l r-,'

i ,)t'^'I "1-rl ,b

(^ PARrNoutH

)nNte€Tatdlcopilceluilalt

(^ PARtNoutH

)nNl€€Tatfil

celuilalt copilTraducere din limba persana

de Cristina Ciovdrnache

POLIROM2017

1

* Ia spune, Shahab, tu egti aici?

- Dat

- Ce mic erai! Cine e domnul care te fineaga in brate?

Am privit lung fotogralia. Cine e? Cine e cuadevdrat? Am simtit o strdngere de inimi, limbami-a amorfit, priveam incurcat in jur, cdutdndo cale de scd.pare. Casa era plin6. Jum6tatedin musafiri veniseri. deja. Unde ii gasise mamape to{i? E chiar aga de important cA te-ai ficutmai mare? Eu nu sim{eam c6 m-aq fi schimbatprea mult. To[i stiteau de vorbd., rddeau, seplimbau de colo colo prin cas5. Nu qtiam cumtrebuie sd md comport ca gazdd,. C6{iva prieteniau intrat pe ug6 qi ceilalti s-au adunat in jurullor, aga ca m-am folosit de prilej s-o zbughescpe sc6ri, la etaj. Cdnd am inchis uEa camereiin urma mea qi m-am sprijinit de ea, gdfAiam,deqi nu obosisem chiar aga de tare.

- Ce te-a apucat? intrebi o voce cunoscutd.dinluntrul meu.

Fdrd s6 vreau, am rdspuns cu glas tare:

- Nu stiu...Vocile prietenilor imi rd.sunau in urechi. Tot

nu-mi gasisem liniqtea de care-aveam nevoie.Am iegit din camer5, am deschis uqa terasei qiam pdEit ugor afar4. M-am strtrduit si-nchid

cu totul uqa in urma mea. O adiere rdcoroasimi.a mangd"iat fruntea fierbinte. Am respiratadAnc. UitAndu-md la treptele interzise O. peacoperiq, o durere ascutitd. mi_a strd.puns spa_tele. O resim(.eam de fiecare dat6 cAnd m6uitam la ele, fi?d a qti prea bine din ce motiv.Ceva se intAmpla in rnintea mea tulburata. Amurcat treptele. CAt timp trecuse de c6.nd cdica_sem pe-acolo ultima oard.? O zi? IJn secol? Aniiau inceput sd. se invd.lmdqeasci qi, ca-ntr_unvArtej niucitor, md. intorceam tot mai mult intrecut. Cdnd m-am agezat pe banca de pe aco_periq, eram din nou un copil de patru_cinci ani,prost si speriat.

Din ziua in care am descoperit cd. sunt prost,am devenit sensibil la acest cuvd.nt, iar c6.nderam strigat aga, m6 infuriam, tipam, spargeamceva sau loveam pe cineva gi fd"ceam un td.r6._boi in toatd. regula. insd din clipa in care amacceptat realitatea, m-am purtat altfel: nu_mimai ieqeam din fire cAnd auzeam vorba aceasta,deqi mi se punea un nod un gAt, o gheara irnistrAngea inima, totul mi se intuneca in fa{aochilor gi mi se pdrea ca nici soarele nu maistrd.lucegte. Ciutam un col! unde mi ghemu_iam gi-mi cuprindeam picioarele cu brafele. imild.sam capul pe genunchi qi imi doream sa mAfac mic, atdt de mic, incdt si. nu md. mai poattrvedea nimeni. Nu mai aveam chef sd. md joc,uitam cum e sE, rAzi, nu me mai inveseleanimic. $i orele acelea se prelungeau, ajungdndpane la o zt-doud. gtifi ce mult inseamna ozi-doud pentru un copil de patru ani? poatechiar cAt o lund. sau doud. pentru oamenii mari.

Cred cd.-mt era mai btne cAnd rd.spundeamviolent, degi md pedepseau, luam bitaie, ma

I

certau, iar eu plAngeam. Inse aqa totul se ter-mlna repede. Nu dura mai mult de o or5..saudoud..

La inceput mi-am inchipuit c6 a fi prost eun lucru bun gi imi pl5cea cAnd mi strigau,,prostule', pentru ci o spuneau pe un tonvesel.

Verigorul meu Khosrou a fost primul caremi-a observat incetineala qi mi-a dat acestnume. Cdnd m6. vedea, spunea:

- Ah, ce prostAnac cumintel Ia vino tu qistai in cap, ca sd-tj dau o bomboani. Aga,bravo, ce bAiat ascultdtor!

