Descrierea CtP a Bibliotecii Nationale a Romaniei

ROSALFS, EMILI

Ora*l invizibil / Emiti Rosales; trad : Geoqe Mu'€sarl.-

Buqdesti: RAO lntemarional Publishing Company, 2007

lsBN 978-973-103-177-4

I. Mul€g4n, Geo.ge (trad.)

821.134.24r=85.1

RAO Intemational Publishing Company

Grupul Editodal RAO

SE Tuda 117-119, Bucuresti' ROM;INIA

www.raobooks.comwww.rao.ro

EMILI ROSALESLa .itt invisue

@ Emili Rosales, 2005

Tladucere din limba catalana

CEORGE MUR.E{AN

Forografia coPenei

@ ELOI BONJOCH

O RAO Intemational Publishing Company' 2005

pentru veniunea ln limba romena

msttic 2m?

ISBN 978-973-103-l??4

l. oRA$UL tNVrZrBrL

Nu ma mai gindisem la Oragul Inyizibil. Poate doar h vise.

PinA chd,'acum citeva sapHmini, am primit un plic faraexpeditor, contrinind copia unui lung manuscris, scris cu litercondulate, elegante, care, cu succesiunea lui de beli$oare silnflorituri, mi-a atras imediat atentia, Dupa o prima ti lentaincursiune - nu sint obi$nuit cu caligrafia - mi-an dat seanaca-i vorba de un fel de memorii ale unui arhitect din secolulal XYItr-le4 un anume Andrca Roselli. E scris tn italian4 iartidul n-ag putea garanta ca-i scris de aceea$i mina ca reshrl tex-tr;Jui: Metnodalul OraSului Inizibil. Dwrrrireznttlr, Ora5ul Invi-zibil! intr-o $rafulgerare, am revazut scena in carc auzisem

prima oarA aceste cuvinte, cu ani, mulfi ani ln unni"Ne ducean sa ne jucam la Cariera de Piatra, uria$a gaurl

cAscM-ntr-un deal c€, din masivul Montsii, se-af eacr.neho&dt

spr€ marc, in golf. Ne stseculam mititei print€ gantud ii sdncine oprc:lm ln rctocoale umede, verzui, noroioase, desprindeimargila cu miinile gi faceam figurine carc mai de care mai schi-monosite. Se mai lntlmpla sa ahmece car€v4 gi-anrnci hainele

sale cApahu culoar€a rugineiCite unul se apuca sa strige:

- Am mai gasit o intrarc in OraSul Invizibil,

6 EMILI ROSALES

- Nu! Cu pietroaiele-astea ar fi trebuit sa se construiasca

Orasul Invizibil, dar pina la urma le-au aruncat in mare Si au

facut portul.

- Aiurea! Ora5ul Invizibil exista; mi-a sPus frate-meu ca,

odata, niste prieteni ai unor Prieteni de-ai lui l-au descoperil e

mai la vale de sat, un tunel care duce de la Palatul de la Canal in

piala 9i altul care...

- Scomeli!

- Dobitocule!

$i-un bulgare cleios zbula spre fata incrcd+lului, care-nceta

sA mai puna beF-n roate $i se-alatura grupului.

- Mie mi-a aralat inyaFtoml planurile Orasului Invizibil, a

martudsit in $oapB fiul farmacisnrlui, cel cu ochelari unsurogi 9i

latra4ali de parc-ar fi fost cintarul carc apar€a in fiecare an la tirg.

Ajuns acasa, am repetat Povestea in fala bunicului, care $i-a

ridicat privfuea din pagina de pronosticuri doar cit sa-mi spuna:

- Daca-mi mai vortesti vrcodara de Ora$ul Invizibil, s-a ter-

minat cu joaca cu prietenii. Nu te-ai saturat la canal?

$i-acasa n-am mai votrit niciodata desprc Orasul Invizibil,

de5i noi, gagca, gaseam in continuare indicii ale existenlei sau

ale dispariliei lui. Mai tirziu, am aflat ca existi doar ce se pierde,

fie ora5e, iubiri sau parinli.

