra Aegypti

sub

st

atribut originea accusator de plebe vincit heri

sub

st

atribut materia simulacrum Dianae ex aere

sub

st

atribut partitiv unus ex omnibus argumentis

disputandum

6.1. Ablativ din instrumental

Tr Funcţi

e

specie exemplu observaţi

i

traducere

ver

b

CC

instr.

instrumen

tal

interiores carne et lacte

vivunt

25

ver

b

CI instrumen

tal

ad ea sacrificia druidibus

utiuntur

ver

b

CI poenae Livius pecunia multatus fuit

ver

b

CC

mod

pretium

(determin

at)

Viginti talentis unam orationem

Isocrates vendidit

ver

b

CCm

od

pretium

(nedetermin

at)

Multo sanguina Poenis

victoria stetit

ver

b

CC

loc

itinerariu eodem itinere transibant

montes

ver

b

CC

timp

interval de

timp

Saturni stella triginta annis

cursum suum conficit

ver

b

CC

mod

mensurae Multo magnus orator praestat

stultis imperatoribus

ver

b

CC

mod

modul vi capere, sua sponte, ioco

dicere, gratiis facere

ver

b

CC

cauza

causalis mea culpa, studio alicuius

ver

b

CC

relaţi

e

realationis Sunt sapientes non re sed

nomine

6.2 Ablativ din sociativ

Tr Funcţi

e

specie exemplu observaţi

i

traducere

ver

b

CC

soc.

sociativ Uterque fuit mecum

ver

b

CC

mod

modal magna cum laude, cum

gratulatione

ver

b

Cind. copiae plenus hominibus erat forum

ver

b

Cind. pretium Istud verbum vile est viginti

minis

ver CC mensura Tanto brevius tempus,

26

b mod e quanto felicius est

sub

st

atribut calităţii Est bos cervi figura

sub

st

atribut sociativ Signum cum face et libro

sub

st

nume

predicati

v

calităţii Fuit magna vi sed ingenio

malo

6.3. Ablativ din locativ

Tr Funcţi

e

specie exemplu observaţ

ii

traducere

verb CC loc situare in suis sedibus reponitur rex

verb CC

timp

timp ut decem diebus Numidia

proficisci

subst atribut loc imago coram oculis meis

Constructii sintactice:

1. Construcţii sintactice ale limbii latine cu valoare propoziţională: nominativul

cu infinitiv, acuzativul cu infinitiv, participiala relativă, participiala absolută

A. Ce este infinitivul?

Infinitivul: componenta verbală Infinitivul: componenta

substantivală1. priveşte aspectul (infectum,perfectum), modul,

timpul, diateza

2. se poate raporta la un subiect

3. poate avea determinanţi şi funcţii specifice

verbului

-are gen (doar la formele

analitice), nr, caz,

-este singulare tantum

-poate avea rol de sb, cd, - C1

uneori poate accepta o prepoziţie

1. Nominativul cu infinitiv.

1. dacă verbul regent tranzitiv trece de la activ la pasiv, rezultă N+Inf

Dicitur Stephanus componisse hoc librum. (care provine din Dicunt Stephanum

componisse hoc librum)

27

2. categorii de vb.: dicendi, sentienti, (audior, videor) iudicandi (existimor,

putor), voluntatis (iubeor, cogor, prohibeor)

2. Acuzativul cu infinitiv

definiţie: grupul sintactic care este urmează unui verb tranzitiv şi este constituit

dintr-un nume în cazul acuzativ (ca subiect) şi un verb la infinitiv (ca predicat)

are un sens autonom, cu valoarea unei propoziţii.

Tr. Exemplu

vb.dicendi dico te venisse domum 1

vb.sentiendi video te abire 2

vb.voluntatis cupio me esse clementem 3

vb.docere doceo pueros legere 4

vb.iudicandi aestimo eam formosa esse multis 5

vb.fol.impers. legem brevem oportet esse 6

vb. Caesar certior factus est copias convenisse 7

Observaţie la atribut: există aici o constr. bifuncţională, cu doi TR:

quos trucidari / oportebat / eos nondum vulnero Tr1..........Ts

Tr2......................Ts

eos quos oportebat

quos trucidari

rel. atrib. Ac+Inf/

Sub

B. Ce este participiul?

Participiul prezent: Participiul perfect Participiul viitor

(activ)

c verbală slabă, mai degrabă

se raportează la un

Tr. nominal

funcţia de predicat,

poate să apară cu o

conjuncţie

se poate referi la

un subiect, poate

guverna un CD,

c. nominală - prin funcţiile sale

- atr., n.pred

atribut, EPS, poate

fi şi substantivat

se manifestă prin

desinenţe, poate fi

NP sau ATR

3. Participiala relativă

28

definiţie: grupul sintactic format dintr-un substantiv la participiu cu determinanţii lui,

care se acordă cu un nume, are sensul unei propoziţii autonome, ca funcţie principală,

aceea de atribut.

