la mulŢi anul lvi nr. 418-419 (1218-1219) 1 – 31 decembrie ... · anul lvi = nr. 418-419...

Miracolul Sărbătorii de Hanuca a adunat din nou evreii din toată ţara

Târgul Internaţional Gaudeamus Carte

de învăţătură

A.E.R.V.H.:Scrisoare deschisă

către premierul Ponta

Nelson Mandela şi evreii

TU biŞvat, anul nou

al pomilor

Tristeţe şi durere la moartea lui Octavian Sava

Trei deputaţi ai minorităţilor naţionale iau atitudine împotriva Rezoluţiei

europene privind circumcizia

A II-a ediţie KESHET

Un curcubeu evreiesc în... 16 culori

Cultura, arta, ştiinţa – domenii în care evreii au excelat mereu

Convorbire cu JOSÉ BLUM, SYBIL BENUN, ROBERT SCHORR,

CARMEN DUMITRIU

PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA

ANUL LVI = NR. 418-419 (1218-1219) = 1 – 31 DECEMBRIE 2013 = 28 KISLEV – 28 TEVET 5774 =28 PAGINI – 3 LEI

Redacţia revistei „Realitatea Evreiască”

urează cititorilor un an nou bun,

cu sănătate şi pace.

LA MULŢI ANI!

PAG. 4-8

PAG. 14

PAG. 12

PAG. 13PAG. 9

PAG. 9

PAG. 3, 20

PAG. 21

PAG. 11

Înalte distincţii pentru dr. Aurel Vainer, Moshe Kantor

şi Baruch Tercatin PAG. 2

Templul Meseriaşilor din Galaţi reinaugurat. (Foto: Alexandru Câlţia).

Relatarea în pag. 5

2 REALITATEAEVREIASCĂ-Nr.418-419(1218-1219)-1-31decembrie2013

Agenda deputatului şi preşedintelui F.C.E.R.Temele din recenta agendă a deputatului

şi preşedintelui dr. Aurel Vainer dau măsura forţei sale de a cuprinde probleme de mare diversitate, amplitudine, importanţă: • Dez-baterile în Parlament privind bugetul pentru 2014; • Vizita la Londra, în delegaţia parla-mentară română, condusă de preşedintele Camerei Deputaţilor (CD), Valeriu Zgonea; • Întâlniri în Israel cu reprezentanţi la vârf ai Asociaţiei Rabinilor Originari din România, ai Fundaţiei „Caritatea”, ai AMIR; • Prezenţa în delegaţia parlamentară română care a vizitat Israelul, condusă de preşedintele Se-natului, Crin Antonescu; • Implicarea în Ha-nuchiada 5774; • Participarea la o reuniune a Consiliului Minorităţilor Naţionale (CMN); • Moderarea vernisajului Albumului „Evrei din România”.

• La Comisia de Politică Economică,ReformăşiPrivatizaredelaCameraDepu-taţilor(CD),darşilaComisiaEconomicădelaSenat, deputatul F.C.E.R. a participat laşedinţelededezbaterişiavizareabugetuluipentru2014privindinstituţiişiorganizaţiicareintrăînstructurabugetară,guvernamentalăşiaaltorinstituţiidenaturăeconomică.Domniasa a luat parte la dezbaterile în plen şi lavotul final privind bugetul, în ansamblu, alRomânieipentru2014.GrupulParlamentaralMinorităţilorNaţionale(GPMN)avotat înfavoareaacestuibuget.Desigur,participarealadezbateriînComisiadePoliticăEconomică,ReformăşiPrivatizaredinCDnus-alimitatnumailabuget;aufostdiscutateşialteproiec-telegislative.Aucontinuatsăsoseascăecourila volumul realizat deF.C.E.R. „Mărturii şiImaginidespreHolocaustînRomânia”,volumlansatlaParlamentdedeputatulF.C.E.R.Unexemplu–scrisoareaprimitădelaArhiman-drituldr.Ieronim Creţu,EpiscopVicarPatri-arhalales,reprezentantulPatriarhieiRomânelaLocurileSfinteşiSuperiorulAşezămintelorRomâneştidelaIerusalim,IerihonşiIordan,încaresuntevidenţiate,printrealtele,valoa-reaşisemnificaţiaacesteicărţi:„punereaînluminăaadevăruluipânănudemultinsuficientcunoscutşiasumat”;„remembercaretrebuiesă elimine din faşă orice recrudescenţă aextremismului,antisemitismuluişixenofobiei”.

•DeputatulşipreşedinteleF.C.E.R.afă-cutparte-alăturidedeputatulAngel Tîlvăr,preşedinteleComisiei pentru învăţământ înCD - din delegaţia parlamentară, condusădepreşedinteleCD,Valeriu Zgonea,carea

efectuatovizitălaLondra,lainvitaţiaComu-nităţilorEvreieştidinMareaBritanie(CEMB).Programulviziteiaconstatîn:•ParticiparealaGalaAnualăa„BoardofDeputiesofBritishJews”.Lafestivitateaufostprezenţi:minis-truldeinternealMariiBritanii,Theresa May; LordulPrimar al Londrei,Fiona Woolf. ŞefRabinulCEMB,EminenţaSaEphraim Mir-vis(cucareauavutlocdiscuţiiînproblemeprivindF.C.E.R. şiCEMB);Preşedintele lui„Board ofDeputies ofBritish Jews”,Vivian Vineman; fostulministru de interne, LordHurd of Westwellş.a.;•Delegaţiaapartici-pat la întâlnireacu reprezentanţiai „NortonRoseCorporation”, specializată în instituţiifinanciare, infrastructură,minerit, transport,tehnologie,cercetare,sănătate.Auavut locdiscuţiiculideriaiorganizaţieidespre:Iniţia-tivemajoreaflatepeAgendaParlamentuluiRomâniei;Măsurişiefectealeprocesuluide

descentralizare, acces direct şi asigurareafinanţării/deschideriidenoipieţepentru in-dustriadinRomânia;AsigurareadecapitaldinMareaBritanie pentru companiile naţionaledinRomânia;Oportunităţi şi o perspectivăglobalăpentruindustriamaritimădinRomâ-nia etc; VizitareaSinagogii „BevisMarks”,ceamaivechedinMareaBritanie;ÎntâlnirealaCameraComunelorcu lideriaiPartiduluiLaburist–înopoziţie,încareafostabordatăproblemaatitudiniinefavorabileaGuvernu-luibritanicprivind liberacirculaţie înMareaBritanie, începândde la1 ianuarie2014,acetăţenilorromânişibulgari;PrânzuloferitdepreşedinteleCongresuluiEvreiescEuropean(CEE),Moshe Kantor, amintind cu plăcerevizitalaBucureşti,primirilelapremierulVictor Ponta, la preşedinteleCD,Valeriu Zgonea şi la secretarul de stat la Secretariatul deStatpentruCulte,Victor Opaschi.Laprânzuloferitdedomniasas-audiscutat:problemealeevreiloreuropeni;relaţiilecupopulaţiileînmijlocul cărora trăiesc;perspectivededez-voltarealegăturilorîntreCEEşiParlamentulRomâniei.Înaceastăordinedeidei,preşedin-teleCEEşi-aexprimatdorinţaşiintenţiadeaorganiza,încomun,unevenimentspecialînRomânia,încadrulProiectului„70deanideladeportărileevreilordinTransilvaniadeNord”.GazdăpermanentăpeparcursulviziteiafostvicepreşedinteleCEEşi,totodată,membruînconducereaCEMB,Edwin Shuker, cucaredr.Aurel VainerşiconsilierulSilviuVexlerauavutundialogfoartefructuos.

• În Israel, deputatul şi preşedinteleF.C.E.R.s-a întâlnitcu lideriaiOrganizaţieiRabinilorOriginaridinRomâniatrăitoriînIs-rael,înprezenţaMareluiRabinEliakim Schle-singer,delaLondra,lacares-audiscutat,îndetaliu,problemeprivindprezervareapatrimo-niuluidecultmozaicdinRomânia.S-acon-venitpunereaînaplicareaAcorduluiîncheiatîntreF.C.E.R.şiaceştiparteneri;inclusivîntreF.C.E.R.şiCurteaRabinicăaRabinuluidinSculenidelaNewYork;implementareaAcor-duluideidentificareaterenurilorfărămormin-tedincimitireleevreieştidinRomânia,încheiatîntreF.C.E.R.şiAsociaţiapentruConservareaCimitirelorEvreieştiEuropene, condusădeMareleRabinEliakim Schlesinger,prezentînIsrael.Acordulurmeazăsăfiepusînoperăcusprijinulcolaboratorilorsăi,maicuseamăalRabinuluiA. Ginsberg.Valorificareaaces-torterenurivaconstituiosursădefinanţare

pentruconservarea,cuprioritate,acimitirelorevreieştişiasinagogilordinRomânia.Afostapreciată, cu date concrete, edificatoare,atenţia specială acordată de F.C.E.R., cusprijinulFundaţiei„Caritatea”şialautorităţilorromâne,întreţineriişiasigurăriisecurităţiiîncimitireleevreieşti,renovăriişirestaurăriidetempleşisinagogiînRomânia.

•Dr.Aurel Vainers-aîntâlnitcuvicepreşe-dinteleFundaţiei„Caritatea”,Nahliel Disson,şicumembriînConsiliulDirectoralFundaţiei„Caritatea”dinIsrael.Aufostabordatemodali-tăţidesoluţionareaunorproblemecurenteşideperspectivăaleFundaţiei,inclusivoviitoa-rereuniuneaConsiliuluiDirectorşioAdunareGeneralăaFundaţiei„Caritatea”înIsrael.

IULIA DELEANU

(Continuare în pag. 27)

Israelul condamnă acordul Occidentului cu Iranul

Încă înaintea semnării acordului celor cinci ţări membre ale Consiliului de Securitate plus Germania, Israelul a atras atenţia asupra unor condiţii ce ar trebui îndeplinite pentru a se ajunge la un acord sigur care să împiedice continuarea programului nuclear al Teheranului. Din păcate, negociatorii celor şase ţări au ţinut cont doar parţial de avertismentele Israelului. De aceea, nu numai guvernul, dar şi o mare parte a israelienilor au considerat că documentul nu este în favoarea Israelului, şi-au manifestat dezamăgirea faţă de aliatul american şi, chiar dacă nu majoritatea, dar aproximativ 40 la sută din populaţie ar susţine o intervenţie armată în Iran, chiar şi fără sprijinul SUA. În cadrul recentei vizite a secretarului de stat american John Kerry în Israel, vizând stimularea negocierilor israeliano-palestiniene, care au fost întrerupte, diplomatul american a reafirmat soliditatea alianţei strategice dintre SUA şi Israel, în pofida unor „neînţelegeri temporare, care se manifestă uneori”. Israelul a apreciat că acordul semnat cu Iranul este nesatisfăcător. Motivele şi argumentele guvernului sunt prezentate într-o luare de poziţie, trimisă revistei noastre de Ambasada Israelului din Bucureşti, sub semnătura ambasadorului, E.S. Dan Ben-Eliezer„AcorduldintreIranşiP5+1(cele

cinciţărimembrealeConsiliuluideSecuritateplusGermania)esteunacordprost.Nuesteunacordisto-ric,maidegrabăogreşealăistorică.Iranulaobţinutînţelegereapecareadorit-oşiOccidentulafăcutoînţe-legerefoarteproastăşipericuloasă.Pentru prima dată, superputerilelumiiaufostdeacordcaIranulsăîmbogăţească uraniul.Aceasta,prin ignorarea totală a rezoluţiilorConsiliului deSecuritate alONU,puselapunctchiardecătreacestesupraputeri.Celmaipericulosregimdinlumeafăcutunpassemnificativcătreobţinereaceleimaipericuloa-searmedinlume.

AcordulpermiteIranuluisăcon-tinue îmbogăţirea uraniului, să-şimenţinătoatecentrifugele,precumşi reactorul de apăgreadinArak.S-arenunţatlasancţiunilealecărorefectes-auresimţitdupămulţianişicarearfioferitceamaibunăşansăpentruasoluţionaproblemaînmodpaşnic, în schimbul unor concesiicosmeticealeIranului.Iranulpoaterenunţa foarte repede, în câtevasăptămâni,laacesteconcesii.Presi-uneaeconomicălacareestesupusIranularfiduslaoînţelegeremultmaibună.

Dacă Iranul, aşa cumpretinde,doreşte să realizeze capacităţinucleare în scopuri civile, nu are

nevoie de centrifuge şi apă grea.Toateacesteasuntnecesarenumaipentruproducereaarmeinucleare.Există în lume 19 state (inclusivCanada şi Indonezia) careproducenergie nucleară în scopuri civilefărăîmbogăţireauraniului,centrifu-geşiapăgrea.OţarăcareîncalcăînmodconstantrezoluţiileConsiliuluideSecuritate alONU, participă lamasacrarea civililor sirieni şi răs-pândeşteteroareînlume,vaprimidinparteaOccidentuluiunacordcegaranteazădreptulsăudeaajungeun stat capabil de a fabrica armanucleară.

Israelul susţine o soluţie diplo-matică ce va duce la desfiinţareaprogramului de arme nucleare alIranului,prin:

- desfiinţarea tuturor centrifu-gelor;

- scoaterea din Iran a întregiicantităţideuraniuîmbogăţit;

- încetareaactivităţii reactoruluideapăgreadinArak.

Israelul respinge în totalitateacordul şi nu consideră că ar fiobligatsă-lrespecte.Israelulnuvapermite Iranului să dezvolte armenucleare.Deoareceregimuliraniancontinuăsă-şisusţinăangajamentulfaţădedistrugereaIsraelului,Israe-lulvaşticumsăseaperesingurfaţădeoricefeldeameninţare.”

E.G.

Preşedintelui Federaţiei Co-munităţilorEvreieşti dinRomânia,dr.Aurel Vainer, deputat, i-a fostacordat,prinDecretsemnatdepre-şedinteleRomâniei,TraianBăsescu,OrdinulNaţional„SteauaRomâniei”îngraddeOfiţer.

Concomitent,Preşedinţiaadecisdecorarea lui ViatcheslavMosheKantor, preşedinte al Congresu-luiEvreiescEuropean, cuOrdinulNaţional „PentruMerit” în graddeMareCruceşiaingineruluiBaruchTercatin,scriitorşi jurnalist,cuOr-dinul „MeritulCultural” în grad deComandor,CategoriaF - „Promo-vareaculturii”.

Încomunicatulpublicatpesite-uloficial alPreşedinţieiRomâniei searatăcădistincţiileaufostacordateînsemndeaprecierepentruînaltaţinutămoralăşiprofesionalădecarecei trei audat dovadăde-a lungulîntregiilorcariere,pentrucontribuţiadeterminantăpecareauavut-o înconservareamoşteniriiiudaiceşiînîmbunătăţireadialogului interreligi-os, precumşi pentru consolidarealegăturilorromâno-israelieneşipro-movareaimaginiiRomânieiînlume.

Decorareaa fost făcută lapro-punereasecretaruluidestatpentruCultedincadrulMinisteruluiCulturii,VictorOpaschi.

Înalte distincţii pentru dr. Aurel Vainer, Moshe Kantor

şi Baruch Tercatin

Valeriu Zgonea, Aurel Vainer, Daniel Chiţoiu şi Şef Rabinul Comunităţilor din Marea Britanie, Ephraim Mirvis. (Foto: S. Vexler)

REALITATEAEVREIASCĂ-Nr.418-419(1218-1219)-1-31decembrie2013 3

Lectori pasionaţi, dezbateri interesante la BucureştiÎncapitală,şideaceastădată,afost

o zi în care cei 180 de participanţi auavutpartedecalitateintelectualădeînaltnivel.Prinintermediulprofesorilordr.LyaBenjaminşidr.HaryKullers-auapropiatde„Dilemaidentităţiilaevrei”,otemăcarei-apreocupatdeopotrivăpeevreicâtşipe neevrei de-a lungul timpului şi carecomportăşiazidezbateri,înIsraelşiîndiaspora.Despreprezentarea celor doiscriitori, umorişti şi analişti ai umorului,ŞtefanCazimirşiAurelStorin,veştiles-audusdincolodesăliledelaJCC.Ceidoiauabordattema„Umorul,aliatulevreilordinRomâniade-alungulistoriei”.Custilşifiguridestil,fărăsăuitecăseadreseazămaimultorgeneraţii,eii-aupurtatpepar-ticipanţiprinvremuriîncarecuvântul,şimaialesumorul,trebuiamăsuratcugrijăînpublic,fiind, totuşi,ogurădeoxigenpentruauditoriu.Acel„hazdenecaz”,tipicevreiesc,darşiromânescputemspune,afăcutsăsupravieţuiascăesenţaspirituluiumanînvremuriîncaresefăceautoateeforturilecaacestasădispară.

Totîndomeniulsupravieţuirii,dedataaceastaprinmuncăşicreaţie,s-asituatşiconferinţapreşedintelulF.C.E.R.,depu-tatdr.AurelVainer.„ContribuţiaevreilordinRomânia la dezvoltarea culturală,economică şi socială a ţării” a analizatmăsura în caremarea comunitate cetrăiaodinioarăînaceastăţarăacondusla dezvoltarea patrimoniuluiRomâniei.Accentuând valorile durabile, care vorcaracteriza şi peste decenii sau secoleaceastăţară,conferenţiarulaatrasatenţiaasupra loialităţii şi deplinei dedicări decareevreiiaudatdovadăpentruspaţiulpe care l-au consideratmereu ca fiind„acasă”.Prof.dr.MăriucaStanciuavorbitdespre „rezistenţa evreiască: păstrareaidentităţii poporului evreu”, o temămaipuţin abordată dar foarte importantă încontextul încarecurajulşidorinţadeasupravieţuicapoporaufostesenţialeîntimpulceluide-aldoilearăzboimondial.În timpceprof.dr.FeliciaWaldmannaprezentatunuldintreconcepteleesenţialealeiudaismului„TikunOlam”(Repararealumii),TheaHaimowitzaprezentatcâtevageneralităţi despreCabala, un subiectextremde vast, cu numeroasenuanţe,dartotodatămisticismiudaicaflatacum„lamodă”încăutareaomuluidea-şigăsisensul vieţii. Ca o prefaţă laHanuca,RabinulRafaelShaffer a vorbit despre„Miracole în iudaism”,o temăcarepar-curgeîntreaganoastră istorie.Lamasa

dezbaterii s-auaşezat câtevapersona-lităţi ale culturii româno-evreieşti,MaiaMorgenstern,A.G.Weinberger,RaduF.Alexandru,CopelMoscu.Tema:„Influenţaidentităţiievreieştiîncuprinsulactuluiar-tistic”.Dincolodeperspectivapersonalăasubiectului,afăptuitoruluiactuluiartistic,rămâne întotdeauna percepţia publică,ceacaremăsoarăprestaţiaartisticăprinprismapropriuluibagajdecunoştinţeşiprejudecăţi.

Sefarad, amazoane, somn în Tora şi alte surprize

pentru bănăţeni...LaTimişoara,îndecursdeşapteore,

auavutlocşapteprezentăriiar,laplecare,nupuţinidintrecei130departicipanţiauîntrebat: „Pe cândo nouă ziKeshet?”.Conferenţiariicareaupregătittemeleaufăcut-ocutoatăatenţiaşiseriozitatea,fi-indlaunniveloricândposibildeprezentatîn oricemediu academic. Introducereaa aparţinut preşedintei comunităţii, dr.Luciana Friedmann, care s-a referit lasensulluminiiîniudaism,oluminăcareestelegatădecunoaştere.Conferinţaadebutatcu„SomnulînTora”,prezentareşimontajvideopuseînscenădedr.DanMihăicuţă.Somnul - şi componentasa,visul-revinîndiferitepericope,darşiînTalmudşiînCabala,fiindunterenoare-cummisterios, nealterat de conştienţă.Prof.AnaSchwartzle-avorbitapoicelorprezenţi despre „iudaism şi umanism”,o îngemănare rară între o religie şi unconceptcareareomulîncentrulsău.Va-loareapecareIudaismulodăvieţiiofacecutotulspecialăînspectrulspiritualităţii.Desprefelulelaboratîncaredr.GheorgheSebokaprezentat„laureaţiiPremiuluiNo-belînMedicină”s-arputeascriemulte...Unlucruecert,„stilulafăcutmuzica”.Peo temă serioasă, dezvoltată în celmaielaboratmod,areuşitsăatragăzâmbete

şiaplauze.Uninvitatspecialîntreconfe-renţiariiKeshet-TimişoaraafostconsululSpanieilaTimişoara,ExcelenţaSaJoseMiguelViñals,careaprezentatsecvenţedin istoria evreilor sefarzi. Pasionat desubiect,afostsursaceamaiautorizatădearedafelulîncareesteeaperceputăşiaziînSpania.Prof.dr.AdrianaBabeţi,unadintrecelemaiiubiteprofesoarealeUniversităţiideVestdinTimişoara,scrii-toareşiredactoralrevistei„Orizont”dinTimişoara,aprezentatcarteasaceamairecentă.„Amazoanele,opoveste”repre-zintăunstudiude700depaginidespreacestepersonajelegendare,dincelemaivechitimpuripânăînprezent.Dincolodecercetarea îndelungată şiminuţioasăatemei,AdrianaBabeţiprezintăsubiectulcuvervă,uneoricuumor,atentăatâtlaun public cunoscător cât şi la cei caredoaracumîldescoperă.Prinintermediulunuia dintre ceimai vechi şi importanţicolecţionari de documente ilustrate dinTimişoara,OctavianLeşcu,ceiprezenţiaupututdescoperiTimişoaraevreiascăaşacumeraeaodinioară.InginerulJanc-soArpadastudiatîndetaliuarhitecturaşiistoriaSinagogilortimişoreneşile-apre-zentat într-unmodatractiv, ilustrat cunumeroaseimaginivechişinoi.

P reşed in te leComunităţiiEvreilordinLugoj,ing.IvanBloch, a participatlaacestprogramşiaîmpărtăşitpartici-panţilorcâtevasecvenţedinistoriaaces-teicomunităţi.Privindînurmăcunostalgiespreperioadasadeînflorire,domnia-saa evocat importanţa acestor programeregionale care îi aduc împreunăpe ceidinmaimicileşimaimarilecomunităţi.

În Transilvania, comunităţile au prefaţat sărbătoarea

de HanucaLaOradea,primasesiunesusţinutăîn

faţacelorpeste110participanţiaaparţi-nutpreşedintelui ing.FelixKoppelmannşiRabinuluiSrayaKav.Minunea,luminaşi eroismul celebrate complementar cuocaziaceloroptzile,caredebuteazăla25Kislev,s-auaflatîncentrulexpuneriicelor doi conferenţiari.Doamnele LiviaCherecheşşiKatiKincsesauevocatper-sonalităţidin istoriaComunităţiiEvreilor

dinOradea,o comunitate foarte impor-tantă,careacontribuitlaviaţasocialăşiculturalăaoraşuluidepeCriş,înaintedeHolocaust.Rolulsărbătorilorevreieştidelaoriginipânăînprezentafostsubliniatîn conferinţa susţinută deCorneliaRo-senzveigşiAndreiSeidler,careautrecutînrevistărelevanţacicluluivieţiievreieştipentru toţi cei care păstrează valorilefundamentalealeiudaismului.

SeminarulKeshetBraşovs-adesfă-şuratînprezenţaa59departicipanţi,întrecareşinouămembriaiobştiidelaSfântuGheorghe, şi a fost structurat pe douăplanuri.Mai întâi s-a dezbătut o temălegatădeIudaism,caunconceptlegatderealitate şi cudeplinăactualitate.Dupăprânz,s-aluatîndiscuţiesemnificaţiasăr-bătorilorevreieşti.Acesteaaufostluateînordineacronologicăadesfăşurăriilorînanuliudaic,cuoimplicareaparticipanţilorîndiscuţii.Activitateal-aavutcamodera-torpeIng.RudiKatz,oficiantdecult,careagăsitmodalităţiledeaprezentatematicaîn acelmod care să provoace discuţiidintrecelemaiinteresante.Evenimentulareprezentatunprilejdesocializareîntremembriicomunităţii,generalapreciatdeasistenţacareasolicitatrepetareaunorastfel de seminarii, nu anual ci, pe câtposibil, trimestrial, deoarece subiecteleabordateprezintăinteres.

LaSatu Mare,ZiuaKeshets-acon-centratasuprasărbătoriideHanuca,darau fost abordate şi subiecte specificeacestui important oraş transilvănean,undeodinioarătrăiaofoartemarecomu-nitateevreiască.Personalităţilecareaumarcatistoriaoraşuluiseregăsescînmo-nografiileacesteicomunităţişifacpartedinpatrimoniulumanaloraşului.Cuoca-ziaKeshet,aufostevocatepersonalităţicareaudispărutîntimpulHolocaustuluişiaulăsatoimportantăamprentăasupraurbeidepemalurileSomeşului.

Curcubeu de noiembrie la Cluj

LaCluj-Napoca,ceadeadouaediţieKeshet a reunit înSalaEinstein -pusăladispoziţiecugenerozitatedeInstitutulde Iudaistică alUBB - un numărmaredemembriaicomunităţii,atraşiatâtdeprogram, cât şi de conferenţiari.Dupăsalutulpreşedinteluidr.RobertSchwartzşibinecuvântarearostităcumultăsimţiredeEmanuelPusztai,MihaiEmericRonaiaprezentatoexpuneredesprerăscum-părarea primului născut şi semnificaţiamai largă a acesteia.Apoi participanţiiauvizionatfilmul„ErnestKlein,artistulin-tarsier”,realizatdeAndreaGhiţă,despreviaţaşicreaţiaunuitâmplarînzestratcuhardeartist,supravieţuitorallagăruluidelaMoghilevPodolski.YaelGrossatrecutînrevistăsărbătorileevreieşti,punctândaspectele esenţiale ale fiecăreia. În fi-nal, invitatul de onoare almanifestării,

A II-a ediţie Keshet

Dupăundebutdesuccesanultrecut,programulKeshet- organizatîncolaboraredeF.C.E.R.,Joint,DASMşiJCC-arevenit în forţă în 16 comunităţi din ţară, puţin înainte decelebrareaHanucăi.Laproiectau luatparteaproape1.000de participanţi, dintre care ceimai numeroşi la Bucureşti,TimişoaraşiOradea.Scopulorganizatorilorafostdeaoferiozideeducaţieşiculturăevreiascăautentice.SubsemnulCurcubeului,traducereacuvântuluiebraicKeshet,s-aadunatogalerieimpresionantădelectorişitemedindomeniidintrecelemaidiverse,reunitesubsimboluluneianumeconexiunicuiudaismul.Programeleauîncercatsăatingătemedeactu-alitate,iarpedealtăpartesăapropieauditoriuldesărbătoareadeHanucaşisăaducăoatmosferăautenticiudaicăînmijloculcomunităţii.DirectorulJoint,IsraelSabag,apropagat,încom-paniapreşedinteluiF.C.E.R.,dr.AurelVainer,aceastăideeîn întreagaţară.

PreşedinteleF.C.E.R.,deputatdr.AurelVainer,aapreciatla finalul programului Keshet această iniţiativă: “ProiectulKeshet,careadebutatanultrecut,reprezintăunnouprogramdesuccesalevreilordinRomânia.Spresurprizameafoarte

plăcută,afostunprogramlacarepreşedinţiia16comunităţiaurăspunspozitiv,fărăsprijinfinanciardinexterior,şimembriicomunităţiiauîmbrăţişatprogramulcudeosebităcăldură.Amdemonstrat,încăodată,căsuntemunPoporalCărţiişisuntemdispuşisăfacemtotposibilulpentrucunoaştereşieducaţie.Kol Hakavod –ToatăCinstea–pentrutoţiceicareaupusînpracticăacestprogram!”.

Pedealtăparte,directorulJointRomânia,IsraelSabag,aevocat“seteadecunoaşteredecareaudatdovadămembriia16comunităţievreieştidinRomânia.Amvăzut,încăodată,ne-voiaaceastadeiudaism,culturăevreiascăşiidishkeit.Keshet,unprogramcares-adoveditoinvestiţieminimală,darextremdeeficientă,aavutdarulsăuneascăevreiidinRomâniaînjurulideiideCunoaştere.Programulacestaaarătatcăa fi evreunuestedoarunfapt,ciomisiuneşiunangajamentsprebineînaceastăviaţă.OimagineînrezumataacestuimareevenimentevreiescvăputeţifaceurmărindprezentareaKeshetIIlahttp://tinyurl.com/pte7p97.Esteo«gustare»dintr-unprogramcarearetoateşanselesăsetransformeîntr-oadevăratătradiţieîncomunităţileevreieştidinRomânia.“


Timişoara

Oradea

Bucureşti


Miracolul Sărbătorii de HanucaMesaje

de Hanuca 5774 Dr.AUREL VAINER,preşedintealF.C.E.R.,

deputatÎn lunaKislev,evreiidepretutindeni

celebrează,înfiecarean,Hanuca–HagHa-Orim–SărbătoareaLuminilor,prilejdemarebucurie,dincelpuţintreiraţiuniesenţialeşianume:cupeste2200deaniînurmă,în165î.e.a.,TemplulSfântdinIerusalim,pângăritdeasirieniiseleucizi,subconducerealuiAntiohusEpifanesalIV-lea,afostrecuceritdearmataevreilorcondusădeIehudaMacabeul,redobân-dind valoarea religioasămajoră pentrupoporulluiIsrael.Înaldoilearând,atuncis-aprodusoautenticăşimareminune:uleiulscăpatdelaprofanare,dinrecipi-entul găsit într-unungher alTemplului,deşieraocantitatesuficientăsăardăosingurăzi,aconstituitosursădeluminăpentruoptzile.Înaltreilearând,victoriaMacabeilorasupraarmatelorluiAntiohusEpifanesal IV-leaa însemnatsalvareamonoteismului,fărădecarenuarfiexis-tatnicicreştinism,niciislamism,celelaltedouămarireligiimonoteiste,avrahamiticealelumii.Deaici,şideschidereauniver-salăasărbătorii.

Pestevremuri,oriunde trăim, luminane-a devenit un însoţitor puternic, uncorespondent al sufletului, un stimul algândiriiiudaice.

DeHanuca, avem din nou, an dean,unprilejsăvorbimdesprereînnoire.Această semnificaţie a sărbătorii, por-nindde la reinaugurareaTemplului dinIerusalim,HanucatHabait,mădeterminăsă-miexprim,capreşedintealF.C.E.R.,satisfacţiaşibucuriadeaneaflaîmpreu-nă–cele38decomunităţişi26deobştievreieşti–pentruaducemaideparteoviaţă comunitară, evreiască, în spiritulînvăţăturilorreligieimozaice.

Mă gândesc la reînnoirea care sepetreceînprezentînviaţaevreiascădinRomânia, concretizată, între altele, înefortuldeaîmbunătăţiasistenţasocialăşimedicală,cadepildăintroducereaşiextindereacontinuăaserviciilordeajutorgospodărescpentrucategoriimailargideasistaţi decât în trecut.Deasemenea,trebuieamintitărevigorareavieţiireligioa-seîntoatezoneledinţară,inclusivprinprezenţarabinilor,decareduceamlipsăîn trecutul apropiat.Progresele remar-cabileînceeacepriveştereabilitareaşireînnoireaunorlăcaşuridecult,respectiv,SinagogiledinSatuMare,CareişiAlbaIulia.Deasemenea,esteprevăzutcaînacestanmembriiComunităţiidinGalaţisăsărbătoreascăHanucaînTemplulMe-seriaşilor,careadobânditohainănouă,deodeosebităperformanţă.

Anulviitor,HanucavaficelebratăşiînfrumoaselelăcaşuridecultdinTulceaşiOradea,aflateînplinprocesderefacere,precumşiînTemplulCoraldinBucureşti,undes-auîncheiatlucrărilederestaurareconstructivăşideinstalaţii,darmaisuntîndesfăşurarelucrăriledeinterior,cutotceeaceînseamnăstrălucireaunuitempludeaceastătalie.

Ne-ambucuratîntoateacestedemer-suridesprijinulGuvernuluiRomânieiprinSecretariatuldeStatpentruCulte,pre-cumşialPrimărieiMunicipiuluiBucureştişialFundaţieiCaritatea.

Înnoireaamintităs-aconcretizatşiînalegereauneinoiconducerilaComunita-teaEvreilordinBucureşti,respectiving.PaulSchwartz–preşedinte,AttilaGulyas–vicepreşedinte,PeriBlănaru–secretar,astfelîncât,într-untimprelativscurt,s-auînregistratprogreseremarcabile.

Înaceeaşiordinedeidei,săamintimşipunctelemuzeisticeînfiinţateînincintaunora din lăcaşurile de cult renovate,chiarşiînlocalităţiundenumaitrăiesc

Fiecare dintre noi este o lumânare a cărei flacără păstrează vie credinţa iudaică, iar o semnificaţie a miracolului de Hanuca este că această flacără durează peste secole şi ne face, an de an, să ne strângem împreună pentru a sărbători Hanuca, victoria monoteismului iudaic asupra politeismului elen, a celor mulţi asupra celor puţini, a uleiului care durează opt zile în loc

de una, a spus rabinul Rafael Shaffer în Sinagoga Mare de la Bucureşti, în ajunul sărbătorii de Hanuca 5774.

Ceea ce s-a întâmplat apoi, timp de opt zile, în întreaga ţară, arată cât sunt de adevărate aceste cuvinte în zilele noastre, la 2200 de ani după victoria Macabeilor şi resfinţirea Templului din Ierusalim.

PrimalumânăricădeHanuca5774înComunitateaEvreilordinBucureştiaarătatcăminunisepetrecşi-nvremeanoastră:înSinagogaMaren-aveaiundearuncaunac;numeconsacrateşisteleîndevenirealesceneiliriceromâneşti,Corul„Hazamir”(„Privighetoarea”)şiFormaţia„BucharestKlezmerBand”aucân-tatcumdemultnus-amaiauzitîntr-osinagogăbucureşteană;osearădeHanucainfuzându-neostaredespiritintraductibilăîn cuvinte; organizatorii serii, văzuţi şi nevăzuţi, prin truda şidedicaţialoraureconfirmatcă„dinresturideluminăsepotfaceminuni”,cumsunăunversdintr-uncântecdeHanuca.

AlăturidelideriaiF.C.E.R.,C.E.B.,Joint,BBR,aiFundaţiei„RonaldS.Lauder”,aiHabad,afostcunoiînprimasearădeHanucaE.S.Dan Ben-Eliezer,ambasadorulIsraeluluiînRomâ-nia.Ne-auonoratsoţiapreşedinteluiRomâniei,Maria Băsescu,reprezentanţiaiGuvernului-secretaruldestatlaSecretariatuldeStatpentruCulte,Victor Opaschi–,parlamentari,persona-lităţialevieţiisocio-economice,culturaleromâneşti,diplomaţi,înalţiierarhi.„Acum,poatemaimultcaniciodată,avemnevoiedemiracole,desperanţă,avemnevoiesănebizuimpeoameniicareneînconjoară”,spuneamoderatorulserii,vicepreşedinteleC.E.B. şi directorulDASM, ec.Attila Gulyas, în deschidereasărbătoriicelebrând„victorialuminiiasupraîntunericului,acelorpuţiniîmpotrivacelormulţi”.

„În această seară aminunilor”, vicepreşedintele F.C.E.R.şipreşedinteleC.E.B., ing.Paul Schwartz,aanunţatprimireadefondurieuropenecarevorpermiterealizareaunuidezideratdeanidezile:începerealucrărilordemodernizarelaCăminul„Rosen”.Domniasaamulţumitviceprim-ministruluiRomâniei,LiviuDragnea,careaajutatcomunitateapentruobţinerea lor.O altă bucurie: terminarea consolidării şi restaurării singureisinagogiexistente,dincele26câteau fost laGalaţi,TemplulMeseriaşilor. Ing.Paul Schwartzamulţumit luiCristian Mihăi-lescu,soţulşimanagerulsopraneiFelicia Filip,careaacceptatsăcântecuCorul„Hazamir”.ÎnnumeleF.C.E.R.şiC.E.B.,PaulSchwartzamulţumitsponsorilor,careaucontribuitlastrălucireaserii,precumşiechipeicareaorganizat-o:ec.Attila Gulyas;Edi Kupferberg,directoralCancelarieiRabinice;JaninaIlie,managerdeproiecteF.C.E.R.;dr.MonaBejan,directoralCAjM;ec.SilvianHorn,directordeCabinetalpreşedinteluiF.C.E.R.,membri înconducereaC.E.B.

„Puterea noastră este unitatea noastră”

Înmesajul deHanucaadresat de preşedinteleRomâniei,Traian Băsescu,cititdeEdi Kupferberg,afostmarcatăînsem-nătateasărbătorii:dorinţaevreilordeindependenţăspirituală,depăstrareavalorilorproprii,ideeadereînnoire.Afostreafirmatăpreţuirea faţădecontribuţiacomunităţiievreieştidinRomânialamaibinelesocietăţiiromâneştişiaufostexprimateurărideprosperitateşiîncredereînviitor.

Într-ofrumoasălimbăromână,E.S. Dan Ben-Eliezer, amba-sadorulIsraelului,areamintit„putereadeaseapăra”,întoatetimpurile,apoporuluievreu,forţasade„a-şipăstratradiţiileşireligia”.Hanuca,celebrareaminuniiopaiţuluicuuleiscăpatdeprofanareînTempluldinIerusalim,careaarsoptzileînlocdeunasingură,„aducebucurieîninimi”,amintindu-necă„totulesteposibil”.Hanucaeste„luminanoastrăinterioarăpeplanpersonalşicolectiv”.„Putereanoastrăesteunitateanoastră”.

Mesajul deHanuca, adresat de preşedinteleF.C.E.R., dr.Aurel Vainer,afostcititdesecretarulgeneralalFederaţiei,ing.Albert Kupferberg.

„Experienţa diversităţii pozitive”CuvântareasecretaruluidestatlaSecretariatulpentruCul-

te,Victor Opaschi,afostoconfesiunedesprerolulbeneficpecarecomunitateaevreiascădinoraşulnatal,Dorohoi,l-ajucatînformareasaspirituală.„Dincopilărie,aceastăceremonie,în

carecopiiaprindlumânărele,nuînceteazăsămăemoţioneze.”„Hanuca simbolizeazăpentruminemiracolul tradiţiei iudaice,legăturacuDumnezeu,păstrareaacesteicredinţeînciudacelormainecruţătoareforţealerăului.Faptuldeaficrescutprintreevreialăsatoamprentădeneştersînviaţamea”.Vorbitorulareme-moratlideriaicomunităţiievreilorcărorale-apurtatmultrespectşiadmiraţie:ŞefRabindr.MosesRosen,acad.NicolaeCajal,MareleRabindr.AlexandruŞafran,av.IulianSorin.AfirmareapluralismuluireligiosesteunadintrecoordonateleprincipalealeactivităţiiluiVictorOpaschilaSecretariatuldeStatpentruCulte,pecare-l conduce. ÎnnumeleGuvernului,alprimuluiministruVictor Ponta,vorbitorulaurattuturorHanuca Sameah.

„Lumina Domnului este sufletul omului”

„Pestecâtevaminutevomaprindeprimalumânăricăamintindmiracolulopaiţuluicuuleineprofanatcareaarsoptzileînlocdeuna,darcentrulunuimiracolnueces-aîntâmplat,cicumvorbeşteDumnezeu cuomul”, a spus rabinulRafael Shaffer.„LuminaDomnuluiestesufletulomului.Aufostperioadeîncareaceastăluminănusevedea,aniicomunismului,darluminanus-astins;flăcăruiamocneasubcenuşă.Eas-avăzutatuncicândcenuşaafostdatălaoparte.[…]Săavemcurajulsăneafirmămluminatrăindînnoi”.

După deschidereaAron Kodeş-ului şi rugăciunea pentruRomâniaşiIsrael,rabin RafaelShaffer,ZviHaskal,EdiKupfer-berg,AurelIoviţuşicopiiidelaGrădiniţa„GanEden”,coordonaţideDaliaGolda,aubinecuvântatşiaprinsprimalumânăricădeHanuca.RabinulRafael Shafferarostitceletreibinecuvântăriînaintedeaprindereaprimei lumânărele, după carea intonat„HanerotHalalu”.MonaBejanşiSilvianHornaudăruitcopiilordela„GanEden”Hanuca Geld.AdiGueron,directoradjunctalJCC–Bucureşti,i-ainvitatpeceiprezenţilaprimulmusicaldeHanuca,laJCCşilaalteatracţiiorganizatedeCentrulComunitardinBucureştiînzilelesărbătorii.ÎndrăgitecântecedeHanuca–unelesolemne,altelenostalgiceorivesele,înebraică,idiş,ladinoauobţinut aplauzele publicului pentru coriştii de la „Hazamir”şidirijorullor,Bogdan Lifşin.SurprizeleseriiaufostsopraneleFelicia Filip,Angela Stratulat, Claudia Caia,mezzosopranaIna Elena Dincă,acompaniatelapiandeAdina Cocargean,careauinterpretatariicelebredinoperedePuccini,Donizetti,Gounod,dinopereta„Myfairlady”deFrederickLowe,liedurideTiberiuBrediceanu. Într-unmoment de vârf, cele trei artiste şi corulau reuşit să transmităoratoriului „IehudaMacabeul” cevadinmăreţia,simplitateamuziciiluiHaendel,sublimul.Aplauze,flori,emoţii.UnturdeforţăalcomunităţiidinBucureşti.

IULIA DELEANU

P R I M A S E A R Ă , L A S I N A G O G A M A R E D I N B U C U R E Ş T I


Rabinul Rafael Shaffer aprinzând prima lumânărică

Felicia Filip şi ing. Paul Schwartz


a a d u n a t d i n n o u e v r e i i d i n t o a t ă ţ a r aMesaje…

Dr.AUREL VAINER,preşedintealF.C.E.R.,

deputat

Lumină,speranţă,reînnoire,acesteaaufostcuvinteledeordinepentrusărbă-torireaceleide-aşaseaziledeHanucaînrândulcomunităţiievreieştidinGalaţi.Respectând tradiţia, ca în fiecare an,preşedinteleF.C.E.R., deputat dr.AurelVainer, a vizitat comunităţile din ţară,împreună cu reprezentanţi aiC.E.B. şiF.C.E.R.,dintrecareamintimpevicepre-şedinteleF.C.E.R.şipreşedintealC.E.B.,ing.PaulSchwartz,şidirectorulCAPI,ing.RudyMarcovici.

Primulmomentaconstatîninaugura-rearestaurantuluicomunităţii,amenajatîntr-o sală complet renovată. Lamasafestivăoferitădeospitalieragazdă,pre-şedinteleC.E.Galaţi,SorinBlumer, auparticipat şi preşedinteleC.E. Tecuci,IancuAizic,rabinulŞlomoTobias,oaspeţidinIsrael,membriaicomunităţiigălăţene,precumşinumeroşiprieteniaicomunităţii.

Încuvântulsău,dr.Aurel Vainer, l-afelicitatpepreşedintelecomunităţiigălă-ţene,SorinBlumer,pentrufelulcums-amobilizat în realizarea acestui proiect,pentru consecvenţa şimeritele de or-

ganizator.Vorbitorul, a evocatspecificulsărbătoriideHanuca,care simbolizează lumina şireînnoireaşicoincidcureinau-gurareaTempluluiMeseriaşilor.PreşedinteleSorin Blumer auratbunvenitoaspeţilor,mulţu-mindpentrusprijinulprimitdinparteaF.C.E.R.pentrulucrărilede renovare şi reconstrucţie,atât la resturantul ritual, cât şilaTemplulMeseriaşilor. Vice-preşedinteleF.C.E.R.,ing.Paul Schwartz, a evidenţiat strânsacolaborare pe care au avut-ode-a lungul perioadei de când

SorinBlumerafostalespreşedintealC.E.Galaţi,menţionândactivităţilederulatecuceledouăcomunităţidinBrăilaşiGalaţi,felicitându-l pentru realizări. DirectorulCAPI, ing.Rudy Marcovici, amulţumitconduceriiF.C.E.R.şis-adeclaratdeose-bitdesatisfăcutdecolaborareacuC.E.Galaţi.RabinulŞlomo Tobiasaevocatoseriedefiguri rabiniceproeminentedinGalaţi,subliniindimportanţaunoraseme-nealiderispiritualipentrupoporulevreu.Directorul general executiv alFundaţieiCaritatea,Samuel Izsak, s-a declaratîncântat de reuşita acestor acţiuni şi areconfirmat sprijinul său şi al FundaţieiCaritateapeviitor.

Adouaparteaîntâlniriis-adesfăşuratînTemplulMeseriaşilor, care a fost re-inaugurat.Lucrărilederenovareauscoslaivealăunlăcaşdecultdeofrumuseţearhitecturală şi spirituală deosebită, cusiguranţăunrepervalorosalansambluluiculturalşimuzeisticgălăţean.

PreşedinteleC.E.Galaţi a deschisceremoniadereinaugurare,adresându-le

unbun venitşibinecunoscutaurareHag Hanuca Sameah numeroşilor oaspeţi,membrilorcomunităţii,prietenilorşirepre-zentanţilordiferitelororganizaţiialemino-rităţilornaţionaleprezenţilaeveniment.

Preşedintele F.C.E.R., deputat dr.AurelVainer,avorbitdespresemnificaţiasărbătorii deHanuca şi a prezentat unscurt istoric al TempluluiMeseriaşilordinGalaţi,construitîn1875dinfondurilemeseriaşilor evrei gălăţeni, remarcândsplendoareaacestuia.Deasemenea,amulţumit tuturor celor implicaţi, preşe-dinteluiC.E.Galaţi,FundaţieiCaritatea,colegilordinFederaţieşiconstructorilor.Vicepreşedintele F.C.E.R. ing.Paul Schwartz,aprezentatunscurtistoricalevoluţieicomunităţiievreieştidinRomâniaşiaconstruiriidesinagogişicimitireevre-ieşti,reiterândînsemnătateaconservăriipatrimoniuluisacru.RabinulŞlomo Tobias aoficiat serviciul religios închinat celeide-aşaseaserideHanuca, iar suluriledeToraaufostscoasedinAron Kodeş pentruaficinstite.

LojaB’naiB’rithRomâniaaoferitunfrumoscadouComunităţiiEvreilorGalaţi:oseriedecărţivechiderugăciuni,înlim-baebraică,deomarevaloare.Preşedin-teleC.E.Brăila, David Segal Iancuaurat,deasemenea,uncăldurosHag Hanuca Sameahşi i-afelicitatpeevreiigălăţenipentrureinaugurareaTemplului.Înfinal,toţi cei prezenţi au ascultatmelodii înlimbileebraicăşiidiş,cântecetradiţionaleşimoderneevreieşti,susţinutedecorulComunităţiiEvreilorGalaţi,corulHazamiralC.E.B.,darşidebinecunoscutatrupăKlezmerBucharestBand.

DAN DRUŢĂ

S i m b o l u l r e î n n o i r i i l a G a l a ţ i

(Urmare din pag. 4)

evreişinicinumaiexistăsinagogi,cumestecazulspaţiuluinouconstruitînin-cintacimitiruluidinŞtefăneşti.