Cum intr-o zi, tot mergind pe Plaja, ne-am indepfftat catre

sud, inspre stinci $i grote, incalcind directivele familiei, sco-

tocind prin frunzigut adumbrit de-un Pilc de palmieri; sub dan-

sul crengilor unui smochin, am descoperit gura unei pegteri, in

care n-am putut si inainum mai mult de Yreo zece mefri, pentru

noi insa o dovada sufrcienta ca sa avem certitudinea ca-i vorba

de-o alta intrare in Orasul Invizibil. Poate era gura coridorului

care ducea de la plaja la Casa din Gradina Regelui, ce nu fusese

niciodala construia sau carc se darimase, cine sa mai stie, toate

astea se petrecusera pe tnemea regelui, o epo€a necunoscuta-

ORA$UL D{VIZIBIL 7

Pesemne ducea 5i la Palatul de la Canal, unde eu 9i Jonisfacusem marea descoperire a Oragului Invizibil. Strabatusemcanalul care despa4ea cartierul marinaresc de plantaliile deorcz, dupa care inaintasem printre perefii din pia[a calcarcasa,

alba, ai acestuia, adevirate placi de ceramica de-un portoca-liu palid. Zdurile erau uriaqe sau noi, pitici. hspeclasertun buzacanalului pina ce ajrmseseram intr-un loc unde pamintul faceao bulta ascunsa de ierburi $i trestii. Din pintecul crapat ieseau

crengi de smochin, de palmier, de agave gi, ocolindu-le, neafundam in manrntaiele pamintului: coboram prin deschi-zaturile boltei unui depozit acoperit de vegetafie, construitde-a lungul canalului. Metri gi metri de lini$te opaca, dens4doar razele de lumina filtrate de frunzigul copacilor ce stra-punsesera scindurile acoperigului.

Descoperirea s-a rtrspindit cu ecoud de mister pdntre pri-etenii no$ui $i vestea despre Ora5ul Invizibil a inceput sa cfucule.

Eu $i Jonds ii insofeam pe cei alegi, unul cite unul, sa le alatamvagauna de propo4ii neobiSnuite, formidabila nava abandonau.

$i legenda creStea: in timpul razboiului, acolo se construiau gi

se ascundeau avioane; nu-i sigur, zicea alnrl: se faceau vapoarcle

care plecau in Americ4 de-aici incepeau kilometri de coridoarecare uneau punctele principale ale Oraqului krvizibil.

Galeriile aproape subterane se desfaceau la picioarele ele-gantei cladbi neoclasice a v6mii, la rindul ei in ruina $i uifta,carc domina locul, frumoasa stanpa a unui vis nesabuit ce nuavea sa se implineasca vreodatar Ne jucam pe ruinele unui vis.

in zilele ploioase, clnd nu era cu putinli sajucam fobal pe

strada, ii adunam pe alegi gi ne repezeam in Ora$ul lnvizibil,unde stdgatele noasae 9i mingile lovite de pereli gi de sttlpirasunau in penumbri ca-nh-o scena cavemicoli, salbatici- Une-ori, dupa, ce pierdusem toau dupa-aniaz4 ca sa cistigAn timppe drumul de-ntoarcere, dezlegam barca priponita pe-aproape

8 EMILI ROSALES

a cite unui pescar si-o lasam sa lunece-n jos pe canal, cu toata

trupa in e4 muti de oboseata. Ajunsi linga marc, o ascundeam

printse testii in apa pulin adinca a golfului, Si banuiesc ca, mai

devrcme sau mai tirziu, pescarul Si-o gas€a-

intr-o zi insa, proprietarul a aparut in came 9i oase gi ne-a

prins. Farniliile s-au speriat gi, tot iscodindu-ne, s-a aflat totul.

De atunci, ni s-a interzis sa ne mai apropiem de Palatul de la

Canal, Si asfel fralia noasFa a ramas fara semn de identitate, fanfeuda, insa nu si-a pierdut din aura de mister carc o lnconjurq cidimpotriva, la simpla rostfue a cuvintelor s€r'rete, trasarn cu ochii

mintii un contur Fomilator $i amenintator totodata. Palatul de

la Canal. Orarul Invizibil.De ce n-am continuat explorarea? De ce invaFtorul nu ne-a

aratat harta sau planul pe care baiahrl famacistului spunea ca-l

vazuse? De ce taceau cei mari ori ne cereau sa tacem? Maidevreme sau mai tirziu, timpul se-ntoarce la fiebudle lui, ocupat

fiind cu generafiile: vine o ytu$a cind fric4 dorintele sau place-

rile carc te-au stapinit zi de zi se $t€rg Si se-ndreaptA spre Udmulvisului. Unde $i ramin.