1. cu o singură funcţie (actualizarea componentei adj. în dauna celei verbale)Tr. Funcţia Exemplu

verb la diat activă + CD EPS parasitum tuum video currentem

verb la diat. pasivă + SB EPS romani ovantes et gratulantes

substantiv atribut fama classis amissae

verb CI dico scienti quod ....

2. Cu două funcţii (se actualizează ambele componente)Tr1 Tr2 F1 F2 Exemplu

exercitu

m

contemno atribut cauzal illum exercitum contemno collectum ex

senibus desperatis

1

nos vicimus atribut CSV iam nos victi, vicimus 2

amico desum atribut Cond. amico roganti numquam desum 3

id fecit atribut Mod nolens volens id fecit. 4

legati missi sunt atribut final legati missi sunt auxilium orantes 5

4. Participiala absolută

definiţie: grupul sintactic constituit între un nume în cazul ablativ (ca subiect) şi un verb la

participiu la ablativ (ca predicat) şi care se acordă şi în gen şi nr., constituie construcţia

participiului absolut, cu valoarea unei propoziţii autonome. Ea poate avea următoarele valori:

funcţia exemplu

temporală ratibus iunctis, hostes transibant flumen

cauzală animo motu ille illi parcat

concesivă Caesar non potuit expugnare oppidum paucis differentibus

condiţională medici, causa morbi inventa, curationem esse inventam putant

modală hostes ratibus iunctis flumen transibant

comparativ-conditională velut posito bello

Sintaxa frazei

1.Conjunctivala

T.r. M. F. Sp. Exemplu şi observaţii

29

vb. unipers.în folos.imp.

licet oportet,decet

conj.1’ subiect Ex rerum cognitione florescat

oportet oratio

vb. pers. în folos.imp.

convenit, placit

vb. impersonale

conj.1’ subiect Illum condemnem necesse est

vb.tr.

voluntatis, iudicandi

rogandi

conj.1’ CD Orabant puniret noxios

hortor, moneo conj.1’ C.Ind. Hortatur militum caveant hostem

conj.1’ atribut

iv

Eos hoc moneo / desirant furere

conj.1’ final Venit dem litteras

conj.1’ consec

.

Sic duxit tempora sexaginta

clauserit aures

2.Relativa

Modurile: a)pred. prop. monof. rel. stă la indicativ.

b)conjunctivul poate apare la: 1. mod opoziţional (o posibilitate, o

dorinţă) Quin ego hoc rogem quod nesciam (de ce să-l rog ce nu ştiam?) 2.

atracţie modală faţă de pred din regentă; 3.oratio obliqua; 4. în postclasic creşte

ponderea conj. la cele introduse prin pron. nedefinit

c) imperativul: foarte rar atestat

a) relativa monofuncţională

T.r. M. F. Sp. Exemplu şi observaţii

subst. relativă atribut Homo, qui aeger erat, venisset.

vb.în întreb. Subiect

30

impers. iar Tr

este omis

(pron.dem.),

Ausus est quod dixisset

verb CD. Dico quod sciam

adj. (dignus) C. Ind. Indigni erant qui impetrarent

verb Circ. loc Quocumque intenderat res advorsae

errant

verb Circ. timp Me scis discedere tristem quandocumque

trahunt negotia Romam

verb Circ. modală de

măsură progr.

scribe quantum potes

verb Circ. compar

a-tivă

quantumcumque petivistis, obtivistis

verb Circ. concesiv

ă

Quidquid id est timeo Danaos et dona

ferentis

b) relativa bifuncţională

T.r.1 T.r.2 M1 M2 F1 F2 Exemplu

subst verb quae prosint atributivă finală senex serit arbores quae

alteri seculo prosint

subst verb qui conj1 atributivă consecutivă fortem posce animum qui

ferre queat

pron verb qui conj1 atributivă cauzală amant te omnes mulieres

qui sis pulcher

pron verb qui conj.1 atributivă concesivă ego qui venissem, tamen

victus sum

31

subst verb qui conj. atributivă condiţională Libertini, quibus liberi

essent, foro iuraverant

Obs.! Propoziţiile a căror relativă are ca predicat esse (+compuşii), existere, reperire, invenire la

pasiv pers.IIIsg. sau habeo la orice persoană sînt considerate ca fiind relative consecutive

Exp.: est qui dicat........, sunt qui dicunt......., quis est qui............, inventi sunt multi qui..............

3.Interogativa. Clasificare:

1. după statutul morfologic al interogaţiei: pron., adj., adverbială

2. după statutul sintactic al interogaţiei

3. după maniera întrebării: directă - indirectă (dir.: pp. ; indir.: subord.)

4. după nr. de membri ai interogaţiei: simplă - dublă

utrum...an ; .....an ; -ne.....an ; ........ne

adv.interogative: ne, non, nonne, an, an non, quin,

ut poate avea rol intraprop., interprop, sau şi-şi

în proza clasică la int.ind. se foloseşte conj., în preclasic indicativul.