Totodată,s-auînregistratsemnifica-tivereînnoiriînpoliticadepromovareatinerilor şi în organizareaCentrului deEditură şiPublicistică, reunindEdituraHaseferşirevista„RealitateaEvreiască”.

DupăHolocaust, după jumătate desecol de totalitarism, evrei din toategeneraţiile îşi afirmă interesul faţă devalorile noastre tradiţionale, educaţiaiudaică desfăşurându-se în parametriimodernităţiiîncomunităţişiînCentreleComunitare Evreieşti din Bucureşti,Oradea,IaşişiTimişoara,prinprogramedemaresucces,organizatecusprijinulJoint-ului, dintre caremenţionăm „Be-reshit”, laIaşişi laOradea.Deacelaşisucces s-a bucurat şi noul program„Keshet”,realizatîn13comunităţi,într-oconcepţieunică.

ÎnHanukia–Menoracuoptbraţe,înamintireauleiuluineprofanatcarealumi-natoptzile–lumânăreleleseaprindînordinecrescătoare.Totastfel,activitateaF.C.E.R.s-aamplificatînplanulrelaţiilorinterneşiinternaţionale,alparticipărilorlaevenimentecomunitaresaualeunororganizaţiiaparţinândaltoretnii,alac-ţiunilor de combatere amanifestărilorantisemiteşidenegareaHolocaustului.În acest context,menţionez editareaşi difuzarea, cu succes, a volumului“MărturiişiimaginidespreHolocaustînRomânia”,precumşifrecventelemani-festăridesolidaritatecuStatulIsrael.

Înacestan,5774,secontinuătradiţiaHanukiadeiF.C.E.R.,Festivalalluminii,unicatînviaţaevreiascăinternaţională,prilejdemaiadâncăapropierealideri-lor F.C.E.R. de viaţa comunităţilor, demaibunăcunoaştereaproblemelorcucareseconfruntămembriicomunităţilornoastre şi demai largă deschidere auşilorşiferestrelornoastrepentrudialoginteretnic,interreligiosşiintercultural.

Dragi co-religionari, stimaţi oaspeţi,încheiprinavăexprimagândurilenoas-tre de bine, împreună cu tradiţionalaurare:

HAG HANUCA SAMEAH!

TRAIAN BĂSESCU,preşedinteleRomânieiCuprilejulsărbătoriiHanuca,amde-

osebitaplăceredeaadresasalutulmeucălduros tuturormembrilor FederaţieiComunităţilor Evreieşti dinRomânia.Simbolisticaaparteaacesteisărbători,legatădeimportanţadeafiîmpreunăînfamilieşiîncomunitateesteunprilejdebucurieşi,înacelaşitimp,dereflecţieladestinulnostrucomunitar,lavalorilecareneaducîmpreunăînmomentelecelemaiimportantealeexistenţeinoastre.

Credcăbiruinţaprincredinţăşispe-ranţaînviitorsunttrăsăturifundamenta-lealepoporuluievreu,princareacestaadoveditînnumeroaserânduricăpoatedepăşiîncercărilegrelealeistoriei.Fra-ternitatea,dialogul,solidaritatea,curajulmărturisiriiproprieiidentităţisuntvalorimoraledar,înacelaşitimp,suntprincipiicareartrebuisănecălăuzeascăalege-rileşiacţiunileprincareneputematingefericireapersonalădarşibinelecomun.

Vădoresccaaceastămaresărbă-toaresăvăaducăbucurieşisperanţă,săreînnoiascălegăturaatâtdevaloroa-săîntregeneraţiipentruaputeaducemaideparteotradiţieşiunpatrimoniuspiritual valoros pentru comunitateadumneavoastră şi pentru societatearomânească.

HAG HANUCA SAMEAH!

IaşiCa întotdeauna, luminaoferită de lumânările deHanuca

areputereadea readucealături denoi tradiţia şi regăsireasufletească,lacrimişizâmbete,ecumenismşimuzică.AşaarputeafidescrisăpescurtFestivitateadeHanucaorganizatădeComunitateaEvreilor(C.E.)dinIaşi.Alăturidenumeroaseoficialităţi(PSPetruGherghel,episcopulDiocezeiRomano-Ca-toliceIaşi,CristianAdomniţei,preşedintealConsiliuluiJudeţeanIaşi,RomeoOlteanu,prefectaljudeţuluiIaşi,AlexandruMuraru,directorgeneralalInstitutuluiNaţionalalPatrimoniului,MihaiChirica,viceprimaralmunicipiuluiIaşi,reprezentanţiaicultelorşiminorităţilornaţionale),preşedinteleC.E.ieşene,ing.AbrahamGhiltman,adeschisprogramulfestivînsalonuloficial,arhiplin,dinHotelul“Traian”.

“Hanucaareovaloaredereînnoirereligioasă,darmaialesosemnificaţieextraordinarăinternaţională–lovituradegraţiedatăpăgânismului”–aşaaînceputcuvântareapreşedinteluiF.C.E.R.,dr.AurelVainer,unmesajplindesperanţăşibucu-rie,carearedescoperitistoricul,tradiţia,moralasărbătoriideHanucaprecumşiunelepoveştiplinedetâlc.

“Deşisuntcreştin, înaceastăsearăamtrăitşieu,alăturide dumneavoastră, bucuria sărbătorii deHanuca”, spuneaCristianAdomniţeişi,împărtăşindamintirilegatedeF.C.E.R.şiactivitateasatrecută,afirmaîncredereaînviitorulComunităţii,precumşisprijinuldomnieisalepentrurealizareaunorimpor-tanteproiectedeinterescomun.

PSEpiscopPetruGherghela împărtăşitcuaudienţaopi-niiledomnieisaleprivindsimbolisticaacesteisărbătoripentru

poporulevreu,darşilegăturaacestuiacucreştinismul,moralaevenimentelordinaltevremurişidorinţapentrubunăînţelegere,pentrupace.

Atât prefectul judeţului Iaşi, cât şi directorul general alInstitutuluiNaţionalalPatrimoniului,auasiguratcomunitateaevreiascădinRomâniadeîntregulsprijinalinstituţiilorpecarelereprezintă,transmiţândunmesajdeapreciereşigânduribune.

Dinfrumosulprogramnualipsitrecitaluldemuzicăklezmerşiidiş,interpretatdecorulComunităţii.

S. VEXLER

E m o ţ i o n a n t ă î n t r u n i r e e c u m e n i c ă

Lumină în sufletele seniorilor Căminului „Rosen”!SenioriiCăminului„AmaliaşiŞefRabinDr.MosesRosen”

auaprinsanulacestalumănâriledeHanucaîntr-oatmosferăcuadevărat specială,primindvizitamaimultorpersonalităţi.Aprindereaprimei lumânăria fosturmatădeomasă festivălacarebunicuţiiauparticipatcumultăbucurie,alăturideing.AnetteVainer,preşedintadeonoareaAsociaţieiFemeilordin

cadrulC.E.B.,RabiRafaelShafferalF.C.E.R.,prim-cantorulIosifAdler,IsraelSabag,directorJointRomânia,AttilaGulyás,vicepreşedinteC.E.B.,MonaBejan, consilierC.E.B.SandaWolfşimembriiclubuluiBaitHamalJCCaufost,deasemenea,alăturidebunicuţi.Lamanifestareauparticipatşitineriiartiştivoluntariaiprogramului „Vârstaa4-a”. Într-oaltăzidinceleoptdeHanuca,rezidenţiis-audelectatcumomentelemuzicaleoferitedecântăreţulisraelianEfraimMendelsohn,carei-avizitatîmpreunăcuRabiNaphtaliDeutsch,delaHabadRomânia.ÎnultimazideHanuca,atuncicândcandelabreles-auumplutculumânări, răspândindumbrele amintirilor şi speranţedemaibine,senioriiauavutpartedeunaltmomentdeosebit:vizitaE.S.DanBen-Eliezer, ambasadorul Israelului. În aşteptareatuturor acestormomente importante, doamnele rezidenteauparticipatcuîncântare launatelierdemachiaj,organizatdeClaudiaNegoiu-Hălmăgean,ergoterapeut.Dinnou,şideaceastăHanuca,vizitatoriicareautrecutpragulcăminuluiauadusluminăînsufleteleseniorilor.

DIANA MEDAN


Miracolul Sărbătorii de HanucaSeara în care popoarele au stat la aceeaşi masă

Searade3decembriedinSalamareaHoteluluiMarriottdincapitalăa fostşivarămânememorabilă.Spunastapentrucămiemi-adatimpresiauneischimbări.Schimbăriiînmaibine.Amtrăitcertitudineauneiînţelegerişicolaborăriîntrenaţiunişimaialespopoare,lainvitaţiaşcoliiLauderReut.Certitudineauneiprieteniiprofundeîntreoamenidinculturidiferite.

Unmomentdemareputeresimbolică,semnalprietenieişirespectuluireciprocîntrepopoareşicredinţe,cares-abucuratdintotdeaunadeapreciereaşideprezen-ţaanumeroasepersonalităţi: premieriiBenjaminNetanyahuşiAdrianNăstase(2004), guvernatorul Mugur Isărescu(2011),ambasadorii înexerciţiuaiSUAşi ai Israelului înRomânia,miniştrii deExterne,miniştriiEducaţieişialţioficialide rang înalt ai guvernelor celor douăţări, ai administraţiilor prezidenţiale, aiParlamentului,darşinumeroşioamenideafaceridinRomânia,Israel,reprezentanţilaniveldetopmanagementalcompaniilormultinaţionale,albăncilorşimulţialţii.

GalaLauderareşiunscopcaritabil,

fondurile obţinute cuacest prilej fiind des-tinate educaţiei decalitate laComplexulEducaţional Lauder-Reut.

Gazda serii a fostTovaBenNunCherbis,preşedintele Fundaţiei”Ronald S. Lauder”,d in România. Notade distincţie au dat-o,bineînţeles, şi invitaţiiserii: primul ministruVictorPontaşiobună

parte dinminiştrii Cabinetului său, pri-marulsectorului3,RobertNegoiţă,am-basadoridinpestezeceţări, întrecare,ExcelenţaSaDanBen-Eliezer, amba-sadorul Israelului laBucureşti, şi uneledintre celemai importante personalităţidin România şi nu numai. Din parteaFederaţieiComunităţilorEvreieştidinRo-mâniaaufostprezenţipreşedinteleAurelVainer,ing.PaulSchwartz,vicepreşedinteF.C.E.R.şipreşedinteC.E.B.,şiing.JoseBlum, consilierul preşedintelui F.C.E.R.şi şef alDepartamentuluiCultură,Artă,Ştiinţăalinstituţiei.

Searaafostrelaxantă,darînacelaşitimpplinădeemoţieşibună-dispoziţie.EleviişcoliiLauderauîncântataudienţacudiferitemelodii,dansuri ritmiceşiuncor carea interpretat cântecespecificesărbătorilordeHanucaşideCrăciun.

Încuvântulsăudedeschidere,TovaBenNunCherbis a ţinut să lemulţu-mească celor prezenţi şi să rememo-rezeîncercărileei,încădelaînfiinţareafundaţiei, de a genera legături strânseîntre culturi şi oameni:A venit timpul,

ca după perioada neagră care a fost în Europa şi în România, să fie nişte ani de prietenie între popoare. Imi amintesc că în urmă cu 11 ani, am fost în Statele Unite, unde s-a sărbătorit Hanuca şi Crăciunul, şi am văzut că preşedintele Americii, pe 1 decembrie, aprinde pomul de Crăciun şi candelabrul de Hanuca. M-am întors în ţară şi i-am scris premierului de atunci, Adrian Năstase, că a venit timpul să facem asta şi în România. Mă bucur că suntem la a 12-a ediţie a acestui eveni-ment şi aprindem şi lumânările de Crăciun şi pe cele de Hanuca. Aş vrea ca această tradiţie să continue.

DupăcuvântuldedeschiderealToveiBenNunCherbisşialluiRemusBorza,deasemeneaunprietenalevenimentuluişialFundaţieiLauder,aurmatmesajulpremieruluiVictorPonta:

Este pentru prima dată când particip la un asemenea eveniment, dar cred că este de datoria oricărui înalt oficial, nu doar a preşedintelui Statelor Unite, ci şi a oficialilor statului Român să arate respect şi consideraţie pentru tradiţii, pentru capa-citatea de a trăi împreună şi de a creşte aceşti copii minunaţi. Vreau să vă felicit pentru rezultatele extraordinare, despre care am aflat, ale elevilor şi profesorilor liceului Lauder.

Avem de învăţat de la un popor atât de vechi şi de special că este bine să reconstruieşti şi să păstrezi ceea ce ai re-construit. Cred că, dacă cei mai tineri vor învăţa această lecţie, vor şti să o aplice mult mai bine decât noi. Încă o dată vă mulţumesc, pentru că sunt convins că astfel de momente ne unesc mai mult decât oricare altă situaţie.

Seara a continuat cu aprinderea

A cincea lumânare

BăncilesinagogiidinTârguMureşaufostocupatedemembriicomunităţii,pri-eteniişisimpatizanţiilorşideodelegaţiedecopiiisraelieni,aflaţiînvizităînoraş.Ing.Vasile Dub,preşedinteleComunităţii,asalutatprezenţarabinuluiShaffercupri-lejulaprinderiiceleideacincealumânări.

Au fost intonate imnurilede stat aleRomânieişi Israelului.Apoi, încuvântulsău, rabinul Shaffers-areferit laeveni-mente premergătoare războiuluiMaca-beilorşiapovestitcumevreiii-aupropusluiAlexandruMacedonca,dreptomagiu,numelesăusăfiedatprimuluinăscutdinfamiliileevreieşti.Astfel,memoriaregeluifiindmaibinepăstratădecâtcuostatuieamplasată în sinagogă, contra legilorevreieşti.AcestaaacceptatideeaşiastfelAlexandruadevenitdeatunciunnumeevreiesc.Dardupămoartealui,prigoni-rea tradiţiilor şi a obiceiurilor iudaice areînceput.ReacţiaevreilorafostrevoltaMacabeilor,careaureuşitsă-iînvingăpeseleucizi,oprimăminuneaHanucăi,cândceipuţinii-aupututînvingepeceimulţi.

Ceadeadouaminunea fostceaauleiuluinepângărit,găsitîntemplucare,deşitrebuiasăajungăpentruozi,aars

încăoptzile,timpulnecesarpregătiriino-uluiulei.Cifraopt,aarătatrabinulShaffer,estesimbolică:atâtdureazăpurificareauleiului,înziuaaoptasefaceBritMila,legământulevreilorcuDumnezeu.Găsi-reaulcioruluicuuleiulnepângăritafostominune,darpentruevrei,şirulminunilornu se terminăniciodată, el semenţinepână în zilele noastre şi reprezintă şipentruacestansimbolulHanucăi.

Aurmataprindereaceleideacincealumânări.PreşedinteleVasileDubaţinutsămaispunăcâtevacuvinteşisăfacăomărturisiredesuflet.Arecunoscutcăafăcutcunoştinţăcuacestetradiţiitârziu,dar pentru el redobândirea sărbătorii afostocerinţăsufletească.

După încheierea părţii religioase,corulComunităţiievreilordinCluj(dirijorEcaterinaHalmos)aprezentatunfrumosprogramdecântece,cumelodiitradiţiona-ledeHanuca,printrecareşiunasefardă,”OchasCandelitos,”interpretatăînlimbaladino.

Evrei şi neevrei au sărbătorit împreunăFrumoasasinagogădinBistriţa,refă-

cutăprinefortulcomunalcomunităţii,alF.C.E.R.şialautorităţilorlocale,careau

preluat-oîncomodatpentru20deani,afostloculundes-audesfăşurataprindereaceleideaşasealumânărişiconcertuldeHanucaalformaţieiclujenedeklezmeri“MazelTov”.Obişnuiţicuprogrameledemuzicăcultă,lasinagogă,locuitoriioraşu-lui,inclusivprimarulBistriţei,Ovidiu Creţu,alăturidemembriicomunităţii,auumplutsala.PreşedinteleComunităţiiEvreilordinBistriţa,ing.Fredi Deac,asalutatpublicul,l-a prezentat pe rabinulRafaelShafferşi a vorbit pe scurt despre semnificaţiaHanucăi, Sărbătoare a Luminii, reperspiritualpermanent.AurmataprindereadecătrerabinulShafferaceleideaşasealumânări.Încontinuare,elaatraspublicullaundialoginteractiv,întrebându-ipeceidefaţădeceexistăopoziţiaîntreHanuca-luminăşicivlizaţiaelenă-întuneric.Apoiaexplicatcădeterminantăpentrureligiaiudaică este existenţa liberului arbitru,spredeosebiredeceaanticăîncaretotulera predestinat. Liberul arbitru conferăomuluiposibilitateadeacreşte,deasedezvoltaşideaseperfecţiona.

Încuvântulsău,Gavrilă Ţărmure,di-rectorulCentruluiJudeţeanpentruCulturăşicelcareconduceactivitateamuzicalădin sinagogă, a subliniat că, laBistriţa,sinagogaesteloculcareadunăoamenii,indiferent de etnie. El a vorbit desprebunele relaţiicucomunitateaevreilorşia precizat că prin luarea în custodie asinagogiidecătrePrimărie,câştigăatâtoraşulBistriţa,câtşicomunitateaevreilor.Iar prin sărbătoarea deHanuca “şi noidevenimmailuminoşişimailuminaţi”.

Aurmatunprogrammuzicalîninter-pretareaformaţieiklezmerclujene“MazelTov”.SolistaSulamita Soceai-aprezentatpemembriiformaţiei,“primacareainte-pretatmuzicăklezmerînRomâniadupă1989”,adăugândcăprezenţa“MazelTov”laBistriţaadevenitotradiţie.OrchestraşisoliştiiauinterpretatnumeroasecântecetradiţionaledeHanuca,darşialtemelodiiînlimbileebraicăşiidiş.Publiculafostin-vitatapoilaogustarecufeluritradiţionaledeHanuca.

În Templul Deportaţilor lumea a stat în picioareCeremoniile deHanuca, organizate

deComunitateaEvreilor dinCluj, s-audesfăşurat înTemplulDeportaţilor,carea fost arhiplin.Au participat membriai comunităţii, prieteni, simpatizanţi şinumeroaseoficialităţi, într-un real spiritecumenic.AufostdefaţăIPSAndrei An-dreicuţ,arhiepiscopulortodoxalVadului,FeleaculuişiClujului,cucares-aîntreţinutrabinulShaffer,Florentin Crihmălneanu,episcopul greco-catolic deCluj-Gherla,Kató Béla,episcopulreformatalArdea-lului, reprezentanţi ai altor culte, alăturide autorităţi locale, cadre universitare,membriaiconsulatuluiUngariei

Încuvântulsău,Robert Schwartz,pre-şedinteleComunităţiiclujene,i-asalutatpeceiprezenţi,scoţândînevidenţămare-lenumăralpersonalităţilorşioficialităţilorcareeraudefaţă.

RabinulRafael Shafferaarătatcăînacestezilesesărbătoreştevictoriaculturiiiudaice asupra celei elene. “Nu avemnimicîmpotrivaculturiielenedarnuamfost deacord cu impunereaei cu forţaasupraalteicredinţe”,asubliniatel.Nueranevoiedemiracolululeiului,darprinmiracoleDumnezeunecomunicăceva.Înmiracolepredominălimbajulmetaforei.Lumânarea pe care o aprindem în fie-carezi,timpdeoptzile,dominăsufletulomului. Fiecare dintre noi are în sufleto lumină care nu se stinge, a subliniatrabinulShaffer,adăugândcăşiînzilelenoastreexistăminuni,numaicătrebuiesăledescoperim...

DupărostirearugăciunilorpentruRo-mâniaşi Israel,afostaprinsăceadeaşaptealumânaredecătrecelmaitânărmembru al comunităţii.A urmat primaparteaprogramuluideHanuca,susţinutdecorulcomunităţii.AfosttransmisapoimesajulpreşedinteluiF.C.E.R.,dr.AurelVainer,însoţitdecâtevaprecizărilegate

Rând pe rând, lumânările au fost aprinse în comunităţile din Ardeal


La fel ca în fiecare an, caravana Hanuchiadei a poposit şi în câteva oraşe din Transilvania. De această dată, din ea au făcut parte rabinul Rafael Shaffer şi re-prezentantul “Realităţii Evreieşti”, iar cuvintele rostite de liderul nostru spiritual au satisfăcut pe deplin enoriaşii, care au umplut sinagogile.

Târgu Mureş

Bistriţa

Cluj

lumânărilor deHanucade către elevulclasei aX-a a Liceului Lauder,TomerMozafi, şi de preşedintele F.C.E.R.,deputatdr.AurelVainer,care lafinaladeclarat:Bună seara şi aş mai vrea să vă întâmpin cu un salut pe care aş vrea să îl introduc şi să îl generalizez şi în România: Shalom ! Pace vouă, pace tuturor! Dr.AurelVaineraavutunmesajemoţionant,pecarel-aîncheiatspunând:Hanuca este sărbătoarea luminilor. Dacă vă amintiţi, primul cuvânt al lui Dumnezeu a fost «să se facă lumină» şi aşa a apărut această lume, cu bune şi cu rele. Noi dăm valoare luminii, luminii materiale şi spirituale, iar aici, la Lauder, se învaţă despre lumină spirituală şi sufletească.”

Primarul Robert Negoiţă, un prie-ten apropiat al Fundaţiei Lauder şi alFederaţieiComunităţilorEvreieştidinRo-mânia,aparticipatlaaprinderealuminilordeCrăciunşiatransmisunmesajtuturorcelorprezenţi:Daţi-mi voie să-mi exprim bucuria şi mândria că majoritatea punc-telor de interes ale comunităţii evreieşti, cum ar fi Templul Coral, Sinagoga Mare, Teatrul evreiesc, cartierul evreiesc, se află în Sectorul 3. Vreau să-mi exprim bucuria că am o relaţie foarte bună cu comunitatea evreiască, cu preşedintele Vainer. Colaborăm foarte bine şi sper ca împreună să facem lucruri frumoase, inclusiv pentru şcoala Lauder, care, iată ce rezultate bune ne prezintă de fiecare dată. Aşadar, să avem mult succes şi sărbători fericite !

Seara s-a încheiat cu reprezen-taţia îndrăgitei trupe de actori ai Tea-truluiEvreiescdeStat,condusdeMaiaMorgenstern, şi cu diplomele şi cărţileînmânate de primarulRobertNegoiţă,numeroşilorelevi premianţilaolimpiadeşiconcursurinaţionaleşiinternaţionale.

GEORGE GÎLEA

Tova Ben Nun Cherbis şi premierul Victor Ponta la Gala Lauder


O comunitate dornică să fie împreunăHanuca5774 i-a găsit pe evreii din

Focşani împreună, într-o cămăruţă dinfaţaintrăriiînsinagogă,odaieundesunt

douămeseşiunbirou,lacaredeobiceiîlgăseştilucrândpeMirceaRond,preşe-dinteleComunităţiiEvreilordinlocalitate.Acumeraacololumemultă,înjurulunorfarfurii cu fructe, cugogoşi tradiţionale,darşiaunorsticlecuvinulcarenulipseş-teniciodatăînzonăşisucuricucareîşistingseteaceicăroradoctorulle-ainterzisunpaharcuvin,chiarşidesărbători.

Pe birou, un candelabru pentru optlumânărişiunşamăş,aşteptândrostireabinecuvântărilorşiaprindereacelorcincilumânărele de către o tânărămembrăa comunităţii.MirceaRond îşi prezintăoaspeţii, pe directorulCancelariei Ra-binice,EdiKupferberg, şi pe directoruledituriiHaseferşial”RealităţiiEvreieşti”,AlexandruMarinescu, căruia îi revinesarcinadeadacitiremesajuluiadresatdeHanuca de preşedintele FederaţieiComunităţilorEvreieştidinRomânia,dr.AurelVainer,deputat(textreprodusinte-gralînpag.4-5).

„De fapt, ce s-a întâmplatdeHanu-ca?”,afostîntrebareapecareaadresat-oEdiKupferbergaudienţei.Răspunsull-adattotel:„Dupătreianidelupte,sirieniigrecizaţi au fostînvinşi de Ma-cabei, care aureuşitsărecuce-rească Ierusa-limul şi să rein-augureze Tem-plul,profanatdesacrificiileadusezeilor”. De faptaici stă sensulsărbătorii, pen-tru că „Hanucaînseamnăinaugurare”.

Unalt aspect subliniat devorbitorafostcăîniudaismexistădouăsărbătoricarenuaparînToraşicarecelebreazădouămomentesalvatoare:Purim,cânda fost salvată fiinţa fizică a poporuluievreu,şiHanuca,atuncicândafostsalvatsufletul poporului evreu. Ţelul sirieniloreracatoatepopoarelesăadopteculturagreacă.Pentruasta,trebuiamaiîntâisăfiedistrusetradiţiileşiobiceiurile,săfieinterziseritualurilereligioase,Templulsăfieprofanatşicircumciziileinterzise.„Şiînzilelenoastre,maiexactînlunaoctom-brie,AdunareaParlamentarăaConsiliuluiEuropeiaadoptatoRezoluţieobligândţărilemembresădezbatăproblemacir-cumciziei,consideratăafiunatentat laintegritatea fizicăa copiilor.Deşi a fostrecomandatăsupunereadeciziei lavot,esteevidentcarevafirezultatulvotuluipentruevreiişimusulmaniicaretrăiescînţăriîncarecircumcizianuesteimportantăpentrupopulaţiamajoritară;astfelsevaucidesufletulunoroameniaparţinândmi-norităţiloriudaiceşimahomedane,cărora

liseeliminăcredinţaşiobiceiurile”.EdiKupferberg şi-a încheiat alocuţi-

uneasubliniindcă, înebraică,sunetelecare alcătuiesc cuvântulhanuca suntasemănătoare cu cele dinhinuc, careînseamnăeducaţie.„DeciHanucaamin-teşteşideeducaţie.Mulţidintreceicaretrăiescaziînsocietateaglobalizatădecidsăuiteinaugurareaşieducaţia,transmi-tereatradiţiilorşiobiceiurilor,daruităcăa fi altfelnuesteunlucrurău,căintegrareanu înseamnăasimilare, realizândastfelceea ce nu au reuşit nici regii sirieni,nicifasciştii,nicicomuniştii.ÎnRomânia,trăimîntr-ocomunitatedinceîncemaimică,suntdinceîncemaipuţinicopii,daroricâtdetârziuarajungeHanuchiadaacolo,oricâtarfidefrig,vădoamenicadumneavoastră care se adună, aprindlumânărileşiaratăcăeinuvorsăuitetradiţiile,obiceiurileşieducaţiaşivorsăaratecă,împreună,36decomunităţişi28deobştireuşimsăfacemoHanukiafoartemare,caresăluminezeîmpotrivatăvălugului de uniformizare care estelumeamodernă”.

Sărbătorim numai acele minuni pe care

le putem întâlni şi astăziCumodestia care îl caracterizează,

preşedinteleComunităţii EvreilorPiatraNeamţ, Emanuel Nadler, şi-a începutalocuţiuneadeHanucaamintind încăodatărolulfostuluipreşedinte,HarySolo-monz.l.,înrestaurareasinagogiidelemn”BaalŞemTov”.„MăbucurcădeHanucaauvenitatâtdemulţilasinagogă,evreişiprietenidinafaracomunităţii,darvreausă îi văd pe toţi aici şi cu ocazia unorevenimente culturale”, a spusEmanuelNadler,careaapelatlasprijinulluiMihailSebastianpentruadefinisărbătoareadeHanuca: „Hanucaesteosărbătoaredevoinicieşinădejde.Unneamatâtdegreuîncercatnu-şipoateuitadurerileşinulepoateaniversaaltfeldecâtîntr-oîmpărtă-şirecutoatesângerărileşitristeţiletrecu-tului.ÎntreSionşiDiasporasedesluşescamintirilenoastre,întreSionşiDiasporase înalţă zilele noastremari. În istorianoastră,făcutădinveşnicefrământăriîn-trepaginilecărţii,esteamintireauneiclipeunicededârzăşineînfricată răzvrătire.Estechezăşiavigoareinoastredeneam,este siguranţa bărbăţiei noastre... Darpoporul,careştiasărăsfoiascăpaginileşisăînsemnecugrijăliterelesfintealeuneiTore,adoveditcăştiasăînvârteascălafelşisăbiişisăîntoarcălovituri.Şiamînvinsatuncifiindcăîndosulsăbiilorstrăluceaoluminăşiocredinţă.Amînvinsfiindcănuluptămcasăumilim,cicasăapărămungând.FiindcăamfostneamulSpiritului,amizbutitsăfimşiapărătoriilui”.

Seara a continuat cu o selecţie decântecetradiţionale,interpretatedeCoruldefete„Macabeii”,condusdeprofesorulToaderMocanu,delaLiceuldeArte„Vic-torBrauner”,apoicelmaitânărmembrual comunităţii a aprins lumânărelele deHanuca,sub îndrumareaoficiantuluidecultM.Bergman.

După citireamesajului preşedinteluiF.C.E.R.,dr.AurelVainer,directorulCan-celarieirabinice,EdiKupferberg,asubli-

niatcădeHanuca„nusărbătorimvictoriamilitară, deşi este foarte importantă, cisărbătorimlumina.ÎnTorasuntpomenitenumeroaseminunişineputemîntreba,pedreptcuvânt,decenusărbătorimşicădereamanei îndeşertsau izvorul luiMiriam.Răspunsul este că sărbătorimnumai aceleminuni pe care le putemîntâlni şi astăzi.De preamulte ori amauzit încopilărie şi înadolescenţăpro-orocindu-semoarteacomunităţiievreieştidinRomânia.Acum,înaceastăsinagogăreinauguratăsunteţidumneavoastră,carearătaţiastfelcăiudaismulareunviitorînRomânia.Hanucaavenitîntr-unmomentdebeznăspirituală,când iudaismuleraameninţatşidinexterior,darmaialesdininterior,deevreiicareclamausuperiori-tateaculturii greceşti.Raţional şi umanarfi fostatuncicaevreiisăsesupună,caşicelelaltepopoaredinregiune,cândraţionalşiumanarfifostsănuseaprindăpelocluminaMenorei,cisăseaştepteoptzileaducereauleiului.AtunciMacabeiiauavutdealesîntreapatieşisperanţă”.

FlaviusJosephus,careadatHanucăinumelede„Sărbătoarealuminilor”,aspuscălibertateaavenitcândnimeninumaispera.„LasfârşitdeHanuca,nuaprindemlumânarea deHavdala, nu avem acelritualalseparăriiluminiideîntuneric.Fiecanicinoisănufimseparaţideluminasperanţei”,aspusînfinalEdiKupferberg.

Aplauzeleaufostculesenunumaidevorbitori,cişidefamiliaGrinsberg,„autoa-rea”unorremarcabilegogoşicudulceaţă.

Hanuca, paradigmă a echilibrului între identitate naţională

şi asimilare culturalăŞilaBacău,sprebucuriapreşedintelui

IzuButnaru,sinagogaafostplină,locu-rilefiindocupateatâtdeevrei,câtşide

prietenineevreiaicomunităţiibăcăuane.Îndeschidere,preşedinteleIzuButna-

ruaprezentatdelegaţiavenitădeHanucadinparteaF.C.E.R.şiarecomandatcărţileinvitaţilor săi: („Lueurs diamantines enIsrael”, de prof. ing.DoruCiucescu, şi„Consemnăriistorice”,decol.(r.)Paul-Va-lerianTimofte,preşedinteleFilialeiBacăuaAsociaţieiNaţionalepentruCultulEroilor„ReginaMaria”.Apoi,aamintitcontextulîncareaavut locHanucaanulacesta,atât în ceea ce priveşte evenimentepozitive (sărbătorirea ZileiNaţionale aRomâniei),câtşicelenegative,respectiv

Focşani

Piatra Neamţ

Bacău

a a d u n a t d i n n o u e v r e i i d i n t o a t ă ţ a r aS ă r b ă t o a r e a l u m i n i i î n M o l d o v a Mesaje…

Rabin RAFAEL SHAFFERComemorăm deHanuca unul din

celemaisemnificativemomentedinis-torianeamuluinostru,răscoalaşivictoriaMacabeilorîmpotrivaImperiuluielenisticseleucid.Eaavenitdupă52deanideopresiunepolitică,economică,culturală,darmaialesreligioasă.Practicicareţinde însăşi identitatea noastră, precumBritMilaşiodihnadeŞabat,eraugravpedpsite. Templul de la Ierusalim afostpângăritcuchipuricioplite,căroraliseaduceaucajertfeanimalepureşiimpure.Însăşidemnitateaumanăafostcălcatăînpicioareprintr-undecretcareinterzicea sămai fie uşi la intrarea încase. ImperiulSeleucid, slăbit de răz-boaie fără sfârşit , încerca să-şi arateputereaameninţândsărupăfirulnostrumilenardeidentitateşidemnitate.

Răscoalaafostîncununatăcusuc-ces.Şi,cutoatecăvictoriaafostunasurprinzătoare,părândchiarafifostobţi-nutăcuajutoruldivin,datfiindraportuldeforţeîntreceicareîiurmaupeMacabeişiarmatasirienilorseleucizielenizaţi,cutoatecăvictoriaaavuto însemnătateuriaşă,pentrucăapermiscafiruliden-tităţiinoastresăcontinueneîntrerupt,nuvictoriaesteceasărbătoritădeHanuca,nu ea constituieminuneadeHanuca.Înprimul rând,credinţanoastrănunepermitesăsărbătorimovictoriecareaduslapierdereaunorvieţialesemenilornoştri.Înaldoilearând,deşiprinaceastăvictorieapututfitransmisămaideparterevelaţiasinaitică,undeîşiausursaşicreştinismul şi islamul, importantă deHanucaesteminuneaprincareDomnulalegesăcomunicecunoi.

Dinacestmotiv,Hanucaafostmaimult decâto victorie.Eaadevenit unsimbol al faptului că luminaprimită lapoaleleMunteluiSinainusevastinge.Încelemaigreletimpuri,eaafostrazade speranţă carene-adat puterea săducemmaideparteştafeta.

ÎnspiritulHanucăi,înRomâniaavemotradiţieunicăînlume.Estevorbades-preHanuchiada, iniţiată de regretatulŞefRabinMosesRosenînurmăcumaimultdepatrudecenii,orazădeluminăpentrucomunităţicaretrăiauînizolare.Astăzi,maimult decât oricând, avemdatoria să continuămaceastă tradiţie,să facem ca prinminunea luminii deHanuca toţii evreii dinRomânia să sesimtăuniţişisolidariînmijloculmajorităţiiîncaretrăiesc.

HAG HANUCA SAMEAH!


Preşedintele C.E. Bacău, Izu Butnaru (stânga) şi col. (r.) Paul-Valerian Timofte

Iancu Wexler, preşedintele C.E. Roman (stânga), şi Emanuel Nadler (dreapta), discutând de Hanuca.

Concert la Palatul Cultural

SalaPalatuluiCulturaldinAradafostarhiplinăcuocaziasărbătorilordeHanu-ca,subgenericul„Aradul,oraşeuropean,multietnicşimulticultural”,ComunitateaEvreilordinAradşiPrimăriaMunicipiuluiArad au organizat pentru prima datăîmpreunăunconcertdemuzicăklezmer.Programula fostprezentatde formaţiaMazelTovaComunităţiiEvreilordinCluj,subbaghetaprof.VasileSocea.Binecu-noscutelemelodiideHanuca,darşialteleaufostinterpetatedeSulamitaSoceaşiEmilPusztai.

Arad


Lumânările de Hanuca s-au aprins şi la Tecuci

Tradiţie şi modernitate

A devenit o tradiţie pentru rabinulRafael Shaffersănefieoaspeteîndrăgit;sperăm că sentimentul este reciproc.Cu atâtmaimult deHanuca, rabinul,împreună cu secretarul general alF.C.E.R.,ing.Albert Kupferberg,auvenitsăîmpărtăşeascăalăturidenoibucuriaSărbătoriiLuminilor.Auparticipatmajo-ritateamembrilor comunităţii, autorităţişi personalităţi culturale ale oraşului.Oficiantul nostru de cultGilu Iuftaru şirabinulRafael Shafferaudăruitunplusdesolemnitateaspectelorreligioasealesărbătorii. Preşedintele C.E. Ploieşti,ing.Adela Herdan, a pus în valoaresemnificaţiileistoricealeHanucăi.Ne-aîncântat prestaţia artistică a Corului„AncheMusica” de laCasade cultură„I.L.Caragiale”dinoraş,condusdeprof.Amalia Secreteanuşiîndrumatcumultdevotament de prof. Iancu Munteanu,membrualcomunităţiiploieştene.Corulainterpretatînebraică,laaltitudineacucarene-aobişnuit,tradiţionalelecânte-ce deHanuca.Un regal - orchestraţiamodernă, în ritm de jazz, realizată dedoimembri ai Filarmonicii ploieştene,laflautşivioloncel.Înamintireaminuniiopaiţului cu ulei neprofanat care a arsopt zile în loc de una înTemplul anticdin Ierusalim, luminândatuncişiacumsufletele credincioşilor, au fost aprinselumânărele în Hanuchia. Participanţiiauprimitmicicadouridulcişinelipsitelegogoşi–suvganiot.

ADELA HERDANpreşedintele C.E. Ploieşti

Festivalul luminii

Tradiţia e tradiţie,mai ales laBoto-şani,unştetldetradiţieînistoriacomu-nităţiidinRomânia.Dinpăcate,numărulevreilordinoraşnumaiestefoartemare,dar dintre enoriaşii invalizi nu a lipsit niciunul.

Cumputeasăseaprindăluminafărăcasănufiecinevaprezent?Cumic,cumare,cuprietenineevrei,sediulCentruluiCulturalIntercomunitardinoraşadevenitbruscneîncăpător.Friguldeafarănuafostunimpediment,cii-adeterminatpetoţimembriisăvinălaHanuca–festivalulluminii.MiculAviTălpălariuarostitbine-cuvântărilesacreşiaaprinslumânărilejucăuşe,subatentaprivireabuniciişiapărinţilor,vizibilemoţionaţi.PreşedinteleDavidIosefle-aurattuturorcelorprezenţi„HagHanucaSameah” şi a dat rostiremesajului deputatului dr.Aurel Vainer,preşedinteleF.C.E.R.

Ungrupdedoamnedincadrulcomu-nitţii,coordonatedeGoldenbergMariana,au pregătit tradiţionalele varenichis şiunmagnificborşdesfeclăcumdoarlaBotoşaniseface.Tineriiauprimitcadourişitradiţionalul„Hanucagelt”.

Atmosferaafostîntreţinutădemuzicătradiţionalăşidebucuriacelorprezenţi.Importantestecatradiţiasăcontinue,iarlaBotoşani,maimultcasigur,aşavafi.

GOLDENBERG MARIANA

Cinci lumânări aprinse în Deltă

ÎnacinceaziasărbătoriideHanuca.lasediulC.E.Tulceaaufostaprinselu-mânăriletradiţionaleşiafostcititmesajulpreşedinteluiF.C.E.R.dupăcarepartici-panţiis-aubucuratdeproiecţiaspectaco-luluisusţinutdecorulComunităţiiEvreilordinBucureştipescenaJCC.

SperămsăsărbătorimHanuca5775înTemplulCoral dinTulcea, care va ficompletrenovat,ne-ascrispreşedinteleC.E.Tulcea,ing.FaimblatSolomon.

deproiecteleFederaţiei,cuaccentulpecontinuarea renovării sinagogilor şi pemarcarea celor 70 de ani de la depor-tareaevreilordinArdealuldeNord(EvaGalambos).Larândulsău,preşedinteleRobertSchwartzavorbitdesprelucrărilede renovareaTempluluiDeportaţilor şidespre proiectele pentru comemorareadeportărilor.

Auurmatadouaparteaprogramuluicorului comunităţii clujene şi concertulformaţiei“MazelTov”,ceremoniileînche-indu-secumelodiiisraelieneîninterpreta-reacoruluicare,înlocde“TalmudTora”,sevanumide-acum“ŞirahHadaşa”.

Cel mai mare miracol - supravieţuirea milenară

a evreilor fără un statCeremoniiledelaSibiu,pentruaprin-

dereaceleideaoptalumânări,auînceput

prin cuvântul preşedinteluiComunităţii,Otto Deutsch, care a salutat prezenţarabinuluiRafaelShaffer.Celmai tânărmembrualcomunităţiiaaprinsultimalu-mânaredeHanuca5774.Încuvântulros-tit,rabinulShafferaarătatcăaceastăzicorespundeşicuRoşHodeş,lunanouă,care semnificăexistenţa unei perpetueînnoiri.Hanuca,aexplicatel,înseamnăreinaugurare.Înfiecareanavemorein-augurareşipeaceastăcalesecontinuăşisedezvoltăiudaismul,şi-şicautăproiectepentruviitor.MinuniledeHanucasuntunsimboldarelenuseoprescaici.Sespune

deHanuca:“Înacelezileaufostmiracole,miracoleleaufostatuncişisuntşiacum.Avemşiazimiracoledarelenusevăd,trebuiedezvăluite.Celmaimaremiracolestecăamexistatmileniifărăunstatşiacestmiracolestemultmaimaredecâtieşirea dinEgipt.Am trecut prinmulte,cu toateacesteanunumaicăexistăm,dar ne adunăm în fiecare an pentru asărbătoriHanucaşiacestaestecelmaimaremiracol.“

Preşedintele comunităţii amulţumitpentrufrumoaselecuvinterostiteşiacititmesajulpreşedinteluiF.C.E.R.,dr.AurelVainer.Toţimembrii comunităţii au fostinvitaţiapoisăgustedinfeluriletradiţio-naledeHanuca.

Dupăterminareaceremoniilor,rabinulastatdevorbăcuaproapetoţimembriicomunităţii, afirmândcă vaplecade laSibiu numai după ce vor pleca acasătoţiceiprezenţilasărbătoare.Aşas-aşiîntâmplat,darchiarşidupăaceea,aavutconvorbiri îndelungate cu preşedintelecomunităţii.RabinulShafferadeclaratdecâtevaoricăaceastaesteunadintreme-nirilefuncţiei,deaseapropiadeoameni,deenoriaşidarnunumai.

*PentrurabinulRafaelShaffer,Hanu-

chiadanuaînsemnatnumaiamergeîncâtevalocuridiniantestabiliteşiaaprindelumânările.Afostunprilejdeacunoaşteşi de a sta de vorbă cu oamenii, de avedeacaresuntintereselelorşicumi-arputeaajuta.Peparcursulturneului,els-aopritşilaaltecomunităţi.

Oprirea laDej, îndrumspreCluj, aprilejuitoîntâlnirecupreşedintelecomu-nităţii,Farkas,şiovizitălaSinagogadinlocalitate.RabinulShaffernus-a limitatnumailaaprivişiaserugaînacestlăcaş,decultatâtdeimpresionant.Elaluatînmânăşiacercetatcărţilecaresegăseauîntr-un dulap din sinagogă, adunatedupădeportarea evreilor.Spre bucurialui, a descoperit printre ele exemplarevaloroase,cavechime,şiaatrasatenţiapreşedintelui să le păstreze deoarecereprezintăvaloriintelectuale.

Acelaşilucrus-aîntâmplatşilaoaltăoprire„neplanificată”,lacomunitateadinAlba Iulia,undeavizitatdeasemeneasinagogaşiadescoperitcâtevacărţidevaloare.Aici a stat de vorbă destul demulttimpcupreşedintele,ing.LiaBorza,carei-aprezentatoseriedeproblemecucareseconfruntă.RabinulShafferi-adatcâtevasfaturişiarugat-ocaoridecâteorivaaveaprobleme,să iseadresezeşi,înmăsuraîncarevaputea,ovaajuta.

EVA GALAMBOS

ComunitateaEvreilor dinBraşov a sărbătorit la Si-

nagogă debutul uneia dintre celemaiimportante sărbători evreieşti de pestean, Hanuca sau Sărbătoarea Luminii. CeiprezenţilaSinagogăauasistatlaunadevărat spectacolmultimedia, la rea-lizarea căruia şi-audat concursul corulComunităţii Evreilor „BneiMilu“, dirijorRăzvanMureşan,grupulvocal„Yahad“,coordonatoriCristinaPlugaru şi JakabMarton, formaţia de copii condusă deGeorgiaGulea,grupuldedansalLice-ului dinCodlea, condusdeprof.Elena

Marin, orchestra şi soliştii formaţiei demuzică „Credinţa“ aComunităţii Evre-ilor Braşov. (După “Monitorul Expres”,Braşov)

La Braşov s-a oprit şi delegaţiaF.C.E.R.,unde,sprebucurialui,rabinulShafferadescoperitungrupcareurmacursurideTalmudTorasubîndrumarearabinuluiZwickaKfir.Astatdevorbăcueişiastrânsadreselelordee-mailpentrualeintegraîngrupulsăudestudiuşiale trimitepericopelepuse îndezbatere.Aceeaşi invitaţie a adresat-o unui grupdin TârguMureş, interesat de studii iudaice.

Rând pe rând, lumânările au fost aprinse în comunităţile din Ardeal

M i r a c o l u l S ă r b ă t o r i i d e H a n u c aa a d u n a t d i n n o u e v r e i i d i n t o a t ă ţ a r a

(Urmare din pag. 6)

Sibiu

BraşovPloieşti

Botoşani

Tulcea

TecuciComunitateadinTecuci a sărbătorit anul acestaHanuca

printr-omanifestarecomplexă,lacareauparticipatpreşedin-teleF.C.E.R.,dr.AurelVainer, ing.AnetteVainer,preşedintădeonoareaAsociaţieiFemeilordincadrulC.E.B.,ec.SilviuWexler, consilier,MirceaRond, preşedinteleComunităţii dinFocşani,alăturidegazdaAizicIancu,preşedinteleComunităţiievreilordinTecuci.Numeroasepersonalităţidinzonăauvenitlaeveniment,printrecare:primarulmunicipiului,DanielŢuchel,directorulMuzeuluilocal,prof.DoruParascan,directorulCaseidecultură,prof.MirceaCălianu,preotprotoereuGheorgheJo-ghiu,însoţitdepreoţiiGheorgheSusneaşiValentinStamate,poetulDionisieDuma,jurnalistaAlinaNinaPopa.Cuacestprilej,lasinagogăafostinauguratuncolţmuzeistic„InMemoriam“,spreaonoraamintirealuiAvramGoldstein-Goren(z.l.),careacontribuitsubstanţiallarenovarealăcaşuluiînanul2002,fiinddeclarat„CetăţeandeOnoarealTecuciului“.

Lumânările deHanucaau fost aprinse de ceamaimicămembrăacomunităţii,AlesiaMunteanu,nepoatapreşedinteluiA.Iancu.Aurmatunmomentmuzicalsusţinutdecoruldecopii„Angelli“alCaseideculturădinTecuci,caredeţinenumeroasepremiinaţionaleşiinternaţionale,fiindpregătitdesoţiiMarcelaşiMirceaCălianu.Printremelodiileprezentates-anumăratşitradiţionalul„Săfiepaceînlume!“.PreşedinteleF.C.E.R.,dr.AurelVainer,le-aacordatDiplomaşiMedalia„PrietenalComu-nităţiiEvreieşti“profesoruluiŞtefanAndronache,pentruaportul

larealizareavolumului,,EvreiidinjudeţulGalaţişimunicipiulTecuci“, şi economistului IulianTocu, sponsor almaimultorevenimentelocale.