OdatA ajuns la vhsta adolescenlei, imi mai arninteam numai

atunci cind inotam. in timp ce-mi croiarn drum cu bratele pdn

apele marii, faceam din nou planuri de explorare a vestigiilorOrasului Invizibil, insa, cind iet€am din apa, le uitam sau poate

ca o lasam balt , frindca rni-era rughe de incapafnarca cu carc

staruiam inE-rm joc de 1inci.

Din cind in cind, chiar bunicul, mama, matu$ile ori vreun

invaFtor, dupa ce ne sfatuiau sA nu ne aventuram la Cariera sau

in grotele Palatului de la Canal, ori in vreo groapa de sonda si-

tuata departe de Frrn, adaugau murmurind: ,,D4 sigur, Gradina

Regelui; da. Plaja Regelui; acolo, la Casa Regelui". Ca pe-o

litanie, ca pe-un cuvint pe carc nici ei nu-l intelegeau, al carui

sens holarised, cu multi ani ln urm4 sa nu-l mai caute. Carc

ORASUL INVIZIBIL g

rcge, care ora$, intr-un ora.$el de coa$a pln de viaF. $rain insade marile episoade ale istoriei, pentu carc tecunrl nu avea chip?Noi in$ine paream mai degraba cei fara rcge, fara nimic.

Citiva ani mai frziu, Armand Coll a ris cind, pe culoarrleluminoase $i inghetate ale liceului, pe o vrcme cu vlnt biciuitorcarc $uiera printe strigatele adolesce4ilor, am inceput deodatasa-i vorbesc de Ora$ul Invizibil.

Pe Armand il cunoscusem in ziua sosirii mele la intemat.Aveam doisprezece ani si bunicul si mama ma lasasera laintrarea unei cladiri sobrc, carc imita palatul Escorial, 9i pleca-sera acasa- Colirgiul fusese ddicat pe una dinte colinele c€_ncon_jurau capitala regionala gi sediul episcopal, Tonosa Departe destrazile familiarc ale on$€lului, pe carc din clipa aceea urma sa

le vizitez doar la slirtit de saFAmina, si inca 5i mai depane deOralul Invizibil, urias disparut al copilariei. Ramasesem singurcu s€ara tacuta Si cerul lnfometat, dar, din fericire, nu gtiam acellucm pe care un copil inca n-arc cum sa-l gtie: c-o sa creasca, osa-$ faca prieteni noi, o sa joace fotbal, o sa-nvete tabelul luiMendeleev 9i declinarile latine$ti, o sa calatoreasca Si-o sa se

indragosteasca, dar nu o sA scape niciodatA de pericolul de_aramine singur, de-a se destepta intr-o noapte zbuciumata inh_unoms ne.unoscut, cu un trup thar intins la clliva centimeni de elSi, cu loale aste4 o sa rcalzeze ca-i singur gi o sa-gi arninteascatotul in fata liceului, in acea seara de sfl$it de vara.

Dar, in ziua aceea de septembrde, cu nori lunguieti Si rclieticivestind vint dinsprc munte, in timp ce ma ascundeam ln fagacladirii de necuprins g ma cazneam sa nu aflu ceea ce inca nuEebuia sa aflu, Amand Coll a trecut prin fata po4ii batind ominge de baschet, ca gi cum nu mi-ar fi observat prezenla, Si,clnd aproape iegise din cimpul meu vizual, s-a oprit, a linut

IO EMILI ROSALES

mingea citeva clipe, a mai batut-o o data de asfalt, apoi a arun-

cat-o cu putere sPIe mine si mi-a aratat un co$'

- Hai, te provoc larm douasunu'! a shigat, fara drcpt de

apel. $i de nelnleles: moda baschetului la noi in ora$el de-abia

ajunsese gi eu nu gtiam ce-i un douatutu'.