Ficeam orice-mi cerea. El rddea, se bucura,mA rdspl4tea gi m6. incuraJa. $i veriqoara meaFereshteh mi iubea mult, tot pentru cA eramprost. Ml striga .prostuful meu' 9i mi lua inbra{e. Cit de mult imi pl6.cea cum mirosea! $iea se bucura de isprivile mele, r^Adea qi imicumpdra ciocolatd sau inghefatA. Imi pllceaumult ciocolata qi inghe{ata, dar adev6rul estecd qi mai mult imi plAcea s-o v6d cd. se bucuri.Eram gata sA fac orice ca si o inveselesc cdtmai tare. Fiindcl ei rddeau ori de cate ori imispuneau -prostule', mi se p5.rea, fireqte, cl eun lucru bun. Nu qtia*! cd. oamenli pot s5. rAddqi din alte motive, nu doar de bucurie. Ce si-ifaci, eram un prostdnac...

Pdn4 s6 descopdr realitatea amar6, zileleerau mai luminoase. Cerul era mai senin.Puteam s5. umblu in voie ore intregi prin micagrddind a casei noastre, uit6.ndu-md. la pd.mAnt,la frunze gi la viermii maronii care iegeau dupdploaie. Descopeream ceva nou in fiecare clip6.Singurul copac din gradina imi era un adev6ratprieten, plin de viatd qi atent, care inJlorea defiecare dati cind ne intorceam din vacan(a de

Nouruzr. $tiam ci. face asta de bucurie, pentcd inllorea doar o dati., doar cdnd reveneanoi. La c6.teva zile dupd' intoarcerea noastrd'florile se scuturau s,i ardtau diferit, apoicirese roSii, gustoase. Era datoria lui sA nefructe, ins6. florile nu aveau nici un alt motivsA existe decAt sd-mi ureze mie bun venit:dintre to{i ai casei, eu il iubeam cel mai mult.

Uneori mA Jucam cu razele de soare careintrau in camera mea prin faldurile perdelei.Simfeam cd m{ fac nev5zut in pulbeiea carese rotea prin ele.

Noaptea, stelele strd.luceau cam ciudat, darluna... Luna era cu totul altceva! Nu se supu_nea nici unei reguli gi nici unei legi, se purtaca un copil incdpifAnat. Mislunea ei era salumineze cerul nop(ii, insi dacd. nu dorea, nicinu-gi fd.cea aparifia. in schimb, se arAta peneaqteptate c6.nd nu avea voie. S5rea pe furiqin mijlocul cerului. Uneori o vedeam "i ai*i_nea{a, langa soa.re. igi lua o culoare qtearsa,ca sa n-o observe nimeni, 9i rddea qtreng6regte.Alteori, iqi i{ea doar cornul gi se uita cu coadaochiului la noi. insd. atunci cAnd se dovedeaascultitoare, nimeni nu putea sd. ii reziste.Apdrea la asfinlit, cu hainele frumos rdnduite,cu fafa curatd 9i pdrul pieptd.nat, strdlucitoareqi cuminte, fermec6ndu-ne pe tofi. Toattr lumeao l{uda qi i se uitau toate poznele. Oripicum,era un-tovardg de joacd. fd.rd pereche. pregatitaodcend sa fugA dupi mine, ne invdrteam amdn_doi inJurul havuzulul 9i, fir{ nici cea mai micd.gregealtr, se oprea exact cAnd md. opream qi eu.O data nu s-a intamplat si gyegeasca qi si facd

l. Anul Nou lranlan, sdrbdtorlt la echinoc{ttrl deprlmivard (2O/2t martie) (n. tr.).

10

un pas mai in fat4! Credeam ca suntem legafiunul de altul, c6 era prietena mea, pentru cAnumai duptr mine venea. ME intindeam in curteqi n-o sc6.pam din ochi. Acolo era un du-te-vinonecontenit, dar ea nu ii urma pe ceilalfi. Eraintocmai ca mine. Nimeni nu putea si o fortezes6 faci ceva... Da, eu eram luna, iar Arash erasoarele. El venea Ia timp, pleca la timp gi nuincilca niciodatd regulile.

in zilele acelea liniqtite, cand inci nu gtiamcd. sunt prost, cercetam cu gr{a tot ce m{inconjura; niciodatl apoi n-am mai avut unspirit de observa{ie at6.t de pitrunzd.tor.