Îndiscursul rostit,Aizic Iancu,preşedinteleComunităţii,aprecizat:„Îmiamintesccumultdragşimultăbucurie,darmaialescuemoţie,deaniicând,copilfiind,aşteptamcumarene-răbdaresătreacăşipeaici,prinTecuci,convoiulHanukiadei,întraseulluiprinabsoluttoateoraşeleţării(...),conduspermanentdeneuitatulŞef-Rabindr.MosesRosen,preşedinteledeatuncialFederaţiei(...).Cutoategreutăţileivitede-alungultimpurilor,traseulHanukiadei a continuat andean, fie căFederaţia afostcondusăderegretatulacademicianNicolaeCajal,deav.IulianSorinsau,acum,dedr.AurelVainer,deprezenţacăruianebucurămastăzi.(...)Încei14anidecândconducaceastăcomunitate,peaiciautrecutnumedevaloareinternaţională(...),darvizitacarearămascuadevăratînistoriacomunităţiiafostceaefectuatăînanul2010,cuprilejulaceleiaşisărbători,de E.S.DanBen-Eliezer,ambasadorulIsraeluluiînRomânia,primavizităefectuatălaacestnivelînTecuci.(...)DoresccaHanucasăluminezecaseletuturor,indiferentdereligiesaucredinţă.Sănuuitămcăsemnificaţiaacesteisărbătoriestevictorialuminiişicredinţeiînfaţaignoranţeiagresive(...)şidorescsănebucurămcutoţii,înlinişteşipace,opacecaresădăinuieînveci“,ne-acomunicat,printrealtele,IancuAizic,preşedinteleC.E.Tecuci.

Av. Betinio Diamant (Mediaş), participant la Sărbătoarea luminii la C.E. Sibiu,

şi Rabinul Rafael Shaffer.


Trei deputaţi ai minorităţilor naţionale iau atitudine împotriva Rezoluţiei

europene privind circumciziaPARLAMENTULROMÂNIEICAMERADEPUTAŢILOR

Înziuade1octombrie2013,Aduna-reaParlamentarăaConsiliuluiEuropeiaadoptatRezoluţianeobligatorie,caresolicităConsiliuluideMiniştrialUniuniiEuropenesă ia înconsiderare„dreptulcopiluluilaintegritatefizică,încontextuladoptării, în 2015, a unei noiStrategiiprivinddrepturilecopilului, înparticularreferitorlaluptaîmpotrivaviolenţeiasu-pracopiilorşiadrepturiloracestoradea participa la deciziile referitoare la eiînşişi.” În acest scopAdunareaParla-mentarăaConsiliuluiEuropeiasolicitatstatelormembresăînceapăprocedurilede consultare publică în vederea uneistrategiide interzicereaunorastfeldepractici,cumestecircumcizia la copii de origine mozaică sau musulmană,fiindconsideratăcaîncălcareadreptu-riloromului.

În legătură cu cele de mai sus prezentate, ţinând seama şi de situ-aţia creată, deputaţii Aurel Vainer, Ibram Iusein şi Amet Varol, membri ai Grupului Minorităţilor Naţionale din Parlamentul României, îşi exprimă nemulţumirea şi mâhnirea pentru adoptarea acestei decizii care încalcă drepturile religioase ale unor cetăţeni din ţara noastră, asigurate de Legea Libertăţii Religioase şi a Cultelor din România.

Rezoluţia adoptată deAdunareaParlamentarăaConsiliuluiEuropeicon-stituieunatacasupraunuiadintreritua-lurilefundamentalealeiudaismului,„Britmilah”, bazat pe versetele biblice „Să vă tăiaţi împrejur şi acesta va fi semnul legământului dintre Mine şi voi. În neamul vostru, tot pruncul de parte bărbătească să se taie împrejur în ziua a opta” (Ge-neza 17:11-12), fiind totodată explicit interzisă eludarea acestei prescripţii. Înesenţă, ritualul circumciziei reprezintăprimaporuncăprimitădeunevreu,ca

semn al legământului cuDumnezeulUnic,caresă-iaducăaminte,mereuşimereu,luişigeneraţiilorcarevorurma,că,înacelmoment,auprimitpromisiu-neadeafipoporulluiDumnezeu.

Circumcizia, în a opta zi de viaţă,estepracticatăaproapeuniversalprintreevrei,iaraceastăinterdicţieadoptatădeAdunarea Parlamentară aConsiliuluiEuropei ar putea determina ca întregicomunităţievreieştisăseafleînsituaţiadeanu-şimaiputeapracticacorespun-zătorreligia.Totastfel,înislampracticacircumcizieiesteocondiţiesinequanonaapartenenţeilareligiamusulmană.NuputemacceptaideeacătocmaiConsiliulEuropei, o instituţie dedicată protejăriilibertăţilorcetăţenilorsăi, va limitasauîmpiedicalibertateaculturalăşireligioasăa comunităţilor evreieşti şimusulmanedinEuropa.Rezoluţia adoptată recentrăspândeşte duşmănia şi ura, servindlainstigareaunuiconflictîntreculturişigrupurireligioase.

Noi, deputaţii din Parlamentul României, reprezentanţi ai minorităţii evreilor şi minorităţilor turcă şi tătară din România cerem, pe această cale, colegilor noştri din Camera Deputaţi-lor şi Senat, reprezentanţi în forurile parlamentare ale Europei, să adopte o atitudine de neacceptare a discrimi-nărilor, a limitării drepturilor religioase ale fiecăruia, împiedicândacţiuniviitoa-re, nedrepte, împotriva circumciziei, comandamentfundamentalpentruevreişimusulmani.

Stimaţicolegiparlamentari,văinvitămsămanifestaţi sentimente şi fapte desprijinşisolidaritatepentruadeterminapoziţiiclareşiprincipialeînîndeplinireaunei cerinţe de comportament funda-mentalalcetăţeniloreuropeniaparţinândreligiilormozaicăşimusulmană.

Declaraţie a deputaţilor dr. Aurel Vainer (preşedintele Federaţiei Comu-nităţilor Evreieşti din România), Ibram Iusein (Uniunea Democrată Turcă din România), şi Amet Varol (Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România), din cadrul Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale.

IUDAICABRIT MILA ŞI DREPTURILE OMULUIValorilemoralesuntmaimultsaumai

puţinconstante.MajoritateacelorscrisedeAristotelîn„Etica”samaisuntşiastăziactuale.Maimultdedouămileniiatitudi-neafaţădejustiţie,prietenie,stăpânireadesineşievitareaexceseloraurămas,înceamaimareparte,neschimbate.

Ceea ce se schimbădramatic de-alungul istoriei este ordinea lor. Fiecareepocăîşialegeovaloarepecareopunemult deasupra tuturor celorlalte, un felde“super-valoare”.Super-valoareaevu-luimediu occidental, de exemplu, eraonoarea.Ţinminteşiastăzistupoareapecareamavut-oîncopilărie,citinddesprecavaleriimedievali,careauplătitcuviaţaoiluziedeonoare.Oaltăsuper-valoareafostsupremaţiaraseiariene.LaînceputafostnevoiedeeapentruaridicamoralulînGermaniaînfrântăşiumilitădupăprimulrăzboimondial.Scăpatădesubcontrol,aceastăiluziedesupremaţieafostplătităcuzecidemilioanedevieţi.

Super-valoarea generaţiei noastresunt drepturile omului. Ea şi-a făcutapariţia pe scena politică reuşind săprimezeasupra legilor discriminatoare,abolindsclaviapeplanmondial,asigurînddrepturiegalefemeilorşimultealtele,numai puţin importante.Rezultatul a fostcă, înultima jumătatedeveac,acres-cut impresionantnumărulcelorcaresebucurădelibertateşiacărordemnitateesterespectată.

Datorităacesteireuşitefărăprecedent,gândireabazatăpeprincipiiledrepturiloromuluişi-afăcutunfoartebunrenume.Eaaieşitdemultdinlimitelepoliticului,lăsânu-şi amprenta asupra unui gamefoartelargideaspectealeexistenţei.

Dar, să nu uităm, lucrurile bune auşielelimitelelor.Drepturileomuluis-aunăscut pentru a reglementa relaţiile peplan civil. În relaţiile conjugale ele auajunsdoarprinextindere.Şiaicieles-audoveditdeseoribenefice,eliminândmulteabuzurideputereşiajutând lacreareaunorstructurimaiechitabile.

Pedealtăparte,intervenţialorîntr-ostructurăbazatăpeintimitateşitandreţeadusînmultecazuriladezbinare.Faptdovedit este că au dus la o creşteredrasticăaprocentuluicelorcaresuntînnefericitasituaţiedeatrăisinguri.Nora,celebrulpersonajalluiIbsen,şi-apăstratdramaticdemnitatea.PăcatdoarcăIbsens-aretrasînmomentuldegloriealeroinei.Separecănuaavutcurajulsă-şiconducă

maidepartepersonajulînconfruntareadezidezicugreutăţilevieţii,darmaialescusingurătatea.

Soţ şi soţie, deşi diferiţi, sunt totuşiegali,ceeacenusepoatespunedesprepărinţişicopii.Existătotuşiuneleaspecteîncaredrepturileomuluisuntbeneficeşiînrelaţiapărinţi-copii.Eleauajutatlaeli-minareaunorabuzuriprecumeducaţiacuvarga,înfometareaşiexploatareacopiilor.

UniipretindcăBritMilaarfişieaoformădeabuzşiomutilare.Afirmaţiaestegreude luat înserios.Circumciziaestepracticatădejadetreimileniidemilioanedeevreişi,înultimulmileniu,desutedemilioanedemusulmanifărăsăsefirapor-tatcomplicaţiisemnificative.Dimpotrivă,mulţichiaropractică fărăniciunmotivreligioscidoardinmotivedesănătate.

Îngeneral,gândireabazatăpeprinci-piiledrepturiloromuluiaplicatălarelaţiapărinţi-copii nu a fost benefică.Părinţiis-au găsit lipsiţi de autoritatea fără decareesteaproapeimposibilsăeduciuncopil.Maimult decât aunevoie părinţiide senzaţia că frâul e înmâna lor, aunevoiecopiisăsimtăcăsepotbazapepărinţi. Că aceştia decid pentru ei pebazaunorprincipiiclare,chiardacănuîntotdeaunaînţelese.Eiînţelegcăceeacedecidpărinţiipentruei,celpuţinlaovârstă fragedă, e înmaimaremăsurăsprebinelelordecâtceeaceardecideeiînşişi.Părinţiiauunharpecareîlaunumaieiînaalegecaleaceamaibunădeacreştefiecarecopilînparte.Numaieisimtcareesteniveluleducaţieireligioasecaresepotriveştefiecăruicopil.Nimeninuestemaicompetentdecâteiînaluadeciziadea faceBritMilacopilului lor.Copii care cresc în orfelinate sunt ceamaibunădovadăîncestsens.

Una dintremarile provocări cărorasocietateamodernă trebuie să le facăfaţăestedeadefiniautoritateapărinţilorfaţă de copiii lor.Aceasta este doar osoluţiepe termen lung.Pânăatuncinunerămânedecâtsănebazămpebunulsimţ, chiar dacă acasta este contrazisdeuneleprincipiialedrepturiloromului.Copiiaunevoiedenoisălepunemba-zele identităţii personale, religioase şinaţionale.Încazulneamuluinostru,BritMilaesteopiatrădetemelieînformareaacestei identităţi.Obligaţianoastrăestesăfacemtotcenestăînputinţăpentrualeasiguraaceastătemelie.

RAFAEL SHAFFER

Conformtradiţieitalmudice,ziuade15Şvatesteconsideratăanulnoualpomilor,fiindosărbătoareagricolăcarecadeînziuaconsideratăcaînceputalsezonuluiploilordinnoulan.Seconsiderăcăroa-delepomilorfructiferi,legatepânăla15Şvat,aparţinderecoltaanuluiprecedent,iar cele legate începânddin această zi

aparţin noului an. Ideeaera bazată pesituaţiameteorologicădinEreţ Israel înperioada redactării Talmudului:majori-tateaploilorcădeaupânăla15Şvat.Eaindicăatâtcunoştinţemeteorologice,câtşicunoştinţebotanice,agricole,pomicoleşisilvicolelaînvăţaţiidinTalmud.Secon-sideracăapaploilorîncepesăseîncăl-

zeascădupă15Şvat,faţădeapaploilorcare cad iarna, până la această dată.Astfel se explică şi tradiţia plantării depuieţiînziuade15Şvat,primaziaanuluinoualpomilor,iarvârstalorerasocotităîncepânddinaceazi.Acestlucrueraim-portant,deoarecerodulpomilordinprimulloranerainterzisconsumului,acestefruc-tetrebuindsăfiedatecaofrandă.Deciziaamplasăriisărbătoriiînziuade15Şvatafostluatăpebazasituaţieimeteorologice.Aceastădatăafostconsideratăşiprimaziaprimăverii,începutulmunciloragricoleşipomicole.Ideeastabiliriiunuiannoualpomilor,aratăimportanţaacestoraînviaţaevreilorantici.

Ziuade15ŞvatacăpătatunsensnouînsecolulalXVI-lea,rabinulAryHakadoş(AşkenazyRabi Iţhak)dinoraşulSafed(Ţfat), atribuindu-i un aspect cabalistic.Celebratăcuacestaspectsuplimentarînrândulevreilorsefarzi,sărbătoareade15Şvats-aextinsşiînrândulevreiloraşke-nazi,prinfilierahasidică,încădinsecolulalXVIII-lea,pentruapătrundetreptatîntradiţiatuturorevreilorcentralşiest-eu-ropeni.Eaadevenitosărbătoarefărăoobligaţiespecială,cuexcepţiainterdicţieipostuluiînziuarespectivă,rituriledece-lebrarediferinddelaoobşteevreiascălaalta,înfuncţiedesituaţia,poziţiaşinece-

sităţileobştiirespective.Aspectulprincipaleste obligaţia consumului de fructe dinanulprecedent.ÎnrândulevreilorsefarziafoststabilitătradiţiauneimesedeSe-der însearadeajunazileide15Şvat,fiecarefructavândaltsimbolcabalistic.ProfesorulHillelHenriBakis a analizataceastătradiţie,menţionândexistenţaatreifeluridemesedeSeder înacestsens:Seder sefard,sau”sărbătoareafructelor”,devenitoceremoniefamilială;Seder ca-balistic clasic,apărut înprima jumătatea secolului alXVIII-lea;Seder simbolic al celor patru lumi ale cabaliştilor.Toateaceste forme de Seder sunt celebratedeevreiisefarzi.Eleincludconsumuldefructedecâtevafeluri,înfuncţiedepoziţiaseminţeiînfruct,precumşiacâtorvafeluridevin.Ideeaprincipalăesteatâtlegăturacupământul,cunatura,câtşiurareaîntă-ririi,avieţii:”Săînflorească,sărodeascăprecumunpalmier”.Înultimeledecenii,ideea uneiHagade şi a uneimese deSederînsearadeajunde15Şvatafostpreluatăşideuniievreiaşkenazi.Obiceiulconsumuluidefructeuscateşizaharisite(casiguranţăcăprovindinrecoltaanuluiprecedent)s-aextinsîntoatecomunităţileevreieşti.

LUCIAN-ZEEV HERŞCOVICI

T U B I Ş V A T , A N U L N O U A L P O M I L O R



Bar Miţva – eveniment

deosebit

CuocaziaseminaruluiKeshet 2,din17 noiembrie 2013, organizat de JDCRomânia,ComunitateaEvreilordinPiatraNeamţaalessădezbatătema„Sărbă-torile în tradiţia evreiască din Israel şiDiaspora”. Încadrulacestei teme, laaldoileaatelier („Rolul sărbătorilor locale/ocazionale”), găzduit de Sinagoga-Catedrală„BaalŞemTov”,aavutloco„aplicaţie”constândînBarMiţvatânăruluiEric Eibenschutz (ceremonierealizatădeoficiantuldecultMarcelBergman).

Afostunevenimentdeosebit,deoare-cedeaproapedouădecenii,comunitateanemţeană(îmbătrânită,precumtoatece-lelaltedinRomânia)nuamaiavutprilejulsăparticipelaoastfeldesărbătoare.Aufost prezente 70depersoane, evrei şicreştini(invitaţi),cares-ausimţitbineşiaufraternizatîntr-oatmosferăcaldă,înpofidavremiirecideafară.(E.N.)

„ Î n t r e p r i e t e n i ” Shalom - o nouă asociaţie

de prietenie România-IsraelLa Tâ rgu

Mureşs-acon-stituitAsociaţiaShalom careşi-a propus caobiectiv stabi-lirea,promova-rea şi consoli-darea relaţiilorsociale,ştiinţifi-ce,economice,culturale,turis-tice etc. întrepoporul românşicelisraelian,apropierea dintre evrei şi neevrei, searată în documentul de constituire aacesteinoiorganizaţiiasocietăţiicivile.Princunoaştereareciprocăacelordouăpopoare, respingerea antiisraelismuluişiantisemitismuluivafimaieficientăiartânăra generaţie va conştientiza faptulcăIsraelulesteunstatevreiesc.Shalom, sesubliniazăîndocument,nuesteoor-ganizaţieevreiască,oricinepoatesăseînscriedacărespectăstatutulasociaţieicareîşipropuneoserieproiecteşipro-grame înstrânsă legăturăcu instituţiilepublice,comunităţileevreieştidinRomâ-niaşialteorganizaţiiinteresate.

MARTIN DASCĂL

REVISTA „MENORA”, n o i e m b r i e 2 0 1 3Revistacomunităţiifocşăneneestelaînălţimeauneipublicaţiiînstaresăatragăcititori

detoatevârstele,preferinţele,preocupările.Ofaceprin:ştiridinIsraelşiştirilocaledeordinsocial,juridic,comunitar;sfaturiutiledeordinmedical,gospodăresc,seismologic;paginidinistoriaevreilordinPanciuînserial–înacestnumăr,participareaevreilordinaceastăurbeînprimulrăzboimondial–scrisedeBogdanConstantinDogaruşiMihaiLiviuAdafini,dincarereiesecăjumătatedinnumărulcelormobilizaţierauevrei;elementedeenciclopedie:cultură,enigmeale lumii, istoriaIsraeluluimodern, folclorevreiesc,filateliedinghetourilePolonieiocupatedenaziştiîntimpulHolocaustului;faţanecunoscutăaunormariartiştiaisecoluluiXX–înacestnumăr,JosephineBaker.Nulipsesc:dialogulcucititorii;comemorările luniinoiembrie– IosefEugenCampus,HannaSzenes,AntonRubinstein,FelixMendelssohn,ChaimWeizmannş.a.Încontrapunct–„PlanetaUmor”.(I.D.)

M a t e m a t i c i a n u l O c t a v M a y e r

L a n s a r e d e c a r t e

C o m u n i tAt i La mulţi ani, angajaţilor F.C.E.R.

născuţi în luna ianuarie!

Ş T E FAN I A CORNE L I A PIŢIGOI - 1 ianuarie 1954(Ajutor gospodăresc)

MAURICIU ANTSCHEL – 1 ianuarie1958 (Centrul de Ajutor Medical)

ANNA NARKIS MARK – 1 ianuarie 1965 (Centrul de Ajutor Medical)

MIHAELAZADOINA–1ianua-rie1987 (Revista „Realitatea Evreiască”)

IOSIFHERSCOVICI–4ianua-rie1927(C.A.P.I.)

ABRAHAM GHILTMAN – 4 ianuarie 1934 (preşedinteC.E.Iaşi)

MAURICIUEISEMAN–4ianu-arie1935(Cimitirul Giurgiului)

ANDREIIONASCU–4ianuarie1937(C.A.P.I.)

LILIANAIOANADRAGOSELEA–7ianuarie1974(C.I.R)

VICTOREMANUEL BARBĂ-ROŞIE – 8 ianuarie 1975(Sector Financiar Contabil şi Control Financiar Intern)

AURELVAINER–10 ianuarie1932(preşedinteF.C.E.R.)

LUCIAN LUPU – 12 ianuarie1956 (Oficiul relaţii, cultură, informatizare)

ELENABERCU– 13 ianuarie1944(Salariat C.E.B.)

DOINELVLAICU–13ianuarie1957(Editura „Hasefer”)

MIRCEACOGAN–15ianuarie1929(C.A.P.I.)

ZANAMUHA–15ianuarie1958(Oficiul administrativ, pază)

NELLY-ROXANA M IU – 17ianuarie1962(C.A.P.I.)

ELENATARTAU–19 ianuarie1959 (Oficiul administrativ, pază)

GABRIELBALASA–19ianua-rie1961(Salariat C.E.B.)

ANDREEAVARODIN–19ianu-arie1986(Cabinet preşedinte)

ION IVAN– 21 ianuarie 1946(Oficiul administrativ, pază)

BERTAWEXLER–22ianuarie1935(Cancelaria rabinică)

JEAN BERCU – 22 ianuarie1938 (Oficiul administrativ, pază)

GEORGETALITA–22ianuarie1960(Sector Financiar Conta-bil şi Control Financiar Intern)

SORINPOP–23ianuarie1975(C.I.R.)

ALBERT KUPFERBERG – 24 ianuarie 1939 (Secretar general al F.C.E.R.)

MAXIMILIAN KERTESZ – 25 ianuarie 1932 (Adminis-trativ)

MIHAICRISTIANBROCINER– 25 ianuarie 1969 (Salariat C.E.B.)

IONVIZITIU–26ianuarie1935(Oficiul administrativ, pază)

OZIASISAC–26ianuarie1950(Salariat C.E.B.)

NICOLAETARCAU–27ianua-rie1928(Cimitirul Sefard)

IONSANDU–27ianuarie1949(Salariat C.E.B.)

SORIN IACOB BLANC – 29 ianuarie 1955 (Sector Fi-nanciar Contabil şi Control Financiar Intern)

EMILROSNER– 30 ianuarie1956(C.A.P.I.)

DANIELSERBAN–30ianuarie1969 (Oficiul administrativ, pază)

EUGENBADEA–30 ianuarie1976(Salariat C.E.B.)

MIHAIDUMITRU–31ianuarie1952(Salariat C.E.B.)

PERI BLĂNARU

Focşani

Satu MarePiatra Neamţ

Tg. MureşÎnprimaduminicăaluniinoiembrie,mem-

briicomunităţiievreieştidinClujauluatdrumulGherlei,undeerauaşteptaţidearmeniidinlocalitate,laceadeatreiaîntâlniredintreco-munitateaarmeanăşievreiască,desfăşuratăsubgenericul„Întreprieteni”.

Apropierea dintre cele douăminorităţise bazează şi pe elementele comune aledestinului lor: ataşamentul faţă de credinţastrăbună,pierdereapatrieistrămoşeşti,viaţaîn diasporă, genocidul, dar şi rolul jucat îneconomiaTransilvaniei.

Oaspeţiiauvizitatmaiestuoasacatedralăarmeano-catolică,undeauascultatpovesteaîntemeierii OraşuluiArmenesc şi legendarenumitului tablouCoborârea de pe cruce,atribuitluiRubens,depănatecumultumorşimândriedegherleandeIoanEsztegar.

Apoievreiiclujenis-auîndreptatcătrecasadeculturăundeaufostîntâmpinaţideprima-ruloraşului,MariusSabo,unpoliticiantânăr,dornicsăpăstrezeşisăpromovezeistoriaşivalorile oraşului întemeiat dearmeni acummaibinedetreiveacuri,avândîncredereînrevigorareaurbeiprinturismşizestreamulti-culturală,alcătuităprinaşezareasuccesivăînacestspaţiuaromânilor,maghiarilor,evreilor,romilor.

Genericul „Între prieteni” a fost validatşi de scurtele alocuţiuni de salut, rostite întandemdeRobert Schwartz, preşedinteleComunităţii EvreilorCluj şi IoanEsztegar,preşedinteleUniuniiArmenilorfilialaTransil-vania,şicompletateînacelaşitonamicaldeprimarulMariusSabo,dar şidesalaplină,alcătuită nu numai de reprezentanţii celordouăminorităţi,cişidinprieteniilorgherleni,concitadinii dornici să cunoascămuzica şiritmurileevreieştişiarmeneşti.

Cânteceleevreieşti,interpretatedeCorulTalmudToraalComunităţiiEvreilorCluj(dirijorprof.EcaterinaHalmos),auevocatatmosfera

deŞabatşidesărbători.CorulArmenopolis(conducereamuzicală:AnamariaMolnár)aaduspescenăsonorităţileexoticealemelodi-ilorreligioaseşilaicedinîndepărtataArmenie,în timp cemuzica klezmer interpretată deformaţiaMazelTov (conducereamuzicală:prof.VasileSocea),chiardacăîntr-oformulămairestrânsă,aantrenatsalaarhiplină,careaţinutisonulmelodiilor,bătânddinpalme.Dincurtoaziepentrugazde, formaţiaMazelTovainclusînprogramuncântecarmenescşiacântatşlagărulHevenu Shalom Aleichem înebraică,română,armeanăşimaghiară.Spec-tacoluls-aîncheiatcuungrupajdedansuriplinedeantren,interpretatedetineriigherlenicomponenţiaiformaţieiHayakagakh.

După spectacol, evreii clujeni au fostinvitaţilasediulCentruluiculturalarmenesc,undeaugustatdinbucateletradiţionalegă-titedegospodinelearmence,vestitepentrupriceperealorîntr-alebucătărieişi,austatlaunpahardevorbăca„Întreprieteni”.Îndrumsprecasă,înautobuz,sevorbeadejadespre„revanşa”carevaavealocanulviitor,laCluj.

ANDREA GHIŢĂ

Cluj

La sediul Bibliotecii Judeţene din SatuMareaavutloclansareavolumului„Refugi-aţiisătmărenipeplaiurilehunedoreneînanii1940-45”,deprof.IoanCorneanuşiLacrimaTeocanIstrăuan.Printreceicareausprijinitşiaucolaboratlaacestevenimenteditorial,des-făşuratsubauspiciileDirecţieijudeţenepentruCulturăSatuMare,aufigurat„AsociaţiaHo-locaustuluidinArdealuldeNord1940-1945”şiComunitateaEvreilorSătmăreni.Aufostdefaţăprof.univ.IoanPuşcaş,originardinsatulTrăznea, prefectul EugeniuAvram, VasileMoiş,preşedintele„AsociaţieiHolocaustuluidinArdealuldeNord1940-1945”,av.NicolaeDecsei,preşedinteleComunităţiiEvreilordin

SatuMare,altepersonalităţidinconducereaoraşului,oamenidecultură,precumşirudeşiurmaşiaisătmărenilordeportaţi.LucrareaseocupădeperioadaîncareSatuMareşiArdealuldeNords-auaflatsubocupaţiare-gimuluihorthystdinUngaria,careaexpulzatnumeroşiromâni.Încuvântulsău,prof.IoanCorneanuaafirmatcăascrisaceastălucrare„pentruascoatelaluminăuneleevenimentepetrecute înArdealul deNord în perioada1940-45,perioadă încarepeste30.000deromâni sătmăreni au fost expulzaţi în timpceaproximativ41.000deevreiaufosttrans-portaţi în lagărele de concentrare”. (După „GazetadeNord-Vest”)

Iuliana Dancu, locul întâiTânăraIulianaDancu,elevăînclasaaXII-aaliceului„FerencKölcsey”,dinSatuMare,

acâştigatloculîntâiindividuallaconcursuldefizicăinterşcolar„LajosSchwartz”,organizatlaOradea.Eaaocupatşiloculdoi,împreunăcuechipaliceului.Laaceastăcompetiţieauparticipatelevidincursurilesuperioarealeliceuluişistudenţi,dinţarăşidinstrăinătate,laediţiadinacestanfiindprezenţişielevide laBudapesta.FamiliaDancuestemembrăaComunităţiiEvreieştidinSatuMare.(După„FrissUjság”)

Primimde laacad.SolomonMarcusur-mătoareaprecizare:

„ÎnRealitatea Evreiască, numărul penoiembrie2013, lapagina IIIasuplimentu-lui „Podurile toleranţei”, înpartearelativă laintervenţiamea, se afirmă: «El a evocat oseriededistinşimatematicienievreiromâni,

precumMendelHaimovici,OctavMayer,doicreatorideşcoalăcareauprofesatîncadrulUniversităţiiAlexandruIoanCuzadinIaşi».

Aceastăfrazănu-miaparţine,nuaexistatînintervenţiameanicioreferirelaOctavMayerşinicinuaveacumsăexiste,devremeceacestanueraevreu”.


CULTURA , ARTA , ŞTIINŢA – domenii în care evreii au excelat mereu

„Să fim cunoscuţi aşa cum suntem”

- Care sunt principalele activităţi des-făşurate de Oficiul pentru Cultură, Artă şi Ştiinţă al F.C.E.R?

- Dr. ing. José Blum:OficiularecadomeniideactivitatecoordonareaCIEP(CentrulIudaicpentruEditurăşiPublicis-tică),incluzândEdituraHaseferşirevista“RealitateaEvreiască”,aCSIER(CentrulpentruStudiulIstorieiEvreilordinRomâ-nia), aBibliotecii “RabinDr.AlexandruŞafran”,aMuzeuluideIstorieaEvreilordinRomânia,precumşiorganizareademanifestăriculturale,cuocaziaanumitorsărbători iudaice sau evenimente laiceimportante.Neadresămînprincipalevre-ilor,darşicelorlalteetniişi,bineînţeles,populaţieimajoritare,astfel încâtsăfimcunoscuţiaşacumsuntemşinucumneprezintă, din păcate, unii antisemiţi.Pelângăacţiunile organizate înBucureşti,avemşimanifestăricaresedesfăşoarăîn ţară, nu doar în cadrul comunităţilorevreieşticişi,maiales,cusprijinulunorinstituţii de cultură din oraşelemari,reşedinţede judeţ.EdituraHasefer,co-ordonată dedirectorulCIEP,AlexandruMarinescu, lucreazăpebazaunui plananual,careestesupusaprobăriiunuicon-siliuformatdinpersonalităţiculturale,iarulterioresteînaintataprobăriiComitetuluiDirectoralF.C.E.R.ÎnmodsimilarsefaceşiprogramareaplanuluipentruCSIER,alcăruidirectoresteprof.dr.LiviuRotman.Ocomponentădeo-sebit de importantăaacestuioficiuesterevista “RealitateaEvreiască”, care in-tră în coordonareadirectoruluiAlexan-druMarinescu, pre-zentândatâtproble-mespecificevreieşti,sărbătorile iudaice,cu istoria şi semni-ficaţiile lor, cât şi evenimente culturale.MuzeuldeIstorieaEvreilordinRomâniaestecăutatatâtdepubliculautohton,câtşideturişti,iarînperioadaurmătoarevaintra într-unprocesdeextindere,darşideîmbogăţireanumăruluideexponate.Biblioteca“Şafran”areunnumărimpre-sionantdevolumedintoatedomeniileşiesteaccesibilăpubliculuilarg,fiindutili-zatămaialesdestudenţişidespecialiştidinţarăşidinstrăinătate.

Proiecte în Bucureşti şi în ţară

- Într-un scurt breviar al evenimentelor organizate, v-aţi opri la…?

- Dr. ing. José Blum: O serie deevenimenteimportantesedesfăşoarălaBucureştisubgenericul„Matineuldedu-minică”.Acestprogramafostimplementatde către dr.Aurel Vainer, preşedinteleF.C.E.R.,careesteşimoderatorulmajo-rităţiiacestorcolocvii.Există,bineînţeles,numeroaseevenimentelacareparticipămînafaraF.C.E.R.,alăturideprieteni.Estede remarcat faptul că lamanifestărilenoastrenebucurămdeprezenţaunorin-vitaţidemarcă,dinartă,ştiinţăşitehnică.

- Sybil Benun:Dintre numeroaseleevenimenteorganizatelaBucureşti,peste20, aşmenţiona unmoment deosebit,„EvreiidinRomânia”,manifestarelacareauparticipatNeaguDjuvara,AndreiPle-şu,AdrianCioroianuşiAndreiOişteanu,

iarprelegerileşidiscuţiileaufostpublicateulterior încarteacuacelaşi titlu.Unaltmomentapartea fost comemorarea luiIosifSava–s-auîmplinit15anidecândmareleomşimuziciannumaiesteprintrenoi.Auparticipatmultepersonalităţi,prin-trecareIoanHolender,DanGrigore,prof.univ.GrigoreConstantinescu,muzici-eni,jurnalişti.Deasemenea,cola-boratorul nostruIancuŢucărmanaorganizatşiunrecital cu tinerimuzicieni, aşacumobişnuiasăfacăşiIosifSava.Înafaracapitalei,am participat launmare festival“Proetnica”, laSighişoara, încadrul căruia afostorganizatuncolocviudesprepictorimoderniştievrei.S-avorbitdesprerenumiţiiVictorBraunerşiMarcelIancu;afostlansatşiunvolum,cu totulspecial,al luiGeoŞerban: “Di-mensiuneaSebastian”,editatdeHasefer.Deasemenea,F.C.E.R.afostprezentăla Sighişoara cu programemuzicale,susţinute de formaţiile klezmer dinClujşi Braşov.Un concert deosebit a avutloc atunci înSinagoga dinSighişoara,impresionant şi prin atmosferă şi princalitateaspectacolului.“ZileleMihailSe-bastian”delaBrăilaaufostunexemplu

de bună colaborarecuprimărialocalăşiTeatrul“MariaFilloti”.A fost dezvelită oplacăcomemorativă,iarteatrulaamenajatosalăspecialăcarese va numi “MihailSebastian”,undenoiamfăcutoexpoziţie,cudocumenteşi fo-tografiiinedite,unele

prezentate pentru prima dată. În ziuaurmătoare,dr.AurelVainer,preşedinteleF.C.E.R.,amoderatodiscuţie,despreM.Sebastian,lacareauparticipatintelectualiderenume.

- Robert Schorr: Pe 27 octombrieamlansatpaginadefacebook“F.C.E.R.–cultură,artă,ştiinţă”,menităsăpromo-vezeevenimenteleorganizatedeacestoficiu, dar nu numai. Cuprindemulteimagini,destinateatâtparticipanţilorcâtşicelorcarenuaureuşitsăajungă,darsuntinteresaţisăaflemaimulte.Dease-menea,suntpostateimaginicuoperele

unorpictorievrei,videoclipuricumuzicienievrei,mini-filmedarşiinterviurispecialeacordate de personalităţi evreieşti cudiverseocazii.

Memoria – glasuri de dincolo de timp

- Cuprinşi de tumultul vieţii zilnice, mai găsesc oamenii răgaz să treacă pragul unui muzeu?

- Carmen Dumitriu,custode al Mu-zeului de Istorie a Evreilor din România „Şef-rabin Dr. Moses Rosen”:Acestmu-zeuesteun locde intersecţieculturală.Destinatariimesajului acestei instituţiisunt foarte diferiţi − începândde la tu-riştievrei,pânălagrupurilene-evreieşti;acesteasunt,larândullor,demultefeluri,de laelevi românipână la turişti străinisaudealteetnii.Într-obunăzi,avenito

fatăcareaparcursîntăceretottraseul,avândoprivirefoartetristă.Într-untârziu,mi-adestăinuitcăestecopleşitădeceeacevededeoarece,doarînurmăcudouăluni,aflasecăesteevreică,descoperindîncasapărinţilornişteobiectepecarenuşileexplica…Unaltvizitator,carem-aim-presionatlafeldemult,afostotânărăceintraseînsecţiunea“Memorial”şinumaiieşea…M-amdussăvădcefaceşiamgăsit-oplângând.Mi-aspuscăestedinGermania,nemţoaicăget-begetşi,deşiamaivăzutmuzeesimilare,aicilucrurilesuntprezentateîntr-unmodspecial,astfelîncâteraprimaoarăcândreflectaasupralor…Aşadar,muzeulesteoşcoală,unlocderegăsireşiunuldeinstruire.Recentamavutşiungrupdemuzeografidin ţară,niciunulnefiindevreu,careiniţialveniserăpentruooră,daraurămaspatru,vizibilimpresionaţi,fiecareamintindu-şidecâteofamilieevreiascăpecareaucunoscut-osaudevreo tradiţie iudaicădecareauauzitcândva.Unuldintreeimi-aspuscăabiaacumşi-adatseamacâtdepuţinelucruriştie,iaraceastaîncontextulîncaremuzeografiiauoculturădereferinţă.Măbucur că în ultima vremeam reuşit sămobilizezvoluntaripentruacreaunspaţiuaparte,“lumeaidiş”,fiindcăceimaitineriştiuatâtdepuţinedespreea,iaraceastaafostprimamacro-regiuneaEuropei,un-devalaînceputulsec.alXVIII-lea.Pentru“spaţiul idiş” nuexistaubariere, era unmoddeviaţădarşiozonăadestinelorculturale.Mari scriitori, artişti, gânditori,străbătândeiînşişiaceastămacro-regi-unedelauncapătlaaltul,îşidezvoltausistemuldereferinţă.Structuraactualăa

muzeului este cronologică, prezentândevenimentelecareaumarcatviaţacomu-nitară.Mi-arplăceasăputemprezentaşiacel tipde identitatemodernă,dacănuchiarmulticulturală,aevreului,carenus-alimitatniciodatălaaficetăţeanulunuistat,ciafostmereuracordatlauniversalprindiversesisteme,fiecăvorbimdefamilialuirăspândită,detraseulprofesionalales,deculturalui.Lucrămlaun“smart-muse-um”(n.r.–muzeucuexplicaţiiinteractivebazate pe inovaţii digitale) şi studiemposibilitateaalcătuiriiunuirepozitoriudedocumente,structurattematic,darşipetipologii.Multedocumentenupotfiex-pusedinlipsaspaţiului,darmăcarîntr-ovariantăelectronicăartrebuiprezentate.

Muzeul poate fi vizitat: luni şi mier-curi (9,00 – 17,00); marţi (8,00 – 15,00); vineri şi duminică (8,00 – 13,00).

Istorii scrise şi nescrise- Care sunt momentele importante din

activitatea recentă a CSIER?- Prof. dr. Liviu Rotman,director al

CSIER:Preluareanouluisediu,dinCaleaCălăraşilor,areprezentatunmomentdeactivitate febrilă privindmutarea diver-selor fonduri dedocumente şi de carteîncondiţiicâtmaibune.Aceastăacţiuneprecederealizareaevidenţeicomputeri-zateamaterialelor,sprefolosulviitoarelorcercetări. Încercăm, acum, un plan derestaurareaunorbunuridinbibliotecăşidinarhivă,caresuntîntr-ostareavansatădedeteriorare;evorbade fotocopierealordigitalizatăşideconservare.LaGau-deamusaufostlansatedouălucrări,dinplanul nostru de cercetare, în care s-aînvestitmultămuncă,decătreautoricusprijinulîntreguluicolectiv(n.r.-“Strategiicomunitaredesupravieţuireîncontextulstatului naţional legionar. Documente1940-1941“deLyaBenjaminşi “Codurivizuale.EvreiidinBucureşti1881-1941”deAncaCiuciu). Urmează două cărţilegatede istoriaculturalăaevreilordinRomânia: omonografie a unei impor-tante publicaţii evreieşti dinRomânia,„Adam”, şi o lucrare despre contribuţiaunorscriitorievreidinRomânia.Avemşiocercetarelegatădearhivelenaţionale,încareselectăm,dinBucureştişidinţară,documentelerelevantepentruevreiidinRomânia,aceastafiinduninstrumentdelucrufoarteutil.Personal,ajutatdeoco-legămaitânără,AndreeaToma,lucrezlaocercetaredearhivăprivindjefuireapo-pulaţieievreieşti,unfenomencareafostobservatdecercetători,printreprimiifiindregretatulJeanAncel; înacestmomentstudiem jaful comis asupra evreilor dinTransnistria.Deasemenea,eu,personal,ampredat laouniversitatedinTelAvivolucraredesprestructuracomunitarăaevreilordinRomâniaînperioadapremo-dernăşimodernăcarespercăîntr-obunăzi va fi tradusă şi în limba română.Deasemenea,dorimsăiniţiemocercetaredetipmonografic,pecomunităţi,pornindde lapatrimoniul şi fondurilearhivisticelegatedeacestecomunităţi, topografie,ş.a.m.d.Este o cercetare care vaduramaimultşispersăopublicămtreptat,înmaimultepărţi. DIANA MEDAN

Evreii reprezintă ceva mai puţin de 0,2% din populaţia lumii, dar se numără printre naţiunile cu cei mai mulţi câştigători ai Premiului Nobel (circa 20% din totalul laure-aţilor). Numărul evreilor care au excelat în arte este, de asemenea, foarte ridicat. Artiştii sau savanţii evrei născuţi în România au îngemănat în operele lor trăsături ale ambelor culturi − evreiască şi românească − pe care le-au onorat şi le-au îmbogăţit prin creaţia ori cercetările lor. Despre activităţile organizate de F.C.E.R. în această sferă am aflat mai multe de la dr. ing. José Blum, consilier, şi colaboratorii săi din cadrul Oficiului pentru Cultură, Artă şi Ştiinţă al F.C.E.R., Sybil Benun – cunoscută de multă vreme ca organizator cultural, Robert Schorr – cel mai nou membru al echipei, Carmen Dumitriu, custode al Muzeului de Istorie a Evreilor din România “Şef-rabin Dr. Moses Rosen”, şi prof. dr. Liviu Rotman, director al CSIER (Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România).

Moment de la Matineul de duminică, „Evreii din România” cu: dr. Aurel Vainer, preşedintele F.C.E.R., Neagu Djuvara, Adrian Cioroianu

(în spate), Andrei Oişteanu, Andrei Pleşu şi ing. Paul Schwartz, vicepreşedintele F.C.E.R., preşedintele C.E.B.

MAX AUŞNIT – un mare industriaş evreu (1888-1959)

125 de ani de la naşterePropagandacomunistădinRomâniapomeneacuasiduita-

te,referindu-selacapitaliştiidinRomânia,douănume,înmodspecial–greculMalaxaşievreulAuşnit(Auschnitt).„Eisugeausângeleclaseimuncitoare”,erauexploatatorii!După1989auapărutuniiurmaşi.

CineeraAuşnit?S-anăscutlaGalaţi,aabsolvitAcademiadeÎnalteStudiiComercialeşideExportdinViena,afostpre-şedintealAsociaţieideIndustriedinBanat,vicepreşedintealUniuniuniiGeneralea Industriaşilor dinRomânia, senator.AcondusSocietateadeTelefoane,oseriedebănci,încalitatedeprincipalasociat.AfostprimulmiliardardinistoriaRomâniei.În1938întreprinderilecontrolatedeelaveau16.000deangajaţi,iarîn1948,înaintedenaţionalizare–22.000.Împreunăcufra-telesău,EdgarAuşnit(d.1968),adeţinutprincipaleleacţiunilacombinateleTitan-Nădrag-Călan,carefurnizauarmamentşiechipamentemetalice,având4.900deangajaţi,în1938.Regele

CarolIIacolaboratoperioadăcuAuşnit,caşicualţiindustriaşidar,din1938,când introduce legi restrictiveantievreieşti, îşiuităvechiulcolaboratorşiAuşnitesteobligatsăcedezetreptatlaacţiuniledinstrăinătate,apoiiseceresăcedezeprincipalasainvestiţie,Titan-Nădrag-Călan.Refuzăşiestearestat,apoicondamnat la cinci ani închisoare, laDoftana (cao ironie asoartei – acolo se aflau şi comunişti). Este transferat la unspital.În1940,subAntonescu,aredomiciliuforţat,iarîn1944preiaconducereaîntreprinderiidinReşiţa.Îndecembrie1944,conştientdeceeacevaurma,serefugiazăînSUA,undeîşicontinuăafacerile.Afostcăsătoritcuofrumuseţeatimpului,LeonoreBrooke,urmaşaunoroamenideafaceriamericanişiindieni.AlăturideAristideBlankşialţiîntreprinzătorievrei,elacontribuit–indiferentdeceeaceaucomentatxenofobiideprofesie– ladezvoltarea industrială,economicăaţării,caşialţioamenideafaceriromâni,ungurisaudealteetnii.(B.M.M.)


ŞTIINŢA

ŞI VIAŢAUlterior Săptămânii Premiilor Nobel organizată, ca în fiecare an, în preajma zilei de 21 octombrie, când s-a născut, în anul 1833, cel căruia îi datorăm această tradiţie, savantul suedez Alfred Nobel, a avut loc şi conferinţa de presă la care au participat, între alţii, MICHAEL LEVITT, ARIEH WARSHEL şi MARTIN KARPLUS, laureaţi în 2013

ai Premiului Nobel pentru chimieConferinţa a avut loc la Academia Regală Suedeză de

Ştiinţe, pe 7 decembrie, sub forma unor discuţii pe baza întrebărilor venite de la jurnaliştii acreditaţi, între care şi jurnalista de la Radio România, Corina Negrea, colabo-ratoarea noastră, căreia îi datorăm rândurile următoare.

De vorbă cu laureaţi ai Premiului Nobel, de origine evreiascăDialog cu ARIEH WARSHEL şi MICHAEL LEVITT, laureaţi ai Premiului Nobel pentru chimie în 2013

Reporter: Cum motivaţi dumneavoas-tră tinerele generaţii să urmeze domeniul ştiinţific? Ce v-a făcut pe dumneavoastră să urmaţi această cale? A doua întrebare e legată de faptul că mulţi cercetători, care şi-au construit cariera în SUA, se întorc acum în Europa. Este acesta un motiv de îngrijorare? Există o problemă cu modelul american de a finanţa cercetarea ştiinţifică?

MICHAEL LEVITT:Eum-amapucatdeştiinţădatorităunuiprogramTV.Numaivăzusemtelevizorpânăîn1963,înAnglia.JohnKendrewaveaoemisiune,numită“Firulvieţii”,carem-aimpresionat,probabilpentrucănumaivăzusemtele-vizorpânăatunci.Credcă toată lumeadeaiciartrebuisăfiepeFacebookşipeTweeter,pentrucănouageneraţienumaiînseamnăTV.Credcăa-imotivapetineriînseamnăsăvorbim limbajul lor,nupealnostru.ÎnceeacepriveştetendinţacuplecatuldinSUA,credcăacestelucruriaumereuunechilibru.Acum,SUAauunsurplusde35%premianţi,oamenicarenus-aunăscutacolo,daraucâştigatpremiulacolo.Ţărileeuropeneauundeficit,aşacăînceeacepriveşteechilibrulPremiuluiNobel,SUAsuntcumultînainte.Trebuiesăsedealaoparte.Credcăsistemeletrebuie echilibrate, dar nu văd o criză.Credcăarputeaexistaocriză înSUAdacăEuropaardadovadădeunmana-gementmaibunînacestdomeniu.

„La un moment dat, mi-am dat seama

că aş putea să rezolv orice problemă aş dori,

fără talent, doar utilizând computerul”

Interviu cu Arieh WarshelCORINA NEGREA: Felicitări din nou

pentru premiu! Cum a fost viaţa dumnea-voastră în ultima lună?