T.r. M. F. Sp. Exemplu

vb. unipers.în

folos.imp.

licet

oportet,decet

conj.1’ inter.ind. subiect licet ut doceam omnia quae sint in

mundo

forme impers.

ale unor vb.

folosite şi

personal

conj.1’ inter.ind. subiect restat ut doceam omnia quae sint in

mundo

expresii

impersonale: prope

est, credibile est,

verum est, necesse

est

conj.

1’

inter.ind. subiect necesse est ut veritatem videam

la perifr. vb.ca

timeo, caneo

conj.1’ inter.ind. subiect canendum est ne is veniat

32

se constr. cu ne

după regente

negative se

foloseşte quin

conj.1’ inter.ind. subiect mirum est (doar nu era să nu) quin

acciperem

Tr.+

adv.comparative

:

bene, male,

oportune,

commode

quod +

ind.

inter.ind. subiect oportune accidit quod ad me venit

cu ut se insistă asupra caracterului accidental, cu quod asupra celui individualizant

4. Completiva

T.r. M. F. Sp. Exemplu

1. unele

vb.voluntatis:

oro,rogo, peto,

obsecro,incito,

conj.+ut,

ne, quin,

quominu

s

completiv

ă

CD Ita volo ut fiat

2. vb. studii: Curo,

observo,mitto,

video,

animadverto

- // - completiv

ă

CI videant consules ne respublica quid

detrimenti capiat

3. vb.efficiendi:

facere impetrari

efficere

- // - completiv

ă

CD sol efficit ut omnia floreat

4. vb. timendi:

timeo, metuo,

vereor

- // - completiv

ă

CI metuo ne frigeas hibernis

5. vb. impediendi:

impedio, recuso,

prohibeo

- // - completiv

ă

CD

CI

impedirent Parisii ut veniam

33

6. vb. faciendi cu

possum negat

- // - completiv

ă

CD non possum facere ut veniam

7. vb.dubitandi

1. afirmativ: ut

2. negativ: quin

- // - completiv

ă

CI Quis dubitet quin in virtute divitiae

sint

(că nu...)

8. alte vb. det. de

completive cu

conj.+quin

- // - completiv

ă

CD Disimulare non sinit quin...

(că)

9. vb. dicendi,

iudicandi,

sentiendi

- // - completiv

ă

CD dixit ut moenibus se munirent

10. unele vb. dicendi,

tacendi

(antonime)

quod +

indicativ

ul

completiv

ă

CD ne addam quod habes ita uxorem ut

voluisti

dar şi clişeele: dico quod, praetereo

quod

11. verbul facere - // - completiv

ă

CD Bene facis quod me adiuvas

12. vb. affectuum - // - completiv

ă

CI Tibi gratias ago quod me adiuvas

Gaudeo quod me adiuvas

5. Finala

T.r. M. F. Sp. Exemplu

1. vb. ut + conj. finala Dant puero panem ut gaudet.

2. vb. ne +

conj.

finala Dant puero panem ne ploret.

3. vb. quo + ind finala docebo facilius quo intelligi possit

4. vb. ut eo finala ambulo, ut eo citius ego veniam (!

comp!)

5. vb. ut ne finala (preclasic!) Plaut: ut ne esuriem

6. vb. cu ind finala (lat. tîrzie!) ut gratias ago,

dedicavi...

34

1. 3. se clarifică cu 4. deaorece există comparativul, iar quo este neclar; dar şI

un ut fără eo dacă autorul nu vrea un ablativus mensurae

2. Finala admite prezenţa infinitivului: ire desideravit ut doceret aut dare

veniam

3. latina tîrzie quomodo, dar din prima jum. a sec III avem şi un quod

Scopul se mai poate exprima prin

propoz rel. cu conjunctivul

gerunziu sau gerundiv în Dativ sau Ac + ad

P.C. de regulă prezent activ sau viitor

supin sau infinitiv după verbe ale deplasării

6.Consecutiva

Prezintă efectul sau consecinţa unei maniere în care e efectuată acţiunea

sau în care se prezintă starea expr. de vb. regent

aspect cantitativ: adv. şi adj. : tam, tantum, tantus, talis, is

relevarea se face prin corelativul: ita, sic, talis

T.r. M. F. Sp. Exemplu

1 verb ut + conj. consec. efect Ita paravi copias, facile ut

vincam

2 verb ut + conj consec. consecinţ

ă

scripta lex ita diligenter est, ut

appareat

3 verb ne + conj consec. (f.rar!)

4 verb quin +

conj

consec. Nemo est tam fortis quin tibi

perturbetur

5 verb conc.Ind.

(tîrzie)

consec. şi - şi Ille turbatus erat ita ut non

poterat scribere

6 verb quam ut consec. lat.târzie!

!