Ziua in care am infeles ci a fi prost nu e

un lucru bun a fost de-a dreptul groaznice.Mergeam la unchiul, la c6.teva case depirtarede a noastr6. Khosrou qi prietenii lui se Jucaupe strad5.. El nu era ca Arash al nostru, sd.

stea numai cu nasul in cilti. Era un neastAm-pdrat. Unchiul ii spunea:

- inva{6 9i tu de la Arash! E mai mic decdttine cu un an qi suntefi totugi in aceeagi clas5..El ia premiul intdi in fiecare an. Pe tine te paqtecorigent.a. Ai str vezi c5. el o se ajunge domnuldoctor, iar tu - qoferul lui. 56 nu zici ci nufi-am spus!

Fataneh Khanomr, mama lui Khosrou, sefd.cea foc de supirare cdnd unchiul vorbea aga.

- Yen sA nu! riposta ea. Bdiatul meu ii finela degetul mic pe zece ca el. (Eu mi uitamatunci la degetul lui Khosrou, dar nu mi sep4rea c-ar fl putut si tinl pe cineva in el.) $ide cAnd e cu un an mai mic? Sunt doar cAteva

L. Khanom-.doamne', termen de adresare folosltgt in limbaJul famlltar, intre rude sl persoaneaproptate (n. tr.).

ll

luni diferenp. Ei qi-au dat mai repede bdiatulla qcoal5', al meu e unde trebuie. insi. lumeanu {ine seama de asta gi-l intreabd: ,,Cum, es,timai mare, dar coleg cu el?". Oamenii iqi inchi-puie cd. al meu n-a trecut clasa.

- Ai rdbdare, nevastd., are vreme sa nutreac6. clasa...

- Vai, vait Cu un tat6 ca tine, ce noroc saaib6? Uite, ei mereu sunt de partea fiului, intimp ce tu te tot iei de copilul meu.

C6.nd mama nu era de faf6, nevasta unchiu-lui meu, Fataneh Khanom, obignuia se spune:

- Doamna iqi inchipuie c5' e mare brAnzd.c5' s-a dus la facultate. Orice neica-nimeni poateacum s5. facd. facultate. Dar ea face pe grozava.Eh, las' c6. vede ea... Dumnezeu e mare gi levede pe toate qi copilul dsta al ei o s6 ri.mdnd.un prost, cum se uit5. aga ca un surdo-mut laoameni. A gtiut Dumnezeu c-o sd.-i iasd. pe naslauda cu copiii ei.

Spunea toate astea de fa{d cu mine pentruci eu eram, desigur, prost. Nu vorbeam, nueram atent qi nu puteam sd.-i zic mamei ceau?,eam. Dar cum o vedea pe mama, uita cespusese qi ii vorbea mieros:

- Dumneata ai qcoali, gtii mai bine ca noi.Mama rd.spundea:

- Me l6.udati peste md.surd.... nu e asa.Apoi se fbstdcea Qi nu mai spunea nimic.Ml se flcea mili' de Fataneh Khanom, care

uita totuJ aga de repede. Dacd. ag fi putut vorbi,stgur l-ag fi amintit.

Orleum, in ziua aceea, Kfrosrou m-a vdzutQi m-a strigat:

- Shahab, prostule, ia vino aici!

Am alergat p6.nn la el. A lngenuncheat in fa{amea, Fi-a pus mAinile pe umerll mei qi a spus:

- Bravo, ce btriat cumintet Acum, daci leardft prietenilor mei ce prostdnac cuminte eqti,lfl cump&r o inghefati mare, bine? Pune-ficapul Jos, in colful 6sta, qt lipeEte-fi picioarelede perete.

Pe Jos era murdar, plin de noroi, iar mienu-mi pldcea noroiul. M-am uitat in Jur ca sAgasesc un loc mai bun sau ceva pe care si-misprijin capul.

- Ce mai aqtepti? s-a rdstlt Khosrou. T!.eqti un prostinac ascultd.tor, hai, repede, capulin pd.mdnt. Pentru mine...

Trebuia si fac asta pentru el. Mi-am pusvesel capulJos gi am ridicat picloarele pe perete.To{.i s-au porntt pe rds, dupd. care Khosroumi-a zis:

- Acum freaci-te de pimdnt pAn6' curefilocul lund..

Am gov6it. Pe jos era mizerie qi, de fiecaredatd' cdnd md. murd6ream, mama md. certa.