ARIEH WARSHEL: Foarte agitată,darcredcăastasedatoreazăşiinterviu-rilor.Esteoaltăviaţă.

C.N.: Vedeţi o schimbare semnificati-vă în viaţa profesională?

A.W.: Încerc să continui cercetareadarsuntmulteinvitaţiilaconferinţe,multmaimultangajament. Încercsămenţincercetarealaacelaşiritmdar,dinpăcate,ritmuls-aîncetinit.

C.N.: Acum, că sunteţi un laureat al Premiului Nobel, simţiţi nevoia să folo-siţi influenţa pentru a schimba ceva în domeniul dumneavoastră sau pentru a promova o idee?

A.W.:Nu.Singurul lucru la care ţinestecăaşvreasădepunmaimultefortîncercetareadebazădecâtînalteproiectemari.Aş vrea să promovez cercetareafundamentală,pecâtpotdemult.

C.N.: De ce aţi ales domeniul ştiinţei şi de ce aţi ales SUA?

A.W:Ambelerăspunsurivorfideza-măgitoare.Nuamalesştiinţa,amcres-cut şiamvrut sămerg la facultate.Nuaveamvreodirecţiepreferatădeurmat,amvrutdoarsăexcelezşisăfiuliderînoriceaşface,darnuampetrecutdeloctimpgândindu-măcesăfac,decât laovârstăavansată.Deobicei,atacproble-meleatuncicândmăconfruntcuelemaidegrabădecâtsămăgândesc“azivreausă vindec cancerul”.Aşa că nu existăomoralăpentrucei tineridesprecesăaleagă.Seîntâmplă.

AmmersînSUApentrucăamîntâlnitdificultăţiînaltepărţi,pentrucăoameniinuîntelegcefac.

C.N.: Dar în momentul în care aţi în-ceput acest tip de cercetare, ce v-a făcut să urmaţi această cale?

A.W:Amînceputsăutilizezcalcula-torulşiamrealizat,launmomentdat,căaşputeasărezolvoriceproblemăaşdori,fărătalent,doarutilizândcompute-rul.Numaieranevoiesăpetrecanidezilecitindcărţi,pentrucăputeamsăîn-cepcuprimaformulădincarte,săînvăţcomputerulaceastăformulăşiapoisărezolvproblema.Pentrucămajoritateaacestor cărţi au fost scrise înainte decomputerşiceicarele-auscrisinves-teautimpînmoduldearezolvaacesteprobleme fără puterea computerului.Deci acesta este lucrul carem-a ghi-dat în a-mi da seama că poţi rezolva

probleme complexe cu ajutorul com-puterului.

C.N.: Computerul pe care l-aţi folosit la Institutul Weizmann se numea GO-LEM? Cum era GOLEM atunci?

A.W.:Dinnou,nuamavutniciodatăproblemecuputereacomputeruluişinuamfostimpresionatdeea.GOLEMaveaun avantaj, anume că îl puteam folosiînceeacesenumeşte “derivatenume-rale”,ceeaceînseamnăcăatuncicândîncercamsăghicescoformulăşidoreamsă ştiu dacăera corectă, puteam folosirespectivul computer pentru a găsi nu-mărulexact.Odatăcenumărulghiciteraidenticcunumăruldepecomputer,ştiamcăaveamdreptate.Amşiinventatcâtevalucruri,doarghicindu-leşiapoiverificândcucomputerul,pentrucaabiaapoisăscriudemonstraţiamatematică.Lucrulacestanuerecomandatpentrutoatălumea,daruncomputeraremultăputere.

C.N.: Apoi, în anii ‘70, l-aţi întâlnit pe Michael Levitt. Aş vrea să aud povestea…

A.W.:Maiîntâieramdeunulsingur,încercândsăscriuprograme,săcalculezstructuramoleculelor şi abordarea pecaretoatălumeaoaveaîndescrierealorşiaceastaconducealaecuaţiipecareeunu leputeamscrie.Apoi,ampresupuscă aş putea folosi coordonatele XOY,săverificpeGOLEMşidupăomuncăde şase zile a apărutMichael Levitt.ÎmpreunăamurmatacestăideecuXOYşiamscrisîmpreunăunprogramgeneralşiapoiamcontinuatexperimentele.(…)Emaibinesăgăseştiunmodsimplusăînveţi computerul cum să facă ştiinţă,decâtsăscriipoveştifoartecomplicate,carenuausoluţie.

C.N.: V-aţi continuat cariera în Israel sau v-aţi mutat?

A.W.:M-ammutatînSUAîn1976şiamrămasacolopânăînprezent.

C.N.: Deci vedeţi computerul ca pe un element esenţial al ştiinţei?

A.W.: În orice problemă complexăcare implicămaimulţiatomi, compute-rulestecheia.Şimulţioameni încănuînţelegacest lucru,credcăsepotuitalamolecule complexe şi întelege cumfuncţionează,darnusepoatefărăcom-puter.Dupăcecomputerulîţispunecumfuncţionează, poţi explicamai departe,daraltfelnupoţiştidacăaidreptate.

C.N.: Copiii dumneavoastră vă ur-mează paşii?

A.W: Nu.Cele două fiice încearcăsăsteacâtmaidepartedeştiinţă.Unadintreeleeprofesorînsănătate.Eştiinţă,darnuetipulacestadeştiinţă.Ceamaitânără studiază comunicare şi relaţii.Măpoatecontrazice,darnusenumeşteştiinţă.

C.N.: Deci nu sunteţi dezamăgit?A.W.:Nu.Bineînţelescănu.

CORINA NEGREA

Trebuie să fie scăzută vârsta la care savanţii

devin independenţiReporter: Ce putem face pentru a

creşte viitoarea generaţie de oameni de ştiinţă, a ne dezvolta pentru generaţiile care vin?

MICHAEL LEVITT: Ăsta e un lucrulacarem-amgânditmult.Aveam20deanicândamînceputlucrul,iarla25totuleragata.Nuamîncetatsămuncescdeatunci, darm-a făcut sămă gândescmult la oamenii care îşi dobândesc in-dependenţatimpuriu,iaraceastaesteotendinţă care s-a schimbat dramatic înultimelepatrudecenii.Oamenii care întrecut deveneau independenţi la25deani,acumdobândescaceststatutaproa-pede40deani.Esteocreşteremasivăşicredcăacestlucrutrebuieschimbat.Credcăavemfenomenesociale foarteinteresanteaici.Pentrugeneraţianoas-trăa fostuşorşinune-amgânditpreamult să-i ajutămpe cei tineri.Trebuiesăfacemeforturipentruaneasiguracăurmătoareageneraţiedeideimăreţevinedelaoamenicaresuntîncăla20deanişinudelaprofesoride60deani.Credcăpentruacestlucruvafinevoiedeajutorulşiintervenţiastatelor,nucredcăeatâtdeacutprecumcrizaeconomică,darcredcăareimplicaţiisimilare.

ARIEH WARSHEL: Un comentariusuplimentar.Mi-amdatdoctoratulînAn-glia,înEuropa.Dinprimelemeleşaptelucrări,patruerauscrisedeminesingur,existadoarunautor.Numi-amscrisnicio-datădoctoratulîmpreunăcuîndrumătorulşicredcăacestaestemodeluldeurmatacum.CelmaibunexemplupentrumineestecelalluiJohnKendrewşiMaxPe-rutz.MaxPerutzaavutoideedesprecumsărezolvestructuracristalină.Kendrewerastudentulsăudedoctorat.Elaimple-mentatideeaşiapublicatsingurolucrareîn1959şiapoi, împreunăcuPerutz,acâştigatPremiulNobelîn1962.Credcăacestaestemodelul,oameniitrebuiesăscrielucrăriînnumepropriula20deani.Unaspectpentrua-ideterminapetinerisăfacămaimultestesăneconcentrămsuplimentarpecercetareadebazăşinupe proiectemultidisciplinare cu numemari.(…)

Oaltăproblemăestecăacumoricinepoate derula un programdemodelaredarsăştiicesăfacicuelesteunprocescare necesită educaţie. Cum prezinţiîntrebarea, cummodelezi ceva?Dacăbiologii vor să pună o întrebare, aunevoie de pregătire pentru a şti ce săîntrebe,maidegrabădecâtsăderulezeunprogram,iarcutinericareînvaţăcumsăpunăîntrebăricredcămultesistemepotfimodelate.Probabilnuputemmo-delaemoţiisaualte lucruri,celpuţin lanivelmolecular, dar sistemele celularevorputeafimodelatecuîncredere,maidevremesaumaitârziu.

„StimateDomnulePrim-Ministru,

PropunereadenumireaDluiLucianBolcaşcajudecătorlaCurteaConstitu-ţionalăaRomânieinedeterminăsăvăaducemlacunoştinţăpunctuldevederealsupravieţuitorilorHolocaustuluireferi-torlaaceastăproblemă.

Dl LucianBolcaş a fost vicepreşe-dintealPartiduluiRomâniaMare,partid

extremist,laacăruiorientarepoliticăşiaplicarea acesteia şi-a adus pe deplincontribuţia,aniînşir.-politica acestui partid a fost de unnaţionalismextremist,deunantisemi-tismagresiv,denegareaHolocaus-tuluidinRomâniarăspânditeînmodsistematicdepresaacestuipartid;

-trecereadluiLucianBolcaşlaoaltăformaţiunepoliticănuafost însoţită

deorepudiereaideilorpecarele-apropovăduitPRM;

-faptul cădl LucianBolcaş se simteonorat până şi acumde semnareascrisoriiprivindmenţinereabustuluiluiIonAntonescu,alăturidenegaţioniştiinotoriiaiHolocaustuluidinRomânia,ridicăunelesemnedeîntrebareasu-praconcepţiilorsaleşiînprezent.Faţă de celemenţionate, ne expri-

mămextremaîngrijorareprivindcapaci-tateadomnieisaledeaadoptaoatitudineobiectivăşiechilibratăîntr-ofuncţieatâtdeimportantăcaaceeadejudecătorla CurteaConstituţionalăaRomâniei.“

Scrisoare deschisă adresată prim-ministrului Victor PontaReferitor la candidatura lui Lucian Bolcaş la ocuparea unei poziţii de judecător

la Curtea Constituţională a României, Comitetul Director al Asociaţiei Evreilor din România Victime ale Holocaustului ne-a remis următoarea scrisoare deschisă, sub semnătura preşedintelui organizaţiei, Liviu Beris.

Arieh Warshel Martin KarplusMichael Levitt


împlinirea,laînceputulluniinoiembrie,a75deanidelaNoapteadeCristal,consideratmomentulcelmaide josatins,pânăatunci,decivilizaţiagermană, revirimentulmanifestărilorlegionareînRomâniazilelornoastre,inclusivîncontextulmanifestaţiilorîmpotrivadeschideriiexploatăriidelaRoşiaMontană,situaţie faţădecarepreşedinteleF.C.E.R.aprotestatînCameraDeputaţilor.AfostcitităinterpelareadepusălaParlamentdedeputatdr.AurelVainer.

EdiKupferberg,directorulCancelarieirabinice,aexpusunpunctdevederefinanciaralcauzelorostilităţilordintreevreişisirieni,careaduslarevoltaMacabeilor:„Cudouăsecoleînaintedeeraactuală,sirieniielenizaţierauînrăzboicuegiptenii(eleni-zaţi,şiei),dreptcareaveaunevoiedebani.Caatare,auapelatlaceamaisimplămetodădea-iobţine,şianumecerându-idelapopoarelesupuse,inclusivdelaevrei”.Perceptorieraualţievrei,fascinaţideculturagreacăşielenizaţi.Pentrucăevreiinuauplătit, sirienii au trecut la represalii: jefuirea tezauruluiTemplului,interzicerearitualurilorşiacircumciziei,aspusEdiKupferberg,careaamintitapoievenimenteledejamenţionate,careauprecedatminuneadivinăaluminiişiuleiuluideHanuca.

„ÎntrebareacarerevinedeHanuca,darşi înalteclipedinviaţaevreilor,estecâtdemultpoţiasimilaelementedinculturapopoareloralăturidecaretrăieşti,păstrându-ţi,totuşi,identitateaiudaică?Hanucaesteoparadigmăaechilibruluiîntretradiţieşimodernitate,întrepăstrareaidentităţiinaţionaleşiasimilareaunorelementeculturale,apreluăriilucrurilorbunedelaculturamajorităţiicareneînconjoară,aşacumşieipreiaulucruribunede lanoi.Hanucaafostşiesteunsimbolal luptei împotrivauniformizării,darşialmoduluiîncaretrebuieacţionatpentrumenţinereaiudaismului,fărădecarenuarfifostposibilenicicreştinismul,nicimahomedanismul”.

Înfinal,EdiKupferbergasubliniatcăsemnificaţiaminuniideHanucarămânedeosebitdeimportantăpentrucă„aziestegreusăfiievreu,nupentrucănepersecutăcineva,cipentrucămicşorareacomunităţilor facedificilă îndeplinireatradiţiilorşiaritualurilor”.

MarcelWeisenberga trecut în revistăevoluţiaevenimen-telor istoricepremergătoareminuniisurvenitedeHanuca, iarcol.(r.)Paul-ValerianTimofte,careparticipăînmodfrecventlasărbătoareadeHanuca,aamintitroluleroilorevreiînrolaţiînoastearomânăînprimulşiîncelde-aldoilearăzboimondialşiaînmânatpreşedinteluiIzuButnaruDiplomaşiMedaliajubi-liară„95deanidelaMareaUnire”,distincţieemisăîn100deexemplaredeAsociaţiaNaţionalăpentruCultulEroilor,dintrecareşaseaufostacordateunorpersonalităţibăcăuane,întrecareşiCEdinlocalitate.

SărbătoareadeHanuca s-a încheiat cu degustareaunorexcelentegogoşişicudăruireade„Hanuca geld”copiilordincorulcareacântatpeparcursulfestivităţii.

ALEXANDRU MARINESCU

Sărbătoarea luminii în Moldova(Urmare din pag. 7) Înlunaiulieaacestuian,când

NelsonMandelaeradejasuferindşilaspital,marelerabinalAfriciideSud,dr.WarrenGoldstein,aavutoconvorbirecudr.MakaweMandela,fiicafostuluipreşedintealAfricii deSud, şi i-a transmisfamiliei acesteia susţinerea şirugăciunile întregii comunităţievreieşti sud-africane. Mulţu-mindu-i rabinului, fiica fostuluipreşedintei-acerutsătransmităcomunităţiievreieştifaptulcătatăleiaapreciat“relaţiileexcepţionaleşicălduroase”pecarele-aavutînpermanenţă cu evreii dinAfricadeSudşicăîntreagaluiviaţăafostconştientdemăsuraîncareabeneficiatdecăldura,amabilitateaşi sprijinul comunităţii evreieşti.Chiar dacăoparte din evrei nus-aopussistemuluideapartheid,mulţi,încalitatedepersoanepar-ticulare,aujucatunrolimportantînviaţaşicarieraluiMandela.Încartea“MemoriileevreieştialeluiMandela”,deDavidSaks,searatăcums-auangajatevreiiîncauzaeliberării negrilor.Cartea oferă,deasemenea,oviziuneoriginalădespreNelsonMandela,omulşiliderulpolitic.

Evreii,scrie„JerusalemPost“,au făcutpartedinviaţa luiMan-dela,delaînceputulanilor1940,când a sosit la Johannesburg,până în zilele noastre. În timpulstudiilorsalededrept,MandelaafostangajatcastagiarlacabinetuldeavocaturăalluiLazerSidelsky,într-o perioadă în care aproapeniciodată tineri negri nu erauangajaţi în astfel de posturi. Înmemoriilesale,Mandelaanotat:“I-amcunoscutpeevreicafiindcuvederimultmailargidecâtceimaimulţialbiînproblemederasăşipolitice,poatedeoareceeiînşişiaufostde-alungulistorieivictimealeprejudecăţilor”.

NatBregman, un alt evreu,adevenitprimulluiprietenalblaJohannesburg şi, camembrualpartiduluicomunist,ajucatunrolimportantînformareasapolitică.Mandelaşi-acontinuatstudiilededreptlauniversitateadinWitwa-tersrand, undea legat prieteniitraincie cu alţi colegi studenţievrei,JulesBrowdeşiHarrySch-wartzcare,larândullor,s-auim-plicatînpoliticiliberale.Odatăcuintensificareamilitantismuluisău,NelsonMandela s-a asociat dinceîncemaimultcualţimembriaicomunităţiievreieşticare,lafelcael,luptauîmpotrivaapartheidului.Depildă,încadrulprocesuluiluideînaltătrădareîntre1956-61,13dintreapărătoriiluiceimaihotărâţiaufostevrei.Printreei-asociaţifidelide-alungulanilorluideluptă,caLionelBernstein,JoeSlovoşiRuthFirst.Printrefondatoriiorga-nizaţieiUmkhontoweSizwe,aripamilitarăclandestinăaCongresuluiNaţionalAfrican,s-auaflatDennisGoldberg,HaroldWolpeşiArthurGoldreich, voluntar înRăzboiulpentru Independenţă, care s-astabilitmaitârziuînIsrael.

Avocaţii evreiau jucatun roldeterminant, implicându-se înapărarea luiMandela în diferiteprocesepoliticeîncareafostin-culpat,printreaceştiaaflându-seIsieMaisels,careadevenitmaitârziumembrualAgenţieiEvre-ieşti,Arthur Chaskalsohn, JoelJoffe şi SidneyKentridge. El acolaboratşicuziaristulBenjaminPogrund.

Dupăceaieşitdinînchisoare,în1990,astabilit relaţiicordialecuoseriedeliderievreişimulţiimportanţioamenideafacerievreiaufost invitaţisăinvesteascăînAfricadeSudînvedereaeliminăriisărăcieişiinegalităţii,moştenireasistemuluideapartheid.

LegăturileluiMandelacuevreiproeminenţidinAfricadeSudaufostatâtpoliticecâtşipersonale.Adouacăsătoriea luiMandela,din1958,cuWinnieMadikizela,aavutlocîncasaluiRoyHarmel,unmilitantevreuantiapartheid.Man-delas-aapropiatînmoddeosebitdemarelerabinCyrilHarris,con-ducătorcarismaticdecult,careaadoptatnoulregimdemocraticşiaîncurajatmareamajoritateaco-munităţiievreieştisăfacălafel.În1998,cândMandelas-acăsătoritdinnou,l-ainvitatpeCyrillHarrissă-ibinecuvântezecăsătoria.“Întimpulbinecuvântării,şi-aamintitAnne, soţia rabinului, cei doiaustat ţinându-se demână şi cuochiiînchişi.Chiarîţiputeaiima-ginaşihupa”.LideriaicomunităţiievreieştiseîntâlneauadeseacuMandela. În prima sâmbătă dedupăalegerealuicapreşedinte,elavizitatsinagogaMaraisRoaddinSeaPoint. “Păreacă îşi ce-lebrează alegereamai întâi cucomunitatea evreiască”, a spusMervynSmith,fostulpreşedintealJewishBoardofDeputiesdinAfricadeSud.

Deşi a susţinut crearea unuistat palestinian,Mandela a re-cunoscut dreptul Israelului dea exista în cadrul unor frontieresigureşirecunoscute.

EVA GALAMBOS

Nelson Mandela şi evreii

Apărută recent sub egida F.C.E.R.şi într-oprezentaregraficădeexcepţie,lucrareaîncepe,pecopertaîntâişipatru,cuuntabloudedicattragedieiHolocaus-tului, realizatdeartistulRobertKorvus-Kara.Volumulmai cuprinde fotografiilepersonalităţilor,reuniteîndiverseprilejuricomemorative,fielaParlamentulRomâ-niei,laMemoriale,cimitireşichiarlocurivirane,undeseaflăgropiplinedemartiri,precumceadelaPopricani(Iaşi).

Sunt reunite în volum circa 80 dealocuţiuni,mesaje,discursuripronunţateîn ordinea din sumar, de preşedinteleF.C.E.R. şi de cei trei preşedinţi aiRo-mâniei post-comuniste. Sub genericul„ParlamentulRomâniei” sunt reproduse12 intervenţii de la şedinţa CamereiDeputaţilor din 12 octombrie 2011, cuprilejul ZileiComemorative a victimelorHolocaustuluidinRomânia,aledeputaţi-lorşipreşedinteiCamerei.TotsubcupolaParlamentuluis-adesfăşuratşedinţaSe-natuluidin10octombrie2012,dedicatăsesiuniiZileiComemorativeavictimelorHolocaustului dinRomânia unde, dupăalocuţiunea preşedintelui F.C.E.R., de-putatulAurelVainer,au rostit alocuţiunioptsenatori,urmaţideintervenţiileunorrabini,lidericomunitariaiF.C.E.R.,direc-torideinstituţii,reprezentanţiisraelieniaiunororganizaţiialeevreilororiginaridinRomânia,reprezentanţidiplomaticiş.a.

Volumul se încheie cu evocarea apatruevenimentecomunitare:comemo-rareavictimelordelagroapacomunădinPopricani–Iaşi(4.04.2011),aTrenurilorMorţiilaPoduIloaiei(27.06.2011)şiTârguFrumos (27.06.2011), precumşi come-morareaa70deanidelapogromuldelaIaşi(28.06.2011)lacareaurostitmesajediplomaţi,oficialităţilocale,deputaţi,lidericomunitari,supravieţuitoriş.a.

Volumulseîncheiecugândurile şi opiniile per-sonale ale unei autoare,exprimate într-o formăcvasiliterară, pe câtevapagini, ca amintiri spreneuitare.

Comemorări ale Ho-locaustului european şitragicelorevenimenteprincare evreii dinRomâniaautrecutînaniifascizăriiţării, ai regimului legio-naro-antonescian şi an-tonescian, realizatemaimultsaumaipuţinpublic,auavutlocşipânăîn2003–datăconsideratăînvo-lumcafiindînceputulunorasemeneamanifestări.Daranul2003aprodusocotiturăînorganizareaacesteicomemorăriprinamploareaşiimplicareaoficialităţilorţării–apreşedinţilorRomâ-niei,premierilorşiunorminiştri,amultorparlamentari, oameni politici, cărturari,liderideopinieş.a.EsteanulrecunoaşteriiHolocaustuluidinRomânia.Dimensiunilecatastrofeiprodusedeîmprejurărilecareaufavorizaturaganuldeurărevărsatînaceianiîmpotrivaevreilor–destinaţiunei„soluţiifinale”,au fost relatateamplu îndescrierileevreieştifăcute„lacald”,cadepildă„Carteaneagră”,treivolumedatora-teluiMatatiasCarpşiapăruteîntre1946-1948precumşiînnenumăratelematerialepublicistice apărute în presa evreiascădin anii 1944-1948– saunumeroaselemărturiidepuseînproceselecriminalilorderăzboidinaceipuţinianiai tranziţieispre...dictaturaproletară.Evenimenteledin1989aulimitatprocesulderecunoaş-tereşiasumarelanivelstatalşinaţionalaHolocaustuluidinRomânia.Solicitarea

acestei recunoaşteri s-aconsumatmaicurândînmedii comunitare evre-ieşti iar, în rare ocazii,chiarşipublice.

Cuatâtmaidemnderelevatconţinutulacestuivolum care, prin inter-venţiilepreşedinţilorţării,guvernşiparlament,decicelemai autorizate vocialeţării,suntrecunoscu-te fără nici o inhibiţie şidetaliate în amănuntelelor. Înacest fel,volumul„Mărturii şi Imagini des-preHolocaust înRomâ-nia” reprezintă o premi-erăabsolutăînliteratura

locală dedicată acestei temedeoarecereuneştecâtevazecidealocuţiunirostitedecelemaiînalteoficialităţi,subcupolaforuluilegislativalţăriisauînaltelocuriundeauavutloccomemorăricuocaziaZileiInternaţionaleaHolocaustuluişiZileiHolocaustuluiînRomânia(laMemorialeledinSUAşiIsrael,lacomemorărileevreilormartiridinCapitalaţăriicaşilaMonumen-tulHolocaustului.Doveziînsensulînscri-eriiconduceriiţăriipeliniarecomandărilorcuprinseînRaportulComisieiWieselaufost înfiinţarea INSHR-EW (octombrie2005);introducereaunorcursurideisto-rieaHolocaustuluiînprogrameşcolare;recomandareaunuimanual,cuconţinutadecvat, pentru profesori; participareaRomâniei la Task Force InternationalCooperation onHolocaust Education;inaugurareaMemorialului(la8octombrie2009)ş.a.m.d.

Pentru toţi intervenienţii prinalocuţi-uni în acest volum, necesitateaalinieriiRomânieilacelemaiînaltestandardede

democraţieşiumanism,derespectareacetăţeniei integrale pentru toţi locuitoriiţării, indiferent de etnie, de dreptul lademnitateşiobligaţiaunuicomportamentcivics-aevidenţiat concluzianecesităţiicunoaşteriipentruacceptare,apropiereşiasumareaatâtaluminilor,câtşiumbrelordezvăluitedecercetareaobiectivăaisto-rieimoderneşicontemporane,cultivareaamintirii pentru nerepetare; stimulareamemorieicritice,schimbareamodalităţilorde percepere a tragediei conaţionalilornoştri,reconsiderareaistorieirecente.Oconcluziemajorăafostcămemorianoas-trăcomunăesteunicavictoriepostumăavictimelor.Intoleranţafaţădeintoleranţăşi urmarea exemplului acelor româninumiţiastăzilaYadVashem„DrepţiîntrePopoare”.

Peceicareneagărăspunsuriledateîn literaturaholocaustologică, recte ba-zatepecercetare,şipreferăscrierileşiscornelile negaţioniste, ilogice,holoca-ustilogice,volumuldefaţăs-arputeasă-ipunămăcarpegânduri.Pentruceilalţi,nupuţini,poateaduceunplusdesperanţăcăaşacevanusevamaiîntâmplacâtăvremestatul,societateacivilăsuntrepre-zentaţiprinlidericarenudoarsăafirmeceleconsemnateînaceastălucraredinraţiunipoliticecişisăfiemărturisirealordecredinţă.

Artizanulacesteilucrări,domnuldepu-tatVainer,scrialaîncheiereaacestuivo-lum:„Îmidoresccaacestvolumsănufiedoarocolecţiedeamintirişirealizăriciuninstrument,atâtdenecesar,încercetareaşiprezervareamemorieivictimelorHolo-caustului,unghiddeasumarealacesteitragedii şi de îmbunătăţire a eforturilorconjugate pentru combaterea efectelorcareauduratşipesteani.”

HARY KULLER

„ M ă r t u r i i ş i I m a g i n i d e s p r e H o l o c a u s t î n R o m â n i a ”


Printrenumeroaseleedituri,fun-daţiişi instituteculturaleprezentela ediţia jubiliară aGaudeamus s-aaflatşiedituraHasefer,înspi-ritulunei tradiţiimultapreciatedecititoriisăi.ÎnadouaziaTârgului,Haseferaorganizatuntriplueveni-ment,lansândvolumele:„Strategiicomunitare de supravieţuire încontextulstatuluinaţional-legionar.Documente 1940-1941” de LyaBenjamin; „Coduri vizuale.EvreiidinBucureşti1881-1941”deAnca-AureliaCiuciu;şi „Tradiţiişiobi-ceiurievreieşti.Ce,cumşidece?”deAlfredJ.Kolatch.Evenimentulafostdeschisdecuvântul introduc-tiv al directorului edituriiHasefer,Alexandru Marinescu, care a şimoderatdiscuţiileşii-aprezentatpeceitreiautori,darşiîntreagaechipăeditorialăcareafăcutposibilăaceastălansare.

Desprevolumul„Strategiicomunitaredesupravieţuireîncontextulstatuluinaţional-legionar.Documente 1940-1941” realizatde dr. LyaBenjamin, cercetător în cadrulCentruluipentruStudiulIstorieiEvreilordinRomânia(CSIER),avorbitprof.univ.dr.Li-viu Rotman,directorulCSIERşialCentruluideStudiiIsraelienedincadrulSNSPA,carea apreciat activitatea îndelungată a LyieiBenjamin,dedicatăcercetării,şicontribuţiala istoriografiaevreilor dinRomânia.El aafirmatcăvolumulreprezintăundemersşti-inţificnecesarşiedificatordespreparcursulvieţiicomunitareevreieştişinunumai,într-operioadăextremdedificilă.Cercetătorulşietnosciologuldr.Hary Kulleradatcitireunuimesaj transmis din parteageneralului (r.)prof.univ.dr.MihailE. Ionescu,directorulInstitutuluipentruStudiiPoliticedeApărare

şiIstorieMilitară,careacaracterizataceastălucrare drept un studiu bine documentat,careprezintăofrescărealistă,obiectivăşirevelatoareceînfăţişeazăuncapitolimpor-tantdeistorieevreiască,depăşitcuabilitatedatorităiscusinţeiliderilorcomunitari.

Totodată, el a apreciat autoareadrept„celmaiprofundcunoscătoralacesteipe-rioade,selecţiamărturiilordovedindîncăodatăcalităţilesale“.

Periplulimagisticoferitdecercetătoruldr.AncaCiuciu,delaCSIER,prinlansareaunuivolumdecolecţie,desprecelemaiimportan-tereperevizualealeevreilordinBucureşti,intitulat„Codurivizuale.EvreiidinBucureşti1881-1941” a fost elogiat de directorulCSIER,prof.univ.dr.LiviuRotman,dreptunveritabildocumentdeistoriealternativă,careîmbogăţeşteorizontuloricăruicititorşiaduceînactualitateinformaţiiineditedespreparcursulevreilordinCapitală.

Autoareaamulţumit, în intervenţiasa,directoruluiedituriiHasefer,AlexandruMa-rinescu şi întregii echipeeditoriale pentrusprijinul oferit şi totodatăa relevat impor-tanţa fotografiei, ca document în studiulistoriograficşiarheologieivizuale.

Ing. Paul Schwartz, vicepreşedinteleF.C.E.R.şipreşedinteleC.E.B.,amulţumitDepartamentului pentruRelaţii InteretnicepentrusprijinulacordatactivităţiieditorialeaHasefer şi a afirmat căambele volumereprezintăcontribuţiiimportanteatâtlareve-lareaadevăruluidesprecelepetrecutede-alungulceluide-aldoilearăzboimondialcâtşidespreînsemnătateaprezenţeievreieştiîntr-unoraşcosmopolitprecumBucureşti.

Taineleobiceiurilor,tradiţiilorşicredinţeievreieştiaufostînmaremăsurăprezentatepublicului larg prin lansarea traducerii înlimbaromânăavolumului„Tradiţiişiobice-iurievreieşti.Ce,cumşidece?”derabinulamericanAlfredJ.Kolatch.Elreprezintăosinteză scrisă cu deosebită acribie astfelîncâtesteimposibilsănustârneascăape-

titul pentru cunoaştere şi celuimai atipiccititor.EdiKupferberg,directorulCancela-rieiRabiniceşiiniţiatorulacestuiproiect,avorbitdespresimbolisticaiudaică,tradiţiileşi obiceiurile care diferenţiază o culturădealta,afirmândcăaceastăcarteexplicăraţionamentulreligiosşirăspundecelormaiimportanteîntrebări,respectiv„cum”şimaiales,„dece” sepracticăanumiteobiceiuri. DianaMedan,redactorlaedituraHasefer,a subliniat importanţa apariţiei acestei lu-crări,unadevăratbestseller, vândutîntreimilioanedeexemplare,careoferăvariaterăspunsuri, atât evreilor, cât şi neevreilor.RabinulRafaelShafferaapreciatcăaceastăcarteestediferită,deoareceesteaxatăpecuriozitatea cititorului, spre deosebire dealteasemenealucrări,şiaexplicatmotivaţiaexistenţeiunorrugăciuniprecumkadiş, înlimbaaramaică.

PreşedinteleF.C.E.R.,deputatdr.AurelVainer amulţumit tuturor celor prezenţi,precumşituturorcelorcareaufăcutposi-bileacestelansări,pecarele-acaracterizatdrept„extremdeimportantepentrucunoaş-tereaumană”.Elaafirmatcătoateceletreicărţiaduc realeelementedenoutate,dinperspective diferite, istorice şi religioase.Totodată,aarătatcălucrărilesemnatede

cercetătorii de laCSIERau surprinsmo-menteimportantedinistoriaevreilor,modulcumaceştia au reuşit să supravieţuiascăunormomentedificile,precumşi ipostazealeBucureştiuluievreiesc.Înprivinţavolu-muluidespretradiţiileşiobiceiurileevreieşti,vorbitorulaapreciatcăreprezintăolucrarecomplexă,carerăspundemultor întrebări,chiarşiceloraleunuievreu.

Participareaşievenimenteleorganizatede edituraHasefer s-au dovedit un realsucces,lansărilebucurându-sedeunnumărsemnificativdeparticipanţi.Deremarcatcăvolumeprecum„Tradiţiişiobiceiurievreieşti.Ce, cum şi de ce?” sau „Coduri vizuale.EvreiidinBucureşti1881-1941”s-auaflatîn topul preferinţelor vizitatorilor, alături şidealtevolumedinediţiianterioare.

DAN DRUŢĂ

C a r t e ş i s p i r i t e v r e i e s cT â r g u l I n t e r n a ţ i o n a l G a u d e a m u s C a r t e d e Î n v ă ţ ă t u r ă

„Gest de cultură

realizat de România”

Conferinţa de presă S-asimţitnevoiaunuiprelu-

diupentruediţiadinacestanaTârgului InternaţionalGaudea-mus,fiindcăiniţiatorulşiorgani-zatorulsău,RadioRomânia,aîmplinitînacestînceputdeno-iembrie85deani;Gaudeamus aajunslaediţia20;totde20deaniRomâniafacepartedinGru-pulAmbasadelor,DelegaţiilorşiInstituţiilor FrancofonedinRo-mânia(GADIF);sunt15anidelaprimeleedităridedocumentedinArhivele Radio România.Nu sunt doar cifre aniversare.Spunea preşedintele directorgeneralOvidiu Miculescu laconferinţadepresădelaCasaRadio–prefaţăaGaudeamus-ului: „Susţinereaediturilor faceparte dinmisiunea publică aRadioRomânia,aceeadeafinunumaion air,cişioff air.

Înprezent,GaudeamusfacepartedinprimelezeceTârguridecartedinEuropa.EsteungestdeculturăpecareRomânial-arealizatîntr-olumeîncareinter-netul,suporturilealternativedecartesuntemergente.Ceeaceamreuşitînaceastăpiaţăcom-plicată,încareediturileluptăsăsupravieţuiascăşivânzăriledecartesuferă,afostsăatragemzecidemiideoameni, înspe-cial tineri, spre lectură.TârgulGaudeamus va fi sprijinit încontinuaredeRadioRomânia”.

Gaudeamus–istorieşipre-zent.A fost sinteza gândurilorrostitededirectorulexecutivalTârgului,Vladimir Epstein.Isto-rie–fiindcăaufostevocaţifon-datoriaiGaudeamus-ului,scri-itoriiMirceaNedelciuşiMirceaSîntimbreanu,istoriculşicriticuldeartăMihaiOroveanu,directoral expoziţiilor şi evenimentelorculturaledelaTeatrulNaţional,gazdăaprimelorediţiialeTâr-gului, dispăruţi prea devreme.Prezent–pentrucăTârgulfaceorealitatedinrelaţianemijlocităpublic-carte. „Vorbimde pestedouămilioane de vizitatori aiGaudeamus-uluiînBucureştişiînţară.Industriadecartenuseaflăsubcelemaibuneauspicii,dar asta nu ne face să dămînapoi.Cuajutorul sponsorilor,construimo stare de emulaţieculturală.“(I.D.)

Înperioada20-24noiembries-adesfăşuratlaBucureştiediţiaaXX-aaTârgului Internaţional Gaudeamus Carte de Învăţătură.Evenimentulareunitpeste400deexpozanţi,600deevenimenteeditorialeşiaavutpeste115.000devizitatori,conformdatelororganizatorilor,confirmândfaptulcă,delaanlaan,devineunreperalvieţiiculturaleromâneşti.Invitatuldeonoarealediţiei2013afostgrupulţărilornordice:Dane-marca,Finlanda,Islanda,NorvegiaşiSuedia.

RecorduldevizitatorilaGaudeamus XX, înspecialcopiişiadolescenţi,adoveditcăatracţiaspre lecturănuasucombatînfaţahipertehnologizatuluisecolXXI.

Armaifideobservatîncăunrecord,nespectaculos,dargeneratordeoptimismpentrucomunitateaevreiascădinRomânia:longevitateacreatoareauneiobştimici,cumediadevârstăpeste65deani,cuapetenţăneostoită,poate-cheieasupravieţuirii,spreCarte.

LaHumanitasafostlansatăopreţioasăediţiecritică„AmintiridespreCaragiale”,autor-prof.univ.dr.Ştefan Cazimir, exeget fără concurenţă al operei celuimaicontemporandintreclasici.„Ceafost–cumafost.Paul Cornea de vorbă cuDaniel Cristea-Enache”.Cartea,apărutălaPolirom–CarteaRomânească,esteunactdeevaluareageneraţieisale,careatraversatsecolulXX,încontextulepocilortrăite;actbinevenitpentrure-echilibrareabalanţei,într-unprezentcareştampilează,celmaiadesea,trecutulînafaraacesteinecesareînţe-legeri;cums-amaiîntâmplat,dealtfel,într-oaltă„istorierecentă”pusăacum la index. „Rănideschise,vol. III.Depunmărturie”,cartelansatădeEdituraSpandugino,

continuăşirulconfesiunilorluiSolomon Marcus.Iatăcăvâna literarăafamilieiMarcus-măgândesc lafostulnostrucolegMariusMircu,unuldinceimaiprolificijur-naliştişiscriitoriaiveaculuicares-aîncheiat,lafratelelui, scriitorulMarcelMarcian, colaborator al „RevisteiCultuluiMozaic”,predecesoarea„RealităţiiEvreieşti”–îşispunecuvântul, înpofidanegăriicucareseapărămatematicianuldinspiţarenascentiştilor.

Aufostlansatecărţideautorineevreiapropiaţiobştiinoastre.Luiza Barcan,realizatoareaalbumuluiantologicdedicatpictoriţeiMariaConstantin,i-apusînevidenţăoperalaEdituraArsDocendi–UniversitateadinBucu-reşti.Răzvan Voncu,colaboratorpermanentalR.E.,aurat„vântbundinpupa”uneicărţi-excursculturaldemareatracţieşi,pentrucine-iciteştenumărdenumărcronicile,defineţeşiprofunzimeintelectuală-„OistorieliterarăavinuluiînRomânia”,apărutălaCurteaVechePublishing.

Trebuiesă-iavemînvedere,deasemenea,pescri-itoriiisraelienicare„trăiesc”înlimbaromână,prezenţilaTârgînaceastăediţie.Riri Sylvia Manorareadusîn

atenţiapubliculuivolumuldepoezie„Încă”,publicatdeEdituraTracusArte.EdituraRatioetRevelatioaorga-nizatlansareadecarte„UnaskenazîntreRomâniaşiEritreea”,deDova Cahanşiomasărotundăcutema„Evreiromâniîntremărişiţări–fenomenulHerşcuŞaimCahan”.EdituraVineaaorganizatosesiunedecomu-nicăridedicatecentenaruluiSesto Pals.EdituraTeşuapromovatputernicpropriaproducţiedecarteavândînvizoristoriaHolocaustuluiînRomânia,literaturaumo-ristică(IonPribeagu),poezieşiprozăebraicămodernă,carteiudaicăreligioasă,istoriaIsraeluluiş.a.

AufostlansatecărţideautorievreioriginaridinRo-mâniastabiliţiîndiferiteţărialelumii:„Diavolulînistorie:comunism, fascism,câteva lecţiialesecoluluiXX”deVladimir Tismăneanu,laHumanitas;„Zecepoemealenemişcării”deMioara Cremene,cu ilustraţiideTudor Banuş, laEdituraVinea.Merităamintitecărţi traduseîn românăaleunorscriitorievreidepretudindeni.Unexemplu:„TeatrulluiSabbath”dePhilip Roth,laPolirom–CarteaRomânească.

IULIA DELEANU

A U T O R I E V R E I L A G A U D E A M U S

Diana Medan

Anca-Aurelia Ciuciu


O festivitate ingenioasă

Hanuca „a ieşit”dinSinagogăşidincomunitate în oraş, undemembrii ei,împreunăcuRabinulSrayaKav,aufăcutcunoscutacesteobiceiurişicelorcarenuauavutocazianiciodatăsălecunoască.La BooKafe, formaţia Klezmer şi KatiKövari i-auîncântatcumelodiievreieştipeceicaresavurauocafea.Întretimp,rabinulaaprinslumânărilechiarînacestcadrucaldşiprimitor.

Excursia laSighetpecarea făcut-ocorulorădeanafostunmomentdeosebit

deplăcutatâtpentruoaspeţicâtşipentrugazde.Grupulorădeniloraadusbucurieşimaimultă lumină în comunitateadinSighetuMarmaţiei,împuţinatănumeric.

Copiii care învaţă laLiceul ”OnisiforGhibu” dinOradea au avut prilejul săvizitezeJCCOradeaşisăafledespretra-

diţiilecareînsoţescaceastăsărbătoare.Eiaupusîntrebări referitoare lareligie,obiceiuri,bucătărietradiţională,etc.Acestproiectfacepartedintr-oviziunemailargăacomunităţiiorădene,deluptăîmpotrivaignoranţei.

JCC Oradea

JCC BUCURESTI,

JCC TIMISOARA,

Împreună cu evreii din comunităţi apropiateŞi înacestanComunitateaEvreilor

dinTimişoara,respectivJCCTimişoara,şi-autrimisreprezentanţii,conformtradi-ţiei,laLugojşiReşiţa.Cei16componenţiai corului, însoţiţideRabinulZvikaKfirşidepreşedinteleComunităţii, LucianaFriedmann, s-au bucurat să se afle încompaniaacestorcomunităţiapropiate,extremdeprimitoare.AtâtpreşedinteleComunităţii din Lugoj, ing. IvanBloch,câtşipreşedinteleComunităţiidinReşiţa,ing.IvanSchnabel,aupregătitmembrilorcomunităţiişioaspeţilorevenimenteplă-cute,cubucategustoaseşioatmosferăcaldă.Înceledouăoraşe,RabinulZvikaKfiravorbitdespresemnificaţiaSărbătoriideHanuca,despreminuneacareesteşiazievocatăcascânteiacareaduslapăs-trareamonoteismuluiînîntreagalume.

CentruldezidinTimişoaraaprefaţatsosirea celeimai importante sărbătorievreieşti a iernii prin realizarea unorHa nu kiot speciale şi a unor obiectedecorativeingenioase.SubîndrumareaprofesoareiAdrianaOancea,artistplas-tic,pensionariiaurealizatoHanukiedemaridimensiunicareapoialuminatJCC.CeicarenuaupututvenilaprogrameleCentruluideziaufostvizitaţideungrupdevoluntari.S-auaprinslumânărişis-audepănatamintiri.

L u m i n i p â n ă î n z o r iPeste150departicipanţiauvenitlamareapetrecereaLuminii,organizatălaJCC

Bucureşti.Pânăla„orelemici”aledimineţiieis-audistrat,darnuauuitatcareesteesenţaacesteisărbători.Petrecereaadebutatcuaprinderealumânărilor,acontinuatcusurprizaunorsuvganiotproaspete,iarapoigeneraţiatânărăacontinuatpetrecereacudansşimuzică,aşacumsepotriveşteaceasteivârste.

Spectacol senzaţional

Cu Hanukia în parc...

ConforminiţiativeiluiShaiOrny,JCCBucureşti celebreazăHanuca în locuridiverse,nudoarînsediulsăudinstradaPopaSoare.Într-unadintreceleoptseri,tineriiauignoratfrigulşiauieşitsăducălumina şi semnificaţia acestei sărbătoriîntr-unparc,trezindîntrebăritemerarilorcare ieşiseră la acea oră la plimbare.TineriiaulansatlampioaneşiauaprinsHanukiachiaracolo,înaerliber,demon-strândcăsuntmândrideidentitatealorşidetradiţiacarele-afosttransmisăînfamilie.

Taberele de iarnă,

în amintirea celor de varăChiar dacă este iarnă, taberele

JCCBucureşti nu sunt în vacanţă!Zăpadaesteunnoumotivdebucurieşi organizatorii invită reprezentanţiidiferitelorgrupedevârstăsăpetreacăuntimpplăcutîmpreună.Înproximita-teaBraşovului,acoloundesegăseşteComplexuldeeducaţieşirelaxaredelaCristian, este poate zona idealăpentruapetreceominunatăvacanţădeiarnă.

Ceicareaparţingrupeidevârstă12-18ani–mulţinostalgiciîncădupătabăradedicatălorvara–sepotreîn-tâlniînacelaşicadru,deaceastădatămaialb,înperioada5-9februarie.

Între 16 şi 19 ianuarie, familiilesuntinvitatelaotabărădeTuBiŞvat,încarevoraveapartedeprogrameeco evreieşti, plantări de copaci deAnul nou al pomilor,waterpark (cuapăcaldă),OnegŞabatşiHavdalah.

Cabalat Şabat, atmosferă de HanucaSearadeŞabat,care

a coincis cu începutulcelei de-a treia zile deHanuca, a avut o co-notaţie specială la JCCBucureşti.Participanţiiaufostaşteptaţicusimboluriale acestei sărăbători şicurelatăridespresemni-ficaţia celebrării.Deliciulserii l-au făcut şihalot-urile(pâiniledeŞabat)înformădehanukiot, carei-auaşteptatpemesepecei care au luat parte laacest dublu eveniment,încare luminaacrescutfascinant-avândîncen-truşiceledouălumânăricareînsoţesc,săptămânădesăptămână,Şabatul.

Pagină realizată de LUCIANA FRIEDMANN

Duminică, 1 decembrie, a fost re-alizat pentru prima oară unmusical de Hanuca, purtând tit lul „SpiritulMacabeilor”.Pescenăauapărut100de interpreţi. Cu această ocazie, s-acântat, s-a dansat, au fost secvenţede teatru şi umor, prezentări video,s-au decernat premii. CorulHazamir,

CorulBim-BamşiGrădiniţaGanEdenauevoluatînprogram.


Somnul raţiunii

naşte ceva?Lalibrăria“Sadoveanu”afost

lansată,înziuade27noiembrie2013,ocartecutitlul„Somnulraţiuniinaştemonştri”,deSilviaConstantinescu, locuitoare aziînSuedia.Subtitlul–OanchetădespresituaţiaevreilorînRomâ-niaanilorceluidealdoilearăzboimondial(edituraSilvia&OctavianFoerlagHB).Autoareaarelaac-tivmaimultecărţi:“Exil”(1995),“AlfredNobel” (1996), “ÎntâlniricuCorneliuCoposu”(2013),ş.a.