Coll avea sa devina ghidul meu in palanrl cu arhitectua

carteziana $i pavilioane mari de o solemnitate goala Era mai

mare ca mine 5i, cum facea parte din a$a-;umitul Seminar

Minor, o institutrie gazduiB in aceeaqi clidire cu colegiul' reu5ea

intr-un fel sa ma fereasca de urmarile nelnlelegerilor colective

care nu de puline ori aveau loc la intemal

Urcasem odata cu colegii de clasa in Podul de sub cele

doua pante ale acoperisului cladirii chiar deasupra sfii in care

dormeau vreo treizeci de anirnalule, care parca se destePtau in

clipa in care se dadea stingerea, gi ficusem un experiment

incendiar care consta in aprinderea emisiei de gaze a unui

insecticid. ln lumina flacarii, ni se vedeau chipurile uirnite. $itoate au mers ca pe roate, pina ce unul dintre faptasi a calcat

sBturb gi, ln loc sa puni picioml pe-o grindi' cum ar fi ttebuit,

a calcat pe podeaua de papuri, pe Post de tavan aparent al

carnerei comunitare, $i-a fost cit Pe-aci sa coboare dintr-odata

un €taj intreg. A fost un scandal de zile mari' Mi-aduc aninte

ca ne-au chemat unul cfte unul ln cancelarie, ca sa marturisim

cu de-amanunhrl razmerita.

Asta cind nu ajunsesem inca la perfomanta de a-l atima cu

capul ln jos, la fereastra etajului unu, pe unul dintre colegii emi-

nenti ai promotiei. Era valencian si cuno$tea toate detaliile iti-

ffrarului urmat de Hanibal $i de elefanlii lui ca sa faverseze

A{ii gi s-ajunga la portile Romei; $tia exact de ce s-au irnpot-

molit amarcle lui Napoleon dupi memorabila batalie de la

Bfiodfuo, dupa ce mhgiiasera Moscova; si ciocnidle cele mai

aprige din razboaiele noast€ carliste. Poate ca din cauza celor

oRA$UL INVIZIBTL I I

din urma poreclisem Tigrul din Maesnatl , cu toate ca avea o

figura blinda $i blajina. Dar in ziua acee4 Tigrul atlma cu capul

in jos gi, ghinion, gura $i b'ratele i se puteau vedea din clasa de

la paner, unde directorul liceului finea un examen de chimie.

Tignrl se zbatea cu salbaicie, pofefnd injuranri, blasfemii qi ame-

ninlari de tot soiul, clnd, dintr-odat4 amuti: se pomenise fala infal4 $i-ntr-o postura neplacuta, cu chipul ameninlitor Si totodata

lnspaimintat al dircctorului. Dupa ce l-am tms lnapoi, aproape

livid $i de-acum fara chef de-njurat, a aparut in u$4, la inceput

rogu de furie gi, imediat, la un pas de apoplexie, responsabilul

institutiei, vocifer6nd si tremuind.Cu greu am fi reugit sa o scoatem la capat fara interventia

concilianta a seminaristului Armand. Probabil ca in vremea

acee4 fara sa vreau, i-am pomenit de Oragul Invizibil din jocu-

rile mele copilaregti.

- Oragul vostru Invizibil sau ce a mai ramas neinventat de

voi este reprezentat de putinele vestigii ranase din oragul regal

al lui Carol al III-lea- Adica, ora$ul care puta numele Sffnhrlui

Carol. De la Ripita cum li spunefi voi. Sant Carles de la Ripita!

a exclamat, lntre hohote de rls, Armand Coll.

- Regele, da- insa ce-are asta de-a face cu el?

- O mica taina istorica: ce ne-a ramas e ca 9i cum, dintr-un

mozaic uriag, am putea sa vedem doar citeya piese care mai

sint !i impra$tiate, iar noi trebuie sa ghicim restul. Friu liber

imaginaliei!

-Nu gtiu ce spui, dar o avea leganrra cu Ora$ul Invizibil.

Armand a ds de obraznicia mea, cum facea-ntotdeauna;

eu ma jucam, prefaclndu-mA mai ignorant decit eram, $i else juca prefacindu-se mai grozav decit se cuvenea. $i-a$4

I Porecla a genemlului Rarnon Cabrcra i crinyd, cel mai important militarcatalan din s€colul al Xx'lea (n.tr )

12 EMILI ROSALES

ne-am indepanat de hamulaie gi, fara sa-mi dau seam4 fascinat

de explicaliile lui, am pamns in perimeaul Seminarului, interzis

rmor elevi de liceu ca mine. Se parc ca nici Armand nu gi-a dar

seam4 degi seminarigtii care il salutau se uitau la mine cu mirare.

$iam ajuns, asffel, in biroul lui, incalzit de o soba si cu un rcSou

gau sa fiarba lapte sau apa pennu ceai.