Urbs erat munitior, quam ut

primo impetu capi posset

7.Cauzala

T.r. M. F. Sp. Exemplu

1. Ind,

Conj

quod cauza

lă

motiv Is laudat Africanum quod fuit

abstinens

35

2. - // - quod cauza

lă

explicaţie Helvetii Gallos praecedunt quod

proeliis Germanis contendunt

3. Conj. quod cauza

lă

pretext Noctu ambulabat is quod

somnum capere non posset

4. Conj quod cauza

lă

cauză

nefondată

Nemo est admiratus quod latine

loqueretur

5. Ind,

Conj.

quod enim cauza

lă

Interrogo te quod enim non scio

6. - // - maxime

quod

cauza

lă

Interrogo te maxime quod non

scio

7. - // - quia cauza

lă

id doleas quia per illi non colunt

officium

8. - // - quoniam cauza

lă

quoniam aemulari non licet,

nunc invides

9. - // - quando cauza

lă

quando lenost, nil mirum facit

10 - // - cum cauza

lă

cum tu es liber, gaudeo

11 IND postquam cauza

lă

postquam hae aedes ita erant,

alias est mercatus

12 - // - dum cauza

lă

fit / ipse dum illis comis est /

inops amator

13 - // - ubi cauza

lă

accusa ubi ita necesse est

14 - // - ut cauza

lă

in pauca / ut sum occupatus /

confer quid velis

15 - // - cur cauza

lă

Pueri, cur non fecerint,

puniantur

7.8.9.10 au avut valoare dublă, temporală şi cauzală, din care ultima e mai

abstractă

negaţia din faţa conectivului nu neagă verbul din coordonată

caracterul de conjuncţie a lui quom > cum se manifestă prin prezenţa în

regentă a lui quippe, ut pote, ob ea rem, eo, ob hoc

cele patru “specii” reprezintă cauzala cu quod la nivelul conţinutului

uneori quando se combină şi devine quandoquidem şi quandoque

36

8.Temporala

criterii: 1. structura subordonatei: conectiv, mod.2.raport temporal #.felul acţ.

4.interf. 5.grad de dependenţă faţă de R 6. situarea pe axa temporalăa) cum

tipul exemplu observaţii

relaţie temp. precisă - non

iterativă

nunc loquor cum omnes volant cu Ind.

relaţie temp. precisă - iterativă poetarum libros, cum est otium,

legere soleo

dacă iteraţia ar fi fost

în anterioritate, se

folosea m.m.c.pf.

cum definiens concessio est cum reus non

defendit id quod factum est.

cum inversum Dies nondum intercesserant, cum

filius necatur

Subord. conţine ideea

principală iar regenta

arată timpul

cum + interim, interea (se ia ca

locuţiune conjuncţională

caedebatur civis, cum interea

nullus gemitus audiebatur

interf.concesivă, leg e

între acţ. simultane;

nu e modal ci opoz.

cum istoricum (narativ) cum sederem domi tristis, ille

venit

cu conj.impf.-simult.

(părerea)

cu conj.mmcpf. -

anterioritate

cum care indică pct. de plecare Iam multos annos est cum

posedeo hanc domum

+ Indicativul

cum adversativ Solus est homo particeps rationis,

cum cetera animalia experta sint

simultaneitate,

+ conjunctivul

interferentă cu malo legere cum ille venit 1.cu conditionala

cum tu es liber, gaudeo 2. cu cauzala

obs. locuţiunea cum primum se

fol ptr. anterioritate imediată

Ille, cum videret se exanimari,

voluit pugnare

3. cu concesiva

b) ut

tipul exemplu observaţii

1 provine din ut modal: ut conspicor, ita me ludificant

ut local: ut eos retulit, ibidem est mortuusavem un corelativ local în

regentă

2 predicatul indicativ pertfect, rar

37

prezent ist.

3 raport. temp. qui ut peroravit, surexit Clodius (ant.) simult. şi ant. rar poster.

4 felul acţiunii iterativă sau non iterativă

5 interferenţe (locuţiuni: ut primum, ut semel) modală, cauzală,

conces.,loc

c) ubi

tipul observaţii exemplu

1 provenienţă locală

2 predicatul indicativ toate timpurile (rar în

preclasic conjunctivul)

ubi te invenio, gaudeo

3 rap. temporal cel mai des simultaneitate

4 felul acţiunii noniterativ, terminativ, durativ

5 interferenţe circ. de loc, rar cauzală

6 amplasare momentul exact

7 locuţiuni ubi primum, ubi semel, post ubi,

d) simul

tipul observaţii exemplu

1 provenienţă adv. simol uneori simul

ubi, simul ut

2 predicatul în clasic şi post. - indicativ

3 rap. temporal anterioritate imediată, rar

simult.

4 felul acţiunii iterativ sau noniterativ

5 interferenţe uşor cu cauzala

6 amplasare şi locuţiuni clipa; simul ac, simul atque venio simul ac

vox ad auris

accidit

e) postquam

tipul observaţii exemplu

1 provenienţă post + quam (adv.+prep.), sens

comp.