Cartea lansată acum estededicată victimelor antisemitis-mului,xenofobiei.ÎncuprinssepotcititextesemnatedeMareleRabin dr.Al. Şafran,Uli Vălu-reanu (Poporul românnu esteantisemit),Mariana Juster (ÎnRomânia au existat lagăre deexterminare), IonCalafeteanu(Convieţuirearomânilorşievre-ilor nu a cunoscut în perioadainterbelică gravemomente decriză), LiviuRotman (Emeritulunor istorici români dea recu-noaşterealitateatragedieipopu-laţieievreieşti),ŞlomoLeiboviciLaiş (Antisemitul este departedeafiunnaţionalistromân),IonAlexandrescu (ÎnRomânia nuau fostspecialconstruiteşinuauexistatlagăredeextermina-redegenul lagărelormorţiidinPolonia),MSRegeleMihai(Amfivrutsăfacemmaimultdeatât,dar nu s-a putut). În anexe semai regăsescarticole semnatederabindr.DavidŞafran,ŞlomoLeiboviciLaiş(despreACMEOR,literatura de limbă românădinIsrael,personalităţievreieştidinRomânia în perioada celui deal doilea războimondial, inte-lectuali români şi evrei laUni-versitateadinIerusalim,despreemigraţia ilegală dinRomânia,despre deportarea evreilor dinNordulTransilvaniei).

Dinlecturacărţiiseobservăfaptulcăopiniilesuntdestuldediferite, ceea ce este normal.Pare însă ciudat că termenulde Holocaust este inexistent.Fie Raportul ComisieiWieselnueste luat înconsiderare,fieistoriaartrebuirescrisă.

Lansarea s-a bucurat de oprezenţă numeroasă, în salăaflându-seşipreşedinteleAER-VHdr.LiviuBeris.Celceapre-zentatcarteaafostistoriculDinuZamfirescu, om politic liberal,care a încercat să edulcorezetragediaevreilor,afirmândcăînRomânia nu a fostHolocaust,căînTransnistriaaufostdepor-taţievreiibasarabenicares-aumanifestat cu ostilitate faţă deromâni în 1940, după cedareaBasarabiei cătreURSS, că înTransnistria nu au fost ucişievrei,uniimurinddincauzaali-mentaţieideficitare,cănumărulevreilor după război a scăzutdrasticdincauzaplecăriievreilordinBasarabiaîninteriorulURSS,etc. Personal, am încercat sărepunadevărul în drepturi.Nuştiucareafostecoul,aplauzelefiind,probabil,oobligaţiedepro-tocol.Fărăadiminuavaloareacărţii şi fărăapune la îndoialăbunacredinţă a autoarei,SilviaConstantinescu,trebuiesăcon-statămcuregret,porninddelaafirmaţiileluiDinuZamfirescucăignoranţaşi,uneori,oreaintenţiemai există în unele cercuri alesocietăţiiactuale.

B. MEHR

RoseAusländer25 de ani de la plecarea în veşnicie

RoseAusländer(1901–1988),penumeledelanaştereRosalieBeatriceScherzer,afostomarepoetădelimbăgermanăşiengleză.S-anăscutînBucovina,alocuitînRomânia,SUAşiGermania.In1919,aînceputstudiulliteraturiişifilosofieicuConstantinBrunner.In1921,împreunăcuviitoruleisoţ,aemigratînSUA,undeaînceputsăscrieşisăpubliceînpresadelimbăenglezăşigermană.În1936seaflalaBucureşti.In1939apublicat,cusprijinulluiAlfredMargulSperber,cunoscutpoetevreu de limbăgermană, traducător al luiEmi-nescu,primulsăuvolumdepoeme „Curcubeul”(“DerRegenbogen”),bineprimitdecritică.

Cărţileeiaufostarsedenazişti,în1941.Afostinternată înghetouldinCernăuţi,undea rămastimpdedoiani. Înghetou l-a cunoscutpePaulCelan,careaavutoinfluenţăconsiderabilăasupramaniereieidescris.In1944apărăsitCernăuţii,dupăintrareatrupelorsovietice,şis-arefugiatlaNewYork.În1957s-areîntâlnitcuPaulCelanla

Paris.Operioadăarefuzatsămaiscrieîngermană,preferândlimbaengleză,apoiarevenitlalimbapecareocunoşteacelmaibine,germana.Amaipublicatvolumul„Varaoarbă” (“BlinderSommer”), primit cu entuziasmdepublicul cititor. În 1967s-astabilitînRFG,laDusseldorf,undeamurit,într-ocasădevârstnici,în1988.Înmoştenireaeiseaflăcorespondenţacudiverşi literaţi,caşi19volumedeversuripublicatepostum.

AlăturideCelan,esteconsideratăunadintrecelemaiimportantepoeteevreicedelimbăgermanădinsecolultrecut.Poeziaeiestestrăbătutădeiubirepentruceiapropiaţi.Asemnatminunatepoemededicatemamei(„jumătateînger-jumătateom”),cuvântuluiscriscumesaj,victimelorHolocaustului, tematiciicotidiene înviziuneaoriginalăaartistului.(B.M.)

BorisMarianMehrne-aobişnuitde-alun-gultimpuluicuvolumedepoeziepecarelepublicăaproximativdindoi îndoiani.Darelareşioatreia“meserie”.Alăturideceadeinginerşidepoet,esteşiziaristcultural,alecăruiarticoleaparîndiferitepublicaţiişi,cumestelamodăacum,pesite-uridepeinternet.Cititorii“RealităţiiEvreieşti”suntfa-miliarizaţicunumeleluiînambeleipostaze.Caşiîncazulcreaţieisalepoetice,eladunăşiscrierileînprozăşileeditează,aşacums-aîntâmplatcuultimulsăuvolum,apărutlaEdituraHasefer, “Interferenţe istorice şiculturale”.

În ceea cemă priveşte, aş fi inversattitlul,deoarecearticolelecutemecultura-le primează în cele peste 300 de pagini.Este adevărat, nici la acesteanu lipseşte“background”-ul istoric care plasează încontextpersonalităţilepecareleprezintă.

Volumulseîmparteîntreimaricapitole,deşi,într-unfel,subiecteleseîntrepătrund:“Personalităţi”,alcărornumăresteimpresi-onant–63,“Istoriivechişinoi”şi“EvreiidinRomânia”.Caprimăobservaţieparcurgând

volumul, este pre-ocuparea largă şidiversăaautoruluifaţădetemeleenu-merate.Printre ceiprezentaţimaialesîn prima secţiune,regăsim scriitori,filosofi, pictori dintrecut şi prezent,decelemaidiferitenaţionalităţi, inclu-siv din România,nuneapăratcutoţiievrei.Astfel, scri-

itorul rusVassiliGrosman estealături deThomasMann,poetaRosaAuslander–lân-găNitzsche,AndreiCodrescu,poetromândinStateleUnite,alăturideSalvadorDali.UnmeritalluiBorisMehrestecăscoatedinuitarenumecucarecititoriinusuntfamilia-rizaţi,valorificândşivalorizându-i,depildă,peSestoPals care, aşa cumşi-a intitulatarticolul,esteunavangardistnecunoscut.

Parteaadouaşiatreiadinvolumabor-

dează,într-unmodcameclectic,problemecunoscuteşidezbătuteîncercurileevreieşti(şinunumai):diasporaşirolulei,antisemitis-mul,naştereaIsraeluluisausituaţiaevreilordinRomâniasubdiferiteaspecte.

Aşacumamafirmatlaînceput,destinaţiaacestorscrieriafostapariţiaînpresă,şinuîntotdeaunaîncealiterară,ceeaceimpuneunspaţiuredus.Deaceea,cugreuamputeaspunecăelesuntanalitice.Sunt,cumiciex-cepţii,maidegrabăschiţemenitesăatragăatenţia, să facăcunoscuteopersonalitatesauuneveniment.Conţininformaţiidespreviaţaşioperaautorului,despreevenimen-tul în sine şi câtevagânduri aleautorului,legatedeele.Demulteori,opiniileluisuntoriginale,interesante,chiardacăuneorinueştideacordcuele.

“Interferenţe istorice şi culturale” atesăfaptulcăBorisMehrciteştemult,aresimpatiişiantipatiişiîncearcăsămeargă,măcarîncâteva rânduri, la cauza fenomenului pre-zentat.Pentrucititorulcaredoreştesăaflecâteceva,volumulestevaloros.(E.G.)

O scur tă enciclopedie, aproape iudaică

Daruri la ŞtefăneştiComunitateaEvreilordinBucureştiasponso-

rizatLiceulTeoretic„ŞtefanD.Luchian“dinŞte-făneşti,jud.BotoşanicughetepentrupreşcolarişielevidelaclaseleI-IVînsusţinereauneiacţiunicucaractersocial-umanitar.

Aceastăactivitates-adesfăşuratprinconsilie-ruleducativ,prof.OlteaNeagu.Astfel,secontinuăde faptcomuniunea interetnicăceaexistatdintotdeauna înŞtefăneşti,darurile trimisecopiilorreprezentândungestdeprietenieşipreţuire.

Cadreledidactice,părinţiişieleviiaducmulţu-miriComunităţiiEvreilorBucureştişipreşedinteluiacesteiaing.PaulSchwartz.

Prof. NEAGU OLTEAconsilier educativ

Mult timpamcrezut,castudentalprofesoruluiPaulCornea,căsenină-tatea, nu olimpiană, cicordialăpecareodegajăpersonalitatea sa esterodul unei naturi sănă-toase,perfectechilibrate.După lecturacărţiiCe a fost – cum a fost. Paul Cornea în dialog cu Da-niel Cristea-Enache*,aflucă, dimpotrivă, ea este

rodul unei lupte de decenii a profesoruluicusineînsuşi,cuopţiuneapoliticădintine-reţeşicuconsecinţeleeimorale.Obătăliecâştigată,dinfericirepentruculturaromânăşipentruzeciledegeneraţiidestudenţipecarePaulCorneai-aformat,caoamenişiintelectuali,laFacultateadeLitereaUniver-sităţiidinBucureşti.

Volumul recent apărut – care, în ciudastructurii dialogale, conţinememoriile pro-fesorului – intră în dialog nemijlocit cu oaltă carte dememorii deja consacrată, şianume Internaţionala mea, aparţinându-iunuialtmarecărturardingeneraţiaimediatpostbelică,IonIanoşi.

Pentru că şi existenţa profesoruluiPaulCorneas-adesfăşurat,înmareparte,întimpulregimuluicomunistşiînrelaţiecuacesta.Laînceput,orelaţiedeadeziune:evreu,supusdiscriminăriirasialeşiameninţatcuextermina-

rea încazulvicto-

rieiforţelorAxei,PaulCorneas-aangajatînmişcarea comunistă ilegală încă din timpulrăzboiului.Aremodestia să nu îşi expunăpreaamănunţitacteledeeroism,pemotivcăacesteanuauîmpiedicatregimulantonesciansă-şiurmezecursul,însărealitateaestecă,înipotezacăarfifostprins,finalularfifostcondamnarealamoarte.Cuaceastăadeziu-ne,motivatăînaniirăzboiuluişiprelungităprinsperanţeledinprimiianidepace,aveasăselupteprofesorulPaulCorneapetoatădurataregimuluicomunist,atâtîntimpul„fisurăriiîntrepte”aconvingerilorsale(1949-1964),câtşidupăeliberareadefinitivădeiluziidin1968. Diferenţa faţăde Ion Ianoşi, rămasmarxistşiomdestânga,constă,aşadar,întransfor-marealuiPaulCorneaîntr-un„extremistdecentru”(dupăformulaluiRaduCosaşu)sauunumanist liberal,dupăformulaoccidentală.

PaulCorneaareimensademnitatesăîşirecunoascăadeziunealacomunismdreptunactdecredinţă,asemănător,aşadar,uneide-voţiunireligioase,săîşirecunoascădificul-tateadeaseîndepărtadeaceastăcredinţă,ezitările,micilelaşităţi.Şiaremodestiasănuvorbească foartemult (dinpăcate)desprebinelepecarel-afăcut,întoatefuncţiilepecare le-adeţinut.Căcifireasaechilibrată,raţională,şiumanismul intelectualdecarea fostanimat tot timpul l-auplasatmereu,chiarşicaactivist,departeaceabunăaba-ricadei.Îşiaccentueazăpedagogicezitările

şi reculurile, în ciudafaptuluicăsensulvieţiisale–aspectomisdeunii comentatori preagrăbiţi–afosttocmaidespărţirea de o cre-dinţă care, în anii decumpănă,sedovedisesalvatoare.Darcuunpreţmult preamare,pentru Paul Corneaînsuşişipentrunoitoţi.

Cartea sa deme-moriivorbite(cucriticulDanielCristea-Enache, partener empaticşi experimentat în ştiinţa interviului) este,în fond,unmanual de dezvrăjire.Narând,din interior, istoria adevărată amişcăriicomunistedinRomâniaşi îndepărtareaeitotmai evidentă de idealurile clamate înmomentulpreluăriiputerii,caşidespărţireasadeoadeziunecucaractersimili-religios,PaulCorneanelivreazădefaptolecţiedeluciditate şi o demonstraţiemorală. Unaexcepţională prin caracterul ei sacrificial,căcimaterialulpecareprofesorulopereazădisecţiaestepropriasaconştiinţă.

Gestsupremdedevotamentalceluicare,la90deani,numără61deanidepredatlacatedrăşiunraftdecărţi fundamentalepentruistoriaşiteorialiterară...

RĂZVAN VONCU

*Ce a fost – cum a fost. Paul Cornea de vorbă cu Daniel Cristea-Enache,EdituraPolirom,Iaşi,2013.

Un manual de dezvrăjireRealitatea

cărţii


Lansareacărţii„Unaskenaz între Româ-niaşiEritreea.HerşcuŞaimCahan”,scrisădeDovaCahan,laTârguldecarteGaudeamus,afosturmatădeoinvita-ţieadresatădedr.ing.JoséBlum,consilieralpreşedintelui F.C.E.R.

şişefalDepartamentuluiCultură,Artă,Şti-inţă,ladiscuţiipemargineacărţii,încadrulunuiMatineuduminicallaCentrulComunitarEvreiescdinBucureşti.

„Matineul duminical este consacrat amintirilor Dovei Cahan şi familiei ei, ori-ginară din judeţul Galaţi. Mulţumim de asemenea pentru prezenţă traducătoarei cărţii, doamna Raluca Lazarovici Vereş.

Amintirile Dovei Cahan sunt prezentate în această carte impresionantă, într-un periplu din România, în Eritreea şi Israel. Aş vrea să adaug că Eritreea este de fapt Etiopia de astăzi iar Asmara, despre care vorbeşte autoarea, este al doilea oraş ca mărime al ţării. De apreciat este faptul că Dova Ca-han nu şi-a uitat originile, nu a uitat limba română şi revine cu plăcere întotdeauna în România”,aspusdr.ing.José Blum îndeschidereaMatineului.

Povesteaafostevocatăîntr-unfilmdo-cumentarexcepţional,carecuprindetoateperioadele trăite de familie înRomânia,EritreeaşiIsrael.Dupăvizionareafilmuluişicuvântulautoarei,careafăcutcunoscutedetalii foarte interesante din viaţa familieiCahan,darînspecialatatăluisău,HerşcuŞaimCahan,pecareîlnumeşteunadevă-

raterou,auurmatdiscuţiicuceiprezenţilaeveniment.

Printre intervenienţia fostşi ing. Paul Schwartz,vicepreşedinteleF.C.E.R.şipre-şedinteleC.E.B.:„În primul rând vreau să te felicit Dova. Ai făcut o treabă extraordinară! Întotdeauna am ţinut la acest efort pe care îl fac copiii unor mari evrei, de păstrare şi cinstire a memoriei părinţilor lor. Sunt emoţi-onat de tot ce am văzut şi auzit astăzi, aici…Toate mi-au trezit şi mie personal amintiri foarte profunde”.

DoamnaDovaCahan a ţinut sămul-ţumească organizatorilor pentrumatineulduminicalşiapromiscăvarevenicurândpentruoaltăîntâlnire,onouăinvitaţiefiin-du-iadresatădinparteaF.C.E.R.

GEORGE GÎLEA

Edgar Papu – un original

ingenuu, mult instruitÎnaniistudenţieimeleseştia

căEdgarPapuera,alăturideIonFrunzetti,asistentul„desuflet“alluiTudorVianu. Îlvedeamrar laseminarii;aveaunstatutspecial,aşzicetulbure.Venea,fărăsăfieanunţat, conduceadiscuţiile dis-cret,convingător,totuşi,pefunda-lulprezenţeiestompate,constantnedoritoaredeimplicarefăţişă.

L-ammai văzut, plecând cuprofesorul,dinstradaEdgarQui-net spre locuinţa lui Vianu, laceasul înserării, ca săparcurgă,pejos,traseulpebulevardulMa-gheru,PiaţaRomană,prinCăde-reaBastilieipânălacapătulstrăziiceieşeaînparculDorobanţi.Ceidoi discutau calm,mereu atenţila ceea ce îimotiva. În jurul lortreceau plimbăreţi, fiinţe furatede grijile vieţii, gravi ori voioşi,sănătoşisaubolnavi.Nulepăsade zgomotul ambiant; Vianu şiPapuerau laacelceas„tovarăşide drum“, integral consumaţi deschimbul de idei propriu celuiinstituit, demult, între dascăl şidiscipolulluminat.

Domnul Papu avusese şi elpartedeexcluderidinechipamen-torului său, cumşi deprevăzutereintegrăridupădemersuridificile.Launmoment dat a demisionatsau,sâcâitdediverseleintoleranţepolitice,şi-aanunţatsingurabsen-ţa de lungădurată din colectivulcatedreideliteraturăuniversală.

Doreasăseconsacrepropriu-lui şantier. Pregătea, în pofidavizibilei fragilităţi şi asceze coti-diene,diversetratatepesubiectedecelmaiviuinteresştiinţific.Seştia că traducea dinCervantesDon Quijotte(încolaborarecuIonFrunzetti), se ştia aluziv, printrenoi, cei atât de slab iniţiaţi pe-atunci, că lucra fervent pe textedeOrtega y Gasset, la carteadesprebaroc.Dispoziţialuipentru„grădina celormai pretenţioasesubiecte“cereaentuziasm.Papuîl dovedea neabătut, cu omaresoliditateainformaţiei,caşicumvoiasăcompensezesuavitatealuicuforţaoarecumobscurăacerte-lor„afinităţielective“decarenusedespărţiseniciînceicâţivaanideînchisoare,efectuaţipebazauneicondamnări dinmotive de ordinreligios,învinuitcăprofesastricteinstrucţiuniromano-catolice.

Asupra luiEdgarPapuplanamultmaievanescentdecâtpărealaprimavedereacuzacăsecreş-tinase, el fiind născut din părinţievrei.MamasaeraoriginarădinItalia,tatăl,scăldatîntr-unimperialsecret,denatură liberă înmate-rie de precizări identitare, nu semanifestaînvreunfel.Spredeo-sebireînsădeTudorVianu,careîşi declarase rădăcinile iudaice(menţionate cândva, cumulativ),EdgarPapu,simultancorect,darşiinsidios,recunoşteacădeveniseadultîntr-ocredinţăfărăsănegeceleilalte, de bază, greutatea,ilustrarevelaţieîntrumonoteism.

Entuziasmul cu care EdgarPapuîlfrecventapeTudorVianuveneadinstatutuliudeocreştinis-mului, din nevoia de împărtăşirepecareelînsuşioresimţeacapeun fel de religie a intelectualilor,inşidispuşiaconsacraactelordeconştiinţătoatăenergia,înterme-niidevoţiuniineîngrădite.

HENRI ZALIS

Siluete

DE LA VIAŢA DIN VIS LA VIAŢA AŞA CUM ELeonVoloviciz.l.–75deanidelanaştere

Descendentul „Înţelepţilor dinHelem”pentrucarescrisulesteîndeletnicireeredi-tară,suferea,caşiei,deabsenţaspirituluipragmatic.„TotceameCartea,înCarteetoatăviaţamea”,sunaurezumativconvin-gerile tânărului LeonVolovici, exprimatesubiacentprinselecţiauneifrazeaprotago-nistuluidinromanul„Pâinearuncatămorţi-lor”deBogdanWajdowski,recenzată,prin‘78,în„RevistaCultuluiMozaic”.Literatulnuvoiasăiaînseamădojanamamei:„Nuvezicetimpuritrăim?”Nuvoiasăînţeleagăcăpentruintelectualitateaevreo-română,carevoiasăseafirme în ideologie, seanunţamarginalizarea.Studioşiianiloraceloraseîndreptauspreprofesiunicaresă-iajutesănusepiardă,oriundearfiavutdeînfruntatviaţa:medicină, inginerie…Dar, încredin-ţatdevocaţialuiliterară,LeonVoloviciseîncăpăţânasăînoateîmpotrivacurentului.Consecinţele?Un stagiu deprofesorat laţară.După destule zbateri, „prindea” unpostlaInstitutuldeistorieşiteorieliterarădinIaşi.Oînregimentare,chiardacăprimiseşielofeliedintortulserbării,fiindcooptatîn„colectivul”celorcareîntocmiseră„Dicţi-onarulliteraturiiromânedelaoriginipânăîn 1900”, lucrare premiată deAcademia

Română.Deşireuşisecatezaluidedoctorat,„Apariţiascriito-ruluiînculturaromână”,să-ifiepublicată la „Junimea”, carteatrecuseaproapeneobservată.Penedrept.Dar–unde-idrept-atea?Atunciis-aivitoşansă:se înfiinţa Catedra de studiiiudaicepentru ţările central şiest-europene laUniversitateaEbraicădin Ierusalim.Ştiaro-mână,polonă–oînvăţasedelasoţialui,poloneză–şi,fireşte,engleză.Eraobazăcare-ldeterminasăfacăpasullaovârstălacare-ţitrebuiamultcurajpentruasta.Dar gestul însemnamaimult decâttransplantareaînsine;însemnaunînceputdedobândireasimţuluirealităţii.

Articoleledeistorieliterarădela„RevistaCultuluiMozaic”seîndeseau.Ştiacămaiimportantecescrii,nucumscrii.Edrept,îipicaseşio„cartebună”:marileprefacerisocialededupă‘89,decareaubeneficiatmulţioamenideculturăplecaţidinRomânia.Publicase laHumanitas o carte având înprezent căutare: „Ideologienaţionalistă şiantisemitismînviaţaintelectualăromâneas-cădinanii ‘30”.Cines-arfigânditînainte

de‘89?I-amreamintitpoemul„Mâinilemamei”,cititdemultîn„RevistaCultuluiMozaic”,care„denunţa” un poet autentic.Renunţase la literatură?Dece?Deundejenacucareseapăra de vechiul LeonVolo-vici?Înîntregime,vechiul?Laistorie literară nu renunţase,dar realistul Volovici apăsapedala pe ce înţelegea c-arputea avea ecou.Aşa i-am

citit în „Lettre Internationale” un studiu lacentenarulFundoianu;aşaafostco-editorla„Jurnalul”luiSebastian;aşaşi-ascris,îndialogcuNormanManea–iarăşi,oformulăliterarăcaresepoartă–,opartedinconfe-siunilecare„mergeau”acum:„DelaIaşilaIerusalimşiînapoi”.

Ultima întâlnire –moderator de sim-pozionlaTârgulInternaţionaldeCartedelaIerusalim,ediţiadin2006.Şi,multpreabrusc,întunericul!Istoriculdevenitistorie,cuinevitabileevocăriînsavantesimpozioane.Da,inteligente,sensibile,delaintelectuallaintelectual,darVolovicicelviusedepărtadinceînce.

IULIA DELEANU

Comemorarea de cătreF.C.E.R. a 15ani de la plecarea spre cele veşnice amarelui compozitor a fost orchestrată, cadeobicei,deDepartamentulArtă,CulturăŞtiinţăalF.C.E.R.(JoséBlum,SybilBenun,RobertSchorr).Aufostinvitaţioseamădeintelectuali,personalităţidinviaţaculturalăaRomâniei.Moderatorul evenimentului afostpreşedinteleF.C.E.R.,dr.AurelVainer,deputat, care a evocat viaţa şi opera luiAnatolVieru.

A fostnunumai compozitor, dar şi te-oretician, pedagog.S-aocupat şi dealtedomenii ale culturii: literatură,matemati-că, filosofie (fratele săuesteSorinVieru,filosof).A studiat compoziţia laMoscovacurenumitulAramHaciaturian.Acompusşapte simfonii, opt cvartete de coarde,numeroase concerte,muzică de cameră,liedurişitreiopere:”Iona”(1976),”Prazniculcalicilor”(1981),”Telegrame,Temeşivaria-ţiuni”(1983,dupăCaragiale).În1986afostdistinscuPremiulHerder.Remarcatîncăîn1946,aprimitPremiul”GeorgeEnescu”lavârstade20deani.

CompozitorulFredPopovici,originardin

BrăilaluiSebastian,aprezentatcreaţiacomponisticăaluiAnatolVieru, ilustrată cu un concertînregistrat, a evocat afinităţileacestuiacuavangardiştii,cuge-nialulBrâncuşi,laParis,întâlnirilecuscriitorii.„Elaştiutsăîmbineinteresulpentrumuzică,sculptu-ră,literatură.”

DanDediu,compozitor,pro-fesoruniversitar,rectoralUniver-sităţiiNaţionaledeMuzicăBucu-reşti,amenţionatpreocupărileadiacentealeluiAnatolVierupentrumatematică,filozofie,literatură, declarând că, deşi nu i-a fostprofesor,i-afostmentor.„Afostoprezenţăangelicăîndestinulmeuînmuzică…eraundetectordetalente…aveaofirederevolu-ţionarînmuzică”,aspusel.

Acad.SolomonMarcusafăcutoamplăexpunere a orizontului cultural spre caretindea necontenitAnatol Vieru,evocânddiscuţiileextremdefructuoasecuacesta,începânddin1970,cânds-aucunoscutşis-auîmprietenit.„Vierueraunmatematicianautodidactşipasionat,erabuncunoscător

altendinţelordinculturafranceză,era o plăcere să discuţi cu el”,a spus acad. Marcus. Frumosomagiu!

IancuZuckerman,careînulti-miianiesteunuldintrepromotoriiceimaiactiviaiactivităţiicultural-muzicale în cadrul comunităţii, aamintitcuml-acunoscutpeVieru.Încădintimpulrăzboiului,adoles-centulVierucântalaviolă,într-ungrupmuzicalformatdintinerievrei

dincaremaifăceauparte,printrealţii,IancuZuckermanşiAndreiCălăraşu.

Ziuas-aîncheiatcuunprogrammuzicaldincreaţia luiAnatolVieru:cinci lieduri îninterpretareasopraneiIoanaMitu,compo-ziţiipentrupianinterpretatedeLenaVieru-Conta,fiicacompozitorului,partiturilavioarăcuŞerbanLupu.

Titlulmatineului a amintit de Labiş –„Lupta cu inerţia”.Moştenirea luiAnatolVieru este unadintre armele cu care noişi generaţiile viitoarevom lupta împotrivauităriişiaindiferenţeifaţădecultură,artă,creaţie.BORIS MARIAN

Anatol Vieru, partitura unei vieţi de compozitor

Amelia Pavel - zece ani de la despărţireCritic şi istoric al artelor, eseistă, me-

morialistă. (s-a născut pe 7 noiembrie 1915 la Bucureşti şi s-a stins din viaţă la 21 decembrie 2003, Bucureşti)

AurmatcursurileLiceului„ReginaMa-ria”şiapoipecelealeFacultăţiideLitereşiFilosofiedincadrulUniversităţiidinBu-cureşti, unde i-aavut printreprofesori peTudorVianu,P.P.Negulescu,DimitrieGustişiTraianHerseni.Afostcercetătorştiinţificla Institutul de IstoriaArtei alAcademieiRomâne(1953–1977),secretarderedacţie

ştiinţificla„Studiişicercetărideistoriaartei”şi«Revueroumainedel’histoiredel’art»şicercetător ştiinţific laMuzeulNaţional deArtă–Galerianaţională.Din1994apredatcursuri de Istorie a arteimoderne şi artasecoluluiXXlaFacultateadeIstorieaArtei,AcademiaNaţionalădeArtă.Ascriscărţi,articole,textedecatalog,fişededicţionardespreartiştiidinsec.XX.Publicămaimultearticoledespecialitate,studiişicronicideartăromâneascăşistrăinăîn„Studiişicer-cetărideistorieaartei”,„Românialiterară”,„Viaţaromânească”,„Arta”ş.a.

AmeliaPavelaprimitînanii’90titlulde„Femeia europeană a anului” din parteaConsiliuluiEuropei.S-adistanţatdiscretdelinia oficială a regimului specializându-seînmodernismulprimeipărtiasecoluluiXXşi în avangardă (în special despreVictorBrauner).JurnalistaEugeniaVodăi-ade-dicatdouăemisiunilaTVdemareinteres.Adriana Bittel i-a adus un cald omagiuîn “România literară”, din ianuarie 2004.Memorialistica ei reprezintă omărturie aprigoaneiantievreieştidin1941-1944.

B. MEHR

“Un askenaz între România şi Eritreea. Herşcu Şaim Cahan“


Primul punct depeordineade zia întrunirii B’nai B’rithRomânia (BBR)din noiembrie a.c. a fost o evaluare arecentului eveniment „PodurileToleran-ţei”,proiectatdeBBE,careadebutatlaBucureşti.PreşedinteleBBR, ing.José Iacobescu,amulţumitechipei implicateînrealizare,areamintitsprijinulvenitdinparteaGuvernului,Parlamentului,Institu-tuluiCulturalRomân,PrimărieiGeneraleaMunicipiuluiBucureşti,PrimărieiSec-torului5alCapitalei.AtâtsimpozioanelecâtşispectacoleledelaAteneu,ARCUB,Teatrulderevistă„ConstantinTănase”auarătat„ceafăcutşicepoatefaceîncon-tinuareetnianoastrăpentrudezvoltareaRomâniei”.Fărăaomiteparteaartistică–„unregal”–,cumulţumiriaduseluiBerti Barbera,A.G. Weinberger,Damian Dră-ghici,reprezentantaletnieirome,cu„na-iulsăudeaur”,luiAurel Storinşiformaţiei„BucharestKlezmerBand”,debutantălaTeatrul „Tănase”,vorbitorulaaccentuatasupra însemnătăţii celor două atelie-re: primul, focalizat asupra combateriiantisemitismului, xenofobiei, rasismului,organizatdeInstitutul„Wiesel”;secundul,pusînoperădeF.C.E.R.,desprecontri-

buţia populaţiei evreieşti la dezvoltareaRomâniei.Aufostevidenţiatecomunicărisusţinutedeacademicieni,inclusiv–pre-şedinteleAcademieiRomâne,acad.Ionel Haiduc,rectorulUniversităţiiNaţionaledeApărare„CarolI”,Teodor Frunzetti, ing.Silviu Wechsler.PreşedinteleBBRafostimpresionatdeexpunereaprezentatădeDamian Drăghici laseminarul împotrivadiscriminării.Au fost adusemulţumiripentrusprijinfinanciarvicepreşedinteluiF.C.E.R.şipreşedinteluiC.E.B.,ing.Paul Schwartz,primaruluiSectorului5,Marian Vanghelie.„Toţiceicarene-auajutatînrealizareaevenimentului,auprimitopla-chetăaniversară”.

Ing.José Iacobescuaapreciatsupli-mentulR.E.dedicat„PodurilorToleranţei”,cares-abucuratdesuccesînIsrael, laCentrulMondialB’naiB’rith.MembriiBBRparticipanţilareuniuneauvizionatfilmuldocumentar „PodurileToleranţei”, pre-zentatînpremierălaşedinţaComitetuluiExecutivalBBEde laBruxelles.Dintrecolaboratorii careau trudit la împlinireaproiectului,vorbitorulamulţumitînmodexpresvicepreşedinteluiBBR,ing.Anette Vainer,Victoriei Demayo,dr.Hary Kuller.

În intervenţiile la temăs-aarătat căpregătirile au început din februarie –martieşis-auintensificatdinseptembrieşicămeritulpreşedinteluiBBRaconstatînfaptulcăaştiutsădeaanvergurăeve-nimentului,să impliceşialteorganizaţiievreieşti,caJCC,citatăfiindcoordona-toareaClubuluigeneraţieideaur,Sanda Wolf,revista„RealitateaEvreiască”,darşi Ministerul Culturii, prin intermediulIrinei Cajal,subsecretardestatînacestminister(Eva Galambos).Afostapreciatfaptulcă„PodurileToleranţei”afostîncăunprilejdedeschiderespresocietatearo-mâneascăşiconştientizarearoluluijucatdeevreiiromânipentrubineleRomâniei(ing.Anette Vainer).Aufostfelicitaţicon-tributorii,dovedindcăoorganizaţiemicăafostcapabilădeoacţiuneamplă.Afostamintităimportanţaaportuluievreiescînindustria românească;a fostpropusunseminarinternaţionalavândcatemăper-sonalităţi ale prezentului, evrei originaridinRomânia(ing.Paul Schwartz).Afostaccentuatăimportanţaajutoruluimedicalşi socializării încomunitateanoastră (I. Laufer).Au fost făcute aprecieri pozi-tive despre simpozioane, deschiderea

spremediulneevreiesc,începutăşiprin„ProjectVision”,film,colaborareacure-prezentanţiaietnieirome(dr.Alexandru Elias).La„Noidesprenoi”,formulăiniţiatăpentrumaibunacunoaştereîntremembriiBBR, au răspunsSilviu Wechsler, Ţicu Goldstein, Adrian Gueron.PrimulvorbitoraderulatunsuccintC.V.,cuaccentulpeimportanţaadaptăriilaschimbărilesocialedinRomâniadupă’90.Aldoileaareme-moratmomentecriticedinaniitotalitaris-muluişiapunctatcolaborareasusţinutăcuEdituraHaseferdelaînfiinţarepânăînprezent.AltreileavorbitoraconsideratcămaiimportantesăprezinteactivitateaJCC,undeedirectoradjunct,decâtviaţapersonală.A fost propusă o prezenţămai vie în revistă a istoriei evreilor dindiaspora(arh.Aristide Streja).Consilie-rulculturalalpreşedinteluiF.C.E.R.,dr.ing.José Blum,aprimitmulţumiripentrucolaborarela„Ziuaeuropeanăaculturiiiudaice”,marcatăanualînprimaduminicădinseptembrie(ing.José Iacobescu).Aufostînaintatepropuneripentrua-ionoraşiaveniînajutorulmembrilorBBRcarenumaisunt,fizic,însituaţiasăparticipelaîntruniri(ing.José Iacobescu, Irina Cajal, Veronica Bârlădeanu, Solomon Florian,dr.Alexandru Elias).

IULIA DELEANU

RETROSPECTIVE, PROPUNERI, PROIECTECronica B’nai B’rith

Sub acest titlu, deosebit de actual,Institutul“ElieWiesel”ainauguratînnoulsăusediucicluldedezbaterilunare.Deaceastădată,invitatulafostconf.univ.dr.Rafael Vago,delaUniversitateadinTelAviv, istoric, specializat înproblemedeantisemitismşiistorieest-europeană.LadezbateriaparticipatShelly Hagler Liv-ne,şefadjunctdemisiunealAmbasadeiStatuluiIsraelînRomânia.

Deschizând lucrărilemesei rotunde,prof.univ. dr.Alexandru Florian, direc-tor general al InstitutuluiNaţional pentru StudiereaHolocaustului dinRomânia“ElieWiesel”, l-a prezentatpeRaphaelVago,precizândcăafostmembrualComisiei“Wiesel”,estepreocupatdeistoriaHolocaustuluidinRo-mânia,dar înstudiile luinuserezumădoarlaistorie,latrecut,ciabordeazăşiactualitateaimedi-ată,analizândceseîntâmplăînlumeîndomeniuldrepturiloromului,alîncălcăriiacestora,aldiferitelordiscriminăripecri-teriireligioase,etnice,politice,degen.Înacestcadrumailargseînscrieşianalizaunuifenomenmainou,celalmanifestă-rilorantiisraelieneşiantisemiteînlume.

În cuvântul său, prof.univ. dr.Liviu Rotman, directorulCentrului deStudiiIsraeliene de la SNSPA şi director alCentruluipentruStudiul IstorieiEvreilordinRomânia,şi-amanifestatsatisfacţiacă,încadrulviziteidr-uluiRaphaelVago,careaţinutuncursdepoliticăexternă,respectivisraelianălaSNSPA,aexistatposibilitateadeasedezbateproblemecedecurgdintr-odinamicăşitendinţenoiînopiniapublică,avândîncentruîncercărilededelegitimizareaIsraelului.Elaarătatcă este necesară sensibilizareaopinieipublicedinRomânialegatădeIsrael.

Dr.Raphael Vago a schiţat trei di-recţiideanaliză:legăturadintreantise-mitism şi antiisraelism, denumit acum“noul antisemitism”;măsura în care arexista o interdependenţă între acţiunilemilitare şi antisemitism, concret, în cemăsură situaţia dinOrientulMijlociu ainfluenţatantisemitismulînlume;şicareeste deosebirea dintre antisemitism şicriticapoliticiiisraeliene.Conferenţiarulaabordatacesteproblemedinpunctuldevederealcercetăriloracademicecareauîncercatsăgăseascăniştecaracteristicipebazacărorasepoatestabili dacăocriticăadresatăIsraeluluiesteantisemi-tism saunu.Totul depindede context,dar şi de subtext, a arătat vorbitorul,careaafirmatcăs-aajunslaoformulă,elaboratădeNatanŞaranski,fostdisident

rus,fostministruisraelianşiazidirectoralAgenţieiEvreieşti.EsteformulacelortreiD:demonizare,delegitimizareşidublustandard.Demonizarearecurgelavechilestereotipuriantisemite;înceeacepriveş-te al doileaD, paradoxal, Israelul estesinguraţarădinlumeîmpotrivacăreiaseduceocampaniededelegitimizareavândcascopeliminareastatuluievreu;dublulstandard se referă lamişcarea BDS(Boycotts,Divestment andSanctions),respectivboicotareadiferitelordomeniide

activitatealeIsraelului.În ceea ce priveşte le-

gătura dintre campaniilemilitareşiantisemitism,acestprocesaexistatşiexistădarintensitatealuidiferă.Depil-dă,aldoilearăzboidinGazadeanultrecutaavutefectemultmaimici în stimulareaantisemitismuluidecâtprimul

război,din2009,cândfenomenulafostmultmaiputernic.

Încontextulmanifestărilorantisemite,unaspectinteresantesteraportuldintreIsrael şi evreii din diaspora,măsura încareevreiidinstrăinătatesesimt loiali,reprezintă interesele Israeluluisausuntindiferenţi faţă de acesta. (ProblemaafostabordatăşilacursulţinutlaSNSPAîn faţa studenţilor).Pentruantisemiţi, asubliniatdr.Vago,indiferentdacăevreiidindiasporaseidentificăsaunucuIsra-elul,eisuntvăzuţicafavorizândIsraelul.Oaltăsursăaantisemitismuluişiantiisra-elismuluiestepropagandamusulmanăşidinOrientulMijlociu,căreialaînceputnuis-aacordatatenţie.Acum,atitudineas-aschimbatdeoareceînEuropaoccidentalăpropagandalorintrăîndiscursurileoame-nilorpoliticialecărorformaţiuniextremistesuntsprijinitecufondurialeunorstatedinOrientulMijlociu.

Guvernulisraelian,aconchisdr.Vago,sepreocupădemanifestăriledeantise-mitism,existăunministru însărcinatcuaceastăproblemăiarconducereadestatesteinteresatăîncercetărileacademiceîndomeniupentruaevaluafenomenulşiaîncercasă-lcontracareze.

Prelegereaafosturmatădedezbaterireferitoareladiferiteleaspecteşimanifes-tăriale“nouluiantisemitism”,dificultăţileguvernuluiisraeliandeafacefaţăacestuifenomenîncondiţiileunuistatdemocratic,carenuareladispoziţienicimaşinadepropagandă,nicifonduriledecaredispunstateleautocraticearabedinjurulsăuşicare,aşacumaspusShellyHaglerLivne,nupoatesămintă.

EVA GALAMBOS

Noul antisemitism din perspectivă israeliană

Dr. Rafael Vago

Boris Mehr nu poate fi eutanasiat!Opolemicăpetemeliterareîntreco-

legulnostruBorisMehrşiGridModorceaa degenerat, de curând, ajungând lainvectivedegenulafirmaţieiluiGridMo-dorceacă„etimpulcaacestmaidanez(BorisMehr–n.red)săfieeutanasiat!”.

De ce nu poateBorisMehr să fieeutanasiat?Pentru simplulmotiv că eunom,fieelevreusaunu.Eunom,cudefecteleşicalităţilesale,canoitoţi,dealtfel, inclusivGridModorcea.Nu amnimicîmpotrivapolemicii,iaratuncicândescrisăcuhar,poatefichiarsavuroasă,maialesdacăseîntemeiazăşipealteargumentedecâtceledegenul„bape-amă-tii”.Ceeacenupreaecazul.CăluiBorisMehr nu îi place cartea luiGridModorcea, iar cel din urmă considerăcăprimulnu i-a înţeles ideilecuprinse

învolum,estedreptulfiecăruiadintreei.GridModorceaseapără,înfelullui,

deacuzaţiadeantisemitism,numaicăse referă la evrei ca la o „comunitaterusificată”şipropuneeutanasiereaunuirecenzor,careacomisosumedeniedeatacuri la persoană, dar nu a sugeratîmpuşcarealuiGridModorcea.

Numaiîntindpelteaua,darpentrucăamvorbitdeargumente,aşmaispunecăreplicaluiGridModorceaeplinădeso-fisme:„Minimalizândcarteamea,acestBorisminimalizeazăproblemaevreiască(…).Defapt,îiminimalizeazăpeevrei.”

Săfimserioşi!Şi,dacăsepoate,şicivilizaţi,chiar

şiînfaţacriticii!

ALEXANDRU MARINESCU

„Personalitatea aproapelui în creştinism şi în alte mari religii”

Intrunire interconfesională – 7 decembrie 2013 – Biblioteca Armenească BucureştiSubauspiciileAsociaţieipentruPaceaReligiilordinRomânia(APRR),Arhiepisco-

pieiBisericiiArmenedinRomânia,FundaţieiTezaurulSacrualReligiilor,preşedinteMarcelaGhiulbenghian,aavutlocceadeadouaîntrunireinterconfesionalălacareauparticipatreprezentanţiaiunorcultedinRomânia.

Încuvântulsău,PSDatevHagopian,ArhiepiscopalBisericiiArmenedinRomânia,aspus:„Aceastălumearenevoiedealtăorânduire,săcunoascăorealiniereavalorilor.Toateorânduirilepolitice,sociale,economicecareignorăvalorilemoralesuntdirijatedeintereseşitiranie.Seimpunerespingereaviolenţei,războiului,nedreptăţii.Laîn-ceputdesecolXXIobservămoîncălcareatuturorprincipiilorşivalorilormenţionate.ConceptuldreptuluilalibertateaomuluiînsocietăţiledelaApusesteatâtdealienatîncâtdeterminăcetăţeanulsăfiepreocupatînexclusivitatedeobţinereauneilibertăţiabsolute.Tehnologiaşiprogresulauşieledezavantajelelor.Globalizareaarelabazăunintereseconomicmajor…Ecumenismulareinamiciisăichiarîninteriorulfiecăreireligiisaubisericiînparte.Dragostea,pacea,onoarea,dreptatea,armoniasuntvaloricarevieţuiescîninimaoricăreireligii”.ConcepţiaPSDatevHagopianmerităcunoscutădecâtmaimulţidintrenoi.

Pr.prof.univ.dr.AlexandruI.Stan,secretargeneralalAPPR,s-areferitlaîndem-nulbiblic“să-ţiiubeştiaproapele”,străinulsădevinăaproapeletău,oriceopresiune,încercaredeaînrobiomul,deadeclanşaconflictesângeroasesuntcontrarespirituluireligiosşimoral.

Înzilelede17-23noiembriea.c.auavut loc laVienadouă întruniripeacesteteme,iarînfebruarie2014sevorîntruniînMexicliderireligioşidinEuropapentruadiscutachestiuneaeliminăriiarmelornucleare.PrintreorganizatoriesteşiorganizaţiaKAICIID(KingAbdulazizInternationalCentreforInterculturalandInterreligiousDia-logue).Dealtfel,laîntrunireadin7decembrieauparticipatşiauvorbitpurtătoruldecuvântalClubuluiRomâno-Arab,JaberAhmed,şiunreprezentantdinIrak,careaupusînluminăvalorilemoralealereligieiislamice.DinparteaobştiievreieştiavorbitrabinulRafaelShaffer,careasalutatiniţiativeledeconlucrareîntrelideriireligioşidediversecredinţe,caşidialoguldintrereligii.EladatexemplulluiAlexandruMacedoncare,înantichitate,aînţelessărespectereligiilepopoarelorcucerite,fărăopresiuni,interdicţii şi discriminări.Deaceeanumele luiAlexandrua fost adoptat deevrei.Oriceconflictactualesteunefectaleşeculuideadialoga.Globalizareaeconomicăpoateaveaefectebenefice,darglobalizareaculturalăşicultualăesteundezastru.Fiecareetnietrebuiesă-şirespecteşisă-şiaperepropriultezaurtradiţional,culturalşidecult.Reprezentantulcultuluievanghelic-lutheranavorbitdesprefaptulcăOmulafostfăcutdupăchipulşiasemănarealuiDumnezeu,fiindcoroanaCreaţiei.ElaamititşidechemareaPapeiIoanPaulalII-lealaarmonie,laiubireadintrecredincioşiidiverselorculte.S-auacordatdiplomedeonoareinvitaţilor,printrecareşirabinuluiRafaelShaffer,dinparteaFundaţieicondusedeMarcelaGhiulbenghian.(B.M.M.)


Tragicomedia„LolaBlau”evocădesti-nulunuivienezedeorigineevreiască,gravafectatădediscriminărilenazisteşiajunsă,

peste ani, „stea” de varieteu peste ocean.AustriaculGeorg Kreislerneprezintăaici „oviaţă”–dinunghiultrăirii,alretrăiriieiprinteatru.Şiîncăoparticularitate:fără a excludemonologul confesiv în proză, autorulmizeazăîndeosebipeculoarea,peforţadesugestiearevistei,operetei,music-hall-ului(atâtdeapreciateprinanii ’20-’30, înEuropaCentrală!). Iarmontareade laTES,excelentătentativădeteatrusatiricşipoliticprinludic,converteştecuaplombexperienţeledramaticeîncomictăiosşisarcasm,insistândpeavertismentulper-manentizăriişirepetăriiunoratitudinirasisteşixenofobe.

La strălucirea transpunerii scenice contribuie, de-sigur, şi imaginaţia, atât de liberă, şi fineţea spirituluimuşcător al regizoruluiAlexandru Dabija, costumelesemnateDoina Levinţa – Puiu Antemir,mişcareascenicăaAndei Cezar.Şi,categoric,pianistaTatiana Moroşanu,carenudoaracompaniazălive,cipareasupravegheaori,lanevoie,atemperaexceseleLolei.