Am so$it o gurr, iar prietemrl meu a inceput sa caute lucrarienciclopedice care se refereau la secolul al XVItr-le4 la Ilumi-nism, la domnia lui Carol al ltrlea, la ministul sau Floridablan-

c4 la arhitecnrl gi inginerul Sabatini. Cauta o pagina $i citea cu

glas tarc sau trni intindea cartea deschisa la un cuyint anume, intirnp ce el se-apuca sa caute altul. La sff$it, vorbea de p:arca elinsu$i ar fi fost o carte din ar.elea-

- Pe scurt: acum doua sute de ani, Carol al trIlea sosit de

la Napoli unde domnise ca mogtenitor al mamei sale, Isabela

Famese, qi in acela5i timp rege al Spaniei dupa moartea frateluisau, Ferdinand aM-lea, a gindit un ambigios plan de lucriripublice ln teritoriul spaniol, un alt aspect al proiecnrlui sau ilu-minist. Unele dintre lucrari au fost duse la bun sffrgit, altele au

ramas neterminate, intre ele consaucfia unui nou orag la gura

Ebrului, care-ar fi trebuit sa favorizeze dezvoltarca zonei cen-

trale a peninsulei scaldate de apele acestui riu Si sa stimulezerelatiile comerciale dintre Arnerica gi-o importanta regiune a

Frii, plna mai atunci exclusa de h acest come4... Pentru toate

astea ar mai fi trebuit construit un canal carc sa uneasca Ebrulcu marca in mod controlat.-.

- $i ce s-a-ntimplat?

- Cum lli spuneam. Sant Carles de la Rdpita constituie unrnister, cu proiectele lui remarcabile e$uate. Gindit ca un mare

orag nou, la un moment dat lucrarile s-au sistat, nu se 5tie prea

bine de ce, iar ceea ce inca nu era o realitate a devenit in scurt

timp o ruina. Ruina unde tu $i prietenii tai va jucali 9i bateafi

oRAguL INVTZIBIL t3

maidanele. insa n-a ramas mare lucru: urme de urbanism intr-oparte-a onsului; enorma piaF pmiectaE in stilul palanrlui regal

din Aranjuez, care da o idee foarte clara despre dimensiuneagrandioasa a goiecnrlul canalul, care se pare ca nu a functionatpina la umA, $i construcliile ponuare; Biserica Noua, un splen-

did templu neoclasic ramas neterminat...* Asadar, OraSul Invizibil exisa, n-am inventat noi nimic...

zic, nu ltiu daca rcconfortat sau dezamagi! ca tezit dinfi-o vraja"

- Cel mai surprinzator e ca in popor aproape ca nu s-a

pastrat nici o amintire despre cele intimplate, divagheaza

Armand. Gindeiie-te ca e vorba doar de strabunicii ai, e absurd

sa nu fi ramas nimic in rindul oamenilor, ceva macar ransfor-mal, distorsionat.

I-am spus despre comentariile pe care le faceau adullii in$oapta dupa ce ne sfatuiau sa nu ne aventuram prea mult:Gradina Regelui Casa Regelui, Pala$l Canalului, Plaja Regelui.

- Ar put€a fi o pisa. Nu Stiu. Cei ramasi dupi suspendarea

lucrarilor au fost cei mai dezinformati, muncitorii sirnpli, iaraftitectii, rcsponsabifi, delegatii, inginedi etc. au ple{at. Astfel,

nu s-a pasrat decit un ecou mistificat sau nici macar atit, ohsiruire de temeni parca lipsfti de sens.

Cu toate ca noi, cei din intemat, nu puteam parasi ln timpulsaptaminii liceul decit in cazuri exceptionale, Armand reu$ea

s5-mi faca mst de-un permis pentru al putea insofi, de clteva oripe luna, la o filatelie din ora$ pe care o frecventa ca sa faca

achizilii pentru colectia lui de timbre, deja demna de luat insearna- in ziua aceea, cind am intrat pe uga, a sunat ca de obiceiclopolelul $i am parnms in magazinul inabu$itor, cu mocheta, cu

pereli de culori deschise 9i mobile de lemn. Vlnzatod $i-a co-borit ochelarii pe virful nasului, in timp ce hica s4 gralioasa gi

extrem de frumoasa, se fiiriSa dupa el, ca o felini, spre carnera