(Cic) Post tertium diem

quam lecta erit, id facito

2 modul indicativul;

38

3 timpul perfect, dar şi prezent istoric, sau

mmcpf. dacă subliniază

anterioritatea

Vicipsa, postquam

intellegit, multa volvebat.

Postquam

fecerant....convenerunt...

4 rap. temp. anterioritate imediată sau la

distanţă

5 felul acţiunii de obicei noniterativ

6 interferenţe cu cauzala sau concesiva Postquam non

poterant...tamen

convenerunt...

7 plasarea

temp.

amplasare şI punct de plecare Postquam loquor, venio hic,

postquam abeo

poate să apară şi posteaquam, sau post (analogie cu simul) dar şi postea

f) quando

tipul observaţii exemplu,

1 provenienţă quam + do (adv.rel.interog.) de

la Plaut

2 modul indicativul, conj. f. rar auferto tecum id

quando abibis

3 interferenţe cu condiţionala Quando vis eamus

intra

g) dum

tipul observaţii exemplu

1 provenienţa dom agedum, interdum,

manedum (vb.+)

2 modul

indicativ

dum = în timp ce Homines, dum docent

discunt

3 dum = cît timp Dum in his locis Caesar

moratur, illi veniunt.

4 dum = pînă cînd (interval+pct.

terminus)

Fuit haec gens fortis,

dum leges manebant

5 dum= pînă cînd (pct. terminus) expectabo dum venit

6 modul

conjunctiv

dum = pînă să multa quoque bello

passus est, dum

conderet urbem

39

7 interferenţă cu finala

8 raport

temporal

simultaneitate şi posterioritate

9 amplasare moment şi punct terminus

h) donec

tipul observaţii exemplu

1 provenienţă apare şi donicum, donique > do-ne-

quom

2 modul indicativ, noniterativ

3 amplasare punct final - pînă cînd

4 rap. temp. poster. şi simultaneitate

5 corelativ -

usque

cu conj., mod rel, repr. marca a 2a -

finală

usque ocimum dato

donec orescat

6 cu conj, fără sens final, fără corelativ Danubius plures

populos adit donec

erumpat in Ponticum

7 interferenţă cu finala

8 alte corelative usque

i) quoad = quo + ad , arată p.terminus, simultaneitate, cu indicativul

fuisset in senatu, quoad senatus est dimissus (pînă ce)

j) quamdiu = quam + diu , cît timp, simultaneitate, conjunctiv, noniterativ,

punct terminus

Tamdiu loquitur quamdiu potuit

k) quotiens cu totiens, iterativ, cu ind. sau conj.l) priusquam....m)

antequam....n) si

9) Condiţionala (ceea ce este real este condiţionarea!!)

Tr.

(apodoză)

M. F. Sp. Exp.

1 vb. la indic. si, nisi, ni cond. reală si vis amari, ama

2 indic. sau

conjunctiv

- // - cond. potenţială memoria

minuitur, nisi eam

exerceas

40

3 conj - // - cond. ireală -nerealizată si tacuisses,

philosophus

mansisses

4 conj - // - cond. ireală-nerealizabilă si equs esses,

indomabilis esses

5 conj - // - cond. ireală-dorită ca

nerealizată

nisi filius

haberem, in libera

civitate mortua

essem

în perioada ireală, în apodoză conj. mmcpf. poate fi înlocuit prin

1. indicativ imperfect şi perfect dacă:

a)pred. e exprimat prin vb.posse, debeo, necesse esse, oportere

b)în prezenţa adverbelor poene, prope

c)în cazul perifrasticii active - si tacuisset, ego dicturus eram

2. indicativ mai mult ca perfect dacă: condiţionarea este negativă - si mens

non laeva fuisset, impulerat ..........

Structuri de ireal prezent pentru potenţial trecut (conj. imperfect)

pentru a marca o posibilitate în trecut Si ego cuperem, ille plures dies

fuisset mecum

Structurarea ca ireal a potenţialului poate fi

retorică

Sicilia tota, si una voce

loqueretur, diceret....

Structuri de potenţial pentru ireal

nerealizat sau mai ales nerealizabil Si sim Iuppiter, ego uxorem

ducam illam

introd. explicaţii exemplu

nisi avea la bază o valoare restrictivă amicitia nihil aliud est

si non în situaţii cînd nu avem restricţii (vag

conces.)

si non iubes, ibo egomet

si minus apare în propoziţii sileptice de predicat educ tecum omnes tuos, si

minus, educ quam

plurimos

sin un vag sens interogativ mercatura, sin magna est,

non est vituperanda

41

sive două prop. cond. în rap. disjunctiv sive habes quid, sive nihil

habes, tamen scribe

10) Concesiva

Tr. M F Sp Exp

vb.ind. quamqua

m

conces. propriu zisă

1. stricto

sensu

2. simplă

opoz.

quamquam animus

horret meminisse, incipiam

quamquam dificilis

est, ama !1

vb.

ind.,

rar

conj.

quamvis2 conces. quamvis civis esset,

tamen foro caedebatur

Polio amat nostram,

quamvis es rustica Musa

vb.ind. licet3 conces. Multum licet legeret, tamen

nesciat

vb.conj. cum4 conces. Non poterant imitare illum,

cum cuperent

vb.conj. ut5 conces. Ut desint vires, tamen

laudanda est voluntas

1. indicativul nu poate fi substituit cu condiţional optativul nici în română

2. Quamvis -provine din quam + vis , (Plaut: Tam agis, quam vis), dar a

ajuns să-şi piardă sensul lexical de a voi şI să ajungă sufix generalizator ; în

final este conjuncţie cu pred. la indicativ. Altele: quantumvis,

quantumlibet, quamlibet quidquid, quicunque

3. Licet - provine din verb impersonal : fremant omnes, licet, dicam quod

sentio - aici e incidentală . Treptat însă se delexicalizează şI devine

conjuncţie subordonatoare

statutul de verb al lui licet se menţine cît timp se respectă concordanţa

timpurilor

este univoc conectiv cînd predicatul este la indicativ

4. cum - derivă de la temporală, există atestări şi cu indicativul, dar se constr.

cu conjunctivul

5. ut -se poate întîmpla, în analogie cu finala să întîlnim un ut ne

42

Concesiva condiţională - e un secundant al celei concesive, dar nu este dublă

subordonare deaorece nu există doi termeni regenţi

Tr. M F Sp Exp

vb. ind. etsi conces. condiţională etsi adiectum numero sit, magna

certe caedes fuisset

vb. ind. etiamsi conces. etiamsi non est iucunda haec

veritas, tamen grata mihi est

vb. ind. tametsi conces. Quod tametsi miserum est,

tamen fert

OBS: Opoziţia realizată de concesiva condiţională poate fi şi ea reală,

potenţială sau ireală. ( de obicei etrsi este reală şI celelalte două nonreale)

OBS : Corelative în regentă: tamen, certe, salte, nihilominus, ne quidem, sic

tamen

11) Modale şi comparative

Există prop. modale propriu zise şi comparative. Prima arată maniera unei

acţiuni sau conformitatea ei cu ceva. Comparativa priveşte al doilea termen al

comparaţiei.

Tr. M. F. Sp. Exemplu

1 verb ut, sicut mod.pp.zis

ă

conf. cu o uzanţă Ut erat superioris

temporis consuetudo,

ille....

2 la prout mod.pp.zis

ă

conf. cu un ordin Ita fecit ut praeceptum

erat

3 indic. quemad mod.pp.zis

ă

conf. cu o

necesitate

opus est, necesse est

4 sau modum mod.pp.zis

ă

c. cu o dorinţă,

merit

faciam ut vis

5 quomod

o

mod.pp.zis

ă

c. cu opinia cuiva loquor ut opinor

6 conj. qualis mod.pp.zis

ă

c. cu o informaţie sicut a maioribus

accepimus, sic....

7 mod.pp.zis

ă

c. cu posib.. sub. scribe quantum potes

8 mod.pp.zis c. cu concepţii Hic fuit ampla civitas, ut

43

ă colective est capta (concepţia)

Germanorum

Dar! Sub aspect cantitativ putem întîlni : a)conformitatea cantitativă cu

posibilităţile aceluiaşi subiect:

scribe quantum potes

b)conformitatea cantitativă cu dorinţa

cuivaquantum res sineret,

consuleres fideis suae

Dar! SUBORDONATA MODALĂ CANTITATIVĂ DE PROPORŢIE

STATICĂ: cu quod sau quia, iar în regentă magis sau minus determinate de

un ablativ al măsurii (eo, quo,)

Tr. M. F. Sp. Exemplu

1 Indic. ut, sicut,

velut

modală comp. de egalitate

calitativă

Sic transit ut vult

2 Indic. quomod

o

modală cantitativă quot servi, tot hostes

3 Adj la

comparativ de

inegalitate

sau un verb

cu sens de

comp.

(praefero)

modală comp. de

inegalitate

(cant. sau calit.)1

melius peribimus quam

istam vitam vivemus

4 modală comp. de măs.

progr2.

Quanto magis volupto,

tanto aegritudo acutior est

5 ut si, modală comp. cond. de

egalit

mater ad pedes mihi

iacuit, quasi

6 velut si modală c. c. de indentitate ego eius filius ab inferis

excitare possem.

corelative: ita sic item talis tam, tantus tantum tot

44

1. Dacă avem adv. potius de cele mai multe ori predicatul stă la conjunctiv

pentru că se exprimă fie o posibilitate fie un deziderat, o posibilitate

nerealizată. Dacă faptul exprimat este real, se foloseşte indicativul.

2. ambele stări de fapt progresează : eo....magis....., quanto.......tanto

12) Infinitivul (verb + subst)

componenta verbală componenta substantivală

priveşte aspectul (infectum,perfectum),

modul, timpul, diateza

se poate raporta la un subiect

poate avea determinanţi şi funcţii

specifice verbului

are gen (doar la formele

analitice), nr, caz,

este singulare tantum

poate avea rol de sb, cd, -

C1

uneori poate accepta o

prepoziţie

Faza I de realizare a blocului sintactic Ac+ Inf (ambele cuvinte au acelaşi

Tr sub raport diferit):

Tr. M1

F1

M2

F2

Exemplu

bitranzitiv Ac1+ mod

inf

CD

nonanimat

Ac’1

CDanimat doceo pueros

legere

monotranzit

iv

Ac’1 -

infinitiv

CD Ac’1

EPS audio

fratrem

canere

monotranzit

iv

Ac’1 -

infinitiv

C Indirect Ac’1

CDanimat veto aliquem

navigare

Faza II de realizare a blocului sintactic Ac+Inf. (se formează blocul), se pune

accent pe componenta verbală a infinitivului.

Faza III o realizare în care componenta substantivală nu se mai simte apare la

Tr.= verbe intranzitive în folosire impersonală: Constat Galliam abundare

fluminis

1. Ac+Inf ca bloc syntactic

Tr. M. F. Exemplu

vb.dicendi inf. Cd dico te venisse domum

vb.sentiendi inf. Cd video te abire

vb.voluntatis inf. Cd cupio me esse clementem

45

vb.docere inf. Cd doceo pueros legere

vb.iudicandi inf. Cd aestimo eam formosa esse multis

vb.fol.impers. inf. Sb legem brevem oportet esse

vb. inf. C.rel Caesar certior factus est copias convenisse

vb. inf. Atr. hoc cupio me esse clementum

Observaţie la atribut: există aici o constr. bifuncţională, cu doi TR:

quos trucidari / oportebat / eos nondum vulnero Tr1..........Ts

Tr2......................Ts

eos quos

oportebat quos trucidari

rel.atrib. Ac+Inf/

Sub

2. N+Inf (nu este bloc sintactic)

dacă verbul regent tranzitiv trece de la activ la pasiv, rezultă N+Inf

Epaminondam cecidisse dicunt - Dicitur Epaminondas cecidisse

verbele reg. pot apare la prez, impf. şI viitor

categorii de vb. :dicendi, sentienti, audior, videor) iudicandi (existimor,

putor), voluntatis (iubeor,cogor,prohibeor)

2. Infinitivul simplu

tipul de infinitiv Tr. Ts exemplu

infinitivul cu vb.voluntatis CD

Subiect coincident vb.sentiendi

al unui verb vb a putea possum

regent vb. a trebui debeo

vb. a începe coepi

vb a înceta intermitto

disco, doceo

desisto C.In

d

studeo (lego) C.cir

c

adj.: paratus, avidus avidi componere

46

versus

verb al deplasării final

ă

venerunt aurum

petere

Sb. al inf. coincide cu CI în D verb (impers.) nunc licet mihi esse

libero

Sb. al inf. este nedeterminat

1) cu legătură evidentă vb.uniper. în

fol.impers.

Sb. Np,

Eps

abire oportet

vb. în fol. impersonală Vivere est cogitare

vb.copulativ + nume

predicativ

aequm est, facile

est

2)legătura este opacă meque ipsum nihil

agere delectat

Infinitivul cu inter, praeter inter loqui et tacere nihil

interest

prepoziţii în latina tîrzie : contra,

iuxta,

13)Participiul (verb + adjectiv)

comp. verbală: aspectul: infectum (part. prez. şi viit.) perfectum (part.pf.)

diateza: p.pf. nu este prea legat de diateză : homo potus = om care a

băut

timp: part. prez. - simultaneitate totală sau parţială, part.pf. -

anterioritate imediată sau la distanţă, gnomic

Participiul prezent: componenta verbală - slabă, mai degrabă se

raportează la un Tr. nominal

componenta nominală - prin funcţiile sale - atr., n.pred.

Participiul perfect : componenta verbală - apare în construcţie cu funcţia

de predicat, poate să apară cu o conjuncţie (nisi

admonitus...)

componenta nominală - f. de atribut, EPS, poate fi şi

substantivat

Participiul viitor (activ) componenta verbală - se poate referi la un

subiect, poate guverna un CD, apare ca mod relaţional

componenta nominală - se manifestă prin desinenţe,

poate fi NP sau ATR (futurus, venturus,

Petc.....)

47

a)Participium coniunctum monofuncţional (actualizarea componentei adj.

în dauna celei verbale)

Tr. Funcţia Exemplu

verb la diat activă + CD EPS parasitum tuum video

currentem

verb la diat. pasivă + SB EPS romani ovantes et gratulantes

substantiv atribut fama classis amissae

verb complement circumstanţial dico scienti quod ....

un PC poate avea o componentă verbală apropiată de statutul unui vb. la

mod personal

Caesar, Helvetios agressus <est>, magnam partem eorum occidit

un PC apare uneori într-o construcţie semiabsolută, adică are un

subiect al său

Hi omnes et alii viventes ibi facile coaluerent

b)Participium coniunctum bifuncţional (se actualizează ambele

componente)

Tr1 Tr2 M1 M2 F1 F2 Exemplu

exercitu

m

contem

no

Ac Participiu atrib

ut

cauz

al

illum exercitum contemno

collectum ex senibus desperatis

nos vicimus Nom Participiu atrib

ut

CSV iam nos victi, vicimus

amico desum Dativ Participiu atrib

ut

Con

d.

amico roganti numquam desum

id fecit Nom2 Participiu atrib

ut

Mod nolens volens id fecit.

legati missi

sunt

Nom2 Participiu atrib

ut

final legati missi sunt auxilium orantes

c) Construcţia participială absolută (formează un bloc sintactic)

A) La origine Ablativul absolut e o construcţie cu valoare mixtă care se va

detaşa de context, iar aici prezenţa participiului nu era necesară

CONCLUZIE: “Abl.absolut” este ceva diferit de “part. absolut”. Există

abl.abs. fără participiu (Aenea duce, me invito) dar nu orice participială

absolută trebuie să stea în Ablativ !

B) Se poate urmări trecerea de la PC la PA:

a) hostes ratibus iunctis flumen transibant b) hostes ratibus

iunctis flumen transibant

48

funcţia exemplu

temporală ratibus iunctis, hostes transibant flumen

cauzală animo motu ille illi parcat

concesivă Caesar non potuit expugnare oppidum paucis differentibus

condiţională medici, causa morbi inventa, curationem esse inventam

putant

modală hostes ratibus iunctis flumen transibant

comparativ-

conditională

velut posito bello

14) Gerunziul (verb + substantiv)

componenta verbală - aspect: infectum; timp: nu; diateză: activă; pers: nu;

nr.:sing.; caz:defectiv de N,

Ac fără prepoziţie

Tr. M. F. Sp. Exp.

1 subst G1 atribut explicati

v

ars amandi

2 adj. G1 compl. relaţie cupidus amandi

3 verb D1 compl. scop non esse solvendo

4 verb D1 compl. proxim. adesse scribendo

5 adj. D1 C.IND liber utilis legendo

6 verb Ac3+

ad,inter,ob

compl. final longus est tempus ad

vivendum

7 adj Ac3+

ad,inter,ob

compl. timp mores inter ludendum

delegunt

8 verb Abl1’ compl. mod discendo discimus

9 verb Abl3+ ex,ab,de C.IND Illum non deteruit a scribendo

Platonis amplitudo

10 vb. Abl1’ compl. loc amicitia dicta est ab amando

15)Gerundivul (verb + adjectiv)

construcţie gerunzială : spes petendi pacem componentă

verbală mult mai slabă,

49

construcţie gerundivală: spes pacis petendae comp. nominală:

C2, gen2, nr.2

orice construcţie gerunzială poate fi convertită în una gerundivală, nu şi

invers

- poate avea rol de PC pe lîndă un CD avînd funcţie de finală sau

consecutivă

Perfugam Fabricius reducendum curavit ad Pyrrhum

- se poate construi cu Acuzativul : inter rem agendam istam

- se poate construi cu Abl. fără prep: Elegantia loquendi (GZ) augetur

legendis (GD) oratoribus

- se poate construi cu Abl. cu prep.: Brutus in liberanda patria est

interfectus

se menţine

Gerunziul

1. din considerente de ordin eufonic

în locul construcţiei 2.cînd se insistă asupra componentei verbale

Gerundivale 3.ptr. clarificare cînd CD e un neutru (studium aliquid faciendi)

4.cînd CD este exprimat printr-un pron. reflexiv - auctorem se

exhibendo

16) Supinul (verb + substantiv) denumeşte acţiunea

componenta verbală: nu are timp, nu are diateză, dacă e în -um - sens activ

dacă e în -u - sens pasiv

componenta nominală: are caz (Acuzativ şi Ablativ, dar în preclasic a existat şi

un Dativ)

Acuz.: (verb al deplasării) : ire dormitum - sens final

Abl: (adjectiv) : opus dictu - atribut de relaţie

postclasic: Tr.: verb : pudet dictu ( mă ruşinez cît priveşte exprimarea)

supinul în -u are la bază un Ablativ al separării : nunc opsonatu redeo

(acum revin de la cumpărător)

Dativul are atestări preclasice - Plaut : istaec lepidae sunt memoratui

Este concurat de :

1.substantive abstracte

2.ad - Ac

50

3.ut - finale

4. participiu viitor activ eamus visu

NOTĂ

Prezentul curs de sintaxa frazei latine a selectat exemplele din gramaticile

alcătuite de I.Barbu (1969), V.Matei (1996) şi cursul de sintaxă a limbii latine

nepublicat alcătuit de prof. F.Edelstein (dupa notele de curs luate în anul 1995),

Facultatea de Litere, UBB

51