Darmaipresusdetoţişi toateesteMaia Morgen-stern.Sagaeroinei,spusăinteligibilşicuemoţieatragespectatoruldelasine,caunmagnet.Întorcându-sepefirultimpului,LolaBlaunuignorăaniiîncare„vampa”a

obţinutaplauze,blănurişibijuteriidelaadoratoriiyankei.Dareainsistă(cugustulamărăciunii–cândrevoltată,cândîndurerată)peneaşteptataimixtiuneaistoriei însoartasa:îndepărtareadinteatruldinLinz,plecareagră-bitălaBasel,undeprietenuldeîncrederenuoaşteaptăîngară.(Vaaflamultmaitârziucăacestafusesereţinutdenemţişi trimis în lagărulde laDachau!).UrmeazăexpulzareadinElveţia şi şansaemigrării înSUA.Unmomentspecial:celîncareceaajunsăcântăreaţădebarpetransoceanic(preţulcălătoriei!)estetrezitădineuforiasuccesului lamilionari.Aceasecvenţă încaremodestulevreuBergerîireaminteşteorigineamodestăşi,maiales,identitateaevreiască,prevenind-oasuprainerţieiprejudecăţilordeclasăşi,maiales,derasă.

Protagonista(unică)Maiarămâneînscenătimpdeoorăşijumătate(jucând,deastădatăînidişşi,parţial,îngermană!)Ceeacereprezintăşioimplicitădemon-straţie auneimemorii verbale şimuzicaledeosebite.Interpretareaimpresioneazăînsăprinperformanţaunoruluitoaremetamorfoze:devârstă,destărisufleteşti,detemperamente:celgermanic–maireceşisupravegheat,celfocossenzual–unguresc,celsentimentalpasional–slav,celsexyà l’américaine,celnostalgic–idiş.

Urmărimun„jocdemască”adeseaparodic,execu-tatcuabilităţideprestidigitator.Niserestituieastfelo

LolaBlaucuzecidefaţete:ingenuăşimaturizată,suavăşiprofundîndurerată,romanticăşibrutaltrezitădiniluzii.Şi,maiales,deundebordantumornegru,de o ironie caustică, scrâşnită, acuzator-pamfletară.Interpretaevolueazăspectaculosteatral,impresionândpringravetrăirisufleteşti.Aşaminti,cătrefinal,tristeţeaceleirevenite laViena,careconstatăcă„în teatrunuse întâmplănimic”.Şi,mai ales, stupoarea şi sila cucareînregistreazărezistenţamentalităţilorşiatitudinilordiscriminatoriiantisemite.

Cântândşivorbindpecelemaidiferiteritmuri,Maia(atâtdeconvingătoareşicândjoacă„implicat”)sevă-deşteaiciomaremaestrăarecitativuluiînmanieraca-baretuluipoliticşiasongului„distanţat”,detipbrechtian.Iarmişcareaexpresivă(ceincludepaşidevals,tango,french-cancan,stepşichiarhip-hop)puneînevidenţă,odatăcuresursecoregraficeexersatelaoşcoală„cla-sică”,şiabilităţigimnasticeşiacrobatice.

Urmărind-opesolistaone man show-ului,nuputemdecâtexclama,cuemoţie:„Jospălăria!”.Un„Chapeau-bas!”pecarel-aurostitcaatare,oriîngermanăşiitalia-nă,şispectatoriidinElveţia,undeMaiaMorgensternîn„LolaBlau”alăsatoimpresieextraordinară.

NATALIA STANCU

D E C E S U N T E V R E U ?Tribuna ideilorAşdorisă-miîmpărtăşesccuprietenii

-cititoriai„RealităţiiEvreieşti”(formămtotuşi un club noi, ăştia, cititorii R.E.,chiardacănupreamare),să-miîmpăr-tăşesc,zic,gândurileprilejuitedecitireaunei cărţulii oarecumneobişnuite, pecareamavutsurpriza(evident,plăcută)săogăsesc.Estevorbadespreeseuldedoar100pagini,formatmic,apărutîn1927laParis,semnatdeEdmondFlegşiavândacesttitluincitant.

EdmondFlegeste,întremultealtele,șiautorullibretuluioperei„Oedipe”,unadinmarile creaţii ale lui Enescu (maitârziuamaflatcăamaiscrisşilibretuloperei„Macbeth”aluiE.Bloch).

Edmond Fleg (numele originar:Flegenheimer, născut în 26.11.1874,laGeneva – decedat în 15.10.1963),a fostunuldintre intelectualiidefrunteaievreimiifranceze,careastrălucitcaromancier,dramaturg,poet,eseist.Darafostfoarteactivşipeplanpolitico-social.Aparticipatlamişcareasionistă(afostprezentlaprimelecongresesioniste,laBasel),strângând fonduripentrususţi-nereaaşezărilorevreieştidinIsrael.Dinanii1920afostpreşedinteledeonoareal organizaţieiEclaireurs Israélites de France - E.I.F. (Cercetaşii Israeliţi dinFranţa). În 1948 a fondat l’Amitié Ju-deo-Chretienne de France,împreunăcuJulesIsaac.AfostşimembrualAlianţeiIsraeliteUniversale.

Acum putem să ne oprim puţin şiasupra cărţii caremi-a trezit interesul.„De ce sunt evreu” este unmic textemoţionant prin lirismul său, pateticprin sinceritatea cu care îşi dezvăluieslăbiciunileşifrământările,concisşi,înacelaşitimp,luminosprinoptimismulpecareîldegajă.

Estescriscaoconfesiune(darşicao pledoarie) adresată „nepotului careîncănu s-anăscut” (sănotămcă, dinnefericire,acestnepotnicinusevanaşte-ceidoifiiailuiFlegvormuriamândoiîn1940,unulpefront,celălaltlaParis).Această confesiune se prezintă pânălaurmăcaunadevăratactdecredinţăprincareelîşiarată,cuofervoareim-presionantă,raţiunileataşamentuluisăulaiudaism,admiraţiasapentrupoporulevreu, fidel credinţei şi spiritului său,careasupravieţuit„faraonilor,luiNabu-codonosor,luiConstantin,luiMahomed,Inchiziţieişiasimilării”.

Flegîncepeprina-şidescriecopilăriaîn familiasa, laGeneva.TatălsăueraevreualsaciancustrămoşidinPolonia,mamaeraevreică franceză. În familieerauncultpentruFranţa,caprimaţarăcarei-arecunoscutpeevreicacetăţeniegali. El povesteşte: „pe-atunci religiaeraimplicatăînoricemomentdeviaţă,darîntr-omanierăaşasimplăşinaturală,încâtnuobservamreligiacaatare”. În

casăserespectauritualuriledeŞabat,aprinderea lumânărilor, odihna, inter-dicţia de a coase, de a scrie,etc. Serespecta caşrutul.Dar copilul observărepedecă,înafaracerculuifamilial,nusemairespectanimic.Cumseîntâmplăcuceimaimulţiadolescenţi,el începesăpriveascăcriticacestcomportament.Cândapoivineîncontact,princolegideşcoalăcatolici,cureligiacreştină,sensi-bilitatealuiestecuceritădeumanismulideilorpropovăduitedeIsusşiajunge–neavândniciopregătirepentruunastfeldeşoc–sănutreascăchiarsentimentedeselbsthaas(urădesine).

Edmond Fleg îşi continuă studiilelaParis (termină studiile secundare laliceulLouis-le-GrandşiapoistudiazălaSorbona,undeobţinelicenţaînfilosofie).Devineunsceptic,îndepărtatcompletderădăcinilesaleiudaice.

ŞideodatăizbucneşteafacereaDrey-fus,careîltulburăprofundpeEdmondFleg. El începe o adevărată anchetăasupraproprieiidentităţi,asensuluideafievreude-alungulistoriei(săneamin-timcăafacereaDreyfusafostmomentuldeclanşator şi pentruTheodorHerzl).Pentru Fleg afacereaDreyfus a fostdeterminantăpentrutrezireaconştiinţeisaleiudaiceşipentrunevoiaimperioasădeacunoaşteistoriaşiculturaiudaică.CândDreyfusafostcondamnatadouaoară,Flegs-asimţit(dupăpropriaexpre-sie)„alungatdinfraternitateauniversală”şis-aîntrebatcutulburare:„evreule,careeste locul tău în lume?”El începe săvadăantisemitismulcareexistaînjurulsăuşiestedeterminatsăafleceestecuadevăratiudaismul.

Cumulând cunoştinţe aprofundate,EdmondFlegîşidăseamacătoateacu-zaţiileaduseiudaismuluisuntfalse.Maimult,continuândsă-şipunăîntrebăricuprivirelareligiacreştinăşiceaiudaică,elaflăcăvalorileeticealecreştinismuluiîşiausursa înTanah.AflăcăceeacespunînţelepţiicreştiniaufostspusemaiînainteînTora.Astfel,cândînEvangheliisespunecăIsuspredica„săiubeştipeaproapele tău”, el reproducea de faptînvăţăturadinLevitic19.18.

Seafirmăcăiudaismularfiînesenţărevoluţionar. Fleg comentează: dacăprogresulmoral, social şi internaţionalînseamnărevoluţie,atunci,da–iudais-mulesterevoluţionar.Dardacărevoluţiaînseamnă violenţă, atunci nu – căciiudaismulesteîmpotrivaviolenţei.Flegaminteşte şi deKarlMarx – un evreubotezatla6anişiantisemitlamaturitate–careaformulat teoriacomunismului,careestelegatăîntr-adevărdeprofetismprinnobilacompasiunepentrudezmoş-teniţi.Darînceeacepriveştetraducerearevoluţionarăaacestuisentiment,Flegaratăcăeuşordedemonstratcămate-

rialismulistoric,esenţialpentrumarxism,reprezintănegaţiatotalăaspiritualismu-luiistoric,esenţialpentruiudaism,şicăacestcomunism(marxist)îşiareoriginileînsocialismulluiProudhon,LouisBlanc,Saint-Simon,Babeuf(lucrudealtfelre-cunoscutdemarxişti).

Maideparte.Iudaismulnuînseamnăexclusivism.VeziIeremia29.7(urmăriţibinelecetăţiiîncarev-amdusînrobie);vezişiDeut11.19(săiubiţipestrăin,căcişivoiaţifoststrăiniînţaraEgiptului);şichiarDeut27.19(blestematsăfiecelceseatingededreptulstrăinului,orfanuluişivaduvei).

Deasemenea,bunătateaesteexal-tată de profeţii evrei – veziOsea 5.6(căcibunătatevoiesc,nujertfe).LafelşipaceaestevaloarefundamentalăpentruIsrael–veziZaharia8.9(iubiţiadevărulşipacea).

Întrebându-seasupracauzeiantise-mitismului,EdmondFleg îşi răspunde:„Amajunssărealizezcăantisemitismulareosingurămotivaţie(nujustificare!):determinarea evreilor de a rămâneevrei”.

ŞiEdmondFlegîşiîncheieconfesi-uneacu12declaraţiideapartenenţălaevreitate:

- Sunt evreu pentru că, născut înpoporulIsraelşipierzându-l,l-amsimţitrenăscând înmine,mai viu decât euînsumi;

-Suntevreupentrucă,născutînIsra-elşiregăsindu-l,vreaucaIsraelsătră-iascădupăminemaiviudecâtînmine;

-SuntevreupentrucăcredinţaluiIs-raelnucerespirituluimeunicioabdicare;

-Sunt evreu pentru că credinţa luiIsraelreclamădinparteasufletuluimeutoatăabnegaţia;

- Sunt evreu pentru că oriunde osuferinţăplânge,evreulplânge;

- Sunt evreu pentru că oricând şioriundestrigăodisperare,evreulsperă;

-Sunt evreupentru că cuvântul luiIsraelestecelmaivechişicelmainou;

-SuntevreupentrucăpentruIsraellumea nu este desăvârşită – omul odesăvârşeşte;

-SuntevreupentrucăsperanţaIsra-eluluiestesperanţauniversală;

-SuntevreupentrucăpentruIsraelOmulnuestecreat–oameniiîlcreează;

-SuntevreupentrucămaipresusdenaţiunişideIsrael,IsraelulpuneOmulşiUnitateasa;

-SuntevreupentrucămaipresusdeOm,imagineaunităţiidivine,IsraelpuneUnitateadivinăşidivinitateasa.

Aflucăacestefrazeaufostintrodu-seînMishkanTefilahîn liturghiarituluireformat.

Israel va dăinui până la sfârşitulvremurilor.

MISSLIM WEISS

Yitzhak “Buji” Herzog, noul lider

al Partidului Muncii din Israel

Numaidoianiaduratdominaţia„femini-nă”aPartiduluiMunciidinIsrael!Înurmăcucâtevasăptămâni,încadrulalegerilorinternepentrufuncţiadepreşedintealacesteiforma-ţiunipolitice,YitzhakHerzogaînvins-o,cu58,8lasută,pepredecesoarealui,ziaristaShellyYachimovich,carenuareuşitsăobţi-nădecât15mandateînalegerilelegislativedinacestan.ÎnHerzogeaaavutunconcu-rentredutabil.Înafarădeomareexperienţăpolitică–aocupatdemaimulteorifuncţiideministru în diferite guverne israeliene–elareînspateo„familiepolitică”.TatălluiestefostulpreşedintealIsraelului,HaimHerzog,fostgeneralînarmataisraeliană,iarbunicul,rabinulYitzhakHaLeviHerzog,esteprimulşefrabinaşkenazimalţării.

YitzhakHerzogs-anăscutla22septem-brie 1960, laTelAviv.A studiat dreptul laUniversitateadinTelAvivşilaUniversitateaCornell dinSUA.A intrat în viaţa politicăîn1999şiacâştigatun locdedeputat înKnesset, în2003,camembrualPartiduluiMuncii.În2005afostnumitministrualLo-cuinţelorşiConstrucţiilor,darfoartecurândşi-adatdemisia.ElamaiocupatfuncţiiledeministrualServiciilorSociale,alDiasporei,SocietăţiişiCombateriiAntisemitismului,alTurismului.A candidat de douăori pentrufuncţiadepreşedintealPartiduluiMunciişidedouăoriaieşitpeloculdoi.

Potrivitanaliştilor,succesulobţinutacumsedatoreazăpresupunerii că, încondiţiileactualedinIsrael,Herzogarputeacolaboramaibinecuguvernul,respectivcupremierulNetanyahu,decâtpredecesoareasa,carese situa pe o poziţie clar anti-Netanyahu.S-a speculat şi despre posibilitatea ca săaccepteinvitaţiadeafacepartedinguvernuldeuniunenaţională,darHerzogadeclaratcărămâneînopoziţie.

Poreclit”Buji”,YitzhakHerzogestecăsă-toritşiaretreicopii.(E.G.)

F a s c i n a n t r e g a l a c t o r i c e s cM a i a M o r g e n s t e r n î n „ A s t ă s e a r ă , L o l a B l a u ”

Drumul spre teatru


dr.LucianHerşcovici,dinIerusalim-sositlaClujpentruuncicludecursurilaInsti-tutulde Iudaistică -,a ţinutoexpunereremarcabilădespresărbătoareadeHa-nuca, relaţia dintre evenimentul istoricşimiracol. În final, participanţii au statdepoveşti,savurândbucatelegustoasepreparatedepersonalulcantineirituale,oechipăprofesionistă,condusădeMariaPod.(Andrea Ghiţă)

În Moldova, supravieţuirea evreiască şi esenţa

sărbătorilorDupăcuvântuldedeschiderealpreşe-

dinteluiIzuButnaru,laBacăuaurmatoconferinţăsusţinutădeing.BrunoMaier,despreevreiifaimoşidinacestoraş.Pro-fesoaraFaniKaltmani-aintroduspeceipeste60departicipanţiînlumeavalorilorfundamentale ale iudaismului, vorbinddespre„Rolulevreilorierişiazi”.

Preşedintele Comunităţii EvreilorBotoşani,DavidIosif, i-asalutatpeceiprezenţişiareliefatimportanţaculturiiînviaţapoporuluievreu.Înalocuţiuneasa,ing.FinkelGustavavorbitdespresemni-ficaţiasărbătoriloriudaiceşiaaccentuatsensul înălţătoralsunetelorşofarului lasărbatoriledetoamnă.Subiecteprecumcel legat de evreii cebri originari dinBotoşani (prof. Beatrisa Finkel - „Des-pre viaţa şi activitatea academicianului Alexandru Graur”), viaţa armonioasădintre evrei şi populaţiamajoritară în

Botoşani (D.Butnaru), personalităţi aleoraşuluiaflateacumSUAşiIsrael(prof.RebecaTalpalaruşiing.FilipMiliteanu),DvarToraşiPericopasăptămânii(dl.TalicSegal)autrezituninteresdeosebitşiviidezbateri. Despre viaţa deOleHadaşînIsraelavorbit,curealismşiumor,dr.ing.SimonGlasberg, readucându-ne laatmosferaagitatădinzilelenoastre,aşacumne-arelatatdoamnaBeatrisaFinkel.

LaSuceava,DanielBlumenfeld le-aprezentatcelor30departicipanţisemni-ficaţiilesărbătoriideHanuca.Pedealtăparte, domnia-saaevocat felul în careaceastăsărbătoareesterelevantăpentrunoide-alungulistoriei.Ierişiazi,aceastăcelebrareneapareînluminaevenimente-lorpecarele-atrăitpoporulevreu.

SesiuneaKeshetcomunăpentruco-munităţiledinBrăilaşiGalaţis-aaxatînjurulsărbătoriideHanuca.DavidSegalIancu,NadiaUstinescu,SorinBlumerauvorbitdesprelumina,miracoleleşierois-mulcarecaracterizeazăaceastăcelebra-re.DesprecontextulistoricşirelevanţasapentruîntreagaumanitateauconferenţiatSuchar Goldstein şi EllaAbramovici.Totpeaxaistoricăasărbătorii,însădinperspectiveleconexiunilorexistente,s-adesfăşuratşiconferinţadoamneiCorneliaGâtlan.Bogdan Lifşin, bun cunoscătoral repertoriuluimuzical deHanuca, s-areferittocmailaaceastăbogăţieliricăceînsoţeşteSărbătoareaLuminii.

LaPiatra Neamţ, prin intermediulconferinţeisusţinutedeEmanuelNadler,amaflatdesprefelul încaresărbătorileevreieştisuntcelebrateînIsraelşiîndi-aspora,diferenţelecareexistăşitradiţiile

numeroasecareneunesc.DupăceMar-celGrimbergaevocatvictoriaMacabeilor,ceurmasăfieîncurândsărbătorită,ave-nitmomentulunei“demonstraţiipractice”.BarMiţvaluiEricEibenschutz,celebratădeoficiantuldecultMarcelBergman,afostofoartefrumoasăilustrareatradiţieinoastremilenare.

O familie care a marcat istoria Iaşiului

Dupăcumne-arelatatdoamnaMarthaEşanu,preşedinteleComunităţiiEvreilor,ing.AbrahamGhiltman,adeschiseveni-mentulculturalvorbinddesprebogateletradiţiiculturalealecomunităţiievreieştidinIaşi,unadintrecelemaivechişimaicunoscutecomunităţidinRomânia.

Sesiunea plenară a fost dedicatăprofesoruluiIţicŞvarţ-Kara,remarcabilăpersonalitateacomunităţiievreieştiieşe-ne.Despreviaţaşioperasaavorbiting.MarthaEşanu.IţicŞvarţafostfolclorist,bibliograf, istoric,secretarliterarlaTea-trulEvreiescdeStatdinIaşi,bibliotecar,publicistşiscriitor.Multepovestiriautobio-graficesuntadunateînvolumelesale„Amoldavişingl”(1976)şi„IurnfonHofnung”(1987).Apublicatmultînziareşirevistede limbă idiş dinVilna, Varşovia,NewYork,Bucureşti.

ProfesorulIţicŞvarţ,cunoscutdinanul1953şisubpseudonimulliterarI.Kara,apublicatpeste35delucrărideamploareprivindpopulaţia evreiascăa Iaşiului şiominimonografie-„Contribuţii la istoriaobştiievreieştidinIaşi”.Deasemenea,apublicatmonografii despre comunităţile

evreieşti dinBacău şiPodu Iloaiei şi ascrisdespreistoriaobştiilorevreieştidinBivolari,Răducăneni şiTârguFrumos.Participândladiscuţiilece-auurmat,prof.MiriamKaiserman şi prof.MarcuMinelau împărtăşit publicului amintiri desprefamiliaKara.

Ing.AdrianCupermanavorbitdespresărbătoriledincalendaruliudaic,făcândoscurtăprezentareasemnificaţieifiecăreiadintre ele şi subliniind rolul lor de liantînmenţinerea tradiţiilor şi în asumareaevreităţiide-alungulgeneraţiilor.

JuristulAlbert Lozneanu a vorbitdespreHanuca, analizând semnificaţiaflăcăriisfintece i-aanimatpeMacabei,soldaţiievreicareluptauîmpotrivaarma-teiluiAntiohusEpifanes.

Apoi organizatorii au oferit partici-panţilorundar-surpriză,unminiconcertsusţinutdecorulcomunităţiiieşene,dirijatdeprof.RomeoLuchianşiavându-l casolistpeAlbertLozneanu.

Ierusalimul şi personalităţile evreieştiDe laArad,doamneleNoemiReck-

erth,DanaKalman şi preşedinteleCo-munităţii Evreilor, IonelSchlesinger, auevocatînprezentărilelorsărbătoareadeHanuca, rolul centralal Ierusalimului înistoriaşiprezentulevreiescşieroiicareau existat şimai sunt în iudaism.Ceiaproape70departicipanţiauaflatdetaliimaipuţincunoscutedinistoriaIsraeluluişidiasporeievreieşti,într-oatmosferăplă-cutăşidestinsă,aşacumeste,deobicei,încomunitateaarădeană.

LaSighet a avut loc o discuţie in-teractivă referitoare la Rabinul BaalŞemTov, părinteleHasidismului, care,conformtradiţiei,şi-arfi legatultimiianide viaţă de zonaMaramureşului. Ceiprezenţiauevocatşialtefigurirabiniceimportantedinaceastăregiune,undeatrăitofoartenumeroasăcomunitateevre-iască.Oraşulcuceamaimarepopulaţieevreiascădinperioadainterbelică(70%)păstreazăurmesemnificativealeacesteipopulaţii, care a dat lumii personalităţiremarcabile,celmaicunoscutfiindchiarlaureatulPremiuluiNobel pentruPace, ElieWiesel.

LUCIANA FRIEDMANN

A II-a ediţie Keshet(Urmare din pagina 3)

Brăila-GalaţiBotoşani

TU BIŞVAT, ANUL NOU AL POMILOR(Urmare din pag. 9)

Anulnoualpomilorafostpreluatşidemişcareasionistă,iarulterior–deinstituţi-ileisraeliene.Astfel,afostadoptatăideeaexportului de fructe israeliene în obştileevreieştidinDiaspora.Organizaţia”KerenKayemetleIsrael”apreluatobiceiulplantăriidepuieţiînIsrael,faptcarearelocanualînziuade15Şvat,cuexcepţiaanilorîncareaceastă zi cade într-o sâmbăta (Şabat).Tu BiŞvat adevenitosărbătoarepopularăînrândultineretuluievreuşiisraelian,prinintermediulmişcărilorsionistedetineret.Aufost compuse cânteceebraice israelienepentru copii legatedeaceastăsărbătoa-re, cântate alături de poeme sinagogale

sefarde.Maimult decât atât:Knessetul,respectiv Parlamentul Israelian, a fostîntemeiatînanul1949înziuade15Şvat,careadevenitşiziuadenaştereainstituţieicaresimbolizeazădemocraţiaisraeliană.

Înîncheiere,adaugunpoemsinagogalcucareseîncheiemasadeSederpentruTuBiŞvat la evreii sefarzi. Este poemulebraic ”YedidNefeş”, scris de poetul şicabalistul Rabi ElazarAzkari din Safed(1533-1600).Esteunpoemdedevoţiuneşirugă.MasadeSederdinsearadeajunde15Şvatseîncheiecusperanţăşiopti-mism,cucredinţăputernicăînajutorulluiDumnezeu.

Acestpoemnuafosttradusînversuriînlimbaromânăpânăacum.

Suntpeste20deanidecândactu-alulpreşedintealForumuluiB’naiB’rith„Dr.MosesRosen”dinRomânia, ing.José Iacobescu,membruînComitetulExecutivalB’naiB’rithEuropa,inginerînspecialitateaautovehiculerutiere,adevenitomdecomerţşirelaţiiinterna-ţionale. Într-unmoment încarepuţiniconştientizauimportanteleinteresedeordineconomicîntreRomâniaşiIsrael,dedupă ’89,aorganizat laBucureştiprimulForumîncareauavutlocdiscuţiinemijlociteîntreoamenideafaceriis-raelienişiromâniprivindproiectuluneicolaborăribilaterale,înfiinţândCamerabilateralădeComerţşiIndustrieRomâ-

nia - Israel,pecareacondus-oanibuni.

DecândafostalespreşedintealForumu-luiB’naiB’rithRomânia(BBR),areuşitsă-lre-vitalizeze prin atrage-readetineri,aducereaîn rândurile Forumu-lui a unor oameni cupondere înmediul deafaceri, bancar, artis-tic ş.a. dinRomânia,înfiinţareaGrupuluideSprijinalBBR,încareacooptatnupuţineper-sonalităţi de prestigiudin societatea româ-nească.Deasemenea,a organizat conferinţeinteractivesusţinutedereprezentanţilavârfai

claseipolitice,aiunorcultereligioase,aivieţiiculturaleromâneşti,precumşiacţiunidesocializare.

ForumulB’naiB’rith„Dr.MosesRo-sen”dinRomânia,condusdeing.JoséIacobescu,esteunuldincelemaiactivedinEuropa,îlcaracterizavicepreşedin-telesenioralB’naiB’rithEuropa(BBE),Erika van Gelder, laAteneulRomân,în deschiderea recentului eveniment„PodurileToleranţei”.Acestomenergic,cutact,simţalumorului,combativitate,cândîmprejurărileocer,aîmplinit75deani!Colectivulrevisteinoastreîiureazăanimulţişibuni,cuceidragi.(R.E.)

LA MULŢI ANI ŞI AD MEA VEESRIM!–preşedinteleBBR,ing.JOSÉ IACOBESCU,la75deani–

YEDIDNEFEŞ(PRIETENDINSUFLET)deRabiElazarAzkari

(Traducereînlimbaromână:Lucian-ZeevHerşcovici)Prieten din suflet, Părinte milostiv,Pe robul Tău atrage-l spre a Ta voinţă,Iar el va alerga, precum un cerb naivSă se închine-n faţa Ta, cu-ntreaga lui

fiinţă.Fiindcă i-ai promis dragostea Ta,Care-i mai dulce decât mierea.

Tu Doamne, plăcut, eşti a lumii strălucireSufletul meu e bolnav de iubire pentru

Tine,Te rog vindecă-mi-l cu-a Ta iubire,Arătând plăcerea strălucirii Tale pentru

mine.Atunci sufletul meu se va-ntări şi se va

vindecaŞi de bucuria Ta eternă se va bucura.

Fă să se înalţe mila Ta,Ai milă de poporul Tău, ales de Tine,Aceasta e dorinţa lui, argintul lui:Să vadă măreţia puterii Tale depline.Doamne, te rog, dorul de farmecul Tău

îmi e viaţa,Ai milă, nu dispărea, nu-Ţi ascunde faţa.

Arată-Ţi faţa, Doamne, Te iubim, fă-ne să o vedem,

Întinde peste noi cupola păcii TaleCu gloria Ta pământul luminează,

lumina Ta să o avem,Te vom descoperi, ne-om bucura de

Tine pe-orice cale.Doamne, acum, când timpul a venit,Să revenim cu Tine în epoca de aur

ce-a pierit.

Pe24noiembrie2013,s-astinsdinviaţăAlexander Spiegelblatt, scriitorisraelian şi fost colaborator al „RevisteiCultuluiMozaic”.„Sigy”,cumîşispuneaAlexander Spiegelblatt, era preocupattot timpul de soarta creatorilor în limbaluiShalomAlehemşinumaipuţinavor-bitorilorsplendidului„mameluşn”,văzuţidedânsulprinmonoclulunuiceasornicar.Spiegelblattareuşitsădescriecumăies-triechiarşicruzimeacriminalăadeportăriiînlagăreledinTransnistria.

Deşiatrăittragediaîmpreunăcuîn-treagafamilieşiînaceeaşimăsurăcatoţideportaţii,copilulSigyasimţitsuferinţaîntregiimasedeevreideportaţi.Durereaadospitînsufletulsăudecopilpânăcescriitorulaajunslamaturitateanecesarăpentrua-şidescriesuferinţaîntr-ocartemăiastră,pecarea intitulat-o„Prinmo-noclulunuiceasornicar”.

Spiegelblatt a simţit că pentru geni-alitatea covârşitoare a lui ItzikMangereonedreptateruşinoasăsăne limităm

numailaarticoleefemeresauconferinţetrecătoare,dreptcarei-adedicatunvo-lumimpresionant(445depaginimarişibogate), intitulate conformculorii iubitea luiManger „Colţişoarealbastre - ItzikManger - viaţa, poezia şi balade”.Prinprofunzimeaei,carteaîlprezintăpeMan-gerconformtitlului,întoatăgenialitateasa.Dupăsuccesulcărţiiînidiş,cutoatăsănătatealuişubredă,l-apreocupat,caodatoriesfântă, traducereaei în limbaebraică.Dupăanide insistenţăşi-a re-alizat visul.Carteadedicată luiMangersegăseşteastăziîntraducereebraicăîntoatelibrăriiledeprestigiu.

Înainteaplecăriisaledintrenoi,Sigya depus un efort supraomenesc şi, cuultimeleputeri,areuşitsătermineocarteamplădesprecelceacreatfabulaînlite-raturaidiş:originalulşideosebitulEliezerSchteinberg, autorul fabulei bazate petradiţiaşifolclorulidiş,deundeaadunattemelecaracteristice.

Sigyafostşocatdefaptulcăungeniude valoare naţională este sortit uitării.Cusprijinul financiarobţinutde la „Beit

In memoriam A căzut o stea – Alexander Spiegelblatt ShalomAleihem”-deşierachinuitdesu-ferinţeleboliicarei-aapropiatsfârşitul-, elamuncitintenspentruapariţiacărţii.

Laînmormântare,mulţidintreceiceauvorbit la căpătâiul săuauevitat cu-vântul „moarte”, preferând să citeascăfragmentedinscrieriledefunctului,expri-mândfrumuseţe,gingăşie,viaţă,înloculexpresiilorcarenuisepotriveauacestuiomdinamic,iubitordeviaţăşidefrumos.

Avocatul IsraelSade, ginerele său,acondusceremoniacucaldăsfinţenie,povestindcugingăşiecăSigyeraomulcaresestrăduiasănusuperepenimeni.„ÎncasafamilieiSpiegelblatt,deşinueraureligioşi,nuseaprindeafoculsâmbăta,pentruanu-ideranjapeveciniireligioşi”.

La cimitir, fiica sa,Alma, astăzi oprestigioasă juristă, se transforma cufiecarepascareoapropiademormântulpărintelui în fetiţaAlmica, din copilărie,pentru a-i spune cu dragoste tatălui:„Abale(tăticule),amîmbrăcatbluzaalbăcare-ţiplaceţie”.

După un articol de ARIE LEIBISCH-LAYSCH

R Â S U L N - A R E M O A R T E- Mircea Crişan z.l. -

Nu-iţinmintedecâtvocea,laradio.Neînsoţea revelioanele, din cutia bătrânuluiTelefunken, deschis când ne întorceamacasăde laOperă.Făceapartedinsăr-bătoare: „Liliacul”,masa cu tacâmurilepregătite,bucuriasimplăşibunădinnoi.Lavârstaaceeanu-iînţelegeampreabinetâlculcuvintelor,darfăceamhazşieu,mo-lipsităderâsulcelorlalţiaimei.Pestecâtă-vavreme,amapucatsă-lşivădlatelevizor,cândmergeamînvizitălarudeîndepărtate,singurelerămaseînţară,-plecateşiele,demult,înIsrael–saulaprieteni.Părinţiiziceaucădac-osăavemtelevizoracasă,osămădistragădelalecţii.„Şşş,eMirceaCrişan!”,făceamtoţilinişte.

NuştiamcănumeleluiadevărateraMauriciuKraus,c-afăcutmuncăobligatorieîntr-unadinunităţiledeapărarepasivăşicănuşi-apierdutumorulniciatuncicândcurăţamolozdupăceunbombardamentfăcuseprafobodegăşi-osimigerie.Erautoţidinechipăplinideprafpedinafarăşidenădufpedinăuntru,darMirceaCrişaneracueişileziceaînfelulluiirezistibil,făcându-isărâdăculacrimi.Aşafăcea,camuflat,şi-nanii-ncarel-amcunoscutşieu„pesticlă”.Aniîncare„nueravoie”săzicidecât„cetrebuia”şiniciodatănuştiaidacăcenzuraosăîncuviinţezecăn-aitrecutde...geamandură!El,pân’laurmă,atrecut,c-arămas„afară”şinicimăcarnumelenuisemaipomenea.‘89avenitpuţinpreatârziupentruMirceaCrişan.Ultimadatăl-amrevăzutcuvechealuipartenerădescenădela„Tănase”,StelaPopescu.Persiflauamândoivârsta,căvervaleeraintactăşi,vorbaluiLovinescu,„simulând–stimulând”.Vorbeleluideduhcumsămoară?!Şi-acum,cred,spuneanecdotedesetăvăleşteraiulderâs.(E.S.)

Cumultătristeţeşidurere,familia,prieteniişicomunitateaevreiascădinRomaniaîlplângpeOCTAVIAN SAVA,cares-astinsdinviaţăînurmaunorcomplicaţiilainimă,luni,2decembrie2013.Uncolaboratoralziaruluinostruacăruirubricăeracitităcumultinteres,OctavianSavarămâneîninimilenoastrecaunscriitortalentat,iubit şi respectat. Ne amintim cu duioşie despectacolele dePurim cu care ne-a delectat,precumşidespectacolulmuzical “Estera”,pecarespectatoriil-auaplaudatlaTeatrulEvreiescdeStat.Cinenuîşiaminteştede“Notazerolapurtare”,“AventurileechipajuluiValVârtej”,emi-siunilededivertismentşiprogrameledereveliondelaTVRdinanii1970,filmele“PostRestant”sau“AdouacădereaConstantinopolului”,cares-aubucuratdemaresucces.

ÎnmormântareaaavutloclaCimitirulEvre-iescSefard,depeŞoseauaGiurgiului,nr.2.Dana Ivan, fiică

T r i s t e ţ e ş i d u r e r e l a m o a r t e a l u i O C TA V I A N S A V A

Contemporaniil-auiubitpeOctavianSava,celcare i-aajutatsădeacu tiflanecazurilorcu-nzâmbet,c-oglumă,uncupletplindesubînţelesuri,spusdeTomaCaragiu,AmzaPellea,Stela şiArşinel,maiaproape-ntimp–EmiliaPopescuşiŞtefanBănică jr., şimulţi alţii!N-a fostsimplu: era o vreme-n care râsul eraprivit ca fiind cevaaproape „subversiv”şisăfaciemisiunide„satirăşiumor”eraocursăcuobstacole,plinădetemericăpână-nultimulmomenttextuls-arputeasă„cadă”,cuurmăridelocveselepentruautor.OctavianSavafăceapartedintre„copiiideduminică”ailumii,cumspuneaodatăDemRădulescudespreceiacăror„meserie” e să facă bucurii oamenilor.Auspus-ofiecarelacatafalculsăudelaCimitirulSefard;omareoameni–lideriai F.C.E.R.,C.E.B., prieteni –, omaredeflori.

Întimpcesevorbea,miseperindauîngândmomentedeviaţă:cumavenitlanoiacasă–stăteamrelativaproape-într-unPesah,pentruuninterviudespreAurel Felea, şi ce bucurosa fost cândmamameaavenitc-o farfurieplinăculotchis,lacaremergeaunpaharcuvin,şi-amdatlehaim!Cinesă-ifacă,acasă,lotchis, că-nBucureştierasingur!Fiicaşi nepotul trăiau înCanada.Cum i-amîntorsvizita, casă facunportretOcta-vianSava, şi-am cunoscut-o peRena,unpatruped canin foarte afabil. În faţacărţilordinbibliotecă,peunadinetajere–omenora,pealta–douăsfeşnicemaridin argint.Am înţeles că ataşamentulluipentrucomunitateeracevaprofund.Sigur,nuerasearădePurimfărăscena-ristul,textierul,regizorulSava,darvenealaatâteaîntruniri,simpozioanedinPopaSoare;laşil-desărbători…CumaluatunpremiulaogalăaUniuniiCompozitorilor,premiuîmpărţitcuMariusŢeicu,pentrumusical-urilecreateîmpreună.Sesimţeadeopotrivăacasăla„Tănase”şilaT.E.S.,lasediulabiaînfiinţatului,atunci,postdeteleviziuneB1şi laBibliotecaTempluluiCoral.Demulteori, îndrumcumaşina

spre casă, îmi povestea despre cărţilelui„înşantier”.Aţinutpână-nultimulmo-mentpaginadeumorde la „RealitateaEvreiască”,intitulată„ZaiFreilăh!”–„Fiivesel!”, precept hasidic foarte eficient,şansădereuşităpecare,dacăpoţi,ţi-odaiînfaţaîncercărilordetotfelulalevieţii.Asta - împreună cuunaltmedicament„naturist”:munca. La „PrimăvaraB’naiB’rith”deanulăsta–aşezaţipeaceeaşibanchetăînautocarulcareneducealaSnagov– îmi povesteadespre unnoumusical,porninddela„Manase”deRo-nettiRoman. „Amvorbit cuArşinel, săvedemcumosăfacem”;trăiaînprezentşiviitor-elixirultinereţii.Ne-amrevăzutla restaurantul „MonteCarlo”, invitaţi laziualuiEugenSegal,care-şisărbătoreacufast80deani.

Lacimitir –evocări.Dana, fiica lui:iubirea tatălui său pentru profesiune,prieteniadintreei,filmedeneuitatpentrugeneraţiile postbelice, „tripleta de aur”a emisiunilor de divertisment, cuDanMihăiescu şiGrigorePop, cărţi scriseşiînproiect…„Suntmândrădeel.Suntmândră că sunteţi aici.OctavianSavarămâne în sufletele ascultătorilor şi te-lespectatorilor săi”.Consilierul culturalal preşedintelui F.C.E.R., dr. ing.José Blum:unsuccintC.V.acoperindaproape60deanideprezenţădemaresucceslaradio,televiziune,încinematograf,teatru.„Personal,amavutonoareaşiplăcereadeacolaboracuOctavianSavaînrea-lizareamultormanifestări organizate încadrulF.C.E.R. […]Nu-mivinesăcredcăvorbescacumdespreOctavianSavalatrecut”.Şi–oselecţie;frază-definiţieaceluidispărutdespreelînsuşi:„Măfelicitcă, într-o perioadădificilă, eu şi colegiimei am reuşit să aducem zâmbetul şisperanţa învieţileromânilor”.Vorbitorulacititunmesajimaginardebunrămas,scrisdeAda Vertan,înnumeleluiSava.

DirectoruldecabinetalpreşedinteluiFederaţiei,ec.Silvian Horn,acititmesajulpreşedinteluiF.C.E.R.,dr.Aurel Vainer.Ocaracterizare: „prototipul intelectualului

evreu,echipatcuunamplubagajdecu-noştinţeiudaiceşidinculturauniversală[…],unmembrudefruntealComunităţilorevreieştidinRomânia […]Nuputemşinuavemvoiesăuitămcontribuţiilesaleatâtdereuşite laîntocmireaprograme-lortradiţionaledePurim[…]NupotuitamodestiaacestuiOM,precumşimoduldeschisînaseprezenta,cuunzâmbetgreudecaracterizat,darmereudisponibillaimplicăriserioaseşilaglume”.Fostulpreşedinte alC.E.B., ing.Osy Lazăr aevocat prietenia, colaborarea la atâteaspectacole dePurim.Rudy Rosenfeld,actordemarepreţalT.E.S.:Sava–unuldin creatoriimusical-ului românesc şievreiesc, autorul minunatelor duetescrisepentruelşiRoxanaGuttman.„Pevremuri,cândexistacenzură,texteleluiSavaerau un drumspre libertate”.Vi-cepreşedinteleF.C.E.R. şi preşedinteleC.E.B., ing.Paul Schwartz: „OctavianSavami-aluminatcopilăriaşitinereţea.A fost un om bun, un sufletmare, unbunevreu,unbuncetăţeanalRomâniei[…]. Încă unul dintremariimembri aicomunităţiibucureştenecaredispareînultimavreme”.TeleastIoana Bogdan:ocolaborareşioprieteniede30deani.„ÎnArhivaTVRexistăsutedefilmesemnateîmpreună;oemisiunedeumorDe la Noe pân’ la Stroe.Merităreluată”. Ing.Paul Schwartzaadăugatcăvafacedemersuripentruoemisiune„Inmemoriam”.Rabi-nulRafael Shaffer, PrimCantorul Iosif

Adler,oficiantuldecultAdolf Fătune-auadusamintedeefemeridacaresuntem.Eraozicusoare.Celuicepleacăîntr-ozicusoare,sespunecă-iparerău.

IULIA DELEANU

Cunoscut prozator, dramaturg, sce-narist, umorist şi realizator almultoremisiunideradioşi televiziune,OCTA-VIANSAVAaavutoactivitatebogatăşidiversă,desfăşuratăde-alungulapesteşasedecenii.Afostiubitşirespectatdecolegişiprieteni,iarpublicull-arăsplătitcuaplauzeşiovaţiipentru“Notazerolapurtare”, piesă care a avut un succesenormşicares-ajucatpemultescenealelumiianiînşir,precumşipentrufilmeca “PostRestant” şi “Adoua cădereaConstantinopolului”, pentru spectacole-lederevistădelaTeatrul“Tănase”,“Opremieră furtunoasă” fiind unul dintrecelerecente,cares-abucuratdemaresucces.Înaniicomunismului,OCTAVIANSAVAadescreţitfrunţiletelespectatorilorcu emisiunile de varietăţi şi neuitateleprograme de revelion de laTVR.Te-lespectatoriimari şimici au urmărit cupasiuneşinuaupierdutniciunepisoddin serialul de televiziune “AventurileechipajuluiVal-Vârtej”.Dispariţialuiesteomarepierderepentru familie,prietenişipentrutoţiceicarel-aucunoscut,l-auiubitşil-auapreciat,pentrupubliculatâtdegenerosfaţădeactivitateasaartistică.

NINA NEACŞU



Comunitatea nu este doar

o organizaţie religioasăÎn articolul din numărul pre-

cedent ne-am referit la Congresul UniuniiComunităţilorEvreieştidinVechiulRegatşi larolulComunităţiiEvreilordinBucureştiînviaţacomunitarăevreiascădintoateteritoriileromâ-neşti.Esteînsădemenţionatcăînprezentareaacestuievenimentnuseputeatrecesubtăcereexistenţadisensiunilorintercomunitare:înspe-cial dintreUniuneaComunităţilor dinVechiulRegatşiuniuniledinprovinciilealipite.Dar,ur-mărindîncontinuaredocumentelevremii,aflămnudoardespredisensiuniintercomunitarecişidespretensiunileînviaţainternăaComunităţiiEvreilor din Bucureşti: tensiuni generate, înprimul rând, de greutăţile de ordinmaterial,careşi-aupusamprentaasupraconţinutuluiactivităţilorextremdediversificatecerevinînsarcinaoricăreicomunităţi.Astfel,„CurierulIs-raelit”din8ianuarie1933scriedespresituaţiaexcepţionaldegreaaComunităţiiEvreilordinBucureşti în condiţiile crizei economice careseabătuseasupra ţăriloreuropeneşi chiaraStatelorUnite.Dificultăţileproveneaudeaco-lodeundeComunitatea,pedeoparte,aveasarcinimultiple, iar, pe de altă parte, surseledeveniturideveneautotmairestrânse.Dincei 15000decapidefamiliievreieştidinBucureştiianului1931,plăteaucotizaţielaComunitatedoar 4000.Iarparteadureroasăeracărespectivelecotizaţiierauminimale,neacoperindnicioopti-medinbugetulşiaşaextremdecomprimat,alComunităţii.

Înacestecondiţii,şefrabinulI.I.Niemiroweradecissăconvoaceungrupdeevrei,perso-nalităţi cu situaţiematerială bună, pentru a-iconsultaînproblemeleatâtdearzătoarealeCo-munităţii.Consfătuireaaavutlocla21ianuarie1933.Printrenumeroşiiinvitaţis-auaflat:M.S.Zentler, deputatulMişuWeismann,dr.Boem-chis,HoreaCarpş.a.I.I.NiemiroweraapelatlatoţisăaibăînvederesituaţiaîncareseaflăComunitateaşisăfacătotcelestăînputinţăsăsalvezeviaţacomunitară,importantfiindcatoţimembriisă-şiplăteascăcotizaţia.Confruntându-secugreutăţilematerialemenţionate,uniidintreconducători susţineau necesitatea renunţăriilaşcolilecomunitare, la instituţiileculturale îngeneral.LaatariteoriiarăspunsfarmacistulAl.Solomon,preşedintelesecţieişcoalelordinca-drulComunităţiiEvreilordinBucureşti.Faţădeaserţiuneacăocomunitatepoatesăfuncţionezefărăşcoli,scriaelîn„CurierulIsraelit”,susţincă,reprezentând unitatea neamului în totalitateaintereselorobşteşti,Comunitateatrebuiesăfieintegrală:adică,săcuprindăsubegidaeitoateinstituţiiledecult,deasistenţăsocialăşidecul-tură,înprimulrândşcolile.Greşescaceia–scriaSolomon–caresusţincăcomunitateaestedoaroinstituţiereligioasăşioînvinuiesccăsusţinepreamulteşcoli.Al.Solomonarăta,dimpotrivă,căeraupreapuţineşcoli.Suntcartiereîntregicuonumeroasăpopulaţieevreiască,lipsitedeşcoli primare şi grădiniţe de copii: cartiereleGriviţa,Lemaitre,cartieruldintreCaleaRahoveişiparculCarolş.a.Citimaşadarînziarcriticiaspre laadresa celorcare, încondiţiiledifi-cultăţilormateriale, vor să desfiinţeze şcolile,spitalele,azilurileşinuurmărescaltcevadecâtsă-şimenţinăfuncţiile.

În dezbatere a intervenit şi preşedinteleFilderman,susţinândimportanţapoliticăşicul-turală a şcolilor comunitare. În structura vieţiicomunitare,scriadr.Filderman,intrăcomplexulintegralalintereselorgeneraleobşteşti.Aceastaesteolege.Unînvăţataspuscălegeaesteocă-tuşăpentruunignorantşioluminăpentruomulconştient.Darcareerasituaţiareţeleişcolarecomunitareîndeceniulpatrualsecoluluitrecutatuncicândaveaulocfrământărilelacarene-amreferit?AflămcâtevadatedinreferatulSecţieiCulturaleaC.E.B.peanii1930-1933.LadatarespectivăC.E.B.întreţinea22deşcoliprimare,profesionale, secundare, de cultură generală,numărulelevilorfiinddecirca3000.Dinpunctdevedereeducativ,dominaudouăorientări:rege-naremoralăprindezvoltareaconştiinţeimoraleaelevilorşiînclinaţiespreînsuşireameseriilor.Rezultatelebunes-audatoratcorpuluididactic.

