LACRIMI DE TRISTETE Lacrimi fierbinti iti cad pe obraji, Lacrimi pline de durere.... Nu mai vrei sa stii nimic de lume Si esti singur....cu lacrimi pe obraji. Mii de intrebari iti fug prin minte... De ce mie??Cu ce am gresit pe asta lume?? Si te simti tot mai singur.... Ca niciodata....atat de singur.... Lacrimile curg pe obraji de durere, De cruda amaraciune.... Ti-e teama ca nu o sa mai ai scapare, De trista si dureroasa despartire.... Esti singur in noapte si nu poti uita, A fost ea....dragostea ta.... Prima iubire ce credeai in ea.... Sperai ca nu te va lasa.... Te simti atat de neajutorat Si de lume uitat.... Nu fi trist , zambeste!!! Fii sigur ca ea inca te mai iubeste Si nu te va uita niciodata Nici de ar vrea....nu o sa poata....

Singuratate

Singuratate ma sperii cu umbra taImensitate ma sperii cu puterea taMa simt strivita....inabusitaDe tot ce poate fi mai crudSinguratate

Imi e dor de soarele stralucitorSi as vrea din nou lumina in viata meaTe strig mereu in gandul meuSi as vrea sa-ti zic ca te iubescImi este dor

Te astept....te dorescTe astept...te iubesc

Dorinta

"Vreau iubire" vocea-mi spuneVreau sarutul tau plapandTot ce vreau este ca-n mine Sa vezi dragostea crescand,

"Vreau dragoste" vocea-mi spune Chiar nu vezi ca te ador?Te iubesc numai pe tine,Pentru tine vreau sa mor.

"Vreau amor" vocea-mi spune,Vreau dragoste,vreau iubireTot ce vreau este ca maineSa nu fie despartire.

Daca toate astea,voceaLe spune zi de zi,Sufletul imi spune alta:Te iubesc, asta sa sti!

TU...tu simtzi cit de albastra-i marea,. si cit de cald e valul ei,tu simtzi cum iti vorbeste zarea,despre albii porumbei;Tu simtzi al lunii cald fior,si asfintzitul soarelui te doare:Tu stii ce e cuvintul dor,si simtzi ce e iubirea oare???Tu simtzi cit de albastru-i ceru-i cerul,si cit de trista este marea:Tu...asteptzi sa vina dimineatza,cind soarele saruta zarea... Dak in adincul sufletului tau, ai simtzit din toate cite o clipa:Atunci ai cunoscut iubirea draga mea...fii fericita...

Infinit in alb si negru

Pareri ce se ascund sub iarba speriata,Dorinte ce se prapadesc in coasta unui cal,Cai adormiti sub loviturile crivatului,Aripi ce au fost mancate de infinit,Fluturi devorand astrii de aursi lacrimile curgand prin albii de cristale.....Margaritarele mor....Margaritarele se nasc..si fiecare copac daruieste cate-o floare,si fiecare gradina naste cate-un rau,si fiecare om naste cate-un glas,si fiecare glas e alb...si fiecare glas e negru...si oricare glas e o carte,iar oricare carte ......e un infinit...

Scriu

Scriu:e toamnasi pana termin de scris

ma uda ploaia Scriu:sunt trist

si pana scriu ultima literama inunda lacrimile

Scriu:Te iubescsi pana sa ti-o spun

tu uiti astaSi totusi scriu...scriu..

De cate ori

Oooo...daca ai sti de cate ori te vad cum vii langa minema iei in brate ma saruti...totul e foarte bine cand sunt cu tine.Nu stiu daca te meritdaca ma meriti, acum...acum cand totul e doar fumcand tot ce a fost frumoscand tot ce am facutsi prin tot ce am trecuteste doar o amintiredoar o simpla amagire,a fost...o falsa iubireacum nu mai are rost,sa-mi aduc aminte de tinede clipele senine cand credeamca doar pe tine eu te amca pe mine tu mai aidar tu cu altul te-ntalneaicand de langa mine plecai.Nu stiu daca as putea vreodata eu sa pot uita...Sa vii la mine sa te iert eu sa spun ca nu regret cand tot ce simt e adevaratca te-am iubit neincetatca inca n-am uitat cum mergem pe acelasi drum.Cum de mana ne tineam cand in ochi noi ne priveamsi iubire ne juram.Acum nu stiu de ce mai plangcand tu nu stii de cate ori.

Nopti albe

De cate ori am tresaritLa fiecare miscare,Crezand ca poate ai sa viiTu...fiinta atragatoare!De cate ori eu plangVazand ca noapte vineLumina singur eu o stingIubito fara tine...O!Daca ai sti de cat oriNopti albe,nedorminteTi le jertfesc,pana in zoriSalbatica-mi iubireSi-mi doresc ca adusa de ursiteCu un sarut sa pui sfarsit Durerii nesfarsite......

Ulciorul

Cum, sa raman aicea singur, podoaba mea de crini si lauri?Cand pentru vin si pentru tine mai am in san un pumn de aur. Hai, vin’ sa ne-adapam tristetea si setea cea far’ de-alinareCu vin stravechi de pergamute la hanul din rascucea-n zare.

Stii tu, frumoaso, ca ulciorul din care bei infrigurataL-a faurit candva olarul din tarna unui trup de fata? L-a faurit candva olarul cel stapanit de Duhul RauDin tarna unui trup de fata frumos si cald ca trupul tau.

Imbalzameaza-te, iubito, ca un altar, cu mirodeniiCat ochii plini iti sunt de lacrimi, cat zarea-i plina de vedenii,

Atat cat drumurile vietii mai au pe margini bucurii,Caci maine in zadar vei bate la porti de suflete pustii.

Iubeste-ma acum, caci anii de nazuinti ne-or pune frauriIar zilele vietii noastre se duc ca undele pe rauri.

Iar trupul tau ce-mi este astazi cel mai dorit dintre limanuri,Va fi un biet ulcior din care vor bea drumetii pe la hanuri.

Atunci cand

Un suras in coltul gurii Inainte de sfarsit,I-a facut sa straluciascaFata care te-a iubit.Doar o singura dorintaMai avu in cel moment,Si o spuse cu glas moale:“-Vreau sa mor doar langa el.”

In zadar ii fu dorintaCa moartea nu asteptaCi ii spuse cu trumfie:“-A venit si timpul tau.’Sufletul de trupul sauSe desparti cu durereSi moartea o infasca Si o duse la pieire.Chiar daca ea s-a zbatut,Si-a vrut sa mai ramana,Totul a fost in zadar Moartea lund-o fara milaDar poate a ajuns acoloUnde totul e frumosSi te-asteapta cu dorinta,Sa fiti iarasi ce ati fost.Inchipuie-ti ce frumoasaVa fi viata de apoiCand veti fi impreunaCerul,luna si voi doi.Asadar asteapa ziuaIn care va sosi,O femeie neagra toata,Care nu iti va zambi.Atunci sa iti apara Ca in ziua ce iti spun,Un zambet in coltul guriiSi sa-ti iei doar ramas bun.