- Hai, mal repede, fii asculttrtorl Uite, copiiite aplaud5., toti te aplaud6.

Nu aveam incotro, ei ardeau de neri.bdaresd fac asta, aga ctr m-am intlns pe pimAnt, iarcopili au aplaudat gi ml-au spus, rdzdnd:

- Bravo, prostule, bravo! Hai, de-a duratCu cdt mt rostogoleam,mai mult, cu atd"t

mai tare se tivd.leau gi ei de rAs. $Ham ctrmama o se ma certe, dar nu-mi pasa, maiimportant era sa le fac pe plac lui Khosrou giprietenilor lui.

Faraj Grdsanul a intrebat:

- Adic6, orice ii spui, el face?

- Da, cum str nu fac5, e prostovanul meucuminte.

Faraj s-a uitat in jur. j

- Atunci, spune-i sd. bea din jgheab! I

- Di, n-o sd. bea, a intervenit Farhad. Oricddde prost ar fl, din jgheab n-o sd. bea. I

- PAi el spune cd face orice-i zicem. I

- Da, a completat Khosrou. Face orice illzic eu. I

- La pariu cd n-o sd. bea din jgheab! Celspui, Khosrou? punem pariu?

I

-Pece? I

- Pe cufitul dsta cu md.ner de sidef. Darldacd. nu bea, imi dai bicicleta ta. i

- Poftim?! Cum adic6, o bicicleti face cAtlun cufit? Asfa e prostul, nu eu. I

- Bine, atunci mi-o imprumu{i o s6pt5_ |

mAn5.. de acord? i

- Nu! O zi.

- Bine.Khosrou a venit ldngd mine. M_a luat pe

dupd. umeri qi mi-a spus:

- Shahab drdgufule, te rog eu ceva: iaarat5-le Astora cdt eqti de ascultdtor. Hai, ia oinghifiturd mica din Jgheab, apoi mergem si_ficump5.r un sendviq mare de tot gi o inghefatd,bine?

Nu! Nu voiam, ah... apa era tulbure, cuviermi, gi mirosea ur6t. Am intors capul scdr_bit.

- Shahab, scumpule, nu md. face de rAs defaf{ cu prietenii mei. Nu mi iubegti? Hai, fiiascultdtor, doar o inghifiturd.

- Et, n-o sd. bea, a spus Farhad. fi_am zis,orlcat de prost ar Ii, gtie qi el cd nu trebuie sd"bea aqa ceva.

- IJa da, o s6 beat O se-i spun s6. bea gi osd bea. Hat. nu te mai fandosi, doar o inghi_ftturd.

t4

Mi-era teamtr de viermii din aptr. M-am smulsdtn mdlnile lui Ei am dat si fug spre casd., darn-am apucat sd fac nici doi paqi, cA m-a prinsde gulerul c6mdqii.

- Hei, incotro? Crezi cd te las si pleci?PAni nu bei de aici, nu pleci nicAieri.

imi venea sa plang 9i simteam ci mi se facerf,u. M-a prins de ceaftr qi mi-a impins capulspre canal.

- Blieti, pufinl incurajare! Aplaudati-l pio si vede{i c-o sd bea.

Nimenl n-a mai bitut din palme. Se pare cf,tuturor le era greaff,. Mi-a begat cu forfa capulin apd. Am atins cu nasul nimolul puturos.Simteam cl mA sufoc. Dintr-odat6, s-a int6.m-plat o mlnune: Khosrou a sliblt strdnsoarea qiam reugit sd-mi ridic capul. Lam auzit peArash strigand:

* Lasi-l in pace! IdiotulelM-am prebuqit intr-o parte. Mi s-a fdcut riu

gl am vomitat.

- Idiot nesimfit, ce ai cu copilul Ssta? Eqtinebun? Poate si moara dacd. bea apa de aici.

- Ba s6. qtii cl frate-tiu e nebun, prost qinerod. Ar face orice pentru o inghefatd. Elsingur a wut sd. bea din apa asta, pentru unsendviq 9i o inghe{at6. Nu-i aqa, bdiefi?

- Aqa e, a recunoscut Farhad. Frate-ttru e

nebun. N-ar trebui sd.-l laEi singur pe stradtr.

- Tu si taci, cl qi tu egti nebun.

- Ba nu, voi amAndoi sunte{i nebuni. Da-da,

Ei tu. Daci ai fi intreg la cap, n-ai mai tociatdta.

Arash m-a luat furios de mdnd. qi m-a trasspre casa.

15