LYA BENJAMIN

Top 3 din 30O posibilă selecţie a unor evenimente întâmplate în ultimele 30 de zile

Concurs naţional de dat cu stângul în dreptul

Dacăteuiţilacelmairecentscan-dal care agită spiritele în societatearomânească,celprivindmodificareapeşestînParlamentaCoduluiPenal,aisenzaţiacăaiobţinutbiletelatribunaIlaunpenibilconcursdedatcustângulîndreptul,lacarealeşiinoştrivormusaisă câştigedetaşat şi şi-aupus toateşanseledepartealor.

Tămbălăul, în ale cărui detalii numai intru, fiind cunoscute de toatălumea,areuşitsăevidenţiezecâtevalucruri,unelebune,altelede-adreptulrele.Printrebilelenegre,avemoracilăcunoscutăşirecunoscutădetoatălu-meaşidemult:legislaţiaromâneascăesteneclarăşiplinădechichiţe.Parla-mentarii,agasaţideeterneleîntrebărialeANIprivindincompatibilităţileunordeputaţişisenatori,delaacuzaţiileper-manenteprivindconflictuldeintereseşiinadvertenţeleîncompletareadeclara-ţiilordeavere,auîncercatsălegiferezecăeinusuntfuncţionaripublici,ceeace l-a înfuriat, pe bună dreptate, peTraianBăsescu.Mânieîndreptăţitălanivelulunuielementarbunsimţ(articolpecare,decesănurecunoaştem,mulţidintrealeşiîllasălagarderobă,împre-unăcuumbrelaşipălăria).Pentrucă,dacăneuitămînLegeafuncţionaruluipublic188/1999,descoperimodefiniţietautologicăşicarenuparesăsereferenicilapreşedinte,nicilaparlamentari:„Funcţionarulpublicestepersoananu-mităîntr-ofuncţiepublică”.Or,nicipre-şedintele,nicisenatoriisaudeputaţiinusuntnumiţi,cialeşi!Iarfuncţiapublicăestedefinităca„ansamblulatribuţiilorşiresponsabilităţilor,stabiliteîntemeiullegii,înscopulrealizăriiprerogativelordeputerepublicădecătreadministraţiapublicăcentralăşilocală”,nicidefiniţiiledinCodulPenalnefiindmailimpezi.

Esteevident însăcă,profitânddeacestebâlbâielilegislative,parlamen-tarii auvrut săsepună într-opoziţieprivilegiată,încaresănulemaipoatănimeni sufla în ciorbă şi carenuarenimicde-afacenicicubunulsimţ,nicicuprevedereaconstituţionalăconformcăreianimeninuestemaipresusdelege.

Primul lucru bun evidenţiat de

această criză a fost reacţia rapidă,unitarăşichiarmaturăasocietăţiicivile.Stârniţişidedeclaraţiileîntemeiateşifuribundealepreşedintelui,departeacăruiastă,deaceastădată,dreptatea,oameniiauprotestat,cumau făcut-oşipresa,populaţiaşiGDS,careacuzaParlamentulcăacreatdouăcategoriidecetăţeni:„unii,ocastădesus-puşi,carepotjefuistatulşibunulpubliccuimpunitate, şi alţii, oameni de rând,care,exactpentruacelaşifapte,potficondamnaţi la pedepse cu închisoa-rea”.Pedealtăparte,magistraţiidelaÎnaltaCurtedeCasaţieşiJustiţies-auadresat rapidCurţii Constituţionale,reclamând scoaterea parlamentarilorşiapreşedintelui,caşiaminiştrilor,dincategoria funcţionarilor publici. LucruincriminatdurşideComisiaEuropeanăşideambasadeleunorstateeuropeneşiaSUA.

Momentîncarepremierul(carepre-tindecănuaştiutnimic,deşieditamaipreşedintele de partid), împreună cuCrinAntonescu,audescoperitsoluţia:Parlamentulemusaisărediscutelegile,caretrebuieînprealabil„discutatecutoate celelalte instituţii, cuMinisterulJustiţiei,carepeunproiectadataviznegativ,pecelălaltnul-acunoscut,cuCSM, cuParchetulGeneral, şi pre-zentateComisieiEuropeneînaintedeafiadoptate,pentruasestabilidacăîncalcăvreoobligaţieinternaţionalăaRomâniei”.Dardacătotştiacetrebuiefăcut,oaredeceVictorPontanul-ain-struitşipeşefulgrupuluiparlamentaralPSD?Sauacestaaacţionatîndeplinăînţelegerecuşefulsăudepartid,celdinurmăşiCrinAntonescuredescoperindAmericadupăcescandaluladevenitpreamarecasămaifieţinutsubpreş,iaracumîşidaucustângulîndreptulşi sebâlbâie,maialesdupă reacţiileexterne,nemaiştiindpeundesăscoatăcămaşa?

Guvernelor le sticlesc ochii după pensiile private

Crizaeconomicăa făcutcaguver-neledinmaimulteţări, înspecialest-europene,confruntatecudeficitegreudeţinutsubcontrol,săpunădinceîncemaidesochiipepensiileprivatealecetăţenilor.Primacareacedattentaţiei

afostUngaria,careacumdoianianaţi-onalizatfirmelecareadministreazăpen-siileprivate,cceacei-aaduslavistierienumaipuţinde13miliardededolari.

Dupăce,lavremearespectivă,s-adeclaratîmpotrivainiţiativeimaghiare,autorităţiledelaVarşoviaaucălcatpeurmeleungurilorşiSeimulaaprobatca51,5%dinfonduriledeţinutede14firmeparticularecareadministreazăpensiileprivate ale deponenţilor polonezi săfietransferatecătresistemulpublicdepensii!

ÎnRomânia,maimulteguverneauprivit cu jind către banii proveniţi dindepuneri la fonduri privatedepensii.Neputând intramai direct în aceastăavere, guvernele româneşti au alescalea de a limita sumele transferateanualdelasistemuldepensiipublicelacelprivat(aşa-zisulPilonII).

Gurilerelespuncă,întimpulviziteiFMIlaBucureşti,s-arfipurtatdiscuţiineoficialedespreîngheţareatemporarăacontribuţieila4%.Concluziaafost,separe,căatâtatimpcâtRomâniaseaflăînacordcuFondul,contribuţiilenupotfiîngheţateşinicisistemuldepensiiprivatenupoatefinaţionalizat.

ŞisămaizicicăacordulcuFondulnuserveşteşicetăţenilor!

Acordul nuclear cu Iranul face bine la afaceri

ÎncheiareaacorduluidintreFranţa,MareaBritanie,StateleUnite,Rusia,China şi Germania, pe de o parte,şi Iran, pe de alta, face foarte bineafacerilor.Nu e vorba numai de ief-tinirea sensibilă a costului petrolului,darconstructoriideautoturisme,carefuseserăpuşiînsituaţiadea-şiînchideintempestivafaceriledinIrandincauzaembargoului,şicareseaflă,înacelaşitimp,într-osituaţiedisperatăpepiaţaeuropeană,auprimitonesperatăgurădeoxigen.

DincauzaretrageriiforţatedinIran,numai în 2012Renault a înregistratpierderi de 512milioane de euro înprimulsemestru,iarPeugeotapierdutcâte10milioanedeeurope lunădinprofit.Dupăanunţareasemnăriitrata-tuluicuIranul,preţulacţiunilorPeugeotacrescutcucirca37%!

ALEXANDRU MARINESCU

Din istoria C.E.B.

SAŞA IONESCU - dragoste, respect, admiraţie şi recunoştinţă! ÎncarteaprietenilorCăminului„Ro-

sen”,prof.univ.dr.ing.SarinaIonescu-prieteniiîispunSaşa-arerezervatăopaginăspecială.

Deanibuni,SaşaIonescuşiinvitaţiieivincuregularitatelaCămin,înfie-caremiercuri,cândpurtămdiscuţiiani-matedespreproblemesociale,etice,politice,economice,religioase,literare,artistice,ştiinţifice,etc.Sămenţionămcădomniasaaredouăsubiecteprefe-rate,carenulipsescniciodată:oraşulCâmpulung-Moldovenesc,undeatrăitmulţiani,şiStatulIsrael,pecareîlcon-sideră,prinrealizărilesale,oadevaratăminuneaistorieicontemporane.

Acestediscuţiisuntextremdebene-ficepentrumoralulnostru.Săadăugăm

căSaşa,fireinimoasă,rezolvăadeseadiversesolicitărialerezidenţilor(regă-sireaunorrudepierdute),atâtînţară,câtşiîncălătoriilesaleînIsrael.Pentrutoateacestea, îiaducemunelogiuşiexprimăm sentimente de dragoste,respect,admiraţieşirecunoştinţăfaţădeSaşaIonescu.

DarSaşaesteapreciatăşidemulţialţii.EadesfăşoarăomuncăintensăîncadrulorganizaţieiB’naiB’rithşiesteunuldinmembriiceimaiactiviaiAso-ciaţieiEvreilordinRomâniaVictimealeHolocaustului.Pedealtăparte,înanul2007,cândaavutlocunevenimentculargăparticipareinternaţională–„150deanideIndustrieRomâneascădePe-trol”–SaşaIonescuaprimitDiplomade

OnoareşiMedaliaJubiliară„ExcelenţaînPerformanţă”.Deasemenea,în2012preşedinteleţăriii-aconferitOrdinulNa-ţional„PentruMerit”îngraddeCavaler.ÎmiamintesccăatunciSaşaadeclarat:„primescaceastădistincţieînnumelemiilordeevreidinCâmpulungcareaufostdeportaţiînTransnistriaşiaumuritacolo“.Câtămodestie!Cesufletnobil!

Clipeplinedeemoţie.Afostohotă-rârearezidenţilorCăminului“Rosen”.Zilele trecute, la întâlnireacuSaşa–poateîntâlnireacunumărul500–i-amoferito fotografiedegrup,unbuchetdecrizantemeşiocaldăîmbrăţişare.

Sănetrăiască!

POMPILIU STERIAN

Reparaţii la cimitirile evreieşti din CapitalăÎn cadrul unei ample acţiuni de

renovare şi reamenajarea cimitirelorevreieştidinBucureşti,vicepreşedinteleF.C.E.R.,preşedintealC.E.B.,ing.PaulSchwartz,aprezentatla25noiembrieîn prezenţa preşedintelui F.C.E.R.,deputat dr.AurelVainer, precumşi anumeroşireprezentanţiaiC.E.B.,opri-măetapădereamenajareaCimitiruluiGiurgiului.

Lucrările au constat în defrişareavegetaţiei, construirea sau reparareaunormonumente,precumşibetonarea

unei însemnate suprafeţe, cu scopuldea facilitaaccesul lamorminte,darşidea împiedicaexploziavegetaţiei.DeasemeneaoperaţiuniaubeneficiatCimitirulSefard,undes-aamenajatunparclaintrareşiafostrefăcutmonu-mentuleroilor,anteriorvandalizat,darşiCimitirul Filantropia, unde s-a pro-cedatladefrişareavegetaţieiînexces,amenajareaunei săli de aşteptare şirenovareabirouluiadministrativ.

EforturilorF.C.E.R.şiC.E.B. lis-aalăturatsprijinulprimitdinparteaPri-

măriei Generalea Capitalei, Pri-măriei SectoruluiIşiPrimărieiSec-toruluiV, dar şi oseriedesponsori,care au dorit săîşi păstreze ano-nimatul.Maimultedetaliipotfigăsiteînpublicaţia“Cimi-tirele evreieşti dinBucureşti” editatădeC.E.B.

DAN DRUŢĂ


FamilialuiAlexandruSzmuk,tatălEveiŢuţui,trăialaGheorgheni,oraşcare,dupăDictatuldelaViena,arevenitUngarieihorthyste.Aufostaplicatenumeroaselegirasiale,antievreieşti,deaceeaEva,ceamaimaredintreceitreicopii–maiaveadoifraţimaimici–neavândposibilitateasăurmezeliceulînoraşulnatal,aplecatlaBudapestaundeafostacceptatălaunliceuprestigios,multpreaserioscasăaplicelegislaţiaantievreiască.OcupareaUngarieişiaTransilvanieidenorddecătrearmatagermană,la19mar-tie1944,aprins-olaBudapesta.A vrutsăseîntoarcăaca-să dar, din cauzabombardăriipoduluipesteTisa,trenurilespreArdealnumaicirculau.A rămasîn capitala ungarăşiastfelareuşitsăsupravieţuiască.

Părinţiişifratelemaimic (celmareseafla,deaseme-nea, la Budapes-ta)aufosttrimişiînghetou,maiîntâilaGheorgheni, apoilaReghin.Aceasta,în pofida faptuluică,potrivitlegislaţieimaghiare-dacăs-arfiaplicat-erauscutitedelatrimi-tereaînghetouşideportarepersoanelecareauluptatîntimpulprimului războimondial,au fost răniteşionoratecudecoraţiişimedalii,inclusivfamiliilelor.Afostşicazultatăluiei,Alexandru,mutilatderăzboişiposesoradouămedaliideargintpentruvitejieîncadrulfosteiarmateaus-tro-ungare.Dar,cânds-areferitladocumentulrespectiv,vicecomandantulpoliţieioraşuluinul-aluatînconsiderare,spunândcăvreasăcureţeGheorgheniulde“jidani”.Ajunşiîn fabricadecărămizide laReghin,actelesaleau fostconfiscateşiazvârlitepestealtemiişimiideacte,luatedelaevreiicareurmausăfiedeportaţi.Duşilagară,Miki,băiatulcelmic,careobservaseundefusesearuncatacelactşi–parcăarfiavutopremoniţie–l-aimploratpetatălluisăîncercesă-lrecuperezedinmaldăruldehârtii.Sprenoroculfamiliei,dosarulîncaresegăseafiinddeculoareroşie,afostdestuldevizibilşitatăll-ascosşil-aluatlael.

Legea-i lege…chiar şi la ofiţerii naziştiAufosturcaţiîntrenşi,îngrămădiţiînvagoanedevite,

auînceputcălătoriagroazei,încondiţiilede-acumbine-cunoscute.Oameniisechinuiauşiceimaislabimureaupecapete.Pentruamenţinecâtdecâtordineaşifiindcăeraunbărbatenergic,AlexandruSzmukadevenitunfelderesponsabilalcelordinvagonşiintermediarcuautori-tăţilemilitaremaghiare.Astfels-aîntâmplatcălaKosice,undeseaflaatuncigraniţadintreUngariaşiteritoriulfosteiCehoslovaciiocupatdeGermania, trenul careurmasăpărăsească teritoriul ungarastaţionatmaimult şi s-audeschisuşile.AlexandruSzmukacoborâtpeperondupăapă.UnofiţergermanSSl-aîntrebatcuduritatececăutaacolo.Inclipaaceeaaavutoinspiraţiede-adreptuldivină.Avândînbuzunardocumentul(redactatînlimbagermană),aavutcurajulsă-ispunăofiţeruluigermancă,potrivitlegii,elşifamilialuinuartrebuisăfiedeportaţi(nicimăcarnuştiacăseîndreptauspremoarte)şii-aarătathârtia.Ofi-ţeruls-auitatcâtevaclipeladocument,suficientsăvadăcăAlexandruSzmukcăzuseprizonier,gravrănitînluptăcorplacorp.Văzândcăofiţerulîndoaiefoaia,i-aspus:“citiţimaideparte,suntposesoruladouămedaliidevitejie”,lacareofiţeruli-arăspuns:”Bei uns das ist genug(Pentrunoi

estesufficient).Coboarădintrenşiîntoarce-teacasă”.Amaiavutatâtatimpsăîideajosdinvagonpesoţieşipebăiat.Deşin-aveaunicibani,nicibiletedetren,aureuşitsă se întoarcă laGheorgheni, spre uluirea autorităţilorşibucuriaprietenilor.Lis-audatînapoicasaşibunurileconfiscate,daraveautotfeluldeinterdicţii, inclusiva-şipărăsidomiciliulpentrua-şiprocuraalimente.Daraufostajutaţideprieteniineevreitimpdepestetreiluni,pânălaeliberare.Nuafostoviaţă liniştitădeoareceasupra lorpluteapermanentameninţareamorţii.

Este greude găsit o explicaţie pentru gestul aceluiofiţer.Ceamaiplauzibilăarfică legea-i legeşidacăafostîncălcată,trebuieîndreptată.Sau,cineştie,poateafostunomcusuflet,poateavuseseprietenievrei…(din450.000…iertasetreisuflete!)

Asediul Budapestei, petrecut la un hotelTitlulpareatractivdarsăprecizămdelabunînceput

unlucru:estepovesteasupravieţuiriiEveilaunhotelundeeramenajeră.

Dupăcepărinţiii-auinformatpecopiiiaflaţilaBuda-pestacăs-auîntorsşicăaufostscutiţidedeportare,Evaşifrateleei,Peter,şi-auscossteauagalbenă.Aveaucâteocopieaactuluipentrua-lfolosilaeventualerazii.Darlucruriles-auînrăutăţitdupăeşecul încercării luiHorthydearupealianţacuHitlerşivenireanyilaşiştilorlaputere,după15octombrie1944.Numaierauvalabilescutirile,(sub presiune internaţională,Horthy a oprit deportărileevreilordinBudapesta),evreiierauvânaţipestrăzi,duşifielaDunăreşiîmpuşcaţi,fietrimişipejossprelagăreledinGermania în aşa-numitele “marşuri alemorţii”.Evas-a găsit şi ea într-o astfel de coloanădar, tot datorităcopieiactuluisalvatorarătatunuiofiţerungur,areuşitsăseîntoarcălaBudapesta.Ruşiiseapropiau,iarnyilaşiştii,presimţindsfârşitul,serăzbunaupeevrei.Numaierauînsiguranţănici încaseleaflatesubocrotireaunoramba-sadeneutre,nicidacăaveauvizedeplecare.Înacestecondiţii,făcândrostdeactefalse,s-aangajatlahotelul“Hungaria”.Nuştiadacăceide-acolobănuiaucăcevanueraînregulăcuea,darpovesteşte:“Numi-amdatseamadacăcolegelemele,şefameasaualţiangajaţiaihotelului

bănuiaucăeramevreică.Amlucratcotlacotcucelelaltefetelacurăţenieşimi-auapreciatmunca.Credcăacestfapt i-aconvinscă…nueramevreică. Înconcepţia lor,evreiinufăceauşinusepricepeaulamuncafizică.Afostoperioadădramatică.HotelulseaflapemalulDunăriişiînfiecarenoapteauzeamcumerauîmpuşcaţievrei, iardimineaţavedeamdelafereastrăcorpurizăcândînzăpadadepechei.ÎntimpulasediuluiBudapestei,nyilaşiştiifăceaunoaptearaziipesteraziicasăprindăevrei.Ruşiierauladoipaşi,viaţaloreraameninţatăşipeeiîiinteresacumsă-iomoarepeevrei”.Dinpăcate,îşiaminteşteea,frateleei–şielînposesiaunoractefalsecucareseangajasemecanic laHotelHungaria – nu amai rezistat nervosdincauzacontroalelor şiadecissă iasădinadăpostulhoteluluişisăîncercesătreacălaruşi.Nus-amaiîntorsniciodată.L-auîmpuşcatungurii,nemţii,ruşii,cineştie?Evaşifamilianuaureuşitsăafleniciodată.Eaascăpatcuviaţăşi,deoareceesteanimatădegândul“sănuuitămpentrucalucrurilesănusemairepete”,evocădemulteoriastfeldeepisoadedinviaţafamilieiei.

Holocaustul cărţilor în Ungaria

Înpreajmazileide9noiembriea.c.,marcareaa75deanidela”Noapteadecristal”dinGermania,cândaînceputoficialprigonireaevreilor,pecâtevasite-urialeextremiştilordedreaptadinUngariaauapărutapeluripentruorganizareadeceremoniideardereaunorcărţicare,potrivitautorilorapelului,nu corespundeau ”spiritului şimoralei poporuluimaghiar”.Eravorbaderevisteşicărţipornogra-fice, de propagandă comunistă, romane ieftineconsiderateimoraledarşideoseriedeautoricare,potrivitextremiştilor, intrau înaceastăcategorie,înprimulrândscriitorievrei.Textuleraoreluareaunuiapellansatîn2011şiseparecăoastfeldeacţiunes-arfidesfăşuratosingurădată,prin2010,într-ocomună.Cumnuauexistatinformaţiicăla9noiembriearfiavutlocaşaceva,lucrurileaufostlăsateînpace.

Dariatăcăacums-aaflatcăapelulafostluatînserios.Tineriidintr-oorganizaţieobscură,”Frontulnaţional”,s-auadunatîntr-ocomunăînjurulunuifocpentruceeaceapurtatnumelede”holocaustulcărţilor”.S-afolositunaltcuvântpentrudenumireaacţiunii,darsemnificaţialuieraclară:”holocaust”.Printretipăriturilearse–adunate,separe,dinbi-bliotecilepărinţilor–s-aaflatşiunvolumdepoeziialeluiMiklósRadnóti,unuldintreceimaimaripoeţimoderniaiUngariei,victimăaregimuluinyilaşist.

Este adevărat, a fost un episod izolat, daranaliştiaifenomenuluipoliticdinUngariaaratăcăîngrijorătoareesteînsăşiideeadeafaceaşaceva,deareluaunadintrecelemaicondamnabilefaptealenaziştilor,provenitădelainchiziţiamedievală-ardereaperugacărţilor.Chiarşidupă75deani,oameniinuuităcăînGermanialuiHitler,operelecelormaimariscriitoriprogresiştigermani–şinuneapăratevrei–aufostarseperug.Cândcinevas-aadresatsite-ului”Frontuluinaţional”şiapusîntrebarea:”CeaveţicuRadnoti?”,is-arăspuns:”Nimic,darnuede-alnostru”.Eralimpedecăsereferea la origineaevreiascăapoetului, deşi elsebotezasedemultşieracatolic,ceeacemulţiextremiştidedreaptanuştiu.

Ceeaceestemai grav înacest episodestecăfăptuitoriisunttineri.Estevorba,adeclaratunanalistpolitic,defaptulcăeifacpartedingeneraţiacareîncurând,înperspectivaalegerilordin2018,vareprezentamajoritateavotanţilorşivaformaşistructuradeconducereaUngariei.Estelimpedecucepartidvorvota,astfelcănuvafiosurprizădacăînacelcicludealegeri,partidulcucelemaimultevoturivafi”Jobbik”sauunaltpartidasemă-nătorcaconcepţie.

Explicaţiaacestuifenomeneste,potrivitobser-vatorilorpolitici,ideologiapromovatădeguvernulFidesz,creştin-democrat.Chiardacănuesteco-piatăsutălasutădupăceaapartidului”Jobbik”,a”împrumutat”multdelaformaţiuneadeextremadreaptă.Deşi Fidesz respingeantisemitismul şinegareaHolocaustuluişirecunoaşterăspundereaguvernuluiUngariei din 1944pentrudeportareaevreilor,elsprijină,chiardacănuoficial, reabili-tarealuiMiklosHorthy,fostguvernatoralţăriişialiatalluiHitlerîncelde-aldoilearăzboimondial.Analiştiiaşteaptăsăvadăcumvareacţionaguver-nulOrbanlapropunerea”Jobbik”deaiseridicaostatuieecvestrăluiHorthyîncentrulBudapestei,partidulfiindnemulţumitcă fostulguvernatornuaredecâtunbustîntr-obiserică.

Nuestedemirarecăînacestecondiţii,într-unrecentsondajdeopinierealizatînrândulevreilorcaretrăiescînţărimembrealeUE,laîntrebareadacăsesimtameninţaţi,procentulcelmaimarederăspunsuri”da”auprovenitdinUngaria.

Carăspuns laaceastăprovocare,membriaisocietăţii civile, artişti, oameni de culturăauor-ganizat,peunbulevardprincipalalBudapestei,osesiunedepoezii,citinddinopereleluiMiklósRadnóti.

PaginărealizatădeEVA GALAMBOS

Povestiri ale supravieţuitorilor

Întorşi de la graniţă, în drum spre AuschwitzCeea ce i s-a întâmplat familiei EVEI ŢUŢUI-SzMUk

este aproape unic în istoria Holocaustului, cel puţin în spaţiul nostru est-european. Cazul a fost inclus şi în lucrarea istoricului R.Braham “Enciclopedia geografică a Holocaustului din Ungaria”, la capitolul despre Tran-silvania de nord. Eva mi-a povestit de mai multe ori întâmplarea incredibilă prin care familia ei s-a salvat de la deportare. Relatarea care urmează este un rezumat al acestor evenimente.

Condiţii bune la Căminul “Dr. Moses Rosen”Înainte de Hanuca, o familie de

persoane de vârsta a treia a ţinut ca, împreună cu felicitările, să transmită şi câteva gânduri despre tratamentele de care se bucură la Căminul „Dr. Mo-ses Rosen”. Redăm mai jos rândurile adresate de cei doi pensionari:

„Împreună cu urările noastre debinecuocaziaSărbătoriiLuminii,Ha-nuca,vătransmitemmulţumirilenoas-

trepentruaprobareainternăriinoas-tre înCăminul „Dr.MosesRosen”,undelocuimcarezidenţide7lunişiunde,datorităgrijiidomnuluidirector Perrotta,aîngrijiriimedicaleşideasis-tenţă acordate de întregul personalmedicalşideasistenţiisociali(inclusivpentrurecuperareapringimnastică),a hranei suficiente şi diversificate,a curăţeniei asigurate, ne simţim în

mareparterecuperaţi.Larefacereanoastrăfizicăşipsihi-

căacontribuitîntregulpersonal,cares-acomportatimpecabil.“

Cu multe mulţumiri,EMILIA şi CONSTANTIN BRĂDĂŢAN foşti colaboratori ai Centrului de Stu-diere a Istoriei Evreilor din România

21noiembrie2013

Alexandru Szmuk

Eva Ţuţui Szmuk


J E W I S H R E A L I T YThe Miracle of Hanukkah Celebration

Gathered Again the Jews from across the Country

The European Council Resolution on the Brit Milah provoked

reactions in Romania

As every year, Hanukkah in the38 communities in our country wascelebratedwith lighted candles,musicandgreatjoy.Themessagestransmittedonbehalfof thePresidentofRomania,Traian Băsescu, and PrimeMinisterVictor Ponta weren’tmissed, as wellas the President of FJCR, Dr.AurelVainer,Deputyofourethnicminority.InBucharest the Hanukkah ceremoniesbegan with a massive presence ofboth communitymembers and FJCRleadership,ofrepresentativesofJewishorganizations andmany personalitiesfrom thepolitical,economic,socialandcultural life. The presence of MariaBăsescu, the President’s wife, at theHanukkah ceremonies honored theevent.AfterthefirstcandlewaskindledandRabbiRaphael Shaffer explainedthesymbolsoftheholiday,thosepresentenjoyed a great show,with prominentOpera soloists invited, including thesopranoFelicia Filip.Afterwardsmanydelegates started their travel into thetraditional Hanukkiada. President ofFJCR,Dr.Aurel Vainer, travelledwitha large group ofmembers of differentcommunities to Galaţi where, on theoccasionofHanukkahholiday,theTempleofCraftsmanwasreinaugurated.FJCRPresidentalsoparticipatedinIaşitothe

lighteningof the lastHanukkahcandle.RabbiRafaelShafferitineraryincludedapartof thecommunities inTransylvania–TârguMureş,Bistriţa,ClujandSibiu.In all these communities, he explainedthe meaning of Hanukkah miracles,pointing out that miracles could nothappenonlythen,buttoday,wejusthavetodiscoverthem.InthecommunitiesofMoldova-Focşani,Bacău,PiatraNeamţ,EdiKupferberg, chief of theRabbinicalChancellery, spoke about the feast ofHanukkahandthecausesthatledtotherevoltoftheMaccabees.Allthespeakersstressedtheimportanceofthismoment– thesavingof themonotheism,of theJewishtraditions,actuallyoftheJudaismagainst the impositionwith brutality ofanotherfaith.Hanukkahwascelebratedinothercommunitiestoo-Braşov,Arad,Ploieşti,Tecuci,Timişoara,Oradea,SatuMare, Sighet, etc. The Lauder ReutSchool of Bucharest also celebratedHanukkah, lightingHanukkah candlessimultaneouslywiththoseforChristmas,accordingtoanalreadylongtradition.ThehonorguestoftheeventwasthePrimeMinisterVictorPonta.Beinga cheerfulholiday, the religious celebrationwasfollowed everywhere by concertswithtraditionalHanukkahsongs.

Threemembersofnationalminoritiesof theRomanianParliament,Dr.AurelVainer,President of theFederation ofJewishCommunitiesofRomania,IbramIusein (TurkishDemocratic Union ofRomania)andAmetVarol(DemocraticUnion of Turco-Tatar Muslims inRomania) have takena standagainstthe EuropeanResolution concerningcircumcision.ThetextoftheCouncilofEuropetakeintoconsideration“therightof the child to physical integrity” andrequestfromtheMemberStatestobeginthe procedures for public consultationwith a view to a strategy of banningsuchpractices,suchascircumcisioninchildrenofthemosaicorMuslimorigin.

In this context, the three deputiessigneda declarationwhich expressesdissatisfaction and sadness for theadoption of this decision that violatestherightsofthecitizensofourcountry,bytheLawofReligiousFreedomandofReligiousCultsofRomania.

Circumcision, on the eighth dayof life, is almost universally practiced

among the Jews, and that prohibitionadoptedbytheParliamentaryAssemblyof theCouncil ofEurope could causeentire Jewish communities to be inthepositionofnolongerbeingabletopracticetheirreligionproperly.Similarly,thepracticeofcircumcisioninIslamisa sine quanonofmembership in theMuslim religion. “We cannot acceptthe idea that theCouncil of Europe,an institution dedicated to protectingthefreedomsofitscitizens,willlimitorpreventculturalandreligiousfreedomoftheJewishandMuslimcommunitiesinEurope.Theresolutionadoptedrecentlyisspreadingenmityandhatred,servingat the instigation of a clash betweencultures and religious groups”, readstheDeclaration.

The three deputies are asking allRomanianparliamentarians“toadoptanattitudeofrejectionofdiscrimination,oflimitationofreligiousrights,preventingfuture and unjust actions againstcircumcision”.

16 Colors... in a Rainbow!ThesuccessofBereshit,anactionwiththegoalofenhancingtheJewisheducation,

haspromptedtheorganizersofthesecoursestofindsomeotherattractiveformsforthosewillingtoknowmoreaboutJewishhistoryandtraditions.InthiswayKeshet(Rainbow)wasbornwhichhasnowarrivedto itsSecondEdition.Theeventwasorganized in 16 communities in the country and the number of participantswasabout1000.ThemostnumeroustraineeswereinBucharest,TimişoaraandOradea.Theirtopicswereofthemostdiverseareas,fromJewishhistory,totraditions,fromKabbalahandAmazons,tohumor,dramaandmusic.BecauseittookplacebeforeHanukkah,thelecturersalsospokeaboutthesignificanceofthisholiday.Referringtothesuccessofthisnewedition,thePresidentofFJCR,Dr.AurelVainer,outlined:“Wedemonstratedonceagainthatwearethepeopleofthebook”.Inhisturn,theDirectoroftheJointRomania,IsraelSabag,evokedthe“thirstforknowledge”ofthemembersoftheJewishcommunities,”theirneedforJudaism,JewishcultureandYiddishkeit”.

OnNovember20th-24thinBucharesttook place the 20th Edition of theInternational FairGaudeamusBook ofLearning.Among themany publishinghouses, foundations and culturalinstitutionspresentattheJubileeEditionGaudeamuswas alsoHasefer, in thespiritofatraditionmuchappreciatedbyits readers.On the second day of thefair, Hasefer organized a triple event,launching the volumes: “CommunitySurvivalStrategiesintheContextoftheNational Legionary State. Documents-1940-1941”,byLyaBenjamin; “VisualCodes.The Jews of Bucharest, 1881-1941”, byAnca-AureliaCiuciu; “JewishTraditionsandCustoms.What,HowandWhy?” byAlfred J.Kolatch.The eventwasopenedby theDirectorofHaseferPublishingHouse,AlexandruMarinescu,whomoderatedthetalks,presentedthethreeauthors,andalsotheentireeditorialteamwhomadethisreleasepossible.Thereleased volumes represent importantfilesofhistoryoftheJewsinRomania,as

wellasauthenticvolumesdevotedtotheJewishreligionandspirituality.

Dr.Aurel Vainer, FJCR President,thankedallthosepresentandallthosewhohavemadepossiblethereleases,whichthey characterizedas “vitally importantforhumanknowledge”.Hesaid thatallthreebooksprovide real novelty items,fromdifferentperspectives,historicalandreligious.At the same time, hepointedout that thework of researchers fromtheCenter for theStudyof theHistoryof the Jews inRomania have broughthighlightsinthehistoryoftheJews,howtheymanaged to survive somedifficultmoments and situations in Bucharest.Speakingaboutthevolumededicatedtothe Jewish traditions and customs, thespeakersaidthatitisacomplexworkthatanswersmanyquestions,eventhoseofJews.Theparticipationand theeventsorganizedbyHaseferprovedtobeagreatsuccess,andthebookreleasesenjoyedasignificantnumberofparticipants.

Light, hope, renewal, these werewords for the sixth day of Hanukkahin the Jewish community in Galaţi.Accordingtothetradition,aseveryyear,Dr.Aurel Vainer, FJCRPresident andparliamentarianvisitedthecommunitiesacrossthecountry,alongwithJCBandFJCR representatives, such as FJCRvice-presidentandJCBpresident,Eng.PaulSchwartz, and the director of theCAPI,Eng.RudyMarcovici.

The firstmomentwas the openingof thecommunity restaurant,housed ina fully renovated room.At the festivetableofferedbythegeneroushost,Sorin

Blumer, thewelcomingPresidentof theJewishCommunityinGalaţi,participatedalsoIancuAizic,PresidentoftheJewishCommunity in Tecuci, Rabbi ŞlomoTobias,guests from Israel,membersofthecitycommunity,andmanyfriendsofthecommunity.Inhisopeningwords,Dr.AurelVainercongratulatedthePresidentofGalaţi community, SorinBlumer, forhis contribution in this project, for hisconsistencyandforhismeritsoforganizer.ThespeakerhasevokedthespecificsofthefeastofHanukkah,whichsymbolizeslightandrenewalandcoincideswithre-inauguration of theCraftsmenTemple.

Other speakers were: Sorin Blumer,Presidentof the local community,Vice-President FJCR, Eng. Paul Schwartz,Eng.RudyMarcovici,DirectorofCAPI,SamuelIzsak,ChiefExecutiveOfficeroftheCharityFoundation.

ThesecondpartofthemeetingwasorganizedintheCraftsmenTemplewhichwas re-inaugurated. The renovationworks revealed a shrine forworship ofa particular spiritual and architecturalbeauty,certainlyvaluableculturallyforthehistoricalensembleinGalaţi.

Dr.Aurel Vainer, FJCR President,spoke about the significance of the

HanukkahholidayandpresentedabriefhistoryofCraftsmenTemplefromGalaţi,built in1875with theJewishcraftsmenfunds, noting its splendor. He alsothankedallthoseinvolved,thePresidentoftheJewishCommunityfromGalaţi,thePresidentofthe“Caritatea”Foundation,thebuilders.Intheend,allthosepresentlistenedtosongsinHebrewandYiddishlanguages, to traditional andmodernJewishsongs,intheinterpretationoftheJewishcommunityfromGalaţichoir,thechoirHazamirfromJCB,andalsotothepopularKlezmerBucharestband.

Jewish Book and Culture

T h e S y m b o l o f R e n e w a l i n G a l a ţ i


COMEMORĂRIlLa1ianuarie1934amuritscri-itorulJacobWassermann,născutlaFurth.Ceamaicunoscutăoperăasaeste„Drumulmeucagermanşievreu”.l La 3 ianuarie 1967 amuritlaBucureşti poetul de expresiegermanăAlfredMargul-Sperber,originardinBucovina.Dintrescri-erilesaleamintim:„Versuripentrutineret”, „Poezii”, „MiculHansaflăceeviaţa”. Atradusînlimbager-manăversurialepoeţilorromâni.lLa5ianuarie1937s-anăscutpictorulTomaHirth.Afostmem-brualUniuniiArtiştilorPlasticidinRomânia(d.2009).lLa7ianuarie1908amurit, laIaşi, scriitorul şi publicistul Ro-nettiRoman (AronBlumenfeld).Broşura „Douămăsuri” (1898)abordează probleme legate desituaţia evreilor din România.Operasaceamaiimportantăestepiesa„Manasse”,tradusăînmaimultelimbi.lLa8ianuarie1923s-anăscutînGermania JosephWeisenbaum,unul dintre pionierii dezvoltăriicomputerelor(d.2008).lLa9ianuarie1873s-anăscutîn Ucraina poetul de expresieebraicăChaimNachmanBialik(d.1934).lLa12ianuarie1914s-anăscutscriitorul şi criticul literarTraianŞelmaru(d.1999).lLa12ianuarie1925s-anăscutlaBucureşticompozitorulLauren-ţiu Profeta.Autor a numeroasecântece,printrecareşicompoziţiipentrucopii(d.2006).lLa12ianuarie1991amurit,laZürich,scriitorulAndréKaminski,născut laGeneva.Ceamai cu-noscutălucrareasaesteromanul„AnulviitorlaIerusalim”. lLa15ianuarie1908s-anăscut,laBudapesta, fizicianulEdwardTeller. La începutul anilor 30 aemigrat in SUA. Este creatorulbombei cu hidrogen.Amurit în2003.lLa21ianuarie1908s-anăscut,laBaku,fizicianulLevDavidoviciLandau.În1962aprimitpremiulNobelpentrulucrărilesaleprivindmateria în stare condensată (d.1968).lLa24ianuarie1869s-anăscutlaHârlău, jurnalistulHoriaCarp.Afostsenatorînperioadadintreceledouărăzboaiemondiale(d.1943).lLa28ianuarie1927s-anăscut,laFocşani,jurnalistaFeliciaAntip(d.2013).lLa29ianuarie2001amurit,laBucureşti,WillyMosesMendels-sohn,economistdemarcă.

ANIVERSĂRIl La12ianuarie1937s-anăscutscriitorulAurelStorin.Dramaturg,poet,prozator(cuprecădere,umo-rist).AprimitpremiulspecialUniterpentruteatrulderevistă.Acondusrevista„RealitateaEvreiască”.lLa24ianuarie1932s-anăscutLeonieWaldmannEliad,apreciatăactriţăaTES.

EVENIMENTE GLOBALE1935

l JosephGreen,producătordefilm,venitdinSUAînPolonia,pen-truaturnafilmul„Ydl MitnFidl.Lanumai2anidupăacestfilm,J.G.vaproduce„ABriveleDerMamen”şi „Mamele”, împlinind o trilogiedevenităclasicăînlimbaidiş.

1936 l Israel JoshuaSinger, roman-cier de limbă idiş, emigrat dinPolonia în SUA, publică „FraţiiAshkenazi”,încaredescriecumun baron evreu al textilelor dinLodz a contribuit la transforma-reaacesteilocalităţiîntr-unmarecentruindustrial.

1937 lKarlRadek(1885-1939)şialţilideri sovietici au fost arestaţi laordinulluiStalinşi,dupăunpro-

cesînscenat,asasinaţi.1937

l Mark Blitzstein (1905-1964),compozitordinSUA,ascris„TheCreidleWithRock”, opiesămuzi-calăcutemăanticapitalistă.

1938 l JerrySiegel şi JoeySchusterintroducunnoupersonajcomic,Superman.

1939 l Adolf Hitler afirmă: „Dacă fi-nanţainternaţionalăevreiascădinEuropaşidinafaraeivareuşiîncăodatăsăaruncenaţiunileîntr-unrăzboimondial, consecinţele nuvorfibolşevizareaPământuluişi,deci,victoriaevreilor,cianihilarearaseievreieştiînEuropa”.l CecilRoth,istoricenglez,esteangajatlaOxfordcaspecialistînstudii iudaice.PublicăoistorieaevreilordinAngliaşidin Italia,oistorieaarteievreieştişivadevenieditorşeflaEnciclopediaIudaică.l Germaniideschidunnoulagărdemuncă, Beltzek, în caremiide evrei din Lublin îşi vor găsiunsfârşitcomparabilcuceldelaAuschwitzşiBirkenau.

1940 l Rabinatul Reformat din SUAediteazăonouăvariantăa„UnionPrayerBook”, multmaitradiţiona-listădecâtvariantadin1894.l SalvadorDeMadar Iaga, is-toric spaniol, a publicat lucrarea„CristopherColumbus”, în caresusţine că acesta avea originievreieşti,fiindnăscut laGenovadinpărinţievreimarani, refugiaţidinSpania.l Arthur Koestler (1905-1983)scriitor originar din Ungaria, apublicat „Darkness atNoon”, unromanacuzatorlaadresaRusiei,subjugatedetiranulroşu.

EVENIMENTE LOCALE1920 l 5.01 Dej–AdunareaRa-

binilorOrtodocşidinTransilvaniacere ca evreimea să fie consi-derată o naţiune, căreia să i seacorde autonomie religioasă,culturalăetc.l 5.01Braşov-Făgăraş–Co-

munitateaOrtodoxădinBraşovşiObşteadinFăgăraşcerafilierealaUniuneaNaţionalăaEvreilordinTransilvania(UNET).l 18.01Bucureşti –Şedinţa

SfatuluiRabinic,subpreşedinţiaDr.Niemirower.Aufostaleseco-misiipentruredactareaproiectuluideregulamentprivindorganizareaRabinatului.l 18.01 Iaşi –Alegerea co-

mitetului societăţiiB’naiBrith, înfruntecudr.A.Solomonovici.l 29.01–Pentruprimaoară

sunt numiţi reprezentanţi ai po-pulaţieievreieştiîncomisiileinte-rimarealeprimăriilor.

1921 7-9.01Cernăuţi–Primacon-

ferinţă culturală evreiască, înprezenţa a 60 de delegaţi dinBucovina, Basarabia, VechiulRegat.Rezoluţia adoptată cereguvernului înfiinţarea şcolilor culimbadepredare idiş în localită-ţile unde trăiesc cel puţin 40deşcolarievrei.

13.01 Cluj –Asociaţia YE-HUDIT organizează cursuri deebraică.

14.01Cluj–Constituireaaso-ciaţiei IVRIA, pentru învăţarealimbiiebraice.

14.01 – Ziarul „Mântuirea” combate ziarul „Deşteptarea” (redactorPolichroniade,viitorliderlegionar), care cerea vagoanespeciale pentru călătorii evrei,întrucât„călătoriaînacelaşicom-partimentcuevreii...eunsupliciupentruneevrei”.

194121-24.01Bucureşti–Înzilele

tragice ale pogromului au pierit128deevrei,nominalizaţipemo-numentul ridicat In Memoriam lacimitirulGiurgiului.

HARY KULLER

CALENDARUL LUNII IANUARIE

Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y

Acum5ani,într-un27Kislev(24decembrie)atrecutînne-fiinţă,după85deanideviaţăşizecidecărţipublicate,ISAAC ZILBERMAN.Cititorii l-aucunoscutpenumeledepecoperţilecelebrelorsaleromanepoliţiste:HARALAMB ZINCĂ.Adedicatscrisului,cititorilormaibinede50deanidinviaţalui,oferindu-leacestorapeste40decărţi.Familiaşiprieteniiplângabsenţaomuluicaretimpdeoviaţăs-abucuratşiasuferitcueişipentruei,înnobilându-i.FamiliileZincă,Caragiale,Mihăileanu.

Doamnei Mendel EsteraCumare regret amaflat dedispariţia

dintre noi a distinsului dr. ing.MENDEL TOMA IOSIF.

Născutla31octombrie1929,laReghin,a suferit din fragedă tinereţe prigoanafasciştilormaghiarişiacelorgermani.La18.06.1944 a fost deportat în lagărul deconcentrare-exterminarede laAuschwitz,aajunsşiînaltelagăreşiareuşitsăsu-pravieţuiascăpânălaeliberareadin1945.A fost un foartebunprofesionist, unbunevreu,unbuncetăţeanalRomâniei.Dinpăcate, a avut o nouămare durere prinpierdereaprematurăaunuifiu.Dumnezeusă-l odihnească în pace.Să îi fie ţărânauşoară.Suntemalături de soţia sa, d-naMendelEstera,pecareoasigurămdetoatăcompasiuneaşisimpatianoastră.

Preşedinte F.C.E.R. Dr. AUREL VAINER

Vicepreşedinte F.C.E.R., Preşedinte C.E.B.

Ing. PAUL SCHWARTZ

Cu adâncă durere şi profund regret,GertrudeReicheranunţătrecereaîneterni-tate,la28noiembrie2013(25Kislev5774),asoţuluiconf. univ. dr. FILIP REICHER.Distins cadru didactic la UniversitateaTehnică„GheorgheAsachi”dinIaşi–Fa-cultateadeIndustrieUşoară,elvarămâneînmemoriacolegilorşiafoştilorsăistudenţicaunomdeodeosebităcultură,undascălşiunmentorîndrăgitdemultegeneraţiide„textilişti”. Prietenii aduc un pios omagiuceluicare le-afostunapropiatşi îndrăgitsfătuitorşiîisuntrecunoscătoripentrulec-ţiiledeviaţăprimitedelael.Fiememorialuibinecuvântată.

Comemorăm şi ne suntmereu înamintire bunii şi devotaţii noştri părinţiCLARA ŢUDIC,dr.ARON ŢUDIC(Bâr-lad).Nuvăvomuitaniciodată!

„Învaţă-ne a preţui zilele vieţii noastre” (Psalmul 90)

- Cinci ani de la stingerea din viaţă a lui Toma Hirth z.l. - Sediulrevisteinoastreeraîncă-nPopaRusu.

„Confesiunileesenţiale”,rubricăpecare-oţineamatunci,eraula-nceputuri.PictorulTomaHirths-aaşezatlângăbiroullacarelucramşi-aînceputsăpovesteascăfărăsă-miaştepteîntrebările.Simţeanevoiasăvorbeascădesprelucrurinespusevreu-nuireporterpânăatunci:cumaînvăţatalef-bet-ulcuprimul luidascăldeebraică,PrimRabinuldr.ErnestNeumann,laTimişoara;cum,înaniiHolo-caustului,tatăllui,tâmplar,agăsitdelucrulaClujşi-aplecatacolo;acolo l-aprins ’44:deportarealaAuschwitz…Mamacuel -copilajunseseră labunici,laOrşova.Zecideanin-amaiştiutnimicde tatăl lui. Îlcredeaprefăcut în fum.Astapânăcând,într-unaviondeOradea,aaflatdelacinevadepebanchetade-alăturică-iposibilca tatăl luisăfiscăpatcuviaţăşisăseafleînIsrael.Primullucrupecarel-afăcutafostsăajungăacoloşisădeaunanunţlaziar.„Ne-amîntâlnit…Darn-arerost…”.Numaiputeavorbi.Tablourilelui–avuse-sepânăatuncimulteexpoziţiiînţară,înEuropa,StateleUnite,Canada, pânzele sale seaflau în

marimuzee şi colecţii particulare din lume–auînelecevacopleşitor.Vezi cerul, simţi pulbereastelară,tebucuridedimineaţa-ncareconstaţicăeprimăvară…Copleşitor-şiprintrăirireligioase.„Drumulspreiudaismesteundrumtragic”,credeael,„darcutottragismul,tesimţimândrucă-ialtău;că-iadaugicevacumunca,gândireata”.Nueraucuvinteconjuncturale.

