laringita ac licenta amg

Upload: daniel-resmerita

Post on 14-Jan-2016

244 views

Category:

Documents


15 download

DESCRIPTION

Lucrare de diploma pentru studentii/elevii de la AMG

TRANSCRIPT

coala Postliceal F.E.G.

ngtijirea bolnavului cu laringit acutLucrare de diplom

ndrumtor: Prof. Ivanov Alina

Absolvent: Simion Ionu

CuprinsI. Argument4II. Ingrijirea bolnavului cu laringit acut5Obiectiv 1:5Notiuni generale de anatomie si fiziologie a laringelui5Anatomie5Conformaia exterioar4Conformaia interioar5Structura laringelui6Vascularizaia i inervaia7Fiziologie8Obiectiv 2:10Laringita acut10Definitie10b. Clasificare11c. Etiologie12d. Simtomatologie13e. Diagnostic14f. Evolutie si prognostic16g. Tratament17h. Complicatii18Obiectiv 319Rolului asistentei medicale n ngrijirea specific19Obiectiv 4:22Acordarea ngrijirilor specifice pacienilor cu laringit acut22Obiectiv 529Procesul de ingrijire al unui pacient cu laringit acut29Obiectiv 6: Educatia pentru sanatate la un pacient cu laringit acut47III. Bibliografie48

I. Argument

,,Rolul esenial al asistentului medical const n a ajuta persoanele bolnave, sntoase i s ctige sntatea sau s-l ajute pn n ultimele sale clipe, prin ndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi ndeplinit singur, dac ar fi avut voin, putere i conotinele necesare s ndeplineasc aceste funcii, astfel nct acesta s-i recapete independena ct mai repede posibil. Asistentul medical ajut bolnavul s respecte prescripiile terapeutice ale medicului. El este coniina celui lipsit de contiin, dorina de a tri pentru cel ce a gndit la suicid, membru pentru cel cruia i-a fost amputat, ochi pentru ce ce a orbit de curnd, mijloc de locmoie pentru copilul mic, ncrederea pentru tnra mam, vocea celor slabi pentru a se putea exprima. Virginia Henderson

II. Ingrijirea bolnavului cu laringit acutObiectiv 1:Notiuni generale de anatomie si fiziologie a laringeluiAnatomieLaringele este un organ tubular care face parte din cile respiratorii. El este n acelai timp i organul principal principal al fonaiei.Situaie. Laringele este situat n regiunea antero-median a gtului. El rspunde ultimelor patru vertebre cervicale. Este situat sub osul hioid cu care este solidar i deasupra traheei cu care se continu. Laringele este aezat naintea poriunii laringiene a faringelui, n care proemin, i napoia lobilor glandei tiroide i a muchilor subhioidieni, formaiuni care-1 acoper parial.Mijloace de fixare. Laringele este fixat prin continuitatea lui cu faringele i traheea, respectiv prin unirea lui cu osul hioid, dar aa cum s-a vzut, aceste legturi permit laringelui micri destul de ample.Dimensiuni. Dimensiunile sunt variabile. La noul-nscut laringele este mic; crete n ritm rapid pn la vrsta de 3-4 ani, apoi lent pn la pubertate i din nou n ritm rapid, pn la vrsta de 20-25 de ani, pentru ambele sexe. Este ns caracteristic creterea puternic a nlimii i a diametrului sagital al laringelui la brbat; creterea diametrului sagital determin apariia proeminenei laringiene i alungirea antero-posterioar a glotei.Conformaia exterioarLaringele este rotunjit i scurt la noul nscut. La adult are forma de piramid triunghiular trunchiat, cu baza mare orientat n sus, iar cu baza mic n jos.Laringelui i se descriu: baza mare, baza mica sau vrful, dou fee lterale, o fa posterioar, o margine anterioar i dou margini posterioare.Baza este orientat n sus i privete n endofaringe; prezint un orificiu mare, adi tuul laringelui (Aditus Ictryngis) prin care faringele comunic cu cavitatea laringelui. Aerul respirat trece prin acest orificiu: n inspiraie din faringe n laringe, iar n expiraie invers, din laringe spre faringe. Aditustil laringelui este un oval cu axul mare orientat antero-posterior, care msoar 3-3,5 cm.Baza mic sau vrful laringelui este format de marginea inferioar a cartilajului cricoid i se continu cu traheea. Feele antero-laterale ale laringelui sunt alctuite, de sus njos, de: membrana tirohioidian, lamele (dreapt i stng) ale cartilajului tiroid, ligamentul cricotiroidian, arcul cartilajului cricoid i ligamentul cricotraheal.Raporturile imediate ale feelor antero-laterale se realizeaz cu lobii glandei tiroide i cu muchii subhioidieni spre suprafa se mai ntlnesc: fascia cervical, platisma i pielea.Conformaia interioarCavitatea laringelui nu seamn cu aspectul exterior (de piramid triunghiular trunchiat) al organului. Cavitatea ai crei perei sunt cptuii de tunica mucoas poate fi comparat cu dou plnii care se privesc prin vrfurile lor. Se formeaz astfel, trei etaje. Etajul vrfurilor este mai ngust datorit prezenei plicelor vestibulare i a plicelor vocale, care proemin n cavitatea laringelui. Plniile se lrgesc n sus, spre aditusul laringelui. i n jos spre trahee. Etajul central, ngustat, limitat n sus de plicele vestibulare i n jos de plicele vocale, este cavitatea intermediar a laringelui.Plnia superioar, dintre aditusullaringelui i plicele vestibulare, este vestibulul laringelui, iar plnia inferioar, dintre plicele vocale i trahee, este cavitatea infraglotic.Cavitatea intermediar a laringelui este limitat ntre plicele vestibulare, n sus, i plicele vocale, n jos. Din cauza raportului su cu glota, acest etaj mai este numit i etajul glotic. Aicr se afl o serie de formaiuni anatomice cu rol n respiraie i fanatie,G1ota, este partea laringelui la nivelul creia se produce vocea; este de asemenea cel mai important dispozitiv de nchidere a cilor respiratorii inferioare. Este constituit din cele dou plice vocale, mpreun cu structurile laringiene parietale la nivelul crora aceste plice se fixeaz.Plicele vocale sau coardele vocale, una dreapt i alta stng, sunt cele mai importante elemente ale cavitii intermediare. Ele sunt ntinse antero-posterior, ntre unghiul intrnd al cartilajului tiroid (anterior) i procesul vocal al cartilajului aritenoid (posterior). Coardele vocale sunt constituite dintr-un ligament vocal i un muchi vocal, formaiuni nvelite de o tunic mucoas mai albicioas, contrastnd astfel . cu mucoasa de culoare roz din jur.Structura laringeluiIn structura laringelui se ntlnesc: scheletul cartilaginos; aparatul de unire a cartilajelor (articulatiile aparatul ligamentar i membrana fibroelastic), muchii; tunica mucoas i submucoas; vasele i nervii.Scheletul cartilaginos Este alctuit din unsprezece piese: trei sunt cartilaje neperechi (tiroidul, cartilajul epiglotic i cricoidul), iar opt cartilaje sunt perechi (aritenoidele, corniculatele, cu neiformele i sesamoidele).

Fig.1. Cartilajul tiroid vzut posterior.1. Cornul superior. - 2. Marginea superioar. -3, Scobitura tiroidian superioar. - 4. Marginea posterioar. - 5. Marginea inferioar. - 6. Cornul inferior

Dintre acestea tiroidul, cricoidul i cea mai mare parte a aritenoizilor sunt cartilaje hialine care ncep s se osifice n jurul vrstei de 25 de ani. Corniculatele sunt cartilaje fibroase i nu se osific deloc.Cartilajele laringelui sunt unite prin trei categorii de formaiuni. Este vorba de dou articulaii perechi, de aparatul ligameniar i de membrana fibroelastic. Articulaiile cartilajelor laringelui sunt articulaii sinoviale: articulaiile cricotiroidiene i articulaiile cricoaritenoidiene.Tunica mucoas i submucoasaLaringele este cptuit de o tunic mucoas (Tunica mucosa) care se continu n jos cu mucoasa traheei, iar n sus trece prin aditusul laringelui spre a se continua cu mucoasa faringelui i a limbii. La locul unde se continu cu mucoasa faringelui i a limbii, ea determin plicele gloso-epiglotice descrise anterior.Tunica mucoas este de culoare roz, ns poate lua n unele locuri o nuan glbuie sau chiar albicioas, aa cum se ntmpla pe rilarginea medial a plicelor vocale. Este formata din corion i epiteliu. Corionul, alctuit din esut conjunctiv, este bogat n fibre elastice. Epiteliul este cilindric ciliat stratificat, n cea mai mare parte.Tunica mucoas conine numeroase glande care secret mucusul necesar lubrifierii endolaringelui. Glandele sunt izolate, dar se descriu trei zone unde ele se grupeaz i sunt mai abundente: pe faa posterioar a epiglotei, n plicele aritenoepiglotice i n plicele vocale. n corion exist un bogat esut limfoid ce formeaz foliculii limfatici. Foliculii sunt aglomerai mai ales la nivelul epiglotei i a veniri- culilor laringieni.Submucoasa nu este demarcat de tunica mucoas; conine esut conjunctiv lax puin abundent, cu excepia, feei laterale a plicelor aritenoepiglotice i a vestibulului laringian. Aici se poate produce n anumite cazuri infiltraia seroas a submucoasei, ducnd la edemul glotic, cu fenomene de dispnee.sau chiar asfixie.Vascularizaia i inervaia Artera carotid extern prin ramurile ei asigur aportul sanguin, iar drenajul venos este realizat de vena jugular intern. Drenajul limfatic este asigurat de nodurile limfatice ale lanului jugular grupurile jugular superior,mijlociu i inferior. Motricitatea musculaturii faringelui se afl sub controlul nervilor cranieni glosofaringian(IX) i vag(X). Inervaia senzitiv este asigurat de trigemen pentru nazofaringe, de glosofaringian pentru orofaringe i de vag pentru hipofaringe.FiziologieFunciile principale ale faringelui sunt: deglutiia, funcia senzorial, funcia imunologic, funcia respiratorie i funcia fonatorie.Deglutiia este un act reflex, declanat de bolul alimentar ajuns la nivelul bazei limbii i care se desfoar n mai multe etape:-nchiderea comunicrii cu nazofaringele prin ridicarea vlului moale;-laringele este deplasat antero-superior sub baza limbii, iar epiglota acoper coroana laringian;-adducia corzilor vocale;-in acest mod bolul alimentar trece prin sinusurile piriforme;-sfincterul esofagian superior se relaxeaz iar muschii constrictori propulseaz bolul n esofag.Funcia respiratorie. n timpul inspirului glota se deschide prin ndeprtarea corzilor vocale. nchiderea i deschiderea glotei este un act reflex dependent de schimbul gazos i echilibrul acido-bazic.Funcia de protecie a cilor aeriene inferioare: n timpul deglutiiei baza limbii, peretele posterior al faringelui, vlul palatin, pilierii anteriori i posterioari sub controlul gloso faringianului, asigur propulsia bolului alimentar oprirea respiraiei, contractarea repliurilor ari-epiglotice, a benzilor vestibulare, nchiderea glotei i acoperirea corzilor vocale de ctre epiglot.Contractarea simultan a muchilor suprahiodieni cu tragerea laringelui n sus i nainte asigur dirijarea bolului alimentar spre esofag i feresc perfect traheea i arborele de ptrunderea alimentelor. Dac totui ptrund particule alimentare n laringe i trahee se declaneaz reflexul de tuse. Inspiraia profund cu deschiderea glotei, apoi nchiderea acesteia cu creterea presiunii intra-toracice, deschiderea rapid a glotei cu o expiraie explosiv care elimin corpul strin.Funcia senzorial, perceperea gustului se realizeaz att la nivelul papilelor linguale gustative ct i prin receptori de la nivelul orofaringelui.Funcia imunologic este asigurat de esutul limfoepitelial grupat n aanumitul inel al lui Waldeyer i care cuprinde: tonsila faringian, tonsilele palatine, tonsila tubar, tonsila lingual de la baza limbii. Funciile de supraveghere imunologic specifice tonsilelor sunt urmtoarele:-tonsilele produc limfocite;-la nivelul lor se realizeaz expunerea limfocitelor de tip B i T la antigenii uzuali i n acest mod se asigur producia de limfocite mesager i limfocite cu memorie;-plasmocitele de la nivel tonsilar secret toate tipurile de imunoglobuline;-limfocitele imunoactive de la nivel tonsilar ptrund n torentul sangu in i limfatic.Funcia fonatorie. Cavitatea bucal, faringele i limba sunt importante n vocea articulat i n realizarea timbrului specific al vocii prin modularea sunetului fundamental emis la nivelul corzilor vocale.Functia reflexLaringele este receptorul unor reflexe vagovagale. Iritarea mecanic a feei interne a laringelui poate declana aritmie, bradicardie, stop cardiac. Reflexul vagal poate fi blocat prin atropin,el este foarte puternic la fumtori.

Obiectiv 2:Laringita acuta. DefinitieLaringita acut este consecina inflamaiei acute a mucoasei i submucoasei laringelui. Inflamaia este cel mai frecvent produs de infecie, n special infecie viral. n formele de laringit cu edem important al mucoasei i submucoasei, se asociaz detresa sau insuficiena respiratorie.b. ClasificareLaringita poate fi de mai multe tipuri: Laringita acuta simpla este de tip cataral (raguseala, tuse iritativa, usor latratoare, fara dispnee), se insoteste de o congestie difuza a coroanei laringiene, precum si a corzilor vocale cu stare generala neafectata. Laringitele acute sufocante sunt insa intens dispneizante, au o evolutie dramatica, constituie urgente O.R.L. si necesita interventii terapeutice rapide. Laringita striduloasa se caracterizeaza printr-o inflamatie intensa insotita de edem la coroana laringiana si in hipofaringe. Spasmul laringian (glotic) este determinat de inflamatia accentuata si determina dispnee intensa. Criza apare brusc, in plina noapte, cu sufocare, respiratie sacadata, zgomotoasa, siflanta, voce ragusita, stinsa, tuse latratoare si tiraj suprasternal. Criza poate ceda spontan in 20-30 minute, dar se poate repeta.Laringita supraglotica se caracterizeaza prin congestie, inflamatie si edem, localizate pe epiglota care se tumefiaza, determinand obstructie. Debutul se manifesta in contextul unei viroze respiratorii. Dispneea - simptom dominant - se instaleaza progresiv si relativ rapid si este acompaniata de tiraj suprasternal si cornaj. Copilul este agitat, anxios, cu voce voalata (infundata), examinarea indirecta a laringelui se face cu dificultate, laringofibroscopia arata o epiglota ingrosata, tumefiata, albicioasa, cu un edem alb, moale, difuz.Laringita acuta subglotica a copilului are de asemenea etiologie virala. Edemul inflamator viral se localizeaza insa sub corzile vocale (subglotic) determinand obstructia lumenului traheal.c. EtiologieEtiologia variaz n funcie de formele antomo-chimice ale laringitelor acute. O clasificare a factorilor etiologiei cuprinde:1. Factorii favorizani.2. Factorii predispozani.3. Cauze determinante.n faringita cataral acut: Este o inflamaie banal a mucoasei laringelui. Factorii favorizani sunt: frigul, umeazeala, expunerea la curenii de aer rece,factorii nocivi de microclimat din locuine; aerul aupra nclzit i uscat, vaporii sau gazele iritante, pulberile.Laringita acut subglotic la copii:Este o inflamaie a mucoasei laringiene al crei simptom principal este dispneea. Factori favorizani:sezonul rece, rinofaringitele acute,alimentaia artificial, carene vitaminice.Factorii predispozani: oboseala, rezistena sczut a organismului.Cauzele determinante: flora saprofit a cilor respiratorii superioare, streptococul nehemolitic, pneumococul.Laringita edematoas a adultului este caracterizat prin edem al submucoasei laringiene. Este o form dispneizant. Factori favorizani: starea general alterat: diabet, avitaminoze; boli infecioase: gripa, scarlatina, erezipal;boli locale: rinosinuzita, rinofaringita; umezeala, frigul;tulburri endocrine, metabolice.Factori predispozani: surmenajul, efortul, TBC, leziuni traumatice.Cauze determinante: streptococul i stafilococul;pneumococul.d. SimtomatologieTabloul clinic al laringitei acute este realizat de mbinarea simptomelor de infecie general cu simptome de afectare laringian. Aceasta difer n funcie de forma clinic de laringita acut avnd unele caractere particulare la copil i adult.Tabloul clinic al laringitei catarale variaz n funcie cu vrsta i cu leziunile anatomopatologice, fiind n general mai accentuat la sugar i copilul mic.Debutul bolii este de obicei brusc n plin stare de sntate (pn s fi prezentat vreun semnpremonitoriu, sau fiind de 2-3 zile subfebril i cu nasul obstruat) copilul sau adultul se scoal de diminea rguit sau n cazul sugarului se trezete noaptea sufocat. La aceste simptome se adaug o tuse iritativ precum i senzaia de uscaciune i de corp strin n fundul gtului. Laringoscopia indirect i direct pune n eviden o congestie difuz a mucoasei cu corzile vocale, turgescene acoperite de secreie mucopurulent.Tabloul clinic al laringitei edemantoas tubglotice.Este caracteristic, boala debutnd de cele mai multe ori brusc, de obicei n timpul nopii cu dispnee inspiratorie accentuat nsoit de tiraj i cornaj i cu stare de agitaie i cianoz.Alteori se instaleaz treptat la un copil care cu cteva zile nainte prezentase fenomen de rinoadenoidit acut. Accesele de dispnee la nceput paraxistie pot deveni subintrante, starea copilului continund s se agraveze. Febra poate fi moderat sau foarte ridicat dup natura agentului patogen n cauz. n formele grave de laringit virotic copilul poate avea 40-41C, la care se asociaz o stare general profund alterat cu facies toxic, agitaie extrem, deshidratare i uneori epistaxuri repetate.n laringita edemantoas simptomele se descriu: starea general alterat, febr ridicat, nsoit de frisoane care apar brusc sau progresiv. Vocea este puin alterat, dac articulaiile crico-aritenoidiene sunt indemne sau dac spaiul suprafeei nu este ngust. Se constat rgueal sau chiar afonie complet atunci cnd edemul este accentuat.Se adaug senzaia de tensiune la nivelul laringelui i la baza gtului. Durerile sunt accentuate i continue.Tusea uscat spasmatic exacerbeaz jen dureroas. Bolnavul este anxios agitat, are sete de aer.e. Diagnostic1. Examenul de laboratora) Examenul microbiologic i immunologic prin prezena unei secreii nazale, a unui exudat faringian sau laringo-traheo-bronic impune examenul bacteriologic. Examenul virusologic al secreiei laringo-traheo-bronic va fi trimis la laboratoare specializate. Necesare sunt i examenele serologice (reaciile Bordet-Waserman, ASLO i reaciile de neutralizare fa de diferiii virusuri), intradermoreaciile (la tuberculina sau la diveri alergeni r. Shick) i cercetarea diferitelor deficiene imunitare prin examenul histoimunologic, precum i dozarea de imuniglobuline.b) Examenele hematologice sunt de extrem importan i uneori de urgen; leucograma pentru depistarea i controlul unui focar supurativ profund, hemograma, determinarea numrului de trombocite, timpul de coagulare i sngerare, VSH.Examenul biochimic al sngelui utile n unele cazuri sunt glicemia pentru depistarea unui diabet decompensat, calcemia, fosfataza alcalin, colesterolomia, probele hepatice, electroforeza.c) Examenul radiologic: - radioscopii, radiografii, arteriografia, limfografia, radioscopia pulmonar. Se pot practica n diferite incidente, simple sau cu substan de contrast.d) Examenul histopatologicDac exist leziuni infiltrative vegetante a cror origine nu poate fi precizat chimic trebuie practicat biopsia regiunii respective cu o pens adecvat dup o prealabil anestezie cu soluie de xalin 1-2. n cazul n care caracterul hemoragic al esutului infiltrativ nu permite biopsierea lui, examenul histopatologic se va efectua prin producerea biopunciei.2. Examenul functionalPrin examenul funcional se va face o analiz fin a vocii cntate i a vorbiriicontrolnd urmtorii factori: micarea respiratorie, micarea corzii vocale prin laringostroboscopie. Stroboscoapele permit sincronizri sau diferenieri de faz micrile corzilor vocale ale cror vibraie sunt recepionate de un microfon pus n legtur cu stroboscopul. LaringoscopiaAcest examen se poate efectua fie cu ajutorul oglinzii laringiene (laringoscopia indirect) fie cu ajutorul unui tub rectiliniu care deprim puternic baza limbii i face posibil inspecia direct a laringelui (laringoscopia direct).Laringoscopia indirect, examenul cu oglinda laringoscopic este investigaia cea mai simpl i mai uor suportat de ctre bolnavi. La aceasta sunt necesare: un reflector frontal; surs luminoas; oglinda laringoscopic; un vas cu ap cald; comprese sterile.Bolnavul n poziie eznd cu corpul uor aplecat nainte i cu capul n uoar extensie. Se cere bolnavului s deschid larg gura i s scoat limba al crei vrf nvelit cu o compres se va trage uor de ctre examinator cu mna stng. n felul acesta se mrete vizibilitatea asupra laringelui. n mna dreapt examinatorul ine oglinda laringoscopic pe care o introduce n orofaringe.Dac pacientul respir linitit i nu i contract muchii laringelui n oglind va aprea imaginea rsturnat a coroanei laringiene cu toate elementele ei: epiglota, aritenoizi.f. Evolutie si prognosticEvoluia laringitei acute difer de la o form clinic la alta. Astfel evoluia laringitei catarale este de obicei benign fenomenele funcionale i fizice retrocednd n 4-5 zile. Chiar dac procesul cataral se poate extinde i la arborele traheobronic, dnd o traheobronit descendent, prognosticul rmne favorabil, acest uoar complicaie vindecndu-se dup cteva zile. Mai neplcut este ns cronicizarea laringitei determinat de persistena factorilor etologici favorizani. Evoluia laringitei acute edematoase este variabil n raport cu precocitatea diagnosticului i a tratamentului, cu virulena agentului patogen i cu puterea de rezisten a organismului individului. Ea poate varia de la 5 la 7 zile terminndu-se prin vindecare n cazurile precoce i corect tratate, sau se poate prelungi sptmni sau chiar luni de zile dac masivitatea infeciei, tratamentul insuficient i lipsa de aprare a organismului au permis extinderea procesului edematos la ntregul arbore traheobronic i instalarea unor complicaii grave ca bronhopneumonia.Prognosticul este rezervat n laringita acut, el este variabil n funcie de: forma clinic; stadiul de dezvoltare; starea anterioar a organismului; complicaiile ce apar n timpul evoluiei; vrsta bolnavului prognosticul cel mai grav este la copii sub 2 ani de asemenea n cazurile cu fenomene toxice, generale (gripa) i n cele n care intervine suprainfecia sau stafilococul patogen.Prognosticul grav se ntlnete i n stadii naintate de faringit destructiv cnd se instaleaz o perturbare grav a funciilor centrilor nervoi ca urmare a bipoxiei. Exitusul survine n primul acces dispneic care este egal moarte precoce reflex ct i tardiv prin expulzarea posibilitilor reacionale dup cteva ore de lupt intens sau sincop.g. TratamentTratamentul medicamentuos se bazeaza n principal tratamentul pe urmatoarea gril: Ampicilina 150 ml la 8 ore Aerosoli : la 6 ore{Adrenalina0.5 ml + Ser fiziologic 2 ml Sirop patlagina 2,5 ml la 12 ore Paracetamol 1 supozitor la 6 ore interrectal Ibuprofen(nurofen)2,5 ml la 12 ore Algocalmin supozitor la nevoie Impachetari hipotermice Atmosfera umeda si calda Compresa calda in jurul gatalui Hemisuccinat 25 g (1 jum de fiola) la 6 ore Pauza vocalaTratament profilacticPentru o mai buna recuperare se pot lua o serie de masuri de tratament si acasa, cum ar fi:- repausul vocal: nu trebuie facut un repaus vocal total, dar o utilizare cat mai putina a vocii ar fi foarte buna; trebuie sa se vorbeasca incet, dar nu soptit, deoarece acest lucru poate irita laringele mult mai mult decat vorbitul incet; trebuie evitat vorbitul la telefon sau cu voce tare- trebuie incercat sa nu se faca curatarea gatului: acest lucru poate cauza mai multe probleme si poate creste inflamatia de la nivelul laringelui; un eventual tratament supresiv pentru tuse, poate fi de ajutor daca pacientul respectiv are o tuse seaca, care nu produce mucus- ar trebui ca pacientii sa se opreasca din fumat si de asemenea sa evite si fumatul pasiv: fumul de tigara irita gatul si laringele si agraveaza inflamatia- trebuie ca locuinta pacientului sa aiba un anumit grad de umiditate:care sa permita scaderea cantitatii de mucus, evitandu-se astfel nasul infundat sau scurgerea de secretii pe peretele posterior al faringelui- sa existe o buna hidratare- eliberarea nasului de secretii: acest lucru poate fi ajutat de mentinerea umiditatii in camera, iar o infuzie salina ar putea fi de ajutorh. ComplicatiiComplicaiile laringitei acute apar ca urmare a netratrii acestora la timp sau tratamentul incorect dar i a lipsei de aprare a organismului supus infeciilor repetate determinate de ageni patogeni.n laringita cataral complicaiile apar la boli cu o stare general alterat sau dup boli infecioase - febra tifoida, tifos exantematic. Ele sunt produse prin extinderea inflamaiilor n straturile submucoase unde determin edeme, abcese, flegmon. De obicei acestea sunt determinate de infeciile streptocoase. Complicaiile laringitei edematoase acute sunt: bronhopneumonia, care este frecvent semnalat i comport un pronostic sever; laringotraheobronita membranoas care dei se ntlnete rareori este ns foarte grav, bolnavii care au necesitat traheostomie prezentnd uneori cicatrici stinozate.Complicaiile generale sunt urmarea extinderii procesului toxiinfeciilor la alte organe, se pot ntlni suprarenalite, miocardite ce determin decompensri cardiace sau edem pulmonari alteori toxiinfecioase, hepatice i renale, neorite, paralizii.

Obiectiv 3Rolului asistentei medicale n ngrijirea specificAsistenta mediicala isi desfasoara activitatea in mod responsabil, conform reglementarilor profesionale, preia pacientul nou internat si pe insotitorul acestuia (in functie de situatie), verifica toaleta personala, tinuta de spital si il repartizeaza in salon.Informeaza pacientul si apartinatorul cu privire la structura sectiei si asupra obligativitatii respectarii regulamentului de ordine interioara si acorda prim ajutor in situatii de urgenta, cheama medicul.De asemenea va identifica problemele de ingrijire ale pacientilor, stabileste prioritatile, elaboreaza si implementeaza planul de ingrijire si evalueaza rezultatele obtinute pe tot parcursul internarii, prezinta medicului de salon pacientul pentru examinare si il informeaza asupra starii acestuia de la internare si pe tot parcursul internarii. Va observa simptomele, starea pacientului, masoara febra, TA, pulsul, diureza, drenajul, administreaza tratamentul si le inregistreaza zilnic in foaia de observatie clinica, fara a-si depasii competentele profesionale si informeaza medicul.Pregateste bolnavul si ajuta medicul la efectuarea tehnicilor speciale de investigatii si tratament. Individulal pregateste bolnavul prin tehnici specifice pentru investigatii speciale, organizeaza transportul bolnavului si, la nevoie, supravegheaza starea acestuia pe timpul transportului ( in incinta spitalului). Recolteaza produse biologice pt.examene de laborator, conform prescriptiei medicului si le transporta la laborator.Asistentul medical raspunde de ingrijirea bolnavilor din salon si supravegheaza efectuarea de catre infirmiera a toaletei bolnavului, schimbarii lenjeriei de corp si de pat, crearii conditiilor pt.satisfacerea nevoilor fiziologice, schimbarii pozitiei bolnavului. Observa apetitul pacientilor, supravegheaza si asigura alimentarea pacientilor dependenti, supravegheaza distribuirea alimentelor conform dietei consemnate in FO.Administreaza personal medicatia, efectueaza tratamentele, testarile biologice, etc. conform prescriptiei, asigura monitorizarea specifica a bolnavului conform prescriptiei medicale. Pregateste echipamentul, instrumentarul si materialul steril necesar interventiilor semnaleaza medicului orice modificari depistate, pregateste materialele, instrumentarul, barbotoarele si dispozitivele in vederea sterilizarii acestora.Supravegheaza modul de desfasurare al vizitelor apartinatorilor, conform regulamentului de ordine interioara. Efectueaza verbal si in scris preluarea/predarea fiecarui pacient si a serviciului in cadrul raportului de tura, in care mentioneaza toate problemele ivite pe perioada serviciului.Utilizeaza si pastreaza in bune conditii echipamentul si instrumentarul din dotare, supravegheaza colectarea materialelor si instrumentarului de unica folosinta utilizat si se asigura de depozitarea acestora in vederea distrugerii. Poarta echipament de protectie prevazut de regulamentul de ordine interioara, care va fi schimbat ori de cite ori este nevoie, pentru .pastrarea igienei si a aspectului estetic personal.Se preocupa de actualizarea cunostintelor profesionale, prin srudiu individual sau alte forme de educatie medicala continua si comform cerintelor postului. Supravegheaza si coordoneaza activitatile desfasurate de personalul din subordine.Stabileste prioritatile privind ingrijirea si intocmeste planul de ingrijireEfectueaza urmtoarele tehnici: Tratamente parenterale Punctii venoase Vitaminizari Recoltare probe de laborator Ingrijeste bolnavul cu canula traheo-bronsica Mobilizarea pacientului Masurarea functiilor vitale Pregatirea pacientului pt.explorari functionale Pregatirea pacientului pt.investigatii spacifice Prevenirea si combaterea escarelor Calmarea si tratarea durerii Urmareste si calculeaza bilantul hidricIn exercitarea responsabilitilor pentru activitatea terapeutic are obligaia de a respecta conform competenelor profesionale i la indicaia medicului protocolul / procedura impus de starea pacientului / urgen medical. Efectueaz ntreaga activitate terapeutic n condiii de igien, asepsie, dezinfecie, sterilizare, cu meninerea msurilor de prevenire, supraveghere i control al infeciilor nosocomiale;Particip la ngrijiri generale pentru toalet, schimbarea poziiei n pat, dezbrcarea i mbrcarea, servirea la pat, schimbarea lenjeriei ori de cate ori este nevoie. Monitorizeaz i comunic medicului simptomele i starea pacientului post-administrare substan medicamentoas;Asistenta medical participa la organizarea si realizarea activitatilor psihoterapeutice de reducere a stresului si de depasire a momentelor/ situatiilor de criza . Supravegheaza modul de desfasurare a vizitelor apartinatorilor, conform regulamentului intern i efectueaza verbal si in scris preluarea/ predarea fiecarui pacient si a serviciului in cadrul raportului de tura.Obiectiv 4:Acordarea ngrijirilor specifice pacienilor cu laringit acutPacientul cu laringit acut poate prezenta : n laringit disfonie: care poate merge pn la afonie tuse seac disfagie anxietate alterarea respiraiei lipsa confortului fizic risc de complicaii (cronicizare, prinderea i a altor segmente a cilor respiratorii) anxietate

Obiective pacientul s respire liber pe nas, s aib stare de bine psihic i fizic pacientul s poat comunica eficient verbal s nu prezinte complicaii, s se previn cronicizarea infeciei

Intervenii asigur repausul la pat n ncpere aerisit, cu umiditate 65%, n poziie care s favorizeze scurgerea secreiei (decubit ventral n sinuzite) asigur repausul vocal pentru pacientul cu laringit, nvndu-l s comunice n scris, reluarea vorbirii fcndu-se treptat cu voce optit i apoi cu voce normal (atenie la profesioniti: cntrei, avocai) asigur aport crescut de lichide calde n rinite, laringite nva pacientul s-i evacueze secreiile nazale fr violen, pe rnd fiecare nar, iar la sugar aspir secreiile cu o par de cauciuc particip la puncia i spltura sinusal efectuat de ctre medic administreaz tratamentul recomandat: instilaii nazale cu soluii dezinfectante astringente n rinitele infecioase i instilaii cu antihistaminice n rinitele alergice antibioticoterapie pe cale general, inhalaie aerosoli cu soluii antiseptice i astringente n laringite pregtete fizic i psihic pacientul pentru intervenie chirurgical pentru repararea viciilor ctigate sau congenitale care ntrein sinuzita cronic (deformaii ale nasului, deviaia de sept nazal, polipi nazali) educ pacientul s evite factorii care favorizeaz apariia infeciilor: fumatul, alcoolul, condimentele, vaporii iritani, consumul de buturi reci.

Fie tehnice 1. Recoltarea exudatului faringianScop / Indicaii- izolarea i identificarea germenilor care populeaz nazofaringele n vederea stabiliriidiagnosticului sau a strii de purttor;- stabilirea sensibilitii la antibiotice;- monitorizarea tratamentului.Pregtirea pacientului- se ofer pacientului instruciuni clare, precise, adaptate nivelului de nelegere;- n cazul n care pacientul este copil instruirea trebuie fcut aparintorului;- se recomand efectuarea recoltrii naintea administrrii antibioticelor deoarece modific rezultatele;- n dimineaa recoltrii pacientul:- nu mnnc, nu bea;- nu face gargar, nu-i instileaz picturi n nas;- nu-i face igiena oral;- se atenioneaz pacientul c este posibil s aib senzaie de vom.Erori de recoltare- nerespectarea condiiilor de asepsie i antisepsie determin contaminarea probei;- folosirea antisepticelor orale poate induce inhibiia dezvoltrii germenilor;- atingerea limbii sau buzelor, a dinilor cu tamponul poate modifica rezultatul datorit germenilor existeni n aceste zone;- atingerea luetei poate declana reflexul de vom.Materiale necesare- tav pentru materiale;- eprubet cu tampon steril;- spatul lingual steril;- mnui de unic folosin;- masc de protecie;- colector pentru materiale;- etichete.Efectuarea recoltrii- se verific dac pacientul a respectat recomandrile privind procedura;- pacientul este rugat s colaboreze i s respecte ntocmai sfaturile celui care recolteaz;- dac pacientul este un copil, poziia sa va fi asigurat de aparintor sau alt persoan;- se orienteaz pacientul cu faa spre lumin, n poziie eznd pentru a asigura o mai bun vizibilitate a zonei;- se spal minile cu ap i spun;- se mbrac mnuile de unic folosin;- se pune masca de protecie;- pacientul este invitat s deschid larg gura, s inspire adnc i s stea nemicat;- se scoate tamponul pentru recoltare din eprubet;- cu ajutorul spatulei se apas limba;- se terge depozitul faringian i amigdalian, orice zon inflamat sau ulcerat;- se retrage tamponul cu atenie pentru a nu atinge limba, dinii si buzele;- se introduce imediat tamponul n eprubeta protectoare;- se eticheteaz i se trimite la laborator comunicnd dac pacientul a luat medicamente, ce fel.Colectarea materialelor folosite- materialele folosite au un potenial infecios ridicat i se colecteaz conform precauiilor universale.ObservaiiPentru recoltarea secreiei nazale se folosete un tampon steril flexibil care se introduce n narin i se terg pereii laterali.2. Injecia intravenoasDefiniie Injectia intravenoasa consta in introducerea solutiilor cristaline, izotonice sau hipertonice in circulatia venoasa.ScopFurnizarea unei linii pentru administrarea intravenoas a medicamentelor n scop explorator sau terapeutic.Linii directe- tehnica aseptic va fi respectat atunci cnd se execut aceast procedur;- injecia intravenoas nu va fi efectuat n venele de la braul cu fistul arterio-venoas sau shunt arterio-venos, cu mastectomie, cu paralizie sau alte tulburri circulatorii i neurologice;- venele din extremitatea distal (de jos) a membrului superior sau inferior nu vor fi utilizate dect la recomandarea medicului ntruct viteza de circulaie a sngelui la acest nivel este de regul, mai mic i predispune la embolism;- se va evita utilizarea braului dominant pentru injecia intravenoas, cnd este posibil, pentru a ajuta pacientul s-i pstreze independena;- punciile venoase vor fi iniiate de jos n sus, progresiv centripet (deci n sensul circulaiei venoase) ntruct, dac nu se respect acest principiu, sngele curgnd din vena lezat sau iritat poate cauza o nou complicaie;- tuturor pacienilor cu terapie intravenoas li se va face bilanul hidric;- tipul i mrimea acului folosit va fi determinat de mrimea / calibrul venelor pacientului i tipul de soluie ce urmeaz a fi administrat.Locuri de elecieVenele abordate pot fi:- venele de la plica cotului cefalic, bazilic;- venele de pe partea dorsal a minii;- venele de pe partea posterioar a gambei;- venele jugulare;- venele epicraniene la nou nscut i sugar.Pregtirea materialelor- tav medical sau crucior rulant;- seringi sterile cu amboul situat periferic de capaciti adecvate cantitii de medicament prescris;- ace cu bizoul ascuit dar scurt;- comprese sterile/tampoane de vat;- fiol sau flacon cu soluia izoton sau hiperton;- mnui de unic folosin;- materiale pentru puncia venoas.Pregtirea pacientului- se informeaz, se explic pacientului procedura;- se obine consimmntul informat;- se asigur intimitatea pacientului;- se verific locurile de elecie evitnd zonele cu echimoze, pilozitate accentuat sau cu semne de infecie;- se stabilete locul pentru injecie;- se poziioneaz pacientul n funcie de locul ales i de starea sa general; decubit dorsal, poziie semieznd.Efectuarea tehnicii- se verific prescripia medical;- se obin informaii suplimentare dac medicamentul este nou;- se spal minile;- se folosesc mnui de unic folosin;- se aspir soluia din flacon conform procedurii standard;- se elimin bulele de aer din sering meninnd seringa n poziie vertical;- se schimb acul cu altul capionat;- se leag garoul, se palpeaz traiectul venei;- se dezinfecteaz larg zona aleas pentru injecii;- se ndeprteaz capacul de la ac prin traciune;- se efectueaz puncia venoas conform procedurii;- se verific poziia acului prin aspirare;- se desface garoul dac acul este n ven;- se injecteaz lent soluia medicamentoas observnd locul puncionat i reaciile pacientului;- se extrage rapid acul adaptat la sering;- se comprim locul injeciei cu tampon cu alcool, 3-5 minute pentru hemostaza complet.Incidente/Accidente- flebalgie prin injectarea prea rapid a soluiei sau prin introducerea unor substane iritante pentru intima vasului (ex.: soluiile hipertone);- hematom prin perforarea venei sau prin retragerea acului fr eliberarea garoului;- ameeli, lipotimie, colaps;- reacii anafilactice la soluiile injectate n scop explorator Observaii -in timpul injectarii se va supraveghea locul punctiei si starea generala-vena are nevoie pentru refacere de un repaus de cel putin 24h ,de aceea nu se vor repeta injectiile in acceasi vena la intervale scurte-daca pacientul are o singura vena disponibila si injectiile trebuie sa se repete ,punctiile se vor face intotdeauna mai central fata de cele anterioare-daca s-au revarsat,in tesutul perivenos,solutiile hipertone-va fi instiintat medicul pentru a interveni,spre a se evita necrozarea tesuturilor.-De evitat incercarile de a patrunde in vena dupa formarea hematomului, pentru ca acesta ,prin volumul sau ,deplaseaza traiectul obisnuit al venei-nu se administreaza solutii uleioase in vena-abordul venos superficial la nivelul membrelor inferioare este realizat doar in cazuri de urgenta majora si de scurta durata pentru a evita complicatiile tromboembolice si septice;-pozitia pacientului pentru abordul venei jugulare externe este decubit dorsal, Trendelenburg 150 cu capul intors contralateral;-tegumentul gatului il destindem cu policele mainii libere si punctionam vena la locul de incrucisare cu marginea externa a muschiului sternochidomastoidian;-abordul venos profund este realizat de catre medi in conditii tip protocol-operator:- vena jugulara interna, vena femurala, vena subclavic.

Obiectiv 5Procesul de ingrijire al unui pacient cu laringit acut Date generaleIniiale: F.H. Vrsta: 75Sex: MStare civil: casatoritNr. copii: 3Religie: ortodoxNaionalitate : romnOcupaia: pensionarGrup sanguin 0( I ) , RDomiciliu: LecaniCondiii de locuit : locuieste intr-o casa cu 7 camere impreuna cu familia lui si familia baiatului sau.Sursa de susinere: pensiaObisnuinte de viata si munca: Obisnuieste sa consume alcool zilnic, fumeaza de 47 de ani, obisnuieste sa doarma in medie 6 ore pe noapte. Data internrii : 03.02.2015Data externri i : 09.02.2015Diagnostic la internare : - laringita acut - conjunctivit viralAnamneza asistentei medicaleAntecedente heredo-colaterale: Tatl a murit acum 40 de ani n urma unui accident vascular cebral (ce a rezultat datorita complicaiilor data de hipertensiune arteriala), mama a murit n urma cu 23 ani n urma unei electrocutri. Pacientul are 3 copii de urmatoarele vrste :45, 47 ,50 toti prezentand din ceea ce a declarat pacientul o stare de sntate integr.Antecedente personale patologice: Multiple internari pentru crize repetate de epilepsie. Pacientul a fost diagnosticat cu pancreatita acuta in urma cu 2 luni pentru care ia medicatie.Antecedente personale chirurgicale: neaga posibile interventii chirurgicaleMotivele internrii :Tuse ltratoare, stridor inspirator, dispnee inspiratorie, edem laringian, dureri oculare, lacrimare excesiva, fotofobie, hipersecretie conjuctivala exudativa seroasa, arsuri oculare, vedere intetosata, congestie oculara bilaterala, edem conjunctival. Prezinta la internare urmatorii parametri Sp O2 = 96%,R= 20 /min,T.A. = 120/70 mmHg, ,P = 82, T = 37,2C, TOOD= 58mmHg. Pacientul acuza cefalee, insomnie, irascibilitate. Pacientul se interneaza la 1 saptamana dupa ce a avut ultima criza epileptica. Este orientat temporo-spatial.Istoricul bolii: Boala a debutat dupa ce pacientul a stat in frig si curent sapand impreuna cu un vecin un bazin de colectat apa . De asemenea pacientul a fost diagnosticat cu epilepsie in urma cu 5 ani, pe fondul consumului prea mare de alcool si a cazaturilor repetate. Acesta a suferit in interval de 2 ani 4 contuzii craniene pentru care a fost necesar internarea in mediul spitalicesc, contuzii dobandite in urma cazaturilor avute in starile de ebrietate. A fost internat de 6 ori la sectie de psihiatrie pentru delir tremens.Analiza i interpretarea datelorObiective de ngrijire : Tuse latratoare Dispnee inspiratorie Dureri perioculare Diaforeza Lacrimare excesiva Fotofobie Hipersecretie conjuctivala exudativa seroasa Senzatia de arsuri oculare Vedere intetosata Congestie oculara bilateral Edem conjunctival

Analize efectuateDenumirea analizeiRezultatValori de referinta

HematiiHemoglobinaHematocritLeucocite Limfocite

Amilazemie350 u.w.8-32 u. Wolg.

Glicemia356 mg%60-120 mg%

Uree19,2010-40 mg%

Creatinina0,750,60 - 1,20 mg%

ColesterolVSH 438180-230 mg%

3,5mi l /mm18g%51%9800/mm3

23 %

4,5-5,5 mi l /mm14-16g%42-45%4000-8000/ mm320-40%

350 u.w.

98 mg%

19,20

0,75

23820 mm/ora

8-32 u. Wolg.

60-120 mg%

10-40 mg%

0,60 - 1,20 mg%

180-230 mg%

Alte explorari

- EKG- Examen biomicroscopic- Refractometrie- Laringoscopie

Evaluarea nevoilorNevoia Starea de dependent/ independent a pacientului

a respireDispnee

a se alimenta i hidrata;Independent

a elimina;Lacrimare excesivHipersecretie conjuctivala exudativ Edem conjunctivalEdem laringianTuse latratoare

a se mica, a pstra o bun postur;Pacientul este mobil.

a dormi, a se odihni;Pentru a avea un somn cantitativ are nevoie de medicamente

a se mbrca i dezbrca;Dependent

a-i menine temperatura corpului n limite normaleIndependent

a fi curat, a-i proteja tegumentele;Diaforez

a evita pericolele;CefaleeDureri perioculareFotofobieArsuri oculareVedere intetosata,Congestie oculara bilateralad

a comunica;Irascibilitate Anxietate

a aciona dup credinele sale i valorile saleIndependent

a se realiza;Independent

a se recreea;Independent

a nva.Independent

8

Nevoia Diagnostic de nursingObiective InterventiiEvaluare

Autonome Delegate

1.Nevoia de a respira i a avea o bun circulaie

Dispnee Cauze:Edem laringianPacientul sa prezinte o respiratie buna in termen de 3 zile. - oxigenoterapie la indicatia medicului: vom folosi ochelari prentru oxigen, asez pacientul in decubit dorsal, pastrand astfel pozitia antalgica,- explic bolnavului ce urmeaza sa fac asigurandu-l ca nu exista nici un pericol, -ma asigur ca pacientul are caile respiratorii libere inainte de a administra oxigenul; setez o presiune constanta timp de 4 ore, dupa care evaluez starea pacientului- asigur aerisirea salonului i mprosptez aerul de mai multe ori pe zi prin deschiderea ferestrelor avnd grij ca bolnavul s fie nvelit pentru a nu rci- asigur pacientului o poziie eznd sau semieznd pentru a favoriza respiraia- nv pacientul s evite obiceiurile duntoare -La indicatiile medicului pregatescmaterialele necesare si pacientul in vederea recoltarii de sange pentru examenele de laborator-asigur un climat sigur pentru pacient-oxigenoterapie- HCC 2 x 1f- Brofimen 3cp in 3 prize.

Ziua 1 T.A. = 130/90 mmHg, R = 16/min,P = 88, Td = 36,8 Ts = 37,2CZiua 2 T.A. = 110/80 mmHg, R = 16/min,P = 86, Td = 36,8C ,Ts =37,4C Ziua 3 T.A. = 110/80 mmHg, R = 16/min,P = 89, Td = 36,7 Ts = 37,6CZiua 4 T.A. = 120/80 mmHg, R = 18/min,P = 91, Td = 36,7 Ts = 36,8C

2.Nevoia de a elimina Tuse latratoareCauza : proces inflamatorPacientul sprezinte tusediminuat nintensitate ntermen de 3-4 zile.-am asigurat condiii de mediu favorabile strii pacientului (salon aerisit, curat, temperatura de 20-22C);-am umidificat aerul din ncpere pentru favorizarea respiraiei;-am instruit pacientul cu privire la faptul c trebuie s pstreze repaus vocal absolut;-am aplicat comprese alcoolizate pe regiunea sternal i pe gt;-nv pacientul s evite schimbrile brute de temperatur i de asemenea s evite aglomeraiile;-am sftuit pacientul s efectueze gargarisme cu ceai de mueel;-am instruit pacientul s nu consume ceaiuri prea fierbini sau prea reci;-asigur poziia eznd, care-i favorizeaz respiraia.-s-a pregtit pacientul i materialele necesare recoltrii produselor biologice pentru examenul de laboratorLa indicaia medicului i s-aadministrat :HHC 50 mg IV-Ambroxol,soluie3X20 picturi/zi, -Aerosoli-Dexametazon 2ml (8g) 1f zi-instalaii cu soluie deefedrin 1-2% de 2-3 ori/zi,- picaturi de 3-4 ori pe zicu ser fiziologic efedrinat Dup 2 zile detratament intensiv pacientul serestabileterespirator icirculator

3.Nevoia de a eliminaHipersecretie conjunctival exudativaCauza Proces infectiosManifestari Secretii seroasePrevenirea infeciilor oculare i indepartarea secreiilor-pregatesc pacientul pentru efectuarea spalaturii ocular-ma asigur spalatura decurge in conditii de asepsie si ca bolnavul este linistit psihic si fizic- Indepartatez secreiile aderente de gene/pleoape prin tergere uoar de la comisura extern spre cea intern folosind un tampon steril imbibat in ser fiziologic mai apoi instilez medicamentele prescrise de medic in sacul conjunctival- colectez materialele folosite in recipiente speciale, ma asigur ca alti pacienti nu intra in contac cu secretiile pacientului- explic pacientului necesitatea folosirii tampoanelor steriele si colectarea corecta a lor pentru a impiedica intrarea lor in contact cu alti pacientiLa indicatiile medicului administrez:-solutie locala Penicilina 20 U.I./1ml-Cortizon-Ciloxan -Floxal- Maxitrol-GentamicinaPacientul s-a prezenta pe sectie cu puternice secretiila nivelul ochilor, s-au efectuat in 3 spalaturi ocular in prima zi de internare, integritatea oculara fii redobandita.

4.Nevoia de a evita pericoleleEdem conjuctivalCauze:-Hiperemie conjuctivalaManifestari -dureri perioculare-seznatia de arsura oculara

Fotofobie Pacientul sa nu prezinte dureri si edeme.-pregatesc pacientul pentru investigatiile paraclinice si clinice. Il insotesc pe toata durata acestora, manifestand intelegere si rabdare.-familiarizez pecinetul cu salonul pentru a ii creea un mediu sigur unde poate umbla in siguranta- incurajez pacientul sa vorbeasca despre durerea ce o simte, astfel incerc sa deteremin intensitatea durerii- ncurajez relaia pacientului cu familia permind acesteia s fie ct mai mult posibil alturi de pacient-ajut pacientul sa se imbrace si sa se dezbrace de cate ori este necesar-efectuez toaleta pacintului pe regiuni.-ma asigur ca salonul bolnavului are jaluzele pentru a se putea crea in camera semi-obscuritate- ma asigur ca patul trebuie sa aiba margini laterale care se pot ridica pentru a evita riscul caderii din pat. Bolnavul trebuie sa aiba o lampa la capatul patului cu sticla mataLa indicatia medicului administrez:-Manitol 20% lent-Glicerol 50% lent-NoSpa 2ml i.m.Pacientul nu mai prezinta dureri si edeme, obiectiv indeplinit.

5.Nevoia de a eliminaLacrimare excesiva Cauza :Proces infectios

Pacientul sa fie menajat de posibilele pericole.-menajarea bolnavului de traumatismele psihice si asigurarea bolnavului ca totul se va desfasura in conditii perfecte-ma asigur ca pacinetul sa cunoasca foarte bine topologia camerei si a spatiilor din jur, a grupului sanitar, modul de asezare a mobilierului si a obiectelor din camera-instruiesc pacinetul in legatura cu indepartarea secretiilor lacrimare excessive, ii pun la dispozitie servetele sterilizate, il sfatuiesc ca mereu sa le aiba la el si dupa perioada de spitalizareInstilatii cu :-Pilocarpina 2% 4 pic /zi-Ocufen 1pic/ziPacinetul a colaborat bine cu echipa de ingrijire, a respectat indicatiile asistentei medicale.

6. Nevoia de a se odihni ai de a dormiTulburari ale ritmului de somn:Cauze :- cefaleeManifestri :- ore insuficiente de somn calitativ i cantitativ.Pacientul s prezinte un somn calitativ i cantitativ n limite fiziologice 7-8 ore pe noapte. Evaluare la 24 ore.- menin condiiile necesare somnului , respectnd dorinele i deprinderile pacientului- observ dac perioadele de relaxare, odihn sunt n raport cu necesitile organismului i ntocmesc un program de odihn corespunztor organismului- nltur stimulii externi : auditivi , vizuali ce ar putea perturba somnul pacientului- nv pacientul s practice tehnici de relaxare, exerciii respiratorii cu 5-10 minute nainte de culcare- observ i notez calitatea, orarul somnului i gradul de satisfacere a celorlalte nevoi-administrez medicatia indicate de medic -La indicatia medicului administrez: Diazepam 4 ml in 2 prize, dimineata si searaPacientul a avut un somn agitat cu treziri frecvente n cursul primei nopi de spitalizare -in a 2 noapte pacientul a prezentat un somn medicamentos.Incepand cu ziua 3 pacientul a benef iciat de 7-8 ore de somn calitativ si cantitativ

7.Nevoia a fi curat, a-i proteja tegumentele

8.Nevoia de a se imbraca si dezbraca singur.Dificultati in a se imbraca si a isi efectua toaleta.Cauze :-congestie oculara bilateralaPacientul sa isi mareasca gradul de autonomie personala.-nviorarea circulaiei cutanate i a ntregului organism- producerea unei hiperemii active a pielii, care favorizeaz mobilizarea anticorpilor- linitirea bolnavului, crearea unei stri plcute de confort se apreciaz starea general a bolnavului , pt.a evita o toalet prea lung, prea obositoare- se verific temperatura ambiant, pentru a evita rcirea bolnavului - se evit curenii de aer prin nchiderea geamurilor i a uilor- se izoleaz bolnavul (dac e posibil printr-un paravan) de anturajul su - se pregtesc n apropiere materialele necesare toaletei, schimbrii lenjeriei patului i a bolnavului i pentru prevenirea escarelor-ajut bolnavul de cate ori este nevoie pentru a se imbraca,incurajez pacientul sa se imbrace singur pe cat este posibilObiectiv indeplinitPacientul nu a colaborat pe toata durata spitalizarii.

9. Nevoia de a comunicaAnxiatate Cauze:-starea de general alteratManifestari -irascibilitate

Pacientul s fie echilibrat psihic n decurs de 2 zile.- favorizez adaptarea pacientului la noul mediu- identific cu pacientul cauzele irascibilitatii- asigur un climat de calm i securitate, creez un climat de nelegere empatic- pregtesc pacientul din punct de vedere psihic pentru investigaiile paraclinice i pentru administrarea tratamentului- pun pacientul n legtur cu bolnavi ce prezint aceeai afeciune pentru ca prin schimb de experien pacientul s capete ncredere n vindecarePacientul a prezentat o stare de irascibilitate in prima zi, uramand in zilele ce au urmat sa se diminueze starea anxioasa. Obiectiv indeplinit

10.Nevoia de a isi mentine tegumentele curateDiaforezaCauza: - dureri Manifestari - transpiraii nocturne

Pacientul s prezinte tegumente i mucoase curate.Evaluare la 2 zile-explorez obiceiurile pacientului n legtur cu cunoaterea i respectarea normelor de igien- planific un program de igien cu pacientul adaptat la starea sa f izic - observ modul n care pacientul i efectueaz toaleta zilnic-schimb lenjeria de pat si a pacientului de cate ori este nevoie.-efectuez toaleta partiala a pacientului in primele 2 zile de spitalizare.- asigur temperatura camerei de 20-22C i a apei 37-38C favorabil efecturii toaletei zilnice- asigur mbrcminte uoar i comod - contientizez pacientul n legtur cu importana meninerii curate a tegumentelor , pentru prevenirea mbolnvirilor- menin interveniile programate Pacientul a reusit sa-si patreze integritatea tegumentara pe tot parcursul spitalizarii

44

Epicriz Pacientul F.H. n vrst de 75 de ani, a fost internat pe secia noastr prezentnd urmatoarele simptome :tuse ltratoare, stridor inspirator, dispnee inspiratorie, edem laringian, dureri oculare, lacrimare excesiva, fotofobie, hipersecretie conjuctivala exudativa seroasa, arsuri oculare, vedere intetosata, congestie oculara bilaterala.Se trateaz cu:

-Glucoz 5% 100ml -oxigenoterapie- HCC 2 x 1f- Brofimen 3cp in 3 prize.-Ambroxol-Cortizon-Ciloxan -Floxal- Maxitrol-Gentamicina-Manitol 20% lent-Glicerol 50% lent-NoSpa 2ml i.m.-Pilocarpina 2% 4 pic /zi-Ocufen 1pic/zi- Diazepam 4 ml

Se externeaz cu stare generala buna.

Obiectiv 6Educatia pentru sanatate la un pacient cu laringit acutCorzile vocale sunt constituite dintr-un tesut epitelial delicat. Desi produsele alimentare nu pot veni in contact direct direct cu ele n timpul consumului de alimente (in cazul in care ar face-o, v-ar sufoca), alimentele acide pot declansa refluxul gatstric. Corzile vocale sunt deja supuse unor niveluri scazute de inflamatie cronica, din cauza evenimentelor de reflux normale care apar de pana la 50 de ori n timpul zilei. Se recomand urmtoarele: Rosiile, fructele citrice si ciocolata sunt unele alimente acide care trebuie evitate pentru a preveni refluxul si deterioarea corzilor vocale. Bauturile calde pot avea un efect calmant. Evitati alimentele uscate si bauturile precum cafeaua si alcoolul. Inhalati aer umed. Puteti umple un bol cu apa fierbinte, va acoperiti capul cu un prosop si il tineti deasupra bolului pentru a face o baie de aburi in miniatura. Nu vorbiti tare sau in soapta. Vorbitul in soapta produce un stres si mai mare asupra corzilor vocale. Beti multa apa. Apa poate ajuta prin lubrifierea corzilor vocale si calmeaza iritatia. Acestea vibreaza de aproximativ 100 de ori pe secunda la barbati si de aproximativ 200 de ori pe secunda la femei. Oricat de tentat ar fi, nu incercati sa va curatati gatul, acest lucru creste iritarea corzilor vocale Gargara cu apa sarata. Aici parerile sunt impartite: unii doctori o recomanda pentru ca ar putea reduce cantitatea de bacterii de la nivelul gatului, alti medici cred ca aceasta dauneza vocii.

Putem preveni apariia laringitei prin evitarea uscrii i a iritrii corzilor vocale. Acest lucru se poate face prin: Evitarea tutunului i a fumatului pasiv, deoarece fumul usuc gtul i irit corzile vocale; Consumarea unei cantiti mari de ap. Fluidele ajut la meninerea mucozitii de la nivelul gtului; Evitarea tentaiei de curare a gtului prin adunarea mucozitilor i expectorarea lor deoarece acest lucru produce o vibrare anormal a corzilor vocale, ducnd la sporirea iritaiei acestora; Evitai infeciile respiratorii. Asigurai-v c facei anual vaccinul anti-gripal, dac medicul v recomand acest lucru. Splai-v mereu pe mini i evitai contactul cu persoane rcite, pentru a evita contactarea virusului.

III. Bibliografie1. Lucreia Titirc, Tehnici de evaluare i ngrijire acordate de asistenii medicali, Ed. Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti, 2008.2. Lucreia Titirc, Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si ingrijiri corespunzatoare nevoilor fundamentale, vol. I, Ed. Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti, 2008.3. Lucreia Titirc, Breviar de explorari functionale si ingrijiri speciale acordate bolnavului, Ed. Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti, 2008.4. Prof. Univ. Dr.MarioaraPoenaru- Elemente de semiologie si patologie O.R.L, Timisoara 20065. R.Anghelide, Sbenghe-Tetu ,,Oto-Rino-Laringologica-Editia Medicala6. Curs de Otorinolaringologie, N.Ionescu, Editia a 2-a, Editura Almatea