P r e ţ u l u n u i n u m ă r 3 Le i .

A n a i B XXI. lai, 8a 22 Ianuarie 1939 Cenzurat

Nr. 4

A B O N A M E N T U L : 5Jn an 150 Lei Pe Jumătate . . . . 75 Lei în străinătate . . . 300 Lei

înscrisă în registrul publicaţiunilor periodice al Tribunalului Târnava Mică sub Nr. 3—1938.

Proprietar: Mitropolia Română Unită din Blaj întemeietori : + M. L u p e a n u - M s l i n şi lu l iu M a i o r

Director, IULIU MAIOR Redactor, SEVER BARBU

ANUNŢURI ŞI RECLAME conform regulamentului de aplicare A tarifului comercial, categoria V

a i m u l t ă c h i b z u i 3 .1a! Hotir'it lucru că plugarul nostru vara

munceşte mult, prea mult poate, de primă' oara şi până toamna târsiu. Lui ii e drag Pământul, dupăcum U sunt dragi şi codrii cu frunză verde şi câmpurile cu spice aurii. Din cap de iarnă, de când prinde a mus­tul săpada şi încep a pica streşinile pe el nu l mai prinde odihna. Orânduieşte totul

| pentru primăvară şi aşteaptă cu drag, cea dintâi si caldă, cel dintâi colţ senin de cer ca să poată ieşi cu plugul tn câmp. Atunci numai se simte el la largul lui, atunci nu­mai simte că trăieşte, când pe dealuri şi in zăvoaie încep a suna rotilele şi se aude hăulit şi pocnet de bici.

Vara apoi munceşte iarăşi de dă în brânci. De cu noapte, când încă toate vie­tăţile dorm, el vine şi începe munca în o-gorul lui drag şi o ţine aşa în tot lungul silelor de vară, la sapă, la seceră, la coasă, ia fân. Munceşte deavalma cu toţi ai lui din noapte în noapte. Atuncia el nu cunoaşte odihnă.

Aceasta însă numai vara. Toamna de cum prinde a se rări frunza de pe arbori şi se sfârşesc muncile în câmp, el se strânge în jurul casei lângă coşarul cu porumb şi butea cu varză şi nu mai lucrează decât foarte puţin. Pe alocurea, unde mai sunt păduri sau alte lucrări mai fac oamenii cărăuşii şi tot mai scot ceva pentru casă. In cele mai multe sate însă oamenii iarna trăiesc numai din ce au lucrat vara. Dela Sf. Dumitru şt până la Sfinţii Mucenici a-proape o jumătate de an cei mai mulţi din plugarii noştrii nu lucrează nimic. Şt aici îi răul, lipsa de chibzuială şi cumpâneală, şi aceasta numai la bărbaţi. Femeile lu­crează şt iarna şi vara, mai mult chiar decât bărbaţii lor. Ele torc, ţes, îngrijesc de copii şi poartă tot greul gospodăriei. Bărbaţii însă îşi trec ziua mai mult pe la moară, în poveşti sau la cârciumă, reze-mând pereţii.

S'a socotit că în fiecare an se pierd aşa cam un miliard de zile lucrătoare. Şi acestea în paguba unuia fiecărui din noi şi în paguba ţării întregi. Socoteala n'o fa­cem noi. A fost făcută la ministerul agri­culturii.

In alte ţări plugarii muncesc mai cum­pănit, cu mai multă socoteală şi cumpă-*tealâ. Aproape toţi cunosc câte un meşte­şug pe care îl deprind in timpul iernii. Unii fac împletituri fuumoase, din nuele şi pa­pură, pe cari le vând apoi pe bani frumoşi.

In regiunile de munte şi cu păduri lucrează la lemn, fac vase, şindrilă şi alte lucruri folositoare. Acolo nici o zi nu se pierde în trândăvie. Şi câte lucruri frumoase nu s'ar putea face şi la noi iarna în jurul casei, cari ar aduce un venit în punga plugarului harnic şi l-ar scoate din multe nevoi şi necazuri. Vine apoi grădina şi câmpul, care deaseme-niaar putea fi îngrăşat mult mai bine acum în timpul iernei, ca la vară să aducă apoi rod bogat şi mult. înalte ţări cară oamenii cari n'au vite, gunoiul pe ogor cu spatele s'au cu roaba, ori îl urcă pe lespezi de piatră, în­tre colţuri de stânci, ca să facă şi acolo un colţ de pământ roditor.

Lipsa aceasta de cumpâneală este spre paguba tuturor. Miliardul acela de zi/e lu­crătoare, din lunile de iarnă se irosesc în paguba ţării întregi. De pe urma lor su­fere întreaga noastră economie naţională.

Din sărăcie şi lipsuri nu ne putem sălta decât îndrumăndu ne şi orănduindu-ne altcum viaţa.

Sunt o mulţime de lucruri din îmbră­cămintea noastră cari s'ar putea lucra în case, mai trainice şi mai bune, fără a le mai cumpăra dela târguri pe bani grei. Va trebui atunci să lăpăddm şi din hai­nele străine cu cari ne place să ne în­ţolim de o vreme încoace şi să ne întoar­cem la vechiul port. Bătrânii îşi lucrau în­treagă îmbrăcămintea în casele lor. Nu se îmbrăcau in foljuri subţiri şi scumpe, ci în ţesături călduroase de lână şi cânepă şi aveau de toate.

Acest îndemn a pornit şi de sus dela cârmuitorii ţării: întoarcerea la vechiul port. indrăgirea lucrurilor făcute în casă, ieşite din manile harnice ale sătencei. Prin aceasta s'ar introduce din nou un obicei fru­mos aproape părăsit şi dispărut din viaţa noastră şi s'ar ajunge la oarecare uşurare şi sporire a averii fiecăruia.

P â n ă c â n d s a m a i po t s c h i m b a b a n i i d o 2 5 0 lai . Ministerul de finanţe a prelanglt până la 31 Ianuarie 1939, termenul pentru retragerea din circulaţie şl schimbarea monetelor metalice de 250 lei. Până la această dată schimbarea banilor de 250 lei se va mai putea face încă la casieriile publice, percepţi şl administraţiile financiare. După 31 hnnar ie , acela cari mai au monete de 250 lei nu le vor putea schimba decât ia Monctărla Naţio­nală din Bucureşti.

0 lacrimă pentru Canonicul Dr. Victor Boj'or

In ziua de 21 Dec. 1938 s'a stins din viaţă păr. Victor Bojor, Canonic şl Prodlrector al Academiei de Teologie Române Unite din Cluj.

Cu el dispare una din cele mal alese fi­guri dintre preoţi noştri, unul dintre oamenii cei mai aleşi, nn suflet bun, inimi caldă, un om de o înalţi culturi, inteligenţi şi prietenie.

Cel dus a lucrat ca sfirgainţă In via Domnului, aducând un bogat rod. Iată câteva din operele sale: Canonici/, Tipic bisericesc, Damnezeo creatorul Înmii, Adevirata biserici a Domnului nostra Isas Hristos, învăţături creştineşti pentra fecioare, Canon de rugă­ciune către sf. Iosif, Maica domnului dela Ni-cola, Viaţa st. Iosif, Rătăcirile pocilţilor, În­văţături creştineşti pentra femei, Dstorinţele creştineşti ale bărbatului, Episcopii diecezei de Ciuj-Gherla în manuscris, care încă n'a putut vedea lamina tlparalal fiind lucrare nouă, iar aaiorul surprins de moarte pe ne­aşteptate.

A mai tipărit încă multe alte cărţi, de învăţătură creştinească pe cari nn le am în vedere.

Numai cine n'a trăit o viaţi grea de l ap t i , Ia care toate gândurile iţi sunt prefă­cute, toate sentimentele cele mai carate tăl­măcite în rău, în care zilnic vezi plecând câte nn amic, inflorându-te câteodată de cât gol este împrejurul tâa şi al idealolai pe altarul

. cârâia slageşti, numai cine n'a fost ofensat şi batjocorit, prigonit şi urmărit pentra acel puţin bine ce este în sufletul sâa, naraal acela, na va Inţălege nemărginita darere ce simt acum când scria cu lacrimi incete pomenirea bă­nuiai rector Dr. Victor Bojor, care întotdea­una pentra clericii s i l a fost o pildă vie de admiraţie şi iubire.

Ce nobii şi frumos bătrâni Ce faţă de fia de poporl Ce campinire a cuvintelor, luate totdeauna într'alesl Ce boni ta te şi simplicitate desăvârşită în tonal blând al glasului slu care nu se va mal auzii Ce bucurie în a face bacuriel

Va veni o vreme când se va scrie mult despre manca Ini care a caprina aproape jumătate de veac din anii săi de încercare în ale ştiinţei.

Acum e dincolo de hotarul vederii noa­stre, al înţălegerii şi chlbzoinţelor noastre. Da, acolo, nnde am voi adesea să fim, când viaţa îşi grămădeşte prea mult loviturile asupra noastră şl asupra celor iubiţi de noi.

De nnde nn 1 putem armării Pc malul înflorit ai Clujului, în fata z i -

Pag. 2

rilor larg), sub cerni carat al iernei, care a fost bucnr la Ta, In revărsarea de lamina a soarelui , care ŢI sărată veşnic pânzele, dormi* bă t rân alb dar fără bătrâneţă, dormi grauncitor neodihnit dar fără oboseală. Ta , care te-ai d a s cu sulletnl între genill neamnlai românesc.

In sufletele noastre al lăsat Insă o Icoană pe care nimeni nu nl-o poate laa înapoi, şl ea va fi o parte scumpă din comoara pe care n'o arătăm nimănui, dar din care hrănim zil­nic manca noastră.

Şi când sicriul cernit a pornit sas îa lu­mina soarelui blând de iarnă, — cu atâta din trecutul nostru din fericire şi din sufletul nostru — sîraţlam că înmormântăm şi o largă parte din viitorul bisericii şl neamnlai nostru. Şl acam părinte canonic Bojor, aceasta e ultima scrisoare pe care Ţi-o scria de aici, o scrisoare, la care sufletul frumos deplin ai Sfinţiei Tale na mai poate răspunde, pe care na mai ş t ia snde si-1 c e r c şi unde sS-î caut.

Gavril Chic lnaş iu şeful Subcentrului Agricol

„Miceşti" Turda

F i f i d e s ă v â r ş i ţ i precum şi latăl vostru cel din ce-riuri desăvârşit este", zice Mântuitorul nostru Isus Hristos la Matei 5, 48, iară In apocalipsul sfântului evanghelist Ioan cetim: „Cel drep mai facă dreptate şi cel sfânt să se mai sfinţească, (22, 11). Aşadară nu e de ajuns dacă ţinem poruncile şi începem să umblăm pe calea cea strâmtă a virtuţilor; ci trebue să ne nizuim a ajunge la desăvârşire, a-decă drepţii să se facă şi mai drepţi, iar sfinţii şi mai sfinţi. Şi acesta nu este

Foi ţa ^UNIRII POPORULUI* « •iiiiiiHTmiuiniiiiniiiiN^

Poezie din popor

Foaie verde mărăcine, Ascultaţi feciori de mine: Când plecaţi, ca să peţiţi La zestre nu lăcomiţi, Cum am lăcomit şi eu Şi m'a bătut Dumnezeu, O a m lăcomit la doi boi Şi 'am adus buba la noi, Şi 'am lăcomit la ogoare Şi'am adus spaima la cioare, Şixam lăcomit la argint Şi^am luat c e a fost mai urât. Boii lupii i au mâncat, De urâta ii/am scăpat. Ogoarele l eam arat Şi cu orz l e a m sămănat. Orzul mi lya bătut gbiaţa, Cu urâta^mi mâne viaţa. Decât cu argint în ladă Ş i cu urâta pe vatră, Mai bine cu lada goală Şi cu puicuţă domoală. Decât casa cu şindilă

U N I E S â P O P O R U L U I

lucru de mirare. Ori doară aţi văzut vre-un măiestru care să se fi oprit în zidirea casei, sau vre-un măsar care să fi lăsat neispră­vită masa? Sfântul Gregoriu cel Mare zice, că o naie nu poate sta în loc pe un râu, ci dacă nu o mânăm la deal, e trasă de curentul apei numai decât la vale. Sfântul Bernard zice, că pe calea virtuţii nu este cale milocie, ori mergi tot înainte, ori apoi dai înapoi. Sf. Augustin o spune şi mai pe şleau: >A sta pe loc înseamnă a merge înapoi. Indatâce eşti îndestulit cu tine şi-ţi zici: — acuma e destul, — eşti pierdut*.

Aşadară atât înţelepciunea omenească cât şi cea dnmnezeeascâ adecă, sf. Scrip­tură, precum şi sf. Părinţi sunt de părerea că in ce priveşte virtuţile nici când nu putem fi îndestuliţi cu noi înşine, aşa că prin urmare trebue să ne socotim şi noi foarte serios la o desăvârşire cât mai mare. Iar, ca s'o facem aceasta, avem lipsă de pilde şi de încurajare.

Unde vom putea afla însă pildă mai minunată ca a Mântuitorului, care zice: „Eu sunt calea, adevărul şi viaţa11

(Ioan 14, 6 ) şi „Dacă vreai să fii de­săvârşit... vino după mine"? (Matei 19, 21). El este aşadară piida pe care trebue s'o urmăm, El şi sfinţii săi cei din ceriuri, dupăcum vedem din cartea I. a sf. ap. Pavel către Corinteni care zice: „Rogu-vă dară pe voi să fiţi mie ur­mători'' (4, 16).

Iară la desăvârşire numai prin dra­goste vom putea ajunge, prin dragoste cât mai desăvârşită către Dumnezeu şi către oameni, şi prin urmare prin despreţuirea lumii acesteia, pentrucă zice sf. Ioan E-vanghelistul: 9De iubeşte cineva lumea, nu este, dragostea Tatălui întru dânsul" (I. 2, 15). Şi aceasta o poate face oricine, ori de ce stare şi vârstă ar fi, numai dragoste să aibă. De aceea şi sunt în ceriuri atâţia sfinţi, cari pe pă­mânt au fost de toate stările, dela Împă­raţi până la cerşitori.

Ş i cu o boală bătrână, Mai binentr'o coşerea*) Şi cu puică tinerea.

Auzită dela Gheorghe 2V. St. Stejeroiu din Grid, jud. Făgăraş

Culeasă de Va Ieri u C r i s a n

Poveste veche Lui moş Qavrilă, care a sărit pragal

alor şeptezecl şi opt de ani, na-i pot Intra în cap şi ca voie la inimă toate câte se văd şi and în zilele noastre.

— „Or hi ele baue, câte-or hi, da, z i o , că anele — ar hi putut rămânea, *â na mai hie fost scornite". — Aşa îşi arata moş Ga-vrilă îndoiala, neîncrederea în anele trebarl născute, acum, în vremuri mai tinereşti. Na se poate împăca moş Gavriiă ca daaţari le, jocarile şl cântările zilelor noastre, na- i cade Ia stomac unele mâncări „ca toate zoborlnele tn ele", no poate înghiţi vorba păsărească de astăzi, scrâşneşte din dinţi, când îşi vede ne­poţii ieşind din biserică, până a na împărţi pariatele anafura, strânge din pumni când vede şi aude român pe român învrăjbinda-se şi nesaferlndu-se.

Mal cu seamă asta din urmă, neunirea dintre români, vrajba dintre fraţi, găsirea no-

*) Colibă.

La desăvârşire şi poţi ajunge cu I guranţă, numai voinţă să ai; ce e dre nu deodată, ci rând pe rând, încetul f< încetul. Calea desăvârşirei e lungă şi Sg rJ ţuroasă. Sfinţii Părinţi cunosc trei g rJ sau trepţi în calea desăvârşirei. întâia est a începătorilor, cari au încă o mare j plecare spre păcatul de moarte; a do ' este a celor ce progresează sau tnet! înainte, cari adecă au scăpat de păcate de moarte şi au înclinări numai spre n<!

catele uşoare; a treia este a desăvârşiţi j ale căror inimi s'au despărţit cu total ( cele pământeşti şi n'au legături decât o ceriul. Aceste trei trepţi spre desăvârşii se numesc calea curăţeniei, a deşteptat şi a împreunării cu Dumnezeu, şi cort1

pund la cele trei vârste omeneşti; l a ^ i pilârie, când omul este adecă slab atJ !

trupeşte cât şi sufleteşte; la tinereţi, cin 1 puterile trupeşti şi sufleteşti încep a s} desvolta, şi la bărbăţie, când adecă omulJ

ajuns la deplină putere. i

P ă r i n t e l e luliu

C â t î i d o s c u m p ă v i a ţ a Tn Ruşi; Trăiai în raiul bolşevic cel atât de muit pn dlcat de bolşevici nu este chiar aşa de uşi cum spun gazetele şi şefii bolşevicilor. Dl contră acolo viaţa este cât se poate de gn fi de scumpi . Scriu aceat lucra chiar g»zi • tcle ruseşti. Astfel în Rasla an kg. de pili ; ee vinde ca o rablă. Dacă socotim că un fum j ţlonar na câst 'gă decât donă ruble pe zi, s taaci numai patern să ne dăm seama ci da scumpi este pânea acolo. Pâuea alb! costă 3 ruble şi jumătate, aşa câ cn fuoc ţionar na este în stare ai-ş i cumpere un kgt de pâae pentra plata de pe o zi. U<s kgr di carne face 13—19 rable, iar slănina de port se vinde cn 20 de ruble kgr. Un kg. de ed costă 20—30 de ruble. Hainele sunt sşs d( scumpe încât nlmenia na şl poate comoara Numai o perei he de bocanci costi 500 d| de ruble, adică salarul anul funcţionar bio plătit pe an an în t r rg .

— - j dalai în papară , căutarea certei ca lamâaarei acestea-i sunt moartea bătrânului, inveninsn safletalai săa, tăietorul pe cari i-se taie tost pofta de vieaţă, tot curajul, de care ar avt cea msi mire l ips i acum, în prag de morman

Moş Gavri l i află câte-şi puţin din ceti» Pe cele mai multe din v iza te şl auzite. I

Viaţa lui de peste şeptezeci de anii spune însi , nnde e răul, ande coace bob», |

— „Le-aş spune ea domnilor, de anii vine zsvlştea, dac i m'ar întreba... Dela cei, ci' mal mnit ar trebai să samene pacea între ol meni"... |

Credinţa lai moş Gavril i este, c i na 1

poate învinge ca r i sbo la ua popor, care tiu frăţeşte intre olaltă. Şl pilda cu mănuncb" de rinele e pe bazele moţului, de câteori vio vorba de „oarba neunire" dintre fraţi. !

Să nu 'ncercl a spune moşaial G«vri" c i a trecut, — odată cu moartea partidelor'; cearta dintre oameni, ura din suflete. Să <" cutezi a-1 face s i creadă, că ce a fost a treci şl câ astăzi domneşte pacea şi bunăinţeleg' rea dela an cap i t la altoi al ţării.

Pe lângă o 'ncruntare din frânte şl-o P'1

vire chlorâşe din ochi, ţl-ar înşira moş Oavr'ţ o sută şi-o mie de neînţelegeri dintre oarne" o sută ş|-o mie de ţâşnitori de oră, de iovrii bire, de poticneală în drnmnl înţelegerii <*< pline şl frăţeşti. \

— „Mle-mi spnl l?" îşi pune moş Gavfiţ intrebarea'n urechi. Da' Pâvăloaîe de ce *!

U N I R E A P O P O R U L U I Pag. 3

Sfinţirea Casei Culturale din comuna Ruginoasa, jud. Cluj

Dnrnlnecă, în 8 Ianuarie a. c. a'a făcut n comuna RaglnoaBa (plasa Aghireş-Cluj)

' Jjfinţlrea casei culturale, fiind de faţă o aleasă 'ilelegaţie a conducere! centrale „Astra — l Şoimii Carpaţllor" — Cluj, în frânte cn d. 'Lrof. unlv. Dr. Tlberiu Spârchez, primpreto-Xa\ plăţii Aghlreş Dr. Traian Denghel, delegat al dini prefect judejean, şi a anul numeros public de cărturari şl săteni din comunele Roglnoasa, Arghiş, Cubleş, Stobor şl Tico.

Serbarea a început la ora 11, In sala feotivă a casei culturale, ca an servieta divin

sfinţirea apei — oficiat de păr. I. Lăpaşan, parohul local, făcându-se stropirea localului ca apă sfinţită. Aa urmat apoi cuvântările, conform programului stabilit. Primai a luat cuvântul d. Dr. Trăiau Denghel primpretoral plişll Aghlreş, salutând delegaţia „Astrel — Şoimii Carpaţllor" dela Cluj şi arătând că noul locaş de cultură va fl tachinat scopurilor Astrel", pentra realizarea cărora locuitori ia-

cestei regiuni carat româneşti vor manei cu zel şl devotament, alături de conducătorii lor fireşti.

Păr. loan Lipuşan, paroh local, a istori­sit trecutul plin de asupriri al poporalul ro­mânesc, care a fost lipsit de binefacerice cul-turei veacuri dearândal. Arată cam s'a clădit acest locaş de cultură prin străduinţele com-

întră In prăvălia Mărgineanului şi umple bu­zunarul lui Schmdt? Da' Mărglneana de ce nu calcă pragul părintelui Arsenie? Ana Ca-fafii de ce şi-a dus copilul să 1-1 boteze in al treilea sat, când avea biserică românească înaintea nasula l? Avrămuţ de ce şi-a despăr­ţit turma şi stâna de Cocan, când aa vieţult din neam tn neam împreună ? Toader al N i -nucalui de ce ocoleşte satul, ca să na dea ochi cu finu-s'o? Pentrnce directorul şcolii mal bine să andă de dracu' decât de notarăşn', şi ăstuia ti sare căciula din cap, când aude vor-blndu-se de bine de celalalt? De ce asta şi pentrnce cealal tă?

Şi pomelnicul întrebărilor curge din gura moşului Gavrllă ca vorba din gura predicato­rului. Moş Gavrilă ştie multe, vede mnlte .aude multe, dar şi mai mult înţelege. El înţelege

|mai mult decât alţii, că micile neînţelegeri dintre oameni dac la neînţelegeri mari. Şl fiindcă atâtea neînţelegeri mici sunt între oa­meni, moş Gavrllă, se teme de neînţelegerea cea mare, care poate să ne găsească, când nici nu ne putem gând).

Pe moş Gavrilă şi pe-ale lai păreri, ti­nerii au început să le ia în râs, iar cei ca mesteacăn! pe la urechi, le lan de profeţii.

A căror dreptate va învinge, na se poate şti. Una însă e de pe acnm ştlntă: când ti­nerii de azi vor lovi şl ei şeptezeci şi şepte de anlîn cap, ca moş Gavrilă, şi ei vor fi de Partea părerilor lai, pe cum şi moş Gavrilă o

f ' fost cândva în altă tabăra decât cn bătrânii. y'Căci lnpta între tineri şl bătrâni e veche, de­

odată cu lumea. P a t r e a D a s c ă l u l

posesoratulul arbarialişti împreună ca lucra­rea comunei politice, exprimând mulţumite tuturor, cari aa contribait ca bani, material şi mână de lacra.

Urmează vorbirea dlul prof. unlv, Dr. liberia Spârchez, reprezentantul condacerel centrale a „Aatrel — Şoimii Carpaţllor", din Cluj. D-sa desvoaltă în linii largi rostul şi însemnătatea Aioc. .Astrel" — Şoimii Carpa­ţllor — pentra cultivarea şi Întărirea conştiinţei naţionale a poporului român. Descrie o serie de minunate Isprăvi ale Şoimilor, tn Ţară şl in străinătate, făcute in domeniul cultural şl sportiv, realizări cari aa stors admiraţia tutu­ror, dovedind puterea de viaţă şi talentele neîntrecute ale poporalul român. Exprimă arările de bine pentra noua aşezare culturală, din partea Tribunului Şoimilor, d. prof. unlv. Dr. Iuliu Haţlegana dela Cluj şi îndeamnă pe săteni să se inşlrne sub steagul, bătrânei „Astre", spre binele şl înaintarea Neamului. Cinsteşte din partea „Aatrei" mai multe cărţi şi broşuri pentru biblioteci.

Dl. advocat Dr. Nicodim Crlstea din Cluj, fost primpretor în jad . Cluj, într'o avântată cuvântare, a lămurit pe Înţelesul sătenilor, marea chemare a „Astrel" In creşterea pâturel ţărăneşti precum şi rezultatele binecuvântate ce le-a dat activitatea „Astrei" de 78 ani, dela întemeierea ei. Drept recunoştinţă pentra aceasta strălncită activitate guvernai Ţării a încredinţat „Astrel" punerea în aplicare, tn Ardeal şi Bănat, a legei ,Serviciului Social", conform căreia fiecare comună va trebui să-şl aibă căminal sâa caltaral , In scopul culturali­zare! poporului.

Dl. Dr. Viorel Petrlşor, asistent ia Cli­nica medicală din G a j , a dat sătenilor preţi­oase sfaturi în legatară ca sănătatea caselor şi a gospodăriilor, Insistând ca ţăranca ro­mâncă să v i ra le cel puţin de 3—4 ori ia an casa şi clădirile economice din gospodărie, fn interesa! sănătăţii familiei, iar plugarul să gri-jască de curăţenia grajdului, a curţii ţi fi£ fe­rească fântâna de infectare ca murdarii, cari poartă cn ele pricinuitorii de boale, baccilii.

Intre cuvântări s'au spus, din partea dlui loan Fărăiano, artist al Teatrului Naţional din Ciuj, câteva admirabile glume şi istori­oare hazlii, cari aa produs lacrimi de râs tn mijlocul asistenţei, care l-a aplaudat călduros.

Serbarea a laat sfârşit Ia orele 13V2 în­tr'o atmosferă de mare însufleţire.

Dapă serbare s'a servit o masă comună, oferită din partea primăriei, la care au luat parte 25 persoane. Oaspeţi şi localnici. — S'au rostit toaste de către următorii: d. Dr, Traian Denghel, primpretor, pentru M. S. Re­gele „Voevodal Culturii", — d. loan Lipuşan. paroh local, pentra Prof. Dr. Ialla Haţieganu Tribunul Şoimilor şi d. Dr. Tlberiu Spârchez, prof. univ. Cluj, pentru Primăria comunei şi Composesoratui arbarialiştilor şi pentru toţi cari aa contribuit la ridicarea casei culturale. — Masa a luat sfârşit la orele 15>/2, dup* care oaspeţii aa trecut ca toţii Ia hora ţărănească, ce se înfiripase deja tndată dnpâ serbare, tn sala casei culturale, devenită neîncăpătoare pentru marea mulţime adunată din 5 comune. S'an jucat numai jocuri româneşti : Ardelean», haţegana, învârtite, ţarina ş. s. Mal multe şoi-miţe şl şoimi din Ruginoasa s'aa prezentat în frumosul port naţional tip „Tlcu". — Jocal era în tolu când au plecat oaspeţii la orele 17.

Aa luat parte domnii: Prof. anlv. Dr. Nlcodln Crlstea, medic Dr. Viorel Petrlşor, se­cretar „Astra-Şoimil Carp." Ştefan Cmecin şi artist la Teatru Naţional Cluj, Ion Fărâianu, — delegaţii Condacerel centrale „Aatra-ŞoimiJ Carp". Cluj, — d. Dr. Traian Denghel, prim­pretor Aghlreş d-na şi d. Iullu German, notar

Ruginoasa; Păr. I. Lăpuşan, preot Ruginoasa, Pâr. I. Clonca preot Cubleş; tnv. dir. P. Chlorean, Cableş, înv. dir. loan Muntean Ruginoasa, tnv. dir. P. N i d ă ş i n cu d-na Stobor, înv. dir. E. Maxim, Tlcu; lolif Lehene, secr. corn. Rugi­noasa, dş. M. Lehene Raglnoass, primari! co­munali: loan Tico, Ruginoasa; Ştefan Bolda, Tlcu; Velovan Socea, Stobor; I. Abrndau, Cubleş; I, Hulpoi, Arghlş; preşed. Compos. urbar. N. Lehene Ruginoasa etc. şi numeroşi săteni din comunele din jur.

De încheiere, an cuvânt de landă şl re­cunoştinţă pentru munca şl stăruinţa depnsă întru realizarea clâdirel frumoase şi moderne, ce serveşte drept local de primărie, notariat şi locuinţă de notar la etaj şi casă culturală la parter, se cuvine să aducem dini notar Iulln German, comitetului de construcţie In frunte eu păr. I. Lăpuşan, Composeaoratulul foştilor nrbarl, fostului primar V. Bulboacă şi actualului primar I. Ţico din Roglnoast. Fapta lor dorim să servească drept pildă vrednică de armat pentru toate comunele plăţii Aghl-reşu. — Ajute Domnul!

C o r e s p o n d e n t

Ştiri din Şercaia Culturale. In localul scoale! primare de

stat s'a ţinut o adunare generală, pentra con­stituirea comitetului Căminului caltaral local şi al Despărţământului de plasă al „Astrel". La această adunare de constituire aluat parte d. prof. Vaierlu Literat, preşed. jedeţean ai „Astrel", precum şl o mulţime de cărturari şi plugari români din târguşoral nostru.

D. preşed. Va ieri a Literat a explicat pe larg „legea serviciului social", arătând apoi rolul Important ce l-a avat, în viaţa culturală şi naţională a Românilor din Ardeal, socie­tatea culturală „Astra", care va lucra şi în viitor, aici în Ardeal, pentru binele şi bună­starea poporalul român din Ardeal.

S'a trecut apoi la alegerea comitetului Căminului cultural, care, la propunerea p i r . Valerlu Crişan, va porta nomele regretatului Dr. Gheorghe Msior, care a fost originar din Şercaia, şi care timp de 38 de ani a fost nn învăţat profesor al şcoaiei de agricultură „He­răstrău* din Bucureşti. A fost ales cu unani­mitate următorul comitet de conducere al că-minnlul caltaral „Dr. Gheorghe Maior" şi anume: Director păr. Valerla Crişan, v. pro­topop on. gr. catolic. Preşedinte: Nicolaie Bilteanu, judecător şef, v. preşetilnte: Dr. Emil Oana adv., secretar Dr. loan Aldi Popa adv., controlor: loan Buta, contr. fiscal, casier: Salustia Prună, funcţionar, econom: Adrian Coman, perceptor fiscal, bibliotecar: Victor Ion Prună, funcţionar, iar ca membri în comi­tet: Ioaa Z<gan Judecător, loan Tatomir prim­pretor, Emil Ghlrcolaşla adv., Ieronim Maier înv. dir., Dr. Alexandru Socaclu adv., Dr. Se­rafim Oina adv., loan Toma ing. silvic, Tltu Langa pens. Septimiu Tunsoiu tnv., Vincenţiu Prună, casier de bancă, Gheorghe Ghircoiaşlu, casier comunal, Octavian Maier negustor, loan Călin plugar şl Gheorghe Covoran plugar.

Acest comitet va fi şi comitetul despăr­ţământului din plasa Şercaia al „Astrel".

De încheiere d. judecător şef. Nicolaie Bălteann a mulţumit dlul prof. Valerlu Lite­rat, pentrucă a condus aceasta şedinţă de constituire şi a promis, în numele întregului comitet, că vor munci cu toţii pentru pro­păşirea culturală şl naţionala a Românilor din târguşorul nostru şl din plasa Şercaia. Şedinţa a luat sfârşit la ora 8 aecra.

» Distincţie Prea Ven. Conslstor din Blaj

prin decretul Nr. 8116—1938, a distins ca

Pag. 4

titlul de v. protopop on„ ca dreptul de a purta brâu roşa , pe părintele Ioan Crlsan, paroh, gr. cat. In Ohaba jud. Făgăraş, care, dopăce a servit, t imp de 48 de ani la Altarul Domuulai şi a acumula i românesc, acum s'a retras la pensie.

Din Hosman-Sibiu Instalarea noului preot român-unit

Duminecă înainte de Naşterea Domnului, a avut loc în comuna Hosman, Instalarea preotului român-unit Cornelia Haţeganu.

Ziua aceasta a fost o zi de mare praznic şi bucurie pentru toţi locuitorii comunei.

Noului preot i-s'a făcut o primire frumoasă şi sărbătorească. In marginea comunei Cornăţel, a fost întâmpinat de tineri călăreţi, îmbrăcaţi în frumoase costume româneşti, iar la Intrarea în nona i parohie de toţi intelectualii comunei: Păr. Pincin, păr. Giurca din Colnn, care a ţinut cu­vântarea de primire, pâr. V. Cinezan Şchiopa, d. D. Savu, şeful gării, Înv. TJrsn, înv. Giurca şi alţii.

A răspuns părintele Haţeganu în cuvinte alese şi pline de simţire, mulţumind pentru fru­moasa primire făcută.

După instalare a avut loc o masă dată de noul preot.

' Este de amintit că această comună, fiind In ţinuturile locuite de Saşi, astfel de sărbători înăl­ţătoare arată şi mai mult bana înţelegere şi unirea dintre Români.

D u m i t r u D . S a v u

A venii acasă din Rusia după 22 de ani de înstrăinare

La sfârşitul lunii Decemvrie a sosit din Rasia acasă ţărănoi Gheorghe Roşea din Lunca, posta Valea Lungi , judeţul Târnava Mică.

Curioşi, să ştim, ce mal e prin Rasia, l-am chemat la Redacţie, ca să ne povestească împrejurările de acolo. Spre marea noastră ui­mire insă, foarte grea ne-am pătat înţelege ca dânsul, fiindcă tot a doua-treia vorbă o spune ruseşte.

Iată cam. ce ne-a spus : S'a născut la 188S în comuna Luncă, s'a

cununat în 1912 iară în 1914 a plecat în răz­boia. A luptat în regimentul 50 de Infanterie, compania 2 din Braşov şl a foat prins la 1916 la Baranavlce. Ruşii I-aa das de acolo laK ew, iară de acolo a venit în Ucraina, unde a stat până acuma. In Rusia s'a însurat de patra ori, toate soţiile 1-aa mărit, el rămânând ca an băiat de 7 ani, ca care a venit acasă şl ca o copilită de an an şl jumătate, pe care a lă­sat-o In grija statalul. La graniţă a sosit ca paşaport in regulă, dar foarte sdrenfalt, atât el, cât şi copilul. Grănicerii noştri l-au îmbrăcat.

Viaţa in Rasia este cât se poate de scumpă. El a lucrat la o fabrică de postav; primea la zi 3 ruble 75 copeici, din cari 2 rable 50 copeici le cheitaia pe mâncare. Cor­lei avea la fabrică, unde lucra numai 8 ore.

Pămlnta l e al statalul. Oamenilor nu le-a -rămas aproape nimica, iar din ceeace le-a ră­mas, trebue să dea statului aşa de mult bir, 3ncât nu le rămâne aproape nimica.

Ţăranii sunt chiar de aceea foarte ne­mulţumiţi ca stările de acolo.

Ceeace le lipseşte însă mai mnlt e bi­serica. Cât a văzut cu ochii, blaerici n'a aflat, pentracă toate sunt dărâmate. Ţăranii ruşi, când vreau aă audă sunetul clopotelor, vin la Nistru, ascultă clopotele din România şl plâng ca amar.

La fabrică sunt 5 zile de lucru şl a şasa de odihnă, la câmp însă ţăranii aa rămas tot

U N I R E A P O P O R U L U I

ca 6 zile de lacra şi ca a şaptea de odihnă, însă fără biserici.

Tutunul cel mai Ieftin e 35 de copeici, dar e mult mai rău decât ai nostru. Pâinea neagră e o rublă kilogramul, cea mai alba o rublă şl ' jumătate, iar cea de tot aibă 3 ruble şl jumătate. Din găini şi ouă şl din tot ce are ţăranul se dă zectaială la stat .

Văzând badea Roşea Gheorghe Blajul, tare s'a mirat, cât de mult s'a desvoitat de când e în România Mire . Oraşele din Rusia în schimb au scăzut şi s'aa micit, căci foarte mulţi locuitori au fost ucişi ori trimişi in Siberia.

Prisonieri români mal sunt, dar cei mal mulţi aa îmbătrânit râu, sunt însuraţi, piini de copii, şi astfel li-e grea sâ mal vină acasă.

Viaţa dela noi e ral pe langâ cea din Rusia — fi-a încheiat badea Roşea Gheorghe interesanta povestire.

l u l i u M a i o r

Pilde pentru viaţă;

Preacurata Vergură Măria scă­parea celor sîrâmtoraji Sf. Francisc Regis se dasc intr'o zî fntr'o

înfiorătoare temniţa ia an tâaâr condamnat la moarte pentra a 1 spovedi. Dar tânărul no voi nicidecum să audă de spovedanie. Sf. Francls R'gis după o mulţime de zadarnice îndemnări la pocăinţă, scoase di» cartea sa de rogăciani un chip deal Preacuratei Vergare Măria şi-1 puse sob ochii criminalului, zi­când u-i:

— „Cunoşti t a această sfântă femeie?' ' — „Da, Părinte, o cunos . " mormăi tâ-

cărei . — „Ei b ne, fiule, această preasfântă fe­

mele te cunoaşte, te iubeşte şl se ro-gâ mult pentra tine", continuă 6f. Francisc R g>«.

— „Cam, Părinte?! Aceattă f mele mă iubeşte şi să roagă pentru mine? Oh, a t o n i na mă cunoaşte; ea nu ştie că «-o m'am le­pădat de Biserica IntemeUtă de F o l ei; ea na ştie că ea mi am bătut joc de credinţă şt de cele sfinte: ea na ştie ca ea mi am mânjit mâinile ca sânge nevinovat; ea nu ştie ca eo sant aa blâst tmat, an monstra, de care t rebae să fugă toată lumea..."

—- .Opreşte-te, fiolei Preacurata Vfgură Măria cunoaşte toate crimele şl faradeitgiie ce le-ai săvârşit şl ca toate acestea Ea se roagă pentru tine".

— „Părinte — zise nenorocitul după ce scoase din pleptu-I sdrobtt an sospin adânc şl lung — dacă e aşa cum zici, atunci vreau sâ mă spovedesc şi spovedit aă-ml ies viaţa pe eşafod, drept pedeapsă a crimelor mele".

In orice necazuri şi strâmtorări am f>, sâ no cităm că avem in cer o Mamă, care se ro*g* neîncetat pentra noi!

Cinstirea icoanelor Protestanţii şi ncenl ;ii lor, po ă iii, dac

o l ap t i fără cruţare împotriva icoanelor sfinte. Nn fac ceva nou. Ceva asemănător fâcarâ şi anii împăraţi bizantini, ţărtgrident, de acum o mie şi ceva de ani.

Asa, împăratul Constantin Copronlmas (741—775) duse o laptâ crân;enâ împotriva creştinilor, pentra a-l slil sâ se lapede de cin­stirea Icoanelor. într'o zi, chema la sine pe an vestit pustnic ca namele de Ştefan şl-l zise ca multă batjocură:

„Ei bine, pustnice, mai ţii la cinstirea icoanelor. Mal eşti şi acnm idololatru, închi­nător la idoli?"

— «Noi cinstim icoanele care închlpuesc

. Nr. 4

pe Mântuitorul nostru Isas Hristos | | Q

Sfiata Sa Mamă, slăvite împărate, răsp 0

! ! pustnicei, dar le cinstim numai întrucât '» prezintă pe cei care de fapt reprezintă, jjj aceea cel care calcă'n picioare aceste | C 0 |

îşi bat joc de cel pe care ele ii reprezint) „Om prost şi fără m i n t e — il striga fa,

p ă r a t a l — c u m crezi ta că noi ne batem jo^ , Isas Hristos când îi călcăm în picioare Icoana?

Dar pustnicul Ştefan scoase din sân,] bsn ca chipul împăratului şi în t rebi p e | 4 parat, dacă ar face an lacra rău aruncai banul jos şi l-ar călca'n picioare?! „lmp| r j . de ce pedeapsă aş fi ea vrednic dac i aţi, ranca jos acest ban care poartă chipul tio, l-aşi călca'n p ic ioare?"

— „Te-aşi trimite la moarte" , răspm scurt Împăratul! ]

„El bine, împărate — închee pugfn/cr neînfricat — dacă cel ce calcă'n picioare chlpţ. împăratului e trimis la moarte, atunci cdi va trebui pedepsit cel care batjocoreşte chip; împăratului împăraţ i lor?" j

împăratul înţelese lecţia usturătoarei pustnicului, dar ca toate acestea condamni! moarte pe neînfricatul apărător al sflnteli icoane. \

Căsătoria nu se poate desfac Domna Cost ic i din L. nemulţumit i

«oţia sa, cântă să-i dea dramul. Făcu de; hârtiile de lipsă pe la tribunal şi In câtei ani divorţul fa pronunţat . Crezâodu-se descl

taşa t de orice legătură, dl Costlcâ puse oct oe o femele tânără, frumuflcâ şi creştină. ! cero mâna şl na i-se refuza. Ba hot i r i r i chit şi data ospăţului . :

Intre timp veni la tânăra femeie o prlt t en i şi-l zise: „Margareto, e adevărat că 1 măriţi după advocata! Co i t l c ă?" j

— „Da, scumpa mea! Am hotărît dejaţ data căsătoriei şl ţin sâ-ţl spun c i ta eşi printre primele mele lnvltste". j

— „Bine! Da ta ştii c i advocatul Costici a fost încă odată călători t şi că acuma e dl vorţat?!

„Şi ce are a face că e divorţat?" [ — Ce are a face? Apoi ta na te mi

ooţl călători ca el la biserică; şi chiar şi dac v 'aţi câsâtnrl la legea civilă san la vreo seci-religloasă, căsătoria voastră na va fi talnlj an simpla conc tb naj, căci atât timp cât [ traeste lai Cost ic i pr ima soţie, legat estet ^a: „judecătorul nu poate desface ceeace au\ Dumnezeu". f

— „Daci aşa stan lucrurile, să ştii n'am să mai daa faţ i co Cost ici . Iţi maţ mese c i ml-al atras luarea aminte".

Un bileţel anunţă pe dl Cos t ic i cldOr

nişoara Margareta nu se poate căsători cu « divorţat. \

(I. V.)

M a r i ' a l u n a c ă r i d a p ă m â n t fn )' d a t u l B u z ă u . La Neholaşi în Bazăo de ci teva ziie aa început mari alunecări de părflâl Deaiul de pe marginea râului Basca, din l propierea cornane! Neholaşi a început si >, lunece la vale înghiţind şl acoperind total I calea lai. La o adâncime oarecare aliando-' au strat puternic de pământ argllos, apele \ jaose până acolo aa slăbit legatara deaio1' şt cottlşul a pornit la vale. In fiecare zi p|. mâotai Înaintează ca 1 metra 2 spre ap' râului din vale. Sant temeri că uriaşul val <ţ p*mânt ar zăgăzui apele râului, care înc" cftad si-şi croiască o nouă alvie va lauof satul de al i tar la .

U N I R E A P O P O R U L U I Pag. 5

Jcuvântarea dlui Călinescu despre „Frontul Renaşterii Naţio­n a l e " — Turburări în parlamentul unguresc — Luptele din

Spania — De unde va izbucni războiul R o s t u l „ F r o n t u l u i R e n a ş t e r i i N a ţ i o n a l e "

Miercuri seara d. Armând Călinescn, mi-Istrul de interne a vorbit la Radio Bacureşti espre „Rostul Frontalul Renaşterii Naţionale*.

Cuvântarea dini ministra a fost ascultată cu nteres de toţi cel Înscrişi in noua mişcare de

înnoire şl ridicare a ţârii. Mii întâi di ministra a arătat situaţia

slnicâ din trecutul luptelor politice, apoi a lămurit spiritul In care a luat naştere această mişcare, care nu este luată dupa chipul unor alte mişcări streine. Această mişcare răsărită din mijlocul neamului nostru a pas capăt u-aor lupte de 20 de ani, cari au frânt şi sdren-juit tăria şi unitatea neamnlai nostru. Frontal a adunat pe toţi oamenii de bine, ca laolaltă aă lupte umăr la umăr pentru ridicarea ţării, pentru a fice o Românie mal tare şt mai bună. Această mişcare reia firul rapt al nniunlt na­ţionale. Ea reprezintă interesele statului şi ale neamului şi urmăreşte repnnerea statalul în drepturile iul.

M a r i t u r b u r ă r i î n P a r ­l a m e n t u l u n g u r e s c

Viuerla trecută ao fost mari tuibarăr l în Camera angsră dela Badapesta.

Mal mulţi deputaţi de-ai guvernului şi doi deputaţi din opoziţie s'au certat rău de tot, îa urma unei cuvântări a fostulal ministra Stranlaviky, Invtnolt că ar fi in slujba evreilor.

Deputaţii din opoziţie au atacat mai ales pe noul ministro ai (lăuturilor de carâad ali­pite la Ungirla d. J i ross , fost şef ai partldn-Sai angar din Cehoslovacia.

Tarburarea a fost mai mare în clipa când contele Bethlen a spus c i d. Jaross este laş. In învălmăşeli mai mulţi deputaţi au fost loviţi.

Namai ca mare greutate a pă ta t fi res­tabiliţi liniştea. Şedinţa a trebuit insa s i fie amânată. Se crede că în urma acestor certe Parlamentai va fi Închis şi în curând se vor face noi alegeri de deputaţi .

S e m i ş c ă India

Pace şl linişte de altfel n'a prea fost alciodati acolo. Poporul de sute de milioane al Indiei na se poate împica nici cum ca gândul ca s i fie stăpâniţi de Anglia şi nrăse de moarte pe englezi.

De astă dată aceia cari se mişcă sunt ocrăforii din portar i . El au declarat cn toţii greva. Din toate centrele provinciale sosesc către oraşele mai msrl grupuri de muncitori cari Intraţi odată în oraş declară greva foame).

Gavernul face mari «forţări pentru liniş­tirea lor şl a împiedeca o grevă generală.

Ce m a i v r e a G e r m a n i a Tn E u r o p a ?

Se ştie că in toamna anulai acesta Ger* manta a spus tuturor că dacă i-se împlinesc cererile în Cehoslovacia, ea na mal vrea nimic Io Europa.

A:um însă scria anele gazete câ pe Nemţi îi bate tot mai mult gândul s i ia ceva şl dela Olandezi şl Btlglenl.

Ştirea aceasta a adus mulţ i îngrijorare în mijlocul paşnicului popor olandez.

G:rman!a încearcă mereu aâ vadă, care este părerea Angliei în această chestiune, căci fără de învoirea ei Inc» nu se poate mişca şi schimba nimica pe faţa bătrânei Europa.

U n g a r i a intră ş i e a Tn î n ­ţ e l e g e r e a î m p o t r i v a c o ­m u n i s m u l u i

Mal în anul trecut, Germania, Italia şl J «ponta aa f icat o înţelegere ca s i lupte îm­preună împotriva bolşevismului, un fel de pset anticomunist. La acest pact s'au mai a-lăturat apoi alte ţări. Acuma se spune că vrea s i Ii-se aii tore şi Ungaria.

Ia zilele acestea contele Cs.kl ministrul de externe al Ungariei a avut o tntrevedeie co miniştrii Italiei, Germaniei şi jipooiel la Budapesta. Aceştia 1- au anunţat că ţările lor primesc cu bucurie ca Ungaria să meargă a-lâturta de ele împotriva buIşevUmulul. Ga vernul aegaresc şl regentul Hoity aa şi apro­bat acest lacra .

Vizi ta m i n i ş t r i l o r e n g l e z i la R o m a

Se ştie că îa vremea din armă Anglia a lucrat mult pentru pacea lomll. Amestecai acesta îa frământările celorUlte popoare > făcut s i renunţe la unele dreoturl şt sâ-şi calce tn picioare mândria ei. S h mbărlle multe cari aa venit au adus şi la o apropiere întrr Anglia şi Italia. Au fost multe lucrările car) le-au f ica t să se apropie. întâi grija Aog'let de a p i s t r a aceeaşi situaţie în Med>ter«na »i de a împiedeca pe Italieni s'o cucerească in întregime, apoi războiul spaniol şl slta*ţ<a economică a Italiei, care nădăjduia un spnj o economic din partea Angliei.

In săptămâna trecută miniştrii englez lordul Chambsrlaia şi lordnl Halifsx, au făcut o vizită în Italia.

Oaspeţilor englezi H-s'a făcut o primire strălucită pe pământul Italiei. Rezultatul îa-trevederllor avute cu d. Mussollni n'a fost însă prea strălucit.

Italia n'a voit să lase nimic din cererile ei în Tunisul francez şl nici nuş i -a schimbat politica sa de sprijinire a naţionaliştilor spa­nioli. Aceasta a făcut ca aă na se ajangs la nici o înţelegere, şi nici la o conferinţă acelor patra mari puteri, cum ar fi dorit Italia.

L u p t e l e d in S p a n i a

Trapele naţionaliste îşi continuă binişor înaintarea pe frontul Catcloniel. In 17 zile de lupte naţionaliştii au înaintat cu încă 80 de k lometri şl au făcut peste 32 mii de pri-sonierf.

Ca toată ceaţa deasă, care s'a aşezat în vremea din armă, laptele aa continuat co fu­rie pe toate fronturile.

In carsal zilei de miercuri trupele naţio­naliste aa cucerit lanţal munţilor Lorena, a-jongând aproape de Taragona. Oraşul Tortoza a fost ocupat de naţionalişti. Trapele bolşe­vice bat în retragere pe o linie ce se întinde dela Tortosa la Tarsgona, urmărind s i întă­rească şi mal mult frontal de apărare al Ta-ragonei.

Ia aceste lupte naţionaliştii au ocupat 145 orăşele şl sate şi au eliberat de sub stă­pânirea bolşevici o populaţie de peste 250.000 oameni.

In toate oraşele şi satele eliberate biseri­cile an fost găsite arse s t a dirlmate de bolşevici, Iar preoţii ucişi. Namai în provincia Lerlda aa fost aclşl 77 de preoţi, Intre cari şi epis­copul din Lerlda.

Lupte c r â n c e n e Tn P a l e s t i n a

Palestina na s'a liniştit Incă nici acuma, cu toate atrăduinţele AngHef. Arabil sunt ne­mulţumiţi de împărţirea făcută şl na mal vreau ss primească pe Evrei îa Palestina. Trupele de răsculaţi arabi na se sfles: să atace nici trupele engleze. Joia trecută a avut ioc, în rrg unea R.malloh, o lopti crâncenă intre tru­pele răsculaţilor şi soldaţii englezi. Lupta a ţinut câteva ceasuri şi a fost foarte sânge­roasă. In cele din urmă arabii au fost încer­cuiţi de ecgirzi, »u reuşit însă să frângă în­cercuirea şi să fugi.

P â n ă c â n d v a s t a î n ţ e l e g e r e a d i n t r e A n g l i a ş i Italia

Ia vremea din urmi Italia şi Anglia, atât de învrăjmăşite altădată, au ajuns la o înţe­legere. Italia mai ales nădăjduia s i tragă mari foloase economice de pe arma acestei înţe-l 'geri . Cum insă Anglia este prietena şi aliata Fan te ) , ca care Italia are ceva de împărţit: Tunisul şi Corslca, se crede că nici înţele­gerea na va dăinui prea muit.

Arg ta nu vrea aici o schimbare îa Marea Mediteranâ, aşa cum cere Italia, şl dela acea­sta va atârna pe vi|tor buna înţelegere d n-tre ele.

R ă z b o i u l m o n d i a l a r p u t e a i z b u c n i Tn p r i m ă v a r ă

De o vreme Încoace răsună mereu ve-hlul cântec că trăim vremuri grele şl că

suntem în pragal anal noa război. Poate c i primejdia nu i aşa de mare cam le place onora s i o arate. Am ajuns inş i s i zugrăvim oe dracul mal negro de cam e şl să ne speriem apoi tot noi de urăţenia iul. Ua lucru e s'gur ns i ci nici mart nidrjdl de pace îndelungaţi

au putem avea. Graniţele se schimbă dela o zl la alta, iar neliniştea şi vrăjmăşia dintre popoare creşte în continua.

De data asta prăpădul ar isbucni la arma anei năvăliri germane în Ucraina sau a anei nsviliri italiene in Tanis. Acolo zace primejdia cea mare şt până acuma n'a putut fi încă în­depărtată. Pe cerul păcii se îngrămădesc mereu nouri greoi şt latunecoşi, Iar semnele cart se arată prevestesc şt ele primejdia şi cumpllrea.

Germania nu-şi mai ascunde gândurile războinice le spune d<-«chis şl pe faţa tuturor. P a n i acum are gata 1000 avlotne de luptă, de prima hote şi tn flecare săptămână fabrică încă alte 200. Ia faţa acestor stări îngrijoră­toare toate ţările se înarmează şi Iau măsuri de apărare. Statele Unite ale Amerlcli, atât de liniştite alta dată şl îndepărtate de primejdie, an hotârlt şl ele să se înarmeze cât mal re­pede.

Pag. 6 OH IR E A P O P O R U L U I

B i s e r i c a u n i t ă î n s l u j b a n e a m u l u i

Cum a ajuns episcop Atanasie Rednic Episcopal Aron mari la 25 Februarie 1764,

Ia vârsta de55 ani, la Baia Mare, unde era Intr'o vizitaţie canonică.

Dnpă nişte canoane vechi orientale, în scau­nul episcopesc na pntea să fie pe atunei decât an călugăr. Dacă alesul era dintre mireni sau necălugări, mai întâi trebuia să intre în călugă­rie şi să facă voturile călugăreşti. La noi la Somânii uniţi, trebuia să între în cinnl sfântului Vasile cel Mare, cum de fapt an şi făcut Ino-

' ehentie şi Petra Pavel Aron. In cele două mănăstiri din Blaj erau de

acum destni bărbaţi destoinici de a purta mitra şi toiagul arhieresc, aşa că nn mai era nevoie să caute prin statul mirenesc, cnm se făcuse de­là Atanasie Încoace; numai cât spiritele erau împărechiate, şi fiecare călugăr cu ceva şcoală mai înaltă se simţea chemat să povăţuiască el soarta bisericii.

îndată după îngroparea Ini Aron, călugării şi câţiva protopopi înaintară cătră împărăteasa o cerere, ea să se respecte condiţiunile de unire delà 1700, diploma leopoldină şi obiceiul vechia adecă să se permită clerului să candideze perso­anele pentru scaunul episcopesc, şi anume să propună trei persoane, dintre cari împărăteasa să Întărească pe nnnl. Să na li-se mai dea fără de alegere, cnm s'a făcut când cu Pataehi şi cn Inochenţie, de oarece între Români de acum sunt bărbaţi pe ales.

Vicar era Atanasie Rednic, care fusese du­hovnicul Ini Petru Pavel Aroa şi îndrumătorul lui cn multe locuri, care îl asculta ca nn copil. Din acest motiv Aron îşi făcuse duşmani şi printre călugării delà sf. Treime, cari îi băgau vina că prea se lasă condus de Rednic, care era un om de o fire mai greoaie, aspru şi foarte legat de regalele vechi orientale, de ceremonii şi de for malităţi. Apoi Rednic făcuse studiile la Viena, eeeace lor li se părea ceva mai pe jos, câtă vre­me ei le făcusere la Roma. începură deci a umbla să-i dea jos din vicariat, temându-se ca nu cum­va, în calitate de viear, să-şi facă propagandă şi la urmă să fie ales el.

La sărbătorile Rusalelor 1764 se adună si­nod, în care călugării delà Sf. Treime din non încearcă să înlăture pe Rednic, dar nn reuşiră. Atât de mult se stricase dragostea frăţească între călugării din aeelaşi cin şi de acelaşi neam Aşa era spiritul vremii. Toţi erau egoişti şi fie­care voia să vâneze pentru sine cât mai multe titluri şi măriri lumeşti. Spunem lucrurile aees-tea şi nu le ascundem, ca să ne dăm şi mai bine seama că dacă biserica asta unită n'a pierit atunci, când erau desbinări în sînul ei, cn atât mai si­gur nu va pieri acum, când nu sunt astfel de deBbinări, ci ori şi care dintre ierarhii noştri — pentru mai marea mărire a lui Dumnezeu şi bi­nele bisericii şi al neamului —, ar fi gata ori­când să-şi depună mitra şi toiagnl, şi să se în­chidă în vre-o mănăstire. Spunem apoi aceasta, ca să se poată convinge orieine că biserica ta na e ţinută de oameni nici de destoinicia lor, ci de însuşi Dnmnezeu, care de multe ori alege cele slabe şi proaste, ca să ruşineze pe cei pu­ternici şi învăţaţi.

In acel sinod se aduse hotărîrea ca sinodul pentru alegere de episcop să se Întrunească pe sărbătoarea sfinţilor apostoli Petru şi Pavel, adecă pe 29 Iunie.

Sinodul se întruni cn o zi mai laainte, adecă în 28 Iunie, ca să se mai hotărească, pe cine să candideze. în ziua aceea, Insă nu se ajun­se la nici un rezultat. In ziua următoare deci, cei din Sf. Treime împreună cn unii dintre pro­topopi şi preoţi, hotârîră să candideze pe Ino­

chenţie, care trăia încă in Roma şi avea vârsta de 72 de ani, şi care renunţase pentrn totdeauna Ia scaunul vlădicesc; apoi pe Grigorie Maior şi Silvestra Calisni. Vicarul Atanasie Rednic insă spuse protopopilor, preoţilor şi călugărilor că vo­turile se pet da şi altora, na numai celor trei, iar dintre cei cu mai mnlte voturi, se vor trimi­te împărătesei trei dintre cari să aleagă nnnl.

In 30 Iunie, se făcu votarea în faţa comi­sarilor împărăteşti Ignatius Bornemissa vistierni­cul (ministrul de finanţe) şi Francise Boierin, judele nobililor din comitatul Alba (nn fel de prefect). Grigorie Maior primi 90 de voturi, epis­copul Inochenţie 72, Silvestru Galiani 16, iar Ata­nasie Rednic 9.

Bncuria era mare între călugării delà Sf. Treime, căci toţi erau aproape siguri că va fi în-, tărit Grigorie Maior, care avea 90 de voturi adecă tocmai de zece ori mai mnlte decât Ata­nasie Rednic Despre Inochenţie ştiau că nu va veni şi nici n'ar fi întărit de către împărăteasa care însăşi îl exilase, apoi Silvestra Caliani nn avea, cunoştinţe pe ia Viena. Avea însă Rednic, dar de el nu sa temeau, căci doară el avea de zece ori mai puţine voturi decât Grigorie Maior. Dar încă în toamna aceluiaşi an, împotriva tnturor aşteptări­lor, împărăteasa întări pe Atanasie Rednic. Anu­me:

La moartea episcopului Aron (25 Februarie 1764), lacrimă icoana Maicii Domnului din bise­ricuţa delà curte, în văzul mai multor eăiugări şi a altor demnitari civili şi chiar militari. împără­teasa pornnei ca iceana aceea, împreună cn toate procesele verbale luate cn prilejul lacrimării, să le ducă la Viena. Rednic, în calitate de vicar, trimisă pe prietenii săi, Filotei Lâslo ieromonah delà Bunavestire şi pe călngăraşul Ambrozie din Sadu, cari duseră icoana la Viens, nnde li se cerurâ mai multe informaţii asupra călugărilor din Bunavestire şi din Sf. Treime. Aceia infor­mară, dnpă cum îi trăgea pe ei inima şi simpatiile, şi în urma acelor informaţii, Atanasie Rednic, stareţul mănăstirii Bnneivestiri, asprul observa­tor al regalelor călugăreşti orientale, fostul du­hovnic al Ini Aron şi vicarul din timpul vacanţei] fu întărit da episcop,

N. L u p u

P e n t r u r i d i c a r e a unui monu­men t Ba m e r m â n t u i iui ÂSe-

xanciru L u p e a n u - M e l i n In Nr. 42 din 16 Octomvrle 1938 al „Uni­

re! Poporului" am rugat pe iubiţii noştri ce­titori, să contribuiasci, care cu cât poate, pentru ridicarea unui monument la mormântul celai ca a fost Alexandra Lupeanu-Melin.

Publicăm rezultatul de până acama al contribulrilor:

1. „Unirea Poporalul* 2. luila Maior, Blaj „ 3. Liceal teoretic de fete din Blaj „ 4. Dr. Nic. Brânzea, prepozlt, Lugoj „ 5. Pop Avram din Ploplş , 6. Zugrav Nicolae protopop, Lnpeni „ 7. Pasca Nicolae, cantor Crăcinnelul

de jos „ 8. Ioan Georgescu învăţător pensio­

nar Sacadate „ 9. Sabin Olea preot, Ciba „

5508 Lista o ţinem deschisă şl rugăm pe iu­

biţii noştri cetitori, să nu-şi aite de celce 19 ani i-a delectat cu scrisul său frumos.

Lei 2000 „ 1000 „ 1978 » 100

20

„ 200

10 „ 100 » 100

.1

Iub i ţ i i n o ş t r i a b o n a ţ i s u n t ruga ţ i o r i de câ te or i n e t r i m i t abonament»\ p e n t r u gaze tă , să b inevo ia scâ a arăta «I c u p o n u l m a n d a t u l u i şi n u m ă r u l sub cat l i ' s e t r i m i t e gaze ta . I n f o r m a aceas ta scu­t esc A d m i n i s t r a ţ i a d e foar te m u l t l U c r i i zadarn ic . ' î

H M i ş c a r e î n c i e r u l arhidiecezanj

Aflăm din cel din a rmă cercular că in curau! lunilor Iulie—Dec. a anului 1938 n'an fost kirt toniţi decât 4 preoţi. La'pensie aa fost trecsjlî inşi. şi aa murit 9 inşi. Aşadsră numărul preoţi lor a scăzut ca 10 în carsal celor şase lnni d! urmă ale anala! trecut. Tot în carsnl aceste 6 luni au fost consacrate 11 biserici, şi an un 9 de cifre I. P. S. nostru Mitropolit, laii dnpăce s'a îmbolnăvit, ana a consacrat-o f S. Dr. Al. Rusa, episcopal Maramureşalt şi alta P. S. Dr. Ioan Bălan, episcopul Logc julul. Vi ce protopopi onorari aa fost narai: 14 preoţi, iară parohi 10 preoţi.

1 I a n u a r i e l a P a l a t u l P . S . Salt I o a n . Urmând o tradiţie veche şi anul aceşti P. S. Sa a primit arări le de bfne dela toit autorităţile civile şi bisericeşti din Lugoj. Mi întâi au fost Parohlenli şl Cleral dia Logoţ vorbind Sf. Sa Brânzea. Eraa de faţă, îatrt alţii: Col. în rez FI. P o p ; Proşteanu, prim preţ de Trib. în retr.; Prof. Simonescn; Maior Cer-' nău; Av. Celeşlano; Cav. Chorcheş; s. * Li adresează cuvinte adânc simţite P. S. Sa. Ai venit apoi autorităţi le: Prefectul Col. Boltan;! Primarul Dr. I. Dobrin; Col. Marinescu-Arm8ti;j Procuror-prim Rezei şl procuror Becicheri; Dn Peteaou, dlr. lic. C Brediclanu; log. Radoslsvj B. Ba ibap r împre to r ; Dr. Vaslle-secr. gen.Prl j măria; Dr. T. Sălăgeanu jurlsc. jad.; D.Tămil. av. S îa t ; Dr. Simonetl prim preş. Trib.; Stolj căneecu reviz. scol.; Gr. Popescn preş. Cam . de Comerţ; Mătăcaria dlr. şc. prim.; Lupei* şef. cab. Pref.; ş. a. La ora 14 a luat sfârşi!' recepţia dela Palatal Episcopesc din Lugoj, j

C ă l u ş a r i i r o m â n i l a L o n d r a . zilele trecute s'a dat la Londra o mare re prezentaţie de jocuri populare din toate târlit -Dela noi a plecat an grup de câluşeri. Joci călaşerilor noştri a plăcut malt englezii Toate gazetele lor 1-aa lăudat şl 1-aa socoli­ca anul din cele mai vechi şi mai framoaK jocuri din câte s'aa jucat atunci la Londn Lan! seara căluşerli români aa fost prezentif apoi nuni pablic ales, la unul din cele ffl> mari teatre, din care prilej s'a vorbit şi despic jocurile naţionale româneşti. jj

5 0 d a s ă t e n i î n g r o p a ţ i d e v i i I" z ă p a d ă . In apropierea oraşului Kolza dH Turcia an fost descoperita t rapari le a 50 săteni. întregul grup fasese prins pe drum df

nn vârtej cumplit de zăpadă şi îngrop»1

de via. • I i|

R a d i o p e n t r u c â n i . O mai fi şi ast»,; că în lume se întâmpla mnlte lucruri, de ne-, crezat. In dragostea lor faţă de tovarăşii 1"(, lătrători, oamenii le-au clădit case c | ! bane, aa ficut spitale pentru câni, i-au !

brăcat în haine şi blănuri şi i-aa aşezat 1 1 < masă alăturea de el. Şi cam de radio, cutlot" fermecaţi care-ţi aduce veştile şi cântările del»;

Nr. 4 Ü « I R e A P O P O R U L U I

nari depărtări, nn se poate lipsi aproape ni-nenl din oamenii de ari, s'an gândit nnli să acâ radio şi pentru câni. Şi fireşte că acela :arl an fâcut-o aceasta au fost englezii. 4a-I vorba Insă Ia acest radio de cântece iln ceteră şt «rcuş pentrn ascultătorii In ,atrn labe cl cn totul de altceva. E o în­

cercare pe care o fac crescătorii de câni a sâ vadă cnm se mlşcfl şl râopand cânii lor

:8nd sant strigaţi de altcineva. In aparatul de r a d i o se vnr auzi, fiuerătnri, semnale şi co-i i' nenzl către câni.

O n o u ă ţ i g a r e t ă r o m â n e a s c ă . Ve-îtea aceaaia va îmbucura ac duu» »c«ma pe

'imUorf, pe cel obişnuiţi să se afume mai ' ies din această buruiană a dracului care este <:utunnl. Noua ţigaretă poartă numele de „Ţâ

anca" şi se va vinde nu peste mult cu un i ea bucata.

O b i s e r i c ă c e m e r g e Ia c r e d i n ­c i o ş i . Pauă acuma b<tcrica ireDaiu sa aşt ipte pe credincioşi să vină ia ea. Americanii an Insă un fel de biserici cari merg ele la cre­dincioşi. Şl sc înţelege că pe roate. Le-a is­codit un episcop protestant din S&n Paolo. Văzând că credincioşii săi nu se prea înghe­suiau la biserică s ă i audă predicile, s'a gândit sa me*rgâ el la ei. Şi-a făcut o biserica pe roate. Un automobil mare, în care se afiă un altar, scaunul episcopesc şi o b bllotecă cu cSrţi. Cu această biserică, ce merge pe roate, sptscopoi nădăjduieşte să câşt ge cât mai •nalţi credincioşi, căci biserica Iul umblă ea după credincioşi şi nu aşteaptă ca ei sâ meargă la ea şl s'o cerceteze cu dragoste şt redlnţâ.

J u r ă m â n t u l u n u î a d v o c a t . Ua ad* vocat dio Loodra s'a jurat ca na ae va mat spăla până nn va dovedi nevinovăţia aceluia pe care-! apăra. Procesai a ţinnt 6 luni şi l a

t gat. In tot acest timp însă advocatul şi-a ţinut jarâmântal şl na s'a apălat de loc. Fi­reşte câ acest lacra a crescut mult faima ad­vocatului fi i-a adus clienţi şi procese de apărat cât mal multe.

O f e t i ţ ă a r d e d e v i e . Fetiţa Tutiana Cârca din comuna Semeni, în vârstă de 5

ani, aprooltndu-se de gara sobei I-s'an aprins aainelc. Speriată fetiţa a Început sâ strige şt

ceară ajutor. Aa încercat s'o scape surorile ei, una de 6 ani, iar alta de 7. N'au izbutit nsâ şi s'au ales şl ele ca arsuri mari. Mai

târziu aa sosit acasă şi părinţii, cari şt-an dus copila la spital. Total a fost insă zadarnic şi biata fetiţă a mărit îa chinuri groaznice.

A r d p ă d u r i l e A u s t r a l i e i . In Australia ţară aşez*ta ac cealaltă parte a pământului acuma este vară şi căldură mare. Din cauza acestor călduri uriaşe, în zilele trecute a şt isbucnlt nn foc mare, care a mistuit pâoă a-cum numeroase locuinţe şi aşezări omeneşti şl a nimicit nesfârşite întinderi de pădure. Momărul celor morţi In acest uriaş foc trece de 60. Sant temeri însă că foarte mulţi oa meni şi-an gâsit moartea în flăcări. Astfel, un agricultor care încercă să-şi mântuiască de prăpăd soţia şi cei opt copilaşi a văzut pe patra d.n el îngroziţi de flăcări, alergând în Ioc şl pierind sub ochii săi.

P u i d e v u l p e a l ă p t a ţ i d e p i s i c i . 'onâzect de pai de vulpe dela o moşie din «uemarca au fost alăptaţi mai multă vreme

de puie) . La început el aa foat alăptaţi de mamele lor. lotr 'o zi însă acestea n'au mal vrut si aa (acepnt să-i omoare. Pentra a Je asl-

f ? a r " hrana, moşierul s'a gândit să aducă pisici, cari aâ alăpteze pnii părăalţl. Acestea t-ao

dsn sucursala: T U R D A , S t r . Avram Bancu 20

primeşte membrii până la vârsta de

8 5 a n i iâ mecSicaBă, cu piaţă lunară redusă

înscrieţi-Vă pe Dv., sau pe rudele Dv. bătrâne în: T u r d a : Ia dl Nagy Iosit sau DI. Köblös Carol D i c i o s â n m ă r t i n : la Dl József Béla, Slr. Vânătorilor 6. B l a j : la dl Szabó Iosiî, Str. Reg. Ferdinand 1 Sernut : la dl Kozocsa Ştefan D u m b r ă v e n i : Szenipétery Ludovic, Slr. Horia 34 B a c h n e a : Szalma Ştefan^ G o g a n - V a r o l e a : Iakab Ârpâd M e d i a ş : Engelmann Francisc. Slr. Hontems 27 C â m p i a - T u r z i i : ( ş i L u d u ş ) dl Sândor Adalbert. Sara: dl Kacsir Adalbert C â m p e n i : dna S. 1. Olteanu N.

F i e c a r e m e m b r u î n s c r i s p â n ă Ba 1 F e b r u a r i e p r i m e ş t e un c a i e n d a r - c a d o u c u 118 p a g i n i .

Nr. 1130 (3 3)

primit şi i-aa iogrijit ca şl când ar ii fost pali lor. — Dragostea pisicilor pentra pali de valpe părăsiţi de mamele lor poate servi de pildă maltor mame de azi, cari sunt în stare să şi părăsească propriii lor copii sau fi lasă, pentra petreceri şt vizite, pe mâna servitoa­relor şi a dădacelor.

O ş c o a l ă p e n t r u d o r m i t . In Germania la Stuttgarr, c t e o şcoala Înfiinţată ca i i taveţe pe oameni cum sâ doarmă. întemeie­torul acestei şcoli, un doctor , spune câ cei cari nu pot dormi sunt ei de vină pentruca na ştia sâ doarmă. Ia şcoala acestui doctor elevii învaţă cum aâ doarmă. Lecţiile încep seara la I I ceasuri şi şcolarii sunt învăţ«ţi tă creadă câ viaţa este cei mai ban lacru şi cd lumea este nomai pentru mulţumirea şl des­fătarea ior. Şcoala na se *fii departe de lame, (a linişte şl singurătate, ci în mijlocul oraşuni aude mişcarea şl larma sant mai mari, aşa câ şcolarii învaţă, sâ poată dormi şi când se face cel mai mare sgomot.

O b u n i c ă c u 6 0 0 d e n e p o ţ i . Nu de mult a murit îa orăşelul Goy na din Polonia o bătrână ţigancă, Bogomlia Kozer, în vârsta de 118 ani. In lunga ei viaţă Bogumlla Kozer a fost măritată de 5 ori şi a avot 5 fit, opt fiice, 52 de nepoţi, 240 de strănepoţi şi400de rastr inepoţi . In tinereţele ei s'a ocupat şl cu vrăjitul şi ghlcitorla. A fost o meşteră prezl-câtoreasa vestită. Aşa în 1917 a prezis ucidersa câlcgărnlal Rasputln dela cartea ţarilor roşi.

Un c o c o ş o m o a r ă u n o m . Ia oraşul Lima din Pera (America de S a d ) aa loc in flecare an lupte mart de cocoşi. Lumea aleargă <ntotdeauna dela mari depărtări şi vană bani grei pentra a vedea aceate lapte. Stăpânii cari aa cocoşii cei mai voinicişi mai bâtâiotii câştigă de pe arma lor bani şi premii fro-moaae. Un crescător de cocoşi, Lnli Qainta-nilla, dorind aă câştige el premial cel mare, a pregătit pentra aceate lapte an cocoş volnic

şi ir am os , Pentru &-1 face şi mai arţăgos, Lais i-a smuls într'o zi câteva pene. Inebunit de durere şi necaz, cocoşai s'a repezit la el şi Infigânda-şi ciocul îa inima lai, 1-a omorît pe loc.

Beţ ia t e ş i o m o a r ă . Săteanul Fira Mihau QIU comUDs OfOthei, judeţul Bihor a o ecat In săptămâna trecută la târg la Oradea. Acolo dupăce a Isprăvit ce avea de târguit s'a oprit şi la o cârciumă ca s i mai guste puţin. A gustat însă cam mult, aşa câ a plecat către casă ameţit binişor. Pe dram a fost cu­prins de raoleşcaiă şl a cazat în şanţul dru-malai, în zăpadă. Spre nenorocul lui n'a fost gJsit decât a doua zi seara de către nişte drumeţi. Cum na era mort a fost doi acssâ ca să i-se dea îngrijirile trebuincioase. N'a na i pătat fi readus la viaţă şl dapă 2 zile de chiaari nefericital sătean şl-a dat sufletul.

•f los i f M i h a l c a , preot român unit pensionat, după o manca de 45 ani în slujba b'sericei, în urma unor lnngl şl grele suferinţe, împărtăşit fiind ca sf. Taine, şi-a dat banul a ia saflet îa mâinile Creatorului în ziaa de 31 Decemvrie 1938 la orele 5 dimineaţa, In al 71-lea sn al vieţii şi al 46 lea al căsătoriei sale fericite. înmormântarea 1-s'a făcut In ziua de Luai 2 Isnuarl 1939 la orele 10 a. m. In cimitirul român unit din Plşcari judeţul, Sata Mare. Fle-I ţarina uşoară şi memoria binecu­vântată 1

4> p l a n t ă c a r e t u ş e ş t e In ţările calde este o plantă foarte răs­

pândită, numită planta care tuşeşte. Dacă un fir de praf numai ae aşează pe frunzele ei, a-tuncl planta se umflă şl face an fel de ex­plozie prin care se scutură de praf ca şl cum ar tuşi.

Pag. 8 O N I R E A P O P O R U L U I

Goréa loan Sânmihainl de Câmpie. Adresează-te Institutului Naţional de Credit Agricol Cluj, care-ţi va arăfa, ce trebue s& faci ca să primeşti împrumutul de care ai nevoie.

Olar Marian Ciugnzel. Propunerea D. Tale, de a saluta dimineaţa pe Tatăl, la amează pe Fiul, iar seara pe Spiritul Sfânt, ca să fie salutată întreagă Sfânta Treime in cursul unei zile, e greu de împlinit. Saluturile.- bună ziua, deie Dumnezeu bine, sănătate bună, sunt foarte bune; Salutul creştinesc: „Laude-şe Isus Christos* e al creştinilor apuseni, iar .Christos in mijlocul nostru" al celor răsăriteni. Părerea noastră este, ca noi răsăritenii să ne folosim de acesta din urmă, că este atât de frumos şi de creştinesc „Christos în mij­locul nostru" zice unul, .este şi va fi" răspunde celalalt.

Pâr. Victor Gergely protopop Ghimesfăget. Vă mulţumim din inima pentru noul abonat câştigat şi consta­tând cu multă bucurie că în parohia Sfinţiei Voastre sunt cu totul 35 abonaţi, ale căror abonamente le trimiteţi tot­deauna regulat, la începutul fiecărei an. Dumnezeu să Vă răsplătească! Din numerii 1 şi 2 nu mai avem nici un exemplar, deci preţul acelora mai bine îl vom sub-trage din abonament.

Păr. Angustin Cioba paroh Sânger. Acelaş cu­vânt de mulţumită şi Sfinţiei Voastre pentru cei 26 abonaţi pe cari ni i-aţi câştigat. Dumnezeu va şti răs­plăti cu dăruirile sale cele cereşti pe răspânditorii pre­sei bune. Noi de aici legăm bine gazetele, poşta însă îşi face de multe ori chiar de cap cu aruncatul pachetelor de ziare.

Necşa Vasile Vamoş Odrihei. Iţi trimitem un număr de probă, calendare nu mai avem. Ciocnirea de trenuri dela Cisteiul Român credem că mai bine se poate descrie în proză decăt în versuri.

Roman Petru cantor în Şaşa. Ne pare rău de pa­guba pe ai avut. Noi cu abonamentul te aşteptăm până-ţi-vei putea aduce la cale paguba. Dumnezeu e bun şi ajută omului sărac, mai ales dacă mai arc şi 8 copii.

Păr. Nieolae Zugrav protopop Lupeni. Am amâ­nat până acuma rezultatul colectei pentru monumentul lui Al. Lupeanu-Melin, fiindcă credeam că rezultatul e din cale afară prea mic. Vă mulţumim.

Păr. loan Cerghizan preot Sălcud. E cu adevă­rat frumos ceeace aţi făcut Sfinţia Voastră, lntr o paro­hie cu abia 350 de suflete, 13 abonaţi sunt foarte mulţi, şi, ceeace e şi mai frumos, abonamentul tuturora trimis inainte ! Dovadă că Sfinţia Voastră înţelegeţi pe deplin străduinţele noastre, de a-i face mai buni pe cetitorii noştri. Fapta Sfinţiei Voastre este scrisă in ceruri. Un singur lucru Vă mai împărtăşim: cei 10 numeri îi tri­mitem la adresa Sfinţiei Voastre intr'o singură faşă, ca să cruţăm ceva din spesele poştale, cari sunt îngrozitor de mari.

Vasile Oprişan Bucureşti. Şematismul Vi-s'a trimis. Abonamentul achitat până la 1 Ianuarie 1939.

Cozac Gheorghe Santăn. Banii s'au primit, dar s'au trecut din greşală la Grosa I. din Santâu. Greşala s'a îndreptat. Vă mulţumim pentru dragostea pe care o purtaţi gazetei noastre şi că, după ce aţi citit-o atâţia ani în America, nu Vă lăsaţi de ea nici aic in ţară.

Celorlalţi cetitori nerăbdători le răspundem la «poşta gazetei" pe rând. Vă rugăm de niţică răbdare.

Am primit următoarele sume: Pop loan Chira No. ab. 41, banii trimişi în 22

Dec. 1937 au fost trecuţi pe 1936. bumbu Traian No. 3920, am primit Lei 300, mai

aveţi restanţă 780 Lei, Rus Elena Băla aţi plătit şi pe */2 an 1939, Giungi Erdeş No. 3975 suma de 492 Lei am repaitizat-o: pentru D-voastră s'a trecut pe 1939 Lei 150, pentru Erdeş Joja pe 1937 Lei 125, pe 1938-150 şi 25 Lei pe 1929 şi 3 calendare 42 Lei. Cozraa loan -No. 746 sunteţi achitat şi pe 1940. Bauer Iosif No. 4855 mai aveţi restanţă pe 1938 Lai 18. Oficiul parochial Bistriţa pe 1938 mai sunteţi în restanţă cu 150 Lei, suraa trimi­să sa trecut pe 1937, Anca Nieolae No. 650 suma de 200 Lei sa trecut, Lei 75 pe 1937 şi 125 Lei pe 1938.

Marian Petru 250, Moldovan Nieolae 225, Dr. Luca loan 313, Migeo Aurel 50, Selegean Petru şi Mu-reşan Vasile 100, Moga loan 176, Şandru Moisă 165, Cosían llea 206, Bogdan Măria 150, Oficiul Parochial Sânger 300, Câmpeanu Tona 150, Bălaj Vasile 135, Nyergeş Adrian 150, Mureşan Gheorghe America 500, Todoran Ana America 370, Răduţ loan 200, Popoviciu

Ştefan 350, Chira Ioan 1. Ion 360, Oficiul paroch. Sân-mărtinul de C. 75, Teglaş Ioan Ghica 150, Brancu Ioan 7S. Dr. Remus Pasca 150, Moldovan Teodor 150, Nagy Pavel 150, Vlas Teodor 1. Const. 500, Pop Patriciu 164, Man Ioan 210, Dr. Victor Fodor 300, Moldovan Ioan 400, Craiovean Traian 150, Boroş Octavian 350, Mure-şian Ioan 89, Frenţi Cojocariu 89, Cadar Gheorghe 314, Brunchental Veturia 150, Onofrei Domniţa 220, Langa Pavel 50, Chieşdan Samoilă 150, Precup Gheorghe I. Visalon 75, Vodă Teodor 300, Tomuţa Nieolae 150, Dulău Nieolae 100, Vălvară Gută 150, Domşa Aurel 1. Pamfil 338, Marcu Ironimu 150, Ivan Ioan, 75, Ocnean Pavel 1. Ion 100, Suciu Vasile 1. Dionisiu 100, Borsan Ion 1. Cula 75, Preja Ştefan 1. Vasile 100, Oficiul Paroch. Băutarul super. 320, Oroian Ioan 38, llea Nicol. şi Chio-rean Petru 75, Bolchiş Gheorghe 150, Mihăilean Gheor­ghe, 500, Deac Ion 1. Mitru 200, Sfeţescu Pavel 101, Hodoş, Gheorghe 318, Covrig Emilia 150, • Covrig Ana 200, Bălan Ioan 150.

Raica Gheorghe 300 Lei, Frăţilă Nieolae 200, Câmpian Simion 365, Otravă Ioan 150, Mărginean Albini 150, Croitoriu Ioan 100, Drosman Ioan 100, Gheorghiu Timofteiu 150, Dumitru 1. Sescu 90, Mun­tean Victor 150, Banca «Patria* 150, Maior Ioan 150, Pândele Petrescu 225, Rinea Ioan protop. 150, Filip Ioan 300, Vânt Ana a Mitrii 300, Creţu Nieolae protop. 150, Cârnaţiu Alexandru a Petrii 100, Cârnaţiu Onu 1. Petru 300, Coma Ioan 100, Ganga Gheorghe 200. Zoicaş Nieolae a Mitrul 200, Covaci Ion 238, Meau Aron 300, Asociaţia Generala Ip. 390, Pogăcean Gheorghe 1. Ion 302, Câmpean D-tru 400, Onlsie Ilie 415, Ardelean Petru 426, Herbo Teodor 624, Achim Ion 640, Brânduşa Ro­mul 765, Ciluciu Alexandru 996, Galea Teodor 150 Hening George adv. 150, Oficiul parohial Giungi 416, Schiau Teodor înv. dir. 165, Holiciu Grigorie 250, Ani-sie Petre 500, Buobu Traian 300, Prodanciuc Melanla 99, Beres Beodor 480, Trif Augustin 150, Pipa Iosif şi Tra­ian Ion 150, Danco Is. Adam 159, Lunca Mihail 800, Rusu Aron 150, Costea Ioan Nucu 200, Giurgi Erdeş şi Joja Erdeş 492, Neamţiu Beniamin 89, Groza Ioan 160, Pavel Onofrei 200, Varhoniovsky Iosif 200, Zboua Va­sile 975, Cosrna Ioau 300, Ivan Ilie 200, Burja Ion 1. Valeriu 50, Geosan Pavel 200, Turc Ilie 1. Ana 240, Spătăcean Ioan 1. Vasile 110, Băcilă Ion preot 300, Radu Traian 207, Oficiul Parohial Romuli 150, Rusu Mafteiu 100, Mureşan I. Ioan 200, Hopârtean Gheorghe 100, Pop Alexandru 100, Nemeş Vasile Tercău 200, Tămăian Ioan 480.

S ' a d e s c o p e r i t o n o u ă p l a n t ă m e d i c i n a l ă . In America s'a descoperit o noua piantâ medicinală cu efecte surprinzătoare la toate maladiile gastro-intestinale, (stomacale) al cârei principii activi inlăturâ radical toate maladiile gastro-intestinale, ca ulceraţii nervo-stomacale şi intestinale-hyperaciditate, arsuri, balonări, greaţă, dureri de cap provenind din indigestie, cât şi perturbaţiile survenite drept o consecinţă a acestor stări. Cazuri vechi de 10 sau 15 ani au fost înlăturate definitiv, chiar şi cauza boalei, atrăgând atenţia iumei ştiinţifice.

Totalitatea principiilor activi este conţi­nutul în preparatul »GASTRO, D", al cărui e-fect se simte după primele doze administrate bolnavilor. Acest medicament excelent poate fi comandat prin o carte poştală contra ram-burs de lei 135, la farmacia:

„Thoiss" Bucureşti-Calea « e r l e l , 124.

P. S. La comandă menţionaţi Secţia 56 şi numele ziarului sau al revistei în care aţi citit acest anunţ.

Publicaţie de licitaţie Caratoratul bisericii gr. cat. din Frunzeni,

judeţul Mureş prin aceasta publică: licitaţie publică, ca oferte închise, pe ziua de 1 Fe­bruarie 1939, ora 2 d. ra., pentru darea în la­crare a pletorei morale şl a iconostasului bi­sericii sale noai.

Cel cari doresc s i iele parte la aceasta licitaţie publică, trebuie să îndeplinească ar­matoarele condlţioni:

1) S i albă „autorizaţia" prescrisă de le­gile în vigoare.

2) SI albi la mâni 6% garanţie din va­loarea totală a ofertei ce va depune-o şi pe care a'o depună deodată cn oferta. Tipografia 8»m!nsruiui A'oologie gr.-cst. Blaj

3) Cheltuielile de deplasare vor câdţ, sarcina ofertanţilor. [

4) Caratoratul îşi rezervă dreptul dy alege după plac între ofertanţi.

Planai şi devizul lucrărilor se pot v«j în ori şi ce oră din zi, la oficial parohial ( Frunzeni.

Fraozenl, la 27 XII. 1938.

1143 (2—2) Curatorai

Publicaţie i Subsemnaţii aducem la cunostiu

publică că începând cu data de 12 0 1938 societatea în nume colectiv Olte; & Avram, fabrică de articole funerale/ fost dizolvată şi înregistrată cu acee;' dată în lichidare.

f Prin prezenta rugăm pe toţi ace

cari ar avea v r e o pretenziune sau rec! maţie faţă de noi s'o anunţe în terrai de 8 zile Ia sediul firmei str, Avrà' Iancu 2 j

Cassa de bani de vânzare. Infortii; ţiuni la Emil Oltean Blaj, str. Avrà: Iancu 2. 1142 2 - 3 Cu stimă

OLTEAN & AVRAI

î n ş t i i n ţ a r e

Avem onoare a aduce la cunoştir4 celor interesaţi că dela 1 Februarie 193! vom deschide un

Depozit de fier la Târgu-Mureş str. Călăraşilor No. 11! cu desfacerea produselor următoarele uzine: ' f

uzineae de fier şi Domeniile din ieşi! Uzinele metalurgice Unite „Titan."

dres , eaian" întreprinderile metalurgice sa

Oeidemierg Fii s. A. lEi^iistPle Sârmei S. ñ. industria Fierului s . A.

C o m e r ţ u l R o m â n S T â r g u - M u r e ş

1140 (4-4)

Biblie veche, tipărită la Blaj în 1799 [ Samoilă Mtca Clain, în stare excelentă, f

vânzare. Adresa G r . C. G o n z a B u c u r e ş t i >

str. Amiral Urseanu 8.

mm mm •SOBEI ECLAMA*