Străbuniculluifuseserabinîntr-unadincomu-nităţileevreilorbănăţeni.Bunicul,SamuelFischer,mergea în fiecareŞabat cunepotul demână laTemplu.Reţinuntablou.„Înrugăciune”sechema:bimadinfaţaAron Kodeş-uluidelaTemplulCoral,într-unIom Kipur.Menoraaprinsă.Înjurulei,băr-baţiacoperiţicutalesim,devorbăcuDumnezeu.Fiecare – cu durerile lui, tânguirile lui; cuvintesacre, palpit temător în faţa necunoscutului. Peurmă–culorile:roşulînchisdesângeînchegat–catifeauadepebima;lucirileflăcăruilor;albulgreu,cudunginegrealetalesim-ilor;chipurileargiloase.NuştiudacăTomaHirtheraconştientcă-ireuşisecevafoartegreudeatins.Eranelipsitdela„dupăamiezele”culturalealerevisteişi-şiluaschiţedeportretîntimpcemusafirişigazdevorbeau.Ultimadatăl-amîntâlnitîntr-ozideiunie.Varaeraîncătânără.Stătea„launpahardevorbă”cuprieteni,subunumbrar.CândSecerătorulcoseşteiarbaînamiazaei,grăbescpasulsănuvădcumajunge…Rămâne ce ne-a lăsat în prea scurtul lui drum pepământ.

IULIA DELEANU

Comunitatea Evreilor Craiova anunţăîncetareadinviaţă,înziuade20noiembrie2013,adomnuluiprofesorGOLDSCHMIDT CAROL,învârstăde93deani,dinCernăuţi.

SUFLET DE EROUTomaHirth,Dumnezeu să-l odihnească, a

pictatpânăînultimaclipă,amuritcupenelulînmână,dupăcummi-aspusfiulsău.Nuamştiutniciodatăcesufletdeerouavea.Mi-afostunbunprieten,mereuoptimist,îndrăgostitdefrumosşide înţelepciune,pictaşiscria.Numerităsăfieuitat.(B.M.M.)

Jean Ancel z.l.– cinci ani de la despărţire(1940-2008)

Numelepotfiuitate,darcărţilemerităosoartă.Habent sua fata libeli.Trilogia„Transnistria”, a luiAncel,varămâneunreper.Şinunumai.Autorulacolaboratla“EncyclopediaoftheHolocaust”,“Ency-clopediaJudaica”,“EnciclopediaComunităţilorEvreieştidinRomânia”,lucrărimonumentaledinsecolultrecut.Asemnat„ContribuţiilaistoriaRomâniei.Problemaevreiască1933-1944”(Ed.Hasefer,2001),„TheRomanianMassMurderCampaigns”,„BibliografiaevreilordinRomânia”,„W.Filderman.Memoriişijurnale”,apărutelaUniversitateadinTelAviv,„Preludiulaasasinat.PogromuldelaIaşi”(Ed.Polirom),ş.a.

JeanAncelastudiatistoriaînoraşulnatal,Iaşi,studiifinalizatelaUniversitateadinIerusalim,undes-astabilitlaovârstătânără.AfostcercetătorlaInstitutulYadVashem,aefectuatcălătoriidestudiiînSUA,Germania,Anglia,Rusia,fiindunuldintreceimaiinformaţispecialiştiîndomeniulHolocaustuluieuropean,alăturideRaulHilberg,Braham,ş.a.AscrisşioistorieaHolocaustuluiînRomânia.Caoriceomdeştiinţăproeminent,aavutpartedeadmiratorişidecontestatari.Desprenegaţioniştinuavemcediscuta,pentrueiniciHolocaustnuafost,nicigenocid,nimic.Revoltătorcinism,princareseeludeazăesenţialul–victi-meleevreieştieraucivili,înnumărdemilioane.Desigur,studiileluiAncelpotficompletate,nimicnefiindnicietern,niciperfectîncultură,înstudiulistoriei.DarsănuuitămcăAncelafostunsincerşimeticuloscercetătoraluneitragediicarenuaocolitRomânia.Numaiasumareaistoriei,sine ira et studio,fărăacu-zareaunuipopor,ciaunuiregim,tipicfascist,poateapropiapuncteledevederealeistoricilorindiferentdeapartenenţaetnică.Unnumecenupoateşinutrebuiesăfieuitat. (B. MEHR)

Înhumaţi în cimitirele C.E.B. în luna noiembrie 2013: NURNBERG HEINRICH (90 de ani, Cimitirul Giurgiului),ROSEANU RENE (97deani,CimitirulGiurgiului),GURMAN DALY (68deani,CimitirulGiurgiului),DIACONESCU LIDYA ESTELLE (82deani,CimitirulGiurgiului).

Înhumaţi în cimitirele evreieşti din ţară: RINŢLER IANCU (BUR-SHI),75deani,Roman.

La21septembrie2013s-astinsdinviaţă,laIaşi,„învăţătoarea”LUIZA SEGAL,învârstăde95deani.Înceipeste40deanicaînvăţătoare la şcoli primaredin Iaşi a călăuzit pedrumul culturiimultegeneraţiidecopii.Celdeal11-leacopilalrăposatuluiLeibaCalmanovici(mortîn1954),fostzecideanipreşedinteleComunităţiidinDarabani,apoirespectatmembrualComunităţiidinIaşi.Pasiu-nea,profesionalismulşidăruireacompletăînprofesiasai-auadusmulterecunoaşterioficialeşiafecţiuneadeosebităamultoradintrefoştiielevi.Multsprijinaprimitşidinparteadr.CristinaRoman,dr.Barbuş.a.

Profunderegretealecelor6nepoţişi28destrănepoţidinIsraelşiaceluide-al12-leafrate,Benone,şisoţiadinBucureşti.

La împlinirea unui an de la trecereaînnefiinţă, familiaaduceunpiosomagiudragei lorROZA KAISERMAN (Iaşi).Nuvomuitaniciodatăbunătatea,sensibilitateaşidragosteacucarene-aocrotitmereu.Fiememoriaeibinecuvântată.

FamiliaMehrBorisşiLiudmilaanunţăcudurereîncetareadinviaţăla5decembriea.c.aprietenuluiing.MOREL BARAD,înurmauneiboligrave.Condoleanţesoţiei,dr.EdithBarad,şifiilor,JefryşiSilviu.

S-au împlinit lunaaceasta patru ani dela trecerea în lumeaumbrelorasoţuluimeuLEON EŞANU, pa-sionat cercetător alistoriei,aplecatmereuspre studierea trecu-tului poporului evreu.Sufletul lui blând şiiubitorîmiesteperma-nent alături în gând,îndrumându-mi paşiişifaptele.FiecabunulDumnezeu să-i ocro-teascăşisă-iluminezeveşnicaodihnă.


הצלחתה של "בראשית", פעילות בנושא החינוך היהודי, הובילה את

מארגני השיעורים הנ"ל למצוא עוד דרכים למשוך את המתעניינים

בתולדותיה ומסורתה של ישראל. בצורה זו נולדה תוכנית "קשת", שהגיעה

למהדורה השנייה שלה. ב-16 קהילות יהודיות ברומניה נערכו אירועים

ומספר המשתתפים היה של 1000 איש בערך. רוב

המשתתפים בקורסים היו בערים בוקרשט,

טימישוארה, אוראדיה. הנושאים היו רבים

ומגוונים, החל בתולדות ישראל וכלה במסורות,

קבלה, נשים גבריות ("אמאזונות"), הומור,

תיאטרון ומוסיקה. היות שהתוכניות הנ"ל נערכו לפני חג החנוכה, דובר

גם על סמליותו של החג. כשהתייחס להצלחתה

של מהדורה חדשה זו, הדגיש יו"ר הפדרציה של הקהילות היהודיות

מרומניה: "הוכחנו בפעם נוספת שאנחנו עם הספר". כמו כן, מנכ"ל ג'וינט-

רומניה, ישראל סבג, התייחס ל"צימאון ההכרה" של חברי הקהילות היהודיות, ל"השתוקקותם ליהדות, תרבות יהודית

ואווירה יהודית".

zicedid ze`ivndכ"ח כסלו תשע"ד - כ"ח טבתתשע"ד כתב-עת של איחוד הקהילות היהודיות ברומניה

החלטת חגיגות נס חנוכה אספו שוב את כל יהודי רומניהמועצת

אירופה בנושא ברית המילה

מעוררת סערת רוחות

ברומניהשלושה חברים בפרלמנט של

רומניה, נציגים של מיעוטים לאומיים – ד"ר אאורל ויינר (יו"ר הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה);

איבראם יוסאין (האיגוד הדמוקרטי התורכי מרומניה); עמט וארול (האיגוד

הדמוקרטי של הטאטרים התורכים-מוסלמים מרומניה) – נקטו עמדה נגד החלטת מועצת אירופה בנושא ברית

המילה. נוסח ההחלטה של מועצת אירופה

מתחשב "בזכותו של ילד לשלמות פיזית" ודורש מהמדינות החברות להתחיל בהליכים של דיון ציבורי לקראת מדיניות על איסור מעשים מסוג זה, כמו למשל ברית מילה לילדים ממוצא יהודי או מוסלמי.

שלושת חברי הפרלמנט חתמו על הצהרה שמבטאה חוסר שביעות רצון

וגם צער על קבלתה של ההחלטה הנ"ל, שמפירה את זכויותיהם הדתיות

של אזרחים אחדים של רומניה, שהובטחו בחוק החופש הדתי ושל

הדתות שברומניה.ברית מילה שעורכים לתינוק ביום

השמיני לחייו, הוא טקס מקובל כמעט על כל היהודים. קבלתו של איסור זה

על ידי האסיפה הפרלמנטארית של מועצת אירופה יכולה להביא קהילות יהודיות שלמות למצב שבו לא תהיה להן כל אפשרות לקיים מצווה דתית זו. זאת ועוד, באסלאם, ברית מילה הוא תנאי הכרחי על מנת להשתייך לדת המוסלמית. "אנחנו לא יכלים לקבל את הרעיון שמועצת אירופה דווקא, שהיא גוף המיועד להגן על

זכויות אזרחיה, תגביל או תמנע את החופש הדתי והרוחני של הקהילות

היהודיות והמוסלמיות מאירופה. ההחלטה הנ"ל, המקובלת לא מכבר,

מפיצה איבה ושנאה ומשרתת להסתה למען סכסוך בין תרבויות וגופים

דתיים", נכתב בהצהרה.שלושת החברים בפרלמנט ביקשו מעמיתיהם הרומנים "לאמץ עמדה שתדחה את האפליות של הגבלת

הזכויות הדתיות של כל אחד, ותמנע פעילויות עתידיות בלתי מוצדקות נגד

ברית מילה".

כמו בכל שנה, חג החנוכה נחגג בכל 39 הקהילות היהודיות של רומניה

בהדלקת נרות, שירה ושמחה. לכבוד החג נשלחו גם מסרים מנשיא רומניה, טראיאן בססקו, ראש ממשלת רומניה,

ויקטור פונטא, ויו"ר הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה וחבר

בפרלמנט מטעם העדה הלאומית שלנו, ד"ר אאורל ויינר. חגיגות החנוכה בעיר

בוקרשט התחילו בנוכחות רבה של חברי קהילת יהודי בוקרשט וראשיה, של הפדרציה, של ארגונים יהודיים אחרים ושל אישים רבים מהחיים

הפוליטיים, הכלכליים, החברתיים וחיי הרוח. גברת מאריה בססקו, אשת נשיא רומניה, כיבדה את הטקסים בנוכחותה. לאחר הדלקת הנר הראשון ודבריו של

הרב רפאל שפר על משמעות סמלי החג,

השתתפו הנוכחים בתוכנית מוסיקאלית מיוחדת שאליה הוזמנו זמרי אופרה

ידועי שם, ובהם זמרת הסופרן פליצ'יה פיליפ. בהמשך, משלחות רבות יצאו

ל"חנוכיאדה" המסורתית. יו"ר הפדרציה, ד"ר אאורל ויינר, נסע עם קבוצה גדולה

של חברי קהילות שונות לעיר גאלאץ, שבה נערך טקס חנוכה מחדש של "בית

הכנסת של בעלי מלאכה" ששוקם. הטקס נערך בחג החנוכה. יו"ר הפדרציה

השתתף גם בהדלקת נר שמיני של חנוכה בעיר יאסי. מסעו של הרב רפאל

שפר כלל אחדות מבין קהילות יהודי טרנסילבניה – טרגו מורש, ביסטריץ,

קלוז', סיביו. בכל הקהילות הנ"ל, הוא הסביר את סמליותו של נס החנוכה

בהדגשה שהנסים לא היו רק אז, אלא הם קורים גם היום, אלא שעלינו לגלות

אותם. בקהילות מולדובה – פוקשאני, בקאו, פיאטרה-ניאמץ – מר אדי

קופפברגר, מזכיר לשכת הרב, דיבר על חג החנוכה ועל הסיבות שהביאו לפרוץ מרד המכבים. כל הדוברים הדגישו את חשיבותו של רגע זה – הצלת האמונה

באל אחד, של המסורת היהודית, למעשה של היהדות בפני כפייתה

באונס של אמונה אחרת. חג החנוכה נחגג גם בקהילות אחרות: בראשוב,

אראד, טקוצ'י, פלויישט, טימישוארה, אוראדיה, סאטו-מארה, סיגט ועוד. גם בבית הספר "לאודר-רעות" שבבוקרשט,

נחגג חג החנוכה בהתאם למסורת ארוכה בהדלקת נרות חנוכה במקביל לנרות חג המולד. אורח כבוד באירוע

הנ"ל היה ראש ממשלת רומניה, ויקטור פונטא. היות שמדובר בחג של שמחה, בכל מקום נערכו לאחר הטקס הדתי קונצרטים של שירי חנוכה מסורתיים.

אור, תקווה, חידוש – אלה הם הנושאים שעמדו על סדר היום בחגיגת הנר השישי בחנוכה בקרב חברי הקהילה היהודית מן העיר גאלאץ. כמו בכל שנה, בד בבד עם כיבוד

המסורת, יו"ר הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה וחבר הפרלמנט, ד"ר אאורל ויינר, ביקר בקהילות היהודיות

מרומניה בלוויית נציגים של קהילת יהודי בוקרשט ושל הפדרציה, בהם סגן יו"ר הפדרציה ויו"ר קהילת יהודי

בוקרשט, המהנדס פאול שוורץ, ומנהל קאפ"י המהנדס רודי מרקוביץ.

האירוע הראשון היה חנוכת מסעדת הקהילה באולם לגמרי מחודש. בסעודה החגיגית שנתן המארח, יו"ר קהילת יהודי גאלאץ, סורין בלומר, השתתפו גם יו"ר קהילת יהודי טקוצ'י, ינקו אייזיק; הרב שלמה טוביאס; אורחים מישראל;

חברים בקהילת יהודי גאלאץ; ידידים רבים של הקהילה. ד"ר אאורל ויינר בירך את יו"ר קהילת יהודי גאלאץ, סורין

בלומר, על הצורה שבה התגייס בביצוע פרויקט זה, על עקביותו ועל זכויותיו כמארגן. הדובר התייחס לייחודו של חג החנוכה, שמסמל את האור והחידוש, וכרך אותם עם שיקום בית הכנסת של בעלי המלאכה. נאמו עוד: יו"ר קהילת יהודי

גאלאץ, סורין בלומר; סגן יו"ר הפדרציה, המהנדס פאול שוורץ; מנהל קאפ"י, המהנדס רודי מרקוביץ; המנכ"ל בפועל

של קרן "קאריטאס", שמואל יז'אק.חלקו השני של המפגש התקיים בבית הכנסת של בעלי המלאכה ("היכל בעלי-המלאכה"), ששוקם וחודש. לאחר

עבודות השיקום והחידוש שנעשו בו נראה בית כנסת מפואר אדריכלית ורוחנית, ואין ספק שהוא בניין חשוב באדריכלות

העיר ונמנה עם המבנים בעיר בעלי ערך אמנותי.יו"ר הפדרציה, ד"ר אורל ויינר, דיבר על סמליות חג

החנוכה והציג היסטוריה קצרה של בית הכנסת של בעלי המלאכה, שנבנה בשנת 1875 מכספי בעלי המלאכה שבעיר גאלאץ. הוא גם התייחס לפאר הבניין הנ"ל. כמו כן, הוא הודה לכל המעורבים בדבר, ליו"ר קהילת יהודי גאלאץ, לקרן "קאריטאס", לעמיתיו בעבודה בפדרציה ולבנאים.

בתום הטקס, כל הנוכחים האזינו לניגונים בעברית וביידיש, שירים יהודיים מסורתיים ומודרניים, שאותם שרו המקהלה של קהילת יהודי גאלאץ, המקהלה "זמיר" של קהילת יהודי

בוקרשט והלהקה המפורסמת "כליזמר בוקרשט באנד".

ספר ותרבות יהודית

בימים 24-20 בנובמבר התקיימה בבוקרשט המהדורה ה-20 של יריד הספרים הבינלאומי "גאודיאמוס".

בין ההוצאות לאור, הקרנות ומוסדות התרבות שהשתתפו במהדורת ה-20 של "גאודיאמוס" הייתה גם הוצאת

הספרים "הספר", כמסורת עתיקת-יומין. ביום השני של היריד, אירגנה הוצאת

"הספר" אירוע משולש עם השקת הספרים בשפה הרומנית: "אסטרטגיות קהילתיות להישארות בחיים במסגרת המדינה הלאומית-הליגיונרית. תעודות

1941-1940", מאת ליאה בנימין; "צורות למראה עיניים: יהודי בוקרשט -19411881", מאת אנקה צ'יוצ'יו; מסורות

ומנהגים יהודיים: מה, איך ולמה?" מאת אלפרד קולאצ'י. את האירוע פתח מנהל הוצאת "הספר", אלכסנדרו מארינסקו, בהציגו את שלושת המחברים וגם את

כל אנשי הוצאת הספרים שאיפשרו את פרסום שלושת הספרים. שניים

מהספרים שהושקו הם דפים חשובים בתולדות יהודי רומניה, והשלישי עניינו ברוחניות ובדת היהודית. יו"ר הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה הודה לכל הנוכחים ולכל האנשים שאיפשרו את ההשקות הנ"ל, שאותן הוא תיאר

"חשובות מאוד להכרה האנושית". הוא אמר ששלושת הספרים מביאים

יסודות אמיתיים של חידוש ממבטים שונים, היסטוריים ודתיים. כמו כן, הוא

ציין שעבודות כתובות על ידי חוקרי המרכז לחקר תולדות יהודי רומניה

תיארו רגעים חשובים בתולדות החיים היהודיים, שבהם הצליחו לשרוד ברגעים

קשים, וללא ספק אלה היבטים בחיי יהודי בוקרשט.

לגבי הספר על אודות מסורות ומנהגי ישראל, הדובר ציין שמדובר

בספר מורחב העונה גם לשאלות של יהודי. השתתפות הוצאת "הספר" והאירועים שאירגנה ביריד הספרים

הוכיחו הצלחה רבה. בהשקות הספרים הנ"ל השתתפו אנשים רבים.

סמליות החידוש בעיר גאלאץ

צבעים 16 בת . . . קשת -


• La întrunireadeputatului şi pre-

şedintelui F.C.E.R. cu lideri aiAMIR,Michael HarishşiRichard Armon,ultimul–manageralProiectuluiMuzeul„MosheNativ“,delaRoşPina,alEvreilorOriginaridinRomâniaînIsrael,aufostdiscutateaspecte importante privind cooperareaşi extinderea relaţiilor între F.C.E.R. şiAMIR.

•Dr.Aurel Vainerafăcutparteînzilelede15-19decembrie a.c., din delegaţiaparlamentarăromână,condusădepreşe-dinteleSenatului,Crin Antonescu,careavizitatIsraelul.Programulbogatacuprinsîntâlniri la nivel înalt cu PreşedinteleStatuluiIsrael,ShimonPeres,curepre-zentanţiaiGuvernuluişiaiunorministereisraeliene, vizitareaLocurilorSfinte dinIerusalim.Detalii,înnumărulviitor.

• ÎnHanuchiada 5774, preşedinteleF.C.E.R.aparticipatlainaugurareaTem-pluluiMeseriaşilordinGalaţi,excepţionalrestaurat–modelpentru toatecomuni-tăţiledinRomânia-,realizatprinefortu-rilepreşedinteluiC.E.Galaţi, ing.Sorin Blumer,cusprijinulnemijlocitalF.C.E.R.–CAPI,director,ing.Rudy Marcovici,şisuportulfinanciaralFundaţiei„Caritatea”.Laevenimentauparticipatmembriaiunorcomunităţi evreieşti din ţară, dar şi dinstrăinătate, prin intermediul transmisieipenet,asiguratedeconsilierulpersonalal preşedintelui F.C.E.R.,Silviu Vexler.Unaportdereţinut–prestaţiaCoruluidinBrăilaşiaFormaţiei„BucharestKlezmerBand”. (Relatarea în pagina 5 aR.E.).Dr.AurelVainerapoposit,îndrumspreIaşi,laC.E.Tecuci,acăreisinagogăestefoartebineîntreţinutăşifuncţionalăgraţiestrădaniilorpreşedinteluiC.E.Tecuci,ing.Iancu Aizic,cusprijinulF.C.E.R.–CAPI.

Comunitateasebucurădeprieteniamultorneevrei.SărbătoareadeHanuca

laC.E.Iaşi,însaladerecepţiiaHotelului„Traian”,s-abucuratdeprezenţaliderilorC.E. Iaşi, amultor evrei ieşeni, a unorautorităţi locale.Demenţionat-alocuţi-uneapreşedinteluiConsiliuluiJudeţean,Cristian Adomniţei,încareafostanunţatăridicareaunuimemoriallafostaChesturădePoliţiepentrucinstireamemorieivicti-melorpogromuluidiniunie1941.Printrecei prezenţi – prefectul Judeţului Iaşi,Romeo Olteanu, viceprimarulMunici-piului,ing.Mihai Chirica.AufostvizitateSinagogaMare şi SinagogaMerarilor,aflate încursde restaurare. (Relatareaînp8aR.E.)

•PreşedinteleFederaţiei a luat par-te împreună cu vicepreşedintele PaulSchwartz şi directorulOvidiuBănescu,la lucrările unei reuniuni aConsiliuluiMinorităţilorNaţionale (CMN) pe temarepartizării fondurilordinbugetulpentru2014.Înacestcontext,trebuieamintitcăpreşedinteleF.C.E.R.arostitoalocuţiunela reuniunea programului de finanţareregională„Regio”pentruBucureşti–Ilfov,programiniţiatdeComisiaEuropeanădinBruxellespentrualocaredesursefinan-ciareeuropeneînperioada2014–2020.

•Dr.AurelVaineramoderatlucrăriledindeschidereavernisajuluiExpoziţieiAl-bumuluidefotografii„EvreiidinRomânia“,careauavutlocduminică,15decembriea.c.,laCentrulComunitarEvreiesc.

•Deputatul F.C.E.R. a intervenit îndezbaterea asupra bugetului pe 2014,protestândfaţădecomparaţiacusituaţiaRomâniei din epoca lui IonAntonescu:„Amascultatcumultinterestoateluărilelacuvânt.Totuşi,reprezentantulPartidu-luiPoporului -DanDiaconescu (nr. dl.SenatorHaralambieVOCHIŢOIU–LideralGrupuluiParlamentarPP-DDSenat)aevocatunnumedetristăamintire.Deceaapărutîndiscursuldumnealuigeneralul

Mâncare de linteIngrediente: 600 gr. linte, două foi de

dafin, 150 ml. ulei, două linguri de făină, o jumătate de ceapă, sare, o lingură de oţet, două bucăţi zahăr cubic.

Preparare: cu o seară înainte seînmoaie lintea în apă (dacă este linteroşie,nuenevoie),apoisepunelafiertcufrunzelededafin.Separatsecăleşteceapa,sepresarădeasuprafăinăşiseamestecăculinteafiartă.Sepunesare,piper, oţet şi zahăr după gust.O altăreţetăprescrieşicoajădelămâiecaresefierbeculintea;acololaînceputcara-melizezipatrubucăţidezahărcubic,apoicăleşticeapa,amestecitottimpul,adaugifoidedafin,sare,coajadelămâie.Totulseamestecăculintea,fiartădinainte,şicuzeamădelămâiesauoţet.

Altă reţetăSe căleşte ceapamărunţită în ulei

şi se amestecă cu un căţel de usturoipresat. Se lasă să se călească pânăcând se simtemirosul deusturoi, apoiseamestecăcughimbirras.Seadaugălintea, supă făcutădintr-un cub, frunzededafin,chimionşisefierbe20demi-nute(aicievorbadelinteroşie,careseînmoaiemai repede). Înaceastăreţetăserecomandăşilaptedecocos,careseadaugălasfârşit,facultativ.

A g e n d a d e p u t a t u l u i ş i p r e ş e d i n t e l u i F. C . E . R .

Gastronomica

(Urmare din pag.2) IonAntonescu?Odeclaraţie din 1940încare,spuneel,Româniaseafla „pemargineaprăpastiei”.EunucredcăceeaceesteRomâniaastăzi,câtdegreaestesituaţiaîntr-undomeniusaualtul,evocăo prăpastie. Suntem la unmoment încareeconomiaaurmatuncursmondial.Ne vom reveni şi sunt semnemulte.NuecazulsărecurgemmaialeslaIonAntonescupentruaspunecăsuntemlamargineaprăpastiei.SănuuitămcăIonAntonescuadusladezastrulRomânieidupărăzboiulîncareadusţaranoastră.Nuuitaţiderolulluimârşav,greu,cumplit,înHolocaustuldinRomânia.Aşadar,pebunădreptate,amrămassurprinsşiin-dignat.Nuaşdoricasubcupolaaceasta,aParlamentului, sămai fie evocat IonAntonescucaundătătordecaracterizărialeRomânieişialesituaţiilordeastăzi”.Intervenţiaafostaplaudatăînplen.

• În zilele de 11-12 decembrie, dr.AurelVainer,preşedinteleF.C.E.R.,s-aaflat laTelAviv,undeaavutconvorbiricuAsociaţiaRabinilorOriginaridinRo-mânia,lainiţiativaMareluiRabinElyakimSchlesinger,delaLondra.

Tema întâlnirii a constituit-o asigu-rarea realizării, în bune condițiuni, aprevederilorAcordului semnat relativrecent de conducereaF.C.E.R., împre-unăcureprezentanţiiacesteiAsociaţiişiComitetulpentruPrezervareaCimitirelorEvreieştidinEuropa,condusdeMareleRabinElyakimSchlesinger, precum şidereprezentantulRabinuluidinSculeni(aflatacumlaBrooklyn,SUA).S-aconve-nitcontinuareaeforturilorsusţinutepentrubunaprezervareapatrimoniuluidecultevreiescdinRomânia(sinagogişicimi-tire),precumşiintensificareaactivităţilorprivindcimitireleevreieştidinRomânia,inclusivprinalocareaunuisegmentmaimaredin sponsorizareaanuală primită

delaFundaţia„Caritatea”.Deasemenea,afoststabilitălansarea

unuiprogramspecial,depromovare înplan internaţional,pentrusolicitareadesprijinfinanciardinparteaurmaşilorcareseaflăîndiferitecolţurialelumii,pentrulucrărileîndesfăşurareîncimitireleevre-ieştidinRomânia.

Înviitor,seareînvedereomaistrânsăcolaborare întreF.C.E.R. şi semnatariiacordului,astfelîncâtsăfieevitatesituaţiinedorite.Unsprijinconsistenturmeazăsă fieprimit de la reprezentanţiiComi-tetului pentru PrezervareaCimitirelorEvreieştidinEuropa,condusdeMareleRabinElyakimSchlesinger.

DincauzaintemperiilordelaIerusa-lim,înloculproiectateireuniuniinformalea preşedintelui F.C.E.R. cumembriiisraelieni dinConsiliulDirector al Fun-daţiei„Caritatea”,aavutloclaTelAvivoîntâlnirerestrânsăcugen.(r)MenachemMeron.Prinintermediuldomnieisaleur-meazăsăseavansezeîndiferitedirecţiide activitate ale Fundaţiei, în specialpentrusoluţionareaproblemelorexistenteînrelaţia„Caritatea”-ACMEOR-HOR.

•Aavutlocoîntâlnireimportantăcudl.IsraelSabag,DirectorJDCRomânia,privindproblemealecolaborăriiimediateşideperspectivă,încadrulparteneriatu-lui F.C.E.R. - JDC.S-aacordat atenţieîn special problemelor privind: relaţiileF.C.E.R. -ChabadRomânia, aniversa-rea centenarului organizaţieiAmericanJewishJointDistributionCommittee,per-spectivelebugetarealeF.C.E.R.pentruanul2014.

S-a convenit un dialog continuu peaceste teme şi altele de importanţămajoră.

•PreședinteleF.C.E.R.s-aîntâlnitcuMichaelHarish,preşedinteleAMIR,șiafostdiscutatăcolaborareadeansambludintreceledouăorganizații,cuunaccentspecial pe tematica înfiinţării şi funcţi-onării viitoare aMuzeului Evreilor dinRomânia„Gen.MosheNativ”,delaRoshPina.S-aconvenitînfinalintensificareadialogului,inclusivpentruîncheiereaunuiacordgeneraldecolaborareşiparteneriatdintreF.C.E.R.şiAMIR.


„Jidovanii“ arşi pe muzică nevinovată de colindeSănu-mi spuneţi cănu văaşteptaţi la felul în

care evoluează lucrurile privind responsabilitateatransmiteriilaTVR3acolinduluiîncare„jidovanii”suntafurisiţipentrucănuiseînchinăluiIisusHristos,careesterugatsărezolveproblema,odatăpentrutotdeauna:„Jidovanafurisit/Nul-arrăbdaDomnulsfânt/Niciîncer,nicipepământ.Numailacorlan[=horn],lafum,/Acolo-ijidovulbun,/Săiasăşfară[=fum]îndrum.”

ReclamatlaCNApentrugafadeproporţii,postulnaţionalexplică, într-uncomunicat, că „emisiuneaAlegeverdeafosttransmisăîndirectpeTVR3,iarStudioulTVRClujnuaveacumsăfacăoselecţiearepertoriului.Înacestcaz,StudioulTVRClujcon-sideră că interpretarea colindei respective a fosto alegere neinspirată şi, în consecinţă, a sesizatConsiliul JudeţeanCluj, în subordinea căruia seaflăCentrulJudeţeandeConservareşiPromovareaCulturiiTradiţionale”.Nicinuarfipututficineştiecegafă,ciosimplă„alegereneinspirată”,avândînvederecăamintitacolindă„facepartedinfolclorularhaictradiţionalşiesteinclusăpeunCDcaresecomercializeazăînmagazineledespecialitate”.

Ei,aşada,dacăpânăşimagazineledespecia-litatevândrespectivulCDcumelodiaincriminată,eclarcăTVR3nuaavutniciovină!

Cumsuntcuriosdinfireşiamvrutsăvădcinearputeafivinovat,num-ammulţumitcuexplicaţiade treiparaleapostuluinaţionalşiamzissăvădşi eu cine a făcut aşa-zisa „alegere neinspirată”.OcaziecucareamaflatceeCentrulJudeţeandeConservareşiPromovareaCulturiiTradiţionaleşicucesemănâncăel.Mălămuresc,depesite-ullor,căesteoinstituţiedespecialitate,„avândcaobiectivfundamentalcunoaştereaprincercetare,păstrareaprinconservareşivalorificareapatrimoniuluiculturiişiarteitradiţionaledepeteritoriuljudeţuluiCluj”.Ba,maimultdecâtatât,„facepartedinsistemulinstituţi-ilordeapărareşiconservareapatrimoniuluiculturalartisticromânescdincaremaifacparteAcademiaRomână (Institutele de cercetare aleAcademiei),Universitatea”şialtele!DovadăcăamintitulCentruJudeţeanetreabăserioasă,nujucărie,ecăareşiunConsiliuştiinţificundesuntmaimulţidoctoridecâtîn-tr-undispensar:preşedinteeprof.dr.CorneliuBucur,iarmembri,prof.dr.IlieMoise,prof.dr.IoanBocşa,drd.TiberiuGroza,dr.MirceaCâmpeanuşiKallosZoltan.Doctoricareaumoşit„alegereaneinspirată”,făcutădeTiberiuGroza,directorulAnsamblului„Dortransilvan”şialCentruluicareaşiexplicat,pentruMediafax,delaînceputulscandalului,cumdeaajunscolindasăfieselectatăpentrutransmisialaTVR3:„Noiamalesacestcolindurmărindsăfieunulscurtşicaresănufifostprezentatpânăacumlateleviziune,sănufieaceleaşicolindecaresecântăînfiecarean”.Decenus-oficântatcolindaînmodtradiţional,nus-amaiîntrebatneinspiratuldirector.Întrebarea

nui-atrecutprinmintepentrucă, după cum gândeşte el,„nuexistăcolindeantisemite,încolindulprezentatlaTVR3sevorbeştedeevrei,darnuestevorbadeadiscreditapecineva.Colindul(...)areovechimedecirca100deani,afostculesînurmăcu50deanidinsatulBârlea,judeţulCluj,şinuaufostsesizăripânăacumreferitoarelael”.Poziţiemenţinutăşidupădemisiasadeformă,nicidecumdeonoare,dinfrunteaCentruluişiaAnsamblului„Dortransilvan”:„Îmisusţinîncontinuarepunctuldeve-dereprivitorlafaptulcănuexistăcolindeantisemite.Colindătoriicândcolindănuinstigăladiscriminareaetnieievreieşti.Nicicolindătoriişiniciceicolindaţinuîşiasumăoatitudineostilăfaţădeevrei”.Ei,aşada,uitecămis-aluatunvăldepeochi,şipotsăinformezTVR3cănuafostvorbadeo„alegereneinspirată”,cideoopţiuneconştientăşiintenţionatăaluiTibe-riuGroza,menţinutăchiarşidupădemisionare,actfăcutsăsatisfacăosupersensibilitateacomunităţiievreieşti,nupentrucăaceastaarfiavutdreptatesăsesimtăjignită.

Aşmaiavea,însă,vreocâtevaîntrebări:decelaTVR3nuaverificatnimenirepertoriulceurmasăfie transmis?Coordonatoruldinstudioalemisiuniinuaintervenitînalegereamelodiilordifuzate,motivpentrucareacumarficazulsăplătească,împreunăcuTiberiuGroza.Săneînţelegembine,nutânjescdupăcenzurădar,conformprocedurilorstandarddinteleviziune,producătorultrebuiesăverificetoatălistacolindelorceurmeazăafidifuzate,urmândcalistasăfietransmisăapoilaTVRBucureşti.Astasecheamăprofesionalismşirăspundere,nucenzură,darpro-babilcăpersoanaîncauzăeraatunciocupată, iaracumîirecomandămsăomângâiepeoiţaPufulica,mascotapostului,casăîimaitreacăaleanul.

Şimai e ceva.Multmai grav.Dacă te uiţi pelisteledeforumundes-adiscutatproblemacolindeişia„selecţieineinspirate”,osăconstaţicălucruriles-au acutizat, deşi nu există „colindeantisemite”:„jidaniiaudeturnatdenumireadeevreu,jidaniiNUsunt evrei! nicimacar evreii ortodocsi (adevaratiisemiti)nuiisuportapeacestijidani!”.Totlaadăpostulanonimatului,unaltulexclamă (păstrămgrafiadepe internet): „Toata lumeauraste jidanii dar doarcativaosispunpefata!Numaiaivoiesateexprimiliber?”.Şiîncheicuoopiniecarescuteştedeoricecomentariu:„Incolinderavorbadejidovinudeevrei.Ceiarsinuaufostevrei.Lafelcredcavorpatisiceicareconsideracaacelcolindesteantisemit(poatefichiarşiCNA-ul)”.Punpunctamintindversurileunuialtcolindromânesc,probabilconsideratdeTiberiuGrozacaneavândcalităţileceluiselectatdeel:„Darnuuita,cândeştivoios,creştine,săfiibun,/Tunuuita,cândeştivoios,Române,săfiibun”.

Şi,spredeosebiredeforumişti,semnez.ALEXANDRU MARINESCU

Preţulunuiabonamentpeunanestede30lei.Abonamentelepentrucititoriidinprovinciesevorfacelacomunităţileevreieştidinlocalitatearespectivă.ABONAŢIISUNTRUGAŢISĂCOM-PLETEZEADRESAEXPEDITORULUIPECUPON!PentruceidinBucureşti–lasediulF.C.E.R.dinstr.SfântaVinerinr.9–11,codpoştal030202.AbonamentelesemaipotachitaşiprinmandatepoştalefiepeadresaF.C.E.R.–laoficiilepoştaledinlocalitate,fieînconturile:BCR2511.A01.01195275.0074.ROL.1RO51R-NCB0074011952750001 (LEI), 2511.A01.0.1195275.0074.USD.5 RO40RNCB0074011952750005 (USD), 2511.A01.0.1195275.0074.EUR.3RO94RNCB0074011952750003(EURO),sauBANKLEUMIROMÂNIA,SUCURSALAMOŞILOR,Adresabăncii:CALEAMOŞILORNR.280,SECTOR2,BUCU-REŞTI,ContulIBAN:RO89DAFB108000090989RO02,RO06DA-FB108000090989US02,RO46DAFB108000090989EU02,swift:DAFBRO22.PentruEUROPA,unabonamentpeunancostă45deeuro(cutoatetaxeleincluse).PentruEXTRAEUROPA,unabonamentcostă95dedolariUSA(cutoatetaxeleincluse).PentruIsrael,unabonamentpeunancostă40dedolariUSA.

REALITATEA EVREIASC|REDACŢIA: Bucureşti,

str. Maria Rosetti, nr. 17, sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel. / fax: 021-322.75.60www.fcer.jewish.ro

[email protected] nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată în 1956

de Şef-Rabin dr. Moses Rosen

Redactor-şef: ALEXANDRU MARINESCU

Consilier editorial onorific: DOREL DORIAN

Secretar general de redacţie:ELENA MARINESCU

Redactori: IULIA DELEANUDAN DRUŢĂ, LUCIANA FRIEDMANN

EVA GALAMBOS (senior editor), GEORGE GÎLEA, DIANA MEDAN,

BORIS M. MEHR

Corectură: MIHAELA OBERSCHIFoto: SANDU CÂLŢIA, SILVIU VEXLER

Traducători:Ebraică: SARIT BLONDER

LUCIAN-ZEEV HERŞCOVICIEngleză: SANDA LEPOIEV

Relaţii, administrator: MIHAIL TUNSOIUTelefon: 021-314.96.90

DTP: GABRIEL IONESCUCOSMIN MIUŢE

Tiparul: SC SIMPLU PRINT SRLGHEŢA ROBERT

Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine auto-rului. Redacţia nu împărtăşeşte în mod obligatoriu punctele de vedere exprimate în articolele semnate de colaboratori. Redacţia nu primeşte spre publicare decât articole scrise cu diacritice.

Gândul scris

C o l i n d u l a n t i s e m i t - c o n d a m n a t d e s e g m e n t e l a r g i a l e s o c i e t ă ţ i i r o m â n e ş t i ş i d e d i p l o m a ţ i s t r ă i n i

Un colind făcut să semene ură şi să genereze

antisemitismDeclaraţie transmisă de la Tel Aviv revistei „Realitatea

Evreiască“ de dr AUREL VAINER, deputat, preşedintele F.C.E.R. Redăm mai jos textul integral al documentului:„Aflatîntimpuluneiîntâlniri(laTelAviv,înIsrael)curepre-

zentanţiaiRabinilororiginaridinRomânia,ComitetelorRabi-nicedinMareaBritanieşiSUA,amfostrevoltat,consternatşitotaldezămagitdeincidentulpetrecutîncadruluneiemisiuni,transmiseîndirect,apostuluipublicTVR3”,aratăpreşedinteleF.C.E.Rîndeclaraţie,spunând, încontinuare: „Indiferentdemotivaţie,nuestetolerabilcaoastfeldesituaţiesăaparănicimăcardingreşeală,ignoranţăsauneatenţie.Nuesteacceptabilcaastfeldeformulări,deonaturăclară,antisemităîntr-unmodcompletgrosolan,săaparăşisăfietransmiseînspaţiulpublic,chiarşiavândorigineaîntr-o«formularearhaică».

Aşacumamarătatşiîndeclaraţiatelefonică,acordatăpos-tuluiAntena1şialtorcanalemass-media,încursulultimelorzile, indiferent de contextul unui colind, unasemenea«textestefăcutsăsemeneurăşisăgenerezeantisemitism».Con-damncuvinteleînsinecareprezentândogravăjignireadusăevreilordinîntreagalume,maicuseamăcelorcareaupieritînHolocaustsaucareausuferittragediaacesteiperioadenegredinistorie.Amintescdoarcă,înaprilie-mai1944,peste10miideevreidinClujauluatdrumulfărăîntoarcereallagărelordeconcentrarenazistedelaAuschwitz,Dachauetc.

Suntmâhnitşiîndureratdesituaţie.Esteobligatoriu,într-unmodabsolutnormal,capersoanelecareaugreşitînaceastăprivinţăsăfieidentificateşisă-şiasumeconsecinţelecarede-curgdinaceastăgreşeală.Simultan,trebuiesăavemgaranţiacănuvamaiexistaposibilitateacaastfeldemomentesăaparădinnouînviitor.

VăasigurcăFederaţiaComunităţilorEvreieştidinRomâniaadepus,delaapariţiaacesteitristesituaţii,toateeforturilene-cesare,aluatoatitudinefermădecombatereşivacontinuasăiatoatemăsurilecerutepentruremediereaacesteigraveerori,inclusivprinplângerişisemnalăriadresateinstituţiilorabilitate.Înplus,amsolicitat,înmodspecial,AutorităţilorPublicelocalecompetentesădispunăscoatereadelacomercializareaCD-urilorconţinândacestcolind.

Extraseledinmass-mediaromânească,careaufostpubli-catepepaginameadeFacebook,aucasursăşiacesteacţiunialeF.C.E.R.caresuntîndesfăşurare.

Înacelaşitimp,nuagreezincriminareaadusădluiEmilBoc,PrimaralMunicipiuluiClujNapoca, caavândo răspunderepersonalăînaceastăproblemă.Amavutocolaborareexcelentăcudl.Bocîntrecut.PeduratamandatuluisăudePrimMinistrualRomâniei,FederaţiaComunităţilorEvreieştidinRomâniaaprimitunsprijincontinuuşiimportantdinparteadomnieisalepentrusoluţionareaeficientăaunorproblemealevieţiievreieşti.Dininformaţiilepecareledeţin,relaţiilePrimaruluiMunicipiuluiClujNapocacureprezentanţiievreilordinacestoraşsuntdintrecelemaibune.Îmidoresccaacesteasăfiecontinuateşisărealizezeîmpreunăproiectelepecareleauînvedere”.

Colindul antisemit, prezentat la rein-augurareapostului public de televiziuneTVR3, a stârnit reacţii de condamnaredinparteareprezentanţilordiferitelorseg-mentealesocietăţiiromâneşti,inclusivdinparteaunor oameni politici. Incidentul afostsesizatdereprezentanţiaisocietăţiicivile româneşti, respectiv deGrupul deDialogSocialşiRevista22,fiindsemnalatşidesite-ulHotnews.

Oluaredepoziţiefermădecondam-nareavenitîntr-uncomunicatdinparteaambasadoruluiStatului Israel,E.S.Dan Ben- Eliezer,careşi-aexprimatopiniaşilateleviziuneapublică.„AmbasadaStatuluiIsraeldinBucureştiîşiexprimăprecupareaprofundăcuprivirelauncolindprezentatdeansamblul«Dortransilvan»...întimpulunui program de televiziune prezentatlapostulTVR3...carea inclusputernicemesajeantisemite...Ambasadaconsiderădeosebitdepreocupantfaptulcăunastfel

decolindaapărutînmediaromânească,maialeslateleviziuneanaţionalădinRo-mânia.Ţinândcontatâtdeeforturilegu-vernuluiromân,câtşidecelealeStatuluiIsraeldeacombatexenofobia,rasismulşiantisemitismulşioriceformădediscrimi-nare,artrebuisăfimalarmaţideastfeldemanifestăricarearputeastimulaunelesentimenteantisemiteînRomânia.Amba-sadaîşiexprimăsperanţacăvorfiluatemăsuriadecvatedeautorităţileromâneîncauzăpentrucaastfeldeincidentedetes-tabilesănusemaiîntâmple”,adeclaratambasadorulStatuluiIsrael.

DinparteaclaseipoliticeromâneştialuatpoziţieCrin Antonescu,preşedinteleSenatului şi alPNL.El a opinat, potrivitsite-uluiTVR, că difuzarea de către unpost al televiziunii publice a unui colindantisemitestesimilarcuo“bombă”carefacemaridistrugeridacăeste“scăpată”,catalogând incidentul “scandalos spre

nebunie”,…”oneglijenţăimpardonabilă”.Într-unmesaj comunal preşedintelui

F.C.E.R.,dr.Aurel Vainerşialdr.Alexan-dru Florian,directorulgeneralalInstitutuluiNaţional pentruStudiereaHolocaustuluidinRomânia „ElieWiesel”, adresat luiHoreaUioreanu,preşedinteleConsiliuluiJudeţeanCluj, făcându-se referiri la ex-plicaţiiledatedeTVRClujcareacalificatprezentareacolindeidrept„oalegerene-inspirată”şilafaptulcăexistăşiunCDcuacestcolind,caresecomercializează,secereConsiliului„sădispunămăsurilecareseimpunpentrucaacestCDsăfieretrasdelacomercializaresaudinaltesistemededistribuţie”.Ing.Paul Schwartz,vicepre-şedinteleF.C.E.R.şipreşedinteleComuni-tăţiiEvreilordinBucureşti,acondamnat,lapostulTVR1,prezentareaacesuicolindşiacerutretragereadepepiaţăaCD-ului.ŞiMCAacondamnatemisiuneaTVR3.Larândulsău,Robert Schwartz,preşedintele

Comunităţii Evreilor dinCluj, a declaratcăeste îngrijoratdedifuzareacolinduluipeTVR3,considerândcănuafostvorbadespre o greşeală. “TVR trebuie să îşicearăscuzepubliceevreilordinRomâniaşiaşteptcainstituţiileabilitate,Parchetul,Poliţia,săseautosesizeze.Nuafostvorbadespreogreşeală”, amai spus RobertSchwartz.

Auluatpoziţie,deasemenea,Amba-sadaSUA,ministrul romândeexterne,TitusCorlăţean,şiBOR.„Colindelenupotfifolositeînscopuriantisemite”,searatăîntr-un comunicat laBisericiiOrtodoxe.CNAa amendatTeleviziuneaRomânăcu50000delei.

Ziarul“Haaretz”dinIsraelaprezentatincidentul,subliniindcănimeniînRomâ-nianudoreştesă-şiasumerăspundereapentrucolind.(